Alexandru Ioan Cuza

(1820-1873, PRIMUL DOMNITOR AL PRINCIPATELOR UNITE)

Eminent om de stat, militant neobosit al luptei pentru faurirea statului national roman modern, initiator a numeroase reforme sociale cu un profund caracter progresist, Alexandru loan Cuza se inscrie printre personalitatile de prima marime din tara noastra. Descendent dintr-o veche familie moldoveneasca cu traditii revolutionare, Alexandru I.Cuza s-a nascut la 20 martie 1820, la Birlad. Tatal viitorul domnitor, loan Cuza, a fost in cateva rinduri ispravnic de Falciu si Galati si deputat de doua ori in Obsteasca Adunare a Moldovei. Dupa terminarea cursurilor primare, Alexandru I.Cuza este trimis la Iasi, la pensionul francez condus de Victor Cuenim, unde ii are ca colegi pe Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu si Matei Millo, de care-l va lega, mai tarziu, nu numai o statornica prietenie, ci si comunitatea ideilor revolutionare puse in slujba propasirii patriei. Alexandru loan Cuza isi continua studiile la Paris intre anii 1834-1839. Se intoarce in tara cu bacalaureatul in litere luat, cu titlul de membru al Societatii economistilor din

Paris, fara a-si fi terminat studiile juridice, in tara, intre anii 1843-1845 il gasim membru al
Judecatoriei tinutului Covurlui. Miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova ii prilejuieste lui Alexandru loan Cuza afirmarea in arena luptei politico-sociale. El se afla alaturi de membrii miscarii nationale din Moldova, cerand - la intrunirea de la Hotelul Petersburg din Iasi - infaptuirea reformelor din petitia-proclamatie, redactata de poetul Vasile Alecsandri. Dupa inabusirea miscarii este inchis, impreuna cu altii care aveau aceleasi idei, Al. I. Cuza urmind sa fie trimis in exil in Turcia. Reusind sa obtina pasaport austriac, trece in Transilvania, unde participa la marea adunare a poporului de la Blaj din 3-15 mai 1848. De la Blaj pleaca in Bucovina, unde face parte din Comitetul revolutionar moldovean impreuna cu V.Alecsandri, Petrache Cazimir si altii. Revolutia de la 1848 a adus la ordinea zilei marile probleme ale regenerarii nationale, in acest sens, Al. I. Cuza a fost printre cei care au discutat si si-au dat asentimentul la formularea cererilor din cunoscuta brosura a lui Mihail Kogalniceanu Dorintele partidei nationale din Moldova un adevarat program de

lupta pentru desfiintarea robiei si a boierescului, a improprietaririi, pentru abolirea privilegiilor boieresti, pentru egalitatea in drepturi pentru toti, pentru un guvern reprezentativ si constitutional, si mai ales pentru Unire, caci cheia boltii fara de care s-ar prabusi tot edificiul national este Unirea

Moldovei cu Tara Romaneasca. Dupa o scurta calatorie la Viena, Paris si Constantinopol, Al. I.
Cuza se intoarce in tara impreuna cu noul domn al Moldovei, Grigore Ghica, numit intre timp in locul domnitorului Sturza. In 1849, Al. I. Cuza este numit, de catre Grigore Ghica, presedinte al Judecatoriei Covurlului, functie pe care o detine pana in anul 1851, cand devine director al Ministerului de Interne din Iasi. Dupa ce in 1855 este ridicat la rangul de vornic, la 7 iunie 1856 este numit in postul de pircalab (prefect) al tinutului Covurlui, iar in 1857 - pircalab de Galati, in functiile detinute. Al. I. Cuza s-a remarcat printr-un respect desavirsit al legii, printr-o cinste exemplara, meritele sale ca judecator si administrator fiind relevate public de catre domnitor. Perioada anilor 1856-1859 este o perioada de efervescenta politica, a carei esenta era lupta pentru Unirea Tarilor Romane, forta motrice principala fiind masele populare. Se accentueaza lupta dintre unionisti si separatisti. La Iasi si la Bucuresti se infiinteaza Comitetele Centrale ale Unirii care dirijau si coordonau activitatea comitetelor unioniste din toate judetele celor doua tari. In aceasta perioada framintata , Al. I. Cuza indeplineste diverse functii militare: colonel, hatman al militiei, iar in preajma Unirii, este numit comandantul intregii armate moldovene. Ales deputat din partea orasului Galati in Adunarea ad-hoc din septembrie 1857, Al. I. Cuza, patriot cu idei inaintate, face diverse propuneri cu privire la desfiintarea privilegiilor, egalitate si accesibilitatea functiilor de stat etc. La 28 decembrie 1858, are loc adunarea electiva a Moldovei, la care Al. I. Cuza este ales vicepresedinte. La 3 ianuarie 1859, este trecut pe lista candidatilor la domnie. La 5 ianuarie 1859, Adunarea electiva a Moldovei il alege ca domn pe Al. I. Cuza, unionistii stralucit repurtand succes. astfel Sub un directa

presiune a maselor, in ziua de 24 ianuarie 1859, la propunerea partidei nationale este votat ca domn al Tarii Romanesti, in unanimitate, Alexandru loan Cuza. Aceasta dubla alegere a lui Cuza inseamna un pas inainte catre unirea completa a Tarilor Romane. Votul de la 24 ianuarie 1859 a insemnat incununarea

victorioasa a atator secole de lupte, a insemnat exprimarea nazuintei intregii natiuni, biruinta progresului asupra regimului feudal invechit, semnul emanciparii sociale si politice, actul energic de nastere a Romaniei moderne. Unirea din 1859 inseamna acel pas inainte, care deschidea tarii largi perspective in progresul social, economic, politic si cultural. Reformele ce au urmat unificarii nationale au contribuit la restringerea relatiilor feudale, la dezvoltarea mai larga a fortelor de productie, au insemnat un efort hotarator in mersul ascendent al societatii romanesti. Principalul tel al noului domnitor a fost desavirsirea unitatii celor doua tari, printr-o serie de acte de guvernamint: formarea unui parlament unic, a unui singur guvern, fixarea capitalei la Bucuresti (1862), organizarea statului pe noi baze. In timpul domniei lui Al. I. Cuza, au fost elaborate Codul penal si civil, intrate in vigoare in 1865. In principalele centre ale tarii s-au creat institutii de invatamant mediu, de cultura generala si s-au infiintat primele universitati, la Iasi (Universitatea Al. I. Cuza, 1860) si la Bucuresti (1864). Printr-un decret, domnitorul Cuza dispune reorganizarea Muzeului national de antichitati si a Arhivelor Statului. Tot la Iasi, in 1860, se infiinteaza Conservatorul De Muzica, iar 4 ani mai tirziu, la Bucuresti, se creeaza Scoala De Arte Frumoase, la conducerea careia se afla Theodor Aman, si o Scoala de medicina veterinara. Se intocmeste un Proiect de lege organica pentru instructia publica in Principatele Unite, in care se prevede obligativitatea invatamintului primar la sate si orase, iar in bugetul anului 1860, se prevede o reala crestere a numarului scolilor satesti, in acesti ani s-au incheiat conventii si relatii diplomatice cu diferite state, in 1860 se infiinteaza la Paris o agentie diplomatica a Principatelor Unite si se incheie o conventie telegrafica cu Rusia, cea dintii conventie internationala a Principatelor; in 1862 se stabilesc intelegeri telegrafice cu Austria, in 1863, Al. I. Cuza formeaza un singur guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. Noul guvern prezinta Adunarii si realizeaza proiectul legii privind secularizarea averilor manastiresti, prin care s-a dat o lovitura puternica feudalismului. Se supune poporului, spre aprobare prin plebiscit, o noua constitutie, o noua lege electorala, iar in anul 1864 se decreteaza legea rurala, prin care se desfiinteaza iobagia. Reforma agrara din 1864 a carei aplicare s-a incheiat in linii mari in 1865 - a satisfacut in parte setea de pamant a taranilor, a desfiintat servitutile feudale, dand un impuls dezvoltarii capitalismului. Nu exista domeniu de activitate economica, social-politica, culturala, administrativa, militara din tara, in care Cuza sa nu fi adus imbunatatiri si innoiri organizatorice pe baza noilor cerinte ale epocii moderne. Valul, revolutionar pentru acea vreme, al reformelor a apropiat burghezia de mosierime, intr-o coalitie care l-a lovit pe Cuza, l-au silit sa abdice la 11 februarie 1866. Dar Al. I. Cuza niciodata cu care sau impus multi dintre inaintasii nostri.