NGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZ HEPATIC

 D bolnavilor tiina i talentul tu, dar nu uita dragostea i compasiunea.

T. Ghiescu

CUPRINS CAPITOLUL I: Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului................................................5 I.1. Introducere.........................................................................................................5 I.2. Anatomia morfologica a ficatului........................................................................5 I.3. Structura ficatului...............................................................................................8 I.4. Vascularizatia hepatica......................................................................................9 I.5. Inervatia ficatului................................................................................................9 I.6. Fiziologia ficatului.............................................................................................10 CAPITOLUL II: Ciroza hepatic......................................................................................14 II.1. Definitie...........................................................................................................14 II.2. Forme clinice...................................................................................................15 II.3. Etiologie..........................................................................................................16 II.4. Patogenie........................................................................................................19 II.5. Simptomatologie.............................................................................................20 II.6. Explorri funcionale, paraclinice i morfologice.............................................27 II.7. Diagnostic pozitiv............................................................................................32 II.8. Diagnostic diferenial.......................................................................................32 II.9. Complicaiile cirozei hepatice..........................................................................34 II.10. Tratamentul...................................................................................................36 CAPITOLUL III :Tehnici de ingrijiri...................................................................................41 III.1. Rolul asistentei medicale n ngrijirea bolnavilor cu ciroza hepatic..............41 III.2. Tehnica punctiei abdominale (paracenteza)..................................................43 CAPITOLUL IV: Studii de caz.........................................................................................47 Cazul nr. 1..............................................................................................................47 Cazul nr. 2..............................................................................................................57 Cazul nr. 3..............................................................................................................67 CONCLUZII.....................................................................................................................77 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................78

CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI I.1. Introducere Ficatul ncepe s funcioneze din luna a IV-a a vieii intrauterine. Dezvoltarea ficatului este enorm, organul reprezentnd n aceast faz 10% din greutatea corporal, pentru c la natere s reprezinte numai 5% din greutatea noului nascut. Creterea ficatului are loc n mezogastrul ventral, n poriunea sa cranial prin trabecule epiteliale numite cilindri hepatici. Aceste celule vor forma hepatocitele iar spaiile dintre ele vor fi umplute de vase sanguine care vor forma sinusoidele. Dup natere, creterea ficatului continu, dar proportional mult mai puin dect restul organelor abdominale. Ficatul este unic ntre organele corpului uman datorit capacitailor sale de regenerare de reintregire a celulelor ce au fost distruse de o boal sau de o leziune pe termen scurt. Dar, dac ficatul sufer leziuni repetate pe termen lung, modificrile devin ireversibile interfernd cu funcia acestuia fiind un organ foarte activ, cand el este bolnav ntregul corp sufer. I.2. Anatomia morfologic a ficatului Ficatul uman este un organ de culoare rou-caramiziu care se afl localizat n cavitatea abdominala, la nivelul hipocondrului drept, dar se ntinde i n epigastru si chiar i in hipocondrul stng. La un adult sntos greutatea ficatului variaz ntre 1500-1700g, ceea ce reprezint circa 1/40 din greutatea total a corpului. Ficatul este protejat de leziuni de carcasa cartilaginoasa a coastelor si este meninut n poziie prin urmatoarele mijloace de fixare: 1. Ligamentul falciform de legtur cu peretele abdominal i diafragm pe faa

superioar. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ligamentul rotund de legtur cu peretele abdominal la partea anterioar a anului antero-posterior stng. Ligamentul coronar de legtur cu diafragmul pe faa posterioar. Epiploonul gastro-hepatic sau ligamentul hepato-esofago-gastro duodenal Vena cav inferioar, Brea abdominal Pediculul hepatic. Ficatul are o forma neregulat, ce poate fi asemnat cu un ovoid, cu axul cel mai mare ndreptat transversal, iar extremitatea cea mai voluminoas ndreptat spre dreapta. Ficatul are urmatoarele dimensiuni: diametrul transversal 28 cm, diametrul anteroposterior 18 cm i 8 cm grosime. Ficatului i se descriu 2 fee: a) Faa antero-superioar (superioar) rotunjit, este impartita de catre ligamentul falciform (o cut peritoneal care leag ficatul de diafragm), n dou pari inegale: lobul drept mai mare i mai convex i lobul stng mai mic si aproape plan. Aceast fa a ficatului, vine in contact cu diafragmul i prin intermediul acestuia cu pleura, plmnii, pericardul i inima.

b) Faa postero-inferioar (inferioar) sau visceral, care privete n jos, napoi i la stnga, se afl n raport cu stomacul, duodenul, colonul, rinichii i glanda suprarenal dreapt. Aceast fa este strabatuta de 3 anturi care mpreun descriu litera H, i anume: anul longitudinal al ficatului (situat mai spre stnga), este anul venei ombilicale si al canalului venos. Poziia sa corespunde destul de exact cu linia de inserie hepatic a ligamentului suspensor i contribuie mpreun cu acestea la delimitarea celor doi lobi hepatici, lobul drept i lobul stng. anul veziculei biliare i al venei cave, este situat la 6-7cm spre dreapta de anul precedent i este reprezentat de depresiuni ce gzduiesc formaiunile respective. Este mai puin adnc dect anul venei ombilicale i al canalului venos i este situate n plin mas a lobului drept.

 anul transvers sau hilul ficatului care unete cele dou anuri longitudinale. Acesta este hilul hepatic i apare ca o excavaie larg i profund care msoar 68cm lungime si 2-2,5cm laime. Pe aici intr artera hepatic, vena port, filete nervoase i ies din ficat canalele biliare, vase limfatice. n hil se mai gsesc i glanglioni limfatici ce se alatur preferenial ramificaiilor venei porte. Aceste trei anuri impart faa inferioar a ficatului n patru lobi: - lobul ptrat situat naintea anului transvers, ntre anul venei ombilicale i vezicula biliar, - lobul Spiegel se gsete napoia sanului transvers - lobul stng i lobul drept de o parte i de alta a anurilor antero-posterioare. I.3. Structura ficatului Ficatul prezint dou nveliuri:

un nveli seros, care nvelete tot ficatul cu excepia unei benzi transversale la nivelul suprafeei superioare, unde ficatul este aderent direct la diafragm; un nveli reprezentat de capsula Glisson, care acoper ficatul i intr la nivelul hilului n interiorul organului de-a lungul vaselor i cilor biliare.

Lobul hepatic este format din: o celulele hepatice (hepatocitul este unitatea morfofuncional a ficatului), o capilare sinusoide care provin din capilarizarea venei perilobulare, o vena centrolobular spre care converg sinusoidele o canaliculele biliare intralobulare. Celulele hepatice sunt dispuse n spatiu sub forma unor placi sau lame, intre care se delimiteaz spaii n care se gsesc capilare sinusoidale. In grosimea unei lame, ntre hepatocite adiacente, se formeaz canaliculele biliare intramoleculare. Canaliculele biliare reprezint poriunea iniial a cailor biliare intrahepatice. Ele se continu cu canale din ce n ce mai mari; astfel prin intermediul pasajelor Hering (colangiole), canaliculele biliare se unesc formnd canalele perilobulare al caror diametru atinge 40-60 microni. La confluena dintre mai multe canale perilobulare, iau natere canalele interlobulare a caror lrgime este ntre 60-200 microni. Ele se continu cu canale biliare din ce n ce mai mari (canale biliare segmentare) al caror diametru este cuprins ntre 200-500 microni. Vena perilobular de la nivelul spaiului portal patrunde n lobul hepatic i formeaz sinusoidul hepatic, in alcatuirea carora se gasesc celule endoteliale si celulele Kupffer. nainte de a forma sinusoidul ramura perilobular a venei poate prezenta un sfincter muscular numit sfincter de intrare. Ramura perilobular a arterei hepatice, dup ce d ramuri care vascularizeaz elementele spaiului portal, ptrunde i iese n lobul i se ndreapt spre sinusoidul hepatic n care se termin. La locul de patrundere n sinusoid exist un sfincter muscular arterial. Sinusoidul lobului hepatic reprezint deci, locul de jonciune al sngelui arterial adus de artera hepatic cu sngele portal adus de vena port. Aceste sfincte menionate reprezint un sistem de reglaj a fluxului sangvin la nivelul ficatului pe de o parte , iar pe de alta parte de egalizare a presiunii sangelui, mai mare n sangele arterial i mai mic n sangele portal necesar amestecului de snge arterial cu portal.

Venele centrolobulare prasesc lobul pe la baza lor i devin vene sublobulare (coletoare). Ele se unesc i formeaz venele hepatice (2-3) care sunt tributate venei cave inferioare. Ele prasesc ficatul la nivelul marginii posterioare. I.4.Vascularizatia ficatului Este realizat de artera hepatic, care aduce sngele arterial, si de vena port care aduce snge venos funcional. Sngele pleac de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaz tot sngele din acest organ i l vars n vena cav inferioar. Vasele limfatice se adun ntr-o reea subseroas care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali, cu limfa colectat de pe faa inferioar i din limfaticele septurilor intrahepatice. I.5. Inervaia ficatului Nervii ficatului provin din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din ganglionul celiac i din fibre parasimpatice ce se desprind din ambii nervi vagi. Sinapsa fibrelor simpatice este n ganglionul celiac. Se disting dou plexuri nervoase distincte: anterior (provine din partea stang a plexului celiac i realizeaz o reea n jurul arterei hepatice medii, inervnd ficatul stng) posterior (provine din partea dreapt a trunchiului celiac i inerveaz ficatul drept, fiind alcatuit din 3 sau 4 trunchiuri nervoase bine individualizate ) I.6. Fiziologia ficatului Ficatul este considerat laboratorul organismului, pentru ca el ia parte la digestia intestinal, depoziteaz, degradeaz i sintetizeaz diferite substane, menine compoziia plasmei, echilibrul glucidic, lipidic i hidric, sintetizeaz fermeni necesari funciilor proprii sau pentru alte organe, controleaz debitul sanguin, are rol antitoxic, hematopoietic, termoreglator. Ficatul: mentine compoziia plasmatic (homeostazei) menine nivelul glicemiei;

 transform grasimile n forme mai usor oxidabile; sintetizeaz numeroi fermeni necesari activitatilor esuturilor; degradeaz hormonii circulani n exces; regleaz metabolismul apei i controleaz debitul sanguin; oprete ptrunderea toxinelor n organism. Cele mai importante funcii ale ficatului sunt reprezentate in urmatoarea schema:

Coagulare

Regenerare

Antitoxic

Legate de metabolismul intermediar

Homeostazie circulator

Hematopoetic Depozit

Termogenetic

Detoxifiere

Biliger

I.6.1. Functia biliara Const n formarea i eliminarea bilei din ficat, fiind o funcie secreto-excretoare. Bila este format n celulele hepatice i celulele Kupffer, ea coninand cca: o 95-97% ap i 1% sruri biliare (procent variabil cu alimentaia). o 0,5% pigmenti biliari- reprezentai de biliverdin i bilirubin o l-2 colesterol- produs de oxidare rezultnd din alimente sau din sinteza hepatic (variaza cu alimentatia) o Srurile biliare ajunse n intestin, sunt resorbite prin circulaia port i reajung n ficat unde-i favorizeaz secreia, realizand astfel circuitul entero-hepatic al srurilor biliare. o Mucina cu rol in mpiedicarea precipitarii.

10

o Substane minerale - cloruri, fosfai, carbonai de sodiu ce dau reacii alcaline. o acizi grai, o acid glicuronic, o acid uric, o uree Srurile biliare ndeplinesc mai multe roluri: emulsioneaz grsimile i poteneaz lipaza pancreatic, formeaz cu grsimile i vitaminele liposolubile A, D, E, K, F complexi solubili uurnd absoria, stimuleaz peristaltismul intestinal (rol laxativ) meninnd echilibrul florei microbiene intestinale (rol antiputrid), i stimuleaz propria secreie (rol coleretic). Bila hepatic se formeaz continuu i n perioadele interdigestive se acumuleaz i se concentreaz n vezicula biliar. Eliminarea n duoden se face pe cale umoral si pe cale reflexa. Durata eliminrii bilei depinde de natura alimentelor. I.6.2. Functiile metabolice A. Metabolismul glucidic Glucoza se formeaz din glicogen sub influena unui ferment hepatic. n ficat glucidele se transform n glicogen. Glucidele sunt absorbite prin intestin sub form de glucoz care ajunge la ficat prin sngele portal funcional. Majoritatea glucozei este transformat hepatic n glicogen prin glicogenogeneza (glucidele de rezerv). Procesul are loc sub influena insulinei. O mic parte ajunge n snge determinnd glicemia. Valori normale ale glicemiei 0,9-1,2 g. Glicogenul se poate sintetiza i din grsimi sau proteine, proces numit gliconeogenez. Aceast funcie este reglat umoral i reflex. B.Metabolismul lipidic Ficatul poate nmagazina o parte a grsimilor cu rol de rezerv la nivelul hipodermului, dar n anumite condiii poate antrena aceast rezerv pentru nevoile organismului.

11

Acizii grai i grsimile neutre sunt transformate n fosfolipide, de tipul lecitinei, mai uor utilizabile de ctre celule. Suprancrcarea gras a ficatului conduce la ciroz. Tot n ficat are loc transformarea glucidelor n exces n grsimi i invers. C.Metabolismul proteinelor Aminoacizii absorbii intestinal sunt folosii pentru sinteza proteinelor specifice diferitelor celule. Astfel, se formeaz protrombina n prezena vitaminei K si fibrinogenul (300-500 mg%).Scderea fibrinogenului sub 300 mg% semnific insuficiena hepatic grav. Excesul proteic neputnd fi depozitat ca atare este transformat n grsimi. Aminoacizii n exces sunt degradai, cu formare de amoniac, produs toxic pe care ficatul prin funcia urogen l transform n uree. Nucleoproteinele sunt transformate n acid uric, eliminat urinar, ca i ureea. D. Metabolismul substantelor minerale Ficatul reprezint un depozit de Fe 3-4 g, Cu, ioni de Na, K i Cl ce pot fi utilizai cnd nevoile organismului o cer. E. Metabolismul apei Prin procesele metabolice ficatul reprezint un depozit de ap i datorit neutralizrii hormonului antidiuretic, este un reglator al apei n organism. F. Metabolismul vitaminelor n ficat se gsesc majoritatea vitaminei, A, B 1, B2, B12, D, K, PP; este organul ce1 mai bogat n vitamina A (conine pn la 95% din cantitatea de vitamina A a organismului) G. Functia hematopoietica Ficatul formeaz hematii n perioada intrauterin a ftului, fiind n acelai timp i loc de distrugere a hematiilor mbtrnite..

12

H. Functia antitoxica Are rolul de a neutraliza, inactiva i elimina substanele strine organismului sau proprii dar n exces, ce pot avea efecte toxice. De asemenea are funcie imunogenic datorit eliminrii germenilor prin bil. I.Sinteza fermentilor Fermenii sunt arginaza i ureeaza pentru funcia urogen; fosfataza i fosforilaza pentru metabolismul glucidic i lipidic; colinesteraza pentru degradarea acetilcolinei, transaminaze pentru metabolismul proteinelor. J. Mentinerea echilibrului acido-bazic Ficatul are rol n reglarea echilibrului acido-bazic intervenind n transformarea acidului lactic n glucoz, formarea amoniacului din acizi aminai. Datele mai noi arat c, la nivelul hepatic, ar fi prezent un senzor pentru oxigen - o protein hem cu rol n reglarea secreiei de eritropoietin. K. Functia termoreglatoare Funcia termogenetic a ficatului const n aceea c n acest organ, datorit metabolismului su foarte intens, se produc mari cantiti de cldur necesar meninerii temperaturii corpului. CAPITOLUL II CIROZA HEPATIC II.1. Definiie Denumirea bolii provine de la cuvntul grecesc kirrhos (culoare galben-maro rocat ) i a fost dat de R.T.H. Laennec din cauza culorii galben-maro roiatice a ficatului suferind. Ciroza hepatic reprezint stadiul final al multor afeciuni hepatice, fiind definit ca un proces difuz n care predominante sunt fibroza i formarea de noduli, existnd ns i necroze hepatocelulare. Fibroza nu este sinonim cu ciroza.

13

Formarea de noduli fr fibroz se observ n transformarea nodular parial a ficatului, aspect care nu reprezint ciroz. Rspunsul ficatului la necrozele celulare este limitat la colapsul lobilor hepatici, formarea de septuri fibroase difuze i apariia nodulilor de regenerare hepatocitari. Indiferent de etiologie, ultimul stadiu este aproape identic, fibroza urmnd necrozelor hepatocitare, care nu sunt gasite obligatoriu la necropsie. Piecemeal necrosis determin apariia de puni fibroase porto-portale. Necrozele confluente conduc la formarea de puni portocentro-lobulare i la fibroz. Necrozele mici, punctiforme, produc fibroz focal. Necrozele sunt urmate de apariia nodulilor, care stric arhitectura hepatic, ducnd n final la apariia cirozei. II.2. Forme clinice A. n raport cu etiologia: 1. Ciroza alcoolic 2. Ciroza posthepatitic

14

3. Ciroza biliar primitiv 4. Ciroza biliar secundar 5. Ciroza pigmentar 6. Boala Wilson 7. Ciroza cardiac 8. Ciroza cu deficit de l-antitripsin B. n raport cu evoluia: 1. Ciroza activ 2. Ciroza inactiv C. Dup stadiul evolutiv: 1. Ciroza compensat 2. Ciroza cu decompensare portal 3. Ciroza cu decompensare parenchimatoas D. Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara 2.macronodulara 3.mixta II.3. Etiologie Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici: A. Virusuri: - virusul hepatitei B - virusul hepatitei C - virusul hepatitei D B. Substante toxice si medicamentoase: -alcoolul-determina peste 90% din numarul imbolnavirilor de ciroza, consumat in cantitati mai mari de 160g/zi. -medicamente-tuberculostatice (Hidrazida) - anticonceptionale

15

- Metildopa - Metrotrexat C.Imunologici: - hepatita autoimuna - ciroza biliara primitiva D. Boli vasculare: - primare a) sindromul Budd Chiari b) boala veno-ocluziva - secundare a) insuficienta ventriculara dreapta b) obstructia venei cave inferioare E. Boli metabolice: - Hemocromatoza - boala Wilson F. Boli genetice: 1.Deficitul de alfa1-antitripsina 2.Tirozinemia 3.Stocare de glicogen 4.Galactozemia 5. Intoleranta la fructoza 6.A-beta-lipo-proteinemia G.Alte cauze: 1.Sarcoidoza 2.Schistomiaza 3.Tuberculoza 4.Litiaza coledociana 5.Cancerul coledocian 6.Fibroza chistica 7.Structuri coledociene benigne 8.Colengita sclerozanta 9.Atrezia de cai biliare, etc

16

II.4. Patogenie si fiziopatogeneza n producerea cirozei, exist dou momente: 1. 2. momentul etiologic, iniiator, care difer din punct de vedere al calitii i momentul patogenic i anume ntreinerea leziunilor iniiale i inducerea cantitii agresive i al timpului de leziune primar a structurii hepatice. altor leziuni, care conduc la alterarea arhitecturii hepatice normale. Iniial are loc necroza hepatocitar. n hepatita viral B, necroza hepatocelular este rezultatul conflictului imunologic, imunitatea imediat celular fiind implicat. ntinderea necrozei este condiionat de gradul replicrii virale i intensitatea rspunsului imun. n formele severe de hepatit au loc necroze extinse, producndu-se veritabile colapsuri stromale, element posibil iniiator al procesului cirogen. n cazul alcoolului, prin folosirea dozelor mari i a consumului ndelungat, leziunilor de steatoz li se adaug cele de necroz hialin, rezultat al hepatotoxicitii etanolice. Se realizeaz tabloul morfologic de hepatit cronic alcoolic, etap obligatorie n patogenia cirozei alcoolice. Consecutiv procesului de necroz are loc o intens regenerare celular cu caracter compensator. Aceast regenerare, n hepatite cronice agresive i mai ales n ciroz se face dup model nodular i nu dup arhitectura normal a ficatului. Legtura zonelor de regenerare cu vasele sanguine sau cele biliare este adesea compromis. Insuficiena vascularizaiei din centrul nodulilor determin necroza celular chiar dup ce factorul etiologic a fost ndeprtat. Rezult c intensitatea procesului regenerativ este corelat cu cea a necrozelor celulare. De aici explicaia aspectelor macro i micronoduli. Concomitent proceselor parenchimatoase de necroz i regenerare celular se desfaoar procesul de fibroz hepatic care presupune dezvoltarea la nivelul organului a unui esut conjunctiv bogat n fibre de colagen. Fibroza (colagenul) progreseaz de la stadii reversibile la stadii ireversibile, cnd se dezvolt septuri permanente acelulare n zonele portale i n parenchimul hepatic.

17

Distribuia septurilor fibroase este corelat cu etiologia leziunilor. Astfel, n ciroza posthepatic i cea alcoolic, fibroza este mai difuz, nsoind zonele de necroz. Celor 3 procese fundamentale ale morfogenezei cirozei, li se adaug: inflamaia intralobular sau portal staza biliar local sau difuz proliferarea celulelor ducturale

Un rol deosebit revine infiltratului inflamator martor al mecanismului imunologic, care confer un caracter activ, dinamic procesului cirogen. Consecinele fiziopatologice ale acestor modificri sunt: A- Reducerea parenchimului hepatic funcional B- Compromiterea circulaiei intrahepatice, cu producerea hipertensiunii portale. A. Reducerea parenchimului hepatic funcional Deficitul funcional hepatocelular este responsabil de urmtoarele perturbri prezente n grade diferite de forma i stadiul cirozei: a) Icterul are o patogenie complex (componenta hepatocelular i component hemolitic legat de hipersplenism, alteori o participare mecanic datorit angiocoledocitei i litiazei coledociene asociate). b) Sindromul hemoragic - consecin a deficitului hepatocelular de sintez a factorilor coagulrii (fibrinogen, protrombin, factorii V i VII). c) Hipoalbuminemia - factor iniiator al sindromului ascito-edematos (se adaug mecanismele de feed-back ale reglrii homeostazei hidroelectrolitice i anume: sistemul renina-angiotensina-aldosteron). d) Insuficiena neutralizrii unor produi toxici rezultai din degradrile i/sau dereglrile metabolice, ca i a unor hormoni. e) Principalele tulburri metabolice consecutive deficitului funcional hepatic: scderea sintezelor proteice (albumina, transferina, factori ai coagulrii) creterea sintezei de colagen tulburri n degradarea aminoacizilor eseniali tulburrile sintezei ureei tulburri ale metabolismului lipoproteinelor

18

tulburri n metabolismul i circulaia acizilor biliari tulburri n metabolismul galactozei i fructozei tulburri n degradarea unor hormoni (oldosteron, estrogen) tulburri n sinteza factorilor tumorali implicai n reglarea homeostazei sodiului (factorul natriuretic). B. Compromiterea circulatiei intrahepatice cu producerea hipertensiunii

portale Hipertensiunea portal din ciroz se instaleaz datorit obstacolului portsinusoidal i/sau sinusoidal realizat de nodulii regenerativi i procesul de fibroz ca i aportului crescut de snge arterial prin crearea de noi anastomoze arteriovenoase. Presiunea n sistemul port depaete 25-30 cm H 2O. Consecinele fiziopatologice ale hipertensiunii portale sunt: a) Dezvoltarea sau accentuarea anastamozelor portocave extrahepatice: externe (circulaia colateral abdominal, periombilical i n flancuri) si interne (cardioesofagiene, hemoroidale). b) Splenomegalia de staz c) Encefalopatia portal expresie a resorbiei produilor toxici resorbiti, care produc la nivelul SN dereglarea metabolismului intermediar al glucozei i neurotransmitatorilor cerebrali. C. Tulburari electrolitice La nivel renal, retenia de sare se datoreaz n primul rnd retroresorbiei crescute de sodiu i ap n tubul proximal, astfel ca n tubul distal ajunge mai puin sare i ap care sunt i aici resorbite, aa c n final procentul de filtrat eliminat (normal 0,51 ) rmne micorat. Alte modificari la cirotici sunt: - scderea magneziului i mai ales a potasiului (datorat pierderilor prin vrsturi si diaree, diuretice) - alcaloza (creste eliminarea renal de K). Un rol important in constituirea dereglrilor electrolitice la cirotici l are vasopresina, datorit creia bolnavul pierde capacitatea de a-i dilua urina.

19

II.5. Simptomatologie Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii: 1.Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv) 2.Stadiul decompensat (activ) cand simptomatologia este evidenta si zgomotoas. Ciroza compensat Prin ciroz compensat se neleg primele stadii evolutive ale acesteia, naintea instalrii ascitei, a edemelor i a manifestrilor avansate de insuficien hepatocitar (icter, manifestri hemoragipare, encefalopatie, hepatic, hipoalbunemiei sub 50-30% Cl sub 4%, capacitate, de depozitare a BSF sub 12mg/min./100ml). Surprinderea acestui stadiu nu este facil ntruct n aceast perioad pacienii nu se recunosc bolnavi, de obicei i continu activitatea n producie i au simptomatologie funcional destul de srac (oarecare astenie, exacerbat postprandial digestii mai dificile, flatulen, gingivoragii). Descoperirea bolii este mai uoar la bolnavii cunoscui i tratai pentru hepatit cronic agresiv. Apariia splenomegaliei, indurarea ficatului, cu suprafa neregulat i margine ascuit, a palmelor hepatice i eventual a varicelor esofagiene i a steluelor vasculare sunt date eseniale pentru recunoaterea bolii. n ultim instan, la paroscopie i PBH ne confirm subpoziia clinic i ne ajut s defereniem forma activ de cea inactiv. Ciroza cu decompensat Ciroza cu decompensare portal reprezint stadiul n care este de regul necunoscut ciroza dup apariia ascitei. Caracterele cirogene ale ascitei (ombilic excentric spre pube i deplasat, circulaie colateral de tip portal pur, porto-cav sau cavocav splenomegalie, ficat cirotic, matitate decliv, cu concavitate superioar, deplasabil pe flancuri, transudat cu citologie srac, varice esofagiene) ne feresc de confuzii. Instalarea ascitei este precedat i/sau nsoit de oligurie, edeme gambiere, meteoris acentuat, dureri abdominale. Volumul ascitei este variabil. Ascita sub tensiune se poate nsoi de anasarc; uneori hidrotoraxul drept poate domina scena clinic.

20

n acest stadiu albuminemia scade adesea sub 3g% i apar semne de dezechilibru funcional tubulo-renal i de hiperaldosteronism secundar (hipernatremie sau hiponatremie n low salt syndrome, hipokalemie, natriurez sczut, deprimarea rapotrului Na/K urinar). Ciroza cu decompensare parenchimatoas este stadiul cel mai avansat al cirozei, de cela mai mult ori nsoit i de decompensare portal. Din punct de vedere clinic impresioneaz semnele de encefalopatiei hepatic cronic: astenie marcat, oarecare obnubilare, tulburri de vorbire, fetor hepatic, flapping tremor. n plus, menionm scdere ponderal, icter sau subicter, sindrom hemoragipar. Ficatul se atrofiaz. Explorrile funcionale atest amputarea masei hepatocitare: albuminemie sub 2,5 g%, indice de protrombin sub 30%, Cl sub 4%, capacitatea de depozitare a BSF sub 12 mg/min./100 ml. Amoniemia i aminele biogene sunt moderate crescute. Bilirubinemia este moderat, dar constant crescut, sindromul hepatocitolitic prezent. Scintigrama evideniaz fixarea hepatic foarte sczut, captare extrahepatic depind uneori de 10 ori fixarea de la nivelul ficatului. n acest stadiu sunt prezente n grad variabil simptome i semne ce constituie expresia clinic a dereglarilor fiziopatologice induse de procesul cirogen. Manifestrile clinice se pot sistematiza n 5 sindroame i anume: 1. 2. 3. 4. 5. 1. Sindromul hipertensiunii portale. Sindromul ascito-edematos Sindromul icteric Sindromul hemoragipar Sindromul neuroendocrin

Sindromul hipertensiunii portale

Are ca expresie clinic o triad simptomatic ce se instaleaz treptat. a) Dispepsia gazoas i meteorismul ireductibil datorit tulburrii resorbiei gazelor i hipoxiei peretelui intestinal; ulterior se adaug hipopotasemie cu pareza consecutiv a musculaturii intestinale. Acestea preced cu luni sau ani semnelor majore ale HTP. Cnd flatulena este rebel anun instalarea ascitei. b) Dezvoltarea circulaiei colaterale externe i interne, expresie a untrii

21

sngelui portal. Reeaua vascular extern este vizibil, periombilical uneori foarte dezvoltat cap de meduza i n flancuri. c) Encefalopatia portal expresie a intoxicaiei sistemului nervos cu produi de degradare intestinal (amoniac, amine, derivai fenolici) ce nu au mai ajuns sa fie metabolizai n ficat datorit shuntului portosistemic. Tablou clinic: modificrile psihice sunt semnele premonitorii ale encefalopatiei hepatoportale. n perioada iniial apar: alterri n comportare i judecata, alterri fa de personalitatea sa, tulburri de emotivitate ce merg pn la apatie-depresie sau euforieagitaie; somnolen, inversarea ritmului somn-veghe. Apoi se adaug astenia cu ngreunarea activitii mentale, tulburri de orientare, confuzii, fatigabilitate. Dificultatea de exprimare i defecte de vorbire pn la dezordine, inexactitate, incoeren. Semnele neurologice precoce sunt: rigiditate, tulburri de atitudine (ca n Parkinson), dischinezii orale, micri coreale, flapping tremor, mai trziu pot aprea tulburri de mers. Semnele clinice precoce: erupii de stelue vasculare limba uscat zmeurie, diminuarea rapid a unei hepatomegalii preexistente, icter intens, hemoragii mucoase i cutanate, scderea capacitii de concentrare, factor hepatic (miros dulceag, purulent al respiraiei). Agravarea encefalopatiei sistemice coincide cu coma hepatic (coma hepatic este entitatea clinic majora a encefalopatiei). Aceasta este neurologic, factorul caracteristic, asterixis, flapping tremor precoma. La nceputul comei apare hipertonia muscular pn la rigiditate cu hiperreflexie osteotendinoasa, dizartrie, tremor i miscri involuntare. 2. Sindromul ascito-edematos Este cel care realizeaz aa-numita "decompensare vascular a cirozei. Ascita este acumularea de lichid transsudativ n cavitatea peritoneal care se instaleaz lent i nu este decelabil clinic cnd lichidul se afl sub 0,5 1 l; cnd aceasta este voluminoas duce la distensia i hemierea ombilicului. Edemele localizate ndeosebi la nivelul membrelor inferioare sunt albe, moi.

22

3. Sindromul icteric Icterul poate constitui primul simptom clinic al unei ciroze. Este un icter de tip hepatic caracteristic pentru decompensarea cirozei, adesea insoit de ascit. n ciroza biliar primitiv, icterul, simptomul major, este de tip reversibil, se nsoete de urini nchise i scaune decolorate. Se adaug pruritul persistent, generalizat, produs de retenia srurilor biliare. 4. Sindromul hemoragipar Se manifest prin: epistaxis, gingivoragii, gastroragie hemoragii cutanate (purpur, hematoame). Este un sindrom mixt prin coagulopatie, trombocitopenie i vasculopatie. 5. Sindromul neuroendocrin Manifestarile hipopotasemie). A par destul de precoce tulburri de memorie la care se adaug tulburri psihice. Acestea sunt: delir, dezorientare, crize de agitaie, tulburri ale strii de consisten de somnolenta (obnubilare) pn la coma profund. Examenul obiectiv poate depista flapping tremor sau asterixis: micri involuntare, scurte, de flexie, extensie ale minii din articulaia metacarpo-falangian sub form de secuse, asemntoare cu btaia aripilor psrilor. Modificari cutanate a) Steluele vasculare (angioamele stelate) dispuse pe teritoriul vascular al venei superioare. Ele pot s dispar sau s se accentueze n funcie de redresarea sau progresiunea insuficienei hepatice. b) Eritemul palmar: coloraia rou-aprins a eminenelor tenare i hipotenare i a pulpei degetelor. Pacienii se plng de pulsaii i funicturi n palme. c) Pete albe pe brae i fese: zone cutanate rotunde mai palide dect restul pielii, corespund unei ischemii consecutive scurtcircuitelor vasculare. d) Modificari ale fanerelor: la ambele sexe se produce o scdere a prului axilar i pubian. Brbaii pierd prul facial iar cel toracic devine mai rar (tipul Chwostek). De asemenea se ntlnesc unghiile albe (hipoalbuminemie) i hipocratism digital. neurologice sunt consecina encefalopatiei portocave, a insuficienei hepatocelulare avansate i a tulburarilor hidroelectrolitice (hiponatremie,

23

Tulburari endocrine Tulburarile endocrine vizeaz glandele sexuale. Se constat o diminuare a potenei i libidoului la brbai, ginecomastie (adesea unilateral) i atrofia testiculelor, iar la femei tulburri menstruale i sterilitate. Semne hepato-splenice Ficatul poate fi gsit mrit, normal sau atrofic n funcie de faza evolutiv i de tipul etiopatogenic al cirozei. Urmrirea dimensiunilor hepatice arat tendina spre micorare a ficatului. Consistena organului este totdeauna ferm., uneori dur, iar marginea inferioara simte subiat n faze avansate - tioas. Uneori lobul stng este redus la o simpl lama subire, uor acroabila. Suprafaa accesibil palprii poate fi regulat dar deseori se simt neregularit macro sau micronodulare dure n special n faza respiratorie. Spre deosebire de ficatul sensibil i dureros din hepatitele cronice n ciroze ficatul este insensibil i nedureros n cirozele cu ascit abundent, ficatul este mpins spre torace, greu palpabil sau numai n pozitie de decubit lateral stng. Splina este totdeauna mrit n ciroze. Splenomegalia poate fi moderat, palpabil la nivelul rebordului costal sau imediat sub rebord, deseori depaete cu 2-4 laturi de deget marginea costal. Este ferm, nedureroas i n general pastreaza forma organului. Splenomegalia se poate dezvolta descendet n flanc sau transversal spre epigastru Manifestari sistemice a) Manifestri digestive Varicele esofagiene apar ca o consecin a hipertensiunii portale. Hemoroizii reprezint echivalentul varicelor la extremitatea distal a tubului digestiv. Ei se dezvolta n colateralele venei mezenterice inferioare. Litiaza vezicular este atribuit hemolizei cronice din cadrul hipersplenismului. Evoluia litiazei biliare la cirotici este benign, clinic latent, obstrucia coledocului sau colecista acut survenind foarte rar.

24

Ulcerul gastroduodenal este mai frecvent la cirotici. Datorit unturilor portocave, histamina scap de aciunea degradant a ficatului i exercit efect gastrosecretor puternic. Ali factori ulcerogeni la cirotici: alterarea mucusului, diminuarea rezistenei mucoasei, staza venoas, deficite nutriionale. Gastrita cronic se asociaz frecvent cu ciroza etilic, fiind considerat consecina alcoolismului. Pancreatita cronic predomin tot n ciroza alcoolic; contribuie la alterarea strii de nutriie. b) Manifestri pulmonare Hipoventilaia (scderea ventilaiei alveolare se nsoete de cresterea CO 2 alveolar i arterial) se ntlnete n ascitele voluminoase. untul porto-pulmonar - sngele venos se amestec cu cel arterial. Raport ventilaie/perfuzie inegal: perfuzia pulmonar n ciroza este compromis datorit dilatrii vaselor mici, creterii permeabilitii capilare i creterii fluxului limfatic. c) Manifestri cardiovasculare n ciroze se produc: tahicardie, scurtarea timpului de circulaie, creterea debitului cardiac, reducerea rezistenei vasculare. Creterea debitului cardiac se instaleaz datorit hipovolemiei produs prin fuga lichidului din sistemul circulator n spaiul interstiial. d) Modificri renale Insuficiena renal este o complicaie n stadiile avansate ale cirozei. Este precipitat de hemoragia digestiv, de paracentezele evacuatorii sau de infectarea ascitei. Sindromul hepato-renal are prognostic sever, ireversibil dac are origine renal. Factorul care produce sindromul hepato-renal este administrarea diureticelor. Tratamentul diuretic al ascitei se nsoete de reducerea cleareance-ului la creatinin cu 50% i o uoar cretere a creatininei i ureei sanguine. e) Modificari hematologice

25

Defectele coagulrii reprezint principala manifestare hematologica a cirozelor. Factorii de coagulare sintetizai de hepatocit scad n ciroz proporional cu gradul insuficienei hepatice. Testarea acestora reprezint un bun criteriu de evaluare a insuficienei hepatocitare i anume: scderea protrombinei, a factorilor VII i X, factori dependeni de vitamina K, ca i a fibrinogenului, proaccelerinei i a factorului XIII (factor stabilizator al fibrinei). Anemia se datoreaz diluiei prin creterea volumului plasmatic (hipervolemie). Cea mai evident este anemia hipocrom microcitar, secundar hemoragiei digestive. Anemia macrocitar are loc datorit deficitului de acid folic, depozitrii deficitare a vitaminei B12 n ficat, carenelor nutriionale i absoriei intestinale. Leucopenia este atribuit hipersplenismului: acestea fiind primele elemente reinute n splin din cauza mrimii i capacitii lor de aderen. Trombocitopenia - tot datorit hipersplenismului. f). Dezechilibre electrolitice Hipokaliemia survine prin aport insuficient sau prin pierderi de K. Hiponatremia apare n stadiile avansate ale bolii. II.6. EXPLORARI FUNCTIONALE, PARACLINICE I MORFOLOGICE Explorarea functionala a ficatului Modificrile parametrilor funcionali biochimici pot fi cuprinse n 4 sindroame majore i anume: - Sindromul de hepatocitoliz - Sindromul de deficit funcional hepatic sau sindromul hepatopriv - Sindromul de inflamaie sau de reacie mezenchimal - Sindromul colestatic (excretobiliar) a) Explorarea sindromului de hepatocitoliz Sindromul de hepatocitoliz reprezinta alterarea integritii hepatocelulare. n acest scop se fac urmtoarele determinri: - Transaminazele: TGP (transaminaza glutanico-piruvic)- are valori mult

26

crescute n ciroza alcoolic - TGO (transaminaza glutanico-oxalacetic) n ciroza hepatic nsoit de un sindrom hepatocitolitic moderat, valorile medii ale ASAT/ALAT sunt de 34/33 U.I. - Aldalozele i alte enzime 1-2 U.S.L. - Sideremia (fierul seric) 90-140 g% Acestea nu sunt specifice numai leziunilor ficatului, rezultate crescute putem gsi i n sclecroza altor organe. b) Explorarea sindromului de deficit funcional hepatic sau sindromului hepatopriv. Pentru evaluarea insuficientei hepatice, semnificative sunt urmtoarele teste: 1. Teste care evalueaz activitatea metabolic i de sintez a) Teste care se refer la metabolismul protidic. Determinarea proteinelor: albumine, globuline. Valori sub 3g% ale albuminemiei semnific iminena instalrii ascitei. Valori sub 2g% ale albuminemiei indic un prognostic sever. - Teste de coagulare: timp Quick, timp Howell, concentraia de protrombin. Scderea indicelui de protrombin sub 70% necorectat de administrarea parenteral de vitamina K, se coreleaz cu masa hepatocitar funcional restant. Valori sub 50% ale indicelui de protrombin au prognostic foarte rezervat. - Testul Koller: precizeaz dac alterarea timpului Quick se datoreaz unei insuficiene hepatice ori unei cauze extrahepatice, cum ar fi: deficitul de absorie a vitaminei K la nivelul intestinului, n caz de icter mecanic. Testul Koller ne ajut la difernierea unui icter mecanic de unul parenchimatos. - Dozarea fibrinogenului: scderea fibrinogenului seric apare n stadiile avansate de boal. Valori sub 200 mg% ale fibrinogenului au semnificaie prognostic grav. - Amoniemia: ne ofer date referitoare la encefalopatia portal. N=14 4 Ug % n plasma b) Teste care se refer la metabolismul glucidic.

27

- Testul hiperglicemiei provocate (testul toleranei la glucoz). - Testul toleranei la galactoz - capacitatea ficatului de a metaboliza galactoza fr intervenia insulinei. c) Teste care se refer la metabolismul lipidic - Determinarea lipidemiei. 2. Teste care exploreaz fenomenele metabolice excretorii i circulatorii. Capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetat prin: - Testul cu B.S.P. (bromsulfonftaleina) sau retenia de B.S.P - Clearence-ul B.S.P (volumul de plasm epurat de celulele hepatice ntrun minut scade n afeciuni hepatice). a) Explorarea sindromului de inflamaie sau de reacie mezenchimal. Pentru aceasta efectum: - VSH - Teste de disproteinemie: Takata-Ara, Thymol, Sulfat de Zn. - Electroforeza - albumine 60% - globuline 40% din care 1=6%, 2=9 %, 3=14 %, =15-18% Puntea beta-gama indic prezena cirozei. n ciroza alcoolic se constat: hipergamaglobulinemie 20, hiper 2globulinemie. - Imunoelectroforeza - IgG, IgA, IgE, IgD, IgM. n ciroza postviral imunoelectroforeza arat creteri a IgG peste 350 U.I./ml. n ciroza alcoolic au loc creteri ale IgA peste 250 U.I./ml. n ciroza biliar au loc creteri ale IgM peste 150 U.I./ml. Prezena Ag HBs, ca i a Ac anti HBs, a Ac anti HBc, a Age precum i a raportului dintre Ag HBs i Ag HBc n ficat au semnificaie pentru etiologia cu virus B a cirozei. - Hemoleucograma arat anemia frecvent la cirotici, precum i trombocitopenia, martor a hipersplenismului. - Dozarea electroliilor ce ne poate arta hiponatremie, hipokaliemie. - Glicemia. b) Explorarea sindromului excretobiliar

28

Determinarea bilirubinemiei 1 mg% direct 0-0,2 mg %, indirect 70% din cea total. n ciroza hepatic bilirubinemia este n general uor crescut cu valori medii. Indirect/Total = 10,6/1,750,8 mg%. Bilirubina atinge valori mari n stadiile finale ale CBP. - Determinri enzimatice: fosfatoza alcalin = 2-6U Bodansky = 15-35U% nregistreaz i ea creteri moderate, valoarea medie fiind 13751 UI. - Determinri urinare (bilirubin, urobilinogenul). Explorri funcionale cu semnificaie etiopatogenic Se fac urmtoarele determinri: - Ag HBs (antigen Australia) este prezent n sngele bolnavilor, n hepatita viral de tipB - Ac HBs (anticorpul anti HBs) - apariia anticorpilor are o semnificaie favorabil pentru evoluia procesului hepatic. - Complementul seric - Alfa feto-proteina este prezent la 70% dintre bolnavii cu cancer primitiv hepatic. - IDR Casoni pentru chist hidatic. Explorari morfologice a. Puncia biopsie hepatic - furnizeaz materialul pentru examenul histologic, caruia i revine rolul principal n confirmarea diagnosticului de ciroz. Puncia este obligatorie n toate cazurile de ciroz cu excepia contraindicaiilor (indice de protrombin < 60%, trombocitopenie sub 50 000, angiocolit acut, ascit infectat). Gradul de dezvoltare al cirozei se estimeaz n exclusivitate la examenul histologic dup proporia de parenchim transformat n noduli: pn la 10% = stadiul I 50% = stadiul II, 100% = stadiul III. b) Laparoscopia - vizualizarea direct a ficatului cu ajutorul unui aparat numit laparoscop. Este indicat n stadiile incipiente, compensate, dar nu este o metoda

29

frecvent utilizat. Metoda este contraindicat n: - indice de protrombin mai mic de 50% - ascita infectat. c) Ecografa abdominal - poate s aduc date n sensul susinerii diagnosticului i anume: aspectul ficatului, dimensiunile splinei, prezena semnelor de hipertensiune portal, prezena lichidului de ascit, dimensiunile venei porte, pereii dublii ai colecistului. d) Scintigrama hepatic - este o metod prin care se evalueaz starea funcional a ficatului i n situaia n care acesta este dificil de palpat (obezitate, ascita sub presiune). Se folosesc izotopi radioactivi: aur coloidal, roz bengal, albumina uman. e) Radiografia baritat a esofagului - pune n eviden varicele esofagiene. f) Esofagoduodenoscopia - este o metod direct pentru vizualizarea varicelor esofagiene ct i pentru stabilirea mrimii acestora. Vizualizarea varicelor pe cale endoscopic ne permite o mai bun apreciere a numrului, volumului i a localizrii acestora. g) Explorri angiografice sunt indicate numai la ciroticii care ridic probleme de diagnostic i tratament al hipertensiunii portale, mai ales dup sngerare. h) Metoda splenoportografic ne ofer posibilitatea msurrii presiunii splenice, care n genere, corespunde presiunii portale. i) Paracenteza se practic de regul n mod explorator pentru detectarea ascitei i pentru examinarea lichidului de ascit. Cnd volumul ascitei este apreciabil la examenul clinic, efectuarea paracentezei este facil i se execut dup tehnica obinuita n fosa iliac stng, la unirea treimii medii cu cea extern a liniei ombilicoiliace. Dac volumul este redus, greu perceptibil clinic, paracenteza se efectueaz fie dup meninerea bolnavului n ortostatism timp de 10 minute, pentru a favoriza colectarea ascitei, fie aeznd bolnavul n poziie genu-pectoral sau numai n decubit ventral cu abdomenul suspendat ntre dou paturi. n aceste poziii se puncioneaz abdomenul n regiunea cea mai decliv. Lichidul de ascit obinut este supus examenului macroscopic, biochimic (dozarea proteinelor), citologic i bacteriologic. n ciroze acesta este clar, galben-citrin.

30

Intensitatea culorii galbene depinde de gradul bilirubinei i de concentrarea lichidului n proteine. Uneori poate avea un aspect sero-sanguinolent, aspect care, dac este pasager se datoreaz unui vas nepat, dac este persistent semnific fie un sindrom hemoragipar n cadrul cirozei, fie existena unui proces neoplazic. Lichidul tulbure sugereaz infecia. Reacia Rivolta este n generel negativ, iar concentraia n proteine sub 25%. Concentraii mai mari n proteine se ntlnesc n ascitele inflamatorii i neoplazice. II.7. Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv al cirozei rezult din nsumarea datelor clinice cu cele funcional-biochimice i mai ales morfologice. Diagnosticul de suspiciune vizeaz mai ales pe butorii cronici cu hepatomegalie i pe cei cu hepatit cronic postvirotic cu teste hepatice constant pozitive. Sunt cunoscute 3 stagii de recunoatere a cirozei hepatice: 1. Suspicionarea acesteia n baza datelor clinice, anamnezei, a examenului obiectiv i a examenelor de laborator. Diagnosticul de ciroz devine evident la un bolnav cu hepatit virotic n antecedente, mai ales cu virus non A non B i cu persistenta Ag HBs n snge sau cu o istorie ndelungat de consum abuziv de alcool, care n prezent se plnge de astenie, tulburri dispeptice, manifestri hemoragipare, scdere ponderal i icter. Este necesar ca boala cronic de ficat s fie recunoscut n stadiul de hepatit cronic sau de ciroz incipient cnd poate fi controlat sub tratament. Probele de laborator de certitudine sunt: albuminemia sub 3,5 g%, Cl BSF sub 6% cu Ti2 prelungit peste 10 minute. 2. Confirmarea morfologic a diagnosticului de ciroz prin PBH i laparoscopie. PBH este foarte sugestiv mai ales n ciroza micronodular n care leziunile au distribuie acinoas dect n ciroza macronodular n care distribuia leziunilor este neregulat. 3. Stabilirea cauzei, a stadiului morfologic i evolutiv al cirozei, a complicaiilor, a caracterului activ sau inactiv al procesului inflamator.

31

Indicaii asupra etiologici cirozei se obin din istoric (icter infecios, mai ales hepatita acuta cu virus B sau C, consum de alcool, medicamente hepatotoxice, alimente neigienice) i din depistarea Ag HBs, a anti-HBs, anti-HBc, a Ag HBe i anti HBe n snge ori a Ag HBc si HBs n ficat. Fiecare cirotic trebuie investigat i prin: testul glicemiei provocate, radiografie gastroduodenal, test secretor gastric, dozarea grsimilor n scaun, teste imunologice. II.8. DIAGNOSTIC DIFERENIAL Diagnosticul diferenial se adreseaz: n faza compensat: hepatomegaliei n faza decompensat: ascitei

1. Hepatomegalia trebuie deosebit de cea din: a) Hepatita cronic are simptomatologia asemntoare cu cea din ciroz cu deosebirea c: manifestrile hemoragipare sunt mai puin evidente, lipsesc steluele vasculare, lipsete ginecomastia, lipsesc varicele esofagiene, nu exist circulaie colateral, consistena ficatului este mai puin ferm i marginea anterioar nu este ascuit. La acestea se adaug explorarea morfologic care este decisiv. b) Cancerul hepatic primitiv este nsoit de dureri de icter. La precizarea diagnosticului contribuie: alterarea rapid a strii generale, testele de explorare hepatic sunt normale, este prezent alfafetoproteina, ecografia i scintigrafia evideniaz imaginea caracteristic. c) Chistul hidatic evolueaz cu o stare general bun i testele pentru hidatidoz pozitive. i n acest caz scintigrafia are imaginea caracteristic. d) Sifilisul hepatic prezint o stare prelungit febril i seroreacii pozitive, survine n cadrul altor visceropatii luetice. e) Ficatul alcoolic necirotic Toate stadiile acestuia (hepatita alcoolic, steatoza, steatofibroza, fibrociroza) pot duce la confuzie cu ciroza hepatic prin prezena hepatosplenomegaliei, uneori i a icterului, steluelor vasculare, a palmelor hepatice. Diferenierea se face prin: marginea anterioara a ficatului, ce este rotund n toate stadiile, n hepatita alcoolic i steatoz, consistena ficatului este moale,

32

splenomegalia este mai puin evident dect n ciroz, semnele de hipertensiune portal lipsesc. 2. Ascita trebuie difereniat de cea de cauze nehepatice. Acest lucru se face dup simptomatologia de nsoire i anume: icter, stelue vasculare, palmele roii, mucoasa bucal carminat, hepatosplenomegalie sau ficat atrofic cu splenomegalie, sindrom hemoragipar, tulburri dispeptice, probe funcionale hepatice alterate. Ascita trebuie difereniat de alte revrsri peritoneale: - peritonita tuberculoas i carcinomatoza peritoneal n care examenul local pune n eviden formaiunile tumorale sau matitatea n tabla de ah, testele hepatice sunt nealterate, lichidul este exudat - sindromul Budd - Chiarri: ascita gigant, instalat rapid cu lichid bogat n proteine - sindromul Demons - Meigs, din tumorile benigne ovariene - revrsatele peritoneale ale cardiacilor n cadrul insuficienei cardiace congestive. Ascitele cu peste 3,2 g% proteine sunt de natur canceroas, nu cirotic, dar poate fi i suprainfectat. Probleme de diagnostic diferenial pot fi puse de apariia unei hemoragii digestive (n primul rnd cu ulcerul gastroduodenal i de prezena unui icter). II.9. COMPLICAIILE CIROZEI HEPATICE 1. Hemoragia digestiv superioar (HDS) Este una dintre cele mai frecvente complicatii intalnite in ciroza hepatica; ea survine prin ruperea varicelor esofagiene si se manifest n functie de intensitatea sa, prin hematemez i/sau melen. De cele mai multe ori HDS este brutal i masiv cu instalarea strii de soc hemoragic, datorita hipertensiunii venoase (creterea presiunii portale), riscul ruperii varicelor fiind cu att mai mare cu ct acestea sunt mai voluminoase si gradientul de presiune suprahepatic depete 12 mmHg.

33

Alte cauze ale HDS sunt: ulcer, gastrit hemoragic sau sindrom Mallory Weiss, n special n ciroza hepatic. Sediul hemoragiei este descoperit prin endoscopia efectuat de urgen n plin sngerare. Tratamentul de urgen prevede meninerea bolnavului ntr-un echilibru care s permit aplicarea msurilor radicale: - introducerea unei sonde nazogastrice prin intermediul creia se evacueaz sngele gastric i se fac splaturi cu ap i ghea. - montarea unui cateter venos prin care se introduce snge proaspt izogrup pentru refacerea volemiei. 2. Encefalopatia portohepatic Apare datorita urmatorilor factori: aportul prea crescut de proteine fa de tolerana sczuta la proteine, hemoragiile digestive prin varice esofagiene rupte, ulcer, sindrom hemoragie, medicaie tranchilizant, narcotice, diuretice (hipopotasemie) paracenteze masive, intervenii chirurgicale, tetraciclin administrat n sarcin, abuz acut de alcool, infecii acute. Pentru prevenirea encefalopatiei hepatice, pe lng evacuarea sngelui din stomac, se vor face clisme evacuatorii repetate. 3. Peritonita bacteriana spontana Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana spontana se defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.). Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv. Mortalitatea la bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %. 4. Hepatomul (adenociroza) Reprezinta complicaie major a cirozei hepatice, incidena sa fiind de 15-20% n cazurile de ciroz posthepatic i de 5% n ciroza alcoolic. Clinic se manifesta prin hepatomegalie dureroas, voluminoas, dur, neregulat, dureroas spontan i la palpare, nsoit de febr rezistent la tratament.

34

Biologic prezenta n ser a alfa-fetoproteinei constituie un semn important pentru diagnostic, iar confirmarea se face prin intermediul scintigrafiei sau la nevoie prin laparoscopie. 5.Tulburri funcionale i complicaii renale a) Reinerea Na de ctre rinichi i implicit formarea ascitei i edemelor. b) Insuficiena natriureza sczuta. 6.Alte complicaii Litiaza infecii. II.10. TRATAMENTUL IN CIROZA HEPATICA Obiective: - Oprirea evoluiei procesului cirogen (prin nlturarea factorilor etiologici daca este posibil) insotit de terapia patogenic - Meninerea capacitii funcionale a parenchimului restant prin menajarea igieno-dietetica a organului i stimularea sa funcional. - Prevenirea i tratarea complicaiilor. Realizarea acestor obiective se obin prin: msuri igieno-dietetice tratament medicamentos tratament chirurgical biliar, pancreatita cronic i calcificarile pancreatice, herniile abdominale, ulcerele i ulceraiile gastrice (duodenale), tromboza i tromboflebitele, renala circulatorie caracterizat prin: oligurie, azotemie, hiponatremie de diluie; funcia tubular - nealterat; osmolaritatea urinar crescut;

1. Tratament igieno-dietetic Repaus la pat- cca 16-18 ore/ zi n faza compensat absolut n faza ascitic. regim echilibrat: proteine 12-15%, lipide 20-30%, glucide 45%; raia caloric normal 2500-3500 calorii. n cazul riscului de encefalopatie portal se vor reduce proteinele.

35

Mesele vor fi fracionate deoarece enzimele digestive sunt n deficit. elimina din alimentaie conservele, grsimile prjite.

Se vor

Alimente permise: carnea de animal tnr, brnza de vaci, ca, pete de apa dulce, lapte, ou, pine alb fr sare, paste finoase, zahr 30-40 g/zi, orez, gri, legume i fructe proaspete, uleiuri vegetale i cantiti mici de grsimi animale (unt 1015 g/zi), smntn sau frica 50 g/zi. n sindromul ascitic-edematos dieta va fi desodat sub 1 g NaCl/zi, motiv pentru care se vor exclude alimentele srate: carnea de vac, de miel, porc, vnat, pete, mezeluri, margarina, msline, ciocolata, cacao, plus medicamentele cu sodiu i apa mineral. 2.Tratament patogenic a. Tratamentul cirozei compensate inactive presupune: Msuri restrictive: suprimarea alcoolului i a medicamentelor hepatotoxice. Repaus la pat 12 ore/zi. Internarea n sanatoriu de 2 ori pe an, cte 3-4 sptmni pentru control. Dieta: n caz de asociere a diabetului zaharat i/sau a pancreatitei cronice, aportul de glucide i grsimi va fi redus n mod corespunztor; dac malabsorbia i starea de nutriie nu pot fi corectate cu dieta obinuita se vor introduce n alimentaie trigliceridele cu lanuri medii Medicaie: -suplimentare cu vitamine din grupul B -administrare zilnic pe cale bucal a 4 dragee Electovit sau 4 capsule Eseniale. -Datorit malabsoriei asociate se recurge i la calea parenteral, administrandu-se i.m. sau n perfuzie endovenoas, o dat sau de doua ori pe sptmna: vitamina B1 100 mg, vitamina B6 250 mg, vitamina E 50 mg i i.m o data pe sptmn vitamina B12 1000 mg, cu efect de stimulare a regenerrii hepatice. - De asemenea se administreaz: Purinor 25 zile pe lun - 4 comprimate/zi, Metaspar pe cale bucal, Aspatofort n perfuzie, 4 fiole/zi -Perfuzii cu albumina umana pentru corectarea hipoalbuminemiei sub 3g %

36

-Silimarina influeneaz distrofia hepatocitar. Se administreaz 4 comprimate/zi, 15 zile pe lun. b).Tratamentul n forma activ a cirozei hepatice Se administreaz medicaie antiinflamatoare, imunoreglatoare, antifibrozant. Corticoterapia are efecte benefice asupra procesului inflamator activ: se administreaz Prednison si Prednisolon continuu i prelungit n doze 30-40 mg/zi cu descretere lent a dozei, timp de 1-2 ani sau 10 mg/zi, cu o atent supraveghere a pacientului. Azathioprina are aciune antiinflamatoare si se asociaz corticoterapiei n doze medii. Se administreaz 1-1,5 mg/kg corp/zi pentru a evita efectele secundare. Ciclosporina A produce ameliorri obiective n ciroza biliar primitiv. Colchicina inhib fibroza hepatica prin scderea sintezei de colagen i creterea degradrii acestuia. Doza l mg/zi timp de 5 zile/sptmn pe parcursul a 2 ani

c). Tratamentul sindroamelor fiziopatologice Tratamentul ascitei i edemelor Se va practica o paracentez exploratorie pentru examen citobacteriologic si dozare Se vor practica urmtoarele dozri: albuminemie, uree, creatinina, ionograma Se urmrete ca scderea lichdului s nu se fac brutal (n medie 500-600 ml/zi) mai Daca exist edem se urmrete o scdere a greutii cu maximum l kg/zi, se impune de proteine. sanguin, ionograma urinar (raport Na/K). ales dac nu sunt edeme. control zilnic al greutii, se impune repaus la pat - poate da rezultate favorabile, la bolnavii afebrili se poate restrnge cantitatea de lichide la l litru/zi i institui regim hiposodat 2-3 g/zi. Se asociaz diureticele n caz de eec. Diureticele se administreaz 37

sub control strict al ionogramei sanguine i urinare. Se administreaz iniial diuretice cu aciune pe tubul distal care economisesc K i Mg. Diuretice folosite: Spironolactona prin aciunea ei de reinere a K apare drept diuretic ideal n ciroze; se administreaz 100-200 mg/zi i se poate creste doza pn la 400 mg/zi. Furosemid (Furantril) 40-80 mg/zi, Edecrin 25-100 mg/zi. Cnd terapia combinat Spironolacton + Furosemid per os rmne ineficace (de obicei este suficient) se recurge la calea i.v. dar numai cnd clearance-ul la creatinin depete 30 ml/minut, cnd nu exist insuficien cardiac i nici antecedente de hemoragie prin varice esofagiene. La aceste diuretice se asociaz de obicei o substituie de K (clorura de K 2-3 g/zi). Metoda de aplicare: se administreaz Spironolactona 2 zile cte 400 mg/zi i.v, n ziua a 3-a se instituie o perfuzie cu albumin 250 ml sol. 5% care se continu cu Furosemid 20-60 mg dup care se continu cu Manitol 250-500 ml sol. 20% timp de 2 ore. Aceast metod de tratament se poate repeta, dar prezint riscul unei hiponatremii de diluie, ceea ce impune control periodic al electroliilor.

Complicaiile ce pot apare datorit administrarii n exces a diureticelor poate produce: 1. Creterea ureei peste 0,50% se ntrerup diureticele i se adaug 1-2g NaCl/zi. 2. Hiponatremia se suprim diureticul i se restrnge aportul de lichide. 3. Hiperkaliemia apare dup administrarea de Spironolacton, cnd exist insuficien renal. 4. Encefalopatia hepatic produs de diureze provocate (de obicei Furosemid). Tratamentul de durat cu albumin este ineficace, deoarece trece repede din snge n lichidul ascitic. Se indic paracentez evacuatoare n ascitele voluminoase care duc la hernii ombilicale sau la ngreunarea respiraiei. Tratamentul sindromului hemoragipar i al hemoragiilor Tratament parenteral cu vitamina K

38

Tratamentul hipersplenismului (corticoterapie sau splenectomie) sclerozarea endoscopic a varicelor sau sunt porto-cav n hemoragiile din varicele Antifibrinolitice n hemoragiile cataclismice (fibrinoliz acut) Heparina n sindromul de coagulare intravascular diseminat Perfuzia i.v. cu vasopresina n hemoragiile digestive nalte

esofagiene

Tratamentul n encefalopatia portal nlturarea sau tratarea factorilor precipitani Restricia de proteine este necesar Evacuarea coninutului intestinal bogat n produse toxice de putrefacie prin purgative Corectarea echilibrului hidroelectric i acido-bazic, sub control repetat al HT, Hipokalemia important poate fi cauza principala a encefalopatiei: n aceast situaie,

sau clisme nalte, de preferin cu tampon acid de acetat de sodiu ionogramei sanguine i pH-ului sanguin. se fac perfuzii n cantiti mari cu K 100-200 mval ClK/zi. n acidoz se perfuzeaz bicarbonat de Na. Administrarea de lactuloz, crete producia de acid lactic care acidific coninutul colic, inhib flora de putrefacie patogen. n doze mai mari 5x30 g/zi, dup mese are o aciune laxativ util. Administrarea de aminoacizi, n perfuzie, scad amoniacul prin stimularea sintezei Tranchilizantele i sedativele se vor prescrie cu grij. Se vor evita cele ce pot leza hepatice a ureei. ficatul: opiaceele, Diazepamul, fenotiazinele. Se pot administra unele barbiturice: Haloperidol, Scopolamina, Oxazepamul. Tratamentul in Insuficiena renal funcional terminal (sindromul hepatorenal) Se administreaz albumin uman sau Dextran cu scop de a crete volumul plasmatic efectiv, cu urmrirea atent a diurezei (exist risc de hemoragii din varice esofagiene). Dializa renal a dat rezultate cnd insuficiena hepatic are anse de reversibilitate

39

(n ciroza hepatic nu este indicat, putnd provoca hemoragii grave, cderi tensionale, scderea duratei de supravieuire). Indicaii pentru transplant hepatic: cirozele hepatice nealcoolice, ciroza biliar primitiv, ciroza infantil consecutiv atreziei cilor biliare. Letalitatea interveniei este mare iar supravieuirea a fost n unele cazuri pn la 36 luni. La bolnavii cu ciroz post hepatica B, rezultatele au fost nefavorabile, n ficatul transplantat dezvoltndu-se o hepatit B. d). Tratamentul chirurgical -se indica n ascitele refractare la tratamentul medical, cu funcia hepatic relativ bun care au riscul de a se complica cu insuficien cardiac, respiratorie sau renal. - se indica in Insuficienta renala functionala (sdr. hepatorenal) din cirozele hepatice nealcoolice, ciroza biliar primitiv, ciroza infantil consecutiv atreziei cilor biliare, caz in care se indica transplantul hepatic.

CAPITOLUL III III.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZ HEPATIC Cadrele medii medicale trebuie s aib cunotinte temeinice despre aceast boal, dar nu numai, ele trebuie sa inteleag semnificaiile simptomelor, caci din analiza lor se poate stabili diagnosticul, se poate interveni salvator in cazul agravrilor sau apariiei unor complicaii. Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii cu ciroza sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic, de aceea rolul asistentei medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte important. La indicaia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregatete pacientul in vederea diferitelor explorari att fizic cat si psihic, insotete pacientul la aceste examinari. Totul trebuie facut cu blndete, tact, sigurana, finee, sprijinind moral

40

bolnavul i contribuind la buna reuita a investigaiilor i deci la aplicarea urgent a tratamentului. Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne reprezinta o munc foarte dificil, complex, asigurat de echipa de ingrijire a carei membru este i asistenta medical . Munca asistentei medicale const in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, poziia in pat, efectuarea tuturor examinarilor parachimice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea i urmrirea efectului medicaiei, deci realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia masuri de supraveghere permanent a bolnavului. Pentru a-i indeplini cu succes toate aceste roluri, asistenta trebuie sa cunoasca i s dispun de: dragoste pentru profesie; sarcinile de ingrijire trebuie cunoscute i stpnite; examinarile paraclinice pot influenta psihicul bolnavului, dar dac pregatirile si executarea lor sunt corecte, rezultatele pot fi superioare celor scontate; regimul igienicrepaosul in ciroza hepatic nu este absolut obligatoriu decat in fazele avansate, dar exista o anumit restricie pe care bolnavii au tendinta sa nu o respecte; regimul alimentar constituie o problem serioas pentru ca nu este o diet uor de respectat , dar cu intelegere i mai ales prin cunoaterea alimentelor permise si nepermise, a modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune; tratamenul medicamentos cere cunoaterea tehnicilor de administrare a medicamentelor (cale, doza, ritm) i posibilele reacii adverse. Frecvent aciunea medicamentelor e intalnit de influena psiho-terapeutic (efect Placebo), adic de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul s capete incredere in medicamentatia administrat. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar supravegherea bolnavilor reprezinta obiectivul numarul unu al asistentei. Ciroza hepatica constituie o referinta speciala chiar cu un tratament corect prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat evolutia este mai imprevizibila. Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia pentru sanatate facuta de asistenta medicala se indreapta spre un regim adecvat de viata, fara abuzuri de alcool si medicamente spre tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice si generale ale organismului.

41

III.2. TEHNICA PUNCTIEI ABDOMINALE (PARACENTEZA) Definitie: Punctia abdominala (paracenteza) const in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar in diferite scopuri. n cavitatea peritoneala se poate acumula lichid (ascit) care poate avea drept cauz: o obstacole n circulaia portal, ceea ce determin hipertensiune portal (in ciroza hepatic, insuficiena cardiac, tumorile peritoneale) o inflamaie in peritonita tuberculoas. Scop: o explorator : punerea n eviden a prezenei lichidului peritoneal recoltarea lichidului i examinarea sa n laborator pentru stabilirea naturii sale o terapeutic: Indicaii: o ascitele masive care provoac tulburri circulatorii si respiratorii prin presiunea asupra diafragmului, venei cave inferioare o ascitele care nu se rezorb prin metode obinuite de tratament o traumatismele hemoperitoneu o pentru diagnosticul citologic, bacteriologic si enzimatic al ascitei Contraindicaii: o chisturi ovariene mari, hidronefroz bilateral, sarcin nchise ale viscerelor abdominale, cnd se banuiete evacuarea unei colecii libere de lichid in ascitele masive pentru efectuarea dializei peritoneale

42

o se execut cu pruden la pacienii cu diateye hemoragice i n precom o coleciile de lichid nchistate se evacueaz numai chirurgical Locul punciei: o pe linia Monroe-Richter- n fosa iliac stng, la punctul de unire a 1/3 medie cu cea mijlocie a liniei ce unete ombilicul cu spina iliac antero-superioar stng o pe linia ombilico-pubian, la mijlocul ei Pregtirea punciei: o materiale: de protecie a patului pe care se execut puncia pentru dezinfecia tegumentului instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3-4 mm cu un mandren ascuit i unul bont de rezerv, seringi de 5 i 20 ml, ace de 5-6 mm, bisturiu, pense hemostatice, cmp chirurgical, manui chirurgicale, comprese, tampoane, tuburi prelungitoare pentru recoltarea si colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat, gleat gradat de 10 l pentru ngrijirea locului punciei- cearaf mpturit pe lungime, romplast o pacientul: pregtirea psihic- se informeaz asupra necesitaii punciei, i se asigur securitatea i intimitatea pregtirea fizic: - se invit s urineze iar dac este cazul se face sondaj vezical; se dezbrac regiunea abdominal; se aeaz pacientul n decubit dorsal n pat, peste ceraful mpturit n lung, la marginea patului i trunchiul uor ridicat; se msoar circumferina abdominal sunstane medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace paravan, tvi renal

43

Execuia punciei: o se face de catre medic, ajuta de una-doua asistente o se deruleaz n salon sau in sala de tratamente Medicul Alege locul punciei Asistenta 1 Asistenta 2 i spala minile, le dezinfecteaz -Pregatete patul cu muama, alez, ceraf -aeaz pacientul n poziie corespunzatoare locului ales Pregatete locul punciei Servete seringa ncrcat cu anestezic Face anestezia local Servete manuile chirurgicale medicului Protejeaz locul punciei cu Servete cmpul chirurgical cmpul steril Dezinfecteaza locul punciei Servete bisturiul sau direct trocarul Execut incizia sau direct puncia cu trocatul, scoate mandrenul Recolteaz in eprubete lichidul de ascit Servete tubul prelungitor al canulei Adapteaz tubul prelungitor trocarului (pentru evacuare) Supravegheaz Supravegheaz permanent faciesul, respiraia, starea bollnavului Menine pacientul n poziia dat

scurgerea Supravegheaz pacientul

lichidului n vasul colector Schimba poziia pacientului dac se intrerupe scurgerea lichidului Retrage trocarul 44

Aplic agrafa Michel dac a Dezinfecteaz locul punciei folosit bisturiul pentru incizie Face o cut a pielii Aplic pansament uscat compresiv Se strnge ceraful n jurul abdomenului, fixndi-se cu ace de siguran

Ingrijirea ulterioar a pacientului: o se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei sa fie ct mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare o se asigur o temperatur optim n ncpere i linite o dup 6 ore se ndeparteaz ceraful strns n jurul abdomenului o se masoar circumferina abdominal i se noteaz o se suplinete pecientul pentru satisfacerea nevoilor sale o se monitorizeaz pulsul, TA, se noteaz valorile nregistrate in 24 ore o pansamentul se schimb, respectnd masurile de asepsie o agrafele se scot dup 48-72 ore Pregtirea produsului pentru examinare: o ezamenul macroscopic const in masurarea cantitii de lichid evacuat, aprecierea aspectului dat, determinarea densitii o reacia Rivalta o examenul citologic, bacteriologic, biochimic- eprubetele cu lichid etichetate se trimit la laborator Notarea punciei n foaia de observaie: 45

o se noteaz cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numele persoanei care a executat puncia o se noteaz circumferina abdominal nainte si dupa puncie Accidente: o colaps vascular prin decomprimare brusc a cavitii abdominale o hemorafie digestiv manifestat prin hematemez si-sau melen o perforarea intestinului determin peritonit o persistena orificiului de puncie prin care se scurge lichid

CAPITOLUL III STUDII DE CAZ

CAZUL I CULEGEREA DATELOR NUME SI PRENUME : Ionescu Georgeta VRSTA: SEX: DOMICILIUL: STAREA CIVIL: OCUPAIA: NAIONALITATEA: RELIGIA: 67 ani feminin Galati casatorit pensionar roman ortodoxa

ANTECEDENTE PERSONALE: ciroz hepatic cu ascit diagnosticat cu 2 ani in urm. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importan. GRUPA DE SNGE: BIII negativ.

46

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Ciroza hepatica decompensata vascular. Encefalopatie Hernie ombilicala

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa Cresterea in volum a abdomenului Edeme ale membrelor inferioare Stare de disconfort abdominal.

ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 67 ani, a fost internat datorit dispneei marcante, cresterii in volum a abdomenului, endeme ale membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a stabilit diagnosticul de ciroz hepatic decompensat vascular si parenchimatos. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate. PROBLEMELE PACIENTEI -dispnee -cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei -edeme la membrele inferioare NEVOI: 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a se alimenta si hidrata 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de Obiective ingrijire 1.DISPNEE Pacienta va avea o respiratie cu o Interventii Am asezat pacienta in pozitie ortopneica pentru a favoriza 47 Dupa masurile aplicare la o ora Evaluare

respiratia, asezand in frecventa in limite fiziologice in decurs de 4-5 zile. spatele pacientei doua perne. Am aerisit salonul. Am invatat pacienta sa respire corect (sa inspire profund pe nas si sa expire pe gura) Pacientei I s-a administrat oxigen pe masca 6l/h cu intermitenta 10 min de doua ori pe ora. Am supravegheat cu mare atentie modul de administrare a O2 debitul lui si frecventa administrarii oxigenului. S-a efectuat paracenteza pentru a usura respiratia Am prezentat pacientei 2. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT Pacienta sa fie echilibrata nutritional si hidroelectolitic in 3 zile necesitatea unei diete hiposodate. Am intocmit o lista cu alimentele permise si intersise, educand familia si am cerut de la bucataria spitalului respectarea regimului. In primele 2 zile pacienta s-a alimentat si hidratat perinsuficient In urmatoarele zile pacienta a reusit sa manance starea pacientei este usor ameliorata frecventa repiratiei fiind de 20/min-la 12 ore de la interventii starea pacientei s-a mai imbunatatit, frecventa respiratiei fiind de 18/min pulsul este de 90/min iar TA=140/60mmHg

48

Au fost

explorate

satisfaca-tor si sa se hidra-teze cu 1500ml lichide.

gusturile pacientei. Alimentele au fost servite la ore regulate. Aportul de proteine s-a scazut deoarece pacienta prezenta encefalopatie. Alimentatia era bogata in glucide si lichide (suc natural, apa plata, ceaiindulcit cumiere) Pe parcursul rezolvarii encefalopatiei se vor suplimenta carentele in proteine. La indicatiile medicului pacientei i s-a administrat Polivitamine 3x1/zi Pentru refacerea parenchimului hepa-tic i s-a administrat Aspatofort 2x1f in 500ml glucoza 5%/zi Dupa rezolvarea encefalopatiei i s-a administrat hidrolizante de proteine 3. ELIMINARE Pacienta sa fie 49 (Amnioplamal ) 500ml/zi Zilnic s-a efectuat

Pacienta e

INADECVATA CANTITATIV echilibrata hideoelectrolitic si sa nu prezinte risc al infectiilor urinare

bilantul hidro-electrolitic. Ingestia -glucoza 10% 500mlxS +10U.I. insulina -dextran 40-500ml -suc 1000ml -alimente 250g -plasma 150ml Excretia - diureza 2800ml -scaun 300ml -lichid ascitic 4000ml pacientei i s-a indicat sa nu consume mai mult de 1 l de lichide /zi mai ales din cele bogate in Na. Am recoltat urina pentru examenul rumar de urina si bacteriologic La aplicarea sondei vezicale am respectat regulile de asepsie, sonda fiind schimbata la 72 de ore. In urma examinarilor efectuate s-a decelat prezenta in examenul de urina a puroiului si leucocitelor. Datorita acestui lucru s-a

echilibrata hidroelectrolitic edemele si ascita s-au micsorat iar tegumentele sunt suple. In urma tratamentului administrat , pacienta nu mai prezinta infectie urinara. In urma efectuarii paracentezei sau eliminat 4l de lichid ascitic In acest mod acienta respira mai usor , frecventa respiratiilor fiind de 18/min

50

introdus adminis-trarea Ampicilinei 6g/24h Am participat la efectuarea paracentezei prin pregatirea materialelor si instrumentelor necesare servind medicul si aplicand un pansament compresiv dupa Pacienta sa-si 4. INCAPACITATEA DE A-SI REALIZA SINGURA INGRIJIRI MEDICALE poata efectua singura ingrijirile personale in decurs de 5 zile Sa-si exprime acceptul de a indeplini ingrijiri de igiena in termen de 10 zile. terminarea punctiei. Am ajutat pacienta sa se mobilizeze. La solicitarile pacientei am raspuns cu promtitudine. Pacienta a fost ajutata in efectuarea toaletei, asigurandu-i la pat toate cele necesare. In urma masurilor luate la 5 zile, pacienta e curata si ingrijita, dar refuza sa execute singura si activitatiile ce o solicita putin. La 10 zile pacienta este mai cooperanta si incearca sa se imbrace si sa-si efectueze toaleta singura.

51

Examinari hematologice si biochimice: Denumirea analizei recoltare VSH 0,4 Citrat de Na+ 1,6 sange Hematocit venos 2ml sange venos pe cristale de EDTA sau 0.5ml de EDTA -2ml de sange venos pe Hemoleucograma cristale de EDTA sau 0,5ml solutie Glicemie EDTA 1-2ml sange venos pe 2-4 Hemoglobina 1315% Leucocite 4200-8000/mm3 Trombocite 150000-400000/mm3 80-120% 101mg% 8,6g% 11800/mm3 152000/mm3 40-50 % 17% 13-15 mm 29-60 mm Mod de

Valori normale

Valori obtinute

52

mg florura de Na - 5-8 ml sange venos simplu Proteine totale 7% Albumine 53-59% 1 globuline 3-5 % 2 globuline 8-9% globuline Proteinograma 11-13% globuline 15-19% 5-8ml sange Lipide venos fara anticoagulant 5-8ml sange Colesterol venos fara anticoagulant 5-8ml sange Tymol venos fara anticoagulant 5-8ml sange Bilirubina venos fara anticoagulant Fosfataza alcalina 5-8ml sange venos fara Transaminaze anticoagulant 5-8ml sange venos fara anticoagulant 80-306U/l TGO=2-20U/l TGP=2-16U/l 462U/l 124U/l 33U/l 19U/l Totala 1mg% Directa 0,1-0,2mg% Indirecta0,8-0,9mg% 2-4U/l 3U/l 0,69 0,38 0,69 0,44 180-200mg% 130mg% 600-800mg% 712mg% 6,3g% 40% 8,6% 10,6% 7% 9% 24,8%

Proteinograma

0,31 0,25

53

GT

5 ml sange venos simplu 0,5ml citrat de Na+4,5ml de sange venos 5ml sange venos simplu 5ml sange venos simplu 5ml sange venos simplu 5ml sange venos simplu

7-40 U/l TQ=12-14 APTT=sub 40 Na+=137-140mEq/l K+=3,4-5,4mEq/l 20-40mg% 0,6-12mg% -negativ -negativ

120U/l 13(73%) 35 Na+=140mEq/l K+=4,5mEq/l 73mg% 0,9mg% -negativ -negativ

Coagulograma

Ionograma serica Uree Creatinina

AgHBc

EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE: Ecografie abdominala Ascita in cantitate medie, mare cu numeroase benzi de fibrina, neomogen, marit in volum cu contur neregulat VP=16, colecist cu multiple ecogenitati, cu con de umbra, splina14,5cm in ax lung. Pancreas fara modificari deosebite, rinichi in limite normale. Stomac cu ingrosare parietala, V.N. transonica. Aspect de ciroza hepatica cronica, decompensare portala litiaza veziculara. Examinare secretie peritoniala: Glicemia= 122mg% LDH=66 U/l Proteine= 2,7% Rivalta pozitiv Lichid steril.

54

Examinare secretie gastrica Elemente celulare rare Limfocite 2-3/camp Rare celule mezoteliale 5-7 hematii /camp.

Examinari urina: proteine: urme puroi: pozitiv glucoza: negativ Urobilinogen-slab pozitiv Sediment calitativ:20-30 leucocite 5-7 hematii multe celule epiteliale

55

CAZUL II CULEGEREA DATELOR NUME SI PRENUME : VRSTA: SEX: DOMICILIUL: STAREA CIVILA: OCUPAIA: NAIONALITATEA: RELIGIA: Rdoi Ioana 62 ani feminin Galati cstorit pensionar romn ortodox

ANTECEDENTE PERSONALE: - cunoscut de circa 3 ani cu diagnosticul de ciroz hepatic decompensat vascular, cu repetate internri, cu ameliorarea strii generale. consumatoare cronica de etanol nu respecta regimul alimentar (ingurgiteaza zilnic 2 l lichid) nefumatoare mama- diabet zaharat tata- nesemnificativ AII pozitiv.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: -

GRUPA DE SANGE:

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Ciroza hepatica etanolica decompensata vascular

MOTIVELE INTERNARII: astenie fizic marcant, tuse cu expectoraii napeten, greuri,

56

vrsturi

ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 62 ani in evidenta cu ciroza

hepatica

decompensata vascular de 3 ani , a fost internata pentru astenie fizica marcanta, inapetenta, greturi, varsaturi, ascita volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare. La domiciliu nu a respectat indicatiile de tratament ale medicului si nu a respectat indicatiile de a renunta la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate. PROBLEMELE PACIENTEI - alimentatia carentiala datorita inapetentei, alcoolismului - anxietate moderata - dispnee - cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei -edeme la membrele inferioare - dificultatea de a se odihni - riscul unor complicatii infectioase NEVOI: 1. Nevoia de a se alimenta si hidrata 2. Nevoia de a respira 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a dormi si se odihni 5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre 6. Nevoia de a evita pericolele

57

Diagnostic de ingrijire 1.DISPNEE

Obiective

Interventii Am asezat pacienta in

Evaluare

Pacienta va avea o respiratie cu o frecventa in limite fiziologice in decurs de 4-5 zile.

pozitie ortopneica pentru a favoriza respiratia ,asezand in spatele pacientei doua perne. Am aerisit salonul. Am invatat pacienta sa respire corect (sa inspire profund pe nas si sa expire pe gura) Pacientei i s-a administrat oxigen pe masca 6l/h cu intermitenta 10 min de doua ori pe ora. Am supravegheat cu mare atentie modul de administrare a O2 debitul lui si frecventa administrarii oxigenului. S-a efectuat paracenteza pentru a usura respiratia Am prezentat pacientei

Dupa masurile aplicare la o ora starea pacientei este usor ameliorata, frecventa repiratiei fiind de 20/min-la 12 ore de la interventii starea pacientei s-a mai imbunatatit, frecventa respiratiei fiind de 18/min pulsul este de 90/min iar TA=140/60mmHg

In primele 2 zile pacienta s-a

2. ALIMENTATIE

Pacienta sa fie

necesitatea unei diete

58

hiposodate. CARENTIALA DATORITA INAPETENTEI echilibrata nutritional si hidroelectolitic in 3 zile. Am intocmit o lista cu alimentele permise si intersise, educand familia si am cerut de la bucataria spitalului respectarea regimului. Au fost explorate gusturile pacientei. Alimentele au fost servite la ore regulate. Aportul de proteine s-a scazut deoarece pacienta prezenta encefalopatie. Alimentatia era bogata in glucide si lichide (suc natural, apa plata, ceaiindulcit cumiere) Pe parcursul rezolvarii encefalopatiei se vor suplimenta carentele in proteine. La indicatiile medicului pacientei i s-a administrat Polivitamine 3x1/zi Pentru refacerea parenchimului hepa-tic i s-a administrat Aspatofort 2x1f in

alimentat si hidratat insuficient In urmatoarele zile pacienta a reusit sa manance satisfacator si sa se hidrasQqteze cu 1500ml lichide.

59

500ml glucoza 5%/zi Dupa rezolvarea encefalopatiei i s-a administrat hidrolizante de proteine 3. ELIMINARE INADECVATA CANTITATIV Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si sa nu prezinte risc al infectiilor urinare (Amnioplamal ) 500ml/zi Zilnic s-a efectuat bilantul hidro-electrolitic. Ingestia -glucoza 10% 500mlxS +10U.I. insulina -dextran 40-500ml -suc 1000ml -alimente 250g -plasma 150ml Excretia - diureza 1400ml -scaun 300ml -lichid ascitic 4000ml pacientei i s-a indicat sa nu consume mai mult de 1 l de lichide /zi mai ales din cele bogate in Na. Am recoltat urina pentru examenul rumar de urina si bacteriologic La aplicarea sondei vezicale am respectat regulile de asepsie, sonda fiind schimbata la Pacienta e echilibrata hidroelectrolitic edemele si ascita s-au micsorat iar tegumentele sunt suple. In urma tratamentului administrat , pacienta nu mai prezinta infectie urinara. In urma efectuarii paracentezei s-au eliminat 4l de lichid ascitic In acest mod pacienta respira mai usor , frecventa respiratiilor fiind de 18/min

60

72 de ore. Am participat la efectuarea paracentezei prin pregatirea materialelor si instrumentelor necesare servind medicul si aplicand un pansament compresiv dupa 4. DIFICULTATEA DE A SE ODIHNI Pacientul sa beneficieze de somn cantitaiv si calitativ satisfacator terminarea punctiei. Pacientei i se administreaza lichide calde (lapte, ceai de musetel, de tei ) inainte de culcare. Se intocmeste un program de odihna in comun de acord cu pacientul Se realizeaza un climat de liniste si confort care sa nu suprasolicite analizatorii auditivi si vizuali.Nu se pot administra medicamente cu efect sedativ. In acest scop se administreaza medicamente cu efect usor sedativ de tipul: Ciproheptadina 1tb la In urma masurilor luate, pacienta doarme mai bine noaptea iar dimineata se simte mai odihnit.

61

culcare sau Feniramina 1tb seara la culcare pentru a evita efectul toxic hepatic al barbituricilor.

5. RISC AL COMPLICATIILOR INFECTIOASE

Pacienta sa nu prezinte riscul complicatiilor

Am explicat pacientei necesitatea respectarii repaosului fizic si al tratamentului. Pentru a nu-i periclita respiratia si functia cardiovasculare pacientului i s-a efectuat paracenteza eliminand 4l lichid ascitic. Dupa efectuarea tehnicii am dezinfectat locul puntii si am aplicat o compresie sterila pentu prevenirea infectiei. Am sfatuit pacientul sa nu se miste prea mult in pat si sa nu se ridice dupa efectuarea puntii. Am asigurat ca pacienta sa fie echilibrat

Pacientul nu prezinta complicatii respiratorii si cardiovasculare Respiratia=18/min TA=100/80mmHg Puls=90/min Pacientul nu prezinta complicatii infectioase, valoarea temperaturii corpului fiind de 370 C In urma ingrijirilor efectuate pacientul nu prezinta leziuni tegumentare

62

nutritional administrandu-i o dieta bogata in glucide, itamine si proteine. Se asigura curatenia lenjeriei de pat si de corp al pacientului pentru a prevenii alterarea integritatii tegumentare. Am supravegheat cateterele venoase aplicate pentru realizarea perfuziilor si m-am asigurat sa fie schimbata la 72 de ore.

Explorari paraclinice

Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa. Vena porta de 15mm. Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm. Vezica urinara destinsa. Examen de urina: Proteine- urme Puroi- negativ Glucoza- negativ Ubg- intens pozitiv Pigmenti biliari- negativ 63

Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii. Examinarea lichidului ascitic -LDH- 88 -proteine- transudat 12,8% Examinari hematologice si biochimice Denumirea analizei Hematocrit Hemoglobina Leucocite Trombocite Reticulocite Neutrofile Limfocite Monocite VSH Sideremie Glicemie Proteine totale Albumine globuline 2 globuline globuline globuline Lipide Colesterol Tymol Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcalina GT Transaminaze Coagulograma Valori obtinute 28% 9,3% 5500/mm3 225000/mm3 12% 68% 26% 6% 30-70mm 55% 103mg% 6g% 7,7g% 34% 34,2% 6,1% 9,3% 5,9% 36% 712mg% 156g% 10U/l 1,9mg% 0,88mg% 1,62mg% 196U/l 35U/l 27U/l 10U/l TQ=20 APTT=38

64

Ionograma serica Rezerva alcalina Uree Creatinina

Na+ =130mEq/l K+ =4,5mEq/l 27mEq/l 22mg% 0,9mg%

CAZUL III CULEGEREA DATELOR NUME I PRENUME : VRSTA: SEX: DOMICILIUL: STARE CIVILA: Stroiu Marin Gigel 54 ani masculin Galati cstorit

65

OCUPAIA: NAIONALITATE: RELIGIA:

pensionar romn ortodox - hepatit cronic diagnosticat in 1999. - cardiopatie ischemic - angor de efort

ANTECEDENTE PERSONALE

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: mama cardiaca si diabet zaharat tata- depresie 0I pozitiv.

GRUPA DE SANGE:

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Ciroza hepatica virala B si etanolica, decompensata vascular si parenchimatos, clasa CHILD C12 , varice esofagiene grupa I, II MOTIVELE INTERNARII: Dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie , fatigabilitate , dureri precordiale la efort Cresterea in volum a abolemenului (ascita) Edeme ale membrelor inferioare Stare de disconfort abdominal. Inapetenta

ISTORICUL BOLII: -pacientul in varsta de 54 ani in evidenta cu ciroza hepatica de 2 ani, a fost internat pentru astenie extrema, dispnee respiratorie la eforturi mici ,dureri precordiale la efort ,ascita volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare, sindrom dispeptic.Bolnavul este cuncoscut din 1983 cu cardiopatie, angor de efort , in tratament constant cu Propanolol. La domiciliu a continuat tratamentul cu Silimarina, Spironolatona, Furosemid, Aspatofort, dar nu a respectat indicatiile de a renunta la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.

66

Explorari paraclinice

Ecografia abdominala: - ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa. Vena porta de 15mm. Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm. Vezica urinara destinsa. Examen de urina: Proteine- urme Puroi- negativ Glucoza- negativ Ubg- intens pozitiv Pigmenti biliari- negativ Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii.

Examinarea lichidului ascitic -LDH- 88 -proteine- transudat 12,8% Examinari hematologice si biochimice Denumirea analizei

Valori obtinute 67

Hematocrit Hemoglobina Leucocite Trombocite Reticulocite Neutrofile Limfocite Monocite VSH Sideremie Glicemie Proteine totale Albumine globuline 2 globuline globuline globuline Lipide Colesterol Tymol Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcalina GT Transaminaze Coagulograma Ionograma serica Rezerva alcalina Uree Creatinina

28% 9,3% 5500/mm3 225000/mm3 12% 68% 26% 6% 30-70mm 55%ml 103mg% 6g% 7,7g% 34% 34,2% 6,1% 9,3% 5,9% 36% 712mg% 156g% 10U/l 1,9mg% 0,88mg% 1,62mg% 196U/l 35U/l 27U/l 10U/l TQ=20 APTT=38 Na+ =130mEq/l K+ =4,5mEq/l 27mEq/l 22mg% 0,9mg%

PROBLEMELE PACIENTEI 1. Alimentatie carentiala datorita inapetentei, alcoolismului si lipsei cunoasterii acestui risc. 2. Anxietate moderata

68

3. Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ 4. Dificultatea de a se odihni 5. Incapacitate de autoingrijire 6. Risc al complicatiilor infectioase NEVOI: Nevoia de a se alimenta si hidrata Nevoia de a elimina Nevoia de a dormi si se odihni Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii

Evaluare

ZIUA 1 1.. ALIMENTATIE CARENTIALA DATORITA INAPETENTEI Pacientul sa fie echilibrat hidroelectolitic in 3 zile si nutritional in 5 zile pacientul a fost alimentat parenteral cu glucoza 5%, 2x500ml cu 1f vitamina C, 1f vitamina B1si B6 si 1f de gluconolactat de Ca. ZIUA 2- pe langa alimentatia parenterala pacientului i s-a administrat ceai indulcit, supe strecurate. ZIUA3- pacientului i s-a introdus masa de pranz formata din supa de zarzavat, pilaf de orez cu

Ziua1- pacientul e echilibrat hidroelectrolitic fapt confirmat de rezultatele ionogramei serice si rezervei alcaline Ziua 5- pacientul e echilibrat nutritional si hidroelectrolitic, are pofta de

69

carne de pui fiarta , toate fara sare ZIUA 4-pe langa alimentatia parenterala pacientului i s-au introdus toate cele 3 mese principale ZIUA 5- pacientului i s-a servit 5-6 mese pe zi la ore regulate si in volum redus. Alimentatia e bogata in fier , vitamine, proteine si glucide. Am educat familia si am cerut de la bucataria spitalului respectarea regimului. Multivitamine 3x1tb/zi preparate din fier pentru combaterea anemiei-sulfat de fier 3x1tb/zi Pentru corectarea deficitului de proteine pacientului i s-a administrat hidrolizate de proteine (aminoplasmal)150ml/zi Pentru refacerea parenchimului hepatic s-au administrat 2 fiole 2. ELIMINARE INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu prezinte risc al 70 Aspatofort. Zilnic am realizat bilantul hidroelectrolitic : Ingestia500ml glicoza 5% 250ml suc de fructe 150ml alimente

mancare, nu se mai simte slabit.

Conform bilantului hidroelectrolitic si rezultatele ionogramei serice si rezervei alcaline pacientul

Excretia- 2000ml diureza

- 100ml scaun infectiilor urinare 4000ml lichid ascitic transpiratie nesemnificativa Pacientul afost zilnic cantarit. Pentru a diminua ascita si edemele pacientului i is-a administrat Spironolactona 3x2tb/zi Furosenit 1tb/zi Pacientului i s-a efectuat paracenteza Am participat la efectuarea interventiei prin pregatirea materialelor si instrumentarului medical Am servit medicul cu materiale necesare. Am aplicat pansamentul compresiv dupa efectuarea tehnicii.

e echilibrat hidroelectrolitic Dupa 3 zile de tratament edemele s-au diminuat insa ascita este inca volumioasa Dupa efectuarea paracentazei pacientul respira mai usor, frecventa respiratiilor fiind de 18/min

71

3. DIFICULTATEA DE A SE ODIHNI

Pacientul sa beneficieze de somn cantitaiv si calitativ satisfacator

Pacientului i se administreaza lichide calde (lapte, ceai de musetel, de tei ) inainte de culcare. Se intocmeste un program de odihna in comun de acord cu pacientul Se realizeaza un climat de liniste si confort care sa nu suprasolicite analizatorii auditivi si vizuali.Nu se pot administra medica-mente cu efect sedativ. In acest scop se administreaza medicamente cu efect usor sedativ de tipul: Ciproheptadina 1tb la culcare sau Feniramina 1tb seara la culcare pentru a evita efectul toxic hepatic al barbituricilor. Am explicat pacientului necesitatea respectarii repaosului fizic si al tratamentului. Pentru a nu-i periclita respiratia si functia cardiovasculare pacientului i s-a efectuat paracenteza eliminand 4l lichid

In urma masurilor luate, pacientul doarme mai bine noaptea iar dimineata se simte mai odihnit.

4. RISC AL COMPLICATIILO R INFECTIOASE

Pacientul nu prezinta complicatii respiratorii si cardiovasculare

Pacientul sa nu prezinte riscul complicatiilor

ascitic. Dupa efectuarea tehnicii am dezinfectat locul puntii si am aplicat o compresie sterila pentu

72

prevenirea infectiei. Am sfatuit pacientul sa nu se miste prea mult in pat si sa nu se ridice dupa efectuarea puntii. Am asigurat ca pacienta sa fie echilibrat nutritional administrandu-i o dieta bogata in glucide, itamine si proteine. Se asigura curatenia lenjeriei de pat si de corp al pacientului pentru a prevenii alterarea integritatii tegumentare. Am supravegheat cateterele venoase aplicate pentru realizarea perfuziilor si m-am asigurat sa fie schimbata la 72 de ore. Am educat pacientul in vederea acceptarii si efectuarii toaletei corporale Am simulat dorinta pacientului de a-si efectua singur toaleta personala, de a se barberii, de a-si spala cateva obiecte personale. Am ajutat pacientul sa se mobilizeze.

Respiratia=18/min TA=100/80mmHg Puls=90/min Pacientul nu prezinta complicatii infectioase, valoarea temperaturii corpului fiind de 370 C In urma ingrijirilor efectuate pacientul nu prezinta leziuni tegumentare.

73

5. INCAPACITATEA DE AUTOINGRIJIRE Pacientul sasi efectueze singur ingrijirile personale pe perioada spitalizarii si la domiciliu

In urma masurilor luate pacientul e ingrijit si curat, executa activitati ce nu-l suprasolicita fizic.

CONCLUZII

74

Lucrarea intitulata INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA este structurata pe 3 capitole principale ce cuprind mai multe subcapitole. Capitolul 1 al lucrarii cuprinde introducerea si notiuni de anatomie ale sistemului digestiv, in special a ficatului si anume: anatomie morfologica, structura, fiziologia ficatului , inervatia si vascularizatia ficatului. Capitolul 2 al lucrarii cuprinde informatii despre Ciroza hepatica in general: forme, cauze ale aparitiei, simptomatologie, investigatii paraclinice, diagnostic diferential si pozitiv si tratament. Capitolul 3 al lucrarii cuprinde studiul a trei cazuri de pacienti suferinzi de ciroza hepatica in care sunt prezentate simptomatologia pacientilor, investigatii clinice si paraclinice, precum si planul de ingrijire al acestora.

BIBLIOGRAFIE

75

1. Borundel C. Manual de medicina interna pentru cadre medii Editura ALL , 1966 , Bucuresti 2. Chira Olimpia Bolile cronice ale ficatului , Editura Medicala ,1992 , Bucuresti 3. Galea Gheorghe Ciroza Hepatica , Editura Medicala , 1983 , Bucuresti 4. Miu Nicolae Patologia hepatica a copilului , Editura Dacia, 1992 , Cluj-Napoca 5.Mocos Viorel Nutritia si dietetica , EDP 1994 , Bucuresti.

76