Autonomii locale si institutii central in spatiul romanesc (sec IX-XIII)

Bizantul a oferit romanilor , ca si altor popoare din aceasta arie geografica, modelul structurilor de stat si civilizatie. Mileniul I al erei crestine a fost pentru romanitatea oriental, o perioada caracterizata prin dezvoltarea si consolidarea obstilor satesti daco-romane si apoi vechi romanesti, cu o organizare interna proprie, deosebita de a altor popoare. Satul cea mai veche forma incipienta a autonomiilor romanesti - Grupa familiile de tarani, populatie agricola pastorala care folosea in comun o parte din teritoriile aflate in stapanirea sa. Obstile satesti formate din mai multe sate (incontestabil factor al continuitatii vietii romanesti) - Comunitate de oameni avand organizare social- economica proprie si un teritoriu bine delimitat - Treptat, obstea sateasca de la nord de Dunarea de Jos va capata un character teritorial, indeplinind si functie politica, religioasa si cultural. Cnezatele organism politic care exercita puterea politica asupra unui grup de sate, in general in cadrul unor regiuni delimitate de mediul geografic Voievodatele au reprezentat deja o institutie politica, rezultat al delegarii atributelor de comandament militar superior de catre cnejii unui grup de cnezate. Tara cuprindea o zona delimitate natural sau administrativ , individualizata prin cultura, traditii si organizare politica in spatial romanesc. Statele medievale In a2a jumatate a primului mileniu si la inceputul celui de-al 2lea, in Europa s-au constituit statele medievale. La aceasta au contribuit mai multi factori: 1. Cresterea demografica determinate de darnicia pamantului romanesc, de bogatiile subsolului si a solului, configuratia reliefului si prezenta padurilor, care au asigurat protectia romanilor. 2. Viata economica tot mai dinamica, stimuleaza accelerarea centralizarii politice(schimburi de marfa, circulatia monedei, etc.). Spatiul romanesc era strabatut de importante artere comerciale. 3. Inceputul procesului de feudalizare favorizeaza desprinderea elementelor conducatoare din sanul obstilor. 4. Contextul extern a influentat procesele din interiorul societatii romanesti. Cumanii si tatarii ( marea invazie 1241-1242) au impiedicat extinderea Regatului Ungar dincoace de Carpati, oferind astfel populatiei locale posibilitatea de a-si crea structuri statale. In eliminarea puterii tatarilor (Hoarda de Aur) erau deopotriva interesele Poloniei si a Ungariei. In intreaga arie c-d-p, procesul de formare a statelor medieval sintetizeaza trei elemente fundamentale : - autohtonii romani - dominatorii turanici - influentele slavo-bizantine In izvoarele istorice medievale, romanii sunt amintiti sub diferite denumiri: vlahi, valahi, volohi, blahi. In sec VII se consemneaza cea dintai atestare a elementului romanic la Nord de Dunare in izvoarele medievale: tratatul militar bizantin, Strategikon (populatia este desemnata cu numele de romani).

Gesta Hungarorum( Faptele ungurilor) Anonymus, furnizeaza cea mai bogata si complete relatare medieval despre starile de lucru gasit de unguri la patrunderea lor in teritoriile locuite de romani.

Formarea voievodatului Transilvaniei

Pentru secolele IX-XI, izvoarele narative mentioneaza prezenta mai multor voievodate in zona intracarpatica si in Banat. Gesta Hungarorum aminteste urmatoarele formatiuni: - Voievodatul lui Glad, in Banat - Voievodatul lui Gelu, in zona centrala a Transilvaniei, spatiu caracterizat printr-un pamant fertil la care Anonymus adauga rezervele de aur sis are - Voievodatul lui Menumorut , in Crisana Pentru sec. XI, Legenda Sf. Gerald mentioneaza alte doua formatiuni: - Voievodatul lui Gyla - Voievodatul lui Ahtum, in Banat Asezati in Campia Panonica, la sf. Sec. IX, ungurii, sub domnia lui Stefan I, au organizat cucerirea Transilvaniei. Primul teritoriu cucerit a fost cel al lui Menumorut. Pe masura inaintarii spre central si Sudul Transilvaniei , expansiunea maghiara a avut un character mai organizat si mai eficace. Pana in sec. XIII, procesul de cucerire al Transilvaniei era incheiat. Institutiile statale romanesti, in curs de formare, au fost inlocuite cu institutiile statului maghiar. Rezistenta romanilor era mare, din moment ce in 1176 este mentionat voievodatul lui Leustachiu. Teritoriul Transilvaniei a fost impartit de catre maghiari in comitate regale si nobiliare. Primul comitat a fost Bihorul, atestat in 1111. Romanii din zonele marginase ale Transilvaniei s-au grupat in tari : Tara Hategului, Tara Maramuresului, Tara Almasului. Religia ortodoxa, desi nerecunoscuta official, era practicata de majoritatea populatiei Transilvaniei, care era romaneasca. Pentru a o stapani temeinic, maghiarii au colonizat Transilvania cu populatii straine: sasii, secuii, cavalerii teutoni 1211 (izgoniti in 1225 deoarece voiau sa-si intemeieze un stat propriu). Sasii si secuii s-au organizat in scaune, bucurandu-se de o larga autonomie. Organizarea sasilor mai cuprindea si doua districte, care impreuna cu cele 7 scaune au evoluat intr-o adunare territorialpolitica numita universitatea sasilor. In 1211, regale Andrei al II-lea a instalat Ordinul Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei, avand ca scop expansiunea maghiara in tinuturile extracarpatice si stavilirea invaziei cumanilor.Ulterior intre teutoni si maghiari a izbucnit un conflict in urma caruia teutonii au parasit teritoriul. La conducerea Transilvaniei s-au remarcat voievozii Roland Borsa (1288-1293) care a convocat la Deva prima Adunare obsteasca, si Ladislau Kan(1294-1315). Dupa ce conducerea Ungariei va fi preluata de dinastia de Anjou, Transilvania va redeveni voievodat vasal regelui Ungariei. Desi romanii au fost acceptati initial la Adunarile nobiliare, din 1366, prin Diplomele lui Ludovic de Anjou, statutul de nobil era conditionat de apartenenta la catolicism. Vasalitatea Transilvanei in cadrul ungariei s-a mentinut pana in 1541 cand Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana.

Tara Romaneasca
Constituirea statului medieval Tara Romaneasca s-a realizat prin unirea formatiunilor politice prestatale de la S de Carpati.Acest process a fost strans legat de faptul ca in imediata vecinatate se afla regalitatea maghiara, ce urmarea sa-si extinda teritoriile la S de Carpati. Prin Diploma din 1247, Cavalerii Ioaniti au primit Tara Severinului pana la Olt. Aceasta atesta existenta unor formatiuni statale romanesti din spatial carpato-dunarean. Aceste formatiuni erau: - Voievodatul lui Litovoi Tara Hategului, Depresiunea Tg-Jiu - Voievodatul lui Seneslau Tara Fagarasului, Arges, Dambovita - Cnezatul lui Farcas - Cnezatul lui Ioan Cu exceptia voievodatului lui Seneslau, celelalte formatiuni politice erau controlate de regalitatea ungara prin banul de Severin. Indeosebi Litovoi (poate cel mai mentionat din D iploma) a incercat sa anuleze acest raport de vasalitate fata de coroana Arpadiana. Ucis in lupta cu armata regala, in 1277, acesta a fost urmat la conducere de fratele sau Barbat, ceea ce arata existent unei structuri politico-sociale bine definite. Potrivit legendei, intemeietorul Tarii Romanesti ar fi Radu Negru Voda, care in contextual complicarii situatiei din Transilvania, ar fi trecut Carpatii si s-ar fi instalat la Campulung si Arges. Descalecatul de la Campulung a fost urmat de intemeierea tarii. Basarab I (1310? 1352) a unificat sub sceptrul sau toate formatiunile politice mentionate in Diploma Ioanitilor.Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii unguri il conving pe rege sa suprime statul lui Basarab. Victoria de la Posada 12 nov 1330, soldata cu infrangerea regelui maghiar Carol Robert de Anjou, a insemnat intemeierea statului romanesc independent fata de Ungaria. Cronica pictata de la Viena relateaza despre aceasta intamplare. In continuare, Tara Romaneasca a sporit prin domnii ei, Nicolae Alexandru (1352-1364) si Vladislav Vlaicu (1364-1377). Fiul lui Basarab ca creat prima mitropolie a Tarii Romanesti, la Curtea de Arges 1359, punand astfel temelia Bisericii. Nepotul lui Basarab, Vladislav Vlaicu, a creat primii bani romanesti si a2a mitropolie la Severin in 1370. Domn autoritar, Vladislav Vlaicu a stapanit Almasul si Fagarasul, si in lipsa urmasilor , l-a lasat la tron pe fratele sau Radu I ( tatal lui Mircea cel Batran).

Formarea statului medieval Moldova

Si in aceasta zona izvoarele mentioneaza prezenta unor formatiuni politice prestatale: tari(Tara Vlahilor, Tara Hategului), codrii (Codrii Cosminului), campuri (Campul lui Dragos, Campul lui Vlad), cobale si ocoale (la Campulung si Vrancea). Incercarea lui Ludovic de Anjou de a supune teritoriile est carpatice s-a lovit de rezistenta autonomiilor locale.Din dorinta de a anihila prezenta tatarilor, regale Ludovic I creeaza o formatiunea de aparare in fruntea caruia il aseaza pe voievodul maramureseam Dragos.Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara. O ampla revolta impotriva maghiarilor are loc in 1359. In fruntea miscarii se afla un alt voievod maramuresean, Bogdan, care ii alunga pe urmasii lui Dragos si creeaza statul independent Moldova. In timpul domniei lui Bogdan I (1359 -1365), Moldova rezista tendintei de expansiune a Ungariei , punand bazele unui stat independent potrivit cronicii lui Ioan de la Tarnave. Moldova a cunoscut o importanta dezvoltare in timpul lui Petru Musat (1376-1391). Incercand sa anihileze tendintele de expensiune ale Ungariei, intemeiaza traditia depunerii juramantului de

credinta (26 sepr 1387) fata de regale Poloniei, Vladislav Jagello. Tot el a infiintat o mitropolie cu sediul la Suceava , care insa nu a fost recunoscuta de Patriarhia constantinopolitana. Desavarsirea teritoriala a Moldovei se va realize in timpul lui Roman I (1392-1394) care va unifica teritoriile formand Moldova Mare. In vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), Moldova se va consolida din punct de vedere economic, cultural si institutional. In 1401, mitropolia Moldovei, cu scaunul la Suceava a fost recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol.

Dobrogea
Si in tinutul dintr Dunare si Marea Neagra au existat formatiuni politice prestatale in sec X-XI. In sec. X, inscriptia de la Mircea Voda il mentioneaza pe Jupan Dimitrie in 943. Inscriptia de la Basarabi-Murfatlar il aminteste pe Gheorghe, conducatorul unei formatiuni locale. In sec. al XIII-lea, teritoriul d-p a trecut sub stapanirea Asanestilor, apoi a conducatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar. La inceputul sec. al XIV-lea, teritoriul cu nucleul la Tara Cavarnei s-a constituit intr-un principat independent condus de Balica. Urmasul lui Balica, Dobrotita (1354- 1386) a fost recunoscut ca despot de Imperiul Bizantin. Acesta a intemeiat un nou stat, Dobrogea. Fiul acestuia, Ioancu, a preluat titlul de despot dar a fost ucis in timpul unei lupte cu turcii. Dobrogea a fost inclusa in Tara Romaneasca in timpul lui Mircea cel Batran, iar in 1417 a fost inclusa in Imperiul Otoman.

Institutii centrale in spatial romanesc (sec. IX XVIII)

Domnia A reprezentat institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova.Succesiunea la conducerea tarii sa facut fie pe care ereditara ( in familia Basarabilor in Tara Romaneasca si a Musatinilor in Moldova), fie electiv prin alegerea domnului de catre marea boierime din randul familiei domnitoare.Domnia a aparut in evul mediu romanesc si s-a justificat prin originea sa divina. Conducatorul statului apare cu titlul de mare voievod si domn, cumuland atat functia politica suprema , cat si pe cea militara(era seful ostirii). Uns de mitropolit, marele voievod adopta odata cu coroana, semn al suveranitatii si titlul de domn, avand semnificatia de singur stapanitor, atribuit imparatilor romani in epoca dominatului. Prin ungere se bucurau de intreaga putere asupra supusilor. Atributiile domnului erau urmatoarele : - Conducea intreaga administratie a statului - Elabora politica interna si externa impreuna cu Sfatul Domnesc - Emitea moneda - Avea dreptul de confiscare a averii boieresti si de aplicare a pedepsei capitale in cazul tradarii - Percepea birul (acesta era in general destinat platii tributului impus de puterile straine) - Declara razboi, incheia pacea sau tratate internationale - Convoca oastea cea mare in cazuri extreme

Era instant suprema de judecata

Dupa instaurarea dominatiei otomane, a inceput sa se afirme sistemul numirii domnului direct de catre Poarta, fara consultarea boierimii. Numirea domnului a devenit cu timpul un simplu act administrative al Portii, domnul depunea omagiul si juramantul de credinta sultanului.

Biserica Omul medieval nu percepea nimic in afara Bisericii, iar cele mai importante aspect din viata unui om (nasterea, casatoria, moartea) erau oficiate de preoti. In Tara Romaneasca, prima mitropolie a fost intemeiata de Nicolae Alexandru in 1359, la Curtea de Arges. Aceasta a fost recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol, care i-a acordat Mitropolitului Tarii Romanesti titulatura de exarh al plaiurilor (autoritate spirituala) In Moldova, prima mitropolie a fost intemeiata de Petru Musat, dar nu a fost recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol. Ea a fost legitimata abia in 1401, in timpul lui Alexandru cel Bun. Avea sediul la Suceava. In Transilvania a predominat ortodoxismul, desi dominatia maghiara a incercat sa impuna catolicismul. Dupa reforma religioasa, in Transilvania a inceput sa functioneze sistemul religiilor tolerate. Prin Diplomele Leopoldine 1699, 1701 se recunostea si se organiza Biserica Greco-catolica din Transilvania. Mitropolitul era considerat intaiul sfetnic al domnului, cel care incorona seful statului si era considerat al doilea demnitar in stat, loctiitorul domnului In caz de vacanta a tronului. Biserica ortodoxa a avut un rol important pe plan cultural si in domeniul justitiei. De asemenea, biserica a mentinut unitatea spirituala a romanilor, combatand prozelitismul catolic si islamul.

Armata Domnia putea dispune in situatii de primejdie de participarea la apararea tarii a intregii populatii, apte de serviciul militar, oastea cea mare. Dupa instaurarea dominatiei otomane, oastea cea mare nu a mai fost chemata sub arme. Oastea domneasca era alcatuita in primul rand din dregatorii domniei, apoi din curteni si steagurile domniei. Acestea erau alcatuite din mici proprietar de pamant care veneau la oaste sub comanda dregatorilor teritoriali. Un rol important l-au avut cetatile de la hotare: in Moldova (cetatile Neamt, Hotinului), in Tara Romaneasca (Giurgiu, Turnu, Severin) si in Transilvania (Ciceu, Hunedoara).