BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR. 5

Subclasa Hamamelidae
1. Ordinul Hamameliales Fam. Hamamelidaceae: Hamamelis virginiana, Liquidambar orientale 2. Ordinul Urticales Fam. Ulmaceae: Ulmus montana, U. procera, U. laevis, Celtis australis Fam. Moraceae: Morus alba, M. nigra, Ficus carrica, F. elastica

Fam. Cannabinaceae: Humulus lupulus, Cannabis sativa Fam. Urticaceae: Urtica dioica, U. urens 3. Ordinul Fagales Fam. Betulaceae: Betula verrucosa, B. nana, Alnus glutinosa, A. incana, A. viridis, Corylus avelana, Carpinus betulus Fam. Fagaceae: Fagus silvatica, Castanea sativa, Quercus robur, Q. petraea, Q. cerris, Q. frainetto, Q. pubescens, Q. suber, Q. lusitanica var. infectoria 4. Ordinul Juglandales Fam. Juglandaceae: Juglans regia, J. nigra

1. Ordinul Hamameliales

plante cu peri stelati lemn secundar trahee scalariforme si traheide cu punctuatii areolate (mostenire magnoliale) inflorescenta densa sferica
Familia Hamameliaceae (Hamamelidaceae) arbori si arbusti cu peri stelati frunze simple, lobate, dispuse altern flori mici, dispuse in cime, inconjurate de bractei colorate actinomorfe, cu petale libere, liniare

Hamamelis virginiana

arbust din America de Nord frunze alterne, mari, stipelate, asimetrice la baza flori bisexuate, dispuse in glomerule axilare caliciu dialisepal, corola dialipetala = tetramere Descrierea frunzelor: scurt petiolate obovate, aprox. rombice asimetrice la baza margini sinuate culoare brun verzuie brun roscat nervatie penata, evidenta; nervurile se anastomozeaza intre ele = retea Hamamelidis folium taninuri astringente, hemostatice utilizari in cosmetica tratamentul hemoroizilor

Hamamelis virginiana

Liquidambar orientalis
arbore din Asia Mica (Siria) in scoarta externa canale lisigene cu o rezina (Styrax) cu proprietati antiseptice, cicatrizante

Liquidambar orientalis

2. Ordinul Urticales

plante de obicei lemnoase, primitive acoperite cu peri aspri frunze stipelate, simple, alterne In scoarta:
laticifere (Moraceae, Ficus) fibre liberiene lungi (Cannabis, Morus)

celule cu cistoliti (Urtica, Ficus, Morus) flori unisexuate, mici, dispuse in cime periant simplu, cu 6-4 lacinii sau nude fructe: achene, samare, drupe se inrudesc indeaproape cu hamamelidele prin structura florilor si fecundare, care intarzie mult dupa polenizare

Fam. Ulmaceae

arbori si arbusti frunze stipelate, simple, caduce si aspru paroase de obicei cu baza asimetrica, alterne flori solitare sau in cime, bisexuate periant campanulat fructe achene sau samare Ulmus procera (ulm de camp). U. montana (ulm de munte), U. levis (velnis) Celtis australis cultivat saponine triterpenice

Ulmus procera

Ulmus procera monosamara si flori

Ulmus procera - flori

Familia Moraceae
arbori si arbusti, liane frunze stipelate, alterne, simple sau sectate latex in organe flori unisexuat monoice, dispuse in cime si amenti scurti periant simplu = 2-6 lacinii persistente care adesea carnoase Fructe Ficus (smochin) la maturitate inflorescenta carnoasa Smochina = sicona = fruct compus Morus (dud) invelisurile florale carnoase imbraca achenele fruct compus = soroza (duda) Morus alba, M. nigra cultivate Folium Mori: antidiabetic Ficus carica (smochin), F. elastica spontan in India

Soroza la dud

Soroza la ananas

Sicona (smochin)

Ficus carica

Familia Cannabaceae(Cannabinaceae)

Frunze stipelate, simple sau compuse, alterne Flori unisexuate dioice

Specie ierboas, peren, volubil Frunze opuse, cu 3-6 lobi ascuii, cu marginea serat Florile mascule sunt grupate n cime axilare Florile femele alctuiesc o inflorescen conic ovoid, pendent Fructele sunt nucule (achene) ce se dezvolt la baza unei bractei Lupuli strobuli (Strobuli lupuli) sunt inflorescenele femele, conurile de hamei, ce conin derivai floroglucinici (humulon, lupulon), ulei volatil, principii amare Aciune: - sedativ, calmant, hipnotic, - tonic amar, stimulent - aromatizant n industria berii

Humulus lupulus (hamei)

Humulus lupulus (hamei)

Hamei flori mascule i femele

Hamei planta femel fructificat (conuri de hamei)

Cannabis sativa (cnepa)

Plant ierboas, anual, dioic Frunze opuse, stipelate, palmat-sectate Indivizii masculi (cnepa de var) recoltai dup nflorire, se folosesc pentru obinerea fibrelor textile Indivizii femeli (cnepa de toamn) pentru semine Din semine se obine un ulei gras folosit n industrie Vrfurile nflorite ale exemplarelor femele (var. indica) = Cannabis indicae herba, folosit ca: - sedativ, narcotic - analgezic, antispastic Se folosete n tratamentul glaucomului, ca analgezic n diverse forme de cancer, n anumite ri Conine tetrahidrocanabinol, canabidiol Perii glandulari de pe vrfurile nflorite ale exemplarelor femele (var. indica) produc o oleorezin bogat n tetrahidrocanabinol => hai Cannabis indicae herba fumat = marijuana

Cannabis sativa (cnepa)

Cnep frunz palmat-sectat

Cnep flori mascule i femele

Cnep - flori femele cu peri secretori de rin

Varieti de cnep i floare femel

tetrahidrocanabinol

Familia Urticaceae
Plante ierboase, cu peri urticani Frunze ntregi, stipelate Inflorescene cimoase cu flori mici, unisexuate Periant simplu alctuit din 5 - 4 lacinii verzui Fructe: achene Urtica dioica (urzica mare, urzica vie) - perena, comuna - tulpina acoperita cu peri urticanti - frunze ovate, adanc dintate - flori unisexuate, dioice, dispuse in cime la axila frunzelor

Urticae folium conin proteine, aminoacizi, steroli, clorofil,

vitaminele A, B, C, K i sruri minerale se foloseste n alimentaie ca mineralizant i vitaminizant are aciune hemostatic, hematopoietic, antianemic, uor hipoglicemiant i, prin eliminarea acidului uric, antireumatic surs pentru obinerea industrial a vitaminei A i a clorofilei ( clorofilina hidrosolubil: colorant alimentar, antiseptic, cicatrizant, dezodorizant)

Urtica dioica (urzica vie)

Urzic vie - flori

Urzic fructe i peri urticani

Urtica urens (urzica mica, urzicuta)

Flori monoice Planta anuala Comuna Utilizata empiric in tratamentul hemoragiilor

Urtica urens

Ordinul Fagales

Arbori, arbusti Frunze caduce sau persistente, stipelate, penat nervate dispuse altern Unisexuat monoice Flori mascule dichazii pe un ax pendul care formeaza amenti caracteristici Flori femele in varful ramurelelor ovar 2-5 carpelar Au sau nu periant rudimentar Fructe: samare, achene aripate sau prevazute cu o cupa Filogenie se pare ca s-au desprins din urticalele lemnoase primitive

Familia Betulaceae

Arbori i arbuti Frunze simple, alterne, cu stipele caduce Flori unisexuat monoice nude sau cu periant simplu Inflorescente = amenti Periant dublu, dimer, din lacinii libere Flori mascule: 4 lacinii libere, 4 stamine Flori femele: nude Fructe: achene intr-o cupa foliacee sau cu bracteee, bracteola

Betula verrucosa / B. alba / B. pendula (mesteacn)

Arbore monoic, cu ritidom alb Frunze triunghiular-romboidale, cu marginea dublu serat si acuminate la varf Betulae folium (saponine, flavonoide, triterpene): - diuretic - antireumatic (favorizeaz eliminarea acidului uric) - antimicrobian Pix Betulae (gudron de mesteacn): n dermatologie

Betula alba (mesteacn)

Mesteacn: ritidom alb

Betula alba

Mesteacn flori femele i mascule

Mesteacn ameni femeli fructificai

Corylus avellana (alun) arbust frunze obovate, mari, alterne Coryli folium hemostatic, cicatrizant, antiinflamator
Alnus glutinosa (arin negru), A. incana (arin alb) arborescenti in lunci, zavoaie frunze obovate, la varf emarginate (A. glutinosa) si ascutite (A. incana) contine tanin se utilizeaza: fructele (conuri femele) si frunzele

Coryllys avelana

Alnus glutinosa

Alnus glutinosa

Alnus incana

Familia Fagaceae

Arbori i arbuti Frunze stipelate, alterne, ntregi sau penat-lobate Flori unisexuat monoice, dispuse n ameni sau glomerule Periant = 4-7 lacinii Androceu format din 4-14 stamine Gineceu inferior alctuit din 3-6 carpele Fruct = achen (nuc) protejat de o cup lignificat provenit din excrescena axului floral
Fagus silvatica (fag) Arbore (30 m) Scoarta neteda, alb-cenusie Fructe = jir ulei gras Din lemn prin pirogenare = gudron - dermatologie

Fagus silvatica

Fagus silvatica fruct (jir)

Quercus robur (stejar), Q. petraea (gorun), Q. cerris (cer)

arbori frunze alterne, penat lobate Scoarta ritidom puternic Flori amenti masculi, multiflori, pendenti - amenti femeli, cu flori putine, erecti Fructe - ghinde Quercus robur (stejar) frunze sesile, sinuat lobate, auriculate la baza inflorescenta femela = lung pedunculata Quercus cortex = tanin astringent antidiareic, hemostatic

Q. petraea dealuri, baza muntilor frunze lung petiolate ghinde aproape sesile Q. cerris mediteranean frunze mari, eliptic lanceolate cu 5-8 lobi triunghiulari

Q. suber e o specie mediteranean => suber secundar = pluta

(dopuri, izolator termic i acustic) Q. lusitanica var. infectoria - specie din Asia Mic, de la care se recolteaz galele = formaiuni patologice provenite din neparea mugurilor foliari de ctre viespi Galele conin 25-45% tanin => obinerea industrial a acidului tanic farmaceutic (antiseptic, astringent) folosit exclusiv extern

Quercus robur (stejar)

Stejar flori mascule i femele

Stejar - fruct tip nuc (popular ghind)

Stejar scoar i gale

Quercus suber (stejarul de plut)

Quercus suber (stejarul de plut)

Quercus cerris

Quercus petraea

Castanea vesca

Mediteranean, la noi in Baia Mare, Tismana Fructe comestibile cate 2-3 impreuna inchise in cupa ghimpoasa Frunzele tanin, acizi polifenolcarboxilici

Castanea vesca

Familia Juglandaceae

Arbori unisexuat monoici Frunze alterne, nestipelate, imparipenat-compuse Au peri glandulari Florile mascule sunt grupate n ameni lungi, cilindrici Florile femele sunt dispuse cte 2-4 n vrful ramurilor tinere; au periant rudimentar i ovar bicarpelar inferior, cu 2 stigmate mari, papiloase Arbore viguros, de pn la 30 m, cu coroana larg Fruct crnos semidehiscent (la maturitate partea crnoas se rupe neregulat) cu epicarp i mezocarp crnos, endocarp lemnos Smna mare, cu 2 cotiledoane, bogat n ulei gras Juglandis folium (foliole tinere fr peiol) i Juglandis pericarpium (verde) conin naftochinone (juglon, hidrojuglon), tanin, ulei volatil, vitamina C Aciune astringent, antiseptic, antifungic, hipoglicemiant Au proprieti tinctoriale (culoare castanie) => colorarea prului

Juglans regia (nuc)

Juglans regia (nuc)

Nuc: frunze imparipenat-compuse

Nuc flori femele

Nuc flori mascule

Nuc - fructe crnoase dehiscente

Nuc smn exalbuminat cu 2 cotiledoane