Você está na página 1de 55

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 7

Ordinul Myrtales
        Lemnoase si ierbacee, tropicale sau subtropicale Frunze intregi, opuse (alterne) Flori hermafrodite, rar unisexuate Actinomorfe( rar zigomorfe) Tetramere, diali – sepale, petale Gineceu sincarp, cu tendinta de a deveni inferior Biochimic – metabolism nespecializat (polifenoli, tanin) Clasificare: Fam. Myrtaceae, Punicaceae, Lythraceae, Onagraceae

Familia Myrtaceae
     Arbori, arbusti Frunze intregi, persistente, opuse, coriace In mezofilul foliar – pungi secretorii de ulei volatil Flori solitare sau cime Eugenia caryophyllata sin. Caryophyllus aromaticus (arbore de cuisoare) – denumirea recenta Sizygium aromaticum  Frunze opuse, coriace, persistente  Flori dispuse in cime corimbiforme  Flores Caryophllyli – boboci florali (cuisoare)  Ulei volatil (eugenol), tanin, mucilag, lipide  In stomatologie: antiseptic, analgezic – eugenat de zinc

eugenol

Eugenia caryophyllata

Flores Caryophylly .

antiseptic  Aetheroleum Eucalypti . coriace. taninuri. falciforme.Eucalpytus globulus  Copac de pana la 165 m. verzi-cenusii  Mezofil heterogen simetric cu pungi cu ulei volatil  Eucalypti folium  Ulei volatil = eucaliptol  Principii amare. flavone  Tonic. astringent. originar din Australia si insulele din imprejurimi  Frunze opuse.

Eucaliptol .

Eucalyptus globulus .

Eucalyptus globulus .

rosie – comestibila  Granati cortex – scoarta radacinii  Alcaloizi  Proprietati tenifuge . arbusti cu ramuri transformate in spini  Frunze opuse  Flori actionomorfe. frunze opuse. mare. hermafrodite  Fructe mari drupiforme sau baciforme Punica granatum (rodiu)  Arbust mediteranean. carnoasa.Ordinul Myrtales  Melaleuca viridiflora  Arbore din Noua Caledonie  Din frunze – ulei volatil (Aeth. coriace  Flori mari. rosii  Fruct baca falsa. Niaouli) – dezinfectant nazal si al cailor respiratorii  Familia Punicaceae  Arbori.

Melaleuca viridiflora .

Punica granatum .

Punica granatum .

polifenoli. flavone  intern: enterite. tulpina de cca 2 m Frunze opuse (inferioare) si alterne (cele superioare) Flori in inflorescente cimoase Fruct – capsula ovoidala Salicariae herba – tanin. stipelate Flori hermafrodite. colite  extern: astringent si cicatrizant . cime Actinomorfe sau zigomorfe Fruct capsula Lythrum salicaria (rachitan) Ierbacee.            Familia Lythraceae Ierbacee si lemnoase Frunze intregi. enterocolite. perena. dispuse in raceme. opuse (mai rar alterne).

Lythrum salicaria .

luncile raurilor Flori mari. cu peri lungi  Oenothera biennis (luminita)     Ierbacee. ciroze. bisexuate si 4-mere Fruct capsula cu numeroase seminte. bogat in acizi grasi nesaturati Oenotherae oleum are actiune hipocolesteroleminata – se utilizeaza in hipercolesteromie. eczeme. stipelate Flori solitare sau in inflorescente racemoase Cel mai adesea actinomorfe. galbene Semintele contin 25% ulei gras. sindrom premenstrual . Lawsonia inermis (Henna)  Colorant pentru maini (Sudan)      Familia Onagraceae (Oenotheraceae) Ierbacee Frunze simple. artrite reumatoide. neuropatii diabetice.

Lawsonia inermis .

Oenothera biennis .

Oenothera biennis .

E. palustre Ierboase. montanum. utilizate in alimentatie (bogate in vit. E. ciroze  P. C) Flori solitare sau in raceme rosii Epilobii herba – proprietati hepatotrope utile in hepatite cronice.     Epilobium hirsutum (pufulita).f. ELCOHEP (PlantaVorel) . locuri mlastinoase Frunze simple.

Epilobium hirsutum .

dispuse in raceme terminale In radacina – tanin – proprietati astringente Planta melifera . margini de padure Frunze alterne. C Flori rosii. raspandita in taieturi de padure.     Chamaenerion angustifolium (zburatoare) Ierbacee. bogate in vit. lanceolate.

Chamaenerion angustifolium .

Chamaenerion angustifolium .

intregi. solitare sau in cime  Actinomorfe  Ovar liber si periant simplu (perigon)  Chemotaxon: quebrachitol (ester metilic de inozitol) . de culoare argintie  Au nodozitati radiculare cu bacterii simbionte  Frunze alterne. mari rar opuse  Flori hermafrodite sau unisexuate.Ordinul Elaeagnales  Familia Elaeagnaceae  Arbori si arbusti prevazuti cu peri stelati sau peltati.

zone subcarpatice.Hippophae rhamnoides  Arboras dioic. defilee si dunele nisipoase de pe litoralul Marii Negre  Ramificat  Frunze intregi. cu ramuri spinoase. ingust-lanceolate  Cenusii-argintii pe fata inferioara (peri stelati)  Flori unisexuate. alterne. pe indivizi dioici. dispuse in inflorescente  Apar inaintea frunzelor  Actinomorfe  Perigon: 2 tepale  Androceu din 4 stamine si ovar inferior. dintr-o singura carpela  Fructe drupacee (drupe false) – galben-portocalii cu pulpa suculenta . dealuri. raspandit prin luncile raurilor.

reepitelizant in dermatologie. fitosteroli. in tratarea arsurilor. acizi triterpenici pentaciclici (anticancerosi)  Oleum Hippophaes  Folosit ca cicatrizant. E. flavone. sirop tonic)  Vit. Hippophae fructus  Fructele sunt adevarate polivitamine naturale (ceai. caroteni. a ulcerului gastric . C. B1 si B2. acizi grasi nesaturati. PP.

Hippophae rhamnoides .

Hippophae rhamnoides .

substante amare. mici. simple.Elaeagnus angustifolia (salcioara. rachitica. alcaloizi. salcie mirositoare)     Arbore decorativ Frunze ovale. gradini  Ordinul Rutales      Lemnoase Frunze nestipelate. rezine si balsamuri . uleiuri volatile. placut mirositoare Cultivat – parcuri. argintii (peri stelati) Flori galbene. mai des penat compuse In organele vegetative – pungi secretoare de ulei volatil Flori 5-mere Chemotaxoni: flavone (hesperidina).

Elaeagnus angustifolia .

rar ierbacee Frunze simple sau penat compuse. Anacardiaceae. alcaloizi (pilocarpina). Burseraceae. rar haplochlamideu Chemotaxoni: ulei volatil. alterne. Simaroubaceae  Familia Rutaceae        Arbori.clasificare  Fam. nestipelate. actinomorfe.Ordinul Rutales . hesperidina). rar zigomorfe Solitare sau in inflorescente Periant diplochlamideu. flavone (rutozida. Rutaceae. rar opuse Pungi secretoare de ulei volatil prezente in mezofil Flori bisexuate si unisexuate. saponine si acid citric . arbusti.

parfumate. bogat in pungi secretorii de ulei volatil  Mezocarp – subtire. amar  Endocarp – membranos si divizat in compartimente radiare  Aurantii pericarpium: amar. in mai multe fascicule – androceu poliadelf  G: mai multe carpele. albe  A: numeroase stamine.Citrus aurantium (portocal amar)  Originar din Asia tropicala. mari. in cele mediteraneene  Frunze pieloase. inconjurat de un disc glandular  Ovar plurilocular  Stil cu stigmat capitat  Fruct – hesperida portocalie(baca cu coaja groasa si miez suculent)  Epicarp – gros. alb. formand un ovar sincarp. dar cultivat in toate regiunile calde. tonic stomahic  Flores Naphae: ulei volatil – aromatizant. persistente cu petiol aripat  Flori solitare. albe  K: 3-5 sepale sudate la baza  C: 5-8 petale libere. antispastic .

paradisi (grapefruit)  C. unshiu (mandarin) . nobilis. C. ulei volatil: Aetheroleum Citri  Valoare alimentara. bioflavonoide (hesperidina). C. Din fructele de citrice: vit. medicamentoasa  Tinctura Aurantiorum  Aromatizant si tonic stomahic  Citrus limonium (lamai)  C.

Citrus aurantium .

Citrus aurantium .

ovar superior In jurul ovarului – disc nectarifer Fruct: capsula Principii active: ulei volatil. flavone (rutozida). in general de tip 4 In centrul inflorescentei – o floare 5-mera. restul 4-mere Bisexuate. galbene Caliciu gamosepal Corola dialipetala A: 8-10 stamine G: 4-5 carpele. actinomorfe.Ruta graveolens (virnant)               Cultivata la noi. alcaloizi . alterne Flori dispuse in cime corimbiforme. este de clima mediteraneeana Spontan in Dobrogea Ierboasa sau subarbust Frunze 2-3 penat sectate.

Pilocarpina    Alte specii: Pilocarpus jaborandi din America de Sud si America Centrala Jaborandi folium – sursa de obtinere a pilocarpinei – actiune parasimpaticomimetica Dictamus albus (frasinel) Ptelea trifoliata (America de Nord)   .

Ruta graveolens .

Pilocarpus jaborandi .

bisexuate si unisexuate. coloranti  Mangifera indica . grupate monoic si dioic Pentamere Fruct drupaceu sau uscat  Rhus typphina (otetar) – tanin in scoarta  Cotinus coggygria (scumpie) – tanin.Familia Anacardiaceae      Arbori su arbusti In organele vegetative – canale rezinifere Flori actinomorfe.

Cotinus coggygria .

Cotinus coggygria .

Rhus typphina .

scoarta si fructe => antidizenteric. antidiareic . CORNACEAE  Cca 120 sp.Ordinul Cornales     Arbori si arbusti Frunze opuse. 4 –mere. infloreste inainte de infrunzire  Flori galbene in umbele  Fructe – drupe rosii comestibile  Tanin – in frunze. 4-mere cu gineceu sincarp inferior Inrudire cu rosale si saxifragale din care se presupune ca au evoluat FAM. actinomorfe  Fruct drupa Cornus mas (corn)  Prin paduri de deal si campie  Arbust cu frunze ovate. lemnoase  Flori bisexuate. intregi Flori 4-ciclice.

Cornus mas .

negru-albastrui   .Cornus sanguinea  Ramurile tinere (lujerii)– rosii purpurii (arbust) Flori albe in dichazii Fruct globulos.

rosale. rutale si ramnale  Clasificare: 2 familii: Araliaceae si Apiaceae . caliciu redus. oleo-rezine. dar si lemnoase  Frunze alterne  Flori dispuse in inflorescenta tip umbela. alcaloizi  Inrudire cu cornale.Ordinul Araliales  Ierboase. glande secretoare  Biochimic: uleiuri volatile. saponine.cu ovar inferior  Flori mici. 4-ciclice. disc nectarifer bine dezvoltat. gineceu oligomer. 5-mere.

cuneate la baza pe ramurile fertile  Flori mici. cu peduncul articulat. fixata – radacini adventive  Frunze sempervirescente.Familia Araliaceae  Cca 800 specii. ovar inferior  Fruct drupa. actinomorfe. majoritatea lemnoase  Flori mici.grupate in umbele globuloase (apar toamna)  Fructe – bace negre (se maturizeaza iarna) Hederae helicis folium  Saponine. pe tip 5. coriace. rutozid. mai rar baca sau nucula (diachena)  Hedera helix (iedera)  Agatatoare. acid clorogenic si cafeic  Actiune antinevralgica si antireumatica (din lemn – produse antispastice si analgezice)  Preparate anticelulitice . verzui. ovate. heterofile  lobate pe ramurile sterile (3-5 lobi)  nelobate. verzui.

Hedera helix .

Hedera helix .

originara din China. Australia. Coreea  Radacini mari in forma de corp omenesc  Ginseng radix – fitogeriatric  contine saponine. America.Genul Aralia  Cca 40 sp. raspandite in Asia. tonice nervoase Panax ginseng  Ierbacee. convalescenti . vitamine B  tonifiant nervos si muscular folosit pentru cei foarte slabiti. principii amare. ulei volatil. perena. in special in extremul Orient  Contine saponine: produse fitogeriatrice. tanin.

Panax ginseng .

Ginseng radix .