BOTANIC FARMACEUTIC

CURS NR. 8

Ordinul Araliales Familia Apiaceae

Nr mare de plante, cu importanta stiintifica si practica Cca 3000 sp. in regiunile temperate din emisfera nordica La noi cresc cca. 120 de specii spontane Plante ierboase, cu rdcini pivotante Tulpini fistuloase, articulate, cu internoduri, striate (costate) longitudinal Frunze alterne, sesile, amplexicaule, cu teaca bine dezvoltat i lamina penat- sau palmat-sectat Florile sunt dispuse n umbel simpl sau compus La baza inflorescenei se gsete un involucru de bractei Flori hermafrodite, actinomorfe

Caliciu = 5 sepale mici sau lipsete Corola = 5 petale albe sau glbui Gineceu bicarpelar cu ovar inferior i stilopodiu = la partea superioar a ovarului - un disc nectarifer n jurul stigmatelor Fruct de tip cremocarp care se separ n 2 mericarpe ce rmn temporar ataate la vrful prelungirii axiale (carpofor) Fiecare mericarp are coaste longitudinale i ntre ele valecule n interior, n dreptul coastelor se gsesc fasciculele conductoare i, n dreptul valeculelor, canalele secretoare de ulei volatil (bandlete) n toate organele plantelor se gsesc canale schizogene secretoare de ulei volatil

Biochimic: ulei volatil, heterozide (saponine, cumarine), oleorezine, alcaloizi (coniina)

1.

2.

Familia Apiaceae se poate subclasifica dup: - tipul de inflorescen, prezena involucrului sau involucelului - prezena sau absena glandelor secretorii - variaia stilopodiului - structura mericarpelor Subfamilia Saniculoideae (fr canale secretorii, cu inflorescene compuse umbele sau capitule grupate n dichazii): Sanicula europaea, Eryngium planum, E. campestre Subfamilia Apioideae (plante variate ca form, cu canale secretorii i umbele compuse): Angelica archangelica, Daucus carota, Petroselinum hortense, Levisticum officinale, Anethum graveolens, Apium graveolens, Pastinaca sativa, Anthriscus silvestris, A. cerefolium, Conium maculatum, Cicuta virosa, Carum carvi, Pimpinella anisum, Coriandrum sativum, Foeniculum vulgare, Ammi majus, A. visnaga, Bupleurum falcatum, Centella asiatica, Heracleum sphondylium, Peucedamum officinale, P. oreoselinum

Conium maculatum (cucuta)

Cucuta

Cicuta virosa cucuta de apa

Cucuta de apa

Ammi visnaga

Ammi visnagae fructus

Coriandrum sativum (coriandru)

Plant mediteranean, la noi cultivat => anual Tulpina ramificat n partea superioar Frunze bazale ntregi, cu marginea crenat-dinat, i lung peiolate Frunze tulpinale alterne, penat-linear-sectate, cu peiol ce se reduce treptat Umbel fr involucru, cu umbelule, cu 5-12 flori roz-violacei Caracteristic: planta i fructele tinere au miros neplcut de ploni Coriandri fructus = mericarpele nu se desfac la maturitate => fruct sferic cu 10 coaste (cele principale ondulate, cele secundare drepte) Conine ulei volatil, ulei gras, amidon Aciune: stomahic, spasmolitic, carminativ, corector de gust (condiment pentru mezeluri si preparate de carne)

Coriandrum sativum (coriandru)

Coriandru fructe si frunze

Pimpinella anisum (anason)

Plant din Orient, la noi cultivat => anual Tulpina ramificat n partea superioar Frunzele bazale sunt ntregi, ovate, cu marginea dinat Frunzele tulpinale sunt de 2-3 ori penat-sectate, cu foliole liniarlanceolate, cele din vrf 3-lobate Umbele din 5-7 umbelule, involucrul lipsete Anisi vulgaris fructus = mericarpele se desfac la maturitate => semifruct mic, piriform, cu o extremitate rotunjit i alta acuminat, cu aspect de oricel Este cenuiu-verzui, cu peri scuri pe suprafa, are 5 coaste La vrf se vd resturile a 2 stile

Anisi vulgaris fructus conine ulei volatil (anetol), ulei gras, amidon, proteine, glucide Aciune: - stimulator al secreiilor bronice (expectorant) => specii pectorale, - stimulator al secreiilor digestive (eupeptic, stomahic, carminativ), - spasmolitic => ceai contra colicilor, - galactagog - aromatizant (condiment - buturi, alimente)

Pimpinella anisum (anason)

Foeniculum vulgare (fenicul, anason dulce, molur)

Plant mediteranean, la noi cultivat bianual sau peren Frunze triunghiulare, 3-4 penat-sectate, cu segmente f. nguste, filiforme, cele inferioare peiolate, cele superioare sesile Teac bine dezvoltat, amplexicaul spre vrf => glug Flori galbene, grupate cte 12-20 ntr-o umbelul Involucrul i involucelul lipsesc Foeniculi fructus = mericarpele se desfac la maturitate => semifruct alungit i rotunjit la capete, de forma unui castravete; este mai mare dect cel de chimen Are 5 coaste drepte i mai deschise dect fondul bej Foeniculi fructus conine ulei volatil (anetol), ulei gras i glucide Aciune: spasmolitic, carminativ, stomahic, galactagog, diuretic, uor narcotic (toxic SNC n doze mari)

Foeniculum vulgare (fenicul, anason dulce, molura)

Fenicul frunza si flori

Fructe de fenicul

Carum carvi (chimen, chimion)

Plant frecvent n Eurasia, la noi f. comun => bianual, rar peren n primul an de vegetaie apare rozeta bazilar de frunze n al II-lea an apare tulpina, ramificat la partea superioar Frunze 2-3 penat-sectate, cele inferioare peiolate, cele superioare sesile Umbela alctuit din 5-10 radii inegale, purtnd umbelule cu 10-13 flori Involucrul i involucelul lipsesc Flori cu petale inegale, alb-roze sau roietice Carvi fructus = mericarpele se desfac la maturitate => semifruct 5-costat, mic i ascuit la ambele capete Conine ulei volatil (carvon) i ulei gras Aciune: carminativ, eupeptic, stomahic, spasmolitic, galactagog, diuretic, bactericid, fungicid, corector de gust (condiment - panificaie, buturi)

Carum carvi (chimen)

Chimen frunze si flori

Chimen inflorit si fructificat

Chimen - fructe

Chemotaxoni Apiaceae

Ulei volatil Cumarine (umbeliferona) Poliacetilene (poliine) = cicutoxina Alcaloizi (coniina) Alkilftalide si disulfide = gumirezine in speciile tropicale

umbeliferona

coniina

Ordinul Sapindales

Lemnoase Uneori tesuturi secretoare Flori actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee Androceu diplostemon, cu disc nectarifer, adesea extrastaminal Subclasificare: Fam. Hippocastanaceae, Fam. Sapindaceae, Fam. Aceraceae

Familia Hippocastanaceae

Arbori Frunze palmat-compuse, dispuse opus Flori mari unisexuate, zigomorfe Raspandire: America de Nord, Centrala, Balcani, Himalaya si Japonia Aesculus hippocastanum (castan salbatic) Arore originar din S-E Europei, frecvent cultivat la noi Frunze palmat compuse Flori dispuse in panicule mari Hippocastani semen: escine, amidon, catehine, flavone (P. f. VARITERP) Hippocastani flos si H. cortex P. f. HEMOTERP

Hippocastani fructus, semen

Aesculus hippocastanum

Escina

Ordinul Geraniales

Ierbacee Frunze simple, intregi sau divizate Flori bi sau unisexuate, majoritatea actinomorfe, 5 ciclice si 5-mere Heterochlamidee Hipogine Androceu diplostemon haplostemon

Sublcasificare: Fam. Oxalidaceae, Linaceae, Zygophyllaceae, Geraniaceae, Balsaminaceae, Erythroxylaceae, Tropaeolaceae

Fam. Linaceae

Ierboase, putin lemnoase Frunze simple, intregi, opuse sau alterne Flori actinomorfe, 5-mere Baza filamentului staminal unita in inel ce poarta glande nectarifere Fruct capsula, cu seminte exalbuminate
Linum usitatissimum (in de cultura) Originar din Caucaz 2 var: fibre si seminte Lini semen: actiune laxativa ulei gras = Oleum Lini in tratarea arsurilor

Fam. Zygophyllaceae

Cca 250 sp., 30 genuri = heterogene Lemnoase Raspandite in deserturi, stepe saraturoase Biochimic: rasini, saponine si alcaloizi

Peganum harmala (iarba tatarasca) actiune halucinogena, excitant SNC folosit in zona araba, contine harmina, harmol Larrea divaricata (arborele de creosot)ivaricata Guajacum officinale Tribulus terrestris

Familia Erythroxylaceae

Cuprinde plante lemnoase, cu frunze alterne, nsoite de stipele Flori actinomorfe, mici Periant din 5 sepale i 5 petale cu apendici n form de langhete pe faa intern Androceu monadelf Gineceu din 3 carpele cu 3 loje i 3 stiluri libere Fructul e drup, deoarece numai o singur loj e fertil

Erythroxylon coca

Arbust spontan n America de Sud Frunze alterne, ntregi, ovale, ascuite la ambele capete i scurt peiolate La baza peiolului se afl 2 stipele spinoase Frunzele au 2 pseudonervuri paralele de o parte i de alta a nervurii principale (urmele ndoirii frunzei n mugurele foliar) Flori mici, albe, n cime axilare, actinomorfe i hermafrodite 5 sepale, 5 petale cu un apendice bifurcat pe faa intern Androceu monadelf diplostemon, din 10 stamine, 5 dintre ele cu filamente mai scurte 3 carpele cu 3 stiluri i stigmate globuloase; numai 1 carpel fertil Fruct drup roie Cocae folium pentru extracia cocainei, alcaloid cu aciune anestezic local => extern, n oftalmologie i stomatologie Administrat intern, cocaina e un stupefiant ce produce depreciere psihic i fizic marcat

Erytroxylon coca

Cocaina

Familia Geraniaceae

Ierboase, subarbustive Cu peri glandulari ulei volatil Frunze palmat lobate penat-sectate Flori actinomorfe, 5-mere, cu filamentele staminelor unite la baza Gineceu 5,3-carpelar Stile lungi si axul floral = coloana ca un rostru alungit Polenizare entomofila Fruct = capsula lung rostrata cu dehiscenta particulara Geranium macrorrhizum (priboi) Pelargonium roseum, P. zonale (muscata), Geranium robertianum (napraznic), G. pusillum (buchet), G. phaeum (palaria cucului), G. pratense (greghetin), Erodium cicutarium (ciocul berzei)

Geranium macrorrhizum

G. pusillum

Geranium pratense

Erodium cicutarium

Ordinul Celastrales

Lemnoase Frunze simple Flori mici, verzui, 4-5 mere, actinomorfe, ovar superior, prezinta disc nectarifer Se inrudesc cu rutale, sapindale si euforbiale
Familia Celastraceae

Cca 500 specii lemnoase din zone temperate si calde la noi 4 specii Frunze alterne sau opuse, cu stipele caduce Flori grupate in dichazii axilare (inflorescente cimoase), 4-5 mere Fructe = capsule lobate sau aripate Au canale secretoare si glande cauciuc

Evonymus europaea (salba moale)

Arboras sau arbust paduri de foioase Frunze eliptic lanceolate Flori mici verzui/galbui, dispuse in cime axilare Fruct = capsula rosie, tetramuchiata In seminte glicozide cardiotonice (planta toxica) Evonymus verrucosa (salba raioasa)

Arbust cu ramurile acoperite de verucozitati negricioase Creste prin paduri In radacina = gutaperca

Catha edulis Specie utilizata in tarile arabe pentru frunzele sale stimulente, tonice Contin un asa zis alcaloid izomer al efedrinei (cathina excitant SNC)

Evonymus europaea

Evonymus verrucosa

Catha edulis

Ordinul Rhamnales

Lemnoase, ierboase Flori 4-5 mere, cu disc nectarifer Caractere de inrudire cu celastralele si rutalele Fam. Rhamnaceae

Lemnoase: arbori, liane, cu ramuri spinoase Frunze cazatoare sau persistente Simple, opuse, uneori alterne Cu stipele mici, la unele transformate in spini Flori: solitare sau in inflorescente pe tip 4 sau 5 Fruct: capsula pluriloculara sau drupa

Rhamnus frangula (crusin, patachina)

Comuna in toata tara, paduri umede si zavoaie Arbust de 1-3 m, nespinos Lujeri anuali brun-cenusii Lenticele cenusii sau alb-galbui Frunze alterne, eliptice, acuminate, cu marginea intreaga, usor sinuata Flori 5-mere, alb-verzui, grupate 2-3 in cime axilare Fruct drupa verde purpuriu-intunecat sau negru-violet Frangulae cortex hidroximetil antrachinone Specia de referinta: Rhamnus purshiana America de Nord

Glucofrangulozida

Rhamnus frangula

Rhamnus frangula

Familia Vitaceae

800 specii arborasi, liane (cu carcei) Frunze palmate, simple sau compuse Flori in racem, actinomorfe, mici, galben-verzui, 4/5-mere, cu discuri nectarifere Fruct = baca suculenta, cu 2-4 seminte Vitis vinifera (vita de vie), V. silvestris (vita de vie salbatica) paduri, zavoaie

Biochimic: polifenoli (leucoantociani, proantocianidoli dimeri,

antociani struguri rosii, tanin) Intrebuintari: frunzele de la soiurile de vita de vie rosie semintele leucocianidoli Afectiuni ale vaselor sanguine P.f. ENDOTELON

Ordinul Euphorbiales

Ierbacee, suculente sau lemnoase, foarte raspandite Flori unisexuate, actinomorfe, haplochlamidee Androceu polimer monomer Gineceu: 3 mer, ovar superior cu 3 loji si fiecare cu cate un ovul cu 2 integumente Fruct capsula la maturitate se desface in 3 Samanta cu caruncul contribuie la detasare si raspandire

Familia Euphorbiaceae

Plante foarte variate ca aspect, adaptate la diferite conditii de mediu extern, unele cu aspect cactoid In climat temperat: ierboase, anuale, bienale sau perene In climat cald: arbori, arbusti, cactoide (fara frunze) Flori unisexuate monoice sau dioice Uneori stamine ramificate (Ricinus sp) cu disc nectarifer intrastaminal la baza sau glande nectarifere ce alterneaza cu staminele Gineceu uneori situat /ginofor si inconjurat de disc nectarifer Fruct = capsula (intotdeauna) Inflorescente complexe Ex: Euphorbia - pleiocazii alcatuite din dichazii alcatuite la randul lor din ciatii (inflorescente ce imita o floare hermafrodita) Ciatiul e inconjurat de 5-4 bractee, ce alterneaza cu glande nectarifere semilunare

Biochimic:

Uleiuri grase in seminte: ricin Proteine toxice (ricina, crucina, crotina) Glicozide cianogenetice: Manihot esculenta Coloranti Rezine: Euphorbium Euphorbia resinifera Cauciuc: Hevea brasiliensis

Anatomic:

laticifere (cateodata articulate) celule cu mucilagii si tanin

Cca 7500 specii pe tot globul, la noi aproximativ 40 specii Mai frecvente in padurile, savanele si deserturile tropicale (arbori, arbusti, suculente) Ex: Euphorbia cyparissias (laptele cainelui, laptele cucului, alior), E. amygdaloides, E. virgata, E. resinifera (Maroc)

Euphorbia cyparissias

E. amygdaliodes

Ricinus communis

Ricinus communis

Ordinul Santalales

Ierboase sau arbusti, uneori heterotrofe (parazite si semiparazite), mai ales tropicale Frunze alterne, opuse, nestipelate, nedivizate, uneori reduse la scuame Flori de obicei unisexuate, haplo sau achlamidee, 1-4 mere Gineceu inferior, din 3-1 carpele unite Fruct acheniform sau drupaceu Inrudite dupa unii cu celastralele, dupa altii cu urticalele

Familia Loranthaceae

Numeroase specii lemnoase semiparazite pe diversi copaci (au haustorii care patrund in tesutul plantei gazda) Frunze simple, opuse sau verticilate, coriacee, fara stipele Flori mici, pe tip 4 sau 6, actinomorfe, bisexuate sau unisexuate, monoice sau dioice, cu perigon sepaloid Fruct baciform sau drupaceu

Viscum album (vasc)

Semiparazit pe multe specii arborescente Tulpina di- sau polidicotomic ramificata, galben-verzuie Frunze opuse, galben-verzui, pieloase, obovat lanceolate, sempervirescente Flori mici, unisexuate Fruct baca falsa cu suc cleios, alb sau galbui Visci folium, Visci stipites Contin saponine triterpenice, vitamine C, E Proprietati hipotensive Peptida viscotoxina actiune tumor necrotica Lectina = actiune anticanceroasa
Compozitia chimica variabila functie de planta gazda, cel mai valoros produs este cel recoltat de pe mar

Viscum album

Viscum album

Loranthus europaeus ( vasc de stejar)

Are frunze caduce, opuse, obovat lanceolate Tulpina psedodichotomic ramificata Fruct = baca falsa galbui inchis Paraziteaza pe Quercus, Fagus, Castanea, Tilia