ADL SI I-ADL

ADL SI I-ADL
ADL = Activities of Daily Living ( Activitati de viata zilnica ) = activitati comune pentru toti oamenii, care trebuie sa le executam in mod regulat

pentru a duce o viata independenta.

Posibilitatea sau nu de a realiza aceste ADL-uri imparte indivizii in "independenti' si "dependenti'. Incapacitatea de a realiza aceste ADL-uri poate sa fie temporara, nedeterminata de mari invaliditati

Terapia Ocupaional folosete ADL-urile cu scopul: de a facilita activitatea funcional

de a obine maximum de independen funcional

de a facilita dezvoltarea normal de a preveni disabilitatea de a mbuni calitatea vieii (AOTA, 1986)

Dac pentru majoritatea oamenilor tehnologia uureaz activitile

zilnice, pentru persoanele cu disabiliti tehnologia face posibil aceste activiti. (Radabough)

1. ADL personal (ADL primar)

= acele activitati care au de-a face cu ingrijirea propriei persoane: hrnirea i hidratarea

igiena si infatisare
folosirea toaletei imbracatul, dezbracatul comunicare in scris si vorbit mobilitatea funcional

somnul

2. ADL instrumental (ADL secundar)

= activitati mai elaborate care utilizeaza aparatura, se refera la ingrijirea
sanatatii, la activitati care au de-a face cu locuinta, comunitare sau sociale: pregatirea hranei si manipularea aparatelor gospodaresti ingrijirea hainelor; curatenie si alte ingrijiri casnice; cumparaturi, manevrarea banilor activitati de protectie, de munca utilizarea telefonului utilizarea calculatorului activitati ale vietii comunitare

ADL de productivitate i munc:

= activiti zilnice relevante i semnificative, pe care le executm cu scopul de a contribui la bunstarea social i economic a noastr i a comunitii: munca sau voluntariatul ngrijirea i creterea copilului gospodrirea casei (gtit, splat, curenie, clcat, etc.)

grdinrit

ADL de timp liber:

= activiti zilnice relevante i semnificative, pe care le executm cu scopul de a ne bucura de plcerile vieii: pasiunile, cltoriile, vizitele, corespondena, etc.

 Nevoia de ingrijire apare cand devenim fr s vrem dependenti de alt persoan. O deficienta functionala poate conduce la o capacitate limitata de a executa activitatile zilnice, dar aceasta capacitate deficitara nu devine un handicap atata timp cat nu apar consecintele sociale (de exemplu atunci cand mediul pune unele piedici care depasesc

capacitatea de a realiza activitatile zilnice).

Exist diferite motive pentru ca o persoana sa nu poata executa activitati zilnice : nu poate nu vrea nu intelege

nu are posibilitatea

 O activitate este posibil de descris ca o serie de sub-activitati, care

odata realizate contribuie la finalizarea activitatii propru-zise.
Exemplu: pregatirea unei mese = intreaga activitate se fierb cartofii, se prajesc chiftele si se face salata = fapte izolate (sub-activitati).

Pentru a dezvolta sau a pastra deprinderile pentru activitati zilnice nu exista o modalitate mai buna ca aceea de a lasa, sau incuraja executarea activitatilor zilnice in modul cit mai extins posibil

 Capacitatea de a desfasura activitati zilnice depinde de colaborarea

dintre functiile fizice, psihice si sociale ale individului.

Fizice:
o leziune a componentelor locomotorii influenteaza capacitatea de desfasurare a activitatilor zilnice. Este mai greu sa efectuezi activitati, daca deplasarea ia mai mult timp, provoaca dureri.

Organele de simt sunt implicate in toate activitatile zilnice; multi

oameni pot compensa suprimarea functiilor unui organ de simt.

 Psihice:
Un om tulburat sau dezorientat poate sa se descurce in activitatea sa zilnica, dar nu poate intelege ce, unde, cand, sau cum sa faca pentru ca activitatea sa fie executata bine. O persoana deprimata desfasoara activitati zilnice de calitate mai proasta. Aceasta este cauzata de pierderea placerii, interesului, initiativei si a nivelului motivational

 Sociale:
Mediul din institutie poate determina o persoana sa devina deznadajduita si dependenta si sa nu aiba ansa s-si dezvolte aptitudinile sale diminuarea stimei de sine a persoanei, simtinduse o jertfa a fortelor exterioare. Daca dimpotriva, creste posibilitatea de control individual, atunci sentimentul negativ de sine se reduce, el

simtindu-se capabil iar capacitatea lui functionala se imbunatateste.

Mediul fizic influenteaza activitatile

zilnice: acesta le poate usura sau ingreuna.

Evaluarea ADL-urilor
ADL-urile sunt importante si obligator de evaluat : ne precizeaza nivelul functional al unui individ ca o linie de baza de la

care se pot urmari si masura progresele sau regresele;

contribuie la precizarea atat a diagnosticului cat si a prognosticului exprimand nivelul de incapacitate;

permite alcatuirea completa a unui program recuperator;

permite incadrarea in graduri de invaliditati si incapacitati in baza carora se fac incadrarile in conformitate cu legislatia; permit distingerea intre optimumul pacientului si potentialul maxim permit o apreciere corecta a dificultatilor reale pentru viata

pacientului diferentiind intre diverse ADL-uri.

 Evaluarea ADL trebuie precedata de o evaluare rapida analitica: amplitudine de miscare, forta, coordonare, echilibru. Testarea propriu-zisa a ADL-urilor se face pe etape: testarea abilitatilor personale; testarea abilitatilor pentru timp liber (agrement); testarea posibilitatilor de comunicare;

testarea pentru activitati lucrative personale;

testarea posibilitatilor de transport; testarea activitatilor in favoarea altora (ingrijire casa, copii etc); testarea abilitatilor educationale, a capacitatii de gandire, corectitudinea de percepere etc.

 Evaluarea ADL-urilor nu este completa daca se limiteaza doar

la aprecierea capacitatii de actiune a pacientilor. Este obligatorie si o evaluare a mediului in care traiesc acestia deoarece mediul ambiental poate fi un obstacol suplimentar sau, din contra, un ajutor important in executarea activitatilor zilnice

Aprecierea pe grade de independenta si de dependenta

A. grade dedependenta 0. activitate imposibila 1. necesita asistare 2. necesita supraveghere pentru indeplinirea activitatilor

B. grade de independenta
3. performanta adecvata dar dependenta de aparate, instalatii -

amenajari speciale
4. performanta normala

 De asemenea, este utilizata si urmatoarea scal de apreciere:

1. Independent. 2. Supravegheat (poate performa singur activitatile, dar necesita o

persoana de protectie).
3. Asistenta minima (necesita supraveghere si o asistenta de cca 20%). 4. Asistenta moderata (necesita supraveghere, dar necesita asistare 2050%). 5. Asistenta maximala (necesita supraveghere, cu asistenta de 50-80%).

6. Dependent (poate performa cateva activitati dar oboseste usor,

activeaza incet, are nevoie de echipamente si amenajari, dar in marea majoritate a activitatilor are nevoie de peste 80% asistare).

Metode de apreciere
Pentru a putea dezvolta deprinderile ADL este necesara o descriere sistematica a nevoilor, intereselor si ndemnrilor. Aceasta se va

face impreuna cu persoana, rudele si personalul de ingrijire.

In descrierea programului ar trebui sa fie apreciate greutatile si posibilitatile (abilitatile) individului obstacolele si posibilitatile din mediul respectiv.

Aprecierea diferitelor activitati zilnice ar trebui sa se faca intr-un mediu in care persoana se simte ca acasa.

 Atunci cand terapeutul ocupational a facut o apreciere generala ADL si a stabilit programul de exersare, se transfera apoi rudelor

si/sau persoanei respective exersarea si integrarea activitatilor in

viata de zi cu zi. Este important ca toate persoanele implicate sa aiba aceeasi

perspectiva si acelasi mod de abordare a exersarii pentru a usura

invatarea. In sarcina terapeutului ocupational este urmarirea si participarea la evaluarea deprinderilor

Apreciere formala:
intocmirea unui asa numit statut ADLactivitati nominalizate in diferite rubrici ca: a merge la culcare a se descurca cu scaunul pe rotile a se descurca in igiena sa personala a se descurca cu imbracatul si dezbracatul a se putea deplasa Capacitatea individului poate fi apreciata dupa o scala: se descurca singur 100% se descurca cu un anumit ajutor 75% se descurca cu ajutorul unor mijloace speciale 50% nu se descurca 25%
Observatia ca se descurca nu inseamna ca persoana in cauza executa activitatea/activitatile ADL focalizarea primului obstacol pentru persoana respectiva si din acel mediu, apoi cel de-al 2-lea obstacol.....

Chestionarul vizual analog pentru evaluarea ADL-urilor Cotatia 0 Cat de dureros este pentru tine derularea urmatoarelor activitati: 1. Imbracatul? 2. Urcatul si coboratul din pat? 3. Ducerea unui pahar sau cani la gura? 4. Mersul (plimbarea) in afara locuintei pe suprafata dreapta? 5. Imbaierea si stergerea intregului corp? 6. Aplecarea si ridicarea unui obiect de pe podea? 7. Deschiderea si inchiderea robinetelor? 8. Intratul si iesitul din masina? 1 2 3

Scor partial (ADL-uri) Cat de intensa a fost durerea pe care ai resimtit-o in ultima saptamana? 0 10 Durere Durere absenta maxima

Scor final

are in structura sa un element scalar vizual; se porneste de la utilitatea scalei vizual analoage, cu autoaprecierea unui parametru sau a unei activitati, prin plasarea unui marcaj pe o scala de la 0 la 10 sau de la 0 la 100

 Acest chestionar ajuta la monitorizarea rapida si usoara a ADL-urilor.

Cuprinde 8 intrebari corelate cu cele mai importante activitati uzuale zilnice, fiecare cotandu-se de la 0 la 3 in functie de cat de dureroasa

este derularea activitatii respective, astfel:

0 - activitatea se poate derula normal,fara durere; 1 - activitatea se deruleaza aproape normal, uneori cu durere; 2 - activitatea se deruleaza in majoritatea timpului cu dificultate datorita durerii;

3 - totdeauna derularea activitatii genereaza durere.

 Cel de-al doilea component al chestionarului este aprecierea scalara a

parametrului durere pe un interval de timp care corespunde ultimelor 7 zile, in raport cu momentul evaluarii.

Scorul final se obtine prin insumarea cotatiilor pentru fiecare

element, putandu-se calcula un scor partial de 8 intrebari care se va aduna ulterior cu scorul scalei vizuale pentru durere.

O valoare minima corespunde unui status functional optim, cu

posibilitatea derularii cat mai normale a activitatilor uzuale zilnice, iar valoarea mare a scorului reflecta un status functional perturbat.

EVALUAREA PREHENSIUNII Data: Examinator: Diagnostic: Initial Stg. Dr. Stg. Intermediar Dr. Stg. Final Dr.

Evaluarea pensei digito-palmare (de forta)

Apucarea unei bucati de lemn de 10 cm !! Daca cotatia acordata este 3, cu siguranta celelalte elemente au tot valoarea 3, scorul partial este 18 si evaluarea poate trece la etapa urmatoare. Apucarea unei bucati de lemn de 2,5 cm !! Daca cotatia acordata este 0, cu siguranta celelalte elemente au tot valoarea 0 si evaluarea poate trece la etapa urmatoare. Apucarea unei bucati de lemn de 5 cm Apucarea unei bucati de lemn de 7,5 cm Apucarea lemnului de cricket cu diametrul de 7,5 cm Apucarea unei pietre de 10 x 2,5 x 1 cm
Scor partial /18 /18 /18 /18 /18 /18

Evaluarea pensie tridigitale

Punerea apei intr-un pahar de apa (pronatia) Turnarea apei intr-un tub de 2,25 cm Turnarea apei intr-un tub de 1 cm Aplicarea unei saibe la surubul corespunzator
Scor partial /12 /12 /12 /12 /12 /12

Evaluarea penselor digito-digitale Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre degetul IV si police !! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi de 18 si se trece la evaluarea miscarii globale a mainii. Prinderea unei bile de 1,5 cm intre index si police !! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi de 0 si se trece la evaluarea miscarii globale a mainii. Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre medius si police Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre index si police Prinderea unei bile de 1,5 cm intre inelar si police Prinderea unei bile de 1,5 cm intre medius si police Scor partial Miscarea globala a mainii Ducerea / plasarea mainii la ceafa !! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi 9 si celelalte doua elemente vor fi cotate tot cu 3. !! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi 0 si celelalte doua elemente vor fi cotate tot cu 0. /18 /18 /18 /18 /18 /18

Ducerea / plasarea mainii pe cap Ducerea mainii la gura Scor partial SCOR TOTAL (se obtine prin insumarea scorurilor partiale)

/9 /57

/9 /57

/9 /57

/9 /57

/9 /57

/9 /57

 Cotatia se face de la 0 la 3, pentru fiecare dintre tipurile de prize/pense din tabel si pentru fiecare dintre maini, astfel: - 0 - nu poate performa respectiva miscare de apucare; - 1 - poate efectua partial miscarea de apucare; - 2 - miscarea de apucare se deruleaza complet, dar necesita timp mai indelungat si se efectueaza cu mare dificultate;

- 3 - testul se deruleaza normal.

Scorurile partiale si scorul total se exprima sub forma unui raport, in care la numarator este plasata valoarea obtinuta prin

insumarea cotatiilor elementelor, iar la numitor valoarea maxima.

Apreciere neformala:
In mod normal se face o apreciere fara a se folosi formulare standardizate.

Se observa individul in diferite situatii si se discuta despre aceste

probleme. Se incearca sa se faca o apreciere globala prin folosirea informatiilor asupra experientelor precedente privind greutatile si posibilitatile persoanei.

 Odat terminat evaluarea persoanei cu disabilitate, investigarea mediului fizic n care triete persoana cu disabilitate, consultarea cu membrii echipei,evaluarea i ncercarea experimenatal a ADL, precum i educarea i trainingul familiei, se ia decizia, mpreun cu familia, cu privire la: 1. realizarea modificrilor i adaptrilor mediului fizic

2. achiziionarea
asisten

dispozitivelor/echipamentelor

tehnologice

de

1. Realizarea modificrilor i adaptrilor mediului fizic, care susin:

accesibilitatea: modificri ale uilor, rampe, balustrade, trepte, alei, ci de ieire-intrare

msurile de siguran: alarme personale, telefon, modificri ale

pieselor de mobilier, bare i balustrade de sprijin,

iluminatul, pavimente i podele, etc.

mobilitatea i transferurile
ADL-urile: re-organizarea spaiului i mobilierului n vederea

facilitrii independenei asistate (cu fotoliul rulant, de exemplu).

2. Achiziionarea dispozitivelor / echipamentelor tehnologice de asisten, care susin ADL-urile i:

interaciunea manipularea mediului prin intermediul butoanelor,

ntreruptoarelor, telecomenzilor, vocii,

(Electronic Aids for Daily Living)

comenzii calculatorului

comunicarea (Sisteme Augmentative i Alternative de Comunicare),

destinate persoanelor cu tulburri severe n exprimarea verbal i

scris: limbajul semnelor, pictogramele, computere i dispozitive electronice.

Utilizarea experimental a dispozitivului de asisten este obligatorie nainte de decizia de cumprare sau acceptare a sa, deoarece: permite determinarea utilizrii corecte a sa demonstreaz valoarea pe care o are n realizarea activitii dorite permite determinarea acceptabilitii (aspect, funcionalitate, ntreinere, depozitare) sale n contextul n care urmeaz a fi utilizat

permite familiei s se ajusteze la adaptarea ce urmeaz a se realiza

demonstreaz flexibilitatea i versatilitatea dispozitivului pentru mediul n care urmeaz a fi folosit (dimensiune, portabilitate,

poziionare, modificri i adaptarea la alte eventuale echipamente)

Masurile din cadrul domeniului ADL :

Pentru a putea alege o activitate ADL potrivita trebuie sa stim in ce fel activitatea respectiva il solicita pe individ, cate si care sunt

momentele incluse, precum si modul in care activitatea respectiva

poate fi adaptata la nevoile individului. Masurile din cadrul domeniului ADL pot fi de trei feluri : exersare compensare

masuri preventive

Msura de exersarea poate consta in antrenarea persoanei intr-o

situatie adevarata, de exemplu sa innoade siretul de la pantofi cand va merge afara.

Msura de compensare ar putea de exemplu sa fie folosirea unei

bande arici la pantofi. Msura de prevenire este in acest caz cumpararea de pantofi fara siret, pentru a elimina problema.

 Masurile ADL pot fi indreptate asupra individului, de exemplu poate exersa dezbracarea hainelor care se folosesc afara ( geaca, balonzaid, palton), sa traga un fermoar si sa deschida capsele. Ele pot fi indreptate si asupra mediului, cand de exemplu el primeste o reteta de mancare adaptata, astfel ca persoana cu deficiente severe sa capete cat mai mult posibil impresii senzoriale in

timpul preparatului si prin aceasta sa schimbe activitatile intr-un mod

cit mai placut. Exersarea ar trebui intotdeauna sa se faca in situatii normale din viata

de zi cu zi, sa fie placut si nostim (exemplu: la dusul unde persoana

este obisnuita, calduros, sa fie intim si sa nu fie deranjat, sapun care face spuma abundenta si un prosop placut si moale)

Exemplul 1. - A mnca
Prin exersarea miscarilor gurii se pun bazele unei bune functiuni de a mnca (miscari de suflare, mestecarea, miscarile gurii se folosesc cand bratul conduce corpul in afara, in activitatea de a ciocani, a arunca si a

rostogoli, s.a.m.d)

Pacientul ar trebui sa poat tine o lingur pe timpul mesei: apreciem miscarea minii sa se dezvoltate o metod de apucare, apoi de basculare sau de impingere - indepartare -apropiere a miinii de corp pentru a putea manca singur. Pozitia de sedere are de asemenea o mare importanta

Exemplul 2. - Imbracatul si dezbracatul

= o motivatie sa poti sa faci singur ceva si contribuie la un sentiment de sine ridicat

analiza a miscarii o descompunem in mai multe submomente

dezvoltarea miscarii minii necesara rotatia minii si apucare ca o penseta pentru a incheia si descheia nasturi (exercitii de motricitate fina) Pentru a usura imbracatul si dezbracatul un inel de cheie la un fermoar, o margica la siretul de la pantofi, inlocuim nasturii si sireturile de la pantofi cu banda adeziva