ARGUMENTE PENTRU STUDIUL

GEOMETRIEI

Stresati de examenele care se apropie , la cei mai multi elevi apare la debutul clasei a VIII-a ,un moment de deznadejde, de interogare , chiar de mirare. De ce sa mai invatam si geometria in spatiu? Este ea necesara ? Nu-i suficienta cea plana ? Dupa ce s-au familiarizat, mai mult sau mai putin , cu limbajul geometriei plane , cu rezolvarea problemelor pe baza de rationament, dupa ce au asimilat notiuni fundamentale (punct, dreapta , plan) , dupa ce au operat cu notiuni ca: sunt situate , apartine, intre congruente , iata ca elevilor li se cere un nou efort: insusirea la nivel competitional a geometriei in spatiu. Noi retinem obiectele dupa formele lor. Suntem constituiti intr-o civilizatie a ochiului . Peste 85% din informatii sunt achizitionate vizual. Traim intr-o lume de forme stabile , lumea solidelor de care suntem inconjurati. Ele umplu spatial nostru obiectiv. De fapt, gandirea noastra , limbajul nostru cel de toate zilele sunt impregnate de notiuni cu care opereaza , mai ales geometria in spatiu. Toate informatiile de care dispunem pana in present ne conduc la concluzia ca elevul anilor terminali de gimnaziu are maturitatea , disponibilitatea , cunostintele si abilitatile intelectuale necesare impletirii organice intre gindirea concreta si cea abstracta , specifica studiului geometriei in spatiu , cu rol primordial in formarea si dezvoltarea capacitatii deductive , atat de necesara oricarei activitati intelectuale. De aceea, pedagogii considera ca studiul geometriei contribuie intr-o mare masura la dezvoltarea insusirilor psihice ale elevului si ca fara insusirea geometriei in spatiu formarea intelectuala a unui individ intro societate industriala nu poate fi desavarsita si nici continuata. Sintetizam mica pledoarie printr-o singura propozitie, care contine in ea toate argumentele de pana aici si multe altele : Intreaga lume e geometrie Egmont Colerus Si, daca , dupa ce ati invatat geometrie, nu puteti intra totusi in casa lui Platon, aveti cel putin marea satisfactie ca usile celorlalte case va raman deschise. Caci matematica este o cheie de aur, care deschide toate portile. Geometria opereaza cu figuri geometrice . La nivel preunivesitar, figura geometrica trebuie inteleasa ca o reflectare a unor proprietati esentiale , suficiente pentru a deosebi figura respectiva de oricare altele.

Din multimea tehnicilor de reprezentare in plan a figurilor geometrice spatiale se considera ca proiectia paralela raspunde cel mai bine necesitatii de intuitie si abstractizare specifice geometriei in spatiu. Prin desenarea in proiectie paralela a figurilor geometrice spatiale se

respecta intuitia formei , a dimensiunilor relative si 0a pozitiei in spatiu. PROIECTII ORTOGONALE PE UN PLAN
1.PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC Ce inseamna elev bun la matematica? Cum putem influenta interesul si motivatia elevilor ? Ce determina eficienta activitatii didactice? Acestea sunt intrebari pe care orice profesor interesat de ceea ce se intampla cu elevii sai si le pune: in functie de raspunsurile pe care le formuleaza , activitatea sa capata diferite valente . Un lucru este cert : activitatea didactica nu se poate desfasura la intamplare. Documentul central care jaloneaza desfasurarea activitatilor didactice este programa scolara , care stabileste obiectivele cadru si obiectivele de referinta, precizeaza unitatile de continut si propune activitati de invatare.O desfasurare optima a procesului de invatare necesita anticipare de catre profesor a activitatilor din clasa .Aceasta anticipare se concretizeaza prin proiectarea demersului didactic, proiectare ce presupune corelarea dintre obiective si continuturi si are urmatoarea secventialitate: - lectura atenta , intelegerea si interpretarea personala a programei scolare; - planificarea calendaristica; - proiectarea secventiala a unitatilor de invatare.

unitate de invatare nu trebuie sa grupeze prea multe continuturi.

Unitatea de invatare Proiectii ortogonale pe un plan cuprinde Pentru a putea conduce la un demers didactic eficient , o un numar de cinci continuturi, anume: -proiectii de puncte , drepte si segmente pe plan; -unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment; -teorema celor trei perpendiculare si calculul distantei de la un punct la o dreapta; -unghiul diedru si unghi plan corespunzator diedrului; unghiul a doua plane; plane perpendiculare; -calculul unor distante si masuri de unghiuri pe fetele sau in interiorul corpurilor studiate si se finalizeaza printr-un test de evaluare.

Este necesara proiectarea in avans a derularii la clasa a unitatii de invatare pe baza unei succesiuni de secvente inlantuite logic. Secventele avute in vedere in proiectarea unitatilor de invatare sunt: familiarizare, structurare, aplicare. In cadrul fiecarei lectii , secventele demersului didactic sunt concretizate astfel: Familiarizarea se realizeaza prin evidentierea printr-un enunt sau printro imagine comentata a unor situatii problema. Structurarea este inlesnita prin : -marcarea definitiilor , axiomelor si teoremelor; -precizarea unor metode si reguli de aplicare a teoremelor invatate -atentionari asupra greselilor tipice. Aplicarea este vizata prin:

-exemple si probleme rezolvate din cadrul lectiilor; -rezolvari comparative; -probleme propuse , organizate pe niveluri de dificultate .
Managmentul eficient al clasei impune asigurarea corelarii dintre obiectivele avute in vedere, continuturile ce trebuie parcurse si resursele existente 2.DESFASURAREA DEMERSULUI DIDACTIC Pentru a reda cat mai clar si mai sintetic desfasurarea demersului didactic avut in vedere , am optat pentru mentionarea la fiecare lectie a urmatoarelor componente: obiective operationale, material didactic , antrenament mental , recurgerea la o situatie problema, reperele strategice ale lectiei , analiza erorilor si sumarul lectiei. 2.1 Obiective operationale Dupa parcurgerea continuturilor unitatii de invatare Proiectii ortogonale pe un plan elevul va fi capabil: -sa descrie proiectia unei figuri geometrice pe o dreapta; -sa reproduca definitiile privind unghiul unei drepte cu un plan si sa le aplice; - sa exprime relatia dintre lungimea unui segment si lungimea proiectiei sale ; -sa reproduca enuntul teoremei celor trei perpendiculare si a reciprocelor ei; -sa aplice aceste teoreme in determinari de distante de la un punct la o dreapta sau de la un punct la un plan;

- sa justifice perpendicularitati prin aceste teoreme; -sa recunoasca un unghi plan asociat diedrului sau sa-l construiasca in mod adecvat; -sa recunoasca si sa justifice perpendicularitatea a doua plane ( prin evaluarea unghiurilor diedre sau printr-o perpendiculara pe un plan). 2.2Materialul didactic Utilizarea unui material didactic variat, adaptat situatiei concrete , este esentiala pentru intelegerea conceptelor. Cu ajutorul materialului didactic se creeaza un mediu intuitiv favorizant invatarii , ce permite intuirea prin perceptie senzoriala a notiunilor matematice vizate. Pentru fiecare lectie sunt indicate acele materiale didactice demonstrative (utilizate de profesor) sau individuale (manevrate de elevi ) pe care le considera utile pentru buna desfasurare a lectiei. De regula le cer elevilor, ca material didactic individual cuburi realizate din carton , de exemplu cu latura de 10 cm pentru a le folosi in probleme de masurare si estimare. 2.3Antrenamentul mental Aceasta secventa are urmatoarele obiective: -intelegerea de catre elevi a conceptelor matamatice importante , prin evidentierea unor relatii semnificative si prin intuirea unor proprietati; -activizarea elevilor clasei prin implicarea lor treptata in activitati complexe, configuratii si calcul mental. Aceasta secventa are urmatoarea desfasurare: - se adreseaza clasei 3-3-5 intrebari, la care raspunsul poate fi dat imediat apeland cat mai putin la foaia de hartie si creion. Intrebarile vizeaza de regula o singura competenta; De exemplu: antrenamentul mental la lectia Proiectii de puncte, drepte ,plane presupune numarare si indentificare intr-un cub , unde le cer elevilor sa raspunda la urmatoarele intrebari: -cate segmente situate in interiorul cubului au capetele in varfurile cubului? -cate corpuri se obtin daca se taie cubul dupa un plan diagonal? Cum se numesc ele? - cate fete are fiecare corp astfel obtinut? -cate muchii formeaza cu o diagonala a unei fete unghiuri de 45 grade? -cate piramide au varful in centrul cubului si bazele fete ale cubului? Evident evidentiez raspunsurile corecte.

2.3 Recurgerea la o situatie problema Corelatia dintre interes si necesitate este evidenta in cazul elevilor. In afara de factorii externi ( note , examene ) , elevul este motivat de intelegerea necesitatii practice a ceea ce invata. De aceea este indicat sa ajungem la o notiune noua prin intermediul unor situatii- problema , care sa justifice necesitatea studiului acestei notiuni. De exemplu: -se poate aminti ca studiul proiectiilor este deosebit de important in constructii si se poate face legatura cu firul de plumb; -apoi se poate considera urmatoarea problema : La aterizare , traiectoria avionului trebuie sa faca cu solul un unghi de maxim 30grade. Cum se poate masura acest unghi ? -sau o alta situatie-problema la care putem recurge pentru a intelege notiunea de unghi diedru este aceea de a compara pozitia unei usi in momente diferite; -sau in cazul teoremei celor trei perpendiculare putem formula o situatie-problema de tipul: un observatory , aflat intr-un turn de control, trebuie sa transmita un semnal sonor vaselor ce trec pe raul din apropiere . Cum poate el determina punctual in care vapoarele sunt cel mai aproape , pentru a fi sigur ca va fi auzit?

2.3 Reperele strategice ale lectiei Sub acest titlu am grupat cateva recomandari pentru desfasurarea optima a lectiilor , referitoare la: - succesiunea activitatilor de invatare; - identificarea noilor notiuni; - conceptualizarea notiunilor noi prin exemple si contraexemple; - precizarea relatiilor intre notiunile noi si notiunile invatate anterior; - aplicarea noilor concepte in situatii variate; - tipuri de probleme semnificative , indicate pentru a fi abordate in clasa. Astfel la lectia : Proiectii de puncte , drepte si segmente pe un plan construiesc prin analogie proiectia ortogonala a unui punct pe o dreapta si proiectia ortogonala a unui punct , segment , dreapta pe un plan. Daca prin planificare , aceasta lectie corespunde in timp lectiei despre notiunea de functie , este indicat sa prezentam proiectia ortogonala pe un plan ca un

exemplu de fuctie. Consider ca trebuie insistat pe faptul ca proiectia unui punct pe un plan este un punct din acel plan. De asemenea , proiectez drepte , segmente sau un polygon pe un plan. Toate acestea trebuiesc exemplificate pe corpurile studiate, de exemplu in probleme de tipul: In piramida VABCD patrulatera regulata indicate : a). proiectia [unctului V pe planul( ABC); b). proiectia punctului A pe planul (VBD); c). proiectanta punctului B pe planul (VAC) ; d) .proiectia lui VA si VO pe planul bazei e).proiectia triunghiului VBC pe planul ( ABC); f). proiectia triunghiului VAC pe planul bazei. Am optat pentru definitia masurii unghiului dintre o dreapta si un plan ca fiind complementul unghiului format de dreapta data cu o perpendiculara pe plan din urmatoarele motive: - pentru ca este o definitie unitara , aceeasi pentru orice pozitie a dreptei fata de planul dat; - pentru ca se realizeaza prin intermediul unei notiuni fixate deja. Desigur , daca nu convine aceasta definitie se poate recurge la cea clasica si anume, unghiul dintre o dreapta si un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan. In aceasta situatie trebuie sa distingem si cazul in care dreapta este perpendiculara pe plan. Apoi exemplific pe corpurile studiate unghiuri pe care le face apotema unei piramide cu planul bazei, unghiul dintre muchia laterala a piramidei si planul bazei, unghiul facut de diagonala cubului ( paralelipipedului dreptunghic) cu planul bazei. Pentru stabilirea notiunii de unghi diedru si de unghi plan corespunzator diedrului se poate utiliza o carte sau catalogul pentru a intuit diedrul, apoi se poate descrie diedre situate in contexte familiare . De exemplu, pe cubul ABCDEFGH le cer elevilor sa identifice : -diedrul determinat de fetele ABCD si ABEF; -diedrul determinat de triunghiul ABC si triunghiul ABF. De asemenea , trebuie insistat pe faptul ca masura unui diedru este cuprinsa intre 0-180 de grade , deoarece este masura unui unghi plan , comparative cu masura unghiului a doua drepte sau a doua plane care este cuprinsa intre 0-90 de grade. Se poate trece apoi la identificarea unor unghiuri plane corespunzatoare unor diedre situate in cub , paralelipiped , prisma sau piramida. Planele perpendiculare se pot defini prin analogie cu dreptele perpendiculare. Aici ar putea fi un excelent prilej pentru invatare prin descoperire , astfel se poate cere elevilor sa inventeze o definitie si sa argumenteze de ce aceasta ar putea fi definitia corecta.

La teorema celor trei perpendiculare explicam mai intai utilitatea acesteia pentru:-constructia perpendicularei dintr-un punct pe o dreapta -calculul distantei de la un punct la o dreapta ; - calculul ariilor. Trebuie un model fizic din bete colorate si polistiren expandat , care sa evidentieze constructia din teorema. Se poate verifica cu echerul corectitudinea constructiei inainte de a demonstra teorema. Pe langa demonstratia teoremei cu ajutorul dreptei perpendiculare pe un plan se poate recurge si la demonstratia ei cu relatii metrice folosind reciproca teoremei lui Pitagora. Ca aplicatie a teoremei se calculeaza distanta de la un punct exterior unui plan la o dreapta din acel plan propunand spre rezolvare urmatoarea problema: Se considera triunghiul ABC dreptunghic in A, avand AB=9m si BC=15m. In varful A se ridica perpendiculara pe plan pe care se ia un punct M astfel incat AM=4m. Aflati distanta de la M la BC. Rezolvare: Aici trebuie construita perpendiculara din M pe BC cu ajutorul teoremei celor trei perpendiculare. Pentru aceasta construim AD BC, D BC. Atunci din ipoteza MA ( ABC ) , AD, BC (ABC) MD BC d ( M , BC ) = MD . Acum se poate calcula MD prin aplicarea teoremei lui Pitagora in triunghiul MAD si rezulta MD 8,24m.

2.4 Analiza erorilor

La fiecare lectie apar greseli tipice ale elevilor: -elevii pot confunda proiectia unui punct (care este punct) cu proiectanta(care este o dreapta). Ca modalitate de remediere as propune : evidentierea cat mai clar prin desene a proiectiilor unor puncte sau segmente pe diferite plane si reluarea teoremelor metrice care se refera la proiectiiteorema catetei si teorema inaltimii.

-elevii pot determina eronat proiectia unei drepte pe un plan dat.Ca remediere propun aplicarea definitiilor in contexte familiare (pe cub, paralelipiped dr. , prisma sau piramida regulate). -o alta greseala frecventa este aceea ca elevul considera ca unghi plan corespunzator diedrului unghiul format de doua semidrepte arbitrare situate pe fetele diedrului. Ca modalitate de remedire se pot folosi diedre situate pe fetele unui cub sau a unei piramide regulate realizate din carton. In analiza erorilor este util sa construim exemple si contraexemple si sa stimulam elevii sa faca ei insisi astfel de propuneri.

2.5 Sumarul lectiei Reprezinta o modalitate de constientizare a elevilor asupra indeplinirii obiectivelor lectiei prin redarea sintetica a elementelor cheie ale acestora. Este util sa intocmim sumarul fiecarei lectii ca urmare a unui efort colectiv. In acest mod elevii participa la construirea unei perspective globale asupra lectiei. Este preferat sa obisnuim elevii sa realizeze singuri sumarul acestor lectii in care ,din diverse motive, nu facem impreuna acest lucru sis a isi noteze de fiecare data sumarul lectiei pe caietul de clasa.

BIBLIOGRAFIE 1.M. Singer, C. Voica- Invatarea matematicii- Elemente de didactica aplicata pentru clasa a VIII-a, Sigma 2002 2.D. Branzei, R. Branzei- Metodica predarii matamaticii-Paralela 45; 2007 3.Ioan Dancila - Geometria de care ai nevoie- Ed. Teora 1997 4www. Didactic .ro