Arhitectura eco - Arhitectura Ecologica - Proiecte de Protectia Mediului

ISTORIC

Constructiile ecologice au fost concepute inca din antichitate.Omul si-a gasit adapostul mai intai in edificii de piatra naturale apoi a existat o evolutie pe masura ce acesta a devenit mai inteligent. Case de lemn si case de pamant au aparut pe masura ce omul a invatat sa foloseasca unelte. De la edificiile de nuele, corturi sau bordee de pamant , acesta a reusit sa ajunga in prezent la o tehnica si tehnologie evoluata capabila sa produca cele mai impresionante edificii umane.

Constructiile ecologice au fost produse sub conceptul de arhitectura eco.Ele au fost promovate in Europa in urma cu aproximativ 40 de ani. Construirea acestora a devenit o necessitate si datorita crizei petrolului din anii 70 cand au aparut serioase probleme privind poluarea mediului si consumul exagerat de energii conventionale necesar pentru construirea si exploatarea cladirilor.Astfel, in Germania de exemplu, construirea de cladiri verzi a inceput inca de acum 25 de ani; in SUA, Consiliul Constructiilor Verzi a fost fondat in 1993, iar in ultimii ani, tari precum Franta, Austria si Marea Britanie se focuseaza din ce in ce mai mult pe aceasta problema.

Fiind un concept mai recent, arhitectura ecologica nu beneficiaza nca de o definitie clara.Astfel sunt evidentiate doua abordari: arhitectura "verde" (ecologiica) si cea durabila. Prima reprezinta practica de a creste eficienta cu care constructiile si terenul adiacent utilizeaza si preiau energia, apa si materialele, si reducerea impacturilor negative ale acestor constructii asupra sanatatii omului si mediului prin mbunatatirea metodelor de proiectare, constructie, utilizare, mentinere si demolare, iar ultima nseamna conformarea arhitecturii " verzi" cu principiile durabilitatii socioeconomice si ecologice. n practica, produsele arhitecturii ecologice sunt reprezentate de locuintele pasive, cu zero emisii, verzi, ecologice, durabile sustenabile etc1.

O cladire ecologica este o constructie care a fost proiectata in scopul de a fi eficienta din punct de vedere energetic si pentru a avea un impact redus asupra poluarii mediului. Pentru realizarea acestui lucru sunt sunt necesare noile tehnologii precum: izolarea termica imbunatatita, folosirea in mai mare masura a sticlei, folo-sirea unor surse de lumina eficiente energetic, incalzirea solara a apei, un management mai bun al consumului de apa si utilizarea respon-sabila a lemnului forestier si a materialelor reciclate.In construirea de cladiri este foarte impor-tant sa se tina cont si de tehnicile mai vechi, in principal despre pozitionarea cladirilor si despre folosirea ferestrelor astfel incat in timpul

iernii sa se profite din ce in ce mai mult de caldura furnizata de soare, iar pe timp de vara constructia sa beneficieze de surse de umbra. 2 Jake's -Treasure Beach, Jamaica O definitie mai larga a constructiilor verzi sau ecologice include adoptarea surselor de energie rege-nerabila, construirea cladirilor in apropierea retelei de transport in comun si realizarea unui echilibru intre energia necesara constru-irii unei cladiri si cantitatea de energie econo-misita de-a lungul perioadei sale de viata. Caracteristic cladirilor verzi este faptul ca ofera posibilitatea protejarii mediului atat in timpul construirii si folosirii lor, cat si ante-rior, prin utilizarea de materiale cu toxicitate redusa, reciclabile si regenerabile si a unor sisteme ajutatoare, precum cele de incalzire a apei cu ajutorul energiei solare.-Arhitectura ecologica impune scaderea consumului de energie, a poluantilor si a materialelor implicate.3 La sfrsitul anilor '70, ideea de "ecologic" a devenit sinonim cu "conservarea energiei".Ultima decad a sec.20 a fost dedicat unei abordri holistice n care erau luate n considerare, pe lng poluarea rezultat din procesul de utilizare a cldirii si cea rezultat din procesul de constructie sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce trebuie luati n considerare este acum mult mai complex.

Hacienda San Jose - Mexico Sursa:www.haciendasmexico.com/sanjose/overview.php CARACTERISTICILE ARHITECTURII ECOLOGICE :

a. Utilizarea, la intregul lor potential, a resurselor si energiilor naturale regenerabile disponibile. b. Utilizarea elementelor de clima si a vegetatiei pentru optimizarea relatiei constructiilor cu mediul nconjurator. c. Reducerea energiei nglobate in materiale si tehnici de constructie precum si a energiei necesare n exploatare. d. Folosirea structurilor constructive sensibile la mediu - structuri ce reactioneaza la modificarile de mediu. e. Elemente interdisciplinare. Aceste elemente / caracteristici ale proiectarii constructiilor ecologice sunt rezultanta aplicarii, in tehnic si design, a celor doua principii ale ecologiei mediului construit: integrarea naturii n

arhitectura si integrarea arhitecturii n natur, menite ca mpreun s realizeze, simbioza dintre mediul natural si cel construit.

AVANTAJELE ARHITECTURII ECOLOGICE: Partea buna in ceea ce priveste cladi-rile verzi este ca ele nu implica aproape nici un aspect negativ. Avantajele construirii unei cladiri conform principiilor din arhitectyra ecologica ar trebui sa poata determina pe oricine sa se gandeasca bine inainte sa achizitioneze o cladire si sa ia in considerare cumpararea uneia ecologica. Beneficiile constructiilor ecologice sunt vizibile si se observa, in primul rand, in cazul facturilor la curent, care se reduc considerabil. Perioadele de recuperare a banilor investiti in folosirea diferitelor materiale si tehnici ecologice pot fluctua, insa. De exemplu, suma investita pentru izolarea termica si iluminarea eficienta poate fi recuperata in aproximativ un an sau doi. Singura problema ar putea fi costurile ridicate ale unui sistem de generare a electricitatii cu ajutorul pano-urilor solare fotovoltaice, insa chiar si aceste sisteme se vor ieftini in viitor. Potrivit specia-listilor, daca o cladire este construita ecologic de la bun inceput, costul ei il poate depasi cu maximum cinci procente pe cel al unei constructii realizate traditional.

Scopul acestei pagini este de educare si constientizare asupra pericolelor provocate de expansiunea neecologica a asezarilor umane.

Bibliografie:

1www.romanianecologicalsociety.ro 2 www.cariereonline.ro/MAI_VERDE,_MAI_EFICIENT 3 www.cariereonline.ro/MAI_VERDE,_MAI_EFICIENT 4 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice (I) - www.sporulcasei.ro 5 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice (I) - www.sporulcasei.ro 6 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice (I) - www.sporulcasei.ro 7 panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara 8 www.preferate.ro Astronomie 9 www.biodieselmagazin.ro/.../pe-scurt-despre-energia-eoliana

10 www.energie-eoliana.com 11 ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar11

2
Arhitectura ecologica | Studiu de caz: Proiect de Scoala Problema arhitecturii si in general a construirii eco-friendly a devenit un subiect din ce mai dezbatut si mai analizat in actualul context economic si climatic. Setea de energie a umanitatii a crescut intr-un mod extraordinar odata cu epoca industriala, mai ales dupa constatarea beneficiilor de exploatare a electricitatii. Implicatiile exploatarii din ce in ce mai mari a combustibililor fosili au fost ignorate pentru trei sferturi de secol. Criza petrolului din anii 70 a fost un eveniment cu prilejul caruia s-a dezbatut ideea dependentei de combustibili fosili pentru producerea energiei (in termen lung), desi exista mai multa ingrijorare pentru pretul si pentru siguranta alimentarii cu petrol decat o grija sau o dorinta de a conserva mediul. Raportandu-ma la o scara mai mica, la obiectul de arhitectura in sine, la necesitatea obiectului de arhitectura de a consuma mai putin si de a folosi mai eficient energia, voi trata cateva idei referitoare la o proiectare sustenabila si compatibila cu noile cerinte de protejare a mediului, analizand un proiect de scoala pasiva, propunere pentru un sit din Bucuresti. Date generale: Propunerea a fost facuta pentru un sit ce contine atat cladiri inalte cat si cladiri cu o inaltime redusa, caracteristice tesutului traditional. Parcul a fost generat ca solutie pentru a face trecerea de la tesutul traditional la cel nou. S-a tinut cont in primul rand de principiile arhitecturii sustenabile deoarece s-a dorit crearea unei cladiri care sa isi poata furniza singura necesarul de energie. Arhitectura ecologica: Fatada ventilata

Fatada Sistemul de fatada ventilata asigura izolarea termica si fonica a peretilor exteriori si confera acestora o protectie excelenta fata de deteriorarile provocate de umiditate. Fatadele ventilate reduc vara costurile pentru aerul conditionat si iarna costurile pentru incalzire, retinand caldura. Principalele

avantaje ale acestui tip de fatada sunt: reducerea riscului aparitiei fisurilor, montare usoara, mentenanta, protejarea structurii de conditii nefavorabile, economie de energie, eliminarea puntilor termice, eliminarea condensului, eficienta sporita a izolarii exterioare. Alcatuirea de principiu a unei fatade ventilate: Stratul suport (structural sau nu) Strat de izolare Cavitate ventilata Sistem de ancorare Finisaj exterior Materialul izolant termic si reflectia partiala a radiatiei solare de catre materialul placat pe fatada, combinate cu golul de aer, asigura ventilarea naturala. Aceasta reduce cantitatea de caldura absorbita de cladire in sezonul cald. Sistemele fatadelor ventilate previn pierderea de energie si reduc grosimea peretilor exteriori. Proprietatea de izolatie termica a peretelui este imbunatatita considerabil, rezultand economii pentru incalzirea spatiilor. Umezeala reprezinta unul din principalele pericole pentru orice constructie. Fatada ventilata protejeaza cladirea de penetrarea umezelii si faciliteaza evaporarea ei de pe suprafata peretelui. Cantitatea de umezeala din perete scade si tirajul devine mai puternic. Umezeala poate afecta performanta totala a cladirii. Placarea cu protectie impotriva ploii, care respira, este solutia pentru umezeala. Infiltrarea ploii este minimizata si vaporii de apa condensati sunt eliminati prin ventilare. Spatiul de aer ventilat are mai multe functiuni, aerul circuland datorita diferentelor de presiune si de temperatura pe intreaga inaltime a cladirii. Intr-un climat rece aceasta miscare a aerului va face ca vaporii de apa condensati sa se evapore si sa dispara, iar intr-un climat cald straturile interioare ale cladirii se vor raci, iar cererea pentru racirea aerului interior va scadea. Vaporii de apa de pe peretii cladirii sunt inlaturati prin ventilatie naturala, studiata in detaliile tehnice ale fatadelor ventilate. Proprietatile izolatoare ale peretelui sunt imbunatatite considerabil si este atins un regim favorabil de temperaturi la interior.

Pe timp de vara, ventilarea naturala este proiectata sa produca conditii mai bune decat cea mecanica atata timp cat temperatura exterioara nu creste peste 30grade. Pe timp de iarna, un sistem similar opereaza pana cand temperatura scade sub valoarea de -5 grade. Pierderile de caldura care se inregistreaza in cazul unei cladiri ce implica un consum redus de energie, pierderi care se inregistreaza in momentul in care se aeriseste, au fost reduse drastic in cazul acestei

scoli pasive. Acest lucru a fost posibil prin montarea unei instalatii de ventilare care implica recuperarea energiei termice. Aerul proaspat este ghidat printr-un schimbator de caldura. Acest schimbator de caldura preia caldura din aerul care este eliminat din cladire si il transmite la nivelul fluxului de aer proaspat. In cazul unei cladiri pasive este necesar ca schimbatorul de caldura trebuie sa prezinte un grad de eficienta de 80%. Aerul provenit din mediu, care poate avea o temperatura de +/- 0 C va fi incalzit, utilizandu-se in acest scop 80% din caldura provenita din aerul eliminat. Rezulta ca aerul proaspat provenit din mediul inconjurator va avea o temperatura de + 16 grade C in momentul cand va ajunge in incapere. Acest lucru nu este suficient in cazul unei constructii pasive. Aerul proaspat provenit din mediul inconjurator va trece mai intai printr-un sistem de conducte care sunt montate la 3-4 m sub pamant. In aceste conditii, chiar daca initial aerul proaspat provenit din mediul inconjurator va avea o temperatura de 10 grade C, acesta va fi preincalzit pana la o temperatura de +6 grade C. Astfel, schimbatorul de caldura va avea o eficienta de 90% si nu va ingheta.

Arhitectura ecologica: Lumina naturala. Control solar

In ceea ce priveste lumina naturala, peretii sunt tratati cu un finisaj care reflecta o parte din lumina naturala, fara a deranja ochiului uman, fapt care ajuta la o buna iluminare naturala a spatiului interior, chiar si cand sistemele de umbrire sunt inchise. Energia solara este captata de panourile fotovoltaice si transformata in energie electrica. Componentele principale ale panoului solar sunt celulele solare. Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum ar fi tensiunea de mers in gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a indeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se vor asambla in panouri solare utilizand diverse materiale, ce ce vor asigura protectie transparenta impotriva radiatiilor si intemperiilor, protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice, umiditate etc. Elementele unui panou solar obisnuit: - un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata expusa la soare, - un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) in care se fixeaza celulele solare, - celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de cositor, - caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,

- priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitare (vezi mai jos) si racord, - o rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii Energia solara fotovoltaica este apreciata ca fiind una dintre sursele cele mai promitatoare de energie in viitor, aceasta fiind capabila sa furnizeze putere consistenta pentru uz rezidential sau comercial si tehnologia utilizata pentru a produce sisteme moderne fotovoltaice, a devenit mai buna, mai rentabila si este mai usor accesibila decat pana acum

Arhitectura ecologica: Reciclare

Apa pluviala este colectata si reciclata. Colectarea apei de ploaie si folosirea acesteia la toalete reduce consumul de apa. Apa de ploaie colectata de pe acoperis este de obicei de calitate buna si nu necesita tratament pentru utilizarea ei. Colectarea apei se face in acest caz de la nivelul terasei. Apa este condusa catre un bazin de stocareaflat in subsolul scolii. Apa rezultata este fie fiarta in instalatii solare, fie tratata cu substante chimice (clor).

Arhitectura ecologica: Confort vizual

Confortul vizual este dependent de nivelul de lumina dintr-un spatiu. Atat prea putina, cat si prea multa lumina pot rezulta in disconfort pentru ochi. Desi iluminatul artificial este o solutie, in vederea economiei de energie si a unui confort sporit este important sa se asigure o iluminare naturala. Astfel in realizarea acestui proiect s-a tinut cont si de factori precum efectul de glare reflexii nedorite ale razelor de soare mai ales pentru ca spatiul este destinat studiului, o buna iluminare fiind necesara. De asemenea, suprafetele vitrate au fost gandite in asa fel incat sa asigure o buna iluminare a spatiilor interioare fara insa a fi in detrimentul eficientei termice a cladirii.

Arhitectura ecologica: Confort termic

Notiunea de confort termic implica atat microclimatul dintr-o ncapere, cat si factori de natura psihologica i mentala. Realizarea unui confort termic adecvat este foarte importanta, deoarece afecteaza intregul moral uman. Chiar daca organismul uman se adapteaza la mediul inconjurtor prin strategii adaptive de genul imbracare, dezbracare, schimbare de pozitie, mutarea in alte zone din incinta de alt nivel termic etc., acestea nu sunt de durata. Din aceste considerente, in proiectarea cladirilor, principalul factor de care se tine seama este realizarea confortului termic pentru factorul uman. Evaluarea confortului este subiectiva si include satisfactia, acceptarea, caracterul placut sau reactii negative. Confortul termic este afectat de procesele de conductie, convectie, radiatie, precum si de pierderile de caldura prin evaporare. Temperatura aerului interior, care reprezinta cel mai comun indicator al confortului termic,se defineste ca temperatura aerului din jurul corpului uman, la distanta fata de radiatia surselor de caldura. Variatiile chiar foarte reduse ale acestei temperaturi sunt sesizate imediat de organismul uman. Aceasta temperatura este considerata ca valoare medie, ce trebuie reconsiderata in functie de cazul analizat. Valoarea acesteia determina consumurile de energie pentru inclzire, respectiv racire. Temperatura aerului interior trebuie sa fie mai ridicata in incperile in care oamenii se gasesc in repaus sau desfasoara o activitate usoara si trebuie sa fie mai scazuta acolo unde activitatea desfasurata este mai intensa;

Proiectul a fost special gandit ca un proiect de scoala pasiva, care sa fie ecologic si sustenabil din toate punctele de vedere. Atat in ceea ce priveste tratarea exterioara cat si cea interioara, s-au tinut cont de factori precum confortul termic, vizual, dar si de criterii ce tin de plastica arhitecturala. Pentru a asigura confortul vizual s-a evitat insorirea directa in anumite spatii, pe anumite suprafete sau in anumite spatii cu utilizari speciale. Realizarea insoririi selective in functie de anotimp si de toti factorii de clima si de microclimat au dus si la stabilirea unui confort termic optim. A fost evitata supraincalzirea datorata radiatiilor solare prin folosirea de obloane. De asemenea pierderea de caldura datorata existentei in apropiere a unor zone mari vitrate a fost evitata si redusa la minimum, elementele de incalzit fiind pozitionate corespunzator dar si folosindu-se geamuri low-e. A fost luata in considerare si orientarea cladirii pe sit, aceasta fiind dispusa cu una din laturile scurte pe nord, fatada respectiva fiind vizibil mai putin vitrata decat celelalte. Obiectul ahitectural este, din punctul meu de vedere, unul bine realizat. Volumul este optim pentru acest program de arhitectura, fiind unul simplu si eficient. De asemenea s-a tinut cont de tehnologii noi de reciclare, captare, utilizare a energiilor naturale.

BIBLIOGRAFIE

Architecture Comfort and energy , C. Gallo , ed. Pergamon Detail Solar Architecture, Christian Schittich Photovoltaics and Architecture, Randall Thomas, Malestrom The Ecology of Building Materials, Bjorn Berge

http://www.ruxandramicu.ro/arhitectura-ecologica-studiu-de-caz-proiect-de-scoala-pasiva/

3
Arhitectura ecologic, numit si arhitectur verde si are originile n anii crizelor de petrol care au dat fru liber gndurilor si actiunilor radicale, instituind credinta c societatea occidental a trecut de perioada sa de glorie si numai auto-suficienta va permite, cu greu, supravietuirea unei mici prti a rasei umane. n arhitectur, aceste tendinte s-au exprimat prin respingerea stilului si a precedentului, crendu-se un nou nceput n care fermitatea a fost tolerat, consumul nepstor si extravagant a fost abolit, iar arhitectura a ptruns n mediul natural. n anii care au urmat, arhitectura ecologic a fost caracterizat de un design ce urmrea scderea consumului de energie, pentru ca mai apoi, la sfrsitul anilor 70, ideea de ecologic a devenit sinonim cu conservarea energiei. Ultima decad a sec.

20 a fost dedicat unei abordri holistice n care erau luate n considerare, pe lng poluarea rezultat din procesul de utilizare a cldirii si cea rezultat din procesul de constructie sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce trebuie luati n considerare este acum mult mai complex.

elul arhitecturii ecologice este acela de a crea medii confortabile de viat, ntr -o manier durabil, att pentru indivizi ct si pentru grupurile mari de oameni. Pentru ca o structur construit s fie ecologic, ea trebuie s aib o relatie de reciprocitate cu microclimatul propriu, imediat, dar si cu cel global. n mod ideal constructiile nu ar trebui s utilizeze, pentru satisfacerea nevoilor ocupantilor, mai mult energie dect pot colecta din sursele de energie regenerabil disponibile n microclimatul propriu.

n final, att constructiile individuale ct si orasele, trebuie s ating echilibrul ene rgetic ecologic pe toat durata ciclului de viat, ceea ce include si energia nglobat n materialele de constructie, tehnicile de constructie si etapele de renovare si/sau refunctionalizare. Orientarea domeniului constructiv si a modului uman de viat n general ctre o relatie simbiotic cu natura nu este numai o problem legat de poluare, ci si una ce tine de psihologia uman. Omul este si va rmne ntotdeauna o component a Sistemului Natural Universal. Negarea acestui adevr pe parcursul vietii conduce la dizarmonii n psihologia individual si de grup. Prin capacitatea sa inteligent, umanitatea nu trebuie s ncerce s se dezic de aceast realitate, ci s ncerce s eleveze, spiritual si material, legtura sa indisolubil cu Universul. Elementele proiectrii ecologice integrate: 1. Sintetiza cunostintelor trecutului si prezentului, n domeniile arhitecturii, tehnicilor si materialelor de constructie, etc. 2. Utilizarea, la ntregul lor potential, a resurselor si energiilor naturale regenerabile disponibile. 3. Utilizarea elementelor de clim si a vegetatiei pentru optimizarea relatiei constructiilor cu mediul nconjurtor. 4. Reducerea energiei nglobate n materiale si tehnici de constructie precum si a energiei necesare n exploatare. 5. Folosirea structurilor constructive sensibile la mediu structuri ce reactioneaza la modificrile de mediu. 6. Elemente interdisciplinare. Aceste elemente / caracteristici ale proiectrii constructiilor ecologice sunt rezultanta aplicrii, n tehnic si design, a celor dou principii ale ecologiei mediului construit: integrarea naturii n arhitectura si integrarea arhitecturii n natur, menite ca mpreun s realizeze, asa cum am afirmat anterior, simbioza dintre mediul natural si cel construit. n concluzie, proiectarea constructiilor ecologice nseamn o abordare holistic a utilizrii energiilor si materialelor conform principiilor durabilittii, pe toat durata ciclului de viat a constructiei, ncepnd cu sursa materialelor si pn la momentul transformrii n deseuri si / sau a reciclrii, acesta definitie fiind ns un deziderat final si nu o realitate concret a practicii actuale. Toate aceste aspecte sunt importante nu numai din punct de vedere al polurii (desi foarte putin lume stie c mediul construit este responsabil pentru 50% din poluarea resimtit de planeta noastr, respectiv de noi nsine) ci si din punct de vedere economic imediat, al beneficiarului. Este demostrat cu prisosint c, desi necesit o investitie mai mare la nceput pentru diverse sisteme si tehnologii sau

materiale care vor fi descrise n articolele viitoare, o constructie ecologic, si n special o locuint individual, recupereaz n cel mult 10 ani aceast investitie prin consumul redus de energie pentru ntretinere si utilizare, aducnd beneficii evidente utilizatorilor.

Mai mult dect att, investitia necesar poate fi minim dac este realizat de un specialist n domeniu. M refer aici la asa-numitele tehnologii pasive bazate n mod exclusiv pe captarea si utilizarea energiilor neconventionale (energie solar, eoliana, geo-termal, biogaz sau hidroenergie). O simpl ser de corect amplasat, sau o plantare corect a spatiului din jurul casei, dispunerea studiat a peretilor sau a golurilor (ferestrelor) poate reduce semnificativ consumul de energie necesar pentru nclzire, pe perioada iernii, sau pentru rcire/climatizare, pe perioada verii.

Un alt motiv care atrage beneficiarii ctre acces gen de tehnologii este si faptul c normele si legile europene favorizeaz constructiile cu consum redus de energie prin diverse finantri pentru implementare si impozite mai mici.

http://www.angel.org.ro/mod_articole-43-75--Arhitectura-ecologica 4 Arhitectura sustenabila : utilizarea eficienta a resurselor si exploatarea de energii alternative folosind sisteme autonome

Nu putem vindeca bolile, dar putem ajuta Natura sa se vindece singura Hippocrate In natura baza existentiala a omenirii consecintele purtarii noastre devin din ce in ce mai clare : disparitia padurilor, desertificare, poluarea de toate tipurile. Acestea sunt lucruri de care toti suntem constienti . Cresterea bolilor mentale printre populatiile natiunilor industriale indica faptul ca nu am reusit sa ne intelegem nici macar propria noastra natura ca noi am devenit la randul nostru victimele managementului excesiv. Ecosofia extinde imperativul Kantian a vedea fiecare individ ca pe un scop mai degraba decat un mijloc in asa fel incat sa cuprinda toate fiintele vii. Astfel el apara valoarea Naturii in sine dar este in acelasi timp pe deplin constient de faptul ca este imposibil sa scape de prima lege a ecologiei: Orice lucru este legat de un alt lucru. (Commoner, 1972) Problema arhitecturii si in general a construirii eco-friendly a devenit un subiect din ce mai dezbatut si mai analizat in actualul context economic si climatic. Setea de energie a umanitatii a crescut intr-un

mod extraordinar odata cu epoca industriala, mai ales dupa constatarea beneficiilor de exploatare a electricitatii, fapt care a dus la constructia primelor centrale electrice in ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Transportul mecanic a adaugat la deja impovaratul consum de energie la inceputul secolului XX, el insusi fiind alimentat de descoperirea imensului potential al petrolului, care a fost acompaniat si de constatarea beneficiilor exploatarii gazului natural si artificial.Implicatiile exploatarii din ce in ce mai mari a acestor combustibili fosili au fost ignorate pentru trei sferturi de secol. Criza petrolului din anii 70 a fost un eveniment cu prilejul caruia s-a dezbatut ideea dependentei de combustibili fosili pentru producerea energiei (in termen lung), desi exista mai multa ingrijorare pentru pretul si pentru siguranta alimentarii cu petrol decat o grija sau o dorinta de a conserva mediul. Raportandu-ma la o scara mai mica, la obiectul de arhitectura in sine, la necesitatea obiectului de arhitectura de a consuma mai putin si mai eficient energia, poate si de a isi furniza o parte din necesarul de energie, voi trata cateva idei comentate referitoare la o proiectare sustenabila si compatibila cu noile cerinte de protejare a mediului. Arhitectura sustenabila: Constructii inteligente

Conceptul si nevoia de constructie inteligenta Cazul cladirii inteligente este ce in ce mai sofisticat din punct de vedere al confortului, cu consecinta cresterii a nevoii de energie. O constructie conventionala, faraechiparea cu sisteme de mediu acum este una statica, un obiect neinsufletit, se misca doar putin, ca raspuns modificarile structurale si termica. Caracterul sau inert, creeaza conditii de mediu interne, care variaza in functie de schimbarile din mediul extern, modificat prin masa si configuratii de constructie. Partea principala a cladirii inteligente este creierul, in forma unui sistem de management al cladirii (BMS-building management system). Un asemenea sistem este capabil sa monitorizeze schimbarile meteorologice si sa controleze si sa monitorizeze atat sistemele pasive, cat si cele active, asigurand cel mai eficient consum de energie. Unul dintre functiile vitale ale acestui sistem este acela de a regla temperatura, activand toate elementele controlabile ale cladirii pentru a obtine aceasta reglare pe o cale cat mai naturala Sistemul de iluminare artificial reactiv este de asemenea important, avand abilitatea de a se dezactiva sau de a isi regla intensitatea in raspuns la nivelul de lumina naturala. Dat fiind consumul de energie asociat iluminarii artificiale, maximizarea procentului de lumina naturala este recunoscut ca un obiectiv cheie in design-ul cu consum de energie scazut. In multe cazuri, resursa regenerabila a soarelui poate fi un contribuitor major de energie pentru o cladire. Sisteme inteligente folosite pentru a controla si modifica aceasta resursa valoroasa pot fi incorporate. Algoritmi computerizati pot determina usor in timp real unghiurile de incidenta ale radiatiilor solare.

A devenit acum o realitate ideea de autonomie energetica a unei cladiri prin proprie generare. Electricitatea poate fi generata de panouri fotovoltaice, de turbine de vant, de sisteme mixte de putere si caldura. Ventilarea poate fi automat reglata pentru o eficienta sporita prin marirea puterii de control asupra unor elemente ale cladirii, precum acoperisuri retractabile , ferestre motorizate, etc. Aceste elemente mobile pot fi inchise in conditii nefavorabile. Un sistem inteligent de control mecanic ajuta la depasirea unor probleme ce vin cu ventilarea naturala, precum poluarea cu noxe si fonica.

Arhitectura sustenabila: Panouri solare termice si fotovoltaice

Energia fotovoltaica si eoliana reprezinta o solutie viabila pentru locatiile care nu beneficiaza in prezent de racordare la reteaua nationala de electricitate. In viitor, printr-o legislatie corespunzatoare aceste sisteme pot deveni rentabile si pentru consumatorii conectati la reteaua nationala prin eliminarea necesitatii folosirii unor acumulatori si livrarii energiei direct in reteaua nationala. I.Panourile solare termice (captatoare solare, colectoare solare) Panourile solare termice sunt instalatii ce capteaza energia razelor solare si o transforma in energie termica. Aproape intreg spectrul radiatiei solare este folosit pentru producerea de energie termica, astfel ca randamentul acestor panouri este unul ridicat fiind in jur de 60%-75% raportat la energia razelor solare incidente (200 1000 W/m in Europa, in functie de latitudine, anotimp si vreme). II.Panouri solare fotovoltaice Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare, direct in energie electrica, celulele solare fiind principalele componente ale sale. Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici (tensiunea de mers in gol, curentul de scurtcircuit), iar pentru a indeplini conditiile impuse, celulele solare se asambleaza in panouri solare utilizand diverse materiale, ce asigura: - protectie impotriva radiatiilor si intemperiilor - legaturi electrice robuste - protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice si de umiditate - asigurarea unei raciri corespunzatoare a celulelor solare - protetcia impotriva atingerii a componentelor conducatoare de electricitate

- manipularea si montarea usoara http://www.ruxandramicu.ro/arhitectura-sustenabila-abordari-sustenabile-in-arhitecturacontemporana/

Cladiri Verzi la propriu februarie 15, 2013 Criza mondiala de resurse energetice, crestrea consumului de energie si a pretului acesteia, nevoia de a compensa aceste neajunsuri a impins mersul lucrurilor spre a creea conceptul de cladiri verzi. Conceptul de cladire verde este folosit pentru cladirile construite si folosite in mod responsabil fata de mediu pe toata durata de existenta a acestora: construire, utilizare si demolare. au fost emise chiar standarde la nivel european, in acest sens, astfel ca incepand cu anul 2019 toate cladirile nou construite vor trebui sa produca atata energie cata consuma.Unul dintre proiectele care a incins spiritele si in capcana caruia au cazut multi militanti pentru cladirile verzi este Bosco Verticale din Milano. Proiectul isi propune construirea unei paduri verticale, in balcoanele a doua cladiri de 80 m respectiv 120m inaltime. Lumea a inceput sa vorbeasca despre cladiri 100% ecologice, despre consumuri reduse de energie, confort sporit, etc.

Iata cateva dintre contra argumentele mele care demoleaza atributul de cladiri verzi pentru acest proiect, acest atribut fiind doar de ordin estetic:

1. Plantele agatate acolo, la inaltime, vor fi supuse curentilor de aer puternici, prin urmare evapotranspiratia va fi mai mare, ceea ce a implica un consum mai mare de apa ori, dupa cum stiti bine, in marile centre urbane costul apei este destul de ridicat. Un asemenea copacel consuma cel putin 100 de litri de apa pe zi!!! La o medie de 7 copacei de apartament rezulta un consum de peste 21 metri cubi de apa/luna. Care este consumul normal de apa/luna, pentru o familie compusa din 4 persoane? 2. In lipsa curentilor de aer, pe o temperatura ridicata, tot datorita evapotranspiratiei frunzelor disconfortul creste odata cu cresterea umiditatii in microclimatul din spatiul adapostit al

balcoanelor. In mod sigur ati fost vara la padure si in loc sa simtiti o racoare placuta, aerul era insuportabil, chiar si la umbra. Era din cauza umezelii din aer. 3. Odata cu cresterea copaceilor ferestrele vor fi obturate iar lumina care va intra in incaperi va fi redusa substantial, ceea ce va necesita un consum suplimentar de energie. Nu mai vorbim de zilele noroase. 4. Panourile fotovoltaice care se preconizeaza a fi montate pe cladiri vor avea un randament foarte scazut datorita umbririi acestora. 5. Imaginativa cum arata o padure verticala toamna: ce minunat Acum daca tot l-am inundat pe vecinul de la 9 de ce sa nu-i scutur si frunzele pe balcon. Aveti idee ce cantitate de frunze se scutura de pe o asemenea padure verticala? Nu am cifre insa pot sa-mi imaginez balcoanele locatarilor, ale celor din blocurile apropiate, presarate cu frunze in fiecare dimineata. Nu ca nar fi romantic sa-ti bei cafeaua de dimineata pe un covor de frunze, dar vorba unui prieten mam mutat la bloc sa matur frunze?

O solutie alternativa, la aceasta initiativa, ar fi fost placarea cladirilor cu fatade ventilate cu placi ceramice cu proprietati fotocatalitice tratament bazat pe o nanotehnologie de varf HT (tratament cu dioxid de titan). Pe langa proprietatile antibacteriene si antivirale acestea mai au si proprietatea de a purifica aerul. Asfel, 1000 mp patrati de fatada ventilata are aceeasi putere de purificare a aerului cu cea a 70 de arbori. In plus fatadele ventilate pastreaza un microclimat placut in interiorul locuintelor datorita capacitatii de a prelua caldura radianta si de a o evacua in partea superioara odata cu aerul care circula in spatele acestora. Mai multe detalii despre acest tip de placi puteti sa gasiti pe www.agrobbuchtal.ro

Si uite-asa, o cladire albastra poate deveni cea mai verde cladire, la propriu. 6 De ceva ani buni, expresii precum "incalzire globala", "poluare", "reciclare" sau "dezvoltare durabila" sunt pe buzele tuturor, de la politicieni, la liderii industriilor si reprezentanti ai societatii civile, iar pentru cine crede ca preocuparile de aceasta natura sunt doar moft, un argument sunt chiar temperaturile de afara, in aceasta vara anuntata ca fiind printre cele mai fierbinti din istorie.

Bineinteles, arhitectura nu putea sa ramana in urma celorlalte domenii, integrand, la randul ei, solutii ecologice in produsele sale, in speranta de a contribui mai putin la degradarea mediului inconjurator. Daca intr-un articol precedent discutam despre posibilitatile oferite de constructiile semi-ingropate, este timpul sa trecem intr-o scurta revista principalele directii din arhitectura ecologica, nascute din preocuparea pentru integrarea domeniului constructiilor in cerintele dezvoltarii durabile (dezvoltare economica care nu afecteaza mediul). Exista doua directii principale de preocupari in domeniul arhitecturii ecologice - marirea eficientei cu care cladirile utilizeaza resurse precum energia, apa si materialele de constructie, si reducerea impactului constructiilor asupra mediului inconjurator printr-o proiectare, situare, exploatare si intretinere mai bune.

Dintre acestea, pe primul plan sta imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor. Izolatiile performante reduc in mod semnificativ consumul sistemelor de incalzire, ventilare si aer conditionat. Energia in mod normal eliminata odata cu apa si aerul cald ce sunt deseuri ale diferitelor sisteme ale casei (incalzire, instalatii etc) poate fi recuperata prin dispozitive ce incep sa fie disponibile si publicului larg, realizandu-se importante economii.

Orientarea corecta a cladirii pe sit este, de asemenea esentiala, permitand utilizarea energiei solare, atat prin sisteme active (celule fotovoltaice) cat si pasive (utilizarea pentru fatadele insorite a materialelor ce retin caldura, cuplata cu termoizolatii de calitate, rezulta intr-un consum redus de energie pentru incalzire). Plasarea ferestrelor este de asemenea importanta, cele dinspre sud absorbind caldura soarelui iar cele dinspre nord lasand-o sa se piarda (sticla este un foarte prost termoizolator). Este utila si plasarea de copaci foiosi in dreptul fatadelor insorite, acestia blocand razele soarelui vara, si reducand astfel nevoile de racire a spatiului interior, insa iarna, pierzandu-si frunzele, permit incalzirea directa, solara, a caselor. Coniferele este recomandat sa fie plantate pe laturile de nord ale cladirilor, aparand-o de vanturile reci dinspre miazanoapte.

Deseurile organice de toate tipurile, provenite atat de la bucatarie cat si din toalete pot fi transformate in compost organic, utilizabil atat ca ingrasamant, cat si, prin descompunere controlata in sisteme speciale, ca sursa de energie regenerabila.

Implementarea tuturor acestor tehnologii, desi duce la o investitie initiala crescuta fata de cladirile conventionale, este eficienta si din punct de vedere economic, nu doar ecologic, pe termen lung fiind posibil prin efectul cumulat al tuturor masurilor de acest tip obtinerea de case cu consum energetic zero, si impact asupra mediului inexistent. 7 Designul ecologic: Surpasabilitate un pas dincolo de sustenabilitate

Gandirea designului in termeni ecologici nu este o idee noua. Inca din antichitate oamenii , considerand natura ca modelul perfect, au incercat sa o copieze pentru a gasi solutii la problemele lor.

In perioada moderna, arhitecti celebri cum ar fi Le Corbusier sau Frank Lloyd Wright, printre multi altii, au incercat cu oarecare succes sa rezolve anumite probleme ecologice prin design.

Arhitectura verde, Arhitectura alternativa,Design sustenabil sau Design ecologic sunt doar cateva din sintagmele folosite in prezent pentru a desemna acele forme de design care au ca subiect de inspiratie procesele din natura.

Si definitiile date de-a lungul timpului acestor notiuni sunt diverse :

Design ecologic este orice forma de design care minimizeaza impactul distructiv asupra mediului, integrandu-se in procesele naturale . (Van Der Ryn and Cowan -Ecological Design, 1996) .

"Ecodesignul reprezinta designul produselor prin aplicarea unor criterii ecologice care au drept scop prevenirea pierderilor si a emisiilor poluante, alaturi de minimizarea impactului asupra mediului si a duratei de viata a materialelor." (Van Weenan, 1995)

Cresterea educatiei ecologice si a constientizarii problemelor de mediu a condus la o adevarata miscare ecologica. In prezent, aceasta este totusi mai mult de suprafata, centrata pe stilul modern de viata si nu merge in profunzimea fenomenelor ecologice.

Omul este perceput ca fiind izolat, separate de restul naturii, deasupra celorlalte vietuitoare.

Formarea constiintei ecologice presupune intelegerea interconexiunilor intre om si natura si armonizarea acestor legaturi pentru a asigura o dezvoltare durabila si sustenabila.

In multe feluri, criza de mediu actuala este o criza a designului, o consecinta a metodelor noastre de productie si de constructie, precum si de utilizare a peisajului.

Sustenabilitatea inseamna incetinirea ritmului de inrautatire a situatiei, si acest termen, foarte la moda de altfel, este considerat depasit de catre arhitectul Sim Van der Ryn. Acesta propune un nou termen, acela de surpasabilitate .

Sim Van der Ryn nu este un architect oarecare, ci este varful de lance al designului ecologic. De peste 40 de ani el a fost in prima linie a integrarii principiilor ecologice in proiectarea si constructia cladirilor , propunand solutii inspirate din inteligenta naturii.

A scris numeroase carti si articole si a primit premii internationale prestigioase in semn de recunoastere a inovatiilor sale, care promoveaza integritatea sistemelor ecologice dar si calitatea vietii.

Suntem angajati ntr-o Revolutie Ecologica, la fel de profunda cum era odinioara Revolutia Industriala spunea acest architect, cu mult timp inainte ca sustenabilitatea sa intre in atentia publicului larg.

Termenul de surpasabilitate propus de el inseamna anularea amprentei de carbon prin solutii inovatoare oferite de designul ecologic si arhitectura verde.

Surpasabilitatea este un termen dinamic, ce implica schimbarea radicala a modului de gandire si concepere a designului sistemelor, interactiunilor si structurilor necesare traiului zilnic/vietii. Surpasabilitatea presupune o evolutie continua si concentrarea asupra sanatatii mai mult decat asupra eficientei si productivitatii. Iata cateva din principiile generale ale designului ecologic: Urmeaza exemplul naturii ! Sistemele naturale sunt intotdeauna in echilibru cu intregul. Sa luam de exemplu copacul , simplu si complex in acelasi timp; el este dovada vie a frumusetii si energiei naturii. Plimbarile in natura adancesc si intaresc legaturile noastre cu aceasta , departe de tumultul marilor orase. Depaseste prejudecatile ! Cele mai mari obstacole in calea comuniunii cu natura sunt culturale, si nu economice .Ceea ce inseamna ca suntem tentati sa facem ce fac cei din jurul nostru. Multumeste-te cu ceea ce ai ! Cati bani faci ?- a devenit intrebarea standard pentru masurarea succesului personal. In loc de aceasta, sa vrei ceea ce ai este o masura mai adecvata a succesului si fericirii personale. Sa intervii cat mai putin cu putinta ! Contextul este rege !

Nu exista solutii universale, ci solutii optime pentru situatia data. Altfel spus, alegerea instrumentelor potrivite de realizare a unei sarcini este solutia cea mai ieftina, sanatoasa si cu cel mai mic impact asadar cea mai potrivita . De aceea, contextul trebuie cunoscut pentru a stabili daca designul este ecologic sau nu.

Foloseste tehnologia potrivita! Este intelept sa aplici tehnologiile/sistemele vechi in paralel cu cele noi o perioada, mai degraba decat sa le inlocuiesti imediat si definitiv ! Revenirea ulterioara la sistemul initial traditional va fi mult mai dificila, scumpa si consumatoare de resurse . Foloseste resursele eficient si cu moderatie :Nici prea mult, nici prea putin, doar atat cat este necesar ! Prea putin impiedica dezvoltarea, prea mult este toxic si duce la dezechilibru. Cresterea optima este data de folosirea de resurse suficiente, si acest lucru este valabil in toate aspectele vietii, de la hrana si adapost, pana la nevoile emotionale sau la economiile nationale. Constientizarea perspectivei de a ramane fara curent electric, apa, gaze etc este cheia designului ecologic, deoarece impiedica consumul sa creasca nelimitat! Alege solutia cea mai simpla si implementeaz-o cat poti mai bine ! Economia de piata face exact contrariul :te indeamna sa alegi solutia cea mai complexa si mai costisitoare pentru ca aceasta aduce profit maxim si are consum maxim de resurse. Gandeste si actioneaza individual!

Deoarece solutiile naturale depind de context, cel care se confrunta cu problema este cel mai in masura sa gaseasca rezolvarea. Designul ecologic presupune implementarea solutiilor impreuna cu oamenii locului, care cunosc foarte bine conditiile locale.Responsabilizarea individuala este necesar si pentru ca sistemele implementate necesita actionare inteligenta permanenta din partea beneficiarilor. Aceasta interactiune permanenta a beneficiarului cu designul face ca designul eologic sa fie atat de eficient.

Multe din ciclurile mediului natural de trai sunt la o scara mica, ce permite ca ele sa fie mentinute de un singur individ. Rasplata designului ecologic apare sub forma cresterii performantelor sistemelor, a scaderii costurilor, a cresterii calitatii vietii.De asemenea, creste nivelul de constientizare.

Din contra, promovarea unui consum mare depinde de perpetuarea insatisfactiei, este scumpa si reduce nivelul de constientizare. Premiza designului clasic ca sistemul sa nu limiteze consumatorul maximizeaza profiturile din vanzarea si utilizarea sistemului, si nu induce utilizatorului obiceiuri de economisire si conservare. Pastreaza armonia naturala ! Cresterea puterii umanitatii, luata ca intreg, a schimbat decisiv raportul de forte intre om si natura.Natura, candva considerata suveran absolut, este acum supusa si trebuie protejata impotriva fortei oamenilor. Totusi, deoarece omul este parte a naturii , raul facut de om naturii este o amenintarea si la adresa lui insusi. - Jonathan Schell, The Fate of the Earth (1982).

http://www.ampeco.ro/index.php/amprenta-co2/designul-ecologic-surpasabilitate-un-pas-dincolo-desustenabilitate.html

8
Despre sustenabilitate Sustenabilitatea a devenit o tem dominant n dezbaterile despre arhitectur n ultimii doi ani, chiar dac nsemntatea termenului sustenabil, sustenabilitate, nu fusese nc stabilit clar. n prezent o comisie a Uniunii Europene se ocup de clarificarea acestei confuzii*1+. n orice caz, este evident faptul c utilizarea pasiv a energiei solare, mpreun cu radiaiile solare directe, sunt caracteristici principale ale arhitecturii sustenabile.

n alte domenii de activitate, termenul sustenabilitate a avut mereu un neles clar, lipsit de ambiguitate. Aici vorbim despre ciorba de fasole verde a bunicii i de administrarea responsabil a pdurilor. Cu toate acestea, un sondaj de opinie recent a dezvluit mult confuzie n rndul oamenilor. Doar 10% din cetenii chestionai cunosc aproximativ nelesul acestui cuvnt 9 , pentru restul de 90% fiind o enigm. Se pare c este nevoia unei clarificri. Ca termen general, cuvntul sustenabilitate este utilizat s descrie corecta administrare a mediului nconjurtor. O comisie a Naiunilor Unite, condus de fostul prim ministru norvegian Brundtland, a formulat o definiie succint:

sustenabil este acea dezvoltare care satisface nevoile generaiilor curente, fr a influena oportunitile generaiilor viitoare.

Aceast definiie este relevant n domeniul arhitecturii pe mai multe planuri. Pe de o parte, din punct de vedere economic mai mult de jumtate din capitalul de investiii al tarilor Europene intr n domeniul construciilor -, i pe de alt parte, din punct de vedere al resurselor, construciile consum cel mai mult. Chiar dac fondul construit este un bun utilizat pe termen lung, el produce mai mult de jumtate din toate deeurile. Reciclarea n construcii este nc un sector subdezvoltat. Cldirile sunt rspunztoare pentru 40% din consumul total de energie al Europei, mai mult dect industria i transportul. n mod cert, conservarea energiei i utilizarea inteligent a radiaiei solare incidente ar trebui s joace un rol important ntr-o cldire sustenabil.

Combustibilii fosili, care stau la baza resurselor noastre energetice, sunt limitai. Descoperirea anual de noi zcminte petroliere a fost mai mic dect consumul de ani buni, iar costurile cresc impreun cu conflictele. Impactul duntor al combustibililor fosili asupra mediului nconjurtor este la fel de grav, deoarece modific clima global. Multe alternative s-au dovedit a fi deficitare deoarece se bazau de asemenea pe resurese finite i implicau efecte secundare nocive.

Probabil era utilizrii combustibililor fosili pentru cldirile noastre va fi curnd vzut ca o faz evolutiv. Pn la urm, de ce s utilizm energia solar stocat n pmnt, cnd putem s ne folosim de ea n mod direct? Aceast metod nu intervine asupra echilibrului natural global, fiind chiar piatra de temelie a acestui echilibru.

Ar fi neinspirat totui s renviem principii vechi. Rentoarcerea la natur este un slogan popular, dar nu i foarte logic n cazul nostru. Nu putem construi cldiri n aceeai manier ca nainte de era combustibililor fosili. Confortul i disponibilitatea energiei ne -au ridicat ateptrile i este puin probabil s renunm la acest mod de via n viitor. Fr ndoial, arhitectura care se folosete de soare, va putea adopta unele principii antice de proiectare, dar n mod cert, pentru a se ridica la standardele actuale va trebui s le i depeasc.

Utilizarea pasiv a radiaiei solare este posibil fr ajutorul unor sisteme integrate. Cldirea se folosete singur, n mod direct de energia solar, datorit amplasrii, geometriei arhitecturale i a materialelor utilizate. Aceasta este cea mai simpl, i n acelai timp, cea mai eficient form de arhitectur solar. Cldirea i componentele sale sunt interpretate ca un sistem solar integrat. O arhitectur proiectat cu atenie poate adapta i racorda cldirea la potenialul energetic natural al zonei. Alegerea sitului, a amplasrii, forma i orientarea, poziionarea vitrajelor i a

golurilor, selecia atent a materialelor i structura pereilor aceia sunt factorii care fac posibil absorbia i stocarea radiaiei solare, pentru a menine temperaturi interioare confortabile dar i pentru a utiliza lumina natural la maxim. Dac se iau n considerare cteva reguli simple, arhitectura pasiva este cea mai eficient form de nmagazinare i conservare a energiei n cldiri. Necesitatea de cldur este redus, n timp ce sezonul de nclzire suplimentar este considerabil mai scurt. Astfel, cldirea aduce o contribuie considerabil la protecia mediului prin emisiile sczute de CO2.

Prezena generoas a soarelui n casele noastre aduce un plus de confort. Interioarele inundate de lumin au efecte psihologice pozitive, msurabile, asupra oamenilor. Aadar arhitectura pasiv reuete mai mult dect protecia mediului i conservarea energiei. Totodat ea sporete starea de bine.

Drago Arnutu arhitect

http://asociatiacasapasiva.ro/?p=210

Proiecte
Constructiile ecologice au fost concepute inca din antichitate.Omul si-a gasit adapostul mai intai in edificii de piatra naturale apoi a existat o evolutie pe masura ce acesta a devenit mai inteligent. Case de lemn si case de pamant au aparut pe masura ce omul a invatat sa foloseasca unelte. De la edificiile de nuele, corturi sau bordee de pamant , acesta a reusit sa ajunga in prezent la o tehnica si tehnologie evoluata capabila sa produca cele mai impresionante edificii umane. Constructiile ecologice au fost produse sub conceptul de arhitectura eco.Ele au fost promovate in Europa in urma cu aproximativ 40 de ani. Construirea acestora a devenit o necessitate si datorita crizei petrolului din anii 70 cand au aparut serioase probleme privind poluarea mediului si consumul exagerat de energii conventionale necesar pentru construirea si exploatarea cladirilor.Astfel, in Germania de exemplu, construirea de cladiri verzi a inceput inca de acum 25 de ani; in SUA, Consiliul Constructiilor Verzi a fost fondat in 1993, iar in ultimii ani, tari precum Franta, Austria si Marea Britanie se focuseaza din ce in ce mai mult pe aceasta problema.

Conceptul de arhitectura ecologica

Fiind un concept mai recent, arhitectura ecologica nu beneficiaza inca de o definitie clara. Astfel sunt evidentiate doua abordari: arhitectura "verde" (ecologiica) si cea durabila. Prima reprezinta practica de a creste eficienta cu care constructiile si terenul adiacent utilizeaza si preiau energia, apa si materialele, si reducerea impacturilor negative ale acestor constructii asupra sanatatii omului si mediului prin imbunatatirea metodelor de proiectare, constructie, utilizare, mentinere si demolare, iar ultima inseamna conformareaarhitecturii " verzi" cu principiile durabilitatii socioeconomice si ecologice. in practica, produsele arhitecturii ecologice sunt reprezentate de locuintele pasive, cu zero emisii, verzi, ecologice, durabile sustenabile etc1. O cladire ecologica este o constructie care a fost proiectata in scopul de a fi eficienta din punct de vedere energetic si pentru a avea un impact redus asupra poluarii mediului. Pentru realizarea acestui lucru sunt sunt necesare noile tehnologii precum: izolarea termica imbunatatita, folosirea in mai mare masura a sticlei, folosirea unor surse de lumina eficiente energetic, incalzirea solara a apei, un management mai bun al consumului de apa si utilizarea responsabila a lemnului forestier si a materialelor reciclate.In construirea de cladiri este foarte important sa se tina cont si de tehnicile mai vechi, in principal despre pozitionarea cladirilor si despre folosirea ferestrelor astfel incat in timpul iernii sa se profite din ce in ce mai mult de caldura furnizata de soare, iar pe timp de vara constructia sa beneficieze de surse de umbra. (sursa : Jake's Treasure Beach, Jamaica www.islandoutpost.com/Jakes/ ) O definitie mai larga a constructiilor verzi sau ecologice include adoptarea surselor de energie regenerabila, construirea cladirilor in apropierea retelei de transport in comun si realizarea unui echilibru intre energia necesara construirii unei cladiri si cantitatea de energie economisita de-a lungul perioadei sale de viata. Caracteristic cladirilor verzi este faptul ca ofera posibilitatea protejarii mediului atat in timpul construirii si folosirii lor, cat si anterior, prin utilizarea de materiale cu toxicitate redusa, reciclabile si regenerabile si a unor sisteme ajutatoare, precum cele de incalzire a apei cu ajutorul energiei solare. Arhitectura ecologica impune scaderea consumului de energie, a poluantilor si a materialelor implicate.3 La sfarsitul anilor '70, ideea de "ecologic" a devenit sinonima cu "conservarea energiei".Ultima decada a sec.20 a fost dedicata unei abordari holistice in care erau luate in considerare, pe langa poluarea rezultata din procesul de utilizare a cladirii si cea rezultata din procesul de constructie sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce trebuie luati in considerare este acum mult mai complex. (sursa : Hacienda San Jose Mexicowww.haciendasmexico.com/sanjose/overview.php )

10 Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de radiatii solare, radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de energie: electrica, mecanica sau termica. Astfel, energia solara isi poate gasi utlizarea in domenii diverse, de la agricultura pana la cercetare.

Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul trecut. In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de utilizare a sa sunt insa urmatoarele:

producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea locuintelor sau a serelor, etc producerea de energie electrica prin intermediul celulei fotovoltaice. Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte. Mai multe detalii despre panourile fotovoltaice si producerea de energie electrica puteti gasi in acest articol. Acestea nu se opresc insa aici, marturie fiind zecile de dispozitive solare aflate pe piata, de la ceasuri de mana pana la sateliti.

De ce energie solara? Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.

Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.

De ce nu energie solara? Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei solare are foarte multe cauze.

In primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este inca la inceput si costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem de producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar daca amortizarea se produce in timp, sistemele fiind in general foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri de intretinere.

In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca raportam cantitatea de energie produsa la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind necesare panouri de cateva zeci de metri patrati. Dar si acest lucru se va schimba pe masura ce tehnologia evolueaza.

Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob. O harta a potentialului solar in Europa poate fi vazuta mai jos.

Este energia solara o alternativa sau nu? Cu singuranta este. Dar acesta este cuvantul potrivit momentan: o alternativa. La fel ca energia eoliana sau marina. Pentru ca in conditiile actuale, necesarul energetic al Terrei are nevoie de existenta centralelor pe baza de carbune sau nucleare. Dar in viitor, acest fapt se va schimba cu singuranta.

http://panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara/

11 Tot mai multi locuitori ai oraselor resimt intr-un fel sau altul apasarea desertului urban: aglomeratie, circulatie anevoioasa, poluare intensa, chimica, fonica, culturala, cost ridicat al vietii, alimentatie nesanatoasa, fluxuri de informatii negative distribuite pe canalele media, stress datorat agresivitatii si infractionalitatii crescute, stress generat de competitivitatea

pentru obtinerea sau pastrarea locului de munca, stress indus de formele apasatoare, agresive ale cladirilor.

Daca privim orasul de la o inaltime de 200m sa zicem, vedem ca suprafetele care domina sunt: asfaltul strazilor, suma acoperisurilor din tabla, tigla, dale cu care sunt protejate unele terase, membrana bituminoasa hidroizolatoare a numeroaselor terase de bloc si cladiri industriale si metalul automobilelor. Vedem foarte putine spatii verzi. Este imaginea desertului urban in care traim si, asa cum stim, viata in desert nu este usoara.

Diferenta dintre un desert adevarat si desertul urban creat de om este ca cel creat de Natura este viu. Pe acoperisurile si pe strazile noastre se produc schimbari teribile de temperatura. Apa nu este absorbita ci condusa catre sistemele subterane de canalizare. In zilele toride de vara temperaturile pot atinge valori de 65-70 grade la suprafata asfaltului si a acoperisurilor producand o incalzire accentuata a spatiilor interioare chiar daca exista un strat termoizolator si un plus de disconfort termic la nivelul strazii in cazul asfaltului.

Exista o tendinta de a construi verde, de a transforma acoperisurile in gradini, in sere sau in spatii pentru relaxare dar inca sunt foarte putini investitori care accepta costurile acestor lucrari desi amortizarea costului suplimentar se face in doar trei-patru ani. Stratul de pamant fertil si vegetatia asigura o foarte buna protectie a acoperisului cladirii la efectele distructive ale ultravioletelor si astfel prelungeste cu mult durata de viata a hidroizolatiei. Un acoperis verde pastreaza o umidinate naturala si o temperatura confortabila in interior reducand si costurile energiei electrice consumate de sistemele de conditionare ale aerului. Un acoperis verde este un spatiu redat si acelor vietuitoare care traiesc indeobste pe o pajiste: insecte si specii de pasari.

V-ati intrebat cate milioane de hectare din toata lumea s-ar reda Naturii si micilor vietuitoare daca am transforma acoperisurile cladirilor in gradini? V-ati intrebat ce beneficii am avea daca aerul nostru ar fi mai curat datorita acestor filtre naturale care ar curata o parte din noxele emise de automobilele si fabricile noastre? Cate locuri minunate pentru joaca si recreere am putea dobandi? Ganditi-va la multitudinea de cladiri de birouri. Terasele verzi ar putea deveni locuri minunate unde oamenii care muncesc in corporatii ar putea sa-si petreaca cele cateva

minute ale pauzei de pranz. Sunt convins ca deindata ce vor investi in propri-i angajati creindule un asfel de spatiu frumos si benefic pentru o clipa de relaxare, corporatiile vor castiga un plus de productivitate si o imagine noua deloc de neglijat. Cine face primul acest experiment benefic?

Fatadele din aluminiu si sticla ale cladirilor pot fi la randul lor concepute ca gradini verticale. Lumina Soarelui poate fi astfel filtrata natural iar imaginea creata este mai aproape de natura armonioasa a spiritul uman. La nivelul strazii, mobilierul si dotarile urbane incepand de la spatiile de odihna pentru trecatori, aleile de promenada, refugiile pentru pietoni din statiile mijloacelor de transport in comun, pot fi de asemenea concepute ca minigradini. Sigur ca o noua viziune asupra orasului trebuie acordata cu promovarea unui nou tip de educatie civica bazat pe Respect si Iubire pentru Natura.

Misiunea arhitectului este aceea de a transforma societatea si de a genera evolutie spirituala prin fiecare creatie a sa. Nu intamplator pentru ca nu exista intamplari ci doar sincronicitati cuvantul arhitect isi are etimologia in cuvantul archaeus care inseamna Principiul Primordial.

Obositi si apasati de efectele desertului urban, oamenii cauta refugiul si confortul interior inafara orasului. Unii si-au construit locuinte in cartierele satelit ale oraselor sau case de vacanta intr-o zona de litoral, de deal sau munte, altii cauta sa evadeze la fiecare sfarsit de saptamana indreptandu-se catre zone turistice sau pur si simplu mergand la iarba verde prin putinele zone impadurite care au mai scapat de fierastraiele dezvoltatorilor imobiliari. Nu se poate obtine confortul doar in doua zile sau in cateva ore de evadare ci doar un soi de uitare voluntara a disconfortului zilnic. Odata reveniti in oras oamenii se re-intalnesc cu aceleasi conditii ce sunt tot mai greu de suportat.

In urmatorii ani se vor produce schimbari profunde in structurile superioare ale Fiintei Umane si ulterior si in sistemul Minte-Corp. Vom primi mai multe Daruri Structurale si vom fi mult mai aproape de Matricea Divina si mai asemanatori cu Matricea Iubirii care genereaza Fractalul Om. Copiii care s-au nascut in ultimii ani si cei care se nasc acum vin cu un potential urias de schimbare a societatii umane. Societatea asa cum o cunoastem azi si asa cum inca o generam

fiecare dintre noi va disparea complet si definitiv. Relatiile dintre oameni vor fi cele transmise noua de Maestri din toate timpurile: Iubire, Intelepciune, Devotiune, Respect, Compasiune, Adevar.

Este de la sine inteles ca si asezarile noastre fie ele orase sau sate se vor schimba arhitectural, structural si functional. Vom intelege in sfarsit ca este momentul sa renuntam la tot ce este inutil evolutiei noastre spirituale. Evolutia se va produce interior prin Darul de Iubire si se va manifesta exterior prin evolutia fara precedent a tehnologiei. Omul eliberat de grijile materiale si de plata facturilor va putea sa se dedice propriei evolutii spirituale, va putea sa revina la conditia sa de Fiu al Luminii, va putea sa corecteze prin constientizare, cu Iubire, cu Devotiune si Respect erorile generatiilor trecute si va redobandi Armonia in care a trait pana nu demult in Casa Primitoare a Mamei Pamant.

Orasele noastre vor deveni gradini binefacatoare. Cladirile proiectate pe principiile arhitecturii organice, ale geometriei sacre, construite din materiale naturale si in Armonie deplina cu Mediul Planetar abia daca se vor sesiza in peisajul natural. Tehnologia ne va ajuta sa eliminam complet poluarea. Energia Libera va fi produsa si daruita tuturor locuitorilor. Fermele urbane organizate pe orizontala si pe verticala vor asigura necesarul de hrana naturala. Exista deja arhitecti si ingineri care elaboreaza astfel de proiecte. La prima vedere par proiecte utopice dar la fel ca orice altceva ce apare in Orizontul Constiintei noastre, aceste proiecte au fost create mai intai in Matricea Divina si acum nu fac decat sa se materializeze prin efortul specialistilor. Locuintele noastre fie ele individuale sau in ansambluri urbane vor fi structuri armonioase adevarate invelisuri minerale ale Fiintelor salasluitoare.

Avem sansa unica de a fi noi cei care materializam schimbarea profunda generata de Matricea Divina, de a propaga Fractalul Cuvantului Divin, de a face Voia Divina cum spuneau Stra-Bunii nostri. Aceasta schimbare a inceput si va continua pana in structurile cele mai profunde ale fiecarei Fiinte, ale fiecarei celule vii, ale fiecarui atom al Universului nostru. Este o mare bucurie sa fim Aici si Acum, sa fim Atenti si Alerti la nasterea Noului Pamant in Armonie cu Intregul.