i

i
I

I I

srsTEMrrL aIEFYOS
i
Sistentul nervos este considemt a fi cea nrii complex6 Struinu'i'nrorfologici organistuul unrau. El este fonirat din peste.l00 nriliarde de neuioni care dsiglura integrdrea or:ganisnitilui in niediril bstern 9i coordonarei funcfiilor olgnuElof inteme.' Poate fi considerat un I'eritabil conlputer', ce prinregte'perni4nent infornraqii din nrediul extenl sau intenr, analizeazi irlfornra{ii[e piimite qi etabbreaz6 cele nrai adecvate . rdspttrrsuri. Acest ..conrpr.rter'.', pt ogramat genetic. bste dotat cu cdle.nrai perfecfionate, , . cele nrai complixe, cele.mai.rapide gicele ntai et'icientd r'eqele infor.nrafionqle. Dup6 nrediuldin qare priruegte infornraliiie gidupi nrodalitalile Ue rispuns, . sistemul newos este impd;f it, din. punct de'vedere morfologic Ai funcgionai, in; . ' . - sistemtrl nervos sonntic sau al vielii de relalie, care prinrelte informalii extero- gi proprioceptjve de la reqeptorii cutartali gi rnusculo-articu lari sau infomialii senzoriale (vizuale, auditive, gustalive, olfactivesau de echilibru). El iste conlrolat
clirr

' ' structur:a orgahelor interire qi vas'elor de sdrrfe. ,,=it, . . AtAt sistenrul nervos somatic cdt ii cel.vegetativ prezinttr doui comqonenie .distincte: o conlponenta ientral[ (sistentulnewos ceiitral) .tr c0rhponentd perifericd v,vvrrryvrrerrrq ,ril* yer rrer rvq 9i o fi 'jri,' (sistemulner"vosperifbric).
rr'i',r:

volunthlpi.principalulorgan6fecto.i.cst.ciii.uscujatuiastriata; - sistemul nervos vegetativ care prinregte infolmafii interoceptive,de la osruorecpPtorii, barorec-ep_to{ip4u__clle.nlo.fecbptorij sittrali in str:ttctqla diverselor " -testihiiiSau organe. einu poite fi conkoldt volunt'ai iar efectori'i lui suni repr6zentali de cdrd, celulele giandulard errdo'crine"sau ixociine gi:niusculitura rilteda'din

' localizate in cutlacraniand (trunchiul ceri:bral, cerebetuli didncefalul gi emisferele , . ceiebrale) gi canalirl vertebiat (mlduva spindrii), unde sunt analizate iriformafiile ' din nredjul extdrn 9i intern gi sunt eilaborate rEspunsurile efectorii aclecvate. ri ,.''
'I

Sistemul nervo's central (nevraxul), este forhrat din.structurile anatomice

. Sistentul nelvbs peliferic este fbrmat din nervi gi ganglioni nervogi conectagi cu nevraxul, cal'e au rolul de a conduqe influxul nervo.s de la otganele receptoare la nevrax sau de la acesta la organele efectoare.
. Lanivelulsistentuluinervoscentral,intiesisteniutneivossonraticaiceivege-

tativ, existd nrultiple inten'elafii.anat6nrice gi funcfiona'le. bare pemrit rlt"njin.'=" i'o, . meostazieiorgahismulLrigiadaptarealuilacondiqiiteschinrbaioareaiemecliuluianrbiant,

'..,:l

il

'j

Hislolttgia:ne tlicald

t. I

Sistemul nerye$
af ,
p

Qntogeu in sistcttttrlu i nel-\'os'

ectOcle|ltrttl.tlcttral ce sc SistenruI ner.vos cerrtral so rlezyoltir in totiilitutc'rr -qr riin a clisctrltri entbrioliai' dL'rs:llii pe til!x liniei.nlerliitnc, gi alta clc A in,,inde'de-o paftd rr lll-ri cls viaiir intLatrtelirrir porli, iu slpt'irrtrin'rl ac.eastir f rii n.,uf tipf i.area.cclulelordirr o -strtt'cltrrit plttt'istratil-tcati s.: irrocluce b ingrbgare i'r ectodelniului. lbrurindu-s'l placa sau lrittn rtertalir. Dife"renfierea plicii ne.trlnle din eb.todertn este

iI
I

i'
I

i,r

larrului nredinn. Plicile bazale ,si nlnrc sunt .;:: briitatc din cle,nent:
i,,

e,,r," ;; i ;'', ;; ;;.' ; ;#i"'Jil,

'l' ,l
I

pl6cilc birznle sd vol dez-r'olta forrnntiuni rrrotorii. Ete suni al.cltuite din iniulel : j neuroni, g-elule gliale gi fibre hcrvoase a'rierinice'.ni" uo.. genera substi'1r_ cenu;ie u a forriralidrrilor rvr(l.tltuutlur rtstYuilS{v'. .-I .

Lff

:?l'ilhlilJl i :::i::i,llj ;i;:'i't

nervoflse.

Zonele de cj:i.rnrinaiir cle unii factot'i indUctoIi produSi de celulele trotocot'clrtltti. jo'c!iurii de denunrirea pcrurtri gi ectoclertrr .eura[6 p.iaca .1on.1iu,r" iutr-e ' .n:uroectoclernrale. Din aceste zotle se vol dezl'olta epbi creslele trcur-ale' '
..Placa rreural6 ?ncepe sd.se irtvagitteze tbl'nri.n,j Snn.!trl neUrul.,lv'la|ginile din ce in be nrhi'nrult 5i prin'tirziunea lor pe iinia inediani vor ..r,;;i; d; "i,t;pi. u i\ao, trftttl neitrtil, Ltltrlenul tubtrlui nettfal va del'etri

d3nunriti

Crestele ,iettrnlet'or genera ut:elE elenre'te ale sisteurulu.i .en os perifer[ gangliorrii spinaliEi vegetativi, cel.ullle Sclrrvarirl, celrrlele sateiite perineuro'ale, celirlele sate lite d in gangliorii v6getaiivi, fibre Ie ncrvoase. Tot d in cr.este le neurq t,'-'i s: vor difere^1ia nrelarroblastele, odontoblastele, cel.lele uredulosuprarenall

celuleleCd-iniiroicln5icelulelesisteriruluiApUD.. ''-""'1
.tl

n.r.,r. in siptanrAnd

;;;i;i ;;'.,;;i";;;;;

tubul nett'al se r or ,Jisptrh e c.t'.este.tt heitritc. se voi afirnda in ttrezettchitrrul subiacent, neilr,al6 gi ciestele cit Aii,r tubuineural
ei posteLior de

SISTEIvIUL, NERVQS CENTRAL

Orgniiiznrea sistenrtilui nc.r.ros

(SNC)
'I

t
li

i
""i

itt porfiuriea Procesul detransfontrare al gartftrlLri nettral !n ttlb neural debuteaz6 . cenrrala a discului enibrionar 9i 3e extinde ptogresiv atdt cranial catSi caudal' Din Spin6r:ii, iar poriiunea nrijlocie.qi caudald a tubtrlui ,l"tiral s. ve ,J:z'olta ntlduva
l iin porgiunea."tani.ia vadezYplta enqefaltrl' 3e vor diferenlia irr doul direcfii: unele vbr .Celulele din peretele tubttlui neu'al sau celulele ner'oase prinlare din care se vor diferenlia toate. {ertz:ra neuro6fagiii i.,. j,;riit. de r.reu;oni, iar altele voi generd c.elulele de suslinele savsportgioblost.ii

ln iirip ce la suprafala acedtora se va t'eface eptoderntul'-

se

' '

I Sistenrul irervos este fornrat din parericliirn gi str.oriri. . Parenchinrul sistemului nervos central este alcituit din totalitatea'ielulelo---i .' nen:oase. stioma este alcdtu.it6 din ielule glialo, fibrb io'junitive,suugrriiir;j ]

'l'i

.o,ir."t

{ .'

sangrline..
Intre cele d-ou6

ir

La toate nivelurile revraxuliri,:pareirchimul sNC este intotdeauna lirnitat irr proiurrzinre de epiteliul eperrdinrar, iar superficial de
tisulare

asttocitele qi.oligodendrogiiile' din -- Jare se vor diferenlia peLetelitubului neural se va dezvdlta rapid reducind n'eptat-dianietrul canaluluj tubul neutal'plezinti neural, astfei cE in sdptinrAna a Vl-a de vial6 intiauterinb,

'

' - strbstanta centlSie

-

diferite ca aspect nrorfologic

un strat astrocitar nrareinall linrite, paiencrrimur sistemului nervosistb organizat in a""a siri.t rll -

Aifuncfional:

' '.-

--'

'. mai multe struituri microscopice bine diferengiate: internd; limitantd membrana -

-ron" eperi6imari sau zona prollferativi formatd vor deveni CAn-d fro""r"tr multipliceitive inceteazl celulele rEmasb

din neutoblagti apolati. celule

,i. :r.

'

ependinrare; tt

substaula albd'. .' .. geyusie este dispusl sub.'forml d'e coloane (la nivelul maduvel. -s,!:,bt!o,:7a spinirii), de insule (in inrerio.rur trunchiului cer.ebr.al qi jiencefaiur*l ,i" intr:unstrat continuu (rasuprafala emisGreror ceribrare gi c"i.u..toar;;. DiL punct-de vedere histglogic pubptarip. cenugie Lste fo.mata ain,.9.pi1

,..t"ri;} | -*l
=
,

neumnali,dendrite:no.fiulluiniliairnenrierini?tadaxoniroigidincelui"n"r,.ogri"g.

mijlocie sau zona maqta in care tnigrenzi 9i se diferenliaz6 neurobla$tii "ona orodusi in zona eplndimafi. Ea va deveni substangd cenuqie; ' prelungirile neurobla;tilor din zona subiacenti
qi descendente' Din ea care vor genera tractuiile 9i fasciculele ascendente

-ron^marginalX fomrat[ dirt

ie va

Deasenrene4 la nivelul substanfei centigii existtr o bogatx relea a. maialbs.capilare,carc.permitedesfdgurarea unui metabJ|irn., o*ia",iu neuronilor. celulele nervo.ase prezintd p'erungiri murtipletare
.ele

urr" ,aneu in..

dea'olta substanla alb[; membrana limitantE externX' ' procesete de multiplicare gi de migrare celulartr nu se desfEgoar[ cu aceeaqi duce la aparilia: inr:nsitate pe toite grosinrea.tubului neural; Acest fenonten ale zonei. marginale; a elemente din fornrate dorsnle gi pldcii pldcii vdnirai,le 'doui p/,ici bazaieA itpur. simetric, s iiu ate in I /2 anterioar6 a tubulu i neuril, 9 i a i""i rf;"i alare iituate in l'l2 poster:ioar'6 a tubului neural; de-o pa'te 9i de alta

prin diversl s.inapse. Aceastr. zond din. substanfa cen[gie d.ispusr neuronali, celulele gliale gi capilarele sanguine, forrnati dlntr-o refea f ' de prelu.ngiri gi sinapse poarti numel e de

r".on."r*'-i
..

iil;r;#;

r"#;;i

?ntre .

grupafiin fascicule sau cordoane. inrre axoni existd numer".;;'.;i;[;riare, ?n special gligodendrqdii, care au rol.informarea tecilor o. n.li.iina ainlu"J Lonilor. Rolul fundamental al substanlei aibe es.te de a coirducb innr*ut care.necesitl un consunl mai mic de enLrgie, ceea ce fage ca numirr rl din substanta att l <X fi^,rirrlt nui',*i. -t., "!' .

sibsnuya arbrieste formatd preponderbni diiaxonimierinizali ilispugi pararer,

ieuropil

i"*ir"rra
1

ni,i,li'Jti"it.t.

;i.;;ii;,:

ar" l,rngi']rca de cir ca 43-45 9rr1, d!nriretrLrl rugor.in sens unt.r.o-por,.rio,:ia'n,lutt'.a nntero-posterior de 8-9 rtrrrr' Se intinde de la transrrersal de I0-l I nint 9i diametrttl . ce trece pe sub decusalia piramida16) niu.luigaurii occipitale 1sa,r un pla' orizontal teinrinlstrb fornrI de con (cotttrl nied,lar)' Itr

' '.MAouviisPIt{ARII ..' ' Medu*u rpin6rii dste prirnul segurcrit a[ sistcnrtrttti nervos centlal cnre apare ' filogeneticd' ' . in " evoltrfia sl:inn'rii a;e un aspect de cilirrdrtr, ttrltit verlebral,illdtrva canal.rl
:

Histol

e nrcdicald

'ii

Sistctttul trcrtlo,\
Acegtia sttttt neuroni vegetativi pregaiigliorrnri siurpatici (in regiunca cer",liio-clorSiila a nrirduvci spindrii) sau parasirupntici (iu rcgiuuen sacr.irlii n irrircluvci).

I
I

i
'

srtltsiutrltt

rctictrlnli tttetlrtlirlfi (Deitcrs) alcirtuitn clin insule.pii.i d.

iir.,ui"n

i
.l

substalltl cenu$ie separate de fibre nerVorise nrielini'zite fine, disltusi in irnghiul

dintre colrruiposterior gi cornul lrter.al.. Din punct de'edere historosili r-,,!:t$llsgllugsql]tiLre !re!!r'-aui,-'evro'rrii.fibrc rrervoase arnielinice repreze"'tniillil.ffigirile denclritice sau .n*o,.,nGIF
llr.coa'nels anterioa'e

i
I
I

,irliaiJur['lfertebrei'L2, uni. r. ,"d; ;;i.o-aorsuta, inue vertebrele

l;-;,,';. rttnflirtrtrqIomborit ,C,,'rua**ldinferioiriirrtre vertebreleTg-Tl2pre4intfr inferioare'

c.6 - T2 prezintd untfliiturn brahial^ti tnentbr'ele sttperioarg' ia' in carejtlet'veazd spirrali ies trurrchiurile nelvilor

.t
i
'E,,

'
:

*lsii"-o,rilbi::vrisarihguin."eilgj;ii!1t"
$u]t.oegQf tfa. Ace;ti

.:.uxf$!_ieli"G!n

ledii:i,GJ;iittiilri'icriVli;iiiasaiG-L p ll,ileiJrirni.iiiitJfiliiiiad iiauiili:Cai ifii n,r"i..;i n.rhiii sunt derrumili gi rierironi radicula-Ei, clatorir6tfaptultii

;l|;.6.

ies tiunchiuriie nervitor spinal'i care inerveazi'membrele in aceste regiuni. se datoreazd o..ruoltir.u nrai accentlatl .a maduvei spinirii gi iufeLioaLe." iuperio'are i**tiii.r;."rplexe ale mesnrbrelcjr i prezint6: Exanrinat6 nracroscopic, mdduva spiniri fisura niediani anterioalEl

substanfa arbi, p.ir'e5(e t"u.iil_lj,nriiililF]ii,:r;l"r.rffib l493i!lijqrtte'ioareaner.r'ito1'spinali.E,isu'itneuroni;191iq51$[inl:r.i:i a.'aiilc,frdi

'

JiJSIL-Q1t*orantet|ul.p_errcariottttlui cuprins intre 60-120 pnr. De.ndritele lor sunt ianii' ficate, ntrriteroase qi lac sinapsd culionii' n.uroiliioi 6ailor piraiu idale p- i extrapira-

nridale sdu cu axonii unor neuroni.senzitivi din coarnile posterioare sau clriai din gungiibn ii spinali. Ace;ti ne.ui'gn i inelveazi irrotoi fibrelb muscu lare ,triut" ,.t.r.t.ti"..

'

,n.alin,io.uritp de emgrgenfd t'"""1;;';;..iuti."i;r.ttl,

"r.nurui

- gan!Ul median.Posterior; ' doud sanluri colateiale anterioare, disptrse sirretric de-b parte.gi de alta a a rdd{cinilor anterioaie ale. lretvilor spinali;
polterio"t,

ISq:gniigantutu sunt neuroiii'nrultipoliri, db d'inr"eirsiuni nrici, irrforure variate, care inerveazi niotiir fihrele nrusciiiile-din'iirierioLul i'usu'litoi-ii.,iionrusetrtars. Ei pqr{bipd ta riie*riti;dr6a coritr:iiciiei iriuscu lare.

tonridutiii'iii;idiiiaiiiiiitsiii;tr;iitffiE*
senz.itivi,polirno5fl;9v9la1!,fqai&tfiti,

dispus'e de;o n.a]119i de dlia a 9a*1ul'i at riddciirilor posterioare ale pdtrundere de locul mediart:po-sterigi, reprezentAni

'

lp"cof.$e-,l9p9s1eqioa19;eg[sgsineuroni

".r"irot M"o
ur

tpi"^tiin

maduva'

ul$*Cioncmnffiin albll

, ' . -' .: albd' -,,-:' leste foimatd din'subst-ania cenugie 9i strbstania substanfa td aiiputa in zona centia!5, fiind inconjuratd de pte' pe neintreru coloane ttnei forml birb ntd se'prezi ald

de diutensiuni variabile, de la 6 la 70 prm, diqiugi ?ri nrai niulte stiatur.i (stratul lui Rolando, zona lui Clarke etc) incomplet delinritate. Dendrite le lor'realizeazd . sirraose' in cornul posteriorcu atonii neuLonilgrrsiydptpipgliri djn gang!ionii spinali, iar.axonul lor t'ece in substanla albd, intrandin co.stiiiirla uno.ir..turTffiend",rt". ,

;;atal;;;il;;; 'i'iar*i. in secliune.transversali stlltt^:13..::i"it: :.'l:i:nY setnilune, adou[ falade planulmedia', sub fomia litetei,,H" sau cenueie'.. conlisura numiti ""r**ir?";r*ltric ;;];;;il;1; lrint,-o.uuiai de substaniicenueie,
'"ur. ,"
lontinutr ia

:1.r:

,i{r' l!r:,
rji

legdtura intr'e neuronii senzitivi gi cei motoii'din coarnele anterioare,ie la acelagi nivel sau de la alte nirlele ale nevra.rdlui.
.

A[1i neuroni din coarnele posterioare sput rrgq'ot:i de asocirtlie, care fac

'

'

: '

"..rr"i^. ir.-p,^t

ii

pe mdsura inaintdrii in- vArstd,'lumenul canalutui ependimar se 'reduce nevroglice, incep6nd din chlar ie oUrtrue'a fiind intocuit de celule

ni6lql encefalului eu sistemul cavitllilor ventriculare ale '

ir?
'ri

;a:Et:
':..: ':,jii,':"
,,

tlil'

poiiun.utermin.aliamiduveispreregiuneacervical[. .l .' fii.ur. juniitate simetricl de substair{6 cenugie prezintd: I i,, cortt'ttiierior, mai scurt gi cu diametrul transvers mai mare, format axohi formeazd Uaza. Ej*g$bglefJgtd-nqari' moto(i' ai c6ror
dintr-un
cap 9i o

posteLitiiii$ii*ii,cielotir:rqt:ori prqgang!io4ar:i i]i jundtatee.^+ntefioeia. SJnt neuroni ovalari sau fuziformi, cu diametrul de t 5120 irm. Eifacsinapsajr,in.dendritete-tor cu axoniineuronilorviscerosenzitivi din ganglionij rolidieni.A,xonui lcir se aldturd fibr.elor somatomotorii din riddcinile antgrioare, form6'nil fibieitj!r eganglionare ce se opresc in ganglionii sinrpatici paravertebrali sau in gangrionii parasimpatici pelvini. In ,toatd substanla cenugie se g6sesc numerogi nguroni de asociagie 'care
stabi les.c conexiuni intre neuron i i

in coarnele

lateral'e se g[-sesq negrori i y.eg,eiaiiy"i:^y.i-;cgao;94qi1iuiir1j.gmata-tea

--

radggl -4!gio-ala p refv-rtJui-lPlgl' . format.din cap' Col 9i ba33tp; . - unrrr,, prrtrrili iliiTiliJ3t 9i mai lung' asociafie" qici .ovttqrii:.t.q1liri.9.qu de . .confine '--:''.', neuro.!-i mai uti ioiliiinturnt iuiiiteruridio-iateiil, maievident la'nivelulnriduvei.dorsointre baza cornului anterior 9i baza comului posterior, lombarc, intgQ!;lldispus vsetative' il;;;;;1;l-ffi1--64r1*'icr"sferici, fpzi&rmi{u ev4!qr!'sflr.rplie

reniitiui gi rnotori. Neuronii prezehli in structura substanlei cenugii a m6duvei spi'ir.ii ,unr, in nrarea lor majoritate, Le-Tsli-ll*llcari. Dr,p6 Iunginrea axonurdi, se deosebesc
doud categorii de niuronr;

.- neuroni iu otott scttl (tip Golgi II) care nu pirisesc substarrfa cenugie a nrdduvei spindrii. Ei au func,tie cre asocialie fEc6nd coirexiuni cu algi neuroni din. subsian{a cenugie de la qielaqi nivel sau de la alte nivele;
,.d.j ,{ ,:ll. .l (

e nrcdicalat

Sistemul nervos

* neuroni cu oxon lung (tip Goigi I) al cdror axon trece in substanla alb6 a nrdduvei spindrii qi cel mai adesea depigeste strulctura acesteia. in aceastd cate-qorie de netrroni intrd neuronii radiuilari localizali in coarnele anterioale gi
in jumdtatea anterioard a cornului latelal (neuroni rnotori somatici gi vegetativi) al

Fibrele endogene sunt reprezentate de axoni care au pericarionul situat in substania cenu$ie a miduvei spindrii la diferite nivele rnetamerice. Aceste fibre potfi:

c6ror axon plime;te teacd de mielind gi intrd in structura rddacinii anterioare a nervtrlui spinal, Si neuronii cordonali situali in contLll posterior 9i in jumdtatea
posterioar'[ a cornultti lateral (neuroni senzitivi sornatici gi vegetativi) al cdrol axon tlece in substanfa albd a ndduvei spinirii gi intrd in strulctura tractr"rrilor ascendente lrorrrolaterale (de aceagi parle) sar-r lreterolaterale (de partea opusd). Din punct de vedere funclional ner-rronii mdduvei :,pindrii se clasificd in: - neuroni senzitivi (somato- gi viscerosenzitivi); - neuroni motori (somato- gi visceroxmotori);

fibre scurte;
fibre lungi.

Fibrele endogene scurte sunt denuinite gi fibre spino-spinale deoarece iau

na$tere in mdduva spindrii gi merg pAnd la un anumit etaj medular unde fac sinapsd

nellroni de asociafie.

Pr'elungirile nellronale (dendrite gi axoni) prezent,i in substanla cenugie sunt lipsite de teaca de rnielind si parlicipd la realizarea neuropilului. Celulele nevro-rlice din substanga cenugie sunt'reprezentate de nevroglii parenchimatoase (macroglia fibroasd, macloglia plotoplasmaticd, microglia. rare oligodendroglii) gi nevloglia epiteliala (ependimara) ce strdjuiegte canalul ependimai: Canalul ependirnar este bine dezvoltat la nou-ndscut gi copilul ntic. El strdbate aproape toatd lungirrrea m6duvei ?n mijlocul cornisr.rrii cenugii. Nevroglia epiteliald are trn aspect c ilind ric Si realizeazd un epiteliu unistratificat cilindric cale taDeteazi canalul ependinrar'gi separd lichidul cefalorahidian de fesr-rtul nervos. Aspecttrl trracroscopic gi microscopic al mdduvei spindrii este difelit de la o regittne anatomicd la alta. Astfel, in regiunea cervicalS gi regiunea lorrrbo-sacratd sttnt mai dezvoltate coarnele anterioare datoritd inelva[iei motorii a mernbrelor, pe cAnd in regiunea toracale dezvoltarea acestora este mult mai redus6.

cu alli neurorri. Acest tip de fibre sunt prezente in toate cordoanele medulare 9i fo r me azd fns c ic ul ul fundame ntal. Fibrele endogene lungi au pericarionul situat in coarnele dorsale ale mEduvei, iar axonul nrielinizat, trece in cordonul lateral sau anterior 9i ajunge la nivelul talamusu I ui, cerebelului sau trunchiului cerebral. Aceste fibre formeazd principalele fascicule senzitive, ascendente: - fasciculul spino-talamic lateral situat in cordonul lateral, care conduce sensibi litatea termicd qi dureroasd; - fasciculul spino-talamic anterior situat in cordonul anterior, pentru
sensib
iI

itatea tacti ld,erosierd;

fascicr.rlLrl spino-cerebelos direct (Flechsing) 5i fascicr.rh"rl spino- cerebelos

incrr-rcigat (Gowers) situate in cordoanele laterale, care conduc sensibilitatea proprioceptivd incon gtientd. Fibrele exogene sunt reprezentate de axoni mi:!inizali care au pericarionul situat in afara mdduvei spinirii. Dupa traiectui lor aceste fibre se clasificd in:

Substanla albi a miduvei spinirii se dispune la exteriorul substanlei cenugii gi este organizatS. in trei perechi de cordoane: - cordoanele anterioare, delimitate medial de Iinia planului sagital, iar lateral de riddcinile anterioare ale nervilor spinali. Cele doud cordoane comunicd intre ele prin comisura alb6. anterioard prin care fac schimburi de prelungiri nervoase;

Wruh;Is4,Llrbn^

Fibrele exogene ascendente au pericarionr.rl situat in ganglionr-rl spinai. Axonul ridicinii posterioare in mdduv6, direct in cordonul posterior, de br.rlb formdnd fasciculele spino-bulbare (Goll gi Burdach). Aceste unde urcd spre

fibre ascendente: fibre descendente.

lor intr6 pe calea

fascicule sunt senzitive gi conduc sensibilitatea tactild find sau epicriticd

gi

- cordoanele laterale delimitate de rdddcinile anterioare qi posterioare ale nervilor spinali; - cordoanele posterioare dispr.rse intre rddacinile dorsale ale nervilor spinali gi ganlul median posterior, ce se continud cu un rafeu nevroglic median pdnd la substanfa cenugie. Sr.instanla albd medulard este formati din i'ibre nervoase mielinice grupate in fascicule. Aceste fibre sunt fie endogene (au crigine rLedularr) fie exogene (au ori gine extrameCLi lai[).

sensibil itatea proprioceptivd congtienti. Fibrele exogene descendente au originea in etajele superioare ale sistemului nervcs central (scoar{acerebrale, mezencefal, punte, bulb, cerebel). Cele mai voluminoase tracturi descendente sunt reprezentate de cdile piramidale gi extrapiramidale. Acestea snnt cii efectorii, controlind motilitatea voluntar6 gi involuntari. Cdile piramidale, denumite gi cf,i cortico-spinale au pericarionr,rl situatin scoa4a cerebrald, in neocortexul motor. in traiectul lor descendetrt, de la nivelul scoarlei cerebrale p6n[ la mdduvd, strhbat pedunculii cerebrali, puntea gi bulbul rahidian, trecAnd prin piramidele bulbare. Datoritd faptului cd la nivelul piramidelor bulbare unele fibre se incruci;azi (cele mediane) formdnd decusalia piramidalS., iar altele tiec prin piramidele bulbare fErd a se ?ncruciga, la ni'relul mddr,rvei se gdsesc cAte dou[ firscicr-rle piramidale dispuse simetric fali Ce planul median:

ir'

:
_ fasciculele oE;aur, _ fascigul"r" gj-;i.iale
cni I e divei;i nuclei

Hisrologientedigal:t

':

Sistenml nerios

.xtiupi#lJ

,inr"iiln =.zencetal,

..;"'tTe ;; ;;ilil,l r' * riail"r\ciste c6i sttnt rcprcz{ii('1r' rruiil".rrutr.

r

anterioal'e; aireite sitrlate in cotdoirrt.'le latcralc' co.rdc.'rttrele irr incruciiate i rt r'1bra li crii f i

'

,it*t.
^

rr

punte.,

de fnscicuren.,^, extrapira'riclale sun; te--:isulullic'to-rpinot,

O",ir..ri",;,ir;ir. frq a?.?ir.lrt""ilnle'.Plinciprlrl'";ii olirt-s'ri:r'"1' iuUio-sp.in*l' ttigro-spinal'

p c
c

La nivelul nfiduveise inchid o serie de refldxe vegetaiive sirupatic6gi parasinrpatice (suddrhle, car dio-accele.r'atoare, pupilo-dilatatoare, riric;iunc,'defecalie, sexuale
etc).

-: rleuionulpostganglionarsituatintr.unganglionvegetativ(garlglionii.sinrpatici '''- ": e:r'vq"u' parav.ertitirali,.ganglioniipreviscerali, gangliirrilintru,niruif , .""';

.,

neulonul preganglionar situat in'coarirrele laterale ale nricluvei spinnrii;

ilTif;T'1,"J;

p i'a"'i..t r i ef!'xtra :il:;;;,t:lfl ::? i, un' id ur " at spinirrii' ;i;;".n,.t" a;.'tl;ioure ale nri*ltrvii sinapsl cu rreuroi.,ii i;;; ', ffi;;ii,l, : :i* *'ru ;:["":'r "' l' " !' 111rj:it;*;'':fi iffi

ir

;'

t"c

TRLINCHIUL
'

disPtrse itrtre'corr'ul

tt11.C" t"gituri intle nrddtrva spindril pi dirrlsrerelg.cerebiate. El, este strabetut 1 de cdile spinotalanrice in sens.aici:ndent si dt taiie cortico-spinald
stroma 5i parerichimul nervos. stroma este rcprezentati. de ceruiele nevroglico gi de septur.i co.junctive fine, care continud in proftrnzirnea fesirtului neryos unele strucfuri ae la rrivetul meningelui. Aceste septuri conjunctive confin vase de s6nge. ..
descende nt. $i la nivelulirdnchiului cerebral se regrsesc aceleagi elenrente nrorfologice:

CERXBR\I, Fonnat di,.' t,,rrrrr rr''i;;:;. 9i nrezencgiar,:truircr.,iur cerebrar repr.ezintd

,

in

sens

'
. '

Histofiziologiam-iduveispinrrii

yW;;,i,'"tr::':fr!::l;ff
_ iu
La
n cgi a
n i ve I u

superioare lnuoluntta;i desce'dente C".ora* ",.;olratearoluntara, gr' -, r.i rlLia r

J:''lll'. ^, " "1' 1i,,f : ::l : " s''l'l' pr'lprioceptivi) 5i tr't''ttrri6' ale SisC ,"Jif i,r,";.**ro-ilnit'* 9i rrrenlilr tonusultrtttsrtl{"it'
'li
*
0 1
1'

i i i' r c

-n

"'iil I m 6i! u'ei sp

li,i "'
i

;.gr,1,i"". e*a, ,.n=.-;e

1l'.",.:f; lr1 ca.suDsr somatice.cdt.Si cele'l'egatative

dri i s e io'i.,

ri;;i;.rJ. a a ll t t il'ii.;; ;{1i

pdri

eu

c'

'on

;:Ti: it"

ill
1;*lc

," t'i,Tl,",l'
rx,

.-refl

or,.oi.niinourr;'gi,.n*se nionosinapdce {refrexere func1ie de aplrare 9i adaptare)' - ' mai trunreroa," somatic "u '"n"t*-" (p,io-.;r,a.rronul, n.u*nul ,.izitiv) al'retlexttltti primul neuron
ganglionul spinal de

mai muJli fley- soin-i,=prezintd doi sau 'errr,.1rr: Tjli' po l isinapt

se

cir sc Jr's.'riu'

substanfa cenugie nu :: . nivelul nr6duvei spin6rii, . nucleiis'enzitivi, nrotori, La nivelul bulbului

(Cri

parenchimul este.feprezentat de. neirroni. QStoritd faptului ci la n.ivelul trunchiului cereblaiunele fibr" n.*o"re se irrcmcigori sau dau nrultiple colaterale,
dispune ,ub fo.rr^ unei coroane n"intl..upt", tu Tui ci este fragmentatd in insule de substangd cenugie, "u ronrraJ vegetativi sau proprii fiec6rei foinragiuni n.*our.. rahidian.se gdseic unndtorii nucleisonratici givegetativi.

rol senzitiv sau rnotor)

grisr';tc nt

.cenugie a nraduvei.

este

coneco*.u

n*#Jiff ;ilil;ffi;;u'" "'oriul dinst cu n,oiJi-n,ipti"", o.*o,utl fat.:,tino,ttn

ai", ia'
ptrtr'nde

spirral' Dcndritrt rt'lsnttr tr.ie+ul rddicinii post.ro*" u nt*,rlui in sttb'wtpt

nticretrr nervihri hlpggtol i neweazi motor. musculatura limbii;

rrvr

.,

,'
t

: (il0
.

este formai
in g,rv
ea

din neuroni vorufninoyi

m o to

..
q

",,,

in cez'' ieflexetoi

' ffi;il;

neuronul nrotor o'n

itr;"irlrtgittr"*"iceh.ornolaterate' dinnuronul ,"n mJ'*r^ihganglicinulspi.^i;;J;ulntotorsihratincorttultutten'rr'

srttt tttrtt incazul reflexilorstmaticepotisinaj'til,;;;;19;'uin"uton'luisetrzitir''si spinSrii, se ini::l"t ttnttl s,tb*z*iacenugie in nlotorr 1a-Jrv"i fac neuronul " fi; roi.i'tiibitor, fie sittrpsli

"o*t

anterior oean"*io4! n*t1't

Deci' in acest cnz' Brcur r

T:::llfiifl'":\lili;

6) vegetativ oiganele interlarvului ^:,!,,rlr{ ram-u' care lneryea?d motor muscuratufa faringerui, raringeryi gGofagurui; ,. ,. r. n.ucle.ul rrrtrli!,f!::afTringia.n-(!f) inervJaze,ur.u?iur'u aringelui,
ne. .ur oa

*: ^ ::: :l: ::l;:: ::'^i! r'

r

?.c.c,e

r.

(xl)

zd

m us

c rr i

rvvrYr uvrrlqJrv.s

rap

ez

rqr

i'

r r.

,-

vry

inervg13mgtoi senzitiv

qi

(prin nucleul salivar inferior);

laringelui, aiigu'r sensibilita[ea'gustativi gi stimuleazx seird;ia

gi*a.i

paroride

mulli neuroni d"*;;i;i;,care de'intcnsitntei'r care feg.u.iJijtiu,'in ftrtrclie gicu alte.circ"ir";"";#fe vcgetativc' clrilr zz ;i altereflexe difuzezeqi sa ant"nt
au

fie

rol#il;

c'r' s.t

'o*utit"''u' Arcrrlreflexiegr'zii'areprotoneu*nut'reprezent$tdeunncurons!'u:lli\' in ganglionut ;;;i1 i"ii" ntto pto::::''i,:l il,i:lt;ill pseudorrtripotu', 'i*L (sixv:in coinul lateral) se pot interptrtle un! soitlilticit' reflexuluivegetativ cle cca "ste Efz;eniavegetativa,*sfr. iAr.rrir.

''

tegumentul fefei, maxilarul;i

gi medial) gi se conecteazl cu mdduva.spiirerii, talimusui cerebelul,'suUstanfa reticulatd gi nucleul'nervului oculornotor; nucleul senzitiv aI'nervului trigemen (lt) este un nucleu alungit, ca.o coloand, care sb intinde pe toati rungimea truncliiului ..r;b;;; il"inrru.ura

mandibdla;
t9

nenroni .intei:catari,

pentru.sensibilitatea proprioceptiyl congiientl 9i

nucreii Golr si Burdach sunt stagii d'e rerar.(conlin deutoneuronur ' '- ciii)

tactil[.find;

to

''in

nirlon ie nrcclicafii
nucleul olit'ar,-situnt ?ri oliva btrlbatl, este tlll nucleu ,',rotot nuclei t'agitd/ivi (insp irator,'vnsotitotoLi,
caLd

'

Sisteinul

i"

aparfirte;

DIBNCBFALUL
I

cii lor motorii extraPiraniidale;

io- inltibiitrri).

'

iucleii coiteari (WII),in nuurir de doi, couIirt cletttonettrorrtri ciii auditive; nucletil nelvului fucial (I1lD corrfitte nettroni trrotori csre inel'veazi lrlgsculatura minricii, rieulorri ienzitivi care nsigttti sensibilitate:,r lirubii 9i nettlotti vegetativi.pal'asinrpatici care inqrvlpzl glar;dele sublinguale, subnrandibulai'e 9i
slaridele lacrimale:

' -

iunte

se ges6sc rrucleii

somatiii q.ir,egetativi (senzitivi gi nl.tori):

rnugchiul -'--' '. drept.exterrt al globului o"ulnt; ,ru,ct'n,l 4irttilii trige,nu,,'iUl cottline Ileuroni nrot,rri csre inerveazd muSchii maseteri gi neuroni senzitivi ctre inervdazl tegunletrtul tetei. nttcleii riip'iratotlili ccn'diovascrrlari (ionectali cu cei din bulb) Nu.cleii mezencefalici sLrnt hiai pulini nuitero,si. $i. la acest nive lexisti nublei' sonritici gi vegbtdtivi, senzitivi sau tllotori' Ei sunt rept'ezentaEi de: ' ,i,ctrit rcrttltti oculonroto| cottitut (//f confine neuroni ce inerveazd o
parte din nru5chii exqrinseci ai globultri ocuJar; -inetv n eryultd trolil eat (lV)
'

-,'tnrclgtil nerwtltti

abdtrceus

(TI) cortline neitrotri nr'otori care inert'eazi

asociaiie.intre asociaiie intre diversele grupe sruoe neuronale. lvletatalariusul este.format din patm gr,p6ri neuronal.e cunoscute surr -

l!'3:11'111.::::.: ':::i::trnririoos{ ,i ieo,rio!"nr iuto,itaiiut,alLi i; *:::l::roi::ll,i'_"1:.!l'i"ura,tui,este g'upe de nuclei pe.carea aferengeror slnzitive ru,' ,.,rroriti"".i,r.1"1 'jt_1_1,*u1,,. il;ii;. _ Acegti uuu.rcr.gonltn nuc.lei.goliin neuron-t.de neuroni Golgi J g.r ltp tip Uolgi i cu axoh lung care se proiecteaz{ ,i proi ^ustLr scoarfa.cerebrala gi neuroni de tip Gorgi II care iu axon scurt giuu ru,,.1i"l i '
.

fornrafiuninervoase: talanrusut, hipoiaiarrrurut,,,.,.tuijtn;;;i;;;;;iili;;,,i:---: .q'q'r'uJqr errs u rrri1ril. vurLrlllnooso oe de substan[a.cenuqie substanfd.cer,"qi" situatS pal Ji,r.,.ia in r,,-f"1

. Denunit gi ,;creier interurediar.,, diencbflelu le st c onst itu ir

lI

,,J..

nerrronnlp

decorpii

geniculafi:.

.. -.ccirpiigenicutalimidiari-

,corpii geniculafi taterari-'.staf ie de rereut pentru filLere opticeHipotalanlilsul, dituit.in pfarigeul vbntricului III, este fonrrat din-n.,ai nr,.t . 'nuclei: anteriori, mijrocii.gi pbsteriori. EI prirnegte hfeien;e a" r, ,.tina,,r,u."l olfactivE, substanfa reticurat6 gi cortexur ceiebrar'gitrin.,it.
substanfa retictrlatd mezericefalic[ gi la nucleii vegetativi din

":'t'i' 'unret. stafiederereupenh-uciireauditive; t r :' " .

,

i
i

ur"r.n1",p,:"lrrp*r,.ap,

fiucl;ul

eazl mugchiu [ 9bl ic' strperior.

al

uulLll uLul4t t globuluioeular;

'

'-

.inrcleul.'senzi.tiv al nerwiltti triggnren (V)i

rtuc!e1i:l

,iru.tur"t a neurdhipofiza.prin nucteii'anteriori 9i controreaz! antiujtutf"-r;;;;t;;i"1adenohipofizei piin n'creii mijrocii.'Nucreii hipotalanriciai: 9i run.lii u.g.,.tiver..
l

mdduva spindrii. De isemenea, hipotalanrusul se'conect.rra

tru.triutli

cer.ebral,"-':r

inenea2i mugchii circulariai irisului 5i nrugchii circulari ai corpului ciliar; aSociat6, fEcind. -.nfistin]/a neag.d aicdiei neuroni coordoneazd motilitatea
: parte din tracturile extrapiramidale; ' *' nuc.leinl roSu arerol inhibitor asupla tonusului muscular tbt prin tracturile

nervului

acce:so.r

al ocutotioto|ulul cu func!ie

vegetativ6,

simpatice

piparasimpatice.

,.'
EMISFERELE CEREBRALE

',i:

.:

' extraoiramidale. ' '

La nivelul.trurrctriului cerebral substanlil r1ticulatd este mult mai bine

qesle f 07i din volumul cutiei iraniene. $i Ia nivetut eriisfereror 'dou[ tipuri de substanfi nervoasii:

Emisferele cerebiare reprezintr cer mai dezvoltirt segment ar sNC, ere ocup6nL

,l;

".r.urrt"

existd
,

*.

dezvolrati decdi la nivelul m[duvei. Ea eite format6 din insdle de ceiule nervoase, diferite ca form6, mdrime 5i ftrnclie, separate de nu,mergase fibre nervoase, mai mult sau mai pufin.organizate in fascicule, Dupa aipectul triStolagic'al nucleilor din subStan{a reticulatd, s-au descris doul zone:'

de 3-5 mm, dispusi ra suprafaia.emisfereror ce'rebr'are qi

,.-3ubitan1acenu9iecdreesteformat[dinborteritIcereb|aIciog,o,i'{

baza emisferelor

Nucteii substanlei reticulate primeic aferen[e direct de'la mdduva spindrii; db la nucleii bulbari gi pontini, de la cerebel, hipotalamus gi.chiar de la scoarfa cerebrald gi trimit eferenfe substantei reticulate spinale; neuronilor vegetativi din trunchiul celebml, hipotalamusului,'talamusuhii 9i scoarlei cerebrale.'ln nucleii formagiunii retiiulate s-au eviden[iat ntai multe grupe de neuroni dopaminergici,
horadrenergici giserotoninergici.

- zona media4lbogatd in negroni: - zon lateral[ mai slracd in celule nervoase,

substanfa.arbr dispusr- ra intdriorur' emisfeqelor cerebrare, format5 din{ fibre nervohse mielinicb care vln sau prea-cd de rascoaiga c-erebrald sau fac Iegdturd intre diferite zone ale einisferelor cerebrale.

cerebrale;i

..

.-.

"trpii,irlrg,iispugi ... ;.

ta

'

A. Substanfa cenugie

Scoa4a cerebrali reprezinti cea mai mare concentrare deSeuroni gi sinapse," se consideri cd ea arconfine intie l4 26 miliard_e o" n.uroni'-Nur"iJ'rinuor._ 9i lor este imens, unii autori arEtdnd cr existd circa

2o

'

r 0r?

sinapse/c*r

suprafafa totalr a cortexurui cerebiar a fost apreciat ra r92a de cmi.

d6;;;;;.*u*r.

:l

Histologie medicalii
Scoar{a cerebrald nu are o structura identicd pe toatd intinderea sa. De aceea se poate afimra cE din punct de vedere structural, funclional qi filogenetic la nivelul scoartei cerebrale existd doui zone: - paleocortexul sau allocortexul, zana cea nrai veche din punct de vedere filogenetic care reprezintAll12 din suprafafa scoarlei cerebrale. Ea are o structurd celulard formatd doar din 2 straturi neuronale qi se gasegte situat6 ?n zona
hin^.am-t
tlr, i'

Sistemil nervos Neuronii piramiiiali mici prezinta un axon scurt care nu depdgeqte structula traverseaza straturile scoarlei cerebrale. Axc'r,ii neuronilor piramidali mijlocii 9i mari

neocorlexril sau izocortexul, zon^ cea mai intinsd (ocupd 11/i2 din

suprafafa scoarfei cerebrale) gi cea mai complexd din punct de vedere stnrctural. Ea este forrnatd din 6 straturi de neuroni. La niveh.rl scoarlei cerebrale, inCiferent de zonele filogenetice existd, din pr,rnct de vedere histologic, doui structuri: - parenchimul, Format din totalitatea neuronilor gi prelungirilor neurona!e; - stroma formatd din celulele gliale, vase de sAnge gi fine septuri conjunctive perivasculare.

profunde ale scoarie, cerebrale, trec in substanla albd unde primesc teacd de nrielind qi intr[ in alcituirea ciilor eferente piramidale 9i extrapi|amidale. Neuronii granulari sunt celule de dimensiuni variate, dar mai mici decAt neuronii piramidali. Ei se gdsesc in numdr mai mare in ariile senzitive aie scoal'tei cerebrale. in aceste zone diametrul mediu al neuronilor granulari este de circa l0-20 microni. Se prezinta ca celule stelate cu prelungiri dendritice nun]eroase,
scurte gi ramificate $i'un axon foarte sub{ire. Neuroplasma neuronilor granulari este in cantitate mic5. Nucleul este mare comparativ cu dimensiunea celulei, rotund, dispus central 9i mai hipercrom decat excitatorii al neuronilor piramidali. Se pare cd acest tip de neuroni au proprietdli
asupra celulelor Piramidale. Unele celule granr.rlare au axonul cn traiect in ansd. La inceput traiectul este V 9i descendent, venind in contact cu dendritele celulelor piramidale din straturile ale apicale dendritele cu contact faci sd ascendent sd devinl apoi 9i VI pentru ca

Neuronii scoar{ei cerebrale au forme gi dimensiuni variabile. Exista

urmdtoalele tipuri de neuroni: - neuroni piramidali; - neuroni granulari;, - neuroni orizontali; - neuroni polimorfi.

ii
,]

neuronilor piramidali. . Alte celule au axonul ascendent spre suprafala scoar{ei cerebrale (celuiele
lLri

:ii

Neuronii pirontirlali sunt celulele caracteristice scoar{ei cerebrale.

Pe

'.j:

secliunile lristologice aceste celule au o formS triunghiulard cu vArful indreptat

spre suprafafa cortexului cerebral gi bazaindreptatd spre substanla albd a emisferei cerebrale. Axul lor este cel perpendicular pe suprafala corlical6. Dimensiunile neuronilor piramidalivariazd de Ia 5 microni la peste 100 microni. Cei mai mari neuroni piramidali, cunoscu[i sub numele de celulele lui Betz se gdsesc in cortexul motor Cin girusul precentral al lobului frontal. Aceste celule au un pericarion ce depdsegte 100-120 microni in diametru. Neuronii piramidali sunt neuroni multipolari care prezintd numeroase dendrite ce pomesc din collurile sau de pe fe{ele laterale ale pirarnidei. Din v6rful piramidei pornegte o dendritd mai voluminoasd care ajunge pdn6 la suprafafa cortexului. in traiectul s6u ascendent face sinaps6 cu neuronii din straturile supraiacente. Dendritele care pomesc din colnrrile sau fe{ele laterale ale piramidei fac conexiuni in pian orizontal cu alte ceiule piramidale sau alii neuroni. Axonul lor coboari. spre substanta aibd gi da numeroase colaierale destinate celulelor piramidale invecinate. Alli neuloni piramidali, prezengi numai in straiul IV al scoarfei cerebrale, au pericaiionul de mici dimensiuni (12 microni), stelat, cu numeroase dendrite displse in toate s.^nsuriie. Axonul se increaoid. descenclent spre substan!a albi, cai enit: nu;'neroase lamificarii carc rnsrg a,.cendent fIcdnC sinapsi. cu deidritele alicr.
ner-:Lcn i ;: irar:i idal i.

sunt neuroni de asocialie, de dimensiuni mici 9i medii, cu axul mare paralel cu suprafafa scoarlei cerebraie, dispugi ovalari sau fuzifcr, mi, prezenfi in partea superficiala a acesteia. Unii dintre neuroni prezintd pericarionul de aspect piriform (celulele piriforme cajal), cu dendrite numeroase. Neuronii potimorJi sunt celule nelvoase cu funclie de receplie, de asocialie sau chiar motorie. Sunt celule de talie medie, diametrul pericariontrlui fiind de 10-

Martinotti).

Netronii oriZontsli

30 microni, cu corpul celular ovalar, fuziform, stelat etc. Se glsesc raspAndili in toatd grosimea scoar!*i cerebrale gi in mod deosebit in partea profunda a acesteia. Sunt neuroni multipolari care tgi timit dendritele spre suprafa{a scoarlei cerebrale, in timp ce axonul pltrunde in substanfa alb6 a emisferelor cerebraie. ,,Neuronii tn panier" prezenfi in straturile III-V sunt o categorie de neuroni

particulari caracterizali prin faptul cd axonii lor prezintd brale orizontale ce se terminl sub forma unui cogulel in jurul corpului celulelor piramidale. Acegti axoni par a fi la originea sinapselor axo-somatice inhibitorii. Arborizaliile axonale se intind la o distanti de circa 500 microni'

Stratifi carea cortexului cerebral

Repartilia neuroiilor la nivelul scoar{ei cerebrale este extrem de variatd, ceea ce a fEcut ca nunierogi auiori si iCentifice de la 20 la peste 200 de zone corticale mnrfnlooir' /r ari:tii]g nun':irultli r:latiti al neuron:lcr. dir^ritc din 6lp pUllL! lrrLrr:uru5rv Yvulle UllClii: Uv y-.rp;o Ulll nlncr

conpoziiia

gi

C'siributia neurcnilcr 5i a prelungirilor lcr).

Histologie ntedica!d
toatd aceastA mare variabilitate, la ni',,elul izocorterului se identifica 6 straturi cie celule nervoase suprapuse, fornr6nC citoarhitectonic scoorlei cerebrole. incepAnd de la suprafafa spre profunzin"rea emisferelor cerebrale, fbrd a fi net delinritate intre ele. aceste straturi sunt: - stratul tttolecular sau plexiform, situat irnediat sub meninge, este sdrac in celule rrelvoase, dar este bogat ?n prelLrngiri dendritice gi aronice apartinand nettronilor din straturile subiacente. Se gdsesc neuroni firziformi, celule piriforrne Cajal 9i celule Golgi II cu axon scr-rfi. Acest stiat are :irnciie de asociarie. - strfitul gronular exiern este nlult nrai bosnt in neuroni decAt str.aiLrl supraiacent. Este format din celLrle glanulare nici, iir .peciai neuroni tip Colgi II, celuie ll.{artinofti cu axon ascendent gi neuroni piranridalr mici gi ntij locii. A-r.e firnctie
Cr"r

Sisternul nervos
i1ocorte-r ltelerotipic (caracte;izat p;in absenla apfoape total6 a ttr.lor stratlr ri): - izocorlcx de tip agranular. p|ezertt in zona motot'ie. prelolandicd, caracterizat prin absenga stiatttt'ilol'gt'anulare 9i plil prezenta a ttnlti nr-rmdr mare de ceh"rie piramidale; - izocoftex de tip granular cat'actel'izat pi'in absenia celirlelor piranridaie gi dezvoltarea accentnatd a straturilor granrtlare. Aliocorlerul sau arhipaliunt se caracterizeazd printr-o dezvoltare redirsa qi pr.in absen!a stratificdrii neuronale. in structula allocortexr,rlui se identifici numai

straturile

1 gi 6. ame iltu
I

de asoc ia{ie.

ilIieleoarhitectonia scoarf ei cereb rale este foruratir de at'anj

stratul piramidcl extern este format preponcie;:ent din ceiule piramidale rnici gi mij locii gi rare celule de tip glanular (neuroni de tip Golgi II gi neuroni cu axon ascendent Marlinotti). Dendritele celulelor piramidale se indreaptd sple sr-rprafa{a

scoarlei cerebrale ;i se ranrificd arborescent mai ales in stratr-rl nrolecglar. iar axoniil se indleaptd spre substanla albd a en'risferelol cerebralc. Are funcfie notorie.

- stratul granular intern prezintf, o rnare densilnte de neuroni glanulai i cle dimensiuni nedii gi pufine celule de tip piramidal de talie micd. Are functie
receptoare.

- stratul piramidal intern contine preponderent celule de aspect pir-amidai nrici, nrijlocii gi Inali (celirle Betz). DatoritA acestor celLrle rnrii. rinii aLrtori au numit stratttl piramidal intern, pdtura ganglionar.i.. Plintre celiriele pir.ar.pidale se gdsesc ai neuroni glanulari. Are functie motorie. - stratul polimorf este format dintr-un amestec de celule var.iate ca dimensiuni gi forrne (piramidale mici, celule granulare, celule fr-rzifor-me, stelate etc). Are func{ie de asociafie fiind bogat in fibre nervoase. Aceste straturi neuronale prezintd, dupd cun am menlionat nrai sus, rr specializare ftrnc{ionald. Astfel, straturile (ll gi IV) au fitnclie l.eceptcare, -eranulare fiind conectate gi primind informafii senzitivo-senzoriale de la talarnr.rs, in timp ce straturile pirarnidale (III gi V) au func{ie motorie sau efectoare, fiind conectate cu neuronii rnotcri din trunchiul cerebral gi mdduva spindrii. Ner.rronii alltohtoni ai stratuir"ri molecular (l) impreund cu rdmificaliile dendritice gi axolice ale neuroniior
din strahrlile srrbiacente stabilesc conexiuni intre diferitele zone corticale, iar neurcnii

prelungirilor nettronale. Prelungilile neuroriale (dendritele gi axonii) de la niveltri scoarlei cereblale de fiblele nervcase amielinice. aferente, eferente sau de asocialie. replezentate slrpt care se gmpeaza gi se orienteaza, aceste fibre se clasifici in: in felLrl Dupd tangen{iaie; - fibre - fibre radiare. Fibrele tangentiale se dispr-rn in grosinrea :;coarlei cerebl'ale paraiel cr-r sgprafala acesteia, tto1iy pentru care se mai nuntesc ai fibre orizontale. Sunt fibre Ce asocialie, cerealizeazlconexir:ni internenronale, grupate in gase pbttrr: sau stlii. Eie pot fi vizualizate ia microscopul optic nun-rai prin tehnici de impregna{ie irl'centicd,
car.e

stratului molecular. Este fonnatd din fibre ce asociazi telitorii corlicale vecine; - larnina difiblosa situatd ?n stratul granrtlar exterir (prr!in dezvoltatd);

evidenliazd neLrrofibrilele din plelungirile nerironale. Aceste sirii sllll . - stria superficiald sau plexul tangen{ial al l'-ri E,xnel sittiatd in grosiniea

stria Bechterew formatd din fibre tangen!iale localizate in partea sLrper'ficiald

stlatului piramidal extern; - stria externa a lLri Bailiarger siiuatd in grosimea stratului grantrlal intern; - stria internd a lLri Baillarger sitiiatd in grosimea stratultri pilamidal intern; - lama infrastriatd localizatd in grosinea stratului polimorf (mai pu{in

dezvoltatd).

stratului poliniorf (vI) fac legdtura intre circumvoluliile cerebrale yecine, intre lobii celebrali ;i chiar intre cele doui emisfere cerebrale. Distribr.rtia neunifcrrnd a celulelor nervoase l;r nivelul izocortexului a
determinat impdrlir"ea acestuia ?n:

Fibrele rsr!iare sunt formate in principal din denCrite gi axoni ale neuronilor ce intld in constitLlirea cdilor cofiicale aferente 9i eferente. Fibrele at-erente ascendenteau origine talanricd in cea mai nlare pafte a lor gi lenr-eziirfi se,,nrenfrll terminal al c5.i1or senziiive spccifice gi nespecifice. Ele se ternrina in stratul granular intern al scoarlei cerebrale. Alte fible, nespecificeprovin din substanfa reticulatd gi se ternini in toate zonele cofiexului cerebral. iar ? rrFie r.^i,.n.rrie ric fihre aferente sunt reprezentaie de fibrele cornistriale (fibrele ce intrd in stit-tctura ccryului calos) care pleaci din stlaiurile iV ;i Vi ale unei e::li:fers celebiale gi se iei'iuini in stlatrlrile ii pi Iil ale er.:risfer:i dt pai-tea op'.isi. Fiblele efeieniE suni a;<.cni ai ne,-lrcniic','din slrai'.rrile lii;i V car-e, Fciir:id ',li:, :ut--sl:liia ceiii,ilie ilrirli i;l coiistitl-tt;a iase icuieicr" des:eld:r',i:' pli"anliC:ir

izocarte-r ltonteotipic (care contine toate cele 6 straturi de

?n:

celr_rle).

sLrbinrpirrit

izocoltex

de

tip frontai

?n care

precioi:rini

izccorre:< de tip i;aiietal ?n caie

pr.edc*in] :liuieie

: uleie piiarrridale; qranirla:-e ;

Histologie ntedicald
9i extrapirarridale gi fac sinapsd cu neLuoni mctori din trunchir:l cerebral sau rndduva spindrii.

Sistennil nervos
coarnele fi'ontal gi occipital al ventliculilor laterali gi din apeductLrl lLri Sylvius. Asernenea formaliuni sunt prezente gi in spatiul subarahnoidian, in unghiul cerebelopontin de unde comunicl prin orificiul lui Luschka cu recesurile lateraie ale ventriculului IV. Sunt considerate a fi care pdtrund in interiorul sistemuh-ri ventricillar al nevraxului.

B. Substan{a albd
Reprezintd conlponenta cea urai voluminoasi a emisferelor cerebrale. Dispusd sttb scoarla cerebrald. srrbstanta albd este lipsitd de neuroni, fiind formatd numai din fible nervoase invelite de teacd de nrielind gi celule nevroglice. in strLrctura ei se deosebesc urnrdtoarele categorii de fibre nervoase:

e sJl!-u9ern-1n9nie
derivat, din leptomeninge -cnline celule

d"]iop!rir.. Stroma coL_n9!]yo-vgseljareJp.nlffi FinillFon',a ti un "pit"liu (celule piale), substanli fundamentald

prrtind qi lbftd" colagen. in gfronlF)se gds;gte o f"e-lea-aep.dard bine- dezvnltntd. Capilalele sanguine srrnt fornlEi6dintr'-un endoteliu continuu, agezat pe o membrand bazald continud. Celulele endoteliale sunt_g:1clionalg strAns intre ele gi prezintd nunrero$i pori (EffiAFD. D".s*sre unJnd6teliu f.nestrat, pasaiul celor mai mr-rltelibitanG-

fibreaferentecareinit'Eincomponenlaciilorsenzitivo-senzorialespecifice fibre eferente sau motorii care pornesc din scoarla cerebrald; fibre de asocialie care, la rdndul lor pot fi:

gi nespecifice;

fibre de asociatie LrnilateralS

scr.rrle (leagd doLrd

circumvolu{ii vecine)

gi

lungi (leaga zone mai indeplrtate din aceeagi emisferi cerebral6); - fibre de asociafie bilateralS. care trec de la o emisferi Ia alta 5i intr-i in structura corpului calos, a trigonului cerebral gi a comisurilor albe (anterioare gi
posterioare).

dil SaplLui!_Llanguin-iulidridulcefrlo-rahidirn

se face

in rnod 4g!r,Sltttt-paliv.

celulele nevroglice ale emisferelor cerebrale sunt reprezentate

Celulele epiteliaie care acoperi dispozitivul conjunctivo-vascular reprezintf, o difeg4;ierqlocald a epiteliului ependinrar, cu care de altfel se gi continu6. CelLrlelesalesesprijlni /EpiteliuJJolexurilc,rcoroideesteunepiteliusimphrcrrhic pe ,nenlb[n abazala. P'i[nralema'poiului b;i nr., .t,. nerecid ci .,, ptdi6ffi-zal

de:

. -6..,.^^ri.--;r^liala.

nevroeli ile pal'encllintatoase;

@recal.e,pefrontulcitoplasnlatic,segdsescnumeroaSe

Nevrogliile parencltimatoa.re sunt prezenie atat in substanta cenugie cat gi in substanla aibd a enrisferelor cerebrale. in substanla cenugie, in mod normal,
numdiul lor este de 6 ori Inai Inare decAt nLrnrdrul neuronilor. Pe mdsura ce individul inainteazr in varstr, raportul dintre celulele nevroglice gi neuroni cre$te. Nevrogliile parenchimatoase sunt reprezentate de: - macroglii- prezente in num6r nrai mare in substanla cenugie;

rrritocondrii. La polul apical celulele prezintdnumerogi microvili gi uneori cili. Pe fetele laterale ale polului apical existd nuffreroase dispozitive jonc[ionale strAnse care nu permit tlecerea unor substanfe din LCR in struciura piexurilor coroide sau

'in vasele sanguine subiacente.

I

f.r, tt^t. 4in secret, ia ep iteli'lu i1,

CEREBELUL
Cerebelul este sitr-rat in etajul postero-inferior al cLrtiei craniene, inapoia trunchiului cerebral, sub lobul occipital al en-risferelor cerebrale. Suprafafa sa este brdzdatl. de ganfuri addnci, aproximativ paralele care delimiteazd lamele cerebeloase gi de gan{uri superficiale care delimiteaza Iamelele cerebeloase.
Este constituii din:

formeazd tecile de mielin6.

microglii - pfezente atat in substanla cenusie cdt gi in substanla albd; oligodendroglii - pr'ezente in numb.r mai male in substanla alba Lrnde

Nevroglia epiteliald, denumitd gi nevroglia ependimard, tapeteaza toate cavitdlile sistemului nervos central (ventricLrlii laterali, ventriculii iII gi tV, apeductul lui Sylvius, canalul epen{imar), formAnd epiteliul ependimar. in ventriculii laterali. epiteliul ependirnar se continud cu epitelir-rl plexurilor coroide, nevroglia epiteliald padicipand activ la sinteza, secretia;i circulatia lichiclului cefaio-rahidian.
. ": ,C.

Flexurile coroide -'r.

cerebeioase.

doui emisfere cerebeloase (neocerebelul); vermisul (paleocerebelul) o porliune alungitd mediand care une$te emisferele

liggdg-aeigide sunr structuri specializaie ale sjsiggrului nel.vos central responsacile de pred::cer--a-IcJ:ii:rlui c.-fain-rahid;nr@$ Siint localizate in

ilx[:_il

;ff i :f ffi ffi H**P*]ffi

,1:;;'

Similar altor organe nervoe.se ale encefalului, cerebelul este forruat din slbstan!i cenugie 9i sr-;cstanl5 albi. Srii.;sl:rnt:r c:nr:si.. erie diin;:si l:r s:':rrafria ccr:ieirrlrri si forrteazi SCOirilf

csl':telcasi, Ea are c gio:;ne cl* cir^ca

I ran si ilil?ei'i aii; v-=rl:is'.li c-i:;:

i'1 i s

6 | atgi

ntecl

ttl

cprisl'erele cei'etieloase.'in iLrte liorul ittaselor lerebeloase se girsesc insLrie de sg6stanti cenu5ic care l'olnreazi. nucleii cerebelogi (din!at, er.nbolilblm, globulos gi
nirc

-____-

lastigia l). Substanta alirl este irrcaliz-a1i la inteliolul celebelLrlrii fiincl fbrmatir din fibre ner!oitsc a l'ercrrte s i e fele nte rrt iel irt i zate.
lcr.r I

' A. Scoartir ccrcbcionsri

Este lbrntati clin palctrchirn

cclulelol

Lor;.irr tilup cesirolra t: sle constitu i1i din ;i nevloglicc, vasc sarrgrririe gi septuli {'irre cle tesut con-junctiv. NcLrron i i prezcn{ i in scoar'la cerr:beloasii su n t t'cptezental i tle:
.11.91:voas9

prelungililol

"si

stron.rir. Parenclrinrul este aicdtLrit din totalitatea ceh"rle

-- celulele

Purl<irr.je;

-- celulcle glanuiale. -- ceiulele str:late;

celuie Ic Colgi I 5i Colgi II.

Celulclc Purkiu.jc si.ttrt ce lule calacteristice scoar'{ci celeireiozise. Sunt nerrrorri pilifirrrli, rrruliipoiari. dc clinrcnsir-tniui:rri, avirrd diarnctlul pericariontilui de 50-70 tlict'oni. Ncuroplasrrta estc bogatii in olgarrite citoplasrnatice, ial nucleul este trare,
Itipoct'oru ;i nuclcolat. De la polLrl extenr porncste Lirr buclret de clench'ile ce se rarnificd ltulet'tt ic ,,itr coiu:rc dc cerb" cnr ifzirrd colaterale de c' d inul I. II qi ill in stlatu l ntolecular. lJertcllitelc srt o1is111*utt intr-trtr singut'plan sprrr,:uplafata lauielei ccrebeloase. l)e la poitrl intcrn. opLt:; Cericlriiclor', pornette on axon s,rbtile cirle stliibate stlatLrlglanular $i lfece in substantu albl devenind fibrd nervoas,' efel-cntI.

-*---::-_-::---::..__:-------:--:l-:::*- plezintd mult nrai evidenti decAt citoarhitec,onie o celebeloasi Scoarfa prof,r-tuzitrre, se'Jeosebesc spre poniind de ia sLrprafa{a::1r Astfel, cel'ebrali. scoafta bine delinritate: diferite. 3 stlaturi - stratul tnolecu iat' salt slt'atttl slrperlicial; - stratul ce iuleli;r Pulkirr-ie satl strattll gangiionar; - stratlll granul,tr satl stfattll prof'trnd. Strotu! nto{ecul;tr cste bine clezvoltat. Este constituit clin pu!ine celule steiate gi celLrle tip Golgi ll c., iunctie asociativl, dar contine nulrefoase dendrite pt'ovenind cle la celulele Purkinj; clin stlatul subiacent gi axoni din stlatul gtanular. Aceste fibre sLrnt cirieRtate'atAt peloendicular-poTupF@zibar{ei celebe loaSe cdt qi palalel cu aceasta. Acest strat cortfine Itttttteroase sirrapsc 5i ale funcfie de asocia{ie. Strstul celulelor Purkinje sall stfatLll ganglionar este fofmat clintr-un silrgur rAnd de celule Purkirrje. Dendritele:Icestor celule urcd gi se arborizeazd puternic in stlatul utolcculat'unde fac sirraps[ crt axonii itr ,.T" ai celulclol'granulatc, iar' axonul coboar'6 plin stratrrl gianulal itr substanla albd gi face sinapsd ctr netrt'otrii ruucler-rlui dintat. I-a nivelLrl stratuiLri granularemite colaterale sple erxoniiceittlelor' Purkinje vecine realizAnd sinapse axo-zrxonale. Corpul celulelor Pull<inje face sinapsd cu celulele crr .,paniel teinrinal" prezeute in stlatul granLtlar qi ctr librele .,agdlatoa|e" al'el'entc, venite de la nucleii pontici. Strotu! grunular este constituit dirrtr-un nurndr foatlc nittre de celule grauulare (circa 2 nrilioarre/mnr3). Dendritele acestor celule lbrtueaz-d o sirrairsii specialA denr-rnritd,,glonrenri celebelos". Clonrclulr.rl cerebe los reprez-intit o aglotlelate cle
sinapse leziiizate intre dendritele
saLr celr-r

Si.s t L rt r

ttl t t (t'vu.\

lelor grartu lare gi axonii celuicioi- ,,utttgchioase"

Cclulclc granullre sunt printre cele rlai lnici celule din organisnr. SLrrrt Itculottinrr-rltipolar'i, de fornrii loturrda sau ovalir:'ir, cLl diatnetfulcle 4-6 rrricrcni, ttettropiitstttd redusit, nrrcler"ll nlafe $i lripelcronr Dendritele lor scurte se termini printr-o alborizatie ,,in gheari". Axonul lor est, lung, cu tr.aiect ascendeut spre sr-rplafirfa cortexultricerebelos, strdbate stlatul rnoiecular gi se terminI la suplafata acesttliil [riiirrcindLr-se in ,,T". Cele doud ramuri turnrinale trerg pafalel cu supraf'ata scoat'tei cefebeloase qi fac sinapsi cu arbolizaliilc dendritice ale celulelor PLrrkinje. Cctlulele stelafe srrnf celrtle mr-rltipolale, cu dianretlr-rl de 15-20 nricroni prezetrte urai ales in partea superficialir a scoartei cerebeloase. E,le au fr-rnctie asociativir. Plezinth denclrite pLr{ine, scurte, paralele cu suprafata scoartei cerebeloase. Axonul este Iung qi emite colaterale care se termind in.jurul corpuh-ri celLrlelor PLrrkinje l'orrnAnd clte urr cogule{ perineuronal, urotirr pentru care aceste celule se nrai nunlesc si ,,celule cu paniel'ternrinal". o astfel de celuli realizeazd sinapse cu cel PLrtirr 10 celule PLrrkiuje. Aceste sinapse sunt de tip axo-somatice gi axo-axortice. Celulcle cle tip Golgi X sunt celule cu axou lr"rng, care iese din scoarta cerebeloasd, in tirrrp ce celulele de tip Golgi Ii prezinl5 un axolt r.nic cale nu clepbqegte substarrta cerrrigie a scoaltei celebeloase. Sunt ceiule cr-r functie de asociatie.

axonii celulclor Golgi, invelite de o capsLrlI gl;a1.1. Axonul Lll"cd pa:rA in stratul tnolecular ttnde se biftu'cd in ,,'i" qi face sinapsi cr-r dendritele cel Lrlelcr Pulkinie.

I]. Substantft ftlbh

Con{ine fibre nelvoase nrielinizate a[erente qi eferente. Aceste fibre au origine fie endogend, fie exogend. ', Fibrele exogcne sLrnt fibre afer"ente care ari pelicarioni la nivelLrl nrdduvci spindlii, bulbului rahidian, puntii lLriVarolio, sau chiar"scoal'tei cefebrale. Hlt' lbmreazi tracturile spino-cerebeicase, bulbo-cerebeioase, r'eticulo-cerebeloase, corilco-pontocerebe I oase.

Unele dintle ace''ite fibre a{brente, dennmite fible agd{irtoare (gi'}i^;rpante) $i respectiv fibre nrugcirioase, realizeazi la nivelLll cottexnlui celebe los sinapse
speciale.

Fibrela Ggdfita#rc iau nagtere la nivelul olive i bulbarc, strabat subslan{a albi cet'ebeloas[ ca fibre iirielinice 9i pdtrund iir cortexul cerebelos unde pierd teaca de mielinS. l)Lrpi ce strii:nt stlatlri grauular dau nr,rureroase l'amificatii care se ternrind

il i.s I o I o gi r: nt cd i c a ki
".agirfi:inciLr-sc
aLr

Sis!entul nct'r'0s
La nivelul enc,:falului, dula mater'piitruncle intle enrisl'eleie cet'ebrale fblnrzind
coasa cle ierului, iar )rtre emisfelele cereblale Ei celebel fortreazi cortlrlcerebelLllLri. ,,\l'ahnoida e:;te o foi!i conjuncl:ivd foarte subfirc, ca o penz.al cie paian.ien,

ca ni;ic iiane'' in jiu'ul dcnciriteior sau cofpttiti; cehilclol Prrliiiile . i,ii.. actiunc excitatoare ciilecth asupra r:elttlelot' Pulkinje gi celr.rlelol Colgi. l;ihrele mttpcltiousc srint gfoa:ic. ondulate, irrult uai u;;ol de cvicierr{iat, llle lrlovin clin nulllcroase firscicule (spino-, ponto-, vestibLrlo- gi relit:r-rlo-celebe loasc). r\junse la nivclul cortexului cerebelos pield teaca clo nrielind ;i darr nunieroase ranrilicatii (liecar.e fibrir dir ciica zl0 clc lamuri) ce se terniini in stlatul gi-anular la nivelrrl glonrcruliit'li celebelo,si, rrndc lhc sinapsl cr"r di:ndlitele celulelol glalnrlare. Pc traicctul lol prezinli ranrii'icafii scurte ;i sub{iri cu aspect de ,,tufi: dc irrugchi''. Au cfect excitalol asupra cclLrIeloi' glanrrlale. I,-ihrclc curtrogcrrc au oligirtca in scoar!a cerebeioasir si'rlr in nucleii ce rebelogi. Axoniice iulelor Ptilkinje, stliibat stratul granular', cap.dtir tcaci de nrielirrf, gi se indlcaptd spre nuclcii celebelogi unde fac sinapsir cu ueulorrii ilcest.or stllrctlrri uer\/ons0. Axoniiacestor ncrrroni 1'ornreazh tlactrrli cafe lnerg splc nucleii vestibLrlari clin bulb slr'c srrbstan{a reticulaia a tlunchiuliri celcbral, sprc nriclerrl ro$Lr sau splc talamus.

Ccluielc ncvroglicc ale cercbc,lului sr-rnt lcltlezr:ntate

dc:

macroglii fibroase qi proloplasmaticc irrai uurrleroase

?ri

coltcxul ct:r-elrclos;

rniclogiii prezente ntAi in substantr t:cnugie cet

ii

in subslanta albI,

- oiigoclcnriloglii

plcze nte in rrunrir urai rnare in substanta albir; iie',,roglia Fananas prczentl in shatLri gangiionar;

-- rrevroglil Belgnran.

avascular6, tapetati: pe ambele fete de uu epiteliu sirrplu tultit. Arahnoida tlirlile septuri corrjrrrrclive fine spt'e pianrater citre septeazd spo{iul suharolitroidiun prirt care circulii lichidul cefirlolahidian (LCR), ln anunrite zone (nrat'ginca latet'ald a sinusr-rh-ri longitr"rdinal superior', canalrrluivertebral), arahnoidatrirnite sple dura mzrter prelungiri viloz-itare, denLrmite vilozititi alalrnoidiene sau granulatiilc lui Pacchioni. Vilozitalile alalinoiclicne sunt constiluitc din mase de celr"rle leptonreninge e Ei fine i-iirir: dr coiageu acopelite de un epiteliLr corrtirruu.{.ir vArsta; vilozitllilc alalrnoidicrre se lrilrertlofiazi 5i pot gettera noduli calcificali satt oso;;i. Arahnoida tlece ca o ptrnte pcste ganfLrrile substantei nervoase atit la nivel rreduiar cAt gi cere'bral. Pia matcr, menrbrana interni a meningelui, este o stnrclurii ccinjurtctivovasculard flni cale aderii la sul-rraliria olganelor nervoase, urmirirrd kratc inflexiunile acestora- Ilste fornratir din fibre colagene ;i elastice foarte subfili, t'arc celttle corrjurrctive (fibroblasto, uraclofage, r.nastocitc, celrrle pigmentare) qi irase de slitrge. Ea irrsofeqte pe o anurnitii dislanti vasele de singe care pirtlLrnd in subslania nelvoasd pelurifincl pr-e lurrgirea spa(iLrlui sLrbarahrroidian in inteliorul tesutului ner r./os, dupi cale este inlocLrit[ cr.r o teacir nevroglicd ce inso!eqte capilarelc sanguirtc. I)e fa{a inlernd ea ste dr.rbiati cle o mcurbrand glialii forrratl de plehrrrgiriie celr.rlcIor nevroglice existentc in sLrbstan[a nervoasd.

I\4IiNTi{Cii,LE
OlgarreIc sisteniului nelvos centra i (nevraxLrlui) sunt inveiite de tre i memlrlane conjunctive corrcentlice care {blnreazii rleningele. Elc aLr func{ie de proteclie qi st"ts(inet'c nrecarricli, tlof icd 9i de apZlrare. De la exteliol spre inteliol acestea sunt:

BA RtrIiIT A I I EM ATOI'N CE,FALTCA

Telurerrul dc b:irier'[ henratoencelirlicir sau barieli nrenir.rgo-ce lcbrald, intlat in

--

dlrra nraler'; alalrnoida; pia urater.

sau

Pia nrater gi alahnoida constituie inrpreunl ineniniele moale

litefatura de specialitatc incd din secolul trecut, i;;i are oliginea irr observatiile experimentale lacule dc P. Ehrilich gi E. Coldmann care au denronstrat ci antrnrite substarrte colorante ,njectato in sAnge cololeazi irnele tcsutr:r'i dar nu tl'ec in organeli: sistemului nel'vos crntlal. Ulterior s-a constatat c5. la nivelul sistenrr-rlui nelvos existd o structurd fr-rnc{ionali care nu pernrite apsl1r it6r sr-rhstanle ch il-r ice, an "nr itol torine
nticlobiene sau anunritol antibiotice, sd tleacd din vasele sanguine irr {esutr-rl nervos. Baliera hernzrtoellcefalicd are rolul de a men{ine constanti conrpozilia rnedir-rlui intern intranevraxial, deoarece sistemul nervos centlal trebuie ferit de fluctuatiile fiziologice (niodificlri ale nrediului intern dupd rnas5, de exemplu) sa',r patologice calc apar in alte organe gi chiar in sdnge. Merrlinerea horireostaziei la nivelul SNC este o condilie indisperrsabil6 pentru pistrarea excitatrilitdlii $i
conductibi

lepton.ren ingele.

I)urzr mater, rrenrbrana extern6, folnreazd pahinreningele. Este o rnembrand groasi, durzl, irrextensibilir, formatl din lesut conjunctiv dens larnelar, bogat fn fible de colagen, printrc care se gisesc fibt'ocite, terrninalii nervoase libere gi vase de sAirge. Fa{a sa exteltrd adeli irr porf iuriea cefalici de oasele cutiei craniene, iar' in por'fiunea raliidiand este separatd de structurile canalului vertebral prin spaliul epidttrol, ocupat ie un tesut conjLrctiv lax bogat in adipocite. Fa(a sa internd esie tapetatd de Lrn epiteliLr simplu turtit, endoteli[orm, dependin{d a arahnoidei. irrfre dura rrrater gi alahnoicll se gdse;te spo{iul .subdural.

litlti

i nedronale.

Principala stlucturd histologicd cale indeplineqte func!ia de barierd

este

endoteliul capilarelol cerebrale. E,rrdoteliul capilarelor cerebrale este forniat din

i0

3t

II i.t l tt I o gi e

ed i c u I d

Si.slcntul net'vo,t

celtrle paviuterrtoase,jonc{ionerte irttre ele prirr zonule clcludens. liie se spLij inri pe o lttcrtrbrarth blrzlld cotrt inui. Pcretelc capilarclor estc cluirlat spre {csutul ncrvos de nurngroase podocite astlocitale care l'olnreazit o teach pelicapilarir. Balicra henratoellceftllicir prez-intar o pelmeabilitate selectivar. MolecLrlele liposolubile (aicoolLrl. nict-ltitta, cloranrfcnicolul) s, iibat crr trEurintii buriela henratoencelirlica; nroleculole hidlclsolLrbile stribat gl'er: ,:ru cleloc accastd barieri. LJnele nrolecule hidlosolubile pot stlibate pefetele cndct iial clatoritd plezen{ei in membrana celLrlei enclotr:lialc a rrnol tlauspoltori s1rccific Asenrcnea transpoltori faciliteazi pirtr-utrderea glucoze i qia unorarninoacizi diri s. rrgein tesrrtuluervos, n)oldiJule ftbsolttt trccesat'e llentru ltr;irtirea celulei nervoa:... Uuele substaltte crr gfeutate nto-

Epinervul e ste stnrclura conlunctivi cale clelinriteazii,

la periferie.

ctt

o capsuli, net'vttl

este fbrntat din fibLe cle colagerl gl'osiefe, organizale in fascicule ofieptate longitudinal gi oblic irr rnport cu axul lung irl nervului. I)rintie flbrele de colagen s-au identificat fibre elastice, lltllllel'oase flbroblaste, fare rnastocile, vase

Ill

sallguine gi limlatice. Perittert'utr este forntat clin septuli ctxjLrnctive care se clcsprind din epincrv gi pdtlund in interiorul nel'vLlhli, deliuritind fascictrle do fible ttervoase. El are dirnensiuni urai reduse decAt epinervul dar este fot'urat din aceleaSi eleurente
strttcttt rale.

En4onervul est, {brmat din fibre

de colagen ,:r: gt'osinri dil'erite disptise plirrtre

leculaldtrtai nrat'estriitratpcfetelecncjotelialsrr' l'olmaunorveziculedepinocitozd.

SISTEN4TIL NE,RVOS PERIFERIC

Este forrnat din nervi Si din grupili neuronale provenite din crestele ne'rrale, rrunritegrrng/iortinen,o:;i. Acegti ganglioni, dupdlopografic pot fi: spinali, cranieni,
pzrravertebra I i, prevertebrr I i, periv isceral i sau i n trantulal i. Ir{ervii peril'erici sunt lornrati rlirr f ibre l.}ervoase gfupatc in fascicule. Dult[ pfezonfa satt abscttta tecii cle mielinS, f iblele nervoase pcrif'elice se clasi{'icd in:
cr-r teacit dc mielini: l'ible nervoase amielinice. Fil:rele llarvousa crt tniclini sunt lirlnrate de axonii neuronilol nrotori dirr cont'ttele anterioat'e ale mdduvei ;i ai neirrorrilor rnotoli ai nervilor cranieni, axonii nculonilor vegetativi Preganglionari (simpatici gi palasinrpatici) gi preiLrngirea

fibrele nervoase giirilrrrul fieclrei fibre nervoase, clt orientare ltarzrlelir cir a fibrei. in acest !csut conirrnctiv sc pot gasi fibloblastc, I'arc nrastocile qi lrracrolage. precunl qi capilare satrgtrittc. F-ibrele nervoilse omielinice, dettrtttrite,si ,,fiblele Rentacl<" sunt tbt-urate clin axoni ai unol neuloni sornatici cu dianrett'ul lc circa 0,5-3 ntict'oni. Cele mai nurneroase fibre nervoase anrielinice sunt fepiclzelttate de fiblele vegetal"ive
postganglionafe silnpatice 9i parasimpatice. Aceste llbre sr-rrrt formate dirrtr'-o succesiune de celule Schwaut' .:t.c contilt ip niqte invagina(ii alr: trtlasmalemei l'lLmreroasc prelungili itxotrale. Fiecrl'e axoll se gise$te intr-o lo.li satr intt'-o invaginaiie a celulei Schwann, invclit de utt .,:ltezaxott" care replezinti o plclungile a urembranei celuiei Schrvann in jr,rrtil a,ronttliri. Deoalece lipsegte tc,eca cle nrielind, cottducerea unclei cle dellolalizare se lace Ient, din apfoape in ;: rroape.

fibre ltervoase

j"

Ganglioniispirrzrli
Pe

senzitivi (dendrita) neulonilorpseudouni;rolari din garrglionii spinali.Aceste prelungiri nu se cieosebesc intle ele decAt ltlin dianretrul lor. in jurirl uicestol prelungiri neurouale se eviden{iazi la rnicr-oscopul optic prezenla teciide rnielind, ctr grosinri rrariabile, propor'fionale cu diametrul prelungirii neltronale. in secliune longitudinalii teaca de nrielind fornreazd r.rn tub discontinuu in jurul plelungilii axonale pAni la l-?. nricr-c;ii cle cxtrerrilatea distal6 a axonului. Acest tub este intt'erLrpt din loc in li;c rlc strangulaiiile llanvier, locul unde axonul poate enrite colaterale. Datoritir cornpoziliei bogate in fosl'olipide, teaca cle mielin6 se coloreazl slab in coloratiile uzuale. celulele Schwann, situate la perif'eria teci <le mielin6, sir-rtetizeazd teaca de

ca aceasta sd se uneascd cu

traseul rdddcinii posterioare a nervului spinal, in canalul vertebral, inainte rldicina anterioari pentru a lolttra ncrvttl spinal, se gasette c6te o forir.rafiune mici, ovalard, care fbrmeazd ganglionLrl spinal saru ganglionul ralridizur. ?n seciiune longitudinal6 ganglionii rahirJieni prezinti ut'mdtoarele stt'Ltcttrri
histologice:

nrielind, lrrdtrescprellrngireaneulonaligi fagoctteazdresturileneuronaleincazde clegenerescetr{5. De asenteltea, au capacitatea ,!e a sintetiza colagen. Teaca lui [Jenle este reprezentatr de o lanr' lrrd de iesut conjunctiv dispusd la extet'iortrl celulelol Scirwarur. Ea irrveleqte flrii :ntrerr,rpere prelungirea neuronald. Fibtele nervoase sLrnt solidzrriz-ate intre el llrintr-o cantitate nrai nrnre sau n)ai nricr clc fesut corrjLrnctiv clre lbfnreazd end' rrervul, perinervLrl gi epinervul.

Ccpsuta este o structuri coniurrctivS, fibloasd, fonrratd din flbre de colagen dispuse in lamele printre cal'e se ghsesc rare fibre de reticulinii gi fibrocite. Din capsul6 se desprind finc septuri conjunctive care pdtl'und qi se I'amil'icd in interiorul ganglionului, lErd a compartimenta parencliimul gangliollar, constituind stroma conjunctivd c,; rol de suport pentru celr-ri':le gi fibrele nervoase. Pe calea acestor travee conju,rctive pdtrilnd in gangliorl vasele sauguiuc care asigLlrd nutritia oarenchiuruIur,

- o capsLlld conjunctivd - o zonl corticallr - o zoni axiali.

fibroasi,

la

exterior;

fl

i.s t

ogie

rn

eJ i ca

il

Si,ctentttl nervos

Zorrs corticairT, clisprrsi inricJiai'-sub-"up*iiia, cstc constituitit dintr-o agloineralc dc ncLrloiri gi celulc nevloglice. Aici se glsesc douir tipuli dc neuroui:
neuron i pseudoLrrr ipolari viscelosenzitivi: l)c:r-icaricnii sunt dr: folnri-r sf-clicI gi dinrcnsiuni variabile de la 15 la 70 gi clrial 120 nricic.iii. Diir ;runct cle veclcle stluclirral uce5ti neurorri nu diferd de alte celule rrervoase, ciat'din pLrnct de t,eclelc Iirnctional tlebuie notat cir accste celule ilclvo.rse nu rca!i,r.eazd nici o sinapsi pe suplal':rta corprrlui nculortttl. Cei nrai rnici
-

ctc); ial in peletele ttnol ol'galle intet'ttc existd gntpdt'i de nctrlorli vegetalivi

ce

neuroni pseudounilroiitri sotlratoserlzitiyi;

fbrneaz,ir ganglion i i irrtranrttral i. Ganglionii vegetativi, irrclil'eleul c6 sunt simpatici sau parasinrpatici, plezintl
o organ izare stt'ttctLrrnli si Ini

lari.

l-a perifler.ie ganglionul prez-intil o capsuli fibloasir care tliniite irt irrtelior' scpti-rri conjunitive ce con{in capilare sangLrinc. Corpii neur"otlali sullt dispLrgi sub forma uuor niici insule printlc fasciculele cortjunctive gi lasciculele cle fibte axonale

lrielinice (preganglionare)

ncurt'r.ri par sit conduca influxrr I neryos sonrcslczic clureros, neuronii dc talie intclnrediarii coudirc irr.iluxrrl nclvos tclrnic, iar nctiionii ,le talie iriare conduc inflLrxLrl ncrvos lcgat de sirltultactil gi pi'opriocelttiv. l)in pericaliori ponrc$te o singui'ir prelungile cclrrlard anrielinicZi, fiincl neLrroni llscrrclor.rtripolari. Ilesplinsb clin pericaliou. prelun{irea neurouali care con{ine atAt clenciiita c6t;;i axorriil execrrtir ruai nrulte incolircili, uneor-i clriar in-ir-rrr.rl pericarionului, re:rlizAnd ur'l aspe.l de ghem sau glonrelul, dirp[ cale se clividein doua brate, in'l' sau \'. [Jir bi'at, nxonLrl, sau prelungilca centlalir, phtrunclc prin r[ddcina posterioard in nrircJur,;-r, ?n tinrl; ce al cloiica brnt, de nclrita sau plelungirea perif'ericd, se indreaptii

;i aniielinice (postganglionare). Celulele satelite perineuronale itrvel,:;c ca o capsnld fiecare llericarion qi-l izoleilzl de lestrtul
corrjurictiv La nivelLrl gangijs,'l;1.,' tegctativi l'ibrele preganglionale lac sinapsir cu corpii sag dendritele neutr.trilot' posiganglionari. O palte clin fibrcle pr-eganglionat'e

lrielirtice pot sI trtrve, seze ganglionr,rl vegetativ gi si facd sinalrsd itrtt'-tttr ali ganglion. Neurorriivegetatirri strnt neuroni nrultipolari, cu diantetrul valiabilde la l5 la 60 de micloni. Ei prlzinti nunteroase dendlite de lLrnginri variabile gi ttn singtrr axon care se distrih-ric olganelol efectoare (celule tt.tttsculat'e netede, celulc
glandulale).

sple poril'e lic, itrtri irt constitulia iridicinii posterioare

rre

;i

fornreazi ternrina{ia

in ganglionii vegetativi

se pot

glsi celule cu functie endocrini, secrc:toale

de

n,oasil serrzitivii, sclniaticir sau vcgctativirAtit colprrl neuroiral cAt 5i prelLrrrgiren unicl, nemielinizati sunl invelite de o calrstrlir glialh continr-rd, lorirrati de celulele sstalite perincuronule, Aceasti capsulir glialir nr-e rolul de a izola cornlrlct pericarionrrl qi lrrelungirea neuronalS. de tesrttrrl conjurtclivo-vascrrlal incorr.jLrrator';i cie a-i asigula troficitatea. La nivclul bi[ulcatici plclLrngilii neLrronale, celulcle satclite pcrinculouale sunt inlocrrite de ceIrrIcle ucvloglioe Schwann oale sintetizeaz-dteaca de nrielina. Colr-rlelc satclite pelineulouale, dcrrunrite qi ,,celule capsulare'' ari oliginea, ca gi celulele nevroglice Scltwann, in clcstele neuLale. Sunt celule altlatizate, cu urr truclcu alungit situiit central gi citoplasnrir atrLrrrdentl. Prezinti numeloase prelungili ;i se jonc{ioneazii stlins cu alte celr.rle satelite, realizdnd o stntctLlfi capsular6

catecolatl i ne (aclreniii ind ;;i noladrcnal i nd).

continui. Eie plezinti o fa{I intcrni care se aplicd

pe neurolenrd gi o lata externd

cat'e viue ?n colltact cu stloma conjur.rctivo-vascuiara a ganglionului. intre membrana trcut'ouului qi cca a celrrlelol satelite exisli nunreroase interdigitafii, uneori destr"rl de accetttuate, care au detelr
n
i
r

rat

desclierea ercnati a unor ,,prel ungiri derrdritice"

a

ale pericalionului.

Zonu uxialti clcupir paltea centrald

nervoase al'elente

ganglionului gi este constitLritd din fibre

ne

;i

eferente, mielinice gi rare insule

uronale.

Gangtionii vr:getativi sunt folutali clirr grLrpiri de neuroni siruafi pe traseul nervilol vegetativi. Astfel, cle-o parte qi de alta a coloanei verteblale se gdsesc lan[uli de gaLrglioni simpatici paravertebrali: in.jurul unor vase de sAnge sau itr aplopierea tnlor ot garle existii plexuri nervoase vegetative (plexul celiac, cardiac,
doLrir

-.':