Você está na página 1de 6

6.

2 Psihopatologia functiilor: A) proxice si B) mnezice;

A)Atenia funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiv a

activitii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene proprietatile atentiei sunt: selectivitatea, mobilitatea sau flexibilitatea,directionarea, distributivitatea, stabilitatea, volumul; tipuri: involuntar( neintentionala, primara): determinate de stimuli ce habitual( postvoluntara): stare de pregtire, de

apar brusc; noutate informaional; organism nepregtit; voluntar: deliberate si susinut de efort voliional; ateptare A)Psihopatologia ateniei Disprosexiile= tulburri ale ateniei Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere; -- intoxicaii uoare, -- hipocondria , -- fobici si obsesionali -- se manifesta selective ex.:-- melancolici ( idei depressive de culpabilitate, de ruina ; ) -- cenestopatii si hipocondriaci ( orientate asupra starii de sanatate, asupra functionarii organismului) -- deliranti ( orientate asupra evenimentelor, persoanelor implicate in sistemul delirant respectiv ) Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere; apar n-surmenaj; anxietate, depresie, oligofrenie, demen,

-- apar n-- episoadele expansive,

schizofrenie, intoxicatii cu alcool, benzodiazepine, barbiturice aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai n strile comatoase

tulburarile atentiei pot fi observate in timpul anamnezei, dar se pot utilize si

teste specifice de atentie dintre care cea mai utilizata este metoda Kraepelin: I se cere bolnavului sa numere de la 100 inapoi din 3 in 3 sau din 7 in 7.

B) Memoria proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare (ntiprire),

conservare (pstrare) i reactualizare (evocare) ; oglindete experiena anterioar si constituie rezervorul gndirii i imaginaiei ; suportul forei cognitive a individului ; strns corelat cu procesele afective Procesele memoriei memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi

adecvate; factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificaia materialului; factori subiectivi: starea fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv, vrsta ; pstrarea ; reactualizarea Tipuri de memorie Imediat: reproducerea sau recunoaterea unui material pn la 10 secunde

de la momentul prezentrii Recent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de A evenimentelor ndeprtate (memoria de lung durat): evenimentele trite 10 secunde de la prezentare

de la nceputul vieii i pn n present Dismnezii cantitative a) Hipomnezii: scderea n diferite grade a forei mnezice ; Apar n surmenaj , involuie , oligofrenie, depresie, anxietate, schizofrenie, la cei cu TCC, afectari cerebrale(postmeningoencefalita)

b)

Amnezii: pierderea totala a forei mnezice; rar poate fi intalnita o raela

amnezie,practice sub aceasta denumire es ascund hipomnezii severe; pot fi pariale sau totale (n strile comatoase), retrograde i anterograde

b.1) amnezii anterograde (de fixare) - se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la mbolnvire spre prezent; sunt mai frecvente ; - scade capacitatea de fixare - nu se poate evoca un eveniment recent, dar le conserva pe cele din trecut - apar n: - sindromul Korsakov, de etiologie alcoolica, infectioasa sau traumatica, stri confuzive, - stri reactive (n situaii traumatice majore, de mas), - psihoza maniaco- depresiva, - stari nevrotice si reactii psihogene b.2) amnezia retrograd (de evocare):- tulburarea memoriei se intinde progresiv dinaintea bolii spre trecut, - destructurarea nu este att de accentuat, intalnita in demente Amnezia lacunara= hiatus mnezic temporar - Apar in: stari confuzionale, traumatisme cranio-cerebrale, echivalente epileptice sau stari crepusculare, stari de betie patologica - Unii autori impart in Amnezii totale: n come; Amnezii pariale (par a fi hipomnezii): Amnezie tardiv sau intarziata : legat de o tulburare de contien; apare progresiv; n stari confuzionale, epilepsie Amnezia electiv (tematic): nregistrare voluntare bine efectuat, recunoatere imposibil; influenat de strile afective negative (posttraumatic) c) Hipermneziile

evocri exagerate, tumultuoase, ndeprteaz individul de la preocuprile apar la - normal, legate de momente cu continut afectiv negative sau pozitiv,

sale de moment

psihopatia paranoida, oligofreni hidrocefali, stari febrile, narcoza cu eter, chloroform, barbiturice, socurile cu insulina, starile hipnotice, stari de surmenaj, convalescenta unor boli somatice febrile hipermnezii selective: la paranoici, n intoxicaii; bolnavul i mobilizeaz toat fora mnezic pentru tema pe care o are n minte: procurarea actelor doveditoare pentru a demonstra urmrirea etc.,sau procurarea drogului. mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic i incoercibil a ideilor i amintirilor,tulbura somnul pacientului care nu poate sa doarma din cauza amintirilor Alte hipermnezii:tematic: afectogen, autist: n schizofrenie, mecanic, oneiroid: n toxicomanii, viziunea fr nelegerea datelor (n oligofrenie),

retrospectiv: derularea fulgertoare a ntregii viei n ultimele cteva clipe dinainte de moarte,in momentele de mare anxietate si in crizele de epilepsie temporala Tulburrile calitative paramneziile amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub aspectul lipsei legturii cu realitatea obiectiv trit de pacient a) Tulburri ale sintezei mnezice imediate(pseudomnezii, iluzii de memorie) adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite

n realitate, dar care nu sunt ncadrate n timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute ca trite sau netrite. Tipuri: Criptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit n realitate; bolnavul l consider a fi propriu.

Apare n - schizofrenie, deliruri sistematizate (paranoia si parafrenia), demene(senile, arteriosclerotice) nstrinarea amintirilor: =situatia inversa criptomneziei, cand bolnavul considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite; in ambele scade capacitatea discriminatorie ntre evenimentele proprii i cele strine; apare n demene falsa recunoatere, - varianta de criptomnezie, ce consta in recunoasterea a se intalneste in: - stari de surmenaj, -stari de obnubilare,- stari maniacale ceea ce de fapt bolnavul nu cunoaste schizofrenii - este probabil starea premergatoare a fenomenelor de dj vu, deja connu, deja eprouve, in care pacientul are impresia de a mai fi vazut, cunoscut, persoanele sau situatiile respective iluzia de nerecunoatere, in care bolnavul crede ca recunoaste persoane pe care nu le-a cunoscut si nu este sigur ca recunoaste personae pe care le-a cunoscut paramneziile de reduplicare(Pick) (bolnavul crede c o persoan a fost

multiplicat n mai multe exemplare, cu un anumit scop sau ca a mai fost in situatii asemanatoare) b) Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente

reale din trecut, pe care le situeaz n present, sunt de mai multe feluri: b.1) Pseudoreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le triete ca evenimente prezente. Apar n sindromul amnestic, n demene. Confabulaii(Pick) (halucinaii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare, bolnavul nu spune adevarul dar nici nu minte. Pot fi:- mnestice

(umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile) ; - fantastice (descriu lucruri neplauzibile), - onirice (ca scenele de vis) Ecmnezia: tulburare global de memorie, cu ntoarcerea ntregii personaliti n trecut(pacientul confunda trecutul cu prezentul ; apare n stadiile tardive de demen senile, in cadrul delirului senile( Jislin) Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate; posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente ; apare n surmenaj i n afeciuni deteriorative(prdemente si demente) Tulburarile de memorie pot fi observate din anamneza,dar sunt si metode specifice, cea mai utilizata fiind proba oraselor( se dau bolnavului 6-8 nume de orase si I se atrage atentia ca trebuie sa le retina, iar dupa ce I se distrage atentia un minut I se cere sa le redea)