Artisti evrei din Romania!

Erno (Ernest) Tibor Oradea, 1884 Kaufering, 1945

Nscut la Oradea (ora ce adpostea la acea vreme o comunitate evreiasc, ce reprezenta cca. 20% din populaia total) ca evreu supus administraiei austro-ungare, Erno Tibor i-a descoperit pasiunea pentru plastic nc din vremea adolescenei. n mod firesc, Tibor alege s studieze pictura la Academia de art din Budapesta. l regsim aici ntre 1904-1905, cnd studiaz cu pictorul realist Tivadar Zemplenyi (1864-1917). Lucreaz intens, i este atras nc de la nceput de studiul dup natur, preocupare ce-i va domina ntreaga creaie. Nu exist informaii care s confirme contactul direct, n aceast perioad, cu coala de la Baia Mare. Nu putem neglija faptul c, ntre 1896-1906 n colonia aritstic s-au aflat pictorul impresionist Kroly Ferenczy (1862-1917) i realistul Simon Hollssy (1857-1918), care au exercitat un rol covritor. Influena lui Ferenczy este evident, prin interesul pentru lumin, vibraia culorii i modeleulvolumului prin tue alerte, sigure. Acest fapt ndreptete ipoteza unei cltorii a lui Tibor la Baia Mare, anterioar lui 1906, cnd K Ferenczy a prsit definitiv colonia pentru a deveni profesor la Academia de art din Budapesta. ntre 1906-1907 Erno Tibor se afl la Paris, cu o burs primit din partea oraului Oradea. El se nscrie la Academia Julian, la clasa lui Jean Paul Laurens (1838-1921). Picteaz portretele poeilor maghiari Akos Dutka i Ady Endre, pe care i va rentlni mai trziu la Oradea. ntors n oraul natal n 1907, artistul deschide n toamna aceluiai an o prim expoziie personal cu portrete i peisaje, viziunea sa modern fiind remarcat de critic. n 1908 se nfiineaz la Oradea societatea literar A Holnap printre ai crei membri fondatori se aflau Akos Dutka i Ady Endre, alturi de civa scriitori evrei. Tibor va participa la ntlnirile culturale i expoziiile organizate de acetia la Oradea, Arad, Timioara, Baia Mare, Budapesta, ce promovau modernismul european. Expune ntre 1912-1914 la Stockholm, Copenhaga, Dresda, Leipzig, Frankfurt, Halle, fiind remarcat de pres. Lucrrile din aceast prim etap sunt inspirate din viaa pitoreasc a trgurilor i a blciurilor din vecintatea Oradei i se caracterizeaz printr-o cromatic vie, luminoas, atenie pentru detaliu i o tu lis, nc prea puin modulat (Femei la trg, cat.). Odat cu intrarea Imperiului Austro-Ungar n rzboi (1914) Tibor este mobilizat pe front ca sublocotenent. Cu aceast ocazie realizeaz schie i portrete ale camarazilor. n anii 20 cltorete i picteaz la Baia Mare cu precdere peisaje rurale i scene de munc a cmpului. Dup rzboi, odat cu redeschiderea colii libere de pictur (1919), unde profesor era Jnos Thorma (1870-1937), alturi de direcia impresionist, apar n mediul bimrean elemente fauviste, prin Vilmos Perlrott-Csaba (1880-1955) i Sandor Galimberti (1883-1915). Acetia introduc simplificarea volumului/formei, de factur cezannian, contrastele cromatice acuzat e, conturul negru cu rol n expresivitatea formei, renunnd la clar-obscur pentru modeleul de tip cald/rece. Influena acestei direcii se resimte n lucrrile lui Erno Tibor din aceast perioad, devenind mai pronunat n urmtoarea etap, din anii 30. Renun la surprinderea detaliilor pentru a pstra caracteristicul prin tue largi, sigure, consistente, construind forma prin culoare.

n prima jumtate a anilor 20 expune la Cluj, Braov i la Salonul oficial de la Bucureti (1923). n 1925 cltorete la Paris i apoi n Bretania, atras probabil de pitorescul i simplitatea familiar ale locurilor i de experimentele plastice ale unor pictori precum Charles Cottet (18631925), Lucien Simon (1861-1945) i Andr Lhote (1885-1962). Cu lucrrile realizate aici, deschide la Paris o expoziie personal, n urma creia este primit ca membru al Salonului Independenilor. n 1926 se ntoarce n ar, particip la Salonul oficial de la Bucureti, cu lucrri realizate n Bretania (n port, Scderea mrii, pescari culegnd pete, trg de peti); va fi prezent la aceast manifestare i n 1927 (Vedere din Palatul Dogilor iLaguna din Chioggia), 1929 (Podul din Oradea), 1934 (Circul Kludsky), 1938 (Vedere cu podul de la Oradea iVedere din gara Oradea), 1939 (Port mic iTrg peste Concarneau) i 1940 (Primria din Oradea, iarna i Vedere din atelier). n 1927 picteaz la Veneia, Burano, Murano, Chioggia, Sottomarino i Torcello. n 1928 deschide la Oradea o expoziie ce prezenta lucrrile realizate n Italia. n 1930 expune la Expoziia artitilor plastici ardeleni din Cluj, n 1933 i 1934 la Sala Mozart din Bucureti. Apare n tematica sa peisajul citadin, cel mai adesea optnd pentru coluri din Oradea, cu case i poduri peste Cri n stil Secession, surprinse uneori de la fereastra atelierului su aflat n Palatul Ullman (Peisaj din Oradea, cat.). Se concentreaz acum asupra expresivitii cromatice i a liniei-contur ce ritmeaz compoziia, contribuind la construirea unui volum solid. n 1935 lucreaz la Constana, Balcic, Bazargic (azi Dobrici) n urma unei burse primite din partea oficialitilor ordene. Presupunem c ntre 1938-1939 a mai ntreprins o cltorie n Frana, dac lum n considerare lucrrile cu tematic breton expuse n martie 1939, la Salonul oficial. Dup instaurarea regimului horthyst (1940), ce a desfurat o prigoan sistematic asupra evreilor, nu mai poate participa la nicio manifestare artistic public; ncearc, fr succes ns, s participe la Salonul oficial de la Budapesta. Reuete totui n 1942 s ia parte la dou expoziii de grup organizate la Oradea i Cluj. Dup ocuparea Ungariei de ctre trupele germane, n martie 1944 (operaiunea Margarethe I), s-a declanat o aciune fulger de curare a evreilor de pe acest teritoriu. La 30 mai 1944 Erno Tibor este deportat la Auschwitz, apoi la Kaufering (lng Mnchen), o subdivizie a lagrului de la Dachau, destinat muncii forate. A murit aici, n aprilie 1945, cu 12 zile nainte de eliberarea lagrului de ctre armata S.U.A. nainte de sosirea acesteia, trupele SS au evacuat rapid deinuii, cu destinaia Dachau. Au rmas n urm doar cei foarte bolnavi sau incapabili de a se deplasa; este cunoscut faptul c n 1945, Germania a fost lovit de o violent epidemie de tifos, ce a fcut numeroase victime n rndul celor internai n lagrele de concentrare. Printre acetia s -a aflat cel mai probabil i Tibor Erno. Picturi de Tibor Erno:

Tarani propasind

Curte Taraneasca

Femei la targ

Armin Marosi
Opera 1861 1946 Printeaza aceasta pagina

Prof. Armin Marosi provine dintr-o familie cu cinci copii, din localitatea Tata To Varos, din nordul Ungariei, unde tatal sau maistru tabacar, era admini- stratorul tabacariei familiei grofului Esterhazi. Numele familiei era MANDEL, dar in cadrul actiunii de maghiarizare, trebuia schimbat in nume cu rezonanta maghiara, si astfel a fost adoptat numele de MAROSI echivalent in limba romina cu Muresan. Armin, baiatul cel mic al familiei, s-a dovedit a fi foarte talentat la desen, fiind remarcat de catre dascalii sai, la insistentele carora a fost trimis pentru stu- dii la Institutul de Arte Frumoase de la Budapesta. Dintre putinele lucrari din tinerete, a ramas un "Portret a lui Cervantes", si un "Cap de evreu" executat in creion, datat 1875, si semnat " Marosi Armin elev in clasa a III-a ". Acesta ca si alte lucrari ca picturi in ulei, gravuri si desene sint pastrate in pinacoteca Muzeului Banatului Montan din Resita, urmare a donatiilor familiei Marosi, Maiorescu si Brambier.

Dupa absolvire, Armin este retinut asistent universitar. Pentru a ramine insa el trebuia sa renunte la religia lui mozaica. Intrucit refuza acest lucru este trimis, in provincie, la Resita incepind cu anul 1886, profesor de desen si geometrie, la gimnziul proaspat infintat, primul in oras. Aici Armin Marosi si-a gasit menirea si a profesat ca profesor aproape cinci decenii, pina la pensiorare, ca si la alte forme de invatamint din oras. Sub indrumarea lui au invatat desenul si geometria generatii de elevi, tehnicieni, maistrii, devenind oa- meni de inalta calificare necesari in industria resi- teana in plina desvoltare. In anul 1900 se casatoreste cu Ghizela, cu care au patru copii, doi baieti si doua fete. Inbolnavindu-se grav, sotia moare in anul 1934 si prof. Marosi ramine vaduv pentru restul vietii si traieste inpreuna cu familia mezinei Borisca. Din familia prof. Armin Marosi rezulta sapte nepoti, noua stranepoti si noua strastranepoti inprastiati in lume, urmare a holocaustului astfel: in Roma- nia, in Israel, in In Germania si in Statele Unite. Din familie face parte si poetul, scriitorul si autorul a peste 40 de volume Toma George Maiorescu ( nepot al profesorului ), Cetatean de Onoare al Municipiului Resita si al Judetului Caras Severin, ca si cinci doc- tori in stiinte, patru ingineri, doi profesori, s.a. Fiind unul din intelectualii de vaza ai orasului, binecunoscut prin activitatea sa pedagogica, si sociala profesorul Marosi a participat activ si la viata culturala ca membru al diverselor consilii de conducere a mai multor asociatii, organizatii culturale si obstesti. Deasemenea, activ ca redactor al ziarelor locale : Resitai Lapok ( in limba maghiara), si Resitzarer Zeitung ( in limba germana ), prezent si activ la diver- sele manifestatii din oras, cunoscut, stimat, si respecttat de catre intreaga populatie din oras si inprejurimi. Cu toate acestea, la virsta de 80 de ani,in anul 1940, este inchis, batut crincen si salbatec de catre citiva legionari, pentru a preda actele si fondurile Comunitatii Evresti din oras al carui secretar a fost multi ani. In luna iunie 1941, profesorul Marosi si familia impreuna cu intreaga populatie evreiasca din oras, este obligata sa-si paraseasca, peste noapte locuinta, fiind stramutati sub paza militara in " LAGARUL DE DOMICILIU FORTAT " de trista amintire din Oravita, in vederea deportarii spre lagarele de exterminare de la Auschwitz Birekenau, ca si forma administrativa a solutiei finale a problemei evreesti, unde este tinut timp de patru ani pina la 23 august 1944, in conditii neomenesti si sub teroare permanenta. Nedesmintindu-si calitatile umane si pedagogice, si aici in lagar, prof. Marosi octogenar fiind invata copiii familiilor deportate, geometria, desenul si limba latina. Dupa eliberare se intoarce cu majoritatea evreilor la Resita, iar dupa doi ani se stinge, fiind inmormintat, alaturi de sotie, in Cimitirul Evreesc de pe Dealul Crucii. Dr. Ing. E. Marosi - ISRAEL - 2012

Foto Armin Marosi:

Samuel (Samys) Mtzner 1884, Bucureti 1959, Caracas Familia Mtzner provine din Alsacia i s-a stabilit n Bucureti n ultimul sfert al secolului XIX. Viitorul pictor s-a nscut pe 13 decembrie 1884 ntr-o familie foarte numeroas care locuia n condiii modeste ntr-o mahala evreiasc din apropierea pacului Cimigiu. Aptitudinile sale pentru desen au fost remarcate nc din perioada liceului, la Mihai Viteazu fiind ncurajat de profesori s mearg pe urmele fratelui su mai mare, gravorul Marcu Mtzner i s mbrieze cariera artistic. n 1899 Samuel Mtzner se nscrie la coala de Belle Arte din Bucureti unde va studia cu Eugen Voinescu, Vladimir Hegel i George Demetrescu Mirea. La ndemnul fratelui su mai mare, care l sprijin i financiar, viitorul pictor pleac s-i definitiveze studiile la Mnchen. Timp de trei ani studiaz pictura cu la Academia Regal de Art cu Karl Raupp, Anton Azb i Simon Hollsy (ntemeietorul colii de la Baia Mare). Nemulumit de academismul retrograd al colii germane, n 1903 Mtzner pleac la Paris, nscriindu-se la Academia Julian la cursurile lui Jean Paul Laurens. n afara lucrului n atelier, artistul face copii dup Rembrandt i Frans Hals la Luvru. Artistul abandoneaz studiile cu ndrumtor i ncepe s lucreze singur, dedicndu-i foarte mult timp studiului i observaiei. Se deprteaz tot mai mult de rigorile academismului, pictura sa din aceast prim etap a creaiei fiind puternic influenat de descoperirile impresioniste. n anul 1908 face o cltorie la Giverny,

unde lucreaz doi ani n apropierea lui Claude Monet. Impactul artei lui Monet a fost decisiv pentru evoluia ulterioar a artistului, iar lucrrile realizate n aceast perioad, n spirit pointilist, sunt considerate vrfuri ale creaiei sale. Mtzner nsui consider ntlnirea cu Monet hotrtoare pentru ntreaga sa carier artistic, notnd spre sfritul vieii: Cei doi ani petrecui n satul Giverny n preajma lui Claude Monet au fost pentru mine deschiderea drumului ctre lumin i culoare. n 1909 deschide prima expoziie personal n Bucureti la Ateneul Romn. Presa i publicul au primit cu interes expoziia, lucrri de referin pentru pictor fiind achiziionate de Anastase Simu i aezate n colecia acestuia alturi de pnzele lui Alfred Sisley. Marele su succes a fost ns expoziia din 1912, deschis tot la Ateneu. Artistul reuete o performan pentru epoc: vinde toate lucrrile reuind astfel s se stabilizeze financiar. Samuel Mtzner este cunoscut n peisajul artistic autohton drept pictorul cttor, datorit pasiunii sale pentru cltorii. Interesat s exploreze locuri noi, care deveneau permanent surse noi de inspiraie, artistul strbate lumea i i adapteaz stilul, reuind s surprind specificul fiecrui loc pe care l descoper. Lucreaz n Frana, Algeria, Honolulu, Filipine, America latin i SUA, Spania, Japonia. Cu fiecare cltorie n parte pictorul descoper resurse stilistice noi i mai ales noi i diverse surse de inspiraie. l inspir lumea exotic ale crei particulariti le surprinde de fiecare dat cu mult interes. Repertoriul tematic al creaiei sale a fost aadar foarte divers. Mtzner a desfurat o activitate expoziional intens n ar (Tinerimea Artistic, expoziii personale) i n strintate (Paris Salon dAutomne, Socit des artistes franais, New York, Puerto Rico, Caracas, Curaao, Sevillia, Maracaibo, Veneia, Sofia, Moscova, Praga). nc de la debutul expoziional, lucrrile sale au fost foarte apreciate, dedicndu-i-se un numr mare de cronici elogioase n presa vremii. Toate lucrrile pe care le-a expus n Romnia au ajuns n colecii particulare importante ale epocii, fiind achiziionate de: Regina Maria, Zambaccian, H. Avachian, Petru Groza, Zaharia Stancu, Sadoveanu, Dr. Dona, Solacolu, Istrati, Goga, Dimitrie Gusti, Weimberg, Malaxa etc n 1923, Samuel Mtzner se cstorete cu pictoria Rodica Maniu, de care va rmne legat spiritual i afectiv tot restul vieii. Cltoresc i lucreaz mpreun la Balcic (unde revin n mod constant), Caliacra, Corsica i Orientul Apropiat. Mtzner rmne preocupat de peisaje care surprind atmosfera i spiritul fiecrui loc. Rmne fidel soluiilor impresioniste, n care lmina joac un rol important n structurarea ntregului, fiind totodat i un mijloc de construire a planurilor, perspectivei sau impresiei de dinamism: Mtzner a fost i rmne un luminist nedezminit n tot cursul carierei sale artistice.[1] Din 1937 este nlturat treptat din viaa public, excluderea din Sindicatul Artelor frumoase n toamna anului 1940, decis de pictorul-legionar Alexandru Bassarab, l-a adus n imposibilitatea de-a expune. Dup rzboi, situaia lui Samuel Mtzner devine nesigur, noul regim considerndu-l burghez ncepe s-i aplice sanciunile de rigoare, artistul fiind nevoit s emigreze definitiv n Venezuela. (V. Iancu)

Bibliografie Andreescu, Viorica Samuel Mtzner, Bucureti, 1974. Mateescu, Denia Culorile grdinii n peisajul romnesc.1850 1955, (catalog), MNAR, 2006. Marian Rodica Samuel Mtzner1884-1959, ed. Antet Bucureti 2005. Pavel, Amelia Pictori evrei din Romnia, 1848-1948, Editura Hasefer, Bucureti, 1996 Cu o solid formaie profesional, nceput la Bucureti i definitivat la Mnchen i Paris, Samuel Mtzner se remarc drept un autentic reprezentant al impresionismului trziu i postimpresionismului (pointilism) n arta romneasc.

[1] V.B. Expoziia S. Mutzner, Universul, 1926.

Impartirea recoltei colectivistilor

Strangerea recoltei la gospodaria colectiva

In gradina

LISTA PARIAL DE EVREI COMUNITI CARE AU ADUS HOLOCAUSTUL ROU IN ROMANIA Aceast list include evreii care au preluat guvernarea Romniei n primii ani ai regimului communist adus de tancurile sovietice. Aceti evrei au fcut un Holocaust (Genocide) mpotriva romnilor care este parte a Holocaustului Rou. De asemenea, lista i cuprinde i pe evreii care au venit la putere dup 1989 i care sunt produsul sistemului comunist.

Abraham Ecaterina Apostol Gheorghe, alias Gerschwin, preedinte al Sindicatului Muncitoresc Aritonovici Sami Badan Alexandru, alias Alexander Braunstein, ef al Comisiei de Control al Strinilor. Bakal Israil Baranga Aurel alias Ariel Leibovich, inspector general al artelor. Bdu Alexandru, alias Braunstein eful sectiei de eviden a strinilor Beiner Sigi (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner) Bercovici Levin alias Lewin Bercovich, tiran al Universitii din Bucureti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia. Bogopolski Haim Breslau Marcel, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor. Brucan Silviu (Samuil Brukner, Samuel Bruckner), redactor ef al Scnteii Bruhi Mihail (trul Pinhusovici Kofman, Kaufmann) Bughici Simion Bunaciu Avram alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunrii Naionale, realul conductor al Adunrii. Cassian Nina (Rene Annie Cassian), poet Clugru Ion, scriitor Chiinevschi Iosif alias Iakob Broitman, vicepreedinte al Consiliului de Minitri i membru al Comitetului Central. Chiinevschi Liuba alias Liuba Broitman, preedint a Femeilor Romne Antifasciste. UFDR *sotia evreului: Iosif Chiinevschi+. Cristescu Pavel alias Kleinmann Crohmlniceanu Ovid (Moise Kahn), critic literar Crciun Constana Costea (Zeider), Mirel, n 1944 era Seful Serviciului de Informatii din Formatiunile de Lupta Patriotice, sef Sectia Cadre a CC al PCR. Cotovschi Grigore Czeller (Zeller), eful securitatii n nord-vestul Ardealului. Constantinescu Miron alias Mehr Kohn, Ministru al Minelor i membru al Comitetului Central. Dobrogeanu-Gherea Constantin, alias Solomon Katz social democrat. Dulgheru Mihai (Dulbergher Mihai - State security colonel, inspector of all prisons) Ebner Silvia Einhorn Wilhelm Faierstein (Feierstein, Feuerstein) Raia (Raisa?) Fainaru Harry, alias Hersch Feiner, ef de legaie n Ambasada din Statele Unite. Flexer Michael (Flechser, Flachser) Florescu Mihail alias Iacobi Frenkel Isak George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general n Ministerul de Interne. Georgescu Teohari, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.

Goldberger Fanny Goldberger Nicolae (Goldberger Mikls) Goldstein Max Goldstein Seiman Graur Alexandru alias Alter Brauer, director general al Societii Radiofonice Romne. Gurevici Her Leib Gutmann Heinz, ef al Serviciului Secret Civil. Haupt Moise, general, comandant militar al Capitalei. Holban alias Moscovich (Moscovitz), ef al Securitii pe Bucureti. Hollingher Isidor (Hollinger)

Ion Iliescu

Iliescu Ion, Preedinte al Romniei Iosifescu Silviu (Silvian!) alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahu, de coninutul care nu se armoniza cu comunismul. Jehan Mihai, alias Jakob Michael, ef al industriei cinematografice romne. Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici Kofman (Kaufmann?) Iakov Kohn Hillel Koller tefan, (colonel of State Securitaty, comander of Aiud Prison) Lzrescu N. alias Burach Lazarovich, nsrcinat de afaceri a Romniei la Paris. Leibovici, trul Abramovici Lemkovici Feiga Levin Misha secretari generali ai Ligii Generale a Muncii Luca Elisabeta Lupu Petre (Pressman, Pressmann) Lutenko Moisei Levin, fost ofier n Armata Roie, ef al Cenzurei pentru pres. Liman Horea, alias Lehman, redactor secund al Scnteii. Marin "Gaston" Gheorghe (Gh. Grossmann) Mezincescu Eduard (Mezingher, Mesinger) Moghioro Alexander, Ministru al Naionalitilor, evreu din Ungaria. Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici Na Leon (Littman, Littmann)

Nicolschi Alexandru (Boris Grnberg), colonel of State Securitaty Manole Ofelia Oieru Simon, alias Schaeffer, subsecretar de stat.

Bogdan Olteanu

Olteanu Bogdan, preedinte al Camerei Deputailor din Parlamentul Romniei

Ana Pauker (Hannah Rabinsohn)

Pauker Ana alias Hannah Rabinsohn , Ministru de Externe i agenta nr.1 a Moscovei la Bucureti.

Marcel Pauker

Pauker Marcel

Pintilie Gheorghe (Pantelei "Pantiua" Bodnarenko; numele idi necunoscut; Grnberg?), general de Securitate; soia, Ana Toma Porumbacu Veronica (Scherfelberg), poet Rdceanu Lotar alias Lothar Wuertzel, ministrul muncii. Rutu Leonte, alias Lev Oigenstein Roller Mihail, Preedinte al Academiei Romne, autorul istoriei falsificate a Romnilor.

Petre Roman

Roman Petre, prim ministru al Romniei Roman Valter, alias Ern Neulnder, maior KGB, tatl lui Petre Roman, ef al Serviciului de Educaie, Cultur i Propagand al Armatei. Samoil alis Samuel Rubinstein/Rubenstein, director guvernator al Scnteii. Sielberman (Silbermann) Iosif Saevici Faibisch Sam Asriel, alias erban, secretari generali ai Ligii Generale a Muncii Schnapp, director guvernator al ziarului Romnia Liber. Sencovich Alexander, secretari generali ai Ligii Generale a Muncii Sepeanu Tudor Stoica Gheorghe (Moscu Cohn) Stupineanu, alias Stappnau, ef al Spionajului Economic. Stffel Emeric, evreu din Ungaria, ambasador al Romniei n Elveia. Suder William, alias Wilman Suder , ef al Contra Spionajului. Szillagy Ida, prieten a Anei Pauker, reala conductoare a Ambasadei din Londra. trul Mauriciu, comander of State Security in Galai Teigher Simion (Teiger) Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), literary critic Tismneanu Leon (Lev Moiseevici Tismeneki) Toma Sorin (Moscovici), pressman of "Scnteia" Vass Ghizela, a condus secia externe, evreic maghiar, bunica lui Bogdan Olteanu Vihrev, Abram Naumovici Vinter Joan alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al Romniei. Voicu tefan (Aurel Rottenberg) Voiculescu Ervin alias Erwin Weinberg, ef al Departamentului pentru paapoarte n Ministerul de Externe. Zaharescu Barbu (Zuckerman, Zuckermann) Zamfir Laurian, alias Laurian Rechler, general, ef al Securitii. Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.

Zeiger Lev, director general n Ministerul Economiei. Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul Wassermann Ilka, reala directoare a Ministerului de Externe. Weigel, tiranul Universitii din Bucureti. Conducea operaia de epurare a studenilor anti comuniti. Weiss Ludovic

Aceast list poate fi completat de altele afiate de http://stiri.ronatvan .com, dar care pot fi luate numai parial i mare grij n consideraie. Se pare c autorul este un antisemit notoriu i se vede ncojurat numai de progenituri evreieti. Unele personaliti evreieti sunt repetate.

-Traian Basescu (fost marinar, fost primar al Bucurestiului, politician si Presedintele Romniei?) -Petre Roman (politician, fost Prim Ministru al Romaniei) -Emil Constantinescu (profesor, fost presedinte al Romaniei?) -Ion Iliescu (politician, fost presedinte al Romaniei si personaj important al revolutiei din 89) -Nina Iliescu (sotia lui Ion Iliescu) -Theodor Stolojan (fost Premier, economist, politician, fost lider al PDL si consilier Prezidential) -Viorel Lis (fost primar al Bucurestiului, baron) -Dinu Patriciu (presedintele Grupului Rompetrol, NV si membru important al PNL) -Mihai Razvan Ungureanu (director SIE, istoric, politician, si fost ministru de externe) -Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor, vicepresedinte PNL) -Leonard Orban (Comisar European) -Silviu Prigoana (parlamentar, om de afaceri si star TV, autodeclarat Mndru c e Mason) -Adriana Bahmuteanu (nevasta lui Silviu Prigoan si star TV?) -Nicolae Cajal (fizician, academic, politician si filantrop) -Geo Saizescu (regizor de filme, scriitor si actor) -Victor Ciutacu (jurnalist, redactor ef adjunct la Jurnalul Naional, i moderator la Antena 2) -Iosif Sava (muzician, moderator radio si TV) -Elan Schwartzenberg (om de afaceri care a devenit cunoscut dup cstoria cu Mihaela Rdulescu) -Anna Lesko (cntreat) (evreic?) -Anamaria Prodan (star TV, fotomodel, cntreat) -Ginger Devil (actrit porno) -Laura Andresan (prostituat faimoas, un fel de Jenna Jameson a Romniei, Jenna Jameson fiind una dintre cele mai celebre actrite porno evreice din lume) -Mihaela Radulescu (star TV) (evreic?) -Alina Plugaru (fotomodel) -Razvan Vasilescu (actor) -Alexandru Arsinel (comedian si actor) -Ioana Maria Vlas (presedinte SOV Invest, Fondul Naional de Investiii FNI) -Ioan Stoica (fondatorul Caritas) -Mircea Albulescu (actor, profesor, poet, membru al Uniunii Scriitorilor) -Oana Sarbu (cntreat, actrit) -Andrei Blaier (regizor de filme si scriitor de scenarii) -Andrei Zinca (regizor, manager de productie, actor, productor) -Dan Pita (regizor de filme si scriitor de scenarii) -Eugen Ovidiu Chirovici (economist, jurnalist, scriitor si Mare Maestru al Marii Loji Naionale din Romnia) -Edmund Deda (compozitor)

-Ion Barbu (matematician si poet) -Ion Cristinoiu (compozitor, conductor, instrumentist, orchestrator) -Dan Bittman (cntret, actor, star TV) -Paul Goma (scriitor si mare dizident anti-comunist) (evreu?) -Silviu Brucan (politician comunist si dizident, alanist politic si scriitor de crti despre Comunism si Europa de Est) -Adrian Severin (nepotul lui Silviu Brucan, politician, Europarlamentar, fost membru PD-L, membru actual PSD) -Paul Cornea (istoric, critic, teoretician literar) -Paula Iacob (avocat celebr n Romnia) -Magda Lupescu (curva si apoi sotia Regelui Carol al 2-lea) -Alexandru Barladeanu (Presedinte al senatului, economist, politician, ministru, membru al Academiei Romne) -Sergiu Celac (politician si ministru de externe) -Paul Soloc (moderator TV show, editor) -Valeriu Lazarov (realizator TV) -Ovidiu Ioanitoaia (jurnalist, sportiv) -Emanuel Isopescu (jurnalist si moderator TV show) -Dumitru Tinu (jurnalist si fost director al ziarului Adevarul) -Maia Morgenstein (actrit) -Haralamb Zinca (autor faimos) -Horia Roman Patapievici (scriitor si filozof) -Mihai Zisu (Ministru de Externe) -David Marcian Bleahu (fost senator) -Dolphi Drimer (patron, director si profesor la o universitate proprie) -Oliviu Gherman (fost Presedinte al Senatului si ambasador n Franta) -Dan Martian (presedinte al Camerei Deputatilor) -Silviu Maior (ministru) -Mircea Cosea (senator) -Aurel Vainer (deputat) -Victor Surdu (fost deputat si senator) -Zoe Petre (istoric si consilier prezidential) -Petru Berteanu (consilier prezidential) -Mugur Isarescu (Guvernator al Bncii Nationale Romne (BNR), fost prim ministru si membru al Academiei Romne) -Andrei Varga (fost ministru) -Razvan Teodorescu (fost senator, ministru si profesor Universitar) -Dumitru Mazilu (politician, mare personaj al revolutiei din 89 si spion civil) -Vasile Gionea (fost jurist, deputat si presedinte al Curtea Constituional a Romniei) -Gelu Voican Voiculescu (politician, fost vice prim ministru si ambasador) -Bujor Sion (om de afaceri) -Paul Everac (scriitor, director general al Televiziunii Romne) -Nicolae Melinescu (fost moderator TV show si director general al Televiziunii Romne, spion civil) -Horia Moculescu (pianist, interpret vocal, compozitor, mediator si moderator TV show) -Alina Mungiu (politolog, activist drepturi civile, academician, jurnalist, scriitoare, comentator al scenei politice din Romnia, profesoar n Bucuresti, fost directoare a Televiziunii Romne) -Cristian Mungiu (regizor i scenarist) -Cecilia Stefanescu (scriitoare) -Doru Dumitrescu (moderator TV show) -Radu Naum (star TV) -Dumitru Morosanu (moderator TV show, regizor de filme) -Victor Ionescu (secretar general si presedintele tineretului PNTCD)

-Florin Bratescu (jurnalist si moderator TV show) -Adrian Sarbu (om de afaceri, patronul postului TV, ProTV, Acas, MTV Romnia, Pro Cinema, Pro TV, Pro TV Internaional, Sport.Ro si al agentiei de stiri Mediafax) -Mihai Tatulici (jurnalist si scriitor) -Andreea Esca (jurnalist si scriitor) -Andi Moisescu (jurnalist si prezentator Stirile ProTV) -Andrei Gheorghe (realizator, prezentator TV si Radio) -Adrian Rosenberg (jurnalist ProTV) -Aristide Buhoiu (jurnalist, reporter, moderator TV show) -Marcel Avram (impresar, manager si organizator, director de ziar) -Cornel Nistorescu (journalist si director al ziarului Eventimentul Zilei) -Sorin Rosca Stanescu (journalist si director al ziarului Ziua) -Adrian Halpert (editor si director al ziarului Click) -Hadrian Mateescu (directorul ziarului Adevarul) -George Arion (publicist, poet, autor) -Gilda Lazar (actor) -Sergiu Andon (politician, membru al Partidului Conservator) -Geo Raetsky (moderator TV show) -Radu Berceanu (fost ministru al comertului si senator) -Victor Babiuc (politician, mason) -Alexandru Sassu (politician, deputat, directorul actual al Televiziunii Romne) -Bogdan Teodoroiu (ministru) -Trita Fanita (ministru) -Octavian Stireanu (politician, deputat) -Cristian Dumitrescu (politician, deputat, membru al Parlamentului European) -Cazimir Benedict Ionescu (deputat, vice presedinte al Consiliul Provizoriu de Uniune Naional) -Bogdan Niculescu Duvaz (deputat, politician si arhitect, membru CPUN si fost ministru) -Sergiu Cunescu (mare lider prin PSD) -Remus Opris (politician si psihiatru, un membru important n PNCD) -Sorin Dimitriu (deputat si politician) -Andrei Dimitriu (liderul SPP si SPTV) -Ulm Spineanu (politician) -Radu Ioanid (holocaustolog) -Sorin Pantis (fost deputat si politician) -Dan Crainerman (muzician) -Tudor Caramfil (scriitor) -Gheorghe Dumitrescu (fost compozitor, reprezentant al realismului socialist, scriitor la Muzica, Scnteia, Contemporanul i Romnia Liber) -Carmen Dumitrescu (director general al SIF Banat-Crisana) -Mihai Calin (actor) -Emanuel Valeriu (fost moderator TV show, membru CNA) -Theodor Palady (pictor) -Eugen Preda (publicist si comentator radio) -Theodor Brates (scriitor, jurnalist la Televiziunea Romn si redactor sef adjunct la redactia de stiri) -Niculae Stoian (criminal, mna dreapt a lui Ceausescu, traficant de arme n Africa, s-a mutat mai trziu n Perth Australia) -Vasile Lupu (membru PNTCD, fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, fost deputat PNTCD, prim vicepreedinte al PNCD Suceava) -Romulus Antonescu (era n list dar nu stim cine este)