PROIECT PSIHOLOGIE ATENTIA

DEFINIREA SI CARACTERIZAREA ATENTIEI FORMELE ATENTIEI INSUSIRILE ATENTIEI SI EDUCAREA LOR

AMG I C ELEVA:PALAS ANDREEA CORINA

DEFINIREA SI CARACTERIZAREA ATENTIEI:

ATENTIA este fenomenul psihic de orientare selective si de concentrare a energiei psihonervoase, in vederea desfasurarii optime a activitatilor psihice. Atentia se refera la concentrarea si focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitatea reflectarii, bazata pe reflexul de orientare desfasurat spontan, la inceput, dar apoi dirijat voluntar, prin intermediul cuvantului. In plan subiectiv, atentia este resimtita ca o stare de incordare ce se observa din manifestarile, din indicii comportamentali : fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat, imobilitatea sau tacerea, scaderea frecventei respiratiilor etc. Fenomenul acesta nu are un continut informational specific si nici un produs propriu, fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei, intre operatiile inteligentei si chiar printer functiile generale ale constiintei. Atentia se desfasoara in mai multe etape: orientarea neselectiva-asteptare, atitudine pregatitoare, atentie focalizata. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze usor, sa fie eficienta, iar toate acestea pot fi considerate ca aptitudine de a fi atent . Atentia se poate exteriorize in mimica, in miscari in raport cu obiectul atentiei.

FORMELE ATENTIEI
Clasificarea formelor atentiei se poate realize potrivit mai multor criterii, dintre care cele mai importante sunt: 1. Dupa mecanismul si dezvoltarea sa, atentia poate fi: o Atentie involuntara-este neintentionata, spontana,declansata de stimuli externi si de stimuli interni. Ea reprezinta un reflex de orientare,nefiind provocata de orice modificare a mediului, deoarece orientarea atentiei spre anumiti stimuli depinde si de dispozitia fiecarei personae.

o Atentie voluntara- este forma superioara a atentiei care este declansata intentionat, se realizeaza cu effect voluntar si este autoreglata constient. Ea este superioara atentiei involuntare, prin mecanismele sale de producere si prin efectele ei in activitatea omului. Un rol important in declansarea ei revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent, se stimuleaza si se focalizeaza atentia. Dupa felul in care se fixeaza, atentia voluntara poate fi contemplatie, preocupare, asteptare, incordare. Dupa obiectele la care se refera, atentia voluntara poate fi senzoriala(se refera la obiecte sau insusiri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei, amintiri). o Atentie postvoluntara-reprezinta unnivel superior de manifestare a atentiei care rezulta din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent, deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare, la reducerea treptata a efortului pentru concentrare si stabilitate.

2. Dupa directia principala de orientare a atentiei, exista: o Atentia externa-obiectul atentiei este exterior noua(urmarirea evenimenelor exterioare, a expunerii facute de catre professor, a obiectelor din mediul inconjurator, admirarea colegilor sau chiar a miscarilor, a gesturilor noastre etc) o Atentia interna-obiectul este interior(o amintire, o idee, analizarea propriilor sentimente,actiuni,faurirea in plan mintal a planului de actiune etc)

INSUSIRILE ATENTIEI SI EDUCAREA LOR

Insusirile atentiei sunt formate in ontogeneza, spontan sau dirijat,fiind considerate, la nivelul personalitatii, aptitudini. Volumul atentiei reprezinta cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan, cu acelasi grad de claritate, in campul atentiei. Concentrarea atentiei presupune delimitarea intre o dominanta, un focar de excitatie intense si zonele apropiate inhibate. Presupune fixarea asupra unui obiect, a unei sarcini, si neglijarea, inhibarea celorlalte. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. Stabilitatea atentiei presupune mentinerea neintrerupta a orientarii atentiei asupra aceluiasi obiect sau activitati timp indelungat. Opusul ei este instabilitatea, frecventa la prescolari si la scolarii mici, la persoanele obosite sau bolnave. Este conditionata de complexitatea stimului, de natura sarcinii, de motivatia pentru activitatea desfasrata etc. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea, comutativitatea) presupune deplasarea si reorientarea intentionata a atentiei de la un obiect la altul in functie de cerintele activitatii si de intervalele de timp cerute de desfasurarea ei. Mobilitatea atentiei variaza de la o persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au o atentie mobile, ceilalti au o atentie rigida. Distributivitatea atentiei presupune desfasurara concomitenta a mai multor activitati, cu conditia ca unele dintre ele sa aiba componente automatizate. Aceasta calitate este ceruta mai ales de activitatile complexe. Calitatile atentiei se pot forma si perfectiona prin antrenament, prin exercitii. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deosebita a unor insusiri, iar lipsa lor constituie o contraindicatie.