CUPRINS INTRODUCERE MODULUL I PRINCIPII SI REGULI GENERALE PRIVIND AUDITUL 1.

. Concepte privind auditul, auditul financiar si auditul satutar, delimitari fata de alte activitati de control sau verificariTerminologia folosita in audit 2. Tipuri de audit si auditori 3. Auditul extern, auditul intern si controlul intern 4. Rolul si obiectul auditului statutar, asteptarile publicului 5. Planificarea in auditul statutar, determinarea pragului de semnificatie 6. Conceptul de imagine fidela in audit 2. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 3. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 4. 1. 2. 3. MODULUL II- METODOLOGIA AUDITULUI STATUTAR Acceptarea mandatului si contractului auditului Orientarea si planificarea auditului, domenii, sisteme si conturi semnificative Evaluarea controlului intern al entitatii client Controlul conturilor, obtinerea elementelor probante Examenul situatiilor financiare Evenimente posterioare inchiderii exercitiului Utilizarea lucrarilor altor specialisti Alte lucrari necesare inchiderii misiunii de audit Raportul de audit Documentarea lucrarilor de audit MODULUL III- AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITATI Auditul imobilizarilor Auditul stocurilor Auditulestimarilor contabile Auditul conturilor de furnizori-cumparari Auditul conturilor de clienti-vanzari Auditul conturilor de plati personal Auditul conturilor de trezorerie Elaborarea raportului de audit Documentarea lucrarilor de audit MODULUL IV- ALTE MISIUNI DE AUDIT SI CERTIFICARE Misiuni de examinare Misiuni de certificare Servicii conexe
1

5. 1. 2. 3. 4. 6. 1. 2. 3. 4.

MODULUL V- STANDARDE SI REGLEMANTARI IN AUDIT Standarde si norme internationale de audit Standarde si norme internationale de examinare Standarde si norme internationale pentru servicii conexe Supravegherea publica in activitatea de audit statutar MODULUL VI- ETICA IN AUDIT Principii fundamentale ale eticii in audit Independenta auditorului Rotatia auditorului Responsabilitatea auditorului

INTRODUCERE Notiunea de audit, in general Termen de origine latina- a asculta- auditul a fost transformat de practica anglo-saxona si des astazi, in sensul strict, revizia conturilor, adica verificarea lor de catre experti independenti, in exprimarii unei opinii asupra conformitatii lor cu regulile si asupra sinceritatii lor. Metodele de control s-au perfectionat pe masura cresterii complexitatii tranzactiilor si implici contabil utilizat. Daca tehnicile si si instrumentele contabile s-au dezvoltat ca raspuns la neces practice pe care contextual socio-economic le-a ridicat intr-un moment sau altul de timp, in ac disciplinele conexe, care s-au creat in timp, au impus ritmul impus de contabilitate. Plecand de la aceeasi premiza, auditul financiar, care utilizeaza cu predilectie informatiile pro contabilitate, a urmat aceeasi linie de dezvoltare impusa de necesitatile practice. In aceasta ide considera o periodizare a evolutiei auditului. ( sursa: Collins, L.,Valin., Audit et control intern Dalloz, Paris, 1992) Perioada Ordonatori de audit Pana in 1700 Regi, imparati, biserici, state 1700-1850 1850-1900 1900-1940 1940-1970 1970-1990 Dupa 1990 State, tribunale, comercianti si actionari State si actionari State si actionari State, banci si actionari State, terti si actionari State, terti si actionari

Auditori Obictivele auditului Oameni ai bisericii Pedepsirea si hotilor pentru scribi deturnarea fondurilor Protejarea patrimoniului Contabili Reprimarea fraudelor si Pedepsirea autorilor Protejarea patrimoniului Profesionisti contabili Evitarea fraudelor si fiabili sau juristi bilantului Profesionisti in audit Evitarea fraudelor si eroril si contabilitate Atestarea fiabilitatii situati Financiare istorice Profesionisti in audit Atestarea sinceritatii si si contabilitate Regularitatii datelor financ istorice Profesionisti in audit, Atestarea c calitatii controlu contabilitate si Intern si respectarea norme consiliere Contabile si de audit Profesionisti in audit, Atestarea c imaginii fidele a si consiliere conturilor si calitatea contr lui intern in respectarea normelor. Protectia impotr fraudelor internationale

MODULUL I PRINCIPII SI REGULI GENERALE PRIVIND AUDITUL 1. Concepte privind auditul, auditul financiar si auditul satutar, delimitari fata de de control sau verificari 1.1 Scopul auditului extern Scopul auditului extern este de a promova ncrederea n informaiile financiare.

Definiie Auditul extern se definete ca examinarea independent a situaiilor financiare ale unei entit exprimarea opiniei asupra acestora. Rolul principal al auditului extern este de a raporta caracterul fidel i corect al situaiilor finan entiti n numele proprietarilor acesteia, acionarii . Auditorul i exprim opinia dac situaiile financiare: Au fost sau nu elaborate n conformitate cu cadrul de raportare financiar acceptabil, de Respect sau nu cerinele statutare specifice, precum inerea registrelor contabile adecv

Majoritatea legislaiilor naionale prevd ca administratorii tuturor societilor comerciale situaii financiare acionarilor. Acest lucru reprezint recunoaterea divizunii dintre cei care d comercial acionarii, i cei care conduc activitatea zilnic a acesteia administratorii.
Numirea unui auditor independent Confer credibilitate Msoar perfomana Situaiilor financiare Pregtesc

Acionarii Dein

Numesc

Administratorii Administreaz

Societatea

Auditul extern reprezint o alt cerin juridic pentru entitile constituite ca societate, cu multe entiti mai mici sunt scutite de la aceast obligaie. Situaiile elaborate de administrato fie verificate de un expert independent, auditorul, care trebuie s i exprime opinia n ceea ce caracterul lor fidel i corect. Opinia auditorului mrete credibilitatea situaiilor financiare furniznd o asigurare rezon surs independent, c situaiile financiare luate ca ntreg nu conin denaturri semnificative. Acest lucru ridic i mai multe probleme legate de ncredere. Un factor principal l constitu importana pe care o dau acionarii independenei auditorilor fa de administratori. Auditori stimulai s i pstreze independena i s i protejeze reputaia pentru a avea i a obine cit m lucrri de audit. De asemenea, profesia impune anumite reguli legate de independen.

1.2.Auditul statutar Procesul de aderare la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, a presupus cadrului legal national al acestora cu prevederile din acquisul comunitar. Domeniul auditului avut un loc important in premizele de integrare la Uniunea Europeana. Aceste preocupari au avut drept scop armonizarea ligislatiei nationale si a normelor proprii de financiar la standardele si cele mai bune practici de audit finanaciar, acceptate la nivel interna Directiva a VIII-a a Comunitatii Economice Europene din 10 aprilie 1984 a constituit un verit general de masuri in domeniul auditului financiar care s-a impus a fi adoptate de catre toate ta ale Uniunii Europene. Aceste masuri vizeaza gradul de calificare al specialistilor ce efectueaz statutar al documentelor contabile. Aceasta directiva stabileste conditiile minimale obligatorii in care statele membre, prin asocia profesionale autorizate, pot sa autorizeze atat personae fizice, cat si firme de audit, care pot fi personae juridice, cat si alte tipuri de societatii sau asociatii. Conditiile esentiale sunt legate d competenta si independenta. Regulile si normele stabilite in directiva nu au un caracter restrictiv. Se cere aplicarea lor in fu posibilitatile juridice si de structura economica a fiecarei tari, fara a se tulbura echilibrul legis existent. In martie 2004 Comisia a emis propunerea pentru o noua Directiva a 8-a (COM/2004/177) pr statutar al conturilor anuale si al celor consolidate pentru a asigura investitorii si alte parti inte acuratetea conturilor auditate. Aceasta noua abordare a continutului directivei a aparut ca o necesitate, in urma scandalurilor Parmalat, Enron, Ahold s.a, dar nu a fost o reactie mecanica, acest mecanism reprezentand o de reorientari inceputa din 1996 prin politica UE in ceea ce priveste controlul legal al conturil responsabilitatea auditorilor in UE. Directiva a avut drept scop sa intareasca functia auditorului in UE si in acelasi timp de a-l spr concomitent cu sustinerea increderii in functionarea pietei de capital eurepene. Fata de folozofia vechii Directive a VIII-a care trata, in esenta autorizarea auditorilor si a firm audit, in vederea clarificarii misiunii auditorilor legali si problemei independentei lor si eticii profesionale, prin noua forma a directivei s-a introdus obligativitatea existentei unui sistem ex
5

asigurare a calitatii, realizand totodata si o supervizare publica riguroasa asupra profesiei. Ace are si rolul de a media colaborarea intre organismele de supraveghere in cadrul UE. Propunerea prevede respectarea ISA pentru toate activitatile de audit statutar desfasurate in U baza pentru o cooperare eficienta si echilibrata in materie de reglementari cu legiuitori din ter precum Comisia de Supraveghere a Societatilor Publice din SUA Avnd n vedere ncheierea procesului de adoptare i publicare a noii directive a VIII-a a CEE devenit Directiva Parlamentului European i a Consiliului nr. 2006/43 /EC din 17 mai 2006, auditul statutar al conturilor anuale i al conturilor consolidate, care modific Directivele Co 78/660/EEC i 3/348/CEE, care va intra n vigoare n mai 2008, pentru tarile membre UE este stabilirea etapelor de creare a componentei privind supravegherea public a auditului statutar activitatea respectiv s poat deveni efectiv n termenul prevazut de directiva. 1.3.Tipurile de asigurare.

Angajamentul de asigurare este un angajament prin care un profesionist exprim o concluz sporeasc gradul de ncredere a utilizatorilor vizai, care nu sunt aceiai cu partea responsa privire la rezultatele evalurii sau ale msurrii unui subiect n funcie de nite criterii. [Cadrul Internaional pentru Angajamentele
Profesionist Criterii Subiect Utilizatori Partea responsabil

Angajamentele de asigurare sunt n general voluntare, ns ele pot fi impuse entitii de ctre Exemple de angajamente de asigurare: Auditul anual extern al situaiilor financiare (asigurare statutar) Verificarea semestrial a rezultatelor Verificarea continuitii activitii Verificarea eficacitii sistemului IT al unei entiti Verificarea respectrii cerinelor de guvernare corporatist

Raportul de asigurare furnizeaz urmtoarele avantaje celor care utilizeaz informaiile financ O opinie independent dintr-o surs extern care mrete credibilitatea informaiilor Prtinirea managementului este redus
6

 Opinia modificat atrage atenia asupra riscului Relevana informaiilor poate fi mbuntit prin expertiza i cunotinele firmei de asi

Toate angajamentele de asigurare, indiferent dac sunt sau nu reglementate prin lege, precum statutar sau un aranjament contractual, trebuie derulate ntr-un mod similar: Convenirea asupra sferei de aplicabilitate a lucrrilor care urmeaz s fie realizate Stabilirea n mod formal a tuturor condiiilor angajamentului n cadrul unui contract angajament) Planificarea lucrrilor. Nivelul lucrrilor trebuie s se bazeze pe risc i pe nivelul de dorit. Obinerea de probe adecvate suficiente pe care s se fundamenteze concluzia Realizarea verificrii generale i formarea opiniei Emiterea raportului ctre client. Obiectivul oricrei sarcini de asigurare este de a produce o concluzie sub forma unui raport. 1.4 Comunicarea cu diferitele pri interesate

Raportul emis dup auditul statutar este adresat acionarilor. Destinatarii celorlalte rapoarte d variaz de la o sarcin la alta, n funcie de natura subiectului i de scopul raportului. Auditorii pot furniza doar asigurri rezonabile, datorit limitelor inerente ale auditului statu Prin modificarile aduse legislatiei in domeniu (Legea nr.31/1990 privind societatile comercial noi precizari in ceea ce priveste obligativitatea numirii cenzorilor in cadrul societatilor pe acti numire este optionala pentru societatile ale caror situatii financiare sunt supuse auditului finan legii sau optiunii, hotararea apartinand adunarii generale a actionarilor. 2. Terminologia folosita in audit

Audutul extern- Reprezinta o apreciere independenta sau o functie de monitorizare. Este resp furnizarea unei opinii asupra faptului daca situatiile financiare sunt complete si precise si daca sunt legale si regulamentare. Desfasoara adeseori si audituri ale performantei (privind econom eficienta si eficacitatea cu care entitatile isi utilizeaza resursele). Este diferit de auditul intern este efectuat de o institutie de audit din afara entitatii. Auditul financiar- Auditul care are ca scop sa furnizeze o opinie asupra faptului daca situatiil financiare sunt complete si precise si daca operatiunile sunt legale si regulamentare ( sunt con legile si reglementarule relevante). Auditul conformitatii activitatii entitatii cu legile si reglem parte din auditul financiar.

Asigurare rezonabila- Nivel de asigurare pe care auditorul il poate furniza asupra situatiilor f sensul ca acestea nu contin erori materiale. Auditorul nu poate furniza o asigurare absoluta de determinarea acesteia se utilizeaza rationamentul profesional, esantionarea, precum si constat controalelor interne care prezinta unele limitari inerente. Asertiunile de audit- Reprezentarile/expunerile facute de catre management ce sunt cuprinse financiare. Obiecvele auditului au rolul de a verifica aceste asertiuni. Controlul intern- Controlul stabilit de conducerea entitatii pentru a oferi o asigurare rezonabi eficienta si eficacitatea operatiunilor, soliditatea informatiilor financiare si conformitatea cu le reglementarile in vigoare. Cuprinde controlul financiar, mediul de control so procedurile de c Controlul financiar- Controalele interne destinate sa sprijine entitatile sa-si minimizeze prob expunerii la riscuri financiare evitabile si sa asigure ca informatiile financiare sunt solide. Con financiare includ proceduri de control menite sa ajute entitatea sa tina evidente contabile core protejeze bunurile si sa previna si sa detecteze frauda. Controlul financiar cuprinde si auditul Documente de lucru- Documente pregatite de auditor pentru a inregistra activitatea pe care a si concluziile sale. Ele sunt incluse in dosarul curent si uneori in dosarul permanent. Dosarul curent- Cuprinde toate documentele de lucru aplicabile auditului anului curent. Dosarul permanent- Cuprinde informatii de interes permanent si relevante de la an la an in ce priveste entitatea auditata. Esantion aleatoriu simplu- Metoda de esantionare a operatiunilor in vederea aplicarii proced de fond sau a testelor dec control prin care toate operatiunile au sansr egale de a fi incluse in e Esantion pe baza de unitati monetare- - Metoda de esantionare a operatiunilor in vederea apl procedurilor directe de fond prin care un articol de valoare relativ ridicata are o probabilitate m apara in esantion decat unul cu o valoare mai redusa. Esantionare statistica- Orice abordare a esantionarii unde articolele populatiei sunt selectate unde teoria probabilitatii este folosita la evaluarea rezultatelor esantionarii, inclusiv la cuantif de esantionare. Esantionarea in audit- In cazul in care auditorul aplica procedurile de audit la mai putin de 1 operatiunile din cadrul unei populatii. Poate permite auditorului si sa evalueze probele de aud sprijiniformularea unor concluzii referitoare la populatia in cauza. Material- O problema este materiala daca cunoasterea sa poate sa influenteze utilizatorul situ financiare. Nivelul materialitatii- O valoare sau un prag fata de care auditorul judeca semnificatia rezulta auditului. Opinia de audit- Reprezinta o exprimare clara, in scris, a concluziilor auditorului asupra faptu situatiile financiare in ansamblu ofera o imagine reala si fidela (sau daca sunt prezentate fidel aspectele materiale), in conformitate cu cadrul dec raportare financiara identificat. Populatia- Setul de date din care auditorul selecteaza un esantion asupra caruia doreste sa trag Proceduri de fond- Testele efectuate de catre auditori pentru a obtine probe de audit. Aceste s tipuri: proceduri directe de fond si proceduri analitice.

Proceduri de audit- Reprezinta metodele prin care auditorul obtine probele si cuprind proced de fond, procedurile analitice. Riscul de audit- Riscul ca un auditor sa exprime o opinie de audit necorespunzatoare in cazu situatiile financiare sunt material eronate. Risul de audit are trei componente: riscul inerent, ri control si riscul de nededectare. Riscul inerent- Susceptibilitatea unei arii de control de a contine erori ce pot fi materiale, ind agregat cu erori din alte arii ale contului, presupunand ca nu exista controalele interne aferent Riscul de control- Riscul ca o eroare care ar putea sa apara intr-o arie a controlului sin care po materiala, individual sau agregat cu erori din alte arii ale controlului, sa nu poata fi prevenita operativ de catre controalele interne. Riscul de nededectare- Riscul ca procedurile auditorului sa nu detecteze erorile dintr-o arie a ce poate fi material, individual sau agregat cu erori din alte arii ale contului. 3 Tipuri de audit si auditori, auditul extern, auditul intern Criteriile de clasificare a auditului cel mai frecvent utilizate sunt urmatoarele: 1 - in functie de obiectivul urmarit si 2 - in functie de afilierea auditorilor. 1. In functie de obiectivul urmarit, auditul se poate clasifica in: a) audit financiar- statutar (sau auditul situatiilor financiare); b) audit de conformitate; c) audit operational.

a) Auditul situatiilor financiare consta in colectarea probelor care privesc situatiile finan nentitati patrimoniale si in utilizarea acestor probe pentru evaluarea conformitatii elaborarii, p publicarii acestor situatii cu normele nationale sau internationale de contabilitate sau cu orice prestabilit.

Asa cum s-a aratat mai sus, auditul situatiilor financiare implica notiunea de atestare, adica de a unei opinii de catre o persoana (fizica sau juridica) independenta, competenta si care sa aiba necesara de a emite o astfel de opinie. Aceasta opinie trebuie sa fie bazata pe probe sificient d

b) Auditul de conformitate. Scopul acestui audit este acela de a determina daca o persoa o entitate patrimoniala a respectat anumite politici sau norme legale. Asemenea auditului fina de conformitate are drept scop stabilirea gradului de corespondenta cu anumite criterii prestab criteriile care sunt urmarite in cadrul aceluiasi tip de audit sunt mult mai specifice si pot const directive a conducerii companiei (ex politica de personal), fie dintr-un cod de legi sau un set d reglementari (ex fiscale).

Auditul de conformitate poate fi integrat in auditul financiar atata timp cat o politica adoptata o lege sau o reglementare care trebuie urmate de acesta au un impact semnificativ asupra situa financiare. Ex.un contract de imprumut pe termen lung in care, prin incalcarea unr termeni co datoria pe termen lung s-ar putea transforma in datorie pe termen scurt prin rambursarea imed anticipate a intregului credit.

c) Auditul operational mai poarta si numele de audit al performantei. Auditul operationa emiterea unei opinii privindconformitatea cu un anumit set de criterii prestabilite, dar, spre de celelalte tipuri de audit, criteruule de comparative difera. Din acest punct de vedere auditul op poate fi definit ca o revizuire sistematica a activitatilor unei organizatii (sau a unui segment al corelatie cu anumite obiective stabilite de management, in scopul de a evalua performantele, d posibilitatile de imbunatatire a acestor activitati.

O expunere sintetica a tipurilor de audit clasificate, in functie de obiectivul urmarit, este preze comparativ, astfel:

Tip de audit Examinarea Criteriul consta in Raportul contine Auditul situatiilor informatiilor din Normele nationale exprimarea unei opinii cu privire l financiare situatiile financiare sau internationale de prezentarea unei imagini fidele a contabilitate acestor situatii, conform cu criteriu stabilit Auditul de actiunile unei politici contabile. conformitate cu criteriul stabilit conformitate personae fizice coduri, norme, resau juridice glementari etc. Auditul activitatile unei diferite obiective recomandari de imbunatatire a operational entitati sau doar aleoentitatii parte a auditate acestora

2. Clasificarea auditului in functie de afilierea auditorilor. Din acest punct de vedere se disting urmatoarele tipuri de audit: a) audit extern; b) audit intern; c) audit guvernamental. Aceasta clasificare intersecteaza tipurile de audit prezentate anterior. In functie de tipul de audit efectuat si misiunea oe care o au de indeplinit auditorii sunt extern Auditul extern are ca obiectiv in cadrul misiunii si evaluarea auditului intern iar de gradul de functionare a acestuia va influenta procedurile de audit financiar. Prin modificarile aduse legislatiei care reglementeaza auditul financiar (OG 75/1999 privind a audit) se impune ca entitatile economice ale caroro situatii financiare anuale sunt supuse audi

10

financiar sunt obligate sa organizeze si sa asigure exercitarea activitatii profesuionale de audit Aceeasi oibligativitate sec rwegaseste si in Legea 31/1990 privind societatile comerciale. Privind comparativ cele doua calitati de auditor,in functie de statut, obiective se pot prezenta astfel: Auditor extern Auditor intern Obiective i exprim opinia n Diferite niveluri, ajungnd pn la angajatori, dar ceea ce privete pot include: fidelitatea i Verificarea sistemelor de contabilitate i control corectitudinea intern Indic dac se Examinarea informaiilor financiare / operaionale pstreaz registre Verificri ale raportului costuri avantaje contabile adecvate Verificarea aplicrii politicilor corporatiste, a legilor i reglementrilor Investigaii speciale, de ex. suspiciunea de fraud Verificri n ceea ce privete achiziiile, marketingul, trezoreria i resursele umane Raporteaz Acionarilor / Conducerii / administratorilor asociailor Statutul Independent / din afara Angajat al companiei / n relaie contractual cu companiei compania (externalizare) Calificare Calificat / membru al Nu sunt necesare calificri formale unui organism de supraveghere recunoscut Ambele categorii profgesionale au in vedere prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor dar si procedurile aplicate difera.

Prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor Auditori interni Auditorii externi

Administratori responsabili de prevenire i detectare Pot contribui la prevenire prin evaluarea eficacitii sistemelor de control Existena departamentului de AI poate constitui o piedic Pot contribui la detectare prin raportarea suspiciunilor Se poate apela la ei pentru investigarea suspiciunilor de

11

Nu au responsabiliti n ceea ce privete prevenirea Responsabilitate limitat pentru detectare Analizeaz riscurile existenei unor denaturri importante Asigurare rezonabil c situaiile financiare nu conin denaturri semnificative

4. Auditul extern, auditul intern si controlul intern

a) Auditul extern. Denumit si audit independent, este efectuat pe o baza contractuala de catr independenti, persone fizice sau juridice care nu sunt angajati permanenti ai entitatilor. Rapo este adresat tuturor utilizatorilor interesati si in mod special actionarilor firmei.

b) Auditul intern. Aditul intern este descries ca fiind o functie independenta, stabilita in cad de control intern al unei companii, in scopul examinarii si evaluarii permanente a activitatilor acesteia. Auditorii interni sunt angajati permanenti ai companiei sau institutiei respective . Pe functia de auditor intern sa fie eficienta se recomanda adoptarea masurilor necesare pentru ca interni sa li se asigure un grad de independenta cat mai mare in cadrul organizatiei din care fa

c) Auditul guvernamental este efectuat de angajatii institutiilor publice specializate (cum a Conturi, Ministerul Finantelor Publice, primariile) Tipurile de audit clasificate in functie de apartenenta auditorilor pot fi prezentate, comparativ Tip de audit Audit extern Efectuat de . Auditori independenti, pe baza de contract (liber profesionisti, societati) Auditul intern Angajati permanenti ai entitatii respective Audit Angajati ai institutiilor publice guvernamental specializate Poate include. diverse tipuri de audit n principal auditul situatiilor financiare auditul de conformitate si auditul operational auditul de conformitate si auditul operational

Auditul intern Auditul intern contribuie la o bun guvernare corporatist Auditul intern este o activitate independent, obiectiv, de asigurare i consultare, conceput aduga valoare i pentru a mbunti operaiunile organizaiei. Acesta ajut la ndeplinirea ob organizaiei printr-o abordare sistematic, disciplinat, pentru evaluarea i creterea eficacit de gestionare a riscului, a controlului i a guvernrii. Auditul intern este o verificare a sistemelor de contabilitate i de control intern din cadrul com pentru a veni n ajutorul conducerii. Acestea pot fi: Auditul intern financiar Auditul intern operaional Auditul intern i guvernarea corporatist Auditul tehnologiei informaiei
12

Auditurile operaionale sunt audituri ale procesului operaional al organizaiei. Obiectivul lor const n monitorizarea activitilor conducerii, verificarea respectrii politicii companiei. Ele denumite i audituri de gestiune sau audituri de eficien. Auditurile raportului costuri beneficii Auditurile trebuie planificate pstrnd o atitudine de scepticism profesional

Controlul intern Definiie: Controlul intern este procesul conceput i efectuat de ctre cei responsabili de conducere i de alte categorii de personal, n vederea obinerii unei asigurri rezonabile realizarea obiectivelor entitii n ceea ce privete sigurana raportrii financiare, eficacitate operaiunilor i respectarea legilor i reglementrilor n domeniu. Componentele sistemului de control intern Mediul de control

Funciile de guvernare i management Atitudinile i contientizarea i aciunile conducerii D tonul Comunicarea i aplicarea integritii i valorilor deontologice Procesul de evaluare Modul a riscurilor n care conducerea identific riscurile i stabilete desfurat de entitate gestionare a acestora. Sistemul de informaii Este alctuit din infrastructur, software, oameni, proceduri i dat Pentru obiectivele de raportare financiar, procedurile i registrel nregistreaz, proceseaz i raporteaz tranzaciile i menin rsp active, pasive i aciuni Activitile de control Politicile i procedurile care ajut la asigurarea ndeplinir conducerii Categoriile cele mai relevante pentru audit: Verificrile de performan Procesarea informaiilor Controalele fizice Diviziunea sarcinilor Monitorizarea controalelor Evaluarea conceperii i funcionrii controalelor n timp Monitorizarea continu face parte din activitatea normal de man Auditorii interni pot realiza o monitorizare separat. Folosirea sistemelor de control intern de ctre auditori

13

ISA 315 nelegerea entitii i a mediului su prevede c auditorul trebuie s neleag co relevant pentru audit. Acest lucru este necesar pentru: - Identificarea tipurilor de greeli posibile - Analizarea factorilor care influeneaz riscurile de denaturri semnificative - Conceperea naturii, timpului i dimensiunii procedurilor de audit urmtoare. - Rspunsurile la riscurile evaluate
Proceduri de evaluare a riscurilor pentru nelegerea entitii i a mediului su, inclusiv a controlului su intern.

Alte proceduri de audit concepute i realizate ca reacie la riscurile evaluate de denaturri la nivelul afirmaiilor

Da

Estimarea dac controalele funcioneaz n mod eficace?

Nu

Teste de controlScopul: obinerea de probe de audit adecvate suficiente privind funcionarea eficace a controalelor pe perioada respectiv.

Teste de validareScopul: Detectarea denaturrilor semnificative la nivelul afirmaiei Includ: Teste ale detaliilor tranzaciilor, soldurilor i informaiilor i Proceduri analitice de validare

Controalele funcioneaz n mod eficace?

Da

Nu

Trebuie s se realizeze proceduri de validare pentru fiecare clas semnificativ de tranzacii, solduri de cont i informaii. Rezultatele satisfctoare ale testelor de control pot permite auditorului s evalueze riscul de denaturare ca fiind sczut i s reduc dimensiunea procedurilor de validare.

Raportarea ctre conducere (vezi seciunea 7)

14

Limitele controlului intern Auditorul nu se poate baza niciodat exclusiv pe testele de controale, datorit limitelor ineren sistem de control intern, adic: - Decizii proaste - Eroare uman - Ocolirea deliberat a proceselor de ctre angajai i alte persoane - nclcarea controalelor de ctre conducere i - Apariia unor situaii neprevzute.

Activitile de control Conducerea concepe i aplic activitile de control pentru prevenirea riscurilor care amenin obiectivelor entitii. Auditorul trebuie s neleag activitile de control relevante pentru evaluarea riscurilor semnificative la nivel de afirmaie.

Comunicrile privind controlul intern Auditorul nu are obligaia de a raporta acionarilor deficienele sistemelor de control intern, n Comunicarea problemelor legate de audit celor responsabili cu guvernana prevede ca auditor comunice problemele de audit care prezint interes pentru guvernan celor responsabili de entitii.

Printre problemele care trebuie communicate sunt i: Abordarea i sfera de aplicare a auditului Selectarea sau modificrile politicilor contabile Ajustrile auditului care ar putea avea un efect semnificativ asupra situaiilor financiare ale en Aspectele nesigure importante care ar putea arunca o umbr de ndoial n privina capacitii i continua activitatea. Deficienele semnificative din controlul intern Chestiunile referitoare la integritatea conducerii i cazurile de fraud n care este implicat co

Procedurile Aceste comunicri ar trebui s constituie o baz suficient de prompt pentru a le permite celor cu guvernana s ia msurile corespunztoare. Toate comunicrile se vor face nainte de finali situaiilor financiare. Forma comunicrilor i adresele la care vor fi trimise acestea trebuie stabilite ntr-o etap prim procesului de audit (adic n cadrul planificrii). nainte de raportarea chestiunilor consiliului de administraie, auditorii trebuie s discute mai chestiunile respective cu conducerea. Acest lucru d posibilitatea conducerii de a furniza mai informaii sau explicaii.

15

Dac acest lucru este posibil, problemele trebuie trimise comitetului de audit sau consiliului d administraie, n cazul n care nu exist comitet de audit. Uneori, cei responsabili cu guvernana pot dori s furnizeze unor teri, precum bncile autoriti de reglementare, copii ale comunicrilor scrise primite de la auditori. Este necesar s pentru asigurarea nelegerii de ctre terii care citesc comunicrile a faptului c aceste ntocmite pentru teri. Acest raport a fost ntocmit spre a fi folosit exclusiv de entitate i, acolo unde este cazul, mam i de auditorii acesteia. Acesta nu trebuie transmis terilor, nu trebuie s fie citat sau s se fac vreo referin la el fr al auditorilor i Auditorii nu i asum nicio responsabilitate fa de nicio alt persoan. Exemple de paragrafe din seciunea privind deficienele a unui raport ctre conducere

1 Achiziiile procedurile de comand Sistemul actual n cursul activitii noastre, am descoperit c magazinele obinuiesc s comande anumite b Limited fr a ntocmi o cerere de achiziie sau o comand de achiziie. Implicaiile Prin urmare, exist posibilitatea crerii unor obligaii legate de elementele neautorizate i a e achiziii la preuri necompetitive. Recomandri Recomandm informarea personalului din magazine n privina faptului c nu are voie s fac cadrul unei edine de departament. Procedura corect de realizare a unei cereri prin dep achiziii trebuie explicat i trebuie asigurat formare pentru realizarea unei cereri Departamentul de audit intern trebuie s realizeze verificri pe teren n urmtoarele ase lu monitorizrii respectrii regulilor. Reconcilierea registrelor de achiziii Sistemul prezent

Cu toate c procedura dumneavoastr prevede reconcilierea registrului de achiziii cu cont registrul nominal la sfritul fiecrei luni, aceasta nu a fost efectuat pentru lunile decembrie

Implicaiile Soldul din registrul datoriilor a fost mai mic cu 2.120 USD fa de soldul contului genera nominal la 31 decembrie 2003 i nu s-a putut oferi nicio explicaie pentru aceasta. Acest lu ruptur serioas n procedurile de tratare pe lot i de nscriere n carea mare a facturilor de ac a plilor n numerar.

16

Recomandri Pe viitor, este important ca aceast reconciliere s fie efectuat cu regularitate de ctre responsabil, independent de responsabilul cu registrul achiziiilor zilnice, de casier i de res registrul nominal. Recomandm semnarea unei fie de control de ctre supraveghetorul achiziii (sau de controlorul financiar, n absena acestuia). Note suplimentare 2. Casa i banca Obiective nregistrarea tuturor sumelor de bani primite Depunerea la banc a tuturor sumelor de bani primite Protejarea numerarului i cecurilor mpotriva pierderilor sau furturilor Autorizarea tuturor plilor, efectuarea lor ctre destinatarii coreci i nregistrarea lor. Neplata aceleiai obligaii de dou ori.

Controalele Diviziunea sarcinilor doi oameni deschid nregistrarea iar un altul face depunerea la banc. Realizarea listelor de ncasri i compararea lor cu jurnalul de cas, foaia de vrsmnt i extr Efectuarea cu regularitate a reconcilierilor bancare i verificarea lor de ctre un responsabil. Pstrarea ncasrilor nedepuse la banc ntr-un seif ncuiat. Ridicarea i verificarea cecurilor de ctre conducere prin comparaia cu documentele justifica plat. Verificarea cu regularitate a datelor privind situaia furnizorilor, pentru a se asigura de corecti datelor beneficiarului. Efectuarea i verificarea de ctre conducere a reconcilierilor situaiilor furnizorilor pentru dete plilor nenregistrate Registrul de datorii reconciliat cu contul general din registrul datoriilor Facturi tampilate la plat Facturi de achiziie numerotate n ordine sistemul informatic identific facturile nregistrate fiind pltite Carnete de cecuri pstrate de responsabil i inute ntr-un loc sigur.

3. Tipurile de control computerizat (ISA 315) Ca parte a procesului de evaluare a riscurilor, auditorul trebuie s neleag modul n care enti rezolvat riscurile legate de partea de IT. Controalele pe care un auditor le poate gsi pot fi ncadrate n dou categorii: Controale generale de IT: politicile i procedurile legate de multe aplicaii i care sprijin func eficace a controalelor aplicaiilor ajutnd la asigurarea funcionrii adecvate fr ntreruperi a informatice.

17

Controalele aplicaiilor: proceduri manuale sau automatice care, de obicei, funcioneaz la niv procesului de activitate. Controalele aplicaiilor pot fi preventive sau de detectare i sunt conc a asigura integritatea registrelor contabile. Drept urmare, controalele aplicaiilor se refer la p folosite pentru iniierea, nregistrarea, tratarea i raportarea tranzaciilor sau a altor date financ Controalele aplicaiilor i controalele generale sunt inter-relaionate. Controalele generale put contribuie la asigurarea care poate fi obinut de ctre un auditor cu privire la controalele apli Existena unor controale generale nesatisfctoare poate submina existena unor controale gen puternice. 4 Controale generale de IT

Controalele generale de IT care menin integritatea informaiilor i securitatea datelor, includ, urmtoarele: Controlul Exemple Controalele centrului de date i ale operaiunilor Politici ide proceduri reea Registre de operaiuni care arat cnd au accesat utiliz i fiierele folosite de acetia.

Aranjamente de standby fie cu utilizatorii de sisteme s firm de calculatoare

Efectuarea de rezerve i asigurarea stocrii fiierelor c Protecia mpotriva viruilor / firewall-uri

Achiziia, modifcarea i ntreinerea software-ului Autorizarea, de aprobarea, testarea, aplicarea i documen sistem sisteme de software Schimbarea conducerii

Accesul restricionat la software-ul de sistem i la doc Securitatea accesului Contracte de ntreinere Restricionarea accesului la date i programe folosind Terminale speciale;

Programarea activitilor n aa fel nct s se permit central asupra accesului utilizatorilor.

18

Achiziia, dezvoltarea i ntreinerea sistemului Testareade noilor sisteme aplicaii Autorizarea, aprobarea i testarea modificrilor aduse aplicaii Folosirea de pachete de standarde

Verificarea regulat a modificrilor neautorizate i a c software-ului de sisteme de aplicaii

Acces restricionat la documentaia sistemelor de aplic 5. Controalele aplicaiilor

- Controalele aplicate intrrilor Controalele loturilor (batch controls), acolo unde datele introduse n sistem sunt, mai nti, tra pentru a se prestabili rezultatele, iar datele de intrare vor fi acceptate de sistem numai dac nd totalurile prestabilite. De obicei, informaiile verificate sunt urmtoarele: Numrul de documente Suma net Suma brut Totalurile de control pentru datele scadente i coduri.

(b) Verificrile gamei / limitei, care specific valorile maxime i minime estimate (de ex. ntrsalarii, un raport de excepie poate fi realizat pentru angajaii care primesc un salariu net de m USD pe lun, pentru a permite conducerii s urmreasc i s investigheze nainte de efectuar

(c) Verificrile existenei, care vor permite introducerea datelor numai pentru coduri de contu Acest lucru este util ntr-un sistem de vnzri sau de achiziii.

(d) Cifrele de verificare, care dau codurilor un model matematic iar datele nu sunt acceptate p care nu respect modelul. Acestea sunt folosite pentru prevenirea erorilor de transpunere.

(e) Verificrile secvenelor, care scot n eviden lipsurile de date att n cadrul loturilor, ct acestea. Controalele procesrii i fiierelor de date informatizate

19

Tehnicile de control folosite pentru intrri pot fi, de asemenea, folosite pentru a se asigura exh i exactitatea procesrii, cu condiia aplicrii lor rezultatelor procesrii, de ex. o reconciliere d produs dup procesare. - Controalele ieirilor Acestea sunt concepute pentru a furniza o asigurare rezonabil c procesarea este corect, c permise numai personalului autorizat i c accesul este asigurat la timp. Printre exemple sunt Verificrile de testare aplicate ieirilor Aprobarea plilor generate de calculator Reconcilierea totalurilor din rapoarte cu conturile din registrul general Folosirea de proceduri de control programate 6. Controalele datelor master

Modificrile aduse datelor master trebuie fcute numai de ctre persoane autorizate Acest lucru poate fi realizat fie prin parole, fie prin formulare prenumerotate Versiuni imprimate ale datelor trebuie trebuie obinute i verificate cu regularitate de cineva r Calculatorul poate fi programat s furnizeze o list a tuturor modificrilor, adugirilor i ter sau sptmnal. Acestea pot fi apoi verificate pentru a se asigura autorizarea corespunzt schimbrilor. Rezumatul celor prezentate se concretizeaza in urmatoarele: Un sistem de control intern cuprinde: mediul de control procesul de evaluare a riscurilor entitii sistemul informatic activitile de control monitorizarea controalelor Auditorul trebuie s ajung s neleag controlul intern pentru a: identifica tipurile posibilelor denaturri evalua riscurile concepe proceduri de audit adecvate

Orice sistem de control intern are limitele sale inerente ISA 260 prevede ca auditorul s comunice deficienele semnificative din controlul intern celo cu guvernana.

20

Testele de controale Atunci cnd evaluarea fcut de auditor asupra riscurilor de denaturri semnificative la nivelu include i estimarea c controalele funcioneaz eficient, auditorul trebuie s obin probe de adecvate suficiente pentru funcionarea eficient a controalelor la momentele respective din c perioadei supuse auditului.[ISA 330] Acest lucru implic realizarea de teste de controale

n cazul n care evaluarea de ctre auditor a riscului de denaturri semnificative nu include est controalele funcioenaz eficient, auditorul va trece direct la conceperea i realizarea de proce validare asupra claselor de tranzacii i solduri de conturi i la raportarea deficienelor ctre co Testele controalelor sunt realizate pentru a se obine probe de audit cu privire la eficaictatea fu controalelor n prevenirea sau detectarea i corectarea denaturrilor semnificative la nivelul af Acestea verific dac controlul: Este conceput n mod adecvat Exist A funcionat pe ntreaga perioad. Abaterile trebuie nregistrate i investigate indiferent de suma implicat.

Auditorul evalueaz dac abaterile sunt izolate sau dac indic existena unor erori n registre

n cazul n care rezultatele sunt nesatisfctoare, evaluarea preliminar a riscului de control es nefundamentat. Audiorul trebuie s verifice natura, timpul i extinderea procedurilor de valid planificate. Testele de controale includ interogarea combinat cu alte proceduri de audit, de exemplu:

Observarea procedurilor entitii Inspectarea documentelor controalelor de fundamentare sau a evenimentelor pentru a se obin audit c controalele funcioneaz cu eficacitate. Examinarea probelor din verificrile fcute de conducere, de ex. procesul verbal al edinei co administraie. Refacerea aplicrii unui control n vederea verificrii funcionrii sale corecte. Testarea activitilor de control realizate de un calculator, eventual prin folosirea de tehnici de asistate de calculator.

21

Importana controlului intern i a gestionrii riscurilor

(a) Un sistem fiabil de control intern contribuie la protejarea investiiei acionarului i a ac companiei. Un sistem de control intern: Faciliteaz eficacitatea i eficiena operaiunilor Ajut la asigurarea fiabilitii raportrii interne i externe Ajut la respectarea legilor i reglementrilor.

(b) Riscurile care amenin o companie sunt n continu schimbare. Un sistem fiabil de co depinde, prin urmare, de evaluarea temeinic i regulat a naturii i dimensiunii riscurilor la c expus compania. ntruct profiturile reprezint, parial, recompensa pentru asumarea cu succ riscurilor, scopul controlului intern este de a ajuta la gestionarea i controlarea corespunztoar nu de a le elimina. Responsabilitile conducerii i ale auditorilor
Identific i evalueaz riscurile Concepe, opereaz i monitorizeaz un sistem adecvat de control intern Stabilete politicile de control intern Urmrete s obin o asigurare regulat c sistemul funcioneaz n mod eficace Asigur eficacitatea sistemului de control intern n gestionarea riscurilor. neleg activitatea i riscurile cu care se confrunt Stabilesc natura sistemului de control inter n vederea conceperii unor proceduri de audit corespunztoare Pot raporta toate deficienele de control identificate.

Conducerea

Poate folosi auditul intern pentru a monitoriza controalele

Auditorii externi

ISA 260: Comunicarea chestiunilor de audit ctre cei responsabili de guvernare

ISA 260 prevede c auditorul extern trebuie s comunice chestiunile de audit cu interes pen guvernare celor responsabili de guvernarea entitii.

Cei responsabili de guvernare nseamn cei care se ocup de supravegherea, controlul i co entiti i care ar include, astfel, comitetul de audit i administratorii ne-executivi. Acetia inc conducerea numai n cazurile n care aceasta are astfel de funcii.

22

 Aceste comunicri trebuie s constituie o baz suficient de prompt pentru a le permite responsabili de guvernare s ia msurile corespunztoare. Toate comunicrile se vor fac finalizarea situaiilor financiare. Forma comunicrilor i destinatarul acestora trebuie stabilii ntr-o etap primar n ca procesului de audit (adic, planificarea). nainte de raportarea chestiunilor consiliului de administraie, auditorii trebuie mai nt aceste chestiuni cu conducerea. Acest lucru confer posibilitatea conducerii de a furniz informaii sau explicaii. Dac este posibil, chestiunile trebuie adresate comitetului de audit sau consiliului de ad dac nu exist niciun comitet de audit.

Uneori, cei responsabili de guvernare doresc s le furnizez terilor, de exemplu oficialilor de l unor autoriti de reglementare, copii ale comunicrilor scrise de la auditori. Este necesar s s pentru asigurarea nelegerii de ctre terii care citesc comunicrile c acestea nu au fost ntoc teri. Acest raport a fost ntocmit spre a fi folosit exclusiv de entitate i, acolo unde este cazu companiei mam i de auditorii acesteia. Acesta nu trebuie transmis terilor, nu trebuie s fie citat sau s se fac vreo referin la acordul scris al auditorilor i Auditorii nu i asum nicio responsabilitate fa de nicio alt persoan. 5 AUDITURILE STATUTARE

Contextul de lucru Ca reacie la eecurile rsuntoare ale auditurilor precum cel din cazul Enron, profesia de aud foarte bine reglementat. n acelai timp, exist o larg dezbatere privind valoarea auditului st entitile mai mici. Auditul statutar a fost reglementat prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European si a C 17 mai 2006 .

Prezentare general Directiva defineste auditul statutar ca un audit al conturilor anuale sau al conturilor consol cum este prevazut de legislatia cominitara iar auditorul statutar inseamna o persoana fizica autorizata in conformitate cu dispozitiile directivei de catre autoritatile competente ale unui st efectueze audituri statutare. Cadrul de reglementare Profesia de auditor este reglementat de mai multe surse
23

 Legislaia naional Reglementarea i stabilirea standardelor la nivel naional Stabilirea standardelor la nivel internaional Organisme profesionale, precum CAFR. 1.1De obicei, prin legislaie se stabilesc: Drepturile i ndatoririle auditorilor Eligibilitatea pentru profesia de auditor Drepturile i ndatoririle auditorilor
Drepturi ndatoririle

Raportarea opiniei privind

Accesul la registrele i evidenele companiei Fidelitatea i corectitudinea Cerine statutare suplimentare nregistrrilor contabile Informaii i explicaii nregistrrile contabile ntocmite Primirea de convocri /participarea la n mod adecvat Registre contabile adecvate adunrile generale Declaraii de la filiale Cuvntul n adunrile generale Corespondena dintre nregist contabile i registrele contabil Declararea retribuiilor admin Informaii i explicaii primite

Eligibilitatea Majoritatea cadrelor juridice prevd c auditorii trebuie s fie membri ai unui organism profes corespunztor, precum CAFR,ACCA.

Federaia Internaional a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC IFAC a fost nfiinat ca urmare a iniiativelor formulate n 1973 i aprobate n mod formal n Congresului internaional al contabililor din Munich din 1977.
24

Aceasta este o organizaie non-profit, neguvernamental, apolitic, internaional, a organism contabilitate.

Misiunea Misiunea IFAC este de a servi interesului public, de a ntri profesia contabil global i de a dezvoltarea unor economii internaionale puternice prin stabilirea i promovarea aderrii la sta profesionale de nalt calitate, prin promovarea convergenei internaionale a acestor standard exprimarea chestiunilor ce in de interesul public acolo unde expertiza profesional este cea m Reglementarea pe profesie Organismele precum CAFR, ACCA joac un rol n reglementarea profesiei. Rolul

Educarea i formarea auditorilor Ca membru al IFAC, ACCA trebuie s respecte standardele internaionale i regulile IFAC privind: - educaia i formarea la nivel de pre-calificare - educaia profesional continu Punerea n aplicare a cerinelor Organismele membre ale IFAC precum ACCA trebui deontologice s elaboreze cerine deontologice pe baza International Code of Ethics for Professional Accountants (Codul inter deontologie pentru contabilii profesioniti) al IFAC. Organismele membre trebuie s prevad standarde nalte de comportament profesional i s asigure respectarea cerinelor deontologice. n urmtoarele situaii trebuie s se ia msuri disciplinare: - Nerespectarea standardului prevzut de diligen, aptitudine sau competen profesional. - Nerespectarea regulilor deontologice sau - Comportamentul compromitor sau dezonorant. Autoritatea de a lua msuri disciplinare trebuie prevzute prin legislaie sau prin statutul organismului profesional. Numirea, demiterea i demisia auditorilor

Capitolul 1 a artat ct este de important ca auditorul s fie independent i s acioneze ca ag acionarilor.

25

n majoritatea jurisdiciilor, acest lucru este prevzut n legea referitoare la numirea, demitere auditorilor. Prezentarea reglementrilor Numirea

Demiterea

Demisia

- De obicei, sunt numii pe o perioad de un an - Prin hotrrea acionarilor - n anumite situaii, de ex. la numirea primilor auditor existenei unor posturi neocupate, administratorii pot n - Hotrrea acionarilor / asociailor - Auditorii au dreptul: S le fie notificat hotrrea S fac declaraii scrise S ia cuvntul n cadrul adunrilor acionarilor /a pn la expirarea mandatului lor. - Auditorii i pot da demisia n orice moment - Pot da preaviz scris la sediul social al companiei - Pot trimite o declaraie a circumstanelor tuturor celor dreptul s primeasc copii ale nregistrrilor contabile.

Opinia de audit statutar

Dup cum s-a artat n capitolul 1, exist dou aspecte principale ale opiniei care trebuie rapo explicit: Dac situaiile financiare sunt fidele i corecte Dac situaiile financiare au fost ntocmite n mod corespunztor, n conformitate cu juridice n domeniu. Domenii suplimentare Ale reglementri, precum codurile juridice i corporative locale, pot prevedea ca auditorul s aspecte i s le raporteze fie n mod pozitiv, fie prin excepie. Obiectivele i activitile auditului statutar

Obiectivele Obiectivul auditului statutar este emiterea unei opinii corespunztoare cerinelor statutare, dup arat n seciunea 7.

n termeni mai generali, obiectivul poate fi definit drept acordarea de asigurri utilizatorilor, situaiile financiare.
26

Activitile Diagrama de mai jos prezint pe scurt domeniile principale.

Obinerea de cunotine legate de activitatea clientului

Evaluarea riscurilor

Obinerea de probe

Raportarea ctre conducere a deficienelor de sistem, a elementelor ineficiente etc.

Emiterea opiniei n raportul auditorului.

Limitele auditului statutar

Auditul nu este obiectiv. Activitatea se bazeaz pe consideraii.

Este posibil ca cititorii s nu neleag jargonul folosit n rapoartele de audit.

Decalajul de timp dintre data bilanului contabil i emiterea raportului de audit

Nu sunt testate toate elementele.

Auditorii pot furniza numai o asigurare rezonabil c situaile financiare nu conin denaturri relevante.
Probele de audit sunt adesea persuasive, nu concludente.

Limitele sistemelor de contabilitate i control

Ex. erorile umane, nelegerile frauduloase, costul versus avantaj

27

Auditorii pot furniza doar asigurri rezonabile, datorit limitelor inerente ale auditului statut 6. Planificarea in auditul statutar, determinarea pragului de semnificatie. Planificarea si documentarea auditurilor Obiectivul auditorului este s planifice auditul astfel nct acesta s fie efectuat ntr-o manier ct mai eficient. n stabilirea strategiei generale de audit , auditorul va ntreprinde: a) Identificarea caracteristicilor misiunii care definesc aria sa de acoperire;

b) Evaluarea obiectivelor de raportare ale misiunii pentru a planifica perioada de desfurare a natura comunicrilor cerute;

c) Luarea n considerare a factorilor care, n baza raionamentului profesional al auditorului, s semnificative pentru direcionarea eficient a eforturilor echipei misiunii;

d) Luarea n considerare a rezultatelor activitilor preliminare misiunii i, acolo unde sunt ap cunotinele acumulate cu ocazia altor misiuni efectuate de partenerul de misiune sunt relevan entitate; e) Stabilirea naturii, perioadei i magnitudinii resurselor necesare pentru efectuarea misiunii Auditorul va dezvolta un plan care va include descrierea urmtoarelor:

a) Natura, perioada i ntinderea procedurilor de evaluare a riscului planificate, aa cum se de Standardul Internaional de Audit 315 (reformulat), Identificarea i evaluarea riscurilor unor denaturri semnificative prin nelegerea entitii i su.;

b) Natura, perioada i ntinderea procedurilor de audit planificate ulterioare la nivel de afirma determin n Standardul Internaional de Audit 330 ( reformulat), Rspunsurile auditorului la evaluate;

c) Alte proceduri de audit planificate care este necesar s fie efectuate astfel nct misiunea s conformitate cu standardele internaionale de audit .

28

Auditorul va actualiza i va modifica strategia general de audit precum i planul de audit dup necesar pe parcursul auditului. Auditorul va planifica natura, perioada i ntinderea i supravegherea membrilor echipei misiu revizuirea activitii acestora. Documentaia Auditorul va documenta: a) Strategia general de audit ; b) Planul de audit; i c) Orice modificri semnificative efectuate pe parcursul misiunii de audit la nivelul strategiei audit sau al planului de audit, precum i motivele efecturii modificrilor respective.

Consideraii suplimentare n misiunile de audit iniiale Auditorul va ntreprinde urmtoarele aciuni nainte de nceperea unui audit iniial: a) Procedurile de efectuare cerute de Standardul Internaional de Audit 220 cu privire la accep clientului i la misiunea de audit specific; i b) Comunicarea cu auditorul predecesor , atunci cnd a avut loc o nlocuire a auditorilor, n co cu cerinele de etic relevante.

Rolul i momentul planificrii Planificarea auditului presupune stabilirea strategiei generale de audit pentru misiunea respec dezvoltarea unui plan de audit. Planificarea adecvat ofer auditului situaiilor financiare num avantaje, inclusiv urmtoarele avantaje :

l ajut pe auditor s dedice atenia cuvenit ariilor mai importante ale auditului l ajut pe auditor s identifice i s rezolve eventualele probleme n timp util. l ajut pe auditor s organizeze n mod adecvat i s conduc misiunea astfel nct aceasta s efectuat ntr-o manier eficient i efectiv. Ajut la selectarea membrilor echipei misiunii avnd nivele adecvate de competene i aptitu necesare pentru a face fa riscurilor anticipate precum i la desemnarea adecvat a sarcinilor Faciliteaz conducerea i supravegherea membrilor echipei misiunii precum i revizuirea ac acestora. Ajut, acolo unde este posibil, la coordonarea activitii efectuate de auditorii anumitor com experi .

Natura i ntinderea activitilor de planificare vor varia n funcie de mrimea i complexitate experiena anterioar a membrilor cheie ai misiunii de audit cu privire la entitatea respectiv schimbrile circumstanelor care apar pe parcursul misiunii de audit

29

Planificarea nu este o etap izolat a unui audit , ci mai degrab un proces continuu i repetiti ncepe la scurt timp dup (sau n corelaie cu) terminarea misiunii de audit precedente i conti finalizarea misiunii de audit curente . Planificarea include, n orice caz, luarea n considerare a n care se vor fi effectuate anumite activiti i proceduri de audit care trebuie s fie finalizate efectuarea altor proceduri de audit ulterioare. Spre exemplu, planificarea include necesitatea d lua n considerare, nainte de identificarea i evaluarea de ctre auditor a riscurilor unor denat Semnificative , a unor aspecte precum :

Procedurile analitice care urmeaz s fie aplicate ca proceduri de evaluare a riscului . Obinerea unei nelegeri generale a cadrului juridic i de reglementare aplicabil pentru enti respectiv i a modului n care entitatea respect cadrul respectiv Determinarea pragului de semnificaie Implicarea experilor Efectuarea procedurilor de evaluare a riscurilor

Auditorul poate decide s discute despre elementele planificrii cu conducerea entitii cu sco facilita conducerea i managementul misiunii de audit (spre exemplu, pentru a coordona unele procedurile planificate de audit cu activitatea personalului entitii). Cu toate c aceste discui strategia general i planul de audit rmn responsabilitatea auditorului. Atunci cnd se discu incluse n strategia global de audit sau n planul de audit, se cere atenie pentru a nu comprom eficacitatea auditului. Spre exemplu, discutarea naturii i planificrii procedurilor de audit det conducerea poate compromite eficacitatea auditului prin aceea c face ca procedurile de audit uor de prevzut.

Planificarea activitilor Strategia general de audit Procesul stabilirii strategiei generale de audit l ajut pe auditor s determine, cu condiia fina procedurilor auditorului de evaluare a riscului , o serie de aspecte precum:

Resursele care trebuie angajate n anumite domenii specifice ale auditului , cum ar fi folosir membri cu experien din cadrul echipei pentru domeniile cu risc nalt sau implicarea experil chestiunile complexe Totalul resurselor alocate domeniilor specifice ale auditului, cum ar fi numrul de membri a desemnai s participe la inventarierile efectuate n locaiile semnificative, gradul de revizuire altor auditori n cazul auditurilor grupurilor sau bugetul de audit n ore alocat domeniilor cu g risc Cnd urmeaz s fie desfurate aceste resurse, spre exemplu dac acest lucru intervine ntrintermediar a auditului sau la date bine stabilite i

30

Cum sunt administrate, direcionate i supravegheate aceste resurse, cum ar fi spre exemplu, ateapt s aib loc edinele de informare sau de discutare a aspectelor identificate cu membr cum se ateapt s se desfoare revizuirile managerului i partenerului misiunii (spre exempl locului, sau ntr-o alt locaie) i dac revizuirile de controlul calitii misiunilor vor fi finaliza

Odat ce a fost stabilit strategia general de audit , se poate elabora un plan de audit pentru a diversele aspecte identificate n strategia general de audit , innd cont de nevoia de a atinge auditului prin folosirea eficient a resurselor auditorului. Stabilirea strategiei generale de audi detailat de audit nu sunt neaprat procese separate sau secveniale, dar sunt ntr-o corelaie str

Planul de audit este mult mai detailat dect strategia general de audit n care sunt incluse nat perioadei, gradul procedurilor de audit care urmeaz s fie efectuate de membrii echipei misiu Planificarea acestor proceduri de audit are loc pe parcursul auditului pe msur ce se dezvolt audit pentru misiunea respectiv. Spre exemplu, planificarea de ctre auditor a procedurilor d riscului apare la nceputul procesului de audit. Totui, planificarea naturii, datei la care aceast a ntinderii procedurilor specifice de audit ulterioare depinde de rezultatul acelor proceduri de riscului . n plus, auditorul poate ncepe efectuarea altor proceduri de audit pentru anumite cla tranzacii, solduri ale conturilor i ale altor evidenieri nainte de planificarea tuturor procedur care au mai rmas de efectuat.

Schimbri aduse Deciziilor de Planificare pe parcursul auditului (Ref :Para.8) Ca un rezultat al unor evenimente neprevzute, schimbare a condiiilor, sau a probelor de aud rezultatele procedurilor de audit, auditorul poate avea nevoie s modifice strategia general de planul de audit, i n consecin se modific i natura, momentul i ntinderea procedurilor de ulterioare rezultante planificate pe baza consideraiilor revizuite cu privire la riscurile evaluate poate fi cazul atunci cnd n atenia auditorului apar informaii care difer n mod semnificativ informaiile pe care le-a avut la dispoziie auditorul atunci cnd a planificat procedurile de audit. Spre exe de audit obinute prin efectuarea procedurilor de fond pot contrazice dovezile probele de audi teste ale controalelor .

1 ianuarie

Vizita de planificare

31 decembrie

Auditul intermediar

Auditul final

31

Determinarea pragului de semnificatie

Pragul de semnificatie este definit in Cadrul grneral pentru intcmirea si prezentarea situati financiare emis de Consisliul pentru Standardele Iinternationale de Contabilitate, in urmatori

Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau denaturarea lor ar putea influenta deciziil ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de dimens elementului sau erorii, judecat in imprejurarile specifice ale omisiunii sau denaturarii, Astfel, semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o insusure calitativa primara pe ca trebuie sa o aiba pentru a fi utila

Obiectivul unui audit al situatiilor vfinanciare este de a permite unui auditor exprimarea unei careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate de raportare financiara aplicabil. Evaluarea a ceea ce este semnificativ este un aspect ce tine d rationamentului professional.

In eleborarea planului de audit, auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ denataurarile semnificative.Totusi, pe langa va (cantitate) trebuie avuta in vedere si natura (calitatea) denaturarilore ce trebuie luate in consid Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand: a) Se determina natura, momentul si aria de cuprindere a procedurilor de audit si b) Se evalueaza efectele denaturarilor Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit

Exista o relatie inverse intre pragul dec semnificatie si nuvelul riscului de audit si anume, cu c inalt nuvelul pragului de semnificatie cu atat este mai scazut riscul de audit si invers.Auditoru considerare relatia inverse dintre pragul de semnificatie si riscul de audit atunci cand determin durata si intinderea procedurilor de audit. Evaluarea pragului de semnificatie si a riscului de a momentul initial al planificarii misiunii poate sa fie diferita de cea din momentul evaluarii rew procedurilor de audit. De aceea atunci cand planifica auditorul poate sa stabileasca, in mod in nivelul acceptabil al pragului de semnificatie la un nivel mai scazut decat acela ce se intention utilizat la evaluarea rezultatelor auditului. Acest lucru se face cu scopul de a reduce probabilit descoperi denaturari semnificative si de a oferi auditorului o marja de siguranta cand se evalu denaturarilor descoperite pe parcursul auditului. Pragul de semnificatie se poate stabili astfel: ntre i 1% din venituri ntre 1 i 2% din activele totale sau
32

ntre 5 i 10% din profitul nainte de impozitare. 7 Prezentarea fidel i corect / prezentarea corect

(a) Auditorul este obligat s raporteze dac situaiile financiare prezint fidel i corect (sau pr n toate aspectele relevante) poziia financiar, rezultatele i fluxurile de trezorerie ale compan respective. (b) International Federation of Accountants (Federaia internaional a contabililor) (IFAC) nu ceea ce nseamn fidel i corect, deoarece aceti termeni depind de cadrul de raportare financi

De exemplu, n baza IFRS, n IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, se d urmtoarea defin Prezentarea fidel impune reprezentarea cu fidelitate a efectelor tranzaciilor, a altor evenime condiiilor n conformitate cu definiiile i criteriile de recunoatere a activelor, datoriilor, ven cheltuielilor stabilite n Cadrul de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare. Se presupun IFRS cu informaii suplimentare acolo unde este necesar, va avea drept rezultat situaii financ realizeaz o prezentare fidel. (c) este posibil ca sensul expresiei fidel i corect s trebuiasc s fie decis de ctre instana naintat litigiul. Instanele vor considera c respectarea cadrului de raportare financiar identif reprezint o dovad prima facie c situaiile financiare sunt fidele i corecte.

MODULUL II - METODOLOGIA AUDITULUI STATUTAR

1. Acceptarea mandatului si contractului auditului O misiune de audit debuteaza cu o prima etapa, denumita acceptarea misiunii. Aceasta etap urmatoarele actiuni (pezentate deja partial in paragrafele precedente): - stabilirea contactelor intre cabinetul de audit si client; - obtinerea (sau actualizarea) si documentarea informatiilor despre client; - evaluarea preliminara a mediului de afaceri, respective a riscurilor associate (riscuri inerente control), inclusive aplicarea anumitor teste de control pe baza carora se elaboreaza proiectul p misiune, bugetul financiar si fondul de timp previzionat; - stabilirea componentei echipei de audit; - stabilirea planului misiunii de audit; elaborarea si semnarea scrisorii de acceptare a misiunii.

33

Diagrama procesului de audit Etapa procesului de audit 1. Stabilirea Termenilor de Referinta 2. Studiul mediului De afaceri al Companiei; viziune Preliminara asupra Riscurilor inerente Etape Preliminare 3. Studiul mediului Intern al companiei; Evaluarea continua A riscurilor inerente; Prima evaluare Preliminara a Controlului Procesul de colectare a Probelor Obtinerea unei imagini de Ansamblu asupra Companiei si a conducerii Sale Colectarea informatiilor cu Privire la sectorul de Activitate si pozitia Companiei in cadrul Acestuia; formarea unui Punct de vedere preliminar Cu privire la riscurile Sectoriale inerente Obtinerea de informatii cu Privire la: expertiza Personalului cheie/ Structura de baza a puterii; Sistemele de control si Contabilitate; reactia Conducerii la provocarile Mediului de afaceri; prima
34

Principalele Obiective ale Procesului de Audit Stabilirea contractelor cu Conducerea companiei; Definirea responsabilitatilor Auditorului si ale conducerii. Identificarea factorilor Externi principali care au Impact asupra companiei si Afacerilor sale; stabilirea Contextului pentru Imaginea fidela. Pregatirea scenei pentru Revizuirea sistemelor si a Tranzactiilor/ cifrelor, in Special prin intelegerea Riscurilor inerente si de Control. Sprijina activitatea de Planidicare a lucrarilor De audit

Revizuire analitica 4. Planificarea globala A procesului de audit; Analiza riscurilor Etapa importanta pentru Procesul de colectare a Probelor; determina maniera De obtinere ulterioara a Probelor; identifica Domeniile de risc In aceasta etapa, auditorul Identifica problemele care Pot impiedica/ afecta Procesul de colectare a Probelor si raportarile de Audit 6. Stabilirea obiectivelor Sistemelor de Contabilitate si controlului Corelata cu etapa a 4-a, dar Mult mai detaliata. Colectarea probelor este Restransa la obiectivele Specifice stabilite. Stabilirea Obiectivelor este facuta in Contextul revizuirii analitice (vezi etapa 16) Discutii cu personalul Companiei; testarea unui Volum limitat de docuMente; aplicarea proceDurilor specifice pentru Evaluarea sistemelor foloSite, inclusiv descrierea lor; Inregistrarea acestor aspecte In foile de lucru Auditorul testeaza sistemul
35

Implementarea unui proces De audit intr-o maniera Eeficienta si eficace

Feed-back Planificare

5. Prezentarea unui Raport preliminar Conducerii

Informarea conducerii Cu privire la Planificarea initiala A procesului de audit, Estimarea tarifelor si alte Probleme de interes Pentru conducere. Directioneaza lucrarile De audit pe obiective Specifice Predeterminate

Functionarea Sistemelor

Referire la Concluziile Asupra Functionarii Sistemelor (etapa 9) Modificarea

7. Inregistrarea Caracteristicilor Sistemelor de Contabilitate si Control existente In companie

8. Confirmarea

Etapele 6, 7, 8 si 9 se Concentreaza pe sistemele De contabilitate si Control ale Companiei. Obiectivul de audit In cadrul acestor Etape consta in Evaluarea eficientei

Inregistrarilor Privind Caracteristicil e Sistemului (daca Este necesar)

Faptului ca sistemele De contabilitate si Control utilizate Functioneaza potrivit Caracteristicilor Identificate 9. Evaluarea sisteMului folosit de Companie, formularea Concluziilor si Stabilirea nivelului Riscului de control Etapa procesului de audit

De control pentru a se asigura Ca a inteles si inregistrat coRect informatiile respective

Sistemelor aplicate de Companie in ceea ce Priveste procesarea

In foile sale de lucru. Aplica- Tranzactiilor, siguranta Rea testelor privind eficienta/ Activelor etc., Eficacitatea sistemelor. Determinarea Revizuirea observatiilor din Masurii in care aceste Sisteme pot oferi o Foile de lucru cu privire la baza De incredere pentru Sistemele de control si auditor, Contabilitate si a rezultatelor Precum si a riscului de Testelor aplicate in etapa 8 pentru formularea Concluziilor Procesul de colectare a Probelor Principalele Obiective ale Procesului de Audit control.

Revenire la Obiective (etapa 6)

Testarea Tranzactiilor

10. Determinarea Auditorul decide asupra volumului tranzactiilor Probelor necesare a fi Ce vor fi verificate Colectate pentru a se asigura Ca tranzactiile sunt Inregistrate adecvat. Revizuirea analitica este De asemenea utila in Aceasta etapa 11 Extinderea/ In aceasta etapa, auditorul Limitarea testelor Verifica probele obtinute
36

Asupra tranzactiilor Pe parcursul Auditului interimer 12. Formularea Concluziilor cu privire La modul de Inregistrare a Tranzactiilor

Pe baza unor proceduri Adaptate fiecarei Companii in parte. Concluziile formulate de Auditor trebuie sustinute in Scopul acestei etape

13. Elaborarea unui Raport adresat Conducerii companiei Cu privire la Sistemele de control Si contabilitate 14. Pregatirea pentru Examinarea finala A cifrelor prezentate In situatiile Financiare

Pregatirea Pentru Etapa Finala

Consta in asigurarea Rezonabila a Fiecare caz de probe solide auditorului cu Privire la faptul ca Cu privire la corectitudinea registrele Si integralitatea De contabilitate si Inregistrarile contabile Inregistrarilor pivind prezinta O baza de incredere Tranzactiile analizate pentru Intocmirea situatiilor Financiare In principal, exista Auditorul sintetizeaza doua Probele obtinute cu privire Obiective majore: (1) informarea La functionarea sistemului conducerii Cu privire la obligatiile Si a altor aspecte sale; (2) evidentierea Considerate de interes pentru problemelor Conducere si transmite un Care ar putea afecta Raport oficial continand Procesul de audit si Comentarii si recomandari. Nivelul tarifelor. Redefinirea riscurilor Auditorul elaboreaza planul pentru A directiona eforturile Pentru examinarea finala pe de Audit si atentia Baza tuturor probelor stranse companiei Catre acestea. Planul Pana la acel moment, a de Cunostintelor privind Audit este revizuit si
37

15. Aplicarea Procedurilor Specifice de Inchidere a Exercitiului financiare Etapa 16. Aplicarea Finala procedurilor Analitice de revizuire A conturilor

Problemele majore din Domeniu. Obiectivele de Audit sunt revizuite si Reevaluate. Aplicarea procedurilor Specifice acestei etape fie La data bilantului, fie cu Putin timp inainte de Inchiderea exercitiului Financiar. Exemple: Inventar, confirmari Bancare etc. Revizuirea analitica este o Procedura de audit extrem De importanta in toate Etapele procesului de audit, Insa ea capata un rol si mai Mare in contextul Lucrarilor finale. Aceasta procedura include Teste de verificare Incrucisate, transmiterea/ Solicitarea de confirmari, Corelarea cu rezultatele Lucrarilor interimare si, In general, pregatirea scenei pentru Confirmarea imaginii Fidele. Ca si in etapa 11, auditorul Verifica probele obtinute Pe baza unor proceduri Adaptate fiecarei companii In parte. Scopul acestor
38

Reevaluat.

Obtinerea Probelor Disponibile Numai la Sfarsitul Exercitiului financiare Focalizarea lucrarilor de audit Asupra cifrelor din conturi Care nu au sens din Punctul de vedere al Informatiilor cunoscute Despre companie. Corelarea rezultatelor Lucrarilor de audit Interimare cu Cifrele prezentate In conturi.

17. Aplicarea testelor De verificare a Cifrelor prezentate in Conturi

Aplicarea unui numar suficient De teste asupra cifrelor Pentru a satisface Auditorul cu privire la Realitatea,

Proceduri consta in Verificarea informatiilor Prezentate in situatiile Financiare 18. Revizuirea probelor Colectate si sintetizarea Rezultatelor 19. Elaborarea Concluziilor finale Asupra probelor Colectate si intocmirea Raportului de audit

corectitudinea si Integralitatea cifrelor Prezentate in situatiile Financiare

6. ISA 560 Evenimentele ulterioare Auditorul trebuie s analizeze efectul evenimentelor ulterioare asupra situaiilor financiare i raportului auditorilor.
Munca de teren a auditorului

Data bilanul ui contabil

Sit. fin. autorizate pentru emitere Sarcin activ

Raportul auditorul ui emis

Sit. fin. emise

Sit. fin. aprobate la adunarea general

Sarcin pasiv

39

Evenimentele care au loc pn la data raportului auditorului

Auditorul trebuie s realizeze procedurile de audit concepute pentru a furniza probe de audit s toate evenimentele semnificative ulterioare pn la data raportului auditorului, care ar putea n modificarea sau completarea situaiilor financiare au fost identificate, explicate n mod coresp prezentate n mod adecvat.

Faptele descoperite dup data raportului auditorului dar nainte de emiterea situaiilor financia

Dac, dup data raportului auditorului, dar nainte de emiterea situaiilor financiare, auditorul care ar putea afecta n mod semnificativ situaiile financiare, auditorul trebuie s analizeze da financiare necesit modificri, s discute aceste aspecte cu conducerea i s ia msurile adecv n cazul n care conducerea nu modific situaiile financiare acolo unde auditorul consider c trebuie modificate (iar raportul de audit nu a fost emis entitii), auditorul trebuie s exprime o calificat sau negativ. Lucrurile descoperite dup emiterea situaiilor financiare

Dac, dup emiterea situaiilor financiare, auditorul afl un lucru care exista la data raportului i care, dac ar fi fost cunoscut la acea dat, ar fi putut duce la modificarea de ctre auditor a r acesta trebuie s verifice dac situaiile financiare trebuie revizuite, s discute aspectul respec conducerea i s ia msurile potrivite pentru situaia respectiv. Noul raport al auditorul trebuie s includ o observaie referitoare la o not din situaiile finan prezint mai pe larg motivul revizuirii situaiilor financiare emise anterior i la raportul anteri auditor. Proceduri de audit pentru identificarea evenimentelor ulterioare

(a) Verificarea procedurilor stabilite de conducere pentru a asigura identificarea evenimentelo (b) Citirea proceselor verbale ale adunrilor acionarilor, ale celor responsabili cu guvernana, comitetelor existente, precum comitetul executiv n domeniu i comitetul de audit, desfurate situaiilor financiare i adresarea de ntrebri referitoare la chestiunile discutate n cadrul adun care nu exist procese verbale. (c) Citirea ultimelor situaii financiare intermediare disponibile ale entitii i, dac se conside adecvat, a bugetelor, a estimrilor fluxurilor de numerar i a altor rapoarte de management. (d) Interogarea sau extinderea interogrilor anterioare verbale sau scrise, ale consultanilor ju entitii, cu privire la litigii i reclamaii. (e) Interogarea conducerii cu privire la apariia altor evenimente ulterioare care ar putea afecta financiare.
40

ISA 570 Continuitatea activitii

Atunci cnd se planific i se realizeaz procedurile de audit i n evaluarea rezultatelor acestu trebuie s ia n considerare dac conducerea a folosit n mod corespunztor presupoziia conti activitii care st la baza situaiilor financiare. n baza presupoziiei privind continuitatea activitii, se consider, de obicei, c entitatea i v activitatea n viitorul previzibil, fr intenia sau necesitatea lichidrii, ncheierii activitii sau de protecie mpotriva creditorilor n baza legilor sau a reglementrilor. Evaluarea de ctre conducere a capacitii entitii de a-i continua activitatea trebuie s acope de cel puin 12 luni de la nchiderea perioadei. Pentru a ajunge s neleag entitatea, auditorul trebuie s analizeze dac exist evenimente sa riscuri aferente pentru activitate, care ar putea pune la ndoial capacitatea entitii de a-i con activitatea. Pe baza probelor de audit obinute, auditorul trebuie s stabileasc dac, dup opinia sa, exist nesiguran semnificativ cu privire la evenimentele sau condiiile care, luate individual sau putea pune la ndoial capacitatea entitii de a-i continua activitatea. Exemple de astfel de condiii care ar putea pune la ndoial presupoziia de continuitate a acti Financiare Datoriile nete sau datoriile nete pe termen scurt mprumuturile cu termen fix care se apropie de scaden fr posibiliti realiste de rambursare, sau folosirea excesiv de mprumuturi pe termen scurt pentru finanarea imobilizate. Indicaii privind retragerea suportului financiar de ctre debitori i ali creditori. Fluxuri de trezorerie negative indicate de situaii financiare din trecut sau prospectiv Indicatori financiari principali negativi Pierderi operaionale importante sau deteriorarea semnificativ a valorii activelor fo generarea de fluxuri de numerar Restane sau ntreruperea dividendelor Incapacitatea de a plti creditorii la scaden Incapacitatea respectrii clauzelor din contractele de mprumut Trecerea de la tranzaciile pe credit la cele cu plata la livrare cu furnizorii Incapacitatea obinerii de finanare pentru dezvoltarea de produse noi eseniale sau d investiii eseniale Operaionale Pierderea de personal de baz fr nlocuire Pierderea de piee majore, francize, licene sau furnizori principali
41

 Dificulti legate de fora de munc sau lipsuri de materii importante.

Altele Nerespectarea cerinelor privind capitalul sau a altor cerine statutare Aciuni n instan sau de reglementare n curs mpotriva entitii care ar putea duce la imposibil de satisfcut. Schimbri n legislaie sau n politica guvernamental care poate afecta negativ entitate Procedurile relevante de audit includ:

(a) Analizarea i discutarea fluxului de numerar, a profitului i a altor estimri relevante cu (b) Analizarea i discutarea ultimelor situaii financiare intermediare disponibile ale entit (c) Verificarea clauzelor obligaiunilor i ale contractelor de mprumut i stabilirea dac ac nclcate sau nu (d) Citirea proceselor verbale ale adunrilor acionarilor, ale celor responsabili cu guvernar comitetelor relevante pentru a vedea dificultile financiare (e) Interogarea avocailor entitii cu privire la existena de dispute i reclamaii i la carac rezonabil al evalurilor fcute de conducere cu privire la rezultatul lor i estimarea imp financiare. (f) Confirmarea existenei, legalitii i a posibilitii de aplicare a aranjamentelor de furni meninere a suportului financiar ncheiate cu terii i evaluarea capacitii financiare a a de a furniza fonduri suplimentare. (g) Analizarea planurilor entitii de a trata comenzile de la clieni n portofoliu. (h) Verificarea evenimentelor de dup nchiderea perioadei pentru a le identifica pe cele ca mpiedic fie afecteaz n alt fel capacitatea entitii de a-i continua activitatea.

Dac analiza fluxului de trezorerie este un factor important pentru analizarea rezultatului de v evenimentelor sau condiiilor, auditorul ia n calcul: Sigurana sistemului de informaii al entitii pentru generarea acestor informaii Dac exist suportul adecvat pentru presupoziiile care au stat la baza estimrii.

De asemenea, auditorul compar: Informaiile financiare prospective pentru perioadele recente cu rezultate istorice i Informaiile financiare prospective pentru perioada curent cu rezultatele realizate pn

Auditorul i formeaz opinia privind statutul continuitii activitii companiei pe baza rezult aciunilor de mai sus.

42

7. Utilizarea lucrarilor altor specialisti Utilizarea serviciilor altor persoane

Cu toate c auditorii au urmat cursuri de formare, este posibil ca, n realizarea unui audit, s n aspecte care ies din sfera lor de expertiz, precum evaluarea cldirilor. De asemenea, companiile i externealizeaz din ce n ce mai mult anumite funcii, precum sta ctre organizaii de servicii care dispun de mai mult expertiz dect entitatea. Drept urmare, auditorul trebuie s analizeze disponibilitatea i sigurana probelor furnizate de i de lucrrile organizaiei de servicii. De asemenea, n unele cazuri, auditorii externi pot dori s foloseasc munca auditului intern. ISA 620 Uitilizarea serviciilor unui expert

Expertul este o persoan sau o firm care dispune de abiliti, cunotine i experien speciale anumit domeniu, altul dect contabilitatea i auditul. Atunci cnd se folosesc serviciile unui e auditorul trebuie s obin probe de audit adecvate suficiente c serviciile respective sunt adec auditului. Atunci cnd planific folosirea serviciilor unui expert, auditorul trebuie s evalueze obiectivit competena profesional a expertului prin analizarea: (a) Acreditrii sau autorizaiei profesionale a expertului emis de un organism profesional sau apartenena acestuia la un astfel de organism. (b) Experienei i reputaiei expertului n domeniul n care auditorul dorete s obin prob

Auditorul trebuie s evalueze adecvarea serviciilor expertului ca probe de audit. Acest lucru i determinarea dac concluziile expertului sunt reflectate corespunztor n situaiile financiare s afirmaiile, precum i analizarea: Datelor surs Presupoziiilor i metodelor folosite i a corespunderii lor cu perioadele preceden Rezultatelor obinute de expert n lumina cunotinelor generale ale auditorului c activitate i a rezultatelor altor proceduri de audit.

Probele de audit obinute de la un expert pot fi sub form de: (i) Evaluri de terenuri i cldiri (ii) Determinare a cantitilor sau a strii fizice a stocurilor ; (iii) Opinii juridice privind interpretrile contractelor, statutelor i reglementrilor sau priv litigiilor sau al disputelor.

43

La emiterea unui raport de audit nemodificat, auditorul nu trebuie s se refere la serviciile unu ISA 420: Consideraii de audit privind entitile care apeleaz la organizaii de servicii Organizaiile de servicii furnizeaz o mare varietate de servicii companiilor, precum: Pstrarea registrelor contabile Statele de plat Controlul creditelor Procesarea datelor introduse / a informaiilor

Auditorul trebuie: S evalueze importana activitilor organizaiei de servicii pentru entitate i audit. S evalueze riscul de denaturri semnificative referitor la tranzaciile, activele i pasive ocup organizaia de servicii. S evalueze dimensiunea riscului de control asociat organizaiei de servicii (controalele contitate i controalele prezente la organizaia de servicii) (rapoarte de la auditorii inter organizaiei de servicii sau de ctre ageniile de relgementare pot furniza probe utile pri funcionarea i eficacitatea sistemelor de contabilitate i de control intern). S analizeze dac informaiile deinute de entitate sunt suficiente pentru furniza auditor audit adecvate i, dac este necesar, pentru a concepe alte proceduri de audit n urma ri evaluat. Dac este necesar, s solicite auditorului organizaiei de servicii s realizeze proceduri sau s viziteze organizaia pentru realizarea de teste de controale. S analizeze toate implicaiile pentru raportul auditorului. Folosirea activitii auditorului intern pentru auditul extern

n cursul planificrii, auditorii externi trebuie s fac o evaluare a funciei de audit intern n ca consider c poate fi posibil i de dorit s foloseasc serviciile de audit intern. n cazul n car extern se poate baza pe serviciile realizate de auditorul intern, volumul lucrrilor detaliate ntr auditorul extern poate fi redus. ISA 610 Luarea n consideraie a activitii de audit intern stabilete criteriile pe care auditor le foloseasc atunci cnd trebuie s neleag i s fac o evaluare a funciei de audit intern. Evaluarea general include: (a) statutul organizaional, adic gradul de independen (b) sfera de aplicare a funciei

44

(c) competena tehnic (d) diligena profesional.

Evaluarea activitii de audit intern

Atunci cnd auditorul extern intenioneaz s foloseasc activitile de audit intern, trebuie s s realizeze proceduri de audit asupra activitilor respective, pentru a confirma adecvarea lor auditorului extern.

Printre factorii care trebuie avui n vedere sunt: (a) adecvarea formrii tehnice i a competenei profesionale (b) dac activitatea asistenilor este supravegheat, verificat i fundamentat pe document corespunztor (c) dac exist probe de audit suficiente i adecvate pentru a putea trage concluzii rezonabi (d) dac concluziile sunt adecvate i dac rapoartele corespund lucrrilor realizate. (e) Dac eventualele excepii sau aspecte neobinuite declarate sunt rezolvate n mod adec Planificarea, controlul i nregistrarea

Auditorul extern trebuie s pstreze o legtur strns cu auditorul intern n toate etapele. Acesta trebuie s compare rezultatele obinute de auditul intern cu cele produse de personalul este necesar, s verifice din nou tranzaciile i soldurile. Raportul ctre conducere

Auditorul extern trebuie s analizeze dac trebuie s raporteze conducerii separat deficienele neregularitile descoperite de auditul intern. Raportul auditorului

Auditorul extern nu poate face referire la activitile realizate de auditorul intern n raportul s 7. Alte lucrari necesare inchiderii misiunii de audit ISA 580 Declaraiile conducerii

45

Auditorul trebuie s obin declaraii adecvate c conducerea i asum responsabilitatea cole prezentrii corecte a situaiilor financiare n conformitate cu cadrul de raportare financiar apl aprobat situaiile financiare.

Auditorul trebuie s obin declaraii scrise din partea conducerii cu privire la aspectele impor situaiile financiare, atunci cnd nu se estimeaz c exist alte probe de audit adecvate suficie

Probele de audit Declaraiile trebuie s se refere la chestiuni atunci cnd acestea sunt eseniale pentru obinerea audit adecvate suficiente. Declaraiile nu pot nlocui alte probe de audit la care se pot atepta Ele trebuie s se limiteze la chestiuni dac auditorul nu poate obine probe independente i nu atepta ca acestea s fie disponibile. De exemplu,

Dac numai conducerea cunoate faptele, de ex. inteniile conducerii n cazul n care chestiunea respectiv ine, n principal de judecat, de ex. dac o crean o datorie care ar putea fi irecuperabil

Procedurile (a) Convenirea procedurilor ntr-o etap iniial (de ex. scrisoarea de angajament) (b) Discutarea scrisorii mai nti cu clientul (c) Semnat, de obicei de eful executiv i de directorul financiar n numele consiliului de (d) Trebuie s se ncheie un proces verbal asupra acestora (e) Datate dup ce au fost finalizate toate lucrrile de audit, dar nainte de semnarea rapo auditorului. n cazul n care un client refuz s semneze

Auditorul trebuie s scrie o scrisoare care s prezinte punctul su de vedere i n care s so confirmarea din partea conducerii (b) n cazul n care conducerea nu rspunde, auditorul trebuie s ia msuri pentru a se asig a neles este corect. (a) n cazul n care conducerea refuz s fac o declaraie pe care auditorul o consider nec lucru constituie o limitare a sferei de aplicare iar auditorul trebuie s exprime o opinie c imposibilitatea exprimrii unei opinii. Exemple de scrisoare de declaraii din partea conducerii

Exemplul de mai jos nu este o scrisoare standard. Declaraiile conducerii variaz de la o entita de la o perioad la alta.

46

(Antetul entitii) Ctre auditorul Data

Aceast scrisoare de declaraii este furnizat n legtur cu auditul situaiilor financiare ale co pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 20x1 n scopul exprimrii unei opinii privind realita corectitudinea situaiilor financiare (sau a corectitudinii n toate aspectele semnificative) n ce situaia financiar a companiei ABC la 31 decembrie 20x1 i rezultatele operaiunilor sale i a sale de trezorerie pentru exerciiul ncheiat la acea dat, n conformitate cu (indicai cadrul de financiar aplicabil).

Ne asumm responsabilitatea privind prezentarea corect a situaiilor financiare n conformita cadrul de raportare financiar aplicabil).

Confirmm c, n conformitate cu cunotinele i opiniile noastre, urmtoarele afirmaii sunt a Includei aici declaraiile relevante pentru entitate. Acestea pot include: Nu au existat neregulariti care s implice conducerea sau angajaii cu rol important n intern sau care ar fi putut avea un efect semnificativ asupra situaiilor financiare. V-am pus la dispoziie toate registrele contabile i documentele justificative i procesel adunrilor acionarilor i ale edinelor consiliului de administraie (mai exact, cele des data de 15 martie 20x1 i 30 septembrie 20x1). Confirmm caracterul complet al informaiilor furnizate cu privire la identificarea pri Situaiile financiare nu conin denaturri semnificative, nici omisiuni. Compania a respectat toate aspectele contractelor care ar putea avea un efect semnifica situaiilor financiare n eventualitatea nerespectrii. Nu au existat nerespectri ale cerinelor autoritilor de reglementare care ar fi putut av semnificativ asupra situaiilor financiare. Urmtoarele informaii au fost nregistrate n mod corect i la momentul adecvat n situ financiare: (a) identitatea, soldurile i tranzaciile cu prile legate (b) pierderile survenite din angajamentele de vnzare i de achiziie (c) contractele i opiunile de rscumprare a activelor vndute anterior
47

(d) activele depuse ca garanii.

Nu avem planuri sau intenii care ar putea afecta valoarea contabil sau clasificar i pasivelor reflectate n situaiile financiare.

Nu avem planuri de abandonare de linii de produse i nici alte planuri sau inteni duce la acumularea de stocuri n exces sau la nvechirea acestora i nici un inven declarat peste valoarea realizabil net.

Compania are titlu de proprietate asupra tuturor activelor iar acestea nu sunt grev sarcini, cu excepia celor informate n Nota X la situaiile financiare.

Am nregistrat sau prezentat, dup caz, toate pasivele, att cel pe termen scurt, c contingente, i am prezentat n Nota X la situaiile financiare toate garaniile pe c furnizat terilor.

n afar de . Prezentate n Nota x la situaiile financiare, nu au existat alte even ulterioare nchiderii perioadei care s necesite modificarea sau prezentarea n situ financiare sau n notele la acestea.

Reclamaia a companiei XYZ a fost soluionat pentru suma total de xxx care prezentat adecvat n situaiile financiare. Nu exist i nu se estimeaz s apar a legate de litigii.

Nu exist aranjamente compensatorii de solduri nici formale nici informale cu ni conturile noastre de numerar sau de investiii. Cu excepia celor prezentate n not situaiile financiare, nu avem alte linii de aranjamente de credit.

Am nregistrat sau prezentat corect n situaiile financiare opiunile i contractele rscumprare a capitalului emis, precum i capitalul emis rezervat pentru opiuni conversii i alte cerine. Director executiv Director financiar Verificarea general a situaiilor financiare

48

Auditorul trebuie s realizeze o astfel de verificare a situaiilor financiar dup cum este necesa conjuncie cu concluzia tras pe baza celorlalte probe de audit obinute, pentru a avea o baz r care sa i fundamenteze opinia asupra situaiilor financiare. Verificarea va stabili dac:

Situaiile financiare sunt realizate cu folosirea de politici contabile acceptabile, aplicate i n mod adecvat entitii (vezi 1.3). Informaiile incluse n situaiile financiare sunt compatibile cu constatrile de audit Prezentarea adecvat i clasificarea i prezentarea informaiilor n mod corespunztor Situaiile financiare respect cerinele statutare i alte reglementri Verificarea, mpreun cu concluziile trase din alte teste i permit auditorului s i formeze o o situaiilor financiare.

Atunci cnd se analizeaz dac politicile contabile sunt adecvate, auditorii trebuie s ia n calc Politicile adoptate n comun n anumite domenii Politicile pentru care exist suport substanial din partea instituiilor cu autoritate n dom Dac sunt necesare devieri de la standardele contabile aplicabile pentru ca situaiile fina reale i corecte Dac situaiile financiare reflect substana tranzaciilor i nu doar forma lor. Diferenele nemodificate n timpul auditului, trebuie s se fac un tabel al erorilor identificate care nu au fost corectate client.

Unele dintre acestea pot fi nesemnificative luate separat, ns tabelul trebuie verificat nainte d opiniei de audit. Efectul diferenelor nemodificate trebuie analizat n total, ca efect combinat, fi semnificativ, afectnd n acest fel opinia de audit. Rezumatul capitolului

Auditorul are datoria de a realiza proceduri pentru identificarea evenimentelor ulterio data raportului auditorului Dac se descoper alte evenimente dup data raportului, auditorul trebuie s discute cu clientului i s ia msuri potrivite. Auditorul trebuie s analizeze adecvarea presupoziiei de continuitate a activitii

49

 Auditorul trebuie s obin declaraii din partea conducerii cu privire la aspectele sem dac: - numai conducerea poate cunoate lucrurile respective - sunt chestiuni ce in de judecat.

nainte de emiterea opiniei de audit, auditorul trebuie s realizeze o verificare general financiare. 8.Raportul de audit ISA 700 (REVIZUIT): Raportul auditorului cu privire la situaiile financiare

Raportul auditorului trebuie s conin o exprimare clar a opiniei manifestate in scri financiare luate ca un ntreg. Elementele de baz ale raportului de audit Raportul de audit trebuie s includ urmtoarele elemente de baz, in mod normal: a) Titlul b) Destinatarul c) Alineat introductiv d) Responsabilitatea managementului pentru situaiile financiare e) Responsabilitatea auditorului f) Opinia auditorului g) Alte responsabiliti de raportare h) Semntura auditorului i) Data raportului de audit j) Adresa auditorului Exemplul 1 Raport de baz necalificat

Raportul Auditorului Independent (DESTINATAR CORESPUNZTOR) Raport cu privire la Situaiile Financiare Am auditat situaiile financiare ataate ale ABC Company, care cuprind bilanul contab decembrie 20X1 si contul de profit si pierdere, situaia modificrilor in capitalul prop

50

fluxurilor monetare pentru anul ncheiat si un rezumat cu privire la politicile contabile semni note explicative.

Responsabilitatea Managementului pentru Situaiile Financiare Managementul este responsabil cu ntocmirea si prezentarea corect a situaiilor financiare in cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar. Aceast responsabilitate include implementarea si meninerea controlului intern relevant pentru ntocmirea si prezenta situaiilor financiare care nu vor conine declaraii eronate, datorate fraudelor sau erorilor aplicarea politicilor contabile adecvate si realizarea estimrilor rezonabile.

Responsabilitatea Auditorului Responsabilitatea noastr este aceea de a exprima o opinie cu privire la situaiile finan auditului pe care l-am realizat. Am realizat auditul in conformitate cu Standardele Internaion Aceste Standarde cer ca noi s ndeplinim cerinele etice si s planificm si s realizm audi siguri c situaiile financiare nu conin erori materiale. Auditul implic realizarea procedurilor pentru obinerea dovezilor de audit cu privire la sume din situaiile financiare. Procedurile selecionate depind de prerea auditorului, inclusiv eval erorilor materiale ale situaiilor financiare, datorate fraudelor sau erorilor. Pentru realizarea risc, auditorul consider controlul intern relevant pentru pregtirea entitii si prezenta situaiilor financiare pentru a implementa procedurile de audit adecvate in cazurile respe pentru a exprima o opinie cu privire la eficiena controlului intern al entitii. Auditul include evaluarea politicilor contabile utilizate si a estimrilor contabile fcute de management c prezentrii generale a situaiilor financiare. Credem c dovezile de audit obinute sunt suficiente si adecvate pentru a furniza o baz noastr de audit.

Opinie Dup prerea noastr, situaiile financiare ofer o imagine corect si fidel (sau prezint c privinele materiale) a poziiei financiare a ABC Company la data 31 decembrie 20X1, si sale financiare si fluxurilor monetare pentru anul ncheiat in conformitate cu Standardele Int Raportare Financiar.

Raport cu privire la alte cerine juridice si statutare [Forma si coninutul acestei seciuni a raportului de audit vor varia in funcie de ti responsabiliti de raportare ale auditorului]. [Semntura Auditorului] [Data raportului de audit] [Adresa auditorului]

51

Trebuie exprimat o opinie calificat cnd auditorul concluzioneaz c situaiile financiare of corect si fidel (sau sunt prezentate corect, in toate aspectele materiale) in conformit identificat de raportare financiara. Opinia necalificat indic de asemenea implicit c orice modificri in politicile contabile sau aplicare si efectele acestora au fost stabilite corect si divulgate in situaiile financiare.

Pe lng opinia cu privire la imaginea corect si fidel, raportul auditorului poate include opi privete dac situaiile financiare sunt conforme cu alte cerine specificate de statut si lege. Definiii 1.1Glosarul de Termeni IFAC definete urmtoarele articole:

Situaii financiare: bilanurile contabile, contul de profit si pierdere, modificrile pozi (care se pot prezenta in mai multe moduri, de exemplu fluxul monetar sau situai fonduri), notele si alte declaraii si materiale explicative care sunt identificate ca fc situaiile financiare. Materialitate: Informaiile sunt materiale dac omiterea lor sau exprimarea eronat p deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaiilor financiare. Materialitate mrimea articolului sau erorii in anumite circumstane ale omiterii sau declarrii er materialitatea ofer mai degrab un prag de decizie dect s fie o caracteristic calitati care trebuie s o aib informaiile dac sunt utile. Rapoarte de audit modificate: Chestiuni care nu afecteaz opinia auditorului Analiza problemelor

Raportul auditorului poate fi modificat prin adugarea unei analize pentru a sublinia o c afecteaz situaiile financiare incluse in nota la situaiile financiare care discut chestiunea n Aceast analiza este utilizat in urmtoarele dou circumstane principale:

pentru a sublinia o chestiune material cu privire la o problem referitoare la continuita dac exist nesiguran semnificativ (diferit de o problem referitoare la continuita care poate afecta situaiile financiare cu privire la soluionarea viitoare Trebuie adugat un alineat adiional dup alineatul in care se exprim opinia. Acest alineat Fr a califica opinia noastr Va descrie ulterior chestiunea si va face referire la not financiare care explic chestiunea. A se observa, acest lucru nu schimb opinia auditorului este nc necalificat. Pur si si pentru a sublinia o problem semnificativ sau nu poate afecta compania in viitor. Dac exist mai multe nesigurane, auditorul poate simi c este adecvat s exprime o renuna
52

Exemplul 2 Opinia necalificat cu analiza problemelor pentru o nesiguran semnificativ Dup prerea noastr (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul in ca opinia Exemplul 1 de mai sus).

Fr a califica opinia noastr, atragem atenia asupra Notei X din situaiile financiare. C reclamant intr-un proces care invoc nclcarea unor anumite drepturi de patent si pri drepturi de autor si daune. Compania a nregistrat o contra-aciune si audierile preliminare cu privire la cele dou aciuni sunt in progres. Rezultatul final al chestiunii nu poate fi stabili nu s-a fcut niciun provizion pentru orice rspundere din situaiile financiare. Rapoarte modificate: Chestiuni care afecteaz opinia auditorului Un auditor nu poate exprima o opinie necalificat in urmtoarele dou circumstane:

exist o limitare a scopului activitilor auditorului; sau exist o nenelegere in ceea ce privete acceptabilitatea politicilor contabile selecio aplicrii lor sau conformitatea intrrilor in situaiile financiare.

Dou grade de materialitate Material, dar nu comun Comun o Pentru limitarea scopului, conturile pot induce in eroare (si astfel nu au neles) o Pentru dezacorduri, conturile duc in eroare situaiile financiare nu ofer o imag fidel

Material Limitarea scopului Dezacord

Comun Calificat cu excepia Calificat cu excepia Renunare Advers

Limitarea scopului Limitarea scopului activitii auditorului se poate realiza in trei modaliti:

53

 entitatea nu permite auditorului s realizeze procedurile de audit pe care le consider ne auditorul nu poate realiza procedurile datorit circumstanelor, si anume cnd audito prea trziu pentru a participa la evaluarea stocurilor; sau registrele societii nu sunt adecvate si auditorul nu este satisfcut in ceea ce privete prin alte mijloace

Raportul auditorului trebuie s includ un alineat explicativ nainte de alineatul in care se e care s acopere:

descrierea limitrii; si indicarea ajustrilor posibile in situaiile financiare care se pot considera necesare in ca ar fi existat limitarea

Auditorul trebuie s emit o renunare la opinie in cazul in care efectul posibil al unei limitr scop este material sau comun si nu poate exprima o opinie cu privire la situaiile financiare O opinie calificat trebuie emis cnd efectul limitrii nu este material sau comun pen renunare. Exemplul 3 Opinie calificat: limitarea material asupra scopului

Am auditat ..(cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul introductiv Exem sus). Managementul este responsabil cu .. (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in descrie rspunderea managementului Exemplul 1 de mai sus). Responsabilitatea noastr este acea de a ne exprima o opinie cu privire la situaiile finan auditului. Cu excepia chestiunilor discutate in alineatul urmtor, am realizat auditul in confo (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatele cu rspunderea auditorului E mai sus). Nu am observat numrtoarea stocurilor fizice la 31 decembrie 20X1, pentru c acea anterioar perioadei in care am fost angajai iniial ca auditori pentru Companie. Da registrelor Companiei, nu am fost satisfcui in ceea ce privete cantitile de stocuri prin a de audit.

Dup prerea noastr, cu excepia efectelor acestor ajustri, dac exist, astfel cum au fos necesare in cazul in care am fost satisfcui in ceea ce privete cantitile fizice, situaiile fi o corect si (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul cu privir Exemplul 1 de mai sus).

54

Exemplul 4 Renunare la opinie: limitarea comun a scopului

Ne-am angajat s auditm bilanul contabil anexat al ABC Company, care cuprinde bilanul decembrie 20X1 si contul de profit si pierdere, modificrile in capitalurile proprii si fluxul m anul ncheiat, si un rezumat cu privire la politicile contabile semnificative si alte note explicat Managementul este responsabil cu (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in descrie responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus).

(Se omite propoziia in care se declar responsabilitatea auditorului) (Alienatul prin care se discut scopul auditului va fi omis sau modificat in funcie de circums (Adugai un alineat care discut scopul limitrii astfel: Nu am putut observa toate stocurile fizice si confirma creanele datorit limitrilor plas lucrrilor noastre de Companie).

Datorit importanei chestiunilor discutate in alineatul precedent, nu ne exprimm o opinie situaiile financiare. Dezacord Auditorul nu este de acord cu managementul cu privire la chestiuni cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile aplicarea acelor politici conformitatea divulgrilor

Auditorul i exprim o opinie calificat dac dezacordul este material sau o opinie dezacordul este material si comun astfel nct auditorul concluzioneaz c o calificare a rapo adecvat pentru a divulga natura eronat sau incomplet a situaiilor financiare.

Un alineat explicativ trebuie adugat nainte de alineatul prin care se exprim opinia care acop descrierea dezacordului cuantificarea efectului situaiilor financiare

Exemplul 5 Opinie calificat: dezacord cu privire la politicile contabile metoda contabil necoresp

Am auditat (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul introductiv E mai sus).
55

Managementul este responsabil cu .. (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in descrie responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus) Rspunderea noastr este de a (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatu responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus).

Astfel cum s-a discutat la Nota X din situaiile financiare, nu s-a menionat nicio amortizar financiare a cror practic, dup prerea noastr, nu este conform cu Standardele Inte Raportare Financiar. Provizionul pentru anul ncheiat la 31 decembrie 20X1 trebuie s fie metoda liniar a amortizrii utiliznd ratele anuale de 5% pentru construcii si 20% pentru Prin urmare, activele imobilizate trebuie reduse prin amortizarea acumulat a XXX si pierde si pierderile reinute trebuie crescute de XXX si respectiv XXX. Dup prerea noastr, cu excepia efectului situaiilor financiare cu privire la chestiune alineatul precedent, situaiile financiare ofer o corect si . (cuvintele rmase sunt ac ilustrate in alineatul in care se exprim opinia Exemplul 1 de mai sus). Exemplul 6 Opinie calificat: dezacord cu privire la politicile contabile divulgare neadecvat

Am auditat (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul introductiv E mai sus). Managementul este responsabil cu (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in descrie responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus). Rspunderea noastr este de a (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatu responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus).

La data 15 ianuarie 20X2, compania a emis obligaiuni in sum de XXX pentru finana fabricii. Acordul de obligaiuni restricioneaz plata viitoarelor dividende in numerar la c 31 decembrie 20X1. Dup prerea noastr, divulgarea acestor informaii este cerut de .

Dup prerea noastr, cu excepia omiterii informaiilor incluse in alineatul anterior, situa ofer o corect i . (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul introduct 1 de mai sus). Exemplul 7 Opinie advers

Am auditat (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatul introductiv E mai sus). Managementul este responsabil cu (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in descrie responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus).
56

Rspunderea noastr este de a (cuvintele rmase sunt aceleai ca cele ilustrate in alineatu responsabilitatea managementului Exemplul 1 de mai sus). (Alienatul/alineatele care discut despre dezacord)

Dup prerea noastr, din cauza efectelor chestiunilor discutate in alineatul (alineatele) situaiile financiare nu ofer o imagine corect si fidel a (sau nu prezint corect, in to materiale) poziiei financiare a ABC Company la data 31 decembrie 20X1, si a perfo financiare si fluxului monetar pentru anul ncheiat in conformitate cu Standardele Inte Raportare. Rezumatul capitolului

elementele raportului de audit sunt specificate de ISA 700. Raportul auditorului poate fi nemodificat sau modificat. Un raport poate fi modificat prin analiza care nu va afecta opinia. Modificrile care nu afecteaz opinia pot rezulta fie din limitarea scopului sau din dez

MODULUL III - AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITATI

ISA 230 (revizuit) Documentaia prevede c auditorul trebuie s fundamenteze cu documente importante pentru furnizarea probelor de audit n sprijinul opiniei auditorului i s arate c au realizat n conformitate cu ISA. ISA 240 Responsabilitatea auditorului de a lua n considerare frauda n auditul situaiilor fina ISA 300 (revizuit) Planificarea unui audit al situaiilor financiare stabilete consideraiile de b planificarea auditului: auditorul trebuie s planifice lucrrile de audit, astfel nct auditul s fi un mod eficace. ISA 315 prevede c auditorii trebuie s realizeze urmtoarele proceduri pentru a nelege entit acesteia, inclusiv controlul su intern: ISA 500 Probele de audit prezint cerinele pentru realizarea unui audit extern n baza Standa internaionale de audit. ISA 520 Proceduri analitice mprumuturile i garaniile n aceast etap, trebuie s fie disponibil un set de situaii financiare ntocmite sau cel puin o verificare. n baza ISA 200 Principii obiective i generale care se aplic auditului situaiilor financiare, a trebuie s planifice i s realizeze auditul pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil
57

n cazul n care auditorul nu poate obine suficiente dovezi adecvate, trebuie s analizeze imp care acest lucru le are asupra raportului auditorului. n cazul n care nu se acord aceast permisiune, se refuz numirea. n realizarea evalurilor de risc, controlul intern este relevant pentru modul de ntocmire a situ financiare de ctre entitate, n vederea proiectrii procedurilor de audit celor mai potrivite situ n scopul exprimrii unei opinii cu privire la eficacitatea controlului intern al entitii. Cu toat va furniza o scrisoare separat cu privire la toate deficienele semnificative n proiectarea i ap controlului intern al raportrii financiare pe care le observ auditorul n timpul auditului situa financiare. nregistrrile contabile care reprezint sume derivate din estimrile contabile care sunt mai ne ce privete msurtorile, presupun riscuri mai mari dect nregistrrile contabile care reprezin de rutin, factuale. nelegerea modului n care cei responsabili cu guvernarea supravegheaz identificarea riscuri i aplicarea controalelor. Mai jos sunt prezentate afirmaiile folosite de auditori (ACCA COVER): Exactitatea (A accuracy)- Sumele i celelalte date referitoare la tranzaciile i evenimentele au fost nregistrate n mod corespunztor.

Exhaustivitatea (C Completeness) Toate tranzaciile, evenimentele, activele, pasivele, titluri i informaiile care trebuiau nregistrate au fost nregistrate.

Independena exerciiilor (C Cut off) Tranzaciile i evenimentele au fost nregistrate n exe contabil corect

Alocarea (A Allocation) Activele, pasivele i participaiile sunt nregistrate n clasa corespu nregistrare

Clasificarea / caracterul comprehensibil Tranzaciile i evenimentele au fost nregistrate n nr contabile corespunztoare Realitatea (O Occurrence) Tranzaciile i evenimentele nregistrate sunt reale i sunt legate

Evaluarea (V- Valuation) Activele, pasivele i participaiile sunt incluse n situaiile financiar corespunztoare i orice evaluare rezultat este nregistrat n mod corespunztor. Existena (E Existence) Activele, pasibele i participaiile exist cu adevrat.

Drepturile i obligaiile (R Rights and obligations) Entitatea deine sau controleaz drepturil activelor i obligaiilor entitii
58

Realitatea, exhaustivitatea, exactitatea, independena exerciiilor i clasificarea se refer la tra evenimentele pe perioada verificat. (Contul de rezultate) Existena, drepturile i obligaiile, exhausitivitatea, evaluarea i alocarea se refer, de obicei, la soldurile de cont la sfritul exerciiului (Bilanul contabil).

1 Auditul imobilizarilor 1.1 Imobilizrile corporale (i) Probe legate de imobilizri (ii) nregistrrile contului de profit i pierderi aferente Alocarea i evaluarea 1.1Atunci cnd se testeaz evaluarea terenurilor i mijloacelor fixe din situaiile financiare, se testeaz nota de informare IAS 16 dup cum urmeaz: Terenuri i cldiri Valoarea contabil net Valoarea 1.600.000 contabil net la 1.1.20x1 Sume 400.000 Surplus din 1.000.000 reevaluare Alocarea pe (60.000) exerciiu Ieiri (400.000) Valoarea 2.540.000 contabil la 21.12.20x1 La 31 decembrie 20x1 Costul sau 2.900.000 Mobilier 420.000 (60.000) 360.000 Total 2.020.000 400.000 1.000.000 (120.000) (400.000) 2.900.000

600.000

3.500.000

59

evaluarea Provizion pentru (360.000) depreciere Valoare contabil 2.540.000 net La 31 decembrie 20x1 Costul sau 2.000.000 evaluarea Provizion pentru (400.000) depreciere Valoare contabil 1.600.000 net 1.2Imobilizrile necorporale

(240.000) 360.000 600.000 (180.000( 420.000

(600.000) 2.900.000 2.600.000 (580.000) 2.020.000

Cheltuielile de dezvoltare Preocuparea noastr aici este activitatea necesar pentru a vedea dac cheltuielile ndeplinesc criteriile IAS 38 care prevd capitalizarea: Beneficiile economice viitoare probabile Intenia de a finaliza i de a folosi / vinde activul Resurse adecvate i disponibile pentru finalizarea i utilizarea / vnzarea activului Capacitatea de a utiliza / vinde activul Fezabilitatea tehnic a finalizrii activului pentru folosire / vnzare Cheltuielile pot fi msurate corect. Teste de audit / verificare (a) Verificarea registrelor contabile pentru ca auditorul s se asigure c cheltuielile pot fi msurate, de ex. centru de costuri separat sau cod de registru nominal. (b) Verificarea facturilor pentru a se verifica cheltuielile pentru materiale de proiect. (c) Verificarea costurilor cu salariile prin verificarea cu documentele justificative, precum fiele de pontaj (d) Discutarea fezabilitii tehnice cu inginerii sau personalul tehnic al companiei. (e) Analizarea probabilitii beneficiilor economice viitoare i a capacitii de a vinde sau de a folosi activul n relaie cu rezultatele studiilor de pia, comenzile n avans, bugetele i estimrile. (f) Verificarea veniturilor i costurilor bugetizate. Verificarea caracterului rezonabil al acestora pe baza rezultatelor pn la acea dat, discutarea cu administratorii, estimri de producie i comenzi n avans.

60

(g) Verificarea estimrilor fluxului de trezorerie pentru a verifica existena resurselor adecvate pentru finalizarea proiectului. Discutarea tuturor lipsurilor cu administratorii. (h) Obinerea de declaraii din partea conducerii cu privire la intenia de finalizare a imobilizrii necorporale i de folosire sau vnzare a acestuia (i) . Rezumatul capitolului Zonele principale asupra crora trebuie s se concentreze auditul imobilizrilor sunt cele cu risc crescut: - Amortizarea - Ieirile - Deprecierile 2. Auditul stocurilor Abordarea de audit / verificare trebuie s in cont de: Cantitate determinat, de obicei, prin inventarierea de la nchiderea exerciiului Evaluare trebuie s se aplice IAS 2 Prezentarea informaiilor

O tehnic special de verificare a cantitilor de stocuri const n participarea auditorului la in realizat de client. Participarea la inventariere

(a) nainte (i) Planificare - Verificarea documentelor de lucru pentru anii anteriori pentru a se identifica riscurile i pent familiariza cu stocurile - Stabilirea aranjamentelor cu conducerea n prealabil - Stocurile inute de / pentru teri ce aranjamente s-au fcut? - Verificarea instruciunilor date de client referitor la inventariere - Investigarea diferenelor (acolo unde exist registre de inventar) - Analizarea necesitii unui expert. (ii) Stabilirea procedurilor pentru realizarea unei selecii reprezentative de stocuri (b) n timpul
61

Asigurarea c personalul respect instruciunile de inventariere Verificarea numrtorilor din stocuri cu fiele de inventar i a celor din fiele de invent Notarea stocurilor deteriorate, vechi sau depite Verificarea lucrrilor n curs pentru etapa de finalizare Stocurile inute de client pentru teri: verificarea excluderii lor din inventar nregistrarea numrului ultimei note de primire marf i al ultimei note de livrare marf Formarea unei impresii generale asupra nivelurilor de inventar Fotocopierea fielor de inventar

(c) Dup Verificarea ordinii fielor de inventar Verificarea calculrii de ctre client a cifrei finale Identificarea propriilor elemente de inventariere de test n fiele finale de inventar Verificarea rspunsurilor primite de la teri Informarea conducerii cu privire la problemele existente Activiti de continuare pentru detaliile de independen Asigurarea efecturii modificrilor necesare n stocurile din registre (acolo unde exist Inventarierea continu / permanent

Unele companii pstreaz registre de inventar iar dac acestea sunt sigure, nu mai este nec inventar la nchiderea exerciiului. Pentru a determina sigurana registrelor, compania trebu regulat inventarul. Acesta este numit inventar continuu sau permanent. (a) Verificarea procedurilor companiei independena celor care fac inventarul frecvena inventarierilor asigurarea acoperirii tuturor rndurilor, cel puin o dat pe an investigarea discrepanelor actualizarea registrelor

(b) Participarea la cel puin un inventar al companiei (pentru a observa) (c) Verificarea rezultatelor pe ntregul an Dimensiunea inventarului Corectitudinea registrelor Cauzele discrepanelor
62

 Realizarea de inventare de test la nchiderea exerciiului Evaluarea inventarului (a) nregistrarea bazei de evaluare folosite (b) Testarea costurilor importante - verificarea cu facturile individuale - asigurarea folosirii bazei FIFO (primul intrat primul ieit) sau a unei baze adecvate - verificarea cantitilor folosite n lucrrile n curs / produse finite (c) Testarea costurilor cu fora de munc - Verificarea calculelor cu documentele justificative - Verificarea costurilor cu munca i producia efective. (d) Testarea aplicrii costurilor indirecte - Asigurarea includerii numai a costurilor indirecte de producie - Asigurarea folosirii nivelurilor normale de activitate ca baz Testele pentru stabilirea dac valoarea realizabil net este mai mic dect costul

Verificarea preurilor de vnzare a mrfurilor vndute dup nchiderea exerciiului cu f achiziie Verificarea registrului de comenzi pentru a determina preul la care sunt comandate m Informaii de context Deprecieri de anul anterior sunt aceste elemente nc n inventar? Prezentarea informaiilor privind inventarul (a) Politicile contabile folosite pentru a calcula Valoarea contabil Valoarea realizabil net (b) Stocurile trebuie, n mod normal, s fie clasificate ca: - mrfuri - bunuri de producie - materiale - produse n curs de fabricare - produse finite

63

Idependena exerciiilor financiare

Independena este un test prin care se asigur c toate tranzaciile companiei au fost include n corect. Independena exerciiilor cu privire la achiziii

Toate achiziiile pentru care au fost primite mrfuri nainte de nchiderea exerciiului trebuie i situaiile financiare ca pasiv, cheltuial i stoc final. Mrfurile primite dup nchiderea exerciiului nu trebuie incluse n situaiile financiare. Independena exerciiilor cu privire la vnzri

Vnzrile pentru care mrfurile au ieit din depozit trebuie incluse n vnzrile i creanele co nchiderea exerciiului, ns nu n stocul final.

Vnzrile efectuate dup nchiderea exerciiului nu trebuie incluse n situaiile financiare ci n

Independena exerciiilor este, de obicei, testat prin obinerea unui eantion de note de primir note de livrare marf nainte i dup nchiderea exerciiului i apoi prin verificarea lor cu factu achiziii / vnzare pentru a verifica includerea lor n soldurile de conturi corecte. nchiderea exerciiului nainte Dup Not de primire marf Not de primire marf Inclus n ? Inclus n ? Achiziii Achiziii x Creane Creane x Stocuri Stocuri x Not de livrare marf Not de primire marf Inclus n ? Inclus n ? Achiziii Achiziii Creane Creane Stocuri Stocuri Achiziii Vnzri

Rezumatul capitolului

Vnzri

Achiziii

64

 Procedurile folosite pentru verificarea cantitii de stocuri depind de folosirea de ctre inventarului la nchiderea exerciiului sau de inventarul continuu. Auditorul trebuie s participe la inventar pentru a: - realiza testele de controale (observare) - obine probe privind cantitatea (inventare de test, detalii privind independena) - obine probe preliminare de evaluare (notarea stocurilor deteriorate sau depite) Procedurile de auditare a evalurii inventarului trebuie s acopere att costul ct i eva Testele de independen sunt folosite pentru a verifica dac tranzaciile au fost nregis perioada contabil corect. 3 ISA 540: Auditul extimrilor contabile Exemple de estimri contabile sunt:

Alocaiile fcute pentru reducerea stocurilor i a conturilor clieni la valoarea lor realiza Amortizarea Provizioane Venituri angajate

Adesea, conducerea face aceste estimri n condiii de nesiguran cu privire la rezultate i cu judecii. Riscul de denaturri este crescut iar probele disponibile pentru detectarea unei detur semnificative sunt, adesea, mai dificil de obinut i mai puin convingtoare dect n legtur elemente din situaiile financiare. Auditorul are la dispoziie trei abordri:

(a) verificarea i testarea procesului folosit de conducere pentru elaborarea estimrii (b) folosirea unei estimri independente pentru comparaia cu cea fcut de conducere (c) verificarea evenimentelor ulterioare care furnizeaz probe de audit privind caracterul re estimrii fcute.

Cnd auditorul verific i testeaz procesul folosit de conducere, sunt necesari, de obicei, u pai: (a) evaluarea datelor i analiza presupoziiilor pe care este bazat estimarea (b) testarea calculelor implicate n estimare (c) compararea, acolo unde ese posibil, a estimrilor fcute pentru peroadele anterioare cu efective ale acelor perioade

65

(d) analiza procesului de aprobare al conducerii.

4 Auditul conturilor de pasiv si capitaluri Datorii i obligaii neonorate: (i) Recconcilierile declaraiilor furnizorilor i confirmarea direct a sumelor de plat (ii) Obinerea de probe legate de datorii i obligaii neonorate i pasivele pe termen lung i (iii) nregistrrile contului de profit i pierderi aferente Atunci cnd testeaz datoriile, auditorul trebuie s se concentreze asupra;. Obiectivul a. Existena b. Drepturile i obligaiile Exemple de teste Circularizarea / declaraiile furnizorilor Teste de independen achiziii / credit Circularizarea datoriilor comerciale (procedura este similar celei folosite pentru creanele comerciale) Reconcilierea soldului la nchiderea exerciiului cu o declaraie a furnizorului. Elementele de reconciliere trebuie verificate Ambele teste furnizeaz, de asemenea, probe privind exhaustivitatea i evaluarea Verificarea analitic a datoriilor prin compararea cu nchiderea exerciiului anterior sau cu bugetele Verificarea notelor de primire marf din apropierea nchiderii exerciiului pentru a verifica dac achiziiile au fost tratate corect. Verificarea dosarelor de facturi neachitate pentru a vedea dac exist obligaii nendeplinite Verificarea plilor dup termen pentru obligaiile nendeplinite Verificarea reconcilierilor declaraiilor furnizorilor pentru a vedea dac toate facturile neachitate sunt scadente Verificarea dac obligaiilor neonorate de nchidere sunt n conformitate cu politicile contabile i dac corespund. Verificarea recunoaterii provizioanelor n
66

c. Exhaustivitatea

d. Alocarea i evaluarea

conformitate cu IAS37 Obligaiile pe termen lung

Acestea includ mprumuturile bancare, titlurile de crean i alte mprumuturi cu scaden ma an de la data bilanului contabil. Obiectivul a. Existena Exemple de teste Obinerea confirmrii din partea bncilor i a altor creditori b. Drepturile i obligaiile Verificarea scrisorilor de confirmare trimise de mprumuttori c. Exhaustivitatea Obinerea defalcrilor obligaiilor, compararea cu documentele de lucru pentru auditul din anul precedent i, pentru toate elementele care nu mai sunt incluse, stabilirea - sumei rambursrii n registrul de cas - includerea ca obligaie curent dac este reclasificat Verificarea procesului verbal al consiliului de administraie pentru a vedea dac nu exist mprumuturi noi nenregistrate d. Exactitatea Realizarea totalului de verificare a cheltuielilor financiare. Verificarea capitalului i a sumelor dobnzilor cu scrisorile de confirmare Recalcularea cheltuielilor financiare, verificarea ratelor de dobnd cu contractele de mprumut e. Clasificarea i caracterul comprehensibil Verificarea dac pasivele sunt clasificate corect ca fiind curente sau pe termen lung n funcie de datele de rambursare din contractele de mprumut.

Teste aplicate provizioanelor i contingenelor

Obinerea unei analize detaliate a tuturor provizioanelor care indic soldurile de deschidere, m soldul de nchidere. De asemenea, obinerea de detalii privind toate contingenelor nregistrate Pentru fiecare provizion semnificativ:
67

(a) Stabilii dac compania are o obligaie curent ca urmare a unui eveniment trecut prin: (i) Verificarea corespondenei i a altor documente referitoare la elementul respectiv (ii) Discuia cu administratorii. Au creat o estimare valabil c vor descrca obligaia? Verific privind practicile trecute, politicile publicate i declaraiile fcute.

(b) Stabilirea probabilitii ca un flux de ieire de resurse care cuprinde beneficii economic necesar pentru achitarea obligaiei prin:

(i) Verificarea efecturii plilor n perioada de dup data bilanului contabil cu privire la elem respectiv (ii) Verificarea corespondenei cu solicitanii, bncile, clienii, compania de asigurare i furniz nainte ct i dup nchiderea exerciiului. (iii) Trimiterea unui scrisori solicitantului pentru a obine opiniile acestuia (acolo unde este ca (iv) Discutarea poziiei cu provizioane similare n trecut cu administratorii. Au fost lichidate p aceste provizioane?

(c) Stabilirea dac provizioanele reprezint cea mai corect estimare a pasivului prin: (i) Recalcularea tuturor provizioanelor fcute (ii) Compararea sumei prevzute cu plile de dup nchiderea exerciiului i cu sumele pltite pentru elemente similare i analizarea opiniei furnizate de experi independeni. (iii) n cazul n care nu este posibil s se estimeze suma provizionului, verificai dac aceast contingent este nregistrat n nregistrrile contabile.

Analizai natura activitii clientului. V ateptai s gsii provitioane, de ex. garanii? Pentru toate provizioanele i contingenele semnificative, solicitai o declaraie din partea con Verificai realizarea nregistrrilor adecvate n conformitate cu IAS 37/FRS 12. Rezumatul capitolului

Auditul pasivelor acoper datoriile i obligaiile neonorate i achiziiile i cheltuielile contul de profit i pierderi, precum i pasivele pe termen lung, provizioanele i costu finanare. Testele de validare aplicate pasivelor acoper toate afirmaiile din situaiile financiare sublinierea testrii pentru nregistrarea n minus. Se poate realiza circularizarea datoriilor comerciale ns adesea nu este necesar, deoar declaraiile furnizorilor furnizeaz probe documentare din partea terilor. Scrisorile bancare i contractele de mprumut reprezint probele principale pentru m

68

 Procedurile aplicate provizioanelor i contingenelor se concentreaz asupra criteriilo standardele contabile pentru recunoaterea lor, adic: - Exist o obligaie prezent ca urmare a evenimentelor trecute? - Exist un flux de ieire de beneficii probabil? - Suma a fost estimat n mod rezonabil? 5 Auditul conturilor de clienti-vanzari -CREANELE Creane: (i) confirmarea direct a debitorilor (ii) alte probe n legtur cu debitorii i avansurile pltite (iii) nregistrrile aferente n contul de profit i pierderi

O tehnic specific folosit pentru testarea existenei i a obligaiilor / drepturilor de crean e circularizarea direct. Aceasta este realizat dup cum urmeaz: (a) Obinerea nregistrrilor creanelor comerciale la data confirmrii (b) Verificarea totalului cu registrul nominal (c) Verificarea pentru fiecare omisiune / denaturare evident prin compararea listei din anul c de anul trecut (d) Selectarea eantionului de solduri pentru confirmare Selectarea eantionului dintre urmtoarele solduri: - sume vechi, neachitate - solduri creditoare - solduri nule - bilanuri materiale

Scrisoarea trebuie s fie pe hrtia clientului, semnat de client i nsoit de o copie anexat a curente. Trebuie s solicite trimiterea rspunsului direct la auditor i trebuie trimise plicuri tim (a) dup o perioad rezonabil, trimitei solicitare de continuare (b) continuare prin telefon sau fax dac nu se trimite rspuns (c) dac nu se trimite rspuns: - Confirmarea facturilor individuale neachitate - Proceduri alternative Stabilirea deschiderii soldului n cont cu soldul raportat de anul trecut. Estimri de teste Verificarea elementelor restante prin compararea cu documentele de rezerv Verificarea numerarului ncasat dup nchiderea exerciiului
69

 Discutarea cu oficialul responsabil al companiei Alte teste standard de audit pentru creane

(a) Exhaustivitatea / existena (i) activiti independente acesta se refer la asigurarea c factura de vnzri i expediia sun n aceeai perioad. Teste - selectarea unui eantion de note de livrare marf nainte de nchiderea exerciiului i a u din perioada urmtoare - asigurarea nregistrrii facturilor n aceeai perioad ca i notele de livrare marf. - nregistrarea n registrul nominal / registrul de vnzri n perioada corect - verificarea ncasrilor din creanele nregistrate dup nchiderea exerciiului pentru a ve ar fi trebuit nregistrate nainte de nchidere - verificarea contului general din registrul de vnzri n jurul nchiderii exerciiilor, pentr dac exist elemente neobinuite. - verificarea facturilor importante dup nchidere pentru a vedea dac sunt tratate corespu vnzri din exerciul urmtor. (ii) Verificarea analitic a creanelor - Indicatorii, precum perioada de plat - Compararea cu exerciiile / bugetele anterioare (b) Drepturile i obligaiile - circularizarea creanelor - verificarea unui eantion cu numerarul primit dup nchiderea exerciiului - discutarea cu conducerea / verificarea procesului verbal al edinei consiliului pentru a stabi factorizate pli (c) Alocarea i evaluarea - Obinerea listrii datoriilor scadente i verificarea extragerii acesteia - Analiza datoriilor restante semnificative cu controlorul de credite - Verificarea corespondenei cu clienii pentru a se evalua posibilitatea de recuperare - Asiguarea c toate datoriile anulate au fost autorizate n mod corespunztor - Verificarea plilor primite dup nchiderea exerciiului. Rezumatul capitolului

70

 Circularizarea direct a creanelor este o procedur de baz, ns aceasta nu furnizeaz toate afirmaiile relevante Alte proceduri importante sunt: - testele de independen - testele de determinare a posibilitii de recuperare

7 Auditul conturilor de trezorerie-CASA I BANCA Casa i banca (i) Rapoartele de confirmare ale bncii folosite pentru obinerea de probe privind casa i banc (ii) Alte probe privind casa i banca (iii) nregistrrile contului de profit i pierderi aferente Obiectivul Existena Exemple de teste Depistarea activelor i pasivelor nregistrate n confirmarea soldurilor de ctre banc Drepturile i obligaiile Verificarea scrisorii bancare pentru a asigura un titlu valabil pentru conturile deinute Exhaustivitatea / Alocarea i evaluarea Verificarea scrisorii de confirmare bancar pentru detalii ale conturilor deinute Inventarierea soldului bani de cas Verificarea estimrilor reconcilierilor bancare Urmrirea elementelor restante n situaiile bancare dup dat i asigurarea eliminrii ulterioare Verificarea registrului de cas pentru elemente neobinuite

Confirmrile bancare n scopul auditului ISA 505 Confirmrile externe prevd c auditorul trebuie s determine dac este necesar s fo confirmri externe pentru a obine suficiente probe de audit n sprijinul afirmaiilor din situai n acestea sunt incluse i soldurile la bnci. O procedur folosit de obicei n auditul situaiilor financiare este ca auditorul s obin confi direct de la bncile entitii a soldurilor i a altor sume care apar n bilanul contabil i alte in pot fi prezentate n notele la situaiile financiare, de exemplu elementele din afara bilanului p garaniile i tranzaciile n valut. Confirmrile bancare sunt o surs important de probe de a furnizeaz probe independente privind corectitudinea nregistrrilor entitii. Autorizarea prezentrii informaiilor

71

Bncile au nevoie de autorizarea explicit din partea clienilor lor pentru a prezenta informaii Aceasta ia adesea forma unei autorizri permanente, nu a unei autorizri separate pentru fieca se solicit informaii. Procesul de confirmare bancar Principalii pai care trebuie fcui de auditor n iniierea procesului sunt urmtorii:

(a) Solicitarea pentru obinerea confirmrii bancare trebuie emis ntr-un document cu antetul trimis sucursalei bncii cu care clientul deruleaz operaiunile.

(b) Solicitarea de confirmare bancar trebuie s specifice: (i) Numele tuturor entitilor acoperite de solicitare (ii) Dac auditorul solicit informaii standard i, dac este cazul, natura informaiilor suplim solicitate (iii) Detalii cu privire la informaiile suplimentare, dac este cazul (iv) Data pentru care auditorul solicit confirmarea (data confirmrii auditului) (v) O declaraie c rspunsul bncii nu creaz o relaie contractual ntre banc i auditor (vi) O declaraie prin care i se solicit bncii s l informeze pe auditor dac banca nu este aut prezinte toate informaiile solicitate (vii) un nume i numr de telefon de contact.

(c) Solicitarea de confirmare bancar trebuie s ajung la sucursal cu cel puin dou sptm data confirmrii auditului. Exemplu de scrisoare de confirmare bancar exclusiv n scop informativ Cerere de informaii standard

Practicile locale difer n ceea ce privete solicitarea i realizarea confirmrilor bancare. Mai prezentat un exemplu care arat care este practica n Marea Britanie i acoper toate domeniil obinuite n care ar putea fi nevoie de confirmare

AB&CO Accountants 29 High Street London N10

72

Manager Clearing Bank Ltd Sucursala City Stimat doamn / stimate domn, ................................................. (numele clientului) CERERE STANDARD DE RAPORT BANCAR N SCOPUL AUDITULUI PENTRU EXERCIIUL NCHEIAT LA........................... n conformitate cu instruciunea clientului dumneavoastr numit mai sus, dat (1) prin prezenta (2) n autorizarea anexat (3) n autorizarea din data de .................... pe care o deinei deja (tiai dup cum este cazul)

V rugm s ne trimitei, n vederea auditrii clientului dumneavioastr i fr ca acest lucru s relaie contractual ntre noi, urmtoarele informaii cu privire la activitatea clientului derulat dumneavoastr la ncheierea activitii la data de ............, i, n cazul punctelor 2, 4 i 10, n t perioadei de la......... Pentru fiecare element, v rugm s precizai factorii care ar putea limita de dumneavoastr. Dac nu exist nimic de raportat, v rugm s indicai nu exist. Anexm o copie a acestei scrisori i ne-ar fi de mare folos dac ne-ai putea rspunde n copia spaiul prevzut pentru aceasta (cu completri semnate i tampilate de banc, dac spaiul est Dac credei c este necesar s furnizai informaiile sub o alt form, v rugm s returnai co mpreun cu rspunsul dumneavoastr. Se nelege c toate rspunsurile date sunt strict confideniale.

Informaiile solicitate Rspuns 1. V rugm s dai titlurile complete ale tuturor conturilor n lire sterline sau n alte mone cu numerele de conturi i soldurile acestora, inclusiv soldul NUL: (a) dac numele clientului este singurul nume din titlu (b) dac numele clientului este alturat celui al altor pri (c) dac contul este o denumire comercial.

OBSERVAII (i) Dac un cont este supus unor restricii (de ex. ordin de poprire sau arest) aceste informaii prezentate (ii) Dac autorizarea n baza creia furnizai aceste informaii nu acoper conturile deinute m alii, v rugm s contactai clientul pentru a obine autorizarea necesar a celorlalte pri. Da autorizare nu este disponibil, v rugm s precizai acest lucru. (2) Titlurile complete i datele nchiderii tuturor conturilor nchise n timpul perioadei

73

(3) Sumele separate acumulate ns care nu au fost trecute sau creditate la data de mai sus, afe (a) cheltuieli provizorii (inclusiv comisioane de angajament) (b) dobnd

(4) Dobnda perceput n timpul perioadei dac nu este specificat separat ntr-un extras de (5) Detalii (adic data, tipul documentului i conturile acoperite) referitoare la confirmrile compensare, fie prin scrisoare specific de compensare fie incluse n ale documente sau (6) Detalii privind: (a) Descoperitul de cont i mprumuturile la vedere, cu specificarea datelor verificrii i a f convenite (b) Alte mprumuturi specificnd datele de verificare i rambursarea (c) Alte faciliti Activele clientului inute ca garanie

(7) V rugm s dai detalii privind astfel de active, indiferent dac sunt sau nu acordate fo

Dac sunt acordate formal, precizai garania, inclusiv datele i tipul dreptului. Dac o garani n ceea ce privete suma sau pentru un anumit mprumut, sau dac exist, conform informaiil dumneavoastr, un drept prealabil, egal sau subordonat, v rugm s precizai. Dac este acordat informal, indicai natura privilegiului deinut de banc.

Indiferent dac s-a realizat un drept formal sau nu, dai detalii privind toate angajamentele asu banc n legtur cu activele. Alte active ale clientului pstrate

(8) V rugm s precizai alte active ale clientului deinute, inclusiv certificatele de aciuni cutiile de siguran sau alte elemente aflate n Registrele dumneavoastr inute n scopu activelor pstrate. Obligaii contingente (9) toate obligaiile contingente, mai exact: (a) totalul facturilor decontate pentru clientul dumneavoastr cu recurs (b) data, numele beneficiarului, suma i o scurt descriere a tuturor garaniilor, obligaiunil compensaiilor acordate dumneavoastr de ctre client n beneficiul prilor (c) data, numele beneficiarului, suma i o scurt descriere a tuturor garaniilor, obligaiunil compensaiilor acordate de dumneavoastr, n numele clientului, preciznd dac exist clientul dumneavoastr i/sau la compania mam sau la alt companie din cadrul grupu (d) Totalul acceptrilor (e) Totalul n lire sterline sau echivalentul contractelor de schimb valutar la termen n curs
74

(f) Totalul obligaiilor neachitate n baza creditelor documentare (g) Altele explicai Alte informaii (10) O list a celorlalte bnci sau sucursale ale bncii dumneavoastr sau companii as tii c s-a creat o relaie n timpul perioadei Cu stim, .............................. (tampila bncii) ............................. (Semnatar autorizat) .............................. (Funcia)

Rezumatul capitolului Scrisorile de confirmare bancar sunt o surs de probe sigure cu privire la principalele situaiile financiare referitoare la cas i banc. Reconcilierea bancar a clientului trebuie s fie, de asemenea, testat n detaliu, pentr dac elementele de reconciliere sunt originale. 9. Documentarea lucrarilor de audit Documentatia misiunii inregistrarea activitatii derulate, rezultatele obtinute si concluziile ajuns auditorul profesionist (documente de lucru)- va fi cuprinsa intr-un fisier al misiunii.

Legislatia sau reglementarile pot prevede momentul limita de completare a pachetului de docu finalizarea anumitor tipuri de misiuni. In cazul unui audit limita de timp nu trebuie sa depasea de la data raportului de audit.

Firma trebuie sa isi stabileasca politici si proceduri destinate mentinerii confidentialitatii, past siguranta, accesibilitatii si reconstituirii documentatiri misiunii Documentatia misiunii este proprietatea firmei. MODULUL IV- ALTE MISIUNI DE AUDIT SI CERTIFICARE

75

Misiuni de asigurare ( certificare) reprezinta, asa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, o m care un practicianisi exprima o concluzie destinata cresterii gradului de confidentialitate a util vizati, altii decat partea responsabila, referitor la rezultatul evaluarii sau masurarii unei anumi in functie de criterii. Misiuni de examinare Servicii conexe: proceduri convenite, misiuni de compilare

Alte servicii: - Servicii fiscale in calitate de consultanti fiscali; - Servicii de consultanta pentru management in ceea ce priveste sistemul informatic al co studii de piata, de recrutare a personalului, orice alta sarcina in afara celor implicate in consultanta fiscala sau contabila. - Servicii de consultanta contabila in vederea organizarii evidentei contabile, pregatirea s financiare, intocmirea conturilor anuale ale companiilor(servicii de compilatie)

MODULUL V STANDARDE SI REGLEMENTARI IN AUDIT.

1. Standarde si norme internationale de audit Standardele Internationale de Audit (ISA) sau Standardele IAASB se aplica in auditul inform financiare istorice. Declaratiile IAASB guverneaza auditul, revizuirea, alte servicii de asigurare si servicii conexe conformitate cu Standardele Internationale. Acestea nu se supun legislatiei dintr-o anumita tar guverneaza auditul situatiilor financiare istorice sau misiunile de asigurare pentru alte informa efectuate potrivit standardelor nationale din acea tara.

2 Standarde si norme internationale privind misiunile de revizuire (ISRE) Obiectivul unei revizuiri a situatiilor financiare este de a premite unui auditor sa stabileasca d procedurilor care nu ofera toate probele cerute intr-un audit, a sesizat vreun aspect care il dete creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conform cadru identificat de vraportare financiara. Misiunile de revizuire se pot efectua si asupra situatiilor financiare interimare.

76

3 Standard international privind misiunile de asigurare (ISAE) stabileste principii de baz pentru efectuarea unei misiuni de asigurare, alta decat auditurile sau revizuirile informatiilor f istorice, acoperite de ISA sau ISRE.

ISAE 3400 se refera la Examinarea informatiilor financiare previzionate adica acele inform bazate pe ipoteze privind evenimentele ce pot avea loc in viitor si potentialele masuri ale entit

4 Standarde si norme internatinale pentru servicii conexe (ISRS). In cadrul acestora se re standardele pentru proceduri convenite si misiunile de compilare. In cazul Procedurilor convenite se pun in lucru proceduri de audit definite de comun acord cu auditata si cu toti beneficiarii rezultatelor acestei lucrari. Destinatarii raportului trag ei insisi c lucrarile auditorului. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile d lucru, deoarece alti terti, care pot ignora motivele alegerii unor astfel de proceduri, risca sa int eronat rezultatele.

In cadrul misiunilor de compilare auditorul utilizeaza competentele sale contabile, si nu pe ce in scopul strangerii, clasarii si sintetizarii informatiilor contabile in vederea elaborarii situatiil Procedurile aplicate nu furnizeaza nicio asigurare asupra acestor informatii financiare. Asadar presupune construirea situatiilor financiare, fara a se exprima vreo opinie asupra acestora.

5 Supravegherea publica in activitatea de audit este implementata odata cu adoptarea Dire 2006/43/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul statuta conturilor anuale si al conturilor consolidate.

In sensul directivei audit statutar inseamna un audit al conturilor anuale sau al conturilor co astfel cum este prevazut de legislatia comunitara.

Conform directivei statele membre organizeaza un siswtem eficient de supraveghere publica p auditorii statutari si firmele de audit.

Sistemul de supraveghere publica este gestionat de nepracticieni care au cunostinte in domeni pentru auditul statutar.

Sistemul de supraveghere publica are responsabilitatea finala pentru supravegherea: a) autorizarii si inregistrarii auditorilor statutari si a firmelor de audit; b) adoptarii standardelor referitoare la etica profesionala, la sistemul de con calitatii din cadrul sirmelor de audit si c) formarii continue, asigurarii Calitatii si sistemelor de investigatie si disci

77

Sistemul de supraveghere publica are dreptul, dupa caz, sa intreprinda investigatii referitoare statutari si la firmele de audit si sa adopte masurile necesare.

Sistemul de supraveghere publica este transparent. Aceasta include publicarea programelor de anuale si a rapoartelor de activitate.

Sistemul de supraveghere publica trebuie sa fie finantat in mod corespunzator. Finantarea sist supraveghere publica este sigura si fara nici un fel deinfluente nedorite din parte auditorilor st firmelor de audit.

MODULUL VI ETICA IN AUDIT

Principii fundamentale ale eticii in audit. Conform Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 mai 2006 p statutar al conturilor anuale si al conturilor consolidate auditorii statutari si toate firmele de au obligatia de a respecta principiile de etica profesionala care se refera, cxel putin la functia lor public, integritatea si obiectivitatea lor, competenta lor profesionala si atentia cuvenita.

Codul de etica profesionala al IFAC stateaza ca obiectivele profesiei contabile vizeaza respec standarde ridicate de profesionalism in vederea atingerii unor performante ridicate. Existenta obiective implica indeplinirea a patru conditii legate de: a) credibilitate: exista o cerere pentru obtinerea unor informatii si sisteme informationale b) profesionalism:exista o cerere exprimata de clienti, angajatori si alte parti interesante pe profesionisti in domeniul contabilitatii; c) calitatea serviciilor: exista necesitatea de furniza o asigurare cu privire la faptul ca toat prestate de un profesionist contabil sunt indeplinite la cele mai inalte standarde de perfo d) incredere: utilizatorii serviciilor unui profesionist contabil trebuie sa aiba incredere ca cadreu de conduita etica profesionala care guiverneaza prestarea serviciilor de specialit

Principiile etice profesionale fundamentale stipulate de Directiva 2006/43/CE a Parlamentulu a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul statutar al conturilor anuale si al conturilor cons urmatoarele: a) Independenta si obiectivitatea ceea ce presupune: - auditorul legal si/sau firma de audit este independent(a) de entitatea auditata si nu este i procesul decizional al entitatii auditate; - auditorul legal si/sau firma de audit nu efectueaza un audit in cazul in care exista o rela directa sau indirecta, relatii de afaceri, de incadrare in munca sau un alt tip de relatii, in prestarea dec servicii suplimentare, altele decat cele de audit. In cazul in care independ
78

auditorului statutar sau a firmei de audit este afectata de amenintari respectivii trebuie s masuri de protectie pentru a reduce aceste amenintari si nu a compromite independenta - auditorul legal si/sau firma de audit documenteaza in dosarele de audit toate amenintari semnificative la adres independentei sale precum si masurile de protectie aplicate pentr acele ameninbtari; b) Confidentialitate si secretul profesional sustinut prin: - toate informatiile si documentele la care are acces auditorul statutar sau firma de audit a efectueaza un audit statutar sunt protejate de reguli corespunzatoare privind confidentia secretul profesional; - in cazul in care un auditor statutar sau o firma de audit sunt inlocuiti cu un alt auditor st alta firma de audit, fostul auditor statutar sau fosta firma de audit vor asigura accesul la informatiile relevante cu privire la entitatea auditata noului auditor statutar sau noii firm

Codul Etic pentru Auditorii Profesionisti stabileste cerinte etice pentru auditorii profesion trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale: a) integritate- un auditor profesionist trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile profesio afaceri; b) obiectivitate- un auditor profesionist trebuie sa fie impartial, sa nu se afle in conflict de sub inbfluente nedorite care sa pot sa intervina in rationamentele profesionale sau de af c) competenta profesionala si atentia cuvenita- un auditor profesionist are o datorie perm si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesaqr pentru a se asigu sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii legislatie sau tehnica. In furnizarea serviciilor profesionale, un auditor profesional trebu actioneze cu responsabiulitate si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale d) Confidentialitatea- un auditor profesionist trebuie sa respecte confidentialitatea inform dobandite ca urmare a relatiei profesionale si nu trebuie sa divulge astfel de informatii u parti fara autorizatie specifica, cu exceptia cazului in care exista un drept sau o obligati profesionala de a dezvalui aceste informatii. e) Comportamentul profesional-m un auditor profesional trebuie sa se conformeze legilo relevante si trebuie sa evite orice actiune ce poate discredita profesia. Independenta auditorului, amenintari la adresa independentei, masuri de protectie
Ameninrile Printre relaiile de lucru strnse necorespunztoare dintre firma de audit i clientul auditului, care creeaz o ameninare legat de interesul propriu, sunt: Participarea financiar semnificativ ntr-o asociere cu clientul de asigurare Aranjamente de combinare a unuia sau mai 79

Msuri de protecie Dac participarea nu este n mod clar esemnificativ, furnizorul de asigurare nu trebuie s se asocieze cu cl asigurare.

Dac un membru al unei echipe de asigurare are un as interes, acesta trebuie scos din echip.

multor servicii sau produse ale firmei cu unul sau mai multe servicii sau produse ale clientului de asigurare i scoaterea pe pia a pachetului cu referire la ambele pri. Aranjamente de distribuie sau de marketing, n baza crora firma distribuie sau vinde produsele sau serviciile clientului de asigurare sau invers. Amenintare Folosirea aceluiai personal de conducere pentru angajamentul de asigurare pe termen lung poate crea o ameninare legat de familiaritate. Importana ameninrii depinde de: Durata de timp n care persoana a fcut parte din echip Rolul echipei Structura firmei Natura angajamentului de asigurare

Amenintare Dependena, acolo unde comisioanele totale primite de la un client de asigurare reprezint o parte important din comisioanele totale primite de firm, dependena de acel client i preocuparea legat de posibilitatea pierderii acelui client pot crea o ameninare legat de interesul propriu. Amenintare Acceptarea unor cadouri sau a unor forme de ospitalitate din partea clientului poate crea ameninri legate de interesul propriu i de familiaritate

Masuri de protectie Printre msurile de protecie sunt i: Rotirea personalului de conducere Implicarea unui alt contabil profesionist care n membru al echipei de asigurare, pentru verific lucrrilor realizate. Verificri independente ale controalelor de cal Not: pentru entitile listate i pentru alte entiti cu participaie public: Partenerul de angajament trebuie rotit dup ce ani i nu trebuie s revin pn la trecerea une perioade de 5 ani. Ali parteneri de audit de baz trebuie s fie ro mai trziu dup 7 ani i nu trebuie s revin de trecerea unei perioade de cel puin 2 ani (5 ani revine ca partener de angajament). Masuri de protectie: Analizarea importanei i naturii comisioanelo comitetul de audit Luarea de msuri pentru reducerea dependene Verificri externe ale controalelor de calitate Consultarea CAFR sau a unui alt contabil profesionis

Masuri de protectie: Firma sau membrul echipei de asigurare nu trebuie s accepte cadouri sau forme de ospitalitate dect dac valoarea acestora este n mod clar nesemnificat

Amenintare
Relaiile de familie sau cele personale strnse dintre membrii firmei de asigurare i personalul clientului pot crea ameninri legate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare. Fiecare situaie trebuie evaluat individual. Trebuie luai n considerare urmtorii factori: Responsabilitile persoanei n angajamentul

Masuri de protectie:
Dac o rud foarte apropiat a unui membru al echipei de asigurare este administrator, funcionar sau angajat al clientului de asigurare, avnd o funcie din care poate exercita o influen direct i important asupra informaiilor legate de subiectul angajamentului de persoana respectiv trebuie scoas din echipa de asigurare. n cazul n care o firm ncalc regulile privind relaiile de familie i

80

de asigurare Ct de strns este relaia Rolul celeilalte pri la clientul de asigurare.

personale, aceasta trebuie s aplice msuri suplimentare de protecie, precum verificarea de control intern a auditului i discutarea subiectului cu comitetul de audit al clientului, dac exist.

Amenintare: Dac administratorul, funcionarul sau angajatul unui client aflat ntr-o poziie din care poate exercita o influen direct i semnificativ asupra subiectului angajamentului de asigurare, face parte din echipa de asigurare sau este asociat al firmei. Acest lucru poate crea ameninri legate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare. Importana ameninrii depinde de: Poziia ocupat la clientul de asigurare Implicarea pe care persoana o va avea n echipa de asigurare Durata de timp care s-a scurs de la perioada n care persoana a fcut parte din echipa de asigurare sau din firm. Poziia anterioar a persoanei din cadrul echipei de asigurare sau al firmei.

Masuri de protectie Printre msurile de protecie sunt urmtoarele: Analiza necesitii modificrii planului concep angajamentul de asigurare Numirea unei echipe de asigurare cu suficient experien n legtur cu persoana care s-a ang client Implicarea unui contabil profesionist suplimen nu este membru al echipei de asigurare, pentru verificarea lucrrilor efectuate. Verificarea controlului de calitate Persoana respectiv nu primete beneficii sau partea firmei, dect dac acestea sunt efectuate conformitate cu aranjamente fixe, predetermin Persoana nu continu s participe sau s par c particip la activitatea sau activitile profesio firmei. Un partener de audit de baz nu trebuie s accepte o poziie de conducere principal la clientul de audit t la ncheierea n cazul n care n perioada acoperit de raportul de asigurare sau n ultimii doi ani, persoana s-a aflat ntr-o poziie din care a putut s exercite influen asupra situaiilor financiare, persoana respectiv nu trebuie s fie inclus n echipa de audit.

Un funcionar, administrator sau angajat al clientului s-a alturat firmei de asigurare. Acest lucru poate crea ameninri legate de interesul propriu, auto-verificare i familiaritate n cazul n care n perioada acoperit de raportul de asigurare sau n ultimii doi ani, persoana s-a aflat ntr-o poziie din care a putut s exercite influen asupra situaiilor financiare, persoana respectiv nu trebuie s fie inclus n echipa de audit. Amenintare n cazul existenei unor litigii sau al probabilitii existenei unor litigii ntre firm sau membrul echipei de asigurare i clientul de asigurare, se poate crea o ameninare legat de interesul propriu sau de intimidare.

Masuri de protectie Informarea comitetului de audit Scoaterea persoanei implicate n litigiu din ech asigurare Refuzul de a mai realiza angajamentul de asig

81

General Urmtoarele activiti pot crea ameninri legate de auto-verificare sau de interesul propriu: Custodia activelor clientului de asigurare Supravegherea angajailor clientului de asigurare n realizarea activitilor lor cotidiene ntocmirea documentelor surs sau a datelor iniiale, n format electronic sau de alt tip, evideniind realizarea unei tranzacii

Amanintarea ntocmirea registrelor contabile i a situaiilor financiare. Acest lucru poate duce la o ameninare legat de auto-verificare. n cazul n care asistena contabil presupune luarea unor decizii de conducere, precum Stabilirea sau schimbarea nregistrrilor fr aprobarea clientului Autorizarea sau aprobarea tranzaciilor Pentru clienii care sunt entiti listate sau alte entiti cu participare public Furnizarea de servicii fiscale Unei firme i se cere adesea s presteze servicii fiscale unui client de audit. Printre acestea pot fi planificarea, furnizarea de opiuni fiscale formale i asisten n rezolvarea disputelor fiscale. Nu se consider c aceste sarcini ar crea ameninri la adresa independenei. Furnizarea de servicii de audit intern Se poate crea o ameninare legat de auto-verificare atunci cnd o firm presteaz servicii de audit intern unui client de audit al situaiilor financiare. Nivelul ameninrii depinde de natura serviciului oferit.

Realizarea unor aranjamente pentru ca persona presteaz aceste servicii s nu participe la ang de asigurare Implicarea unui contabil profesionist suplimen s ofere consultan cu privire la posibilul imp activitilor asupra independenei firmei i a e audit. Politici i proceduri de interzicere a lurii de d management pentru clientul de asigurare de c personalul profesionist Analizarea aspectelor ce in de independen, legtur cu furnizarea de alte servicii n afara asigurare, cu cei nsrcinai cu guvernarea, pre comitetul de audit. Informarea celor nsrcinai cu guvernarea cu natura i suma comisioanelor aplicate. Masuri de protectie Ameninarea nu poate fi redus la un nivel acceptabil msuri de protecie. Msurile de protecie pot include: Luarea de msuri pentru ca serviciile s nu fie de un membru al echipei de asigurare Solicitarea de date surse emise de client Obinerea aprobrii clientului pentru toate nre contabile propuse.

Nu exist msuri de protecie n afar de interzicerea servicii, cu excepia situaiilor de urgen, care s poa ameninarea la un nivel acceptabil.

Printre msurile de protecie adecvate sunt i: Clientul de audit este responsabil pentru activi audit intern i ia la cunotin responsabilitate o are pentru stabilirea, meninerea i monitoriz sistemului de controale interne. Clientul de audit desemneaz un angajat comp care s fie responsabil de activitile de audit i Clientul de audit este responsabil de evaluarea

82

stabilirea recomandrilor fcute de firm care puse n aplicare. Un astfel de serviciu trebuie s fie prestat num ctre personal neimplicat n auditul situaiilor financiare i cu diferite linii de raportare n ca firmei.

1.1Ameninrile ce decurg din relaiile de angajare i din alte relaii 1.2Ameninrile de natur financiar (a) Angajarea Apare atunci cnd membrii promoveaz o poziie sau o opinie pn n punctul de la care obie ulterioar ar putea fi compromis. Apare atunci cnd membrii sunt mpiedicai s acioneze n mod obiectiv prin ameninri efec percepute ca atare. Apare atunci cnd o consideraie anterioar trebuie s fie re-evaluat de ctre membrii care au consideraia respectiv Apare atunci cnd o firm a unui membru din echipa de asigurare are un interes financiar sau natur n clientul asigurrii. Apare atunci cnd, datorit unei relaii strnse, membrii simpatizeaz prea mult cu interesele (b)Asocierea ndelungat Aspecte legate de independen, n cazul n care auditorul extern asigur funcia de aud Ateptarea primirii unei scrisori de declaraii din partea conducerii Atenia pentru depistarea probelor contrare Atribuirea adecvat a lucrrilor asistenilor Auditorii interni trebuie s aib o linie de raportare independent de funcia pe care o a mai nalt nivel al conducerii / al comitetului de audit. Auditorii interni trebuie s fie independeni de activitile pe care le auditeaz

Rotatia auditorului Utilizarea aceluiasi personal de conducere intr-o activitate de asigurare pe parcursul unei peri timp poate duce la o amenintare generata de familiaritate. Masurile de protectie ar putea inclu - rotatia personalului de conducere din echipa de asigurare - implicarea unui auditor profesionist suplimentar care nu a fost un membru al echipei de pentru aq revizui munca efectuata de catre personalul din conducere sau pentru a acord dupa caz; sau - controale de calitate interne independente. Responsabilitatea auditorului
83

In functie dee concluziile pe care le-a tras pe baza analizei probelor de audit colectate in timp sale, auditorul emite, in raportul de audit, opinia pentru care poarta resposabilitatea. Auditorul are, de asemenea rsponsabilitati dupa finalizarea misiunii de audit care constau in:

a) - observarea si evaluarea continua a evenimentelor care au loc in perioada dintre data rapo si data publicarii situatiilor financiare; Auditorul nu trebuie sa intreprinda nicio actiune speciala in acest interval deoarece responsab informa auditorii cu privire la evenimente cu impact semnificativ revine conducerii companie acestea, in cazul in care situatiile financiare trebuie ajustate pentru evenimente ulterioare date de audit, auditorii trebuie sa aplice toate procedurile de audit necesare si sa emita un nou rapo

b) - considerarea evenimentelor cu impact semnificativ care au fost cunoscute dupa publicare financiare, necunoscute la momentul elaborarii acestora. Avand in vedere momentul in carec au avut loc evenimentele respective, auditorul poarta resp descoperirii lor. Auditorul poarta o discutie cu conducerea companiei si adopta masurile nece preveniutilizarea raportului de audit emis ca baza de informare de catre utilizatorii situatiilor f general aceste masuri constau in elaborarea unui raport de audit revizuit in baza unor situatii f ajustate la efectul evenimentelor descoperite. Raportul de audit revizuit trebuie sa contina un sa explice circumstantele si motivele revizuirii atat a raportului cat si a situatiilor financiare. D raportul de audit revizuit trrbuie sa fie datat cu data situatiilor financiare revuzuite.

84