Aparitia si structurarea conceptului Etimologia greaca a cuvintului psihoza ne orienteaza spre sensul initial al acestui cuvint, caruia i se adauga

in secolele XIX si XX trei straturi de semnificatie, acesta devenind din antichitate si pina in prezent un concept asimilat jargonului medicopsihologic si circumscriind o clasa de tulburari psihice grave. In Grecia Antica, termenul Psichosis -, semnifica actul de a inzestra cu suflet- a insufleti, a da viata, a anima (apud Liddell & Scott, 1843). Una dintre primele utilizari a termenului psihoza in jargonul psihiatriei, cu sensul denevroza a psihicului, este intilnit in Handbuch der Medicinischen Klinik (editia Berlin, 1834), apartinind Dr. Carl F. Canstatt (18071850). Psihoza este privita ca o manifestare psihica a unei afectiuni a creierului, fiind asadar o manifestare psihica a nevrozei, in epoca, nevroza desemnind orice boala a sistemului nervos. Die Psychose (psychische Neurose) kann allgemein oder partiell sein. Die Anomalie kann bloss die e!"hls# bloss die $illensseite# %a selbst nur eine ganz beschr&nkte 'eihe von (orstellungen# das ed&chtniss# betre!!en# gerade )ie in den Neurosen eine einzelne Primitiv!aser# eine begr&nzte *telle der +entralorgane durch die reizende oder l&hmende ,rsache a!-cirt sein kann. Nichts be)eist klarer die materielle rundlage der psy. (p. 219) Termenul psihoza apare utilizat cu sensul de tulburare a personalitatii la Dr. Ernst Freiherrn von Feuchtersleben (1806-1849) in lucrarea sa Lehrbuch der rztlichen Seelenkunde (Viena, 1845), in aceasta carte fiind subliniata explicit distingerea psihozeide nevroza, cu care are in comun doar existenta suportului neuronal. Dr. Feuchtersleben utilizeaza termenul psihoza ca sinonim pentru psihopatie, punind sub semnul acestui termen schimbarile produse de psihoza la nivelul intregii personalitati, nu doar la nivel neuronal; in acelasi timp subliniaza interactiunea dintre procesele neuronale, procesele organice si procesele psihice, conturind ideea ca psihopatologia este o ramura de granita, distincta, a psihiatriei si psihologiei deopotriva. Se observa tendinta Dr. Feuchtersleben de a departaja simptomatic psihoza de nevroza, cu mult inainte de introducerea metodei fenomenologice in medicina de catre Karl Jaspers (o prerechizita a semiologiei moderne); psihoza este partial si o nevroza (o manifestare psihopatologica a suportului neuronal) dar nu se confunda cu aceasta, fiind mai mult decat atit, o tulburare ce afecteaza sever nu

doar judecata ci intreaga personalitate cu variabilele sale comportamentale, si care ilustreaza mai fidel decit nevrozele conceptul popular de nebunie: /ede Psychose ist zugleich eine Neurose# )eil ohne (ermittlung des Nervenlebens keine (er&nde rung des psychischen zur 0rscheinung kommt1 aber nicht %ede Neurose ist auch Psychose# )ovon die 2r&mp!e und Algieen sattsame 3eispiele geben. 4iemit stimmt auch die popul&re Ansicht. 5an nennt einen 6ollen nicht toll# )eil sein ehirn "berreizt ist# sondern )eil er verkehrt urtheilt und handelt. (p. 265) Un sens cu totul nou, extensiv si convergent se va adauga termenului de psihoza odata cu aparitia lucrarii Pathologie und Therapie der Psychosen a dr. Carl Friedrich Flemming (1799-1880). Ca reprezentant al Scolii Somatice (alaturi de Carl Jacobi si Christian Friedrich Nasse), acesta sustine etiologia organica extracerebrala a tulburarilor psihice, si utilizeaza termenul psihoza pentru a se referi deopotriva la tulburarile mintale cu origine cerebrala (nevroze), dar si la tulburarile psihicului cu origine organica extra-cerebrala, a caror etiologie autorul o asimileaza cu precadere imbolnavirii organelor situate la nivel toracal. Conceptul de psihoza capata, prin studiile Dr. Flemming, valoarea unei clase clinice, desemnind deopotriva modificarile patologice observate la nivel neuronalorganic, dar si pe cele observate la nivel functional-psihologic; acest nou strat de semnificatie, dihotomiaorganic.!unctional transforma psihoza intr-o grupa de tulburari cu simptome comune (intensiunea conceptului de psihoza), putindu-se vorbi asadar de psihoze si lasind loc dezbaterilor moderne legate de definirea si clasificarea acestora.