Influene baroce n opera lui Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673 - 21 august 1723) a fost, pe bun

dreptate, supranumit Lornzo de edici1! "ume#e su figureaz astzi $n ce#e mai mari encic#opedii a#e #umii iar contribu%ia sa #a $mbog%irea cu#turii uni&ersa#e este peste tot sub#iniat! 'cti&itatea $nteprins de acesta $n $ntreaga sa &ia% este foarte di&ersificat dar (i bogat! Dimitrie Cantemir a fost totodat autor, crturar, encic#opedist, etnograf, geograf, fi#ozof, istoric, #ing&ist, muzico#og, om po#itic (i scriitor rom)n! *ste c+iar domn a# o#do&ei $n martie- apri#ie 16,3 (i $ntre anii o#do&ei dup moartea 171--1711! '.unge pentru prima dat domn a#

tat#ui su, $ns /na#ta 0oart nu #-a confirmat ca domnitor, $n atare condi%ii, e# se $ntoarce #a studii $n Constantinopo#! ' doua domnie s-a concretizat prin acordu# turci#or, $n fapt, urcarea sa pe tronu# domniei este mai inedit1 Cantemir nu cumpr cu bani grei $nscunarea de #a turci, ci a.unge #a un acord cu 0oarta, faptu# petrec)ndu-se datorit po#iticii e2terne din zona de #a acea dat! *# a fost un domn de rzboi, impus de impre.urri#e gre#e care se pregteau2! Dimitrie &od trdeaz po#itica otoman, $s(i e# $ntre&zuse ceasu# acesta de cadere a imperi#ui $nrobitor!
3

3nteresu# pentru preocupri#e (tiin%ifice, ra%ona#iste,

#aice din

cercuri#e cu#tura#e europene a#e seco#u#ui a# 4533-#ea au a&ut (i inte#ectua#ii din 6ri#e 7om)ne, do&ad #ecturi#e #or, atestate prin cr%i#e prezente $n bib#ioteci#e domne(ti, ec#eziastice, boiere(ti!8 /ns nu s-a putut &orbii despre o anga.are +otr)t pe fga(u# unei cu#turi noi, paracre(tine, strin de tradi%ia riguras a 9isericii 7sritu#ui, nu se poate &orbii de &eacu# urmtor, a# fi#osofi#or (i i#umoni(ti#or! Ca atare, p)n #a apari%ia encic#opedismu#ui european, indeosebi a #ui Dimitrie Cantemir, care &a inaugura seco#u# a# 45333-#ea a# cu#turii rom)ne(ti!
:

George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, Editura, Minerva, Bucureti, 1982, p. 41. 2 Petre P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir Viaa i Opera, Editura, cade!iei "epu#licii Populare "o!$ne, Bucureti, 19%8, p. 9%. 3 &#ide!. 4 ''' Istoria Romnilor, vol. (, Editura, Enciclopedic, Bucureti, 2))*, p. 9)). 5 &#ide!.

/n istoria #iteraturii noastre &ec+i Dimitrie Cantemir cade ca un surprinztor aero#it $n c)mpu# $ntins (i, poate, monoton a# scrisu#ui rom)nesc!6 Consider)nd acti&itatea #iterar a #ui Dimitrie Cantemir, $# constatm $n &e(nic progres, cu anumite, fireti, organice noan%e deosebite de #a &reme #a &reme! ;rei epoci se pot stabi#i cu grani%e destu# de precise! 0rima epoc %ine p)na #a 3- august 16,<, c)nd a aprut Di&anu# = epoca a doua $mbr%i(eaz apoi acti&itatea #ui de tranzi%ie p)na #a 1711 (i a treia, epoca maturit%ii sau a e2i#u#ui rusesc, cuprinde opere#e concepute sau scrise $n forma definiti&a dup 1711! *poca $nt)ia, este important prin faptu# c ne arat educa%ia unei beizade#e mo#do&ene(ti spre sf)r(itu# seco#u#ui a# 4533-#ea! *poca a doua, cu#mineaz cu 3storia 3erog#ific, #ucrare ce a fost terminat $nainte de 26 octombrie 17-:!7 *poca a treia, a maturit%ii, aduce de #a sine o modificare $n percep%ia #ui Cantemir $n #ucrri#e sa#e! 'utoru# scrie acum o istorie, cea a 0or%ii, ce poart tit#u de 3storia 3mperiu#ui >toman<! Desigur, #ucrarea $n sine pstreaz mu#te nai&it%i, smp#icit%ii de spirit (i patriar+a#ism orienta#, cu inspira%ie prea #imitat de une#e iz&oare otomane, ca s fo#osim c)te&a aprecieri a#e #ui "ico#ae 3orga,! ;rebuie s men%ionm faptu# c 3orga atribuie operei #ui Dimitrie o &a#oare mai mu#t istoric dec)t #iterar!1De remarcat di&eritatea sti#istic a crea%iei autoru#ui, e&o#u%ia sa de-a #ungu# tumpu#ui imp#c (i astzi diferite opinii #a citicii de art! 'pare #a 3a(i, $n 3- august 16,<, $n rom)ne(te (i grece(te Di&anu# , oper ce se caracterizeaz sub tute#a mistico-re#igioas11! /n epoca de tranzi%ie apare, dup unii autori, barocu# ce se concretizeaz $n 3storie 3erog#ific ! ?eorge C#inescu sus%ine c 3storia 3rog#ific este $n fapt un continuu scanda# estetic (i #ing&istic, o oper nedefinit, o stru%ocami# 12

+rago Protopopescu, Stilul lui Dimitrie Cantemir, E,tras din nalele cade!iei "o!$ne, -eria &&.. /o!. 000(&&., Me!orile -ectiunii 1iterare, Bucureti, 191%, p. 1. 7 &on Minea, Dimitrie Cantemir Omul, Scritorul, Domnitorul, Editura, (ia2a "o!$neasc, &ai, 1923, p. 24. 8 Paul -i!ionescu, Dimitrie Cantemir, Editura, Enciclopedic "o!$n, Bucureti, 1939, p. %2, 9 &#ide!. 10 4icolae &orga Originalitatea lui Dimitrie Cantemir, Editura, (aleni de Munte, 19*%, p. 1). 11 Constantin Mciuc, +i!itrie Cante!ir, Editura, /ineretului, Bucureti, 1932, p. 84. 12 George Clinescu, 5p. Cit., p. 4).

a #iteraturii, a#%i autori acord capodoperii #iterare o manifestare $n esen% baroc!13 *2ist mai mu#te interpretri, defini%ii a#e barocu#ui! 0entru istoricii arte#or non&erba#e acest termen marc+eaz o perioad (seco#e#e 4533 (i 45333) a picturii europene, un sti# ar+itectura#, un fenomen cu#tura# ce (ia gsit e2primri#e ce#e mai &iguroase $n domeniu# arte#or frumoase (i a# arte#or ap#icate! Din acest punct de &edere, de a#tfe# perfect .ustificat, barocu# este o form de e2presie esen%ia#mente &izua#, $ns pentru specia#i(tii istoriei #iterare, termenu# a primit un sens mu#t mai #arg, dar (i mai re#ati&, ace# a# unei atitudini $n fa%a &ie%ii, a# unei specifice percep%ia #umii e2terioare (i, bine$n%e#es, a ce#ei interioare! De(i $n cercetarea oricrui curent #iterar (i artistic ana#iza matricii diacronice este o conditie sine qua non, $n cazu# de fa%, o ca#e mai sigur de identificare a spiritu#ui baroc ni se pare nu at)t a2a diacronic, pe care nu o negm, c)t perceperea ad)nc indi&idua# a dimensiunii e2isten%ia#e! @ensibi#itate ($n mare parte ostentati&, este ade&rat), marcat de o ireconci#iabi# tu#burare onto#ogic, aprut din rea#itatea socioAistoric peste care s-a grefat un uni&ers imaginar specific! 9arocu# a fost ce# ce a pus $n #umin o sensibi#itate anamorfotic, c+iar tragicodefensi&, situat sub zodia suprasatura%iei forme#or de e2presie! Consider$ndu-se prad a contradic%ii#or &ie%ii, a unui fatum $n perpetu metamorfoz, creatoru#ui baroc $i repugn ca#mu#, msura, simp#itatea (i c#aritatea e2presiei! @e poate afirma c dac C#asicismu# are o aur mascu#in, 9arocu# prin caracteru# su ne apare mu#t feminizat (i nu $n sensu# 7omanticu#ui adesea ma#adi&, e2centric (i cu trsturi mascu#ine diminuate, ci $n sensu# biopsi+icu#ui feminin care drept act de sub#imare fo#ose(te nu at)t frumuse%ea c)t $nfrumuse%area din care $(i creaz scut (i arm (efemer, este ade&rat) $ntr-o #ume a brba%i#or! Dac C#asicismu# a fost ((i rm)ne) un Caesar a# timpuri#or, 9arocu# considerm a fi #egendara C#eopatra! Creatoru# baroc este unul per excellentiam de atelier (i, poate, din ast cauz tiparu# de om promo&at este aidoma unui monument baroc, $n care esen%ia# de&ine efectu# aparent, miz)ndu-se pe Bdecor%,
13

+rago Moldoveanu, Dimitrie Cantemir ntre manism i !aroc " #ipologia stilului cantemirian din perspecti$a %igurii dominante, Editura, 6niversit2ii 2 le,andru ioan Cu7a2, &ai, 2))2. p. *%.

pe ,,#uciu#% de fa%ad, care %ine s impresioneze, s surprind, str)mtor)nd, de ce#e mai mu#te ori, ade&rate#e &irtu%i, sau ascunz)nd partea s#ab a indi&idu#ui! ;rebuie s se %in cont c $n baroc, de regu#, B#ucruri#e nu trec drept ceea ce sunt, ci drept ceea ce par%! ;rucarea rea#it%ii de&ine, $n epoca baroc, un cod a# &ie%ii! B' prea e, a(adar, &erbu# ce #upt s-# $n#ocuiasc pe a fi %! @e sc+imb (i &iziunea despre #ume, perceput drept o fa#acioas $mp#etire de mizerii materia#e (i spiritua#e! ;rebuie de spus c pruden%a baroc e e2ce#at $n a(a msur, $nc)t atinge treapta maniei, mai a#es $n seco#u# ,,$nf#oririi% barocu#ui (sec! a# 4533-#ea)! ;rucare, pruden%, B$ncifrare% (de aici (i pasiunea barocu#ui pentru a#egorie) A Bcine .oac cu cr%i#e pe fa% risc s piard%A iat codu# &ie%ii propus de baroc! 0ersona.u# baroc e #ipsit de ace# faimos caracter mono#itic a# antic+it%ii, c+intesen%a sa fiind de natur di+otomic (a#teori c+iar p#uri+otomic), e# osci#eaz continuu $ntre dou euri, $nc)t nu &a a.unge niciodat s $n#ture Bfundamenta#a dup#icitate a inimii sa#e, moti& pentru care drama (moda#itatea sa specific de reprezentare) &a $nregistra conf#ictu# dintre dou mi(cri a#e ace#uia(i suf#et, iar drept termeni ai antinomiei aceste scene &ii, dou speran%e sau dou posibi#it%i de e2isten% a#e persona.u#ui! 'm &rea s sub#iniem c de(i acest curent nu s-a instaurat $n mod preponderent $n area#u# rom)nesc, totu(i imp#ozia sa a dat rezu#tate uimitoare mai a#es pe tr)m #iterar, un e2emp#u e#oc&ent fiind opeara #uminatu#ui principe Dimitrie Cantemir! > a#t #ucrare ce a aprut #a noi $nc foarte de&reme, fiind pub#icat $n 1<3:, de fapt primu# &o#um, iar &o#umu# a# doi#ea $n 1<36 #a 3asi, $n ;ipografia itropo#iei #ui i+ai# @turdza! 'ceste douo manuscrise au fost promotoare#e Cco#ii arde#ene18! La fe# cum ce#e dou manuscrise au fost precursoare#e @co#ii arde#ene #a fe# (i 3storia 3erog#if este o oper ce da un imbo#d barocu#ui #iterar rom)nesc! >pera fundamenta# a melancolicului 3norog, Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific reprezint (i o #ucrare de o &a#oare incontestabi# pentru barocu# #iterar rom)nesc, cercetarea cruia a #uat amp#oare $n u#tima perioad de timp!
14

tefan Giou, Dimitrie Cantemir Studiu Lingvistic, Editura, tiinific, Bucureti, 1973, p 22!23

Istoria ierogific

este o carte $n care discursuri#e urmeaz

consecuti&, eroii a&)nd p#cerea de a &orbi, %in)nd amp#e mono#oguri, p#cerea de a fi ascu#ta%i! Deg+iz)ndu-se &erba#, persona.e#e in&oc $n discursuri#e #or dreptatea (i principii#e mora#e, re#igioase, &orbind $n pi#de pentru a impresiona pub#icu# destinatar (i a da do&ad de mu#t $n%e#epciune (i bun&oin% ! De ce#e mai mu#te ori aceste discursuri seamn cu ni(te po&e(ti orienta#e, scopu# #or fiind ace#a de a-# considera pe inter#ocutor martor (i de a-# con&inge de &eridicitatea (i e2actitatea fapte#or re#atate! Cu&)ntu# nu are func%ia de a ap#ana un conf#ict, ci de a-# pre#ungi masc)ndu-#= $n mod parado2a# cu&)ntu# nu ser&e(te pentru a e2prima ce&a, ci pentru a camuf#a de fiecare dat ! Comportamentu# &erba# a# persona.e#or este abso#ut teatra#, aceast p# cere oratoric determin)ndu-# pe Corb s-(i stabi#easc o tactic de ac%iune! *# $i #as pe to%i cei cu preri distincte s se e2prime nesting+eri%i, inten%ion)nd astfe# s-(i cunoasc inamicii pentru a-i putea #ic+ida u#terior! @imbo#uri a#e disimu#rii (i metamorfozei, 5u#pea (i Dame#eonu# constituie persona.e#e ce#e mai degradate mora#! Discursu# 5u#pii %inut $n fa%a Lupu#ui reprezint o capodoper de &ic#enie, ipocrizie (i ser&i#ism, $ns tactica ei este una stabi#it cu mu#t precizie, aceasta urmrind ca prin intermediu# tuturor #aude#or (i in&en%ii#or &erba#e #a care recurge pentru a-# cop#e(i pe Lupu# $n%e#ept, s-i pro&oace in&idie din partea ce#or#a#%i (i s-i creeze c)t mai mu#%i du(mani! *a are un comportament at)t de mobi#, $nc)t se metamorfozeaz , trec)nd cu #e.eritate de #a o stare #a a#ta, fr a fi bnuit dec)t cu e2cep%ii (Lupu#) de ipocrizie (i teatra#itate! 0entru a da credibi#itate cu&inte#or sa#e este gata s se b#esteme (i s .ure pe orice (e2emp#u# cu Ciaca#u#)! Dep(ind-o uneori pe 5u#pe $n arta seduc%iei &erba#e, Dame#eonu# beneficiaz de un portret rea#izat cu #u2 de amnunte care $i ofer cititoru#ui anumite indicii asupra ac%iuni#or sa#e u#terioare! @pirit eminamente ser&i# (i ipocrit, Dame#eonu# $(i pregte(te cu pre%u# #ibert%ii (i &ie%ii 3norogu#ui p#anuri de accedere #a gra%ia superiori#or (i de ascensiune $n ierar+ia socia#-po#itic! @imi#ar 5u#pii, (i e# se b#esteam $n fa%a 3norogu#ui pe orice $(i aminte(te, doar s par 5 con&ingtor c nu minte (de(i tocmai pregte(te trdarea acestuia)1 B(i

pre &ia%a mea, o, domnu# mieu, dzicea, (i pre credin%a mea, de &oi descoperi, de &oi gri sau din m)ni, din cap (i din oc+i smn de $n(tiin%are de &oi face, $n cap urgie, $n oc+i orbie, $n m)ni ciungie s -mi &ie (i roada g)ndu#ui mieu cu amar, cu pe#in (i cu &enin s mn)ncEF ! Cu aceea(i abi#itate simu#eaz ade&ru# (i $n fa%a Crocodi#u#ui, abuz)nd de teatra#itate $n discurs (i $n comportament! Dame#eonu# ini%iaz ni(te mesc+inrii $n care imp#ic &oit mai mu#te persoane, iar pentru a nu fi bnuit de &reo contribu%ie #a aceasta se retrage acas , # s)ndu-i pe cei#a#%i s se confrunte unii cu a#%ii! /ns atunci c)nd a.unge $n impas, c)nd norocu# pare s-# oco#easc iar ade&ru# s se dez& #uie, $ncearc s se sa#&eze mereu prin retoric , in&ent)nd noi (i noi discursuri, Istoria ieroglific reprezint un uni&ers baroc $ntr-o permanent metamorfozare= persona.e#e se af# $ntr-o continu agita%ie, ini%iind mereu conf#icte noi, (oc)nd prin e2centricitate (i comportament, cre)nd (i distrug)nd un uni&ers care st sub zodiac prefacerii, o #ume pe dos $n care nimic nu este ce pare a fi! Giecare transmite mesa.e +iperbo#izate (i ceea ce este semnificati& constituie faptu# c persona.e#e caut mereu ce&a, dar nu (tiu ce anume (i important rm)ne cutarea, nu so#u%ia! Dat fiind starea incert a persona.e#or, #umea $n care acestea $(i duc e2isten%a este de&iat de #a norma#, iar &a#ori#e (i principii#e mora#e sunt $nc#cate! 3nstabi#itatea persona.e#or #e pro&oac identitatea, au tendin%a de a trece dintr-o tagm dintre specii risc s scindri interioare, $n a#ta, iar grani%a dedub#ri de persona#itate, une#e de&in me#anco#ice, a#te#e nu-(i gsesc se destrame! @e duc po#emici interminabi#e deg+iz)ndu-se &erba#!

pentru stabi#irea apartenen%ei #or incerte! C+iar de #a $nceput e2ist dificu#tatea de a determina crei monar+ii trebuie s apar%in Li#iacu#, ce#ei de aer sau ce#ei de pe pm)nt! Dame#eonu# trece din tagma psri#or $n cea a anima#e#or, 5idra trece $n monar+ia ce#or de ap, iar Cami#oparda#u# nu face parte din nici o monar+ie1 Baceast .iganie (E) dintr-am)ndoa monar+ii#e afar iesteF! *roii #ui Cantemir osci#eaz $ntre caricatura# (i grotesc, autoru# pun)ndu-#e #a dispozi%ie ni(te og#inzi $n care ace(tia $(i contemp# c+ipuri#e deformate, +i#are! *i sunt ni(te fiin%e po#imorfe constituite din e#emente contrarii, din pr%i diferite de anima#e! *2emp#e conc#udente 6

pot reprezenta @tru%ocami#a (stru% H cmi#) deg+izat cu pene ro(ii (i negre ca de corb, coada punu#ui, capu# bou#ui= Cami#oparda#u#= onoc+ero#eoparda#isu#, care s-a nscut oaie, dar Bp)n $n dzui din oaie $n .iganie (i din erete $n #up s mutF, apoi Bprecum din arete #up, a(e din #up pardos s fcut ! 'cesta cumu#eaz mai mu#te trsturi poziti&e a#e anima#e#or1 Ba(edar , toate firi#e $ntr-una bo%ind, b#ande%ea oii, $n%e#epciunea #upu#ui, cuno(tin%a pardosu#ui, greuimea fi#u#ui, iu%imea inorogu#ui (i &)rtutea #eu#uiF! Dat fiind faptu# c aceste creaturi nu apar%in $n e2c#usi&itate &reunei specii anume, ac%iuni#e pe care #e pot efectua pot fi #a fe# de bizare ca (i e#e (i nu sunt neaprat ce#e corecte! 0ersona.e#e se prefac a p#eda $n fa&oarea ce#or mai $na#te &a#ori mora#e, dar e#e sunt con(tiente c $n spate#e m(tii se ascunde o cu totu# a#t inten%ie! *#e au #uat act de e2isten%a ade&ru#ui (i a drept%ii, dar, din obi(nuin%, procedeaz e2act $n sens in&ers! ;oat aceast ag#omerare baroc $n romanu# #ui Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific este rezu#tatu# compensatoriu a# horror vacui (teama de go#) care une(te totu# $ntr-un ama#gam ce e2prim cu un dramatism (i mai &izibi# fuga i#ogic din fa%a destinu#ui ine#uctabi#! 0ersona.e#e formeaz o saraband de m(ti prin intermediu# crora e&o#ueaz pe scena teatru#ui mundan, unde $ncearc prin &ariate mi.#oace &erba#e (i comportamenta#e s simu#eze contrariu# rea#it%ii, fapt care agra&eaz (i mai mu#t starea #or de bufoni ai istoriei1:! Istoria Ieroglific este o oper semnificati&, se cite(te greu, dar cu fo#os pentru $n%e#egerea &remi#or, a g)ndirii autoru#ui (i a gradu#ui #a care a.unseser #iterature (i g)ndirea ro)neasc16! De aceea, nu putem $n%e#ege de ce istorici ca "ico#ae 3orga &d $n aceast #ucrare a #ui Cantemir numai I pedantisF (i Ireminescen%e de (coa#F, o carte #ipsit de origina#itate, imitat dup De#iodor , scriitor antic grec, ceea ce de fapt nu este17! ;ocmai origina#itatea prea mare, (i nicidecum #ipsa de origina#itate, ar fi $n&inuirea care s-ar putea aduce
Ludmi#a 7! Donea , Conferinta stiintifica internationa#a IDimitrie Cantemir umanist, gnditor si om de stiinta, comunicarea: a carnavalul !aroc al Istoriei ieroglifice de Dimitrie Cantemir, "Cahul#,
1:

4!5 apri"ie 2003, p 14!15 16 Petre P. Panaitescu, 5p. Cit., p. 8%. 17 #ico"ae $or%a $&toria 'iteraturii (o)*neti, Ediia a $$!a, +o"u)u" $$, Editura, ,iner+a,Bucureti, 1981, p 398

acestei opera! 3ar @e2ti# 0u(cariu socote(te c Istoria Ieroglific I n-a putut rm)nea $n #iteratura rom)neascF, e o carte Ipornit pe drumuri gre(iteF1<! *ste fr $ndoia# o carte $mbrcat $n forma barocu#ui &remii decaden%ei 7ena(terii, dar o carte cu miez ad)nc (i str#uciri de imagini (i de cugetare, pe care trebuie s ai rbdarea s #e descoperi1,! 0entru opera #ui Cantemir barocu# reiese din ordinea #ucruri#or ce poate si trebuie sa fie sc+imbat! @ocietatea nu este $ncremenit,pentru totdeauna! > &e(nic frm)ntare (i nemu#%umire o agit si o macin (i c+iar dac $n concep%ia sa #upta socia# se prezint &ag, cu scop imprecis, ea totu(i e2ist ca o permanent aspira%ie spre mai bine! Cci, $n fe#u# su (i cu #imite#e ine&itabi#e, Cantemir era un re&o#tat! Ci este interesant de obser&at c acest #ucru &a a&ea profunde consecin%e asupra $ntregii structuri a operei sa#e, care &a fi (i ea #a fe# de frm)ntat, pasionat (i nepsatoare $n fa%a canoane#or2-! /ntotdeauna mari#e &a#ori artistice apar pe fondu# constituit a# unei tradi%ii, subti# sau zgomotos negat printr-un a(teptat e&eniment de ruptur! "egarea tradi%iei e (ansa ei de supra&ie%uire $n forme sub#imate, sens e&o#uti& #egic, propriu dinamicii #iterare! /n istoria intern a dez&o#trii forme#or #iterare rom)ne(ti un fenomen de ascuns discontinuitate se produce, imediat dup 17--, prin Istoria Ieroglific$%& >pera (i &ia%a #ui Dimitrie Cantemir se $mbin $ntru-un tot, pe care nu #-am putea numi armonios, din cauza aspectu#ui c+inuit, cu contraziceri, accente de #upt, care merg de #a mari#e concep%ii po#itice genera#e p)na #a ri&a#it%i#e persona#e, momente de senintate a#e umanistu#ui (i omu#ui de (tiin%, toate $mpreunate intr-o &ia% de pasiune (i de crea%ie22! /n fond, opera #ui Dimitrie Cantemir, este fr doar (i poate una ino&atoare, c+iar dac unii critici mai &ec+i (i mai noi nu sunt de acord cu acest #ucru!
18

23

3no&a%ia se concretizeaz $n specia# cu a doua etap)

-e.ti" /ucariu, $&toria 'iteraturii (o)*ne 0Epoca 1ec2e3, Ediia a $$!a, Editura, Epoca 1ec2e, -i4iu, 1930, p 170 19 Petre P. Panaitescu, 5p. Cit., p. 8%. 20 ,anue"a 5n&e&cu, Despre Istoria Ieroglific, Editura, 6artea (o)*nea&c, Bucureti, 1970, p 33, 21 E"+ira -oro2an, 6ante)ir 7n 6artea 8iero%"ife"or, Editura, ,iner+a, Bucureti, 1978, p 11 22 Petre P. Panaitescu, 5p. Cit., p. 2%4. 23 (o.ana -ore&cu, Dimitrie Cantemir, " Istoria Ieroglific", 9n: 'i)4a i 'iteratura ro)ana,42, nr 2, 1997, p 85

men%ionat mai sus, unde apare ca form de manifestare barocu#, (i se fina#izeaz cu u#tima etap cea a e2i#u#ui rusesc, epoc de apogeu, caracterizat ca o form de umanism, pentru c aduce $n prim-p#an concepte a#e omu#ui ca putere creatoare! /ns nu trebuie omis nici prima etap de crea%ie ce ofer o pozi%ie diametra# opus u#timei, ea fiind una a misticismu#ui (i a re#igiei, $n spe% cea ortodo2! /ntreaga acti&itate a #ui Dimitrie Cantemir este una ino&atoare presrat cu mu#te substraturi #iterare (i po#itice! Crea%ia sa aduce cu sine apari%ia cert a barocu#ui #iterar, concretizat dup cum am opser&at $n Istoria Ieroglific, #ucrare inedit #a acea &reme at)t $n %ar c)t (i peste +otare! 'ndrei Dd$r#at 3na @i#&ia 7obert