"In apararea indezirabililor" Walter Block

Capitolul II - "Medicina"
1. Traficantul de droguri
Traficul de droguri, o afacere duntoare, este cauza unor mori chinuitoare, delicte, jafuri, a prostituiei forate i, adesea, a crimei. n perioada de dependen, el este un sclav neputincios al drogului, dispus s suporte orice degradare pentru a-i asigura nc o doz. Relele pentru care, de obicei, este nvinuit dependena de heroin sunt, n realitate, provocate de prohibiia drogurilor, iar nu de dependena n sine. Walter Block explica acest lucru cu ajutorul urmatorului exemplu : "Cnd o marf este interzis prin lege, pe lng costurile obinuite de cultur, recoltare, transport, vnzare etc., trebuie adugate costurile implicate de ocolirea legii i de plata pentru pedepsele riscate n cazul n care eludarea legii eueaz." Factorii care determina pretul ridicat al drogului sunt reprezentati de urmatoarele aspecte : pe lng faptul c trebuie s plteasc sume mari pentru mituirea poliiei, traficanii de droguri trebuie de asemenea s plteasc salarii mari angajailor lor pentru pericolele la care se expun n contraband, precum i atunci cnd lucreaz n fabricile care prepar drogul pentru vnzare . Daca acesti factori nu ar mai exista pretul heroinei nu ar fi puternic influentat si nu ar fi mult mai ridicat fata de pretul altor plante de cultura(grau,tutun,soia,etc.) Un alt exemplu oferit de autor este de natura financiara,si anume faptul ca dependenta de heroina poate sa coste pana la 100 de dolari pe zi, ceea ce inseamna 35 000 de dolari pe an, asta in conditiile prohibitiei din zilele noastre. Sa ne gandim momentan la funcia traficantului de heroin, n contrast cu motivaia lui cnd intr n bran, este s menin preul drogului sczut. De fiecare dat cnd mai intr civa traficani n bran, preul coboar i mai mult. Invers, de fiecare dat cnd numrul vnztorilor de heroin scade (prin descurajare sau condamnare), preul crete. Responsabil pentru starea dependentului si pentru infractiunile pe care acesta le comite sunt determinate de catre pretul ridicat al heroinei provocat de prohibitia ei. In consecin orice

Adrian Birtoiu

aciune care are drept rezultat scderea preului drogului amelioreaz problema . Dac problema se datoreaz costului ridicat al drogului, atunci scderea costului trebuie considerat ca o soluie. De aceea, mult hulitul traficant de droguri, iar nu mult ndrgitul agent de la secia de narcotice (narc), trebuie considerat o figur eroic.
Ne mai este amintit si exemplul cazului englez (droguri administrate legal, la un cost sczut, de un

medic sau o clinic autorizat), s-a spus c numrul de dependeni a crescut foarte mult de cnd a nceput acest program cu cost sczut. Dar aceast cretere este un artefact statistic. nainte, muli oameni ezitau s se declare dependeni, din moment ce acest lucru era ilegal. Cnd dependena a fost legalizat i au devenit disponibile droguri la pre sczut, statisticile firete au crescut.

2. Dependentul de droguri
Walter Block considera ca fenomenul dependenei ar trebui analizat dintr-un punct de vedere intrinsec. Presupunand c problema social sau interpersonal ,si anume necesitatea dependentului de a se implica n activiti delictuale pentru a-i asigura doza a fost rezolvat. Deoarece prohibitia constituie o chestiune extrinsec fa de drogul nsui. Problemele intrinseci ale dependenei reprezint toate celelalte probleme cu care se confrunt dependenii. De asemenea autorul presupunea c problema social sau interpersonal ,si anume necesitatea dependentului de a se implica n activiti delictuale pentru a-i asigura doza a fost rezolvat. n funcie de vrsta i de starea de sntate a dependentului, precum i de pesimismul sau optimismul celui care face afirmaia, cifra anilor cu care se afirm c se scurteaz viaa variaz ntre 10 i 40 de ani. ntr-adevr, acest lucru este regretabil, dar nu constituie o critic valid a dependenei i n mod sigur nu justific interzicere a heroinei. In plus, individul este cel care hotaraste ce tip de viata poate sa duca una scurt, n care s aib parte de ceea ce el consider a fi activiti plcute, sau una lung, dar fr astfel de placeri. Un alt argument mpotriva dependenei de heroin este afirmaia c cei care o folosesc devin n totalitate neproductivi i deci, ca grup, produc scderea Produsului Naional Brut (PNB) un indice al bunstrii economice a rii ca ntreg. Deci, continu argumentul, dependena de droguri lovete ara. In concluzie , ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca dependat de heroina nu este un rau extrem de mare fara trasaturi sociale care sa compenseze. Totusi actuala prohibitie a heroinei si a altor droguri puternice nu serveste nici unui scop util,ba mai mult ea provoaca suferinta nelimitata si mari framantari sociale.

Adrian Birtoiu

In opinia mea , eliminarea prohibitiei respectivului drog nu va duce neaparat la scaderea numarului de dependenti deoarece astfel va scadea pretul heroinei si o va face mai usor accesibila lasand astfel la atitudinea fiecarei persoane ce cale va dori sa urmeze. Prin urmare eliminarea prohibitiei drogurilor ar putea fi catalogata drept un risc major dat fiind faptul ca ea va putea fi procurata de la mai multe surse.

Adrian Birtoiu