ANALIZA CHELTUIELILOR IN ROMANIA

Conceptul de cheltuiala publica este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic si cel economic. In sens juridic: cheltuiala publica semnifica o plata legata de functionarea institutiilor publice si, in general, de infaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv a intreprinderilor cu capital de stat. In sens economic: cheltuiala publica exprima o anumita categorie de procese si relatii economice care se manifesta intre autoritatile publice (de stat), pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu prilejul alocarii (pe destinatii) si utilizarii resurselor financiare administrate de catre aceste autoritati. Prin cheltuielile publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut (PIB), iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice inglobeaza: -cheltuieli publice efectuate de administratiile centrale de stat, din fonduri bugetare si extrabugetare; -cheltuielile colectivitatilor locale ale unitatilor administrativ teritoriale; -cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membrii acestora; -cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Acestea se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau bugetele asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt chelruieli bugetare.
Avansul cheltuielilor publice din Romania, cel mai mare din regiune Romania are cel mai crescut deficit bugetar din Europa Centrala si de Est in pofida promisiunilor facute de guvernanti, care s-au angajat sa diminueze cheltuielile publice in 2009, Romania a inregistrat in anul 2009 cel mai mare avans anual printre statele din regiune in privinta costurilor sectorului public. Astfel, tara noastra a avut un volum al cheltuielilor publice cu 14,87% mai mare in 2009, comparativ cu 2008, ceea ce adeterminat un deficit de 7,3% din PIB, de asemenea cel mai mare din Europa Centrala si de Est. Executia preliminata a Bugetului de stat pentru 2009 releva un volum al cheltuielilor totale de 92,78 miliarde de lei, ceea ce reprezinta un avans de aproape 15%, in comparatie cu cheltuielile realizate in 2008. Asta, desi reprezentantii Guvernului de la Bucuresti s-au angajat cu tarie la inceputul anului 2009 ca vor reduce

cheltuielile publice si vor reforma aparatul de stat, mai ales pe fondul situatiei proaste a economiei ce se anunta pentru 2009. Mai mult decat atat, Romania a inregistrat anul trecut cea mai mare crestere anuala a volumului cheltuielilor publice, in comparatie cu celelalte state cu economii emergente din Europa Centrala si de Est.

Cheltuielile publice au scazut anul trecut in Bulgaria si Ungaria,comparativ cu 2008, potrivit declaratiilor ministrilor de Finante. In Cehia au inregistrat un avans de numai7,7%. In Polonia, de asemenea, cheltuielile publice au crescut pana la 44,5% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de 42% in 2008, insa nivelul deficitului bugetar a fost mai mic decat estimasera initial autoritatile poloneze la inceputul anului, pe fondul unor venituri publice mai mari decat cele prognozate. Astfel, ponderea veniturilor publice a crescut in Polonia de la 40,4% din PIB in 2008 la 41,2% din PIB anul 2009. Polonia a fost, de altfel, singura tara din blocul ex-comunist care a inregistrat in 2009 o crestere economica, fapt ce a sustinut majorarea veniturilor incasate la Bugetul de stat.Consum mai mare, venituri in scadere, pentru comparatie, avansul de 14,87% inregistrat in dreptul cheltuielilor bugetare in Romania in 2009 a survenit concomitent cu o reducere de 7,77% a veniturilor incasate in anul 2008 la Bugetul de stat. Astfel, veniturile totale preliminate pentru 2009 se ridica la suma de 56,4 miliarde de lei, in timp ce veniturile realizate la

Bugetul statului in 2008 au fost de 61,15 miliarde de lei. Iar accentuarea discrepantei intre veniturile bugetare inscadere, respectiv, cheltuielile la Bugetul statului mai mari decat in 2008 a facut ca tinta pentru deficitul bugetului consolidat de stat sa fie majorata de la 2% din PIB, cat a fost estimata la inceputul anului 2009, la 4,6% din PIB si, ulterior, ca varianta finala, la 7,3%din PIB. De altfel, autoritatile romane au anuntat ca deficitul Bugetului de stat se incadreaza, in urma calculelor preliminare, in intervalul 7,2%-7,3% din PIB, ceea ce inseamna ca tinta stabilita de Fondul Monetar International (FMI) a fost atinsa. Modelul bulgar Bulgaria a incheiat anul 2009 cu un deficit minimal de 0,75% din PIB si este lider intre celelalte state din Uniunea Europeana (UE) in privinta reducerii cheltuielilor la Bugetul de stat. Mai mult decat atat, bulgarii au reusit sa obtina in anul 2009 cel mai mic deficit al sectorului public, raportat la PIB, din intreaga Uniune. Astfel, Bugetul de stat al Bulgariei era echilibrat in octombrie 2009, in conditiile in care cheltuielile bugetare au fost cu 9% mai mici decat in octombrie 2008, ceea ce le-a plasat sub nivelul veniturilor incasate dupa primele 10 luni ale anului trecut. Iar faptul ca au incheiat 2009 cu un Buget de stat echilibrat indreptateste autoritatile bulgare sa stabileasca pentru 2010 premisele unor politici fiscale mai relaxate, care sa permita sustinerea financiara a economiei, in lupta cu criza financiara internationala care a afectat toate tarile din regiune. De altfel, Guvernul bulgar a anuntat ca nu vor avea loc majorari de taxe in 2010, cu exceptia accizei petigari. In plus, absenta unei datorii publice exacerbate permite Guvernului de la Sofia sa ia in calcul pentru anul in curs finantarea prin titluri de stat, ceea ce indeparteaza Bulgaria de spectrul unui posibil sprijin financiar acordat de FMI, similar cu cel oferit Romaniei. Iar stabilirea conditiilor pentru evolutia economiei bulgare in 2010 departe de strictetea impusa de Fond face, de asemenea, ca autoritatile de la Sofia sa aiba o perspectiva mai optimista, in comparatie cu situatia din Romania. Incasari peste asteptari la altii atat Ungaria, cat si Polonia au incheiat 2009 cu incasari la Bugetele de stat pesteestimarile initiale. In conditiile in care cheltuielile inregistrate la Bugetul de stat in Ungaria au fost inferioare in 2009 celor din 2008, o evolutie peste asteptari a veniturilor a condus la un deficit bugetar al administratiei centrale sub tinta stabilita, de 3,8% din PIB. Astfel, deficitul bugetar rezultat in urma calculelor preliminare ale autoritatilor maghiare este de 3,6% din PIB pentru administratia centrala, respectiv, 4,1% din PIB, daca sunt incluse si rezultatele financiare ale consiliilor locale. Si in Polonia deficitul bugetar inregistrat la sfarsitul lui 2009 a fost mai mic decat tinta initial stabilita. Astfel, deficitul bugetului consolidat de stat a fost de 6,3% din PIB la sfarsitul lunii decembrie, sub tinta initial stabilita. Mai mult decat atat, diferenta dintre cheltuieli si venituri a fost cu mai mult de 10% mai mica decat se estimase initial, in conditiile in care Polonia a inregistrat anul trecut o crestere economica de 1,5%. Cehia este singura tara din regiunea ECE carea avut in anul 2009 o executie bugetara asemanatoare celei din Romania. In conditiile in care cheltuielile bugetare au fost in 2009 cu 7,7% mai mari decat in 2008, iar veniturile incasate la Bugetul de stat au scazut cu 8,4% in acelasi interval de timp, Cehia a inregistrat cel mai mare deficit bugetar din istoria sa. Chiar si in aceste conditii, deficitul bugetar inregistrat in Cehia, raportat la PIB, este sub cel din Romania, fiind estimat ca se situeaza in intervalul 6,6%-6,9%. Cheltuielile publice au scazut in anul 2009 in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008, potrivit declaratiilor ministrilor de Finante. In Cehia au inregistrat un avans de numai7,7%.

Cheltuielile publice destinate aciunilor social-culturale. Acest tip de cheltuieli i au originea recent n ideologia politico-economic intervenionist, aprut n America dup cel de-al doilea rzboi mondial, aa numita doctrin a statului bunstrii. Obiectivele autoritii publice ntr-un astfel de stat sunt: asigurarea unui venit minim, susinerea cetenilor n situaii defavorizante (cum ar fi boala, btrneea, omajul, handicapul), garantarea unui nivel de trai bun pentru ntreaga populaie, n raport cu o anumit list de servicii i minimalizarea efectelor unor evenimente ce implic riscuri sociale. Aceste servicii sunt puse la dispoziia membrilor societii n mod gratuit sau la un pre mic, ori sunt acordate alocaii, pensii, ajutoare .a. indemnizaii prin intermediul crora populaia s-i poat permite un standard de via decent. n rile dezvoltate, pentru asigurarea acestor faciliti se cheltuiete pn la 50% din venitul naional. Cheltuielile publice destinate aciunilor de natur socio-cultural cuprind de obicei: sntate, nvmnt, cultur i sport, aciuni dedicate tineretului, securitate sau protecie social. n ceea ce privete Romnia, cheltuielile publice socio-culturale vizeaz domeniile urmtoare: 1. nvmnt 2. sntate 3. cultur, religia i tineretul 4. asistena social (alocaii, pensii, ajutoare, alte ndemnizaii) 5. ajutorul de omaj 6. alte cheltuieli publice socio-culturale 7. pensia suplimentar Resursele de finanare pentru cheltuielile cu aciuni socio-culturale pot fi de natur intern sau extern, public sau privat, dup cum urmeaz: 1. fonduri bugetare (ale statului, regiunilor, provinciilor), 2. cotizaii ale unor persoane fizice / juridice (f. asigurrilor sociale, pentru omaj); 3. fonduri proprii ale organizaiilor publice / private (pentru finanare traininguri); 4. veniturile instituiilor social-culturale din activiti specifice; 5. veniturile populaiei (din taxe), 6. fondurile organizaiilor fr scop lucrativ (O.N.G-uri, instituii de caritate etc.);

7. finanri externe (rambursabile i nerambursabile, oferite de organizaii ca: UNICEF, UNESCO, Banca Mondial etc.). 1) Cheltuielile publice pentru nvmnt trebuie s urmreasc o dezvoltare a educaiei publice n concordan cu cerinele contextului economico-social pentru a contribui n ct mai mare msur la progresul societii. Factorii care determin politica financiar n nvmnt sunt: demografici (structura specific a populaiei), economici (cererea pentru fora de munc calificat i adaptarea inovaiilor tehnologice de ultim or i nu numai), politici (principiile ideologice pe care se bazeaz stabilirea politicii colare). Structura sistemului de nvmnt difer de la o ar la alta, conform tradiiei statelor respective ns aici va fi preluat mprirea realizat de UNESCO n nvmnt: precolar, primar, secundar, superior. Cheltuielile publice bugetare pentru nvmnt sunt canalizate n cea mai mare parte ctre ministerul corespunztor Ministerul nvmntului / Educaiei dar i ctre alte ministere care urmresc s instruiasc n domeniul specific lor cadre competente (Ministerul Aprrii, Ministerul de Interne etc.). Cheltuielile publice pentru nvmnt pot fi privite i din perspectiva coninutului lor economic; n acest caz putem vorbi de:

cheltuieli curente (de funcionare i ntreinere); cheltuieli de capital (nzestrarea i construirea unitilor de nvmnt).

2) Cheltuielile publice pentru sntate reprezint un punct de interes social pentru faptul c sntatea general a membrilor societii nseamn bunstare fizic i mental, condiii eseniale ce faciliteaz dezvoltarea social. Acest tip de cheltuieli nregistreaz la nivel mondial o tendin cresctoare (rile dezvoltate aloc ntre 5,510,5% din PIB, cele n curs de dezvoltare ating niveluri uneori foarte sczute, sub 1%). Cheltuielile publice din acest sector se mpart n cheltuieli curente (salarii, materiale de laborator, medicamente etc.) i cheltuieli cu caracter de investiii (construcia i utilarea unitilor). Avnd n vedere scopul special pe care i-l propun aceste cheltuieli publice, serviciul sntii publice nu poate fi tratat doar ca o afacere condus dup legile pieei relaia dintre cerere i ofert avnd n acest caz mai degrab o dimensiune umanitar.

Sistemele de cheltuieli publice pentru sntate cunosc diferene de organizare n fiecare ar, n privina ponderii instituiilor de stat sau private, dar ceea ce este comun este faptul c ele urmresc mbuntirea calitii vieii indivizilor. Sursele din care se obine finanarea sistemului de sntate sunt fondurile bugetare, cotizaiile de asigurri de sntate, fonduri speciale pentru sntate, resurse ale populaiei care au fost cheltuite n ipostaza de pacieni, ajutor din exterior (OMS, Crucea Roie etc.). 3) Cheltuieli publice pentru cultur, culte, activitate sportiv i tineret contribuie la educarea spiritual estetic, moral a populaiei prin activiti artistice, culte, sportive sau divertisment. Aceste cheltuieli finaneaz instituii cu obiective cultural artistice (edituri, muzee, patrimoniu cultural, biblioteci cinematografe, teatre etc.) care produc fie bunuri materiale dar de valoare spiritual, fie servicii de valoare spiritual. Preul acestor produse poate fi suportat n totalitate de ctre stat sau doar parial prin subvenionare. Finanarea se face din resurse bugetare integral, din venituri extrabugetare i alocaii de la buget, din venituri extrabugetare n totalitate, (pentru instituiile care se pot autontreine prin activitatea economic desfurat), din fonduri extrabugetare (de exemplu: Fondul Cinematografic Naional, Fondul Cultural Naional). Nu trebuie uitate nici sponsorizrile, deosebit de avantajoase pentru cel care le primete el neavnd alt obligaie dect aceea de a declara deschis numele sponsorilor si. Cheltuielile publice din aceast categorie finaneaz de asemenea activitatea religioas a cultelor recunoscute de stat (salarii pentru slujitorii bisericii) i pe cea sportiv i de tineret (n proporie de 75% n Romnia). 4) Cheltuieli publice pentru securitatea social nglobeaz urmtoarele tipuri de cheltuieli: alocaii, pensii, indemnizaii, ajutoare n anumite condiii pe care persoanele ce le primesc trebuie s le ndeplineasc. Ele sunt menite s elimine ct mai mult posibil efectele riscurilor fizice, economice i sociale ce planeaz asupra vieii fiecrui membru al societii. Caracteristicile principale ale actualului sistem de finanare a activitilor legate de securitatea social vizeaz faptul c fondurile sunt obinute din cotizaii sociale, legitimate social prin principiul solidaritii. Pentru aceasta sunt create planuri sau politici de reducere a omajului i srciei, ajutoare a familiilor n dificultate financiare, sau a persoanelor aflate n dificultate financiar, sau a persoanelor defavorizate (care se

consider a fi n general copii, tineri proaspt absolveni, persoanele n vrst, persoanele handicapate). Finanarea acestor cheltuieli se face din urmtoarele categorii de resurse: contribuii ale salariilor, liber profesionitilor i patronilor; subvenii bugetare; fonduri speciale (acumulate din donaii sau resurse ale ONG). 5) Cheltuielile publice pentru ajutorul de omaj sunt ndreptate ctre acele persoane care nu dispun temporar de un loc de munc prin care s-i asigure existena. n afara ajutorului de omaj (numit i forma pasiv de ntr-ajutorare a persoanelor rmase fr lucru), sunt recomandate i alte modaliti care nu au o natur material imediat constituind o ntr-ajutorare activ crearea unor noi locuri de munc, ce asigur scderea omajului pe termen lung. Este deci preferabil o cretere a prestaiilor active (faciliti pentru cei ce angajeaz omeri), n favoarea soluiei de cretere a valorii ajutorului de omaj (ce poate duce pe termen lung la creterea ratei omajului). Cheltuielile sunt suportate din fondurile firmelor i resurselor bugetare, i sunt pltite beneficiarilor sub dou forme: alocaia de omaj (conteaz vechimea n munc) i ajutorul de omaj. 6) Cheltuielile publice pentru asistena social au ca principale forme: ajutorul social pentru persoanele n vrst

alocaii simple (persoanele fr pensie de peste 65 ani); alocaii pentru servicii menajere; plasament familial; plasament n azil; masa la un cmin restaurant sau contravaloarea acesteia.

ajutorul social pentru persoane cu handicap

alocaie compensatorie pentru tere persoane;

alocaie compensatorie pentru cheltuieli profesionale;

plasament familial; plasament instituii pentru handicapai; cantine restaurant;

ajutorul medical (pentru persoane asistate social)

alocaii pentru ajutor medical; ajutor medical la domiciliu; ajutor medical pentru spitalizare.

Toate aceste cheltuieli menionate mai sus reprezint investiii n resurse umane deoarece ele au ca efect dezvoltarea capacitilor indivizilor, meninerea strii fizice i mentale la nivele ridicate ceea ce duce, implicit, la dezvoltare economic i social. Putem spune deci c banii cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale nu reprezint un consum definitiv de venit naional ci, dimpotriv, sunt generatoare de dezvoltare (,,profit social). Pentru ca dezvoltarea uman s aib un caracter durabil, trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii: membrii societii s aib parte de o bun stare a sntii, s aib loc o acumulare de cunotine la nivelul societii, s existe acces la resursele care asigur un standard de via decent. B) Asigurrile sociale au aprut iniial ca reacie a asociaiilor de muncitori care au pledat pentru drepturile lor, organizndu-se n sindicate care s-i protejeze n privina condiiilor de lucru igiena i securitatea muncii ca elemente care s previn ajungerea la accidente ce pun persoana n imposibilitate de a munci, iar dac, dintr-o cauz sau alta, se ajunge la incapacitate de munc, existena unor fonduri financiare care s le asigure acestora un trai decent. Pentru a ndeplini obiectivele menionate, s-a creat un sistem naional de asigurri sociale care are trsturi speciale (derivate din contextul economic n care finaneaz). Prin asigurrile sociale se direcioneaz o fraciune din PNB ctre protejarea persoanelor salariate i pensionare ,,actuale sau foste angajate ale societilor comerciale private sau de stat, ale regiilor autonome, a persoanelor membre n asociaii meteugreti ori agricole, a ntreprinztorilor particulari a slujitorilor cultelor, a personalului casnic, a persoanelor ce deservesc blocurile de locatari, atunci cnd se afl n incapacitate de munc. Sunt prevzute de lege o serie de situaii n care intervine plata ctre indivizi a unor sume de asigurri pentru meninerea strii de sntate, asigurarea traiului n cazul bolilor, accidentelor, depirii limitei de vrst. n Romnia, sistemul naional de asigurri cuprinde: asigurrile sociale de stat, asigurrile sociale din cooperaia meteugreasc i celor independeni, asigurrile sociale ale asociaiilor agricole, asigurrile sociale ale agricultorilor cu gospodrie proprie, asigurrile sociale ale avocailor, asigurrile sociale ale slujitorilor cultelor.

Romania a parcurs dupa 1990 un ciclu economic complet,incheiat cu perioada de recesiune (2009), dupa cea de supraincalzire (2007-2008). Romania a invatat o lectie deosebit de importanta. Obtinerea finantarii pentru dezvoltare strategica nu va fi la fel de usoara ca in procedeul economic. BIBLIOGRAFIE: I. Vacarel, Finante Publice, ed. Didactica si Petagogica, Bucuresti, 2001 www.mfinante.ro Strategia bugetara pe perioada 2011-2013 Mihai Aristotel Ungureanu, Finante publice, Editura CONPHYS, 2007