Vasile

}N+IR{-TE, M{RG{RITE
ALECSANDRI
APRItIIRI tRITItI
n rruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. tap
al poeziei noastre literare in genera;ia trecuta, poetul Doinelor si
Lacrimioarelor, culegatorul cntecelor populare paruse a-si ri terminat
chemarea literara. Si nici aten;ia publicului nu mai era indreptata spre
poezie, o agitare stearpa preocupa toate spiritele. Deodata, dupa o lunga
tacere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse in izolare la Mircesti, si
iernii mult mai grele ce o petrecea izolat in literatura ;arii sale, poetul
nostru reiniat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor..., un sir de poezii,
cele mai multe lirice, de regula descrieri, ctea idile, toate insurle;ite de
o sim;ire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba asa
de rrumoasa, inct au deenit rara comparare cea mai mare podoaba a
poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romne indeobste.
Titu MAIORIStl, Critice, ol. I, Iditura pentru literatura, Bucu-
resti, 196, p. 158-159.
n 1840, cnd Vasile Alecsandri debuteaza, poezia romneasca era
dominata de puternica personalitate lirica a lui Grigore Alexandrescu.
Poate ca nu e lipsita de in;eles coinciden;a care juxtapune in paginile
aceleiasi reiste Dacia literara, de la 1840, nuela de debut Buchetiera
de la Florena a lui Alecsandri cu magnirica medita;ie poetica-sociala
Anul J840 a lui Grigore Alexandrescu. Pna la inal;imea de cugetare si
pna la perrec;iunea rormala a poetului muntean nu se mai ridicase nici
unul din poe;ii remii, necum unul din cei de mai nainte: nici Iliade,
VASILI ALItSANDRI
&&
nici Asachi, cu toate par;ialele lor ictorii, nici trloa, cu promisiunile
lui att de prematur curmate, si cu att mai pu;in Vacarestii sau tonachi.
Grigore Alexandrescu taie un adnc si despar;itor al troian in stepa
poeziei romnesti de pna la dnsul. Pe al doilea il a taia Iminescu, la
o distan;a destul de simetrica, si intre aceste doua aluri troiane se
situeaza, ca un podis dezmierdat de zne, poezia lui Vasile Alecsandri.
Ia si incepe, de altminteri, sub protec;ia znelor locale, mai corect -
sub protec;ia geniului popular, care-l a calauzi de-a lungul intregii lui
actiita;i poetice... ticlul de Doine, elaborat intre 1840 si 1862, e strabatut
de ecourile poeziei populare, pe care in toarasia lui Alecu Russo o
culege in peregrinarile prin mun;i. tu motiele acestea rolclorice in
care patrund rie alintarile, rie igoarea baladelor, rie supersti;ii tulburatoa-
re sau de-a dreptul reminiscen;e haiducesti, Alecsandri pune un sigiliu
distinct pe hrisoul de nobile tradi;ii al lirismului nostru...
PIRPISSItIlS, .tte vevtivvi ae i.toriografie titerara ,i fotctor ;II), 1958-
1962. Iditura pentru literatura, Bucuresti, 1964, p. 6-.
Datorita raptului ca maturizarea mijloacelor creatoare s-a intlnit
... cu spiritul na;ional si popular si cu nazuin;a lui rierbinte de a elogia
ia;a innobilata prin munca, rodnicie si puritate morala a oamenilor
simpli, Alecsandri a izbutit una din marile ictorii ale sale si ale liricii
romnesti. lara nici o exagerare, Pastelurile marcheaza trecerea poieziei
noastre pe o treapta superioara in dezoltarea ei...
Dumbrava roie merita, rara indoiala, laudele ce i se aduceau.
lolosind tradi;ia unor incercari mai echi epice pe teme istorice, cum
rusese cele din propria sa crea;ie, sau din a lui tostache Negruzzi, a lui
Bolintineanu si a altora, Alecsandri depasea tot ce se racuse pna atunci
prin amploare si prin biruin;a artistica, marcnd un moment insemnat,
de deplina maturitate, in crea;ia sa si chiar in literatura noastra. Poemul
deschidea drumul unui nou ciclu in poezia lui Alecsandri, ceea ce el a
numit Legende. Specia nu rusese cu totul absenta din literatura noastra
&'
NSIRA-TI, MARGARITI
pna atunci, dar poemele lui Alecsandri au un timbru nou in ansamblul
lor, imbinnd in mod ingenios izoarele istorice si ibra;ia patriotismului
cu bogate elemente rolclorice, cum este in acea nepieritoare capodopera
a literaturii noastre, care e Dan, capitan de plai.
G. t. NItOLIStl, Viata tvi 1a.ite .tec.avari. Idi;ia a doua,
reazuta. Iditura pentru literatura, Bucuresti, 1965, p. 504, 532.
tu Pastelurile Alecsandri atinge treapta deplinei maturizari a
talentului. Versul isi pastreaza simplitatea, cursiitatea, limpezimea, eitnd
in schimb poncirele si spa;iile apoase, rezolate altadata prin automatisme
erbale. lormula compozi;ionala, de obicei de patru strore, recurge la o
mica inscenare, terminata adesea in poanta, pentru destinderea atmosrerei.
Ansamblul e arhitectonic, poseda o organizare temporala si se reazema
solid pe netezimea si rinisarea ingrijita a riecarui element de sprijin.
Imaginea, bazata pe percep;ie, traduce momentan senza;ia, rara digresiuni
sau paranteze. Tabloul se incheaga prin juxtapunere, e dinamic si concis.
Paul tORNIA, .tec.avari. Pa.tetvri. tolec;ia Texte comentate.
Iditura Albatros, Bucuresti, 192, p. 48.
...tnd Alecsandri se margineste la inra;isarile intmplatoare ale
naturii, cnd nici un curent pasional nu strabate dedesubturile zugraelii
sale, cnd in toata procedarea sa marturiseste preocupare realista de a
rixa amanuntul precis, el doedeste in acelasi timp ca natura si ia;a
aceasta nu este pentru el nici problema, nici obiect compensatoriu pentru
dezamagirile existen;ei, ci izor permanent de incntare, dezgustat cu
linistea omului garantat de o singura posesiune. Se stie ca Schiller racea
din nostalgia ra;a de natura, in contrast cu ramiliaritatea naia a omului
in mijlocul ei, temeiul deosebirii dintre moderni si clasici. n lumina
acestei direren;ieri Alecsandri este un clasic si la aceasta sursa de clasicism
VASILI ALItSANDRI
'
ne putem totdeauna intoarce cu o sete pe care nici astazi, nici in trecutul
literaturii romnesti, nimic nu o poate indestula mai bine.
Tudor VIANl, criitori rovavi, ol. I, Iditura Minera,
Bucuresti, 190, p. 41-42.
Produc;ia de ersuri corecte a lui Vasile Alecsandri este asta cum se
cuine unui harnic scriitor de proresie, dar nota comuna a inspira;iei,
rragilitatea sensibilita;ii dau un caracter adeseori rastidios acestei racil intinse
opere, totusi iniorata printr-o uimitor de organica intrepatrundere cu lirismul
popular, dincolo de puternicele inrluen;e ale literaturii rranceze contem-
porane, ersurile corecte ale lui Alecsandri ining scleroza ersurilor corecte
ale lui Negruzzi, ra;a de care par imprimaarate. n acea epoca era la noi o
minune sa dai caden;ei scurte naturale;e artistica, iar minunea odata inraptuita
s-a rasrrnt bineracator si asupra caden;elor lungi. Alecsandri a respins
teoretic ersurile taraganate de l6 picioare, ce se practicau la inceputul
eacului al nouasprezecelea si, orict de apoasa, antata senzualitate a unor
ritmuri mai saltare;e a aparut atunci ca o eliberare. Dar conturul liric adearat
al poetului se cere desprins cu rabdare dintre dulcegariile neostenite, dintre
ostenitoare clarita;i, dintre poncire repetate, pe un teritoriu estetic lagunar.
taci poeziile integral realizate ramn pu;ine: Maiorului Iancu Bran,
Dezrobirea iganilor, Oda catre Bahlui, Zimbrul i Vulpea, Curcile,
Romana, Adio Moldovei, Noaptea sfntului Andrii, Sfritul iernii
si Oaspeii primaverii, primele sase scrise intre 1843 si 1850, ultimele -
intre1853 si 1868, dintre care patru social-patriotice, doua rabule, doua
pasteluri, una amabil satirica si alta erotica. Preeminen;a tematicii ciice in
aceasta minima statistica de culme nu este intmplatoare, intruct intreaga
opera a lui Alecsandri ,poezie, teatru, proza, e strabatuta de acute preocupari
sociale si sentimente patriotice, ideologia pasoptismului rerlectndu-se aici
estetic in modul cel mai coningator.
I. NIGOI|IStl, I.toria titeratvrii rovave, Iditura Minera,
Bucuresti, 1991, p. 80.
'
NSIRA-TI, MARGARITI
n legende, desi rara imagina;ia luxurianta a lui lugo si iziunile lui
ciclopice, inspirndu-se din cronici si din basme, Alecsandri ramne cel
mai bun poet epic romn. Dumbrava Roie ,182, e o mica epopee
din remea lui Steran cel Mare, Dan, capitan de plai ,184,, un poem
eroic, lodja Murad Pasa, izirul sultanului Ahmet - 1604, Murad Gazi
sultanul si Becri Mustara isi scot subiectele din Istoria Imperiului
Otoman de tantemir. Grui-Snger, Ghioaga lui Briar, Razbunarea
lui Statu-Palma, Legenda rndunicai, Legenda ciocrliei, Legenda
lacrimioarei si Legenda crinului au subiect de basm sau de mitologie,
ultimele putnd ri raportate la Metamorfozele lui Oidiu. Padurea
inrernala, todrul-rara-ia;a al lui Grui-Snger, goana lui Briar ,un rel
de Briareu, dupa naluca min;ii sale, competi;ia dintre Srarma-Piatra si
Strmba-Lemne in Razbunarea lui Statu-Palma, zborul Liei inspre
palatul Soarelui pe calul Graur sunt eocate cu mijloace arara din comun,
dupa cum Pohod na Sybir, simpla legenda la o litograrie dupa o pictura
de Arthur Grother, orera o imagine de neuitat. ta si attea poezii din
ciclul Suvenire si din cele doua cicluri Varia, poeziile din ciclul Ostaii
notri, balade din razboiul de independen;a de la 18, scrise concomi-
tent cu desrasurarea eenimentelor, consera nealterat memoria lor.
Al.PIRl, I.toria titeratvrii rovave, Bucuresti, Iditura Grai si surlet -
tultura Na;ionala, 1994, p. 61-62.
Alecsandri are incontestabilul merit de a-i ri lasat lui Iminescu un
exemplu de oin;a, de sinteza. Plugul eminescian se implnta usor intr-
un pamnt hranit cu radacinile ii ale crea;iei alecsandriene.
Mihai tIMPOI, fivte firi riiovare, thisinau, tPRI Anons S.
lngurean, 1995, p. 8.