Egiptul antic a fost o veche civiliza?

ie din nord-estul Africii, concentrata dea lungul cursului inferior al fluviului Nil, ceea ce este acum statul modern Egi pt. Civiliza?ia egipteana a prins via?a n jurul aniilor 3150 .en. (n conformitate c u cronologia egipteana conven?ionala ), cu unificarea politica a Egiptului de Su s ?i Egiptului de Jos sub conducerea primului faraon. Istoria Egiptului antic se mparte ntr-o serie de regate stabile, separate prin perioade de instabilitate rel ativ cunoscute sub numele de perioade intermediare:Vechiul Regat Egiptean, Regat ul Mijlociu Egiptean ?i Noul Regat Egiptean. Egiptul a ajuns la apogeul puterii sale n timpul Noului Regat, n perioada Ramesside care rivaliza cu Imperiul Hitit , Imperiul Asirian ?i Imperiul Mitanni, dupa care a intrat ntr-o perioada de decli n lent. Egiptul a fost invadat ?i cucerit de o succesiune de puteri straine ( ca naani?ii / hykso?ii, libienii, nubieni,asirienii,babilonienii, per?ii, macedonen ii ?i romanii ), n a treia perioada intermediara ?i Perioada trzie. n urma mor?ii l ui Alexandru cel Mare , unul din generalii lui, Ptolemeu I Soter , s-a stabilit ca noul conducator al Egiptului. Dinastia Ptolemeica a condus Egiptul pna n anul 3 0 .en., cnd, sub domnia Cleopatrei , Egiptul a fost cucerit de romani ?i a devenit o provincie romana . Succesul civilizatiei egiptene antice a provenit de pe urm a capacita?ii sale de a se adapta la condi?iile vaii fluviului Nil. Inunda?iile previzibile ?i irigarea a produs recolte excedente, care a alimentat dezvoltarea sociala ?i culturala. Cu resurse la schimb, administra?ia a exploatat mineralel e din vale ?i din jurul regiunilor de?ertice, dezvoltndu-se un sistem de scriere timpuriu , ce a condus la organizarea construc?iilor colective ?i proiectelor ag ricole, ce a deschis comer?ul cu regiunile din jur, ?i la dezvoltarea for?elor m ilitare pentru a nvinge du?manii straini ?i afirma domina?ia egipteana. Motivarea ?i organizarea acestor activita?i a fost o birocra?ie de elita formata din cart urari , preo?i ?i administratori sub controlul unui faraon care a asigurat colab orarea ?i unitatea poporului egiptean n contextul unui sistem elaborat din convin geri religioase. Cele mai multe realizari ale vechiilor egipteni includ tehnicil e de extrac?ie , topografie ?i tehnici de construc?ie care au facilitat construi rea unor monumente grandioase ca piramidele, templele ?i obeliscurile, un sistem de matematica ?i de medicina, sisteme de iriga?ii ?i tehnici de produc?ie agric ola, produc?ie navala, tehnici de producere a faian?ei ?i sticlei, noi forme de literatura ?i primul trata de pace cunoscut. Egiptul a lasat o mo?tenire durabil a. Arta si arhitectura i-au fost preluate pe scara larga de catre greci ?i roman i. Ruinele sale monumentale au inspirat ?i mboga?it imagina?ia multor calatori ?i scriitori timp de multe veacuri. Calatorii veneau sa gaseasca mai cu seama "n?el epciunea egipteana" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Sol on, Licurg sau Plutarh.Lumea Egiptului antic a zamislit o cultura spirituala scnt eietoare pe care o admirau grecii vechi ?i romanii care se minunau precum fac az i mul?imile de turi?ti, sa contemple templele, piramidele sau obeliscurile nal?at e de faraoni ?i supu?ii lor. Pasiunea pentru antichita?i ?i sapaturile n perioada moderna timpurie a dus la investigarea ?tiin?ifica a civiliza?iei egiptene ?i o apreciere mai mare a mo?tenirii sale culturale, punndu-se bazele unei noii ?tiin ?e: Egiptologie.