ANALELE TIINIFICE

ALE UNIVERSITII AL. I. CUZA DIN IAI (SERIE NOU)

PSIHOLOGIE

TOMUL XIV 200 E!"#$%& U'"()%*"#+,"" A-. I. C$.& !"' I&/"

COLECTIVUL DE REDACIE
R)!&0#1% /)2 - Prof. univ. dr. C1%')- H&(3%')&'$ R)!&0#1%" - Prof. univ. dr. A!%"&' N)0$-&$ Prof. univ. dr. L$4"'",& I&015 Prof. univ. dr. I1' D&2"'1"$ Conf. univ. dr. D1%"'& S+-+(+*#%$ Lect. univ. dr. M"6&" C$%)-&%$ S)0%)#&% !) %)!&0,") - Asist. univ. drd. D&'")-& Z&6&%"&

C$7%"'*

Stres ocupaional i reprezentri sociale ale muncii n mediul universitar - Adrian NECULAU, Daniela Victoria ZAHARIA, i!ai CURELARU """"""""""""""""""". Argumentarea n discursul didactic - Dorina $%L%V%$&RU ""... Contributions une sociologie du rap franais i!ai Dinu 'HE(R'HIU """"""""""""""""""""""".. Condiia uman sub semnul omeniei - Adrian NECULAU ".. !nfluena genului" a atitudinii se#iste i a dominrii sociale asupra atitudinii fa de violena con$ugal asupra femeii % aria Nicoleta &URLIUC """""""""""""""""""""""""... &actori psi'ologici ai evoluiei postoperatorii - Loredana Ru)andra 'HERA$I , C*t*lina NECULAU...................................................... (imensiuni ale sinelui implicate n determinarea performanei Versavia CURELARU"""""""""""""""""".. (istorsiuni n percepia comportamentului n conflict - Ro)ana +U&N%REANU, Ana $&(ICA-C(N$&AN&IN...............................

S#%)* 10$7&,"1'&- /" %)7%).)'#+%" *10"&-) &-) 4$'0"" 8' 4)!"$- $'"()%*"#&%
Adrian NECULAU,, Daniela Victoria ZAHARIA -, i!ai CURELARU.

Procesul co/0le) al tran1i2iei s0re o econo/ie de 0ia2* 3i s0re o societate euro0ean* 4a1at* 0e 0rinci0ii de/ocratice afectea1* toate di/ensiunile vie2ii sociale, inclusiv /ediul universitar. 5n 0ers0ectiv*, refor/a din 6nv*2*/7ntul su0erior are 6n vedere cre3terea co/0etitivit*2ii 0rin o0ti/i1area ra0ortului dintre cererea 3i oferta de s0eciali3ti cu studii su0erioare. Un as0ect esen2ial 0entru 4una desf*3urare a activit*2ii institu2iilor universitare este /odul 6n care an8a9a2ii lor se ra0ortea1* la /unca 0e care o de0un 6n cadrul or8ani1a2iei. Anali1a re0re1ent*rii sociale a /uncii, corelat* cu anali1a surselor de stres ocu0a2ional 3i a strate8iilor de a face fa2* acestui feno/en, 0oate facilita 6n2ele8erea /odului 6n care indivi1ii se ra0ortea1* la /unca lor 3i, i/0licit, la stadiul actual al refor/ei din do/eniul lor de activitate. De ase/enea, a4ordarea 0oate facilita identificarea 0ro4le/elor 0e care su4iec2ii le 0erce0 ca fiind i/0ortante 6n /ana8e/entul eficient al sc!i/4*rii. 9. R)7%).)'#+%"-) *10"&-) 5nce07nd cu anii :;<, 0si!olo8ia social* euro0ean* devine interesat* de o teorie lansat* de $er8e oscovici, 4a1at* 0e reevaluarea conce0tului dur=!ei/ian de reprezentare colectiv. oscovici 0reia acest construct sociolo8ic, 6l nu/e3te reprezentare social >R$? 3i-l define3te ca ansa/4lu structurat de valori, no2iuni 3i 0ractici relative la o4iect, as0ecte sau di/ensiuni ale /ediului social. 5n conce02ia sa, R$ facilitea1* inser2ia individului 6n co/unitate, 0recrierea 0racticilor, ale8erea co/0orta/entelor utile, filtrarea co/unic*rilor, selec2ia r*s0unsurilor la sti/ulii de /ediu etc. R$ sunt /ai /ult
, -

Universitatea @Al. I. Cu1a@, Ia3i. Universitatea @Al. I. Cu1a@, Ia3i. . Universitatea @Al. I. Cu1a@, Ia3i.

dec7t atitudini, o0inii sau i/a8ini, considerate conce0te Aato/are@, 6n vi1iunea lui oscovici. Re0re1ent*rile sunt, /ai de8ra4*, teorii sau 3 tiine colective sui% generis destinate inter0ret*rii 3i st*07nirii lu/ii 6ncon9ur*toare. ai /ult dec7t at7t, ele 0ro0un 3i o reconstrucie a realului, o re/odelare a /ediului a/4iant, at7t natural, c7t 3i social > oscovici, ,B;,, ,BC;?. Cercet*rile ulterioare, de1voltate 6n s0ecial de 3coala structuralist* >DeanClaude A4ric, C!ristian 'ui/elli, Claude Ela/ent, ic!el-Louis RouFuette, Pascal oliner etc.?, au eviden2iat fa0tul c* R$ dis0un de o structur* intern*G un nucleu central 3i un siste/ 0eriferic. Astfel, 0ri/a co/0onent* >/ai nou nu/it* Asiste/ central@? 0er/ite ancorarea 6n /e/oria colectiv* 3i structura 8ru0ului, consensualitatea, sta4ilitatea co8ni2iilor centrale, coeren2a ansa/4lului, re1isten2a la sc!i/4are etc. De ase/enea, structurali3tii au 0us 6n eviden2* 3i caracteristicile 0rinci0ale ale siste/ului 0erifericG fa0tul c* inte8rea1* e)0erien2a individual* sau istoria 0articular* a unui 8ru0, su0le2ea la 0resiunile co8nitive >su0ort* contradic2ia?, sensi4ilitatea la conte)t etc. $-a ar*tat, de ase/enea, care sunt 0osi4ilit*2ile de transfor/are, 6n ti/0, a acestei construc2ii socio-co8nitive, care este rolul conte)tului 6n 0rocesul de sc!i/4are etc. ( alt* cate8orie de cercet*ri a venit din direc2ia 3colii 8eneve1e, a3a-nu/it* Aa 0rinci0iilor or8ani1atoare de lu*ri de 0o1i2ie@, re0re1entan2i 0rinci0ali fiind Hille/ Doise, Ea4io Loren1i-Cioldi, Alain Cle/ence etc. Ace3tia au 0ornit de la 0re/isa 0otrivit c*reia o re0re1entare social* este un ansa/4lu or8ani1at de 0o1i2ii ale indivi1ilor, structurat factorial, 0rivitor la un o4iect social. $ituarea unui actor social 6n acest c7/0 este o o02iune 0ersonal* influen2at* de varia4ile diverse, cu/ ar fi a0arten2ele cate8oriale >naturale, 0rofesionale etc.?, de conte)tul social, istoric 3i econo/ic 8eneral etc. 5n ulti/ele decenii, teoria R$ s-a de1voltat cu un 0uternic caracter a0licativ, 0e co/0onenta ideo8rafic*. Astfel, s-au a4ordat re0re1ent*rile a nu/eroase o4iecte sociale, cu/ ar fiG ele/ente ale econo/iei >4anul, datoria financiar* etc.?, inteli8en2a, ele/ente /edicale >$IDA, 4oal*, ne4unie, !andica0 etc.?, se)ualitate 3i 8en, 0olitic* >0olitic*, le8isla2ie, siste/ de/ocratic, institu2ii ale statutului, 0atrie etc.?, te!nolo8ie >radioactivitate, infor/atic*, 4iote!nolo8ii etc.? >De Rosa, ,BB<I oliner, ,BB.I $eca, -<<,I Roussiau 3i +onardi, -<<,?. Pornind de la aceste 0re/ise, consider*/ interesant* 3i util* investi8area re0re1ent*rii sociale a /uncii 6n /ediul ro/7nesc, 6n rela2ie cu stresul 0rofesional. De ase/enea, /en2ion*/ fa0tul c* a/ ales s* utili1*/ 6n acest studiu /etodolo8ia 0us* la dis0o1i2ie de re0re1entan2ii 3colii structuraliste, ni/i2i /ai 6nainte.

2. S#%)*$- 7%12)*"1'&De3i referirile la 0ro4le/atica stresului sunt foarte frecvente at7t 6n li/4a9ul cotidian c7t 3i 6n cercetarea 3tiin2ific*, 6nc* nu e)ist* o defini2ie universal acce0tat* a acestui conce0t. Una dintre 0ri/ele a4ord*ri siste/atice ale stresului define3te feno/enul 0rin rspunsurile de natur psi'ologic" fiziologic i)sau comportamental, deter/inate de sti/uli a/enin2*tori nu/i2i a8en2i stresori sau factori de stres. ( alt* tendin2* 6n studierea stresului 0rofesional are ca te/* central* identificarea surselor poteniale de stres. Paradi8/a la care cercet*torii recur8 cel /ai frecvent 6n ulti/ii ani este cea care conce0e stresul ca tranzacie >La1arus 3i Eol=/an ,BJK, a0ud Lendall, uenc!4er8er 3i (MNeill, -<<.?. Din 0ers0ectiv* tran1ac2ional*, stresul a0are atunci c7nd solicit*rile unei anu/ite situa2ii sunt evaluate de c*tre individ ca de0*3ind resursele dis0oni4ile 3i a/enin27nd starea de bine, de unde necesitatea individului de a 8estiona eveni/entul > ic!ailidis 3i Asi/enos, -<<-?. Pers0ectiva tran1ac2ional* sus2ine c* stresul nu este ceva care e)ist* 6n individ sau 6n /ediul s*u, ci este /ai de8ra4* un 0roces aflat 6n continu* evolu2ie, 0roces care i/0lic* interac2iunea indivi1ilor cu /ediul lor, evaluarea acestor 6nt7lniri, 3i 6ncercarea de a face fa2* 0ro4le/elor care a0ar >La1arus, ,BB.?. Eactorii 8eneratori de stres 6n /ediul or8ani1a2ional ar 0utea fi siste/ati1a2i 6n c7teva cate8orii 0rinci0ale 0recu/G condi2iile fi1ice 0roaste de lucru, a/4i8uitatea avans*rii, nesi8uran2a 0ostului, riscul crescut de accidente, 0ro4le/ele de re/unera2ie, a/4i8uitatea rolului, conflictele de rol, constr7n8erile asu0ra co/0orta/entului individual, constr7n8erile de ti/0, su0ra6nc*rcarea 6n /unc*, dificultatea inadecvat* a sarcinii, res0onsa4ilitatea e)cesiv* sau e)tre/ de sc*1ut*, nivel 0rea ridicat sau 0rea sc*1ut de 0artici0are la luarea deci1iilor etc. Ace3ti factori stresori 0ot 8enera efecte at7t la nivel individual >afect7nd calitatea, 0roductivitatea, creativitatea an8a9a2ilor, dar 3i starea lor de s*n*tate fi1ic* 3i 0si!ic*?, c7t 3i la nivel or8ani1a2ional >a4senteis/, fluctua2ii ale for2ei de /unc*, conflicte interne, sc*derea 0roductivit*2ii 3i randa/entului? sau la nivelul co/unit*2ii >c!eltuieli 0entru s*n*tate, 0l*2i co/0ensatorii?. Cercet*rile e)istente au 6ncercat for/ularea unor /odele 8enerale ale stresului 0rofesional, dar 3i sur0rinderea s0ecificului acestui feno/en 0entru cate8orii 0rofesionale s0ecificeG func2ionari 0u4lici, 0oli2i3ti, denti3ti, /ana8eri, cadre didactice, asisten2i sociali, cadre /edicale, infor/aticieni, electricieni, etc. 5n ceea ce 0rive3te cadrele universitare, 6n $tatele Unite 3i 6n Euro0a de vest, /ediul lor de lucru era 0erce0ut, 6n /od tradi2ional, ca fiind unul cu un nivel

sc*1ut de stres. De3i nu la fel de 4ine 0l*ti2i ca 3i an8a9a2ii din sectorul econo/ic, cadrele acade/ice au fost invidiate 0entru sta4ilitatea 0osturilor lor, 0entru 6nc*rcarea redus* cu sarcini de la locul de /unc*, 0entru fle)i4ilitate, 0entru frecven2a /are a c*l*toriilor 6n str*in*tate la studiu sau conferin2e 3i 0entru li4ertatea de a-3i ur/*ri 0ro0riile interese de cercetare. $inteti17nd re1ultatele cercet*rilor desf*3urate 6n $UA, area +ritanie, Noua Zeeland* 3i Australia, 0ute/ identifica c72iva factori i/0ortan2i 6n 8enerarea stresului ocu0a2ional 0rintre an8a9a2ii universit*2ilorG su0ra6nc*rcarea, constr7n8erile de ti/0, li0sa 0osi4ilit*2ilor de 0ro/ovare, siste/ul inadecvat de recunoa3tere acade/ic*, sc!i/4*ri la nivelul rolului 0rofesional, /ana8e/entul defectuos sau 0artici0area insuficient* la conducere. La as0ectele /en2ionate, /ai 0ute/ ad*u8a 3i c7teva surse de stres care a0ar /ai s0oradicG e)0ectan2e foarte 6nalte fa2* de sine, insecuritatea 0ostului, li0sa sau disfunc2ionalitatea co/unit*2ilor 0rofesionale 3i a interac2iunilor cu cole8ii, inec!itatea din cadrul siste/ului, li0sa unui feed-4ac= re8ulat asu0ra 0erfor/an2ei etc. Cercetarea 0re1ent* 0orne3te de la ideea c* s0ecificul stresului 0rofesional 6n /ediul ro/7nesc s-ar 0utea datora 3i conte)tului cultural. Pitariu >-<<.? su4linia fa0tul c* stresul ocu0a2ional re0re1int* un feno/en care de0*3e3te 6ntr-o oarecare /*sur* /ediul or8ani1a2ional deoarece 0erioada de tran1i2ie 0rin care trece Ro/7nia confrunt* 0o0ula2ia cu o serie de 0ro4le/e s0ecificeG insta4ilitatea econo/ic*, dificult*2ile trecerii la o econo/ie de 0ia2*, sc!e/e ac2ionale sau 0ractici /ana8eriale de0*3ite etc. 5n cele ce ur/ea1*, ne 0ro0une/ s* a4ord*/ 0rinci0alele as0ecte ale stresului 0rofesional 6n /ediul universitar ro/7nesc ,, insist7nd 0e anali1a surselor de stres, a strate8iilor de 8estionare a stresului 3i a rela2iilor dintre aceste ele/ente. :. O5")0#"()-) /" "71#).)-) 0)%0)#+%"" Prin cercetarea 6ntre0rins*, a/ ur/*rit s* identific*/ as0ectele 0rinci0ale ale re0re1ent*rii /uncii 0e care o au cadrele didactice din /ediul universitar, 0recu/ 3i 0rinci0alele as0ecte ale stresului 0rofesional din acest /ediu. Dac* 6n cadrul unui studiu anterior au fost culese 0ri/ele date 0rivind realitatea investi8at* >Neculau, Curelaru, Za!aria, -<<K?, 6n cadrul acestei cercet*ri s-a ur/*rit o cuantificare a as0ectelor 0rivind re0re1entarea social* a /uncii, sursele 3i strate8iile de 8estionare a stresului.
,

Cercetarea a fost reali1at* cu finan2are din 'rantul CNC$I$ AUniversitateaG re0re1ent*ri sociale ale /uncii, 0ractici 3i stres ocu0a2ional@ >-<<K--<<;?, dir. 0roiect 0rof. Adrian Neculau

Pri/ele trei i0ote1e 8enerale ale studiului au 6n vedere o serie de diferen2e 6n fuc2ie de dou* varia4ileG 8enul 4iolo8ic 3i v7rsta su4iec2ilor. Astfel, consider*/ c* vo/ 6nre8istra diferen2e la nivelulG ,. $tructur*rii 0rinci0iilor or8ani1atoare de lu*ri de 0o1i2ie ale re0re1ent*rilor sociale ale /unciiI -. $trate8iilor de 8estionare a stresului, utili1ate /ai frecventI .. $urselor 0re0onderente de stres. Cea de-a 0atra i0ote1* 8eneral* 0ro0une s0re verificare rela2iile dintre anu/ite strate8ii de 8estionare a stresului, factorii stresori s0ecifici 3i /odalit*2ile cores0ondente de re0re1entare social* a /uncii. ;. M)#1!1-1<"& 0)%0)#+%"" Subieci La cercetare au 0artici0at JC cadre didactice din Universitatea NAl. I. Cu1a@, aco0erind toate func2iunile 0osi4ileG de la 0re0aratori 07n* la 0rofesori. De ase/enea, s-a avut 6n vedere 3i recrutarea su4iec2ilor din c7t /ai /ulte facult*2i 0osi4ile >8eo8rafie, /ate/atic*, litere, 0si!olo8ie, 4iolo8ie, istorie, c!i/ie, econo/ie etc.?. Dintre su4iec2i, #- au fost de se) /asculin 3i .- de se) fe/inin, cu o /edie de v7rst* de K,,-,. Ulterior, su4 ra0ortul v7rstei, a/ re8ru0at su4iec2ii 6n dou* cate8orii, 0ri/a su4 3i e8al cu .# de ani, iar a doua 0este .# de ani. !nstrumente utilizate Pentru identificarea principiilor organizatoare ale reprezentrii muncii s-a utili1at un c!estionar co/0us din -. de ite/i dese/n7nd o serie de afir/a2ii 0rivitoare la conce0tul de munc. $u4iec2ii au avut ca sarcin* s*-3i declare 8radul de acord cu aceste 9udec*2i 0e scalele ata3ate >scale 6n 0atru tre0te, de la acord total la de1acord total?. Pentru identificarea strategiilor de gestionare a stresului 3i a surselor de stres s-au construit dou* c!estionare 0ornind de la datele culese 6n cadrul unui studiu anterior. Cel vi17nd strate8iile de 8estionare a stresului a cu0rins -K de ite/i. $u4iec2ii erau ru8a2i s* evalue1e, 0e o scal* 6n # tre0te >, niciodat*, # 6ntotdeauna? 6n ce /*sur* recur8 la fiecare dintre /odalit*2ile s0ecificate, de 8estionare a stresului. Instru/entul de identificare a surselor de stres solicita su4iec2ilor s* a0recie1e 0e o scal* 6n K tre0te 6n ce /*sur* fiecare dintre ele/entele /en2ionate sunt stresante la locul s*u de /unc*.
,

&rei dintre su4iec2i nu 3i-au s0ecificat a0artenen2a cate8orial* la varia4ilele se) 3i v7rst*I ei au fost introdu3i 6n anali1a factorial*, dar nu 3i 6n celelalte calcule care vi1ea1* aceste varia4ile.

. A'&-".& /" "'#)%7%)#&%)& !&#)-1% Pentru a verifica 0ri/a i0ote1*, a/ 0rocedat la o anali1* factorial* 0e co/0onente 0rinci0ale >la c!estionarul ,?, co/0letat* cu o rota2ie Vari/a) a factorilor. $-au re2inut din anali1* # factori care e)0lic* #,,-#O din varian2a total* a datelor, a3a cu/ se 0oate vedea 6n ta4elul ur/*torG *abelul +, -eprezentarea social a muncii % variana total e#plicat
F&0#1% , . K # T1#&.,#C -,#J -,<K ,,J; ,,C= (&%"&',+ ,#,## ,,,-J,JB J,,< C,KC C$4$-&# = ,#,## -;,CC .#,;C K.,CJ #,,-#

5n ta4elul -, se 0oate o4serva /atricea rotit* a factorilor cu satura2iile cores0un1*toareG *abelul ., -eprezentarea social a muncii % matricea rotit a factorilor
F&0#1%" 9 <,C;<,C<< <,C<< <,#B<,#J, <,#;<,##-

I,. I-< I,K I,< I,I<J I,C I<C I,, I<I-I-. I<B I,; I<; I<K I<. I<,

<,J;< <,CKC <,KCJ <,CB< <,#B<,#-C <,KJJ <,C-; <,;#C <,;<J <,KB< <,CKJ <,#<J

5n continuare, a/ nu/it factorii o42inu2i 0rin anali1*. Pri/ul dintre ace3tia a reunit ite/i referitori la voin2a 0uternic* >I,.?, 0asiunea 6n /unc* >I-<?, 0erseveren2a >I,K?, disci0lina >I,<?, 0l*cerea >I,-?, efortul sus2inut >IJ? 3i 0ro8ra/ul ri8uros >I,C?. A/ intitulat acest factor voin, deoarece con2ine c7teva calit*2i ale acesteia, cu/ ar fi 0erseveren2a, efortul sus2inut, disci0lina etc. Al doilea factor a fost intitulat meninerea sntii, deoarece cu0rinde ite/i 0recu/ A/unca te face t7n*r@ >IC?, /en2inerea s*n*t*2ii >I,,?, 6nno4ilarea 0rin /unc* >I-?. $e refer* la rela2iile 0osi4ile 6ntre /unc* 3i /en2inerea 6n 4un* for/* 0si!ic* 3i fi1ic*. A/ intitulat ntreinerea familiei al treilea factor. El 8ru0ea1* ite/i referitori la fa/ilie >6ntre2inerea fa/iliei PI--Q 3i 6nde0*rtarea de fa/ilie PI-.Q?, e0ui1area individului >IB? 3i c73ti8area 4anilor >I;?. Cel de-al 0atrulea factor a 0ri/it denu/ireaG satisfacie financiar. Cu0rinde ite/i 0rivitori la res0ect >I,;?, inde0enden2a financiar* >IK? 3i c73ti8area 4anilor >I;?. (4serv*/ cu/ su4iec2ii rela2ionea1* res0ectul cu c73ti8ul 4*nesc. 5n sf7r3it, ulti/ul factor a fost de denu/it ndeplinirea datoriei deoarece 8ru0ea1* ite/i 0recu/ datoria de a munci >I,?, seriozitate >I.? 3i independen financiar >IK?. Du0* descrierea structurii re0re1ent*rii sociale, s-a recurs la anali1e utili17nd testul de diferen2* de /edii 0entru varia4ilele se# 3i v/rst >a/ utili1at ca varia4ile de0endente scorurile factoriale?. Ne-au interesat 0osi4ilele diferen2e ca ur/are a lu*rilor de 0o1i2ie ale su4iec2ilor 0e 8ru0uri 6n ra0ort cu 0rinci0iile or8ani1atoare ale re0re1ent*rii sociale >factorii e)tra3i?. &estul t a0licat 0entru varia4ila se# nu a oferit nici o diferen2* se/nificativ*. Practic, 6ntre 4*r4a2i 3i fe/ei nu a/ 8*sit ra0ort*ri diferite la 0ro4le/ele referitoare la /unc*. 5n ceea ce 0rive3te varia4ila v/rst, a/ 8*sit o sin8ur* diferen2*, la factorul al doilea, nu/it meninerea sntii >tRK,,-C, 0S<,<<,?. Re1ultatul arat* c* 0ersoanele su4 .# de ani sunt 6ntr-o /*sur* /ai /are 6n de1acord cu ideea c* /unca te a9ut* s* te /en2ii t7n*r. Acest re1ultat 0oate fi e)0licat, eventual, 0rin dou* as0ecte. Pe de o 0arte, se cunoa3te c* cele /ai /ulte dintre sarcinile universitare >didactic*, cercetare, ad/inistrare? sunt 0urtate de c*tre se8/entul /ai t7n*r al cor0ului 0rofesoral >0re0aratori, asisten2i 3i lectori?, situa2i su4 v7rsta de .# de ani. $e acu1* astfel o anu/it* e0ui1are, o su0rasolicitare care 8revea1* asu0ra s*n*t*2ii. ( alt* e)0lica2ie 0osi4il* ar fi c* 0ersoanele 6n v7rst* consider* c* /en2inerea 6n activitate, 0artici0area activ* la sarcinile de serviciu, le ofer* dina/is/, ocu0a2ie, sens etc. Anali1a a fost co/0letat* cu studiul diferen2elor 0entru fiecare ite/ 6n 0arte al c!estionarului, 6n func2ie de varia4ilele de9a invocate, se# 3i v/rst. Cu/ era 3i de a3te0tat, nu a/ 6nre8istrat nici o diferen2* de /edii la 0ri/a varia4il* citat*. 5n ceea ce 0rive3te v/rsta, doi ite/i ne indic* deose4iri. Astfel, la 0o1i2ia nr. C

>0unca te face s rm/i t/nr?, cei /ai tineri se declar* 6ntr-o /*sur* /ai /are 6n de1acord >t R .,#J., /,R-,#,;, /-R,,C.#, 0R<,<,?. De ase/enea, la ite/ul ,, >0unca a$ut la meninerea sntii?, cei /ai 6n v7rst* sunt 6ntr-o /ai /are /*sur* de acord cu acest lucru >tR.,.KJ, /,R-,K#,;, /-R,,B-K, 0R<,<,?. Aceste re1ultate nuan2ea1* factorul al doilea, nu/it meninerea sntii, ar*t7nd ni3te diferen2e /ai 0recise 0e care le-a/ e)0licat de9a. 5n ceea ce 0rive3te cea de-a doua i0ote1*, a/ recurs 0entru verificarea ei la o nou* anali1* factorial* 0e co/0onente 0rinci0ale, cores0un1*toare celui de-al doilea c!estionar. $-au re2inut din anali1* # factori care e)0lic* 0este KC,KJO din varian2a total* a datelor. Datele o42inute du0* rotirea Vari/a) >varian2a 3i satura2iile factorilor? 0ot fi v*1ute 6n ta4elele ur/*toareG *abelul 1, Strategii de gestionare a stresului % variana total e#plicat
F&0#1% , . K # T1#&-,CK -,## -,## ,,JC ,,;; = (&%"&',+ ,,,K, ,<,;; ,<,;# C,J;,BC$4$-&# = ,,,K, --,<J .-,C. K<,## KC,KJ

*abelul 2, Strategii de gestionare a stresului % matricea rotit a factorilor

F&0#1%" 9 <,C;, <,C#C <,;J; <,#B, <,KJB

C<B C,C C<J C,; C-, C<C C,< C,. C<C<# C<K C,, C,K C-< C,-

<,C.<,;;; <,#KJ <,K#< <,KK; <,K.K <,CJ< <,C.J <,#BB <,KKC

-<,K-C

C<; C,J C,# C<, C-K C-C-. C,B

<,K,< <,;JB <,;C, <,K<J <,CBK <,K#J <,K-< <,#<<

Pri/ul factor, care e)0lic* ,,,KO din varian2a total*, a fost nu/it 8estionarea stresului 0rin cutare de suport social deoarece cu0rinde ite/i 0recu/ discu2ia cu cole8ii 6n le8*tur* cu /unca >B?, discu2ii des0re senti/ente asociate /uncii >,C?, 6ntre4*ri adresate altor 0ersoane le8ate de /odul 6n care ace3tia au re1olvat o 0ro4le/* si/ilar* >J?, discu2ii cu fa/ilia >,;?, c*utarea de 6n2ele8ere 3i co/0asiune >-,?. Al doilea factor, care e)0lic* ,<,;O din varian2a total*, a fost denu/it evitare%negare deoarece cu0rinde as0ecte 0recu/ evitarea 87ndirii la 0ro4le/* >C?, evitarea 0ro4le/elor a0*rute >,<?, reverii >,.?, auto-a/*8irea c* totul este 6n re8ul* >-?, refu8iul 6n fa2a televi1orului >#?, refu8iul 6n alcool >K?. Al treilea factor, care e)0lic* ,<,;O din varian2a total*, se refer* la ado0tarea unei atitudini pozitive fa2* de situa2iile stresante deoarece se refer* la conduite 0recu/ 6ncercarea de /en2inere a unei atitudini o0ti/iste >,,?, recadrarea 0o1itiv* >,K?, asu/area de riscuri >-<?, ie3iri 6n ora3 >,-?, 87ndul la as0ectele 0l*cute ale /uncii >;?. Al 0atrulea factor, care e)0lic* C,JO din varian2a total*, a fost nu/it ateptare pasiv deoarece cu0rinde ite/i 0recu/ A6n situa2ii 0ro4le/atice a3te0t s* v*d ce se va 6nt7/0la@ >,J? 3i evitarea confrunt*rilor >,#?. Ulti/ul factor, care e)0lic* ;,BO din varian2a total*, a fost denu/it activism deoarece se refer* la as0ecte 0recu/ transfor/area 6ntr-o 0ersoan* ur7cioas* >-K?, or8ani1area /uncii >--?, 0lanificarea /uncii >-.?, influen2area 0ersoanei res0onsa4ile >,B?. ( anali1* co/0arativ* a celor cinci strate8ii de 8estionare a stresului investi8ate arat* c* 0ersoanele din /ediul acade/ic universitar a0elea1* 6n /od se/nificativ /ai rar la strate8ii de evitare a 0ro4le/ei 3i /ai /ult la strate8ii de c*utare a su0ortului social, la strate8ii de recadrare 0o1itiv* a situa2iilor, la strate8ii active, dar 3i de a3te0tare 0asiv*. Cea /ai frecvent utili1at* strate8ie 0are a fi c*utarea de s0ri9in social, iar cea /ai rar 6nt7lnit* este cea de evitare. $corurile /ici la scala de evitare ar 0utea fi e)0licate 3i 0rin inde1ira4ilitatea social* a acestui ti0 de r*s0unsuri. 3rafic +4 Strategiile de gestionare a stresului

5.0 4.5

4.0 3.5 3.0

2.5 2.0

Mean

1.5 1.0 suport social evitare atitudine pozitiva asteptare pasiva activism

&estul t al diferen2ei dintre /edii arat* c* diferen2e se/nificative 6ntre fe/ei 3i 4*r4a2i a0ar nu/ai la nivelul strate8iilor de 8estionare a stresului 0rin evitare 3i recur8ere la co/0orta/ente de co/0ensare. +*r4a2ii 6nre8istrea1* scoruri se/nificativ /ai /ari dec7t fe/eile la nivelul acestui factor >0R <,<<;, t>J.?R-,J., /4R-,-#, /fR,,J#?. $e 0oate s0une c* 4*r4a2ii recur8 /ai des la strate8ii de evitare, ne8are 3i co/0ensare dec7t fe/eile, de3i a/4ele se)e recur8 destul de rar la astfel de strate8ii. Ca 3i 6n situa2ia 0recedent*, su4iec2ii au fost 6/0*r2i2i 6n dou* cate8oriiG 0ersoane 07n* 6n .# de ani 3i 0ersoane 0este .# de ani. Diferen2e dintre cele dou* 8ru0e de v7rst* 0e di/ensiunea factorilor de 8estionare a stresului se re8*sesc nu/ai 6n ceea ce 0rive3te factorul suport socialG 0ersoanele su4 .# ani 6nre8istrea1* scoruri /ai ridicate 0e aceast* di/ensiune >/R.,JC? dec7t cele 0este .# ani >/R.,,J? >0S<,<<,, t>J-?R.,JC?. $e 0oate s0une c* 0ersoanele /ai tinere recur8 /ai des la c*utarea de su0ort social dec7t 0ersoanele care sunt /ai 6n v7rst*. Cea de a treia i0ote1* are 6n vedere diferen2e 0e varia4ilele se) 3i v7rst* la ca0itolul surse ale stresului >c!estionarul .?. A/ utili1at, din nou, o anali1* factorial* e)0loratorie, 0rin /etoda co/0onentelor 0rinci0ale, cu rota2ie Vari/a). Re1ultatele o42inute sunt sinteti1ate 6n ta4elele ur/*toareG *abelul 5, Sursele stresului % variana total e#plicat

F&0#1% , . K #

T1#&-,#-,.B ,,J; ,,;J ,,K,

= (&%"&',+ ,.,BB ,.,-; ,<,.# B,.K C,J,

C$4$-&# = ,.,BB -C,-# .C,;< K;,BK #K,C#

*abelul 6, Sursele stresului % matricea rotit a factorilor

F&0#1%" 9 <,C;; <,C-; <,C,; <,#;B <,KC;

$,, $<C $<B $,< $,$,C $,# $<. $,. $<, $<$,J $<B $<C $<J $,; $<K $<;

<,K#; <,C<J <,;#J <,;<J <,#CC <,K;J

<,#KK <,C.B <,;<C <,#-C <,K;B

<,#BK <,C#B <,##C <,;J# <,#BK

Pri/ul factor a fost nu/it practici organizaionale deoarece se refer* la as0ecte 0recu/ or8ani1area defectuoas* a institu2iei >#?, re/unerarea sc*1ut* 6n ra0ort cu /unca de0us* >B?, li0sa de ec!i0a/ente >,<?, stilul ineficient de conducere >,,?, /odalit*2ile de evaluare 0rofesional* >,-?. Al doilea factor a fost intitulat presiunea timpului c*ci sur0rinde as0ecte 0recu/ cantitatea /are de docu/ente care tre4uie co/0letate >,?, neserio1itatea 0rofesional* a cola4oratorilor >.?, ti/0ul insuficient 0entru 0re8*tirea 0rofesional* >,#?, ter/enele li/it* co/unicate cu 6nt7r1iere >,C?. Cel de-al treilea factor se refer* la supra%ncrcarea postului cu sarcini foarte diverse >-?, nes0ecifice 0ostului >,.? 3i la nu/*rul /are de atri4u2ii care tre4uie 6nde0linite >,J?. Eactorul K se refer* la viitorul profesional, cu0rin17nd as0ecte 0recu/ concuren2a dintre

cole8i >C?, accesul dificil la infor/a2ii 0rofesionale de ulti/* or* >J?, viitorul 0rofesional incert >,;?. 5n sf7r3it, al cincilea factor anali1at cu0rinde aspecte administrative 0recu/ 0ro4le/a s0a2iilor insuficiente 0entru activit*2ile didactice 3i de cercetare >K? 3i 0ro8ra/ul neec!ili4rat >;?. Dintre ace3ti factori, cei /ai stresan2i 0ar a fi 0resiunea ti/0ului >/R.,#;? 3i as0ectele le8ate de viitorul 0rofesional >/R.,,.?, cei /ai 0u2in stresan2i fiind le8a2i de su0ra6nc*rcarea 0ostului cu sarcini /ulti0le, diverse 3i nes0ecifice 0o1i2iei ocu0ate >/R-,#B?. Ea0tul c* as0ectele care 2in de 0resiunea ti/0ului 6nre8istrea1* o /edie a0roa0e de /a)i/ul valorii scalei >.,#; din K /a)i/? re0re1int* un se/nal de alar/* care ar tre4ui 0oate luat 6n considerare la nivel de institu2ie 6n or8ani1area /uncii cadrelor didactice. 3rafic .4 Surse de stres
4.0

3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

Mean

1.0 practici organiz presiune timp supraincarcare viitor prof admin

Nu se re8*sesc diferen2e de v7rst* 6n ceea ce 0rive3te sursele de stres, iar diferen2ele dintre se)e se 6nre8istrea1* nu/ai 6n ca1ul unei sin8ure surse de stresG cantitatea mare de documente care tre4uie co/0letate >t>J.?R-,;B, 0R<,<<B?, 6n sensul c* 4*r4a2ii recunosc e)isten2a 6n /ai /are /*sur* a acestui factor la locul lor de /unc* >/4R.,-K, /fR-,CJ?. 7ltima ipotez privete perceperea asocierii unor surse de stres cu anumite strategii de gestionare a stresului i" corespunztor" unor modaliti specifice de reprezentare social a muncii4 Corelaiile ntre sursele principale de stres i

strategiile de gestionare a stresului indic e#istena unor legturi ntre cele dou tipuri de variabile4 8atura corelaional a analizelor nu ne permite stabilirea unui sens al influenei de la o variabil la alta4 9e de o parte" perceperea unor anumite surse de stres poate activa anumite strategii de gestionare a stresului: pe de alt parte preferina persoanelor pentru o anumit strategie de gestionare a stresului poate s diminueze sau c'iar anuleze impactul unor surse de stres" dar nu i pe al altora4 Re1ultatele arat* c* 0ersoanele care 0erce0 0ro4le/a viitorului 0rofesional ca surs* de stres ra0ortea1* totodat* ca strate8ii de 8estionare a stresului recurgerea la suport social >rR<,C<B, 0S<,<<,? 3i evitarea >rR<,.,C, 0R<,<<.?. Cadrele didactice care v*d 6n su0ra6nc*rcarea 0ostului o surs* de stres recur8 la evitare 3i ne8are ca strate8ie de coping >rR<,;CB, 0S<,<<,?. Presiunea ti/0ului ca factor stresor corelea1* cu atitudinea 0o1itiv* >rR<,#<C, 0S<,<<,? 3i cu a3te0tarea 0asiv* >rR<,#KB, 0S<,<<,?, ceea ce 6nsea/n* c* 0ersoanele din 6nv*2*/7ntul universitar care si/t c* lucrea1* contra-ti/0 sunt 3i cele care 0refer* s* se vad* 0artea 0o1itiv* a situa2iei lor sau s* a3te0te re1olvarea situa2iei f*r* a se i/0lica. Un re1ultat interesant a fost o42inut 6n le8*tur* cu activis/ul ca strate8ie de 8estionare a stresuluiG activis/ul nu corelea1* cu nici una din sursele de stres. E)0lica2ia cea /ai 0lau1i4il*, du0* 0*rerea noastr*, este c* utili1area acestei strate8ii ar 0utea di/inua i/0actul ne8ativ al factorilor stresori. Anali1a le8*turilor dintre sursele de stres i dimensiunile reprezentrii sociale eviden2ia1* corela2ii doar 6ntre 0resiunea ti/0ului ca factor stresor 3i c7teva di/ensiuni ale re0re1ent*rii sociale a /uncii. Astfel, 0resiunea ti/0ului corelea1* ne8ativ cu factorul voin2* >r R - <,.,-, 0R <,<<.?, factorul satisfac2ie financiar* >rR - <,.,K, 0R <,<<.? 3i cu factorul 6nde0linirea datoriei >r R - <,.,-, 0R <,<<.?. Corela2ii de 0este <,-# la un 0ra8 de <,<<, 6ntre strategiile de gestionare a stresului i dimensiunile principale ale reprezentrii muncii se re8*sesc doar la nivelul strate8iei de a3te0tare 0asiv* cu /en2inerea s*n*t*2ii >rR -<,-JC, 0R<,<<C? 3i sta4ilitatea financiar* >rR - <,.KJ, 0R<,<<,?. $-ar 0utea s0une c* 0e /*sur* ce /unca 6nsea/n* 0entru o 0ersoan* un /i9loc de a o42ine satisfac2ii financiare sau un /od de /en2inere a s*n*t*2ii, cu at7t acea 0ersoan* va recur8e /ai 0u2in la ado0tarea unei atitudini 0asive fa2* de factorii de stres. >. C1'0-$."" 5n ceea ce 0rive3te re0re1entarea social* a /uncii 3i diferen2ele 0osi4ile 6ntre cate8oriile de 0o0ula2ie su0use studiului >6n func2ie de varia4ila se) 3i cea de

v7rst*? nu a/ 6nre8istrat re1ultate s0ectaculoase. Din cei cinci factori i1ola2i 0rin anali1*, a/ identificat o sin8ur* diferen2*, la nivelul factorului meninerea sntii >varia4ila v7rst*?. Astfel, su4iec2ii su4 .# de ani sunt 6ntr-o /*sur* /ai /are 6n de1acord cu ideea c* /unca te a9ut* s* te /en2ii t7n*r. 5ntr-o anu/it* /*sur*, li0sa unor diferen2e /ai /ari nu ne sur0rinde, deoarece 0o0ula2ia investi8at* este relativ o/o8en*. $e cunoa3te din alte studii referitoare la re0re1ent*rile sociale c* se 0ot identifica lu*ri diferite de 0o1i2ie 6n situa2ii de 0olari1*ri ale o0iniilor sau de 0re1en2* a unor varia4ile care 8enerea1* /ari cliva9e atitudinale 6n c7/0ul re0re1enta2ional. 5n ca1ul nostru, a0artenen2a la aceea3i cate8orie 0rofesional* 8enerea1* /ai de8ra4* si/ilarit*2i. Referindu-ne la 0artea a doua a studiului, anali1a factorilor 8eneratori de stres 6n /ediul acade/ic ro/7nesc a eviden2iat cinci cate8oriiG 0ractici or8ani1a2ionale, 0resiunea ti/0ului, su0ra6nc*rcarea 0ostului, 0reocu0*ri vi17nd viitorul 0rofesional 3i as0ecte ad/inistrative. Dintre acestea, reali1area diverselor sarcini su4 0resiunea ti/0ului 0are a fi sursa cea /ai 0uternic* de stres, ur/at* fiind de 0reocu0*rile le8ate de viitorul 0rofesional. Interesant este fa0tul c* fiecare dintre aceste dou* surse 0rinci0ale de stres se asocia1* se/nificativ cu c7te dou* strate8ii de 8estionare a stresului. Presiunea ti/0ului se asocia1* cu o atitudine 0o1itiv* din 0artea cadrelor didactice, cu o 6ncercare a lor de a 0rivi situa2ia dintr-o 0ers0ectiv* /ai o0ti/ist*, dar 3i cu o atitudine /ai de8ra4* 0asiv* dec7t activ* T 6n sensul c* dat* fiind aceast* 0resiune te/0oral* 0ersoanele evit* confrunt*rile directe le8ate de 0ro4le/* 3i a3tea0t* s* vad* ce se va 6nt7/0la. ( 0osi4il* e)0lica2ie ar 2ine de o inca0acitate 0erce0ut* a cadrelor didactice de a ac2iona direct asu0ra 0ro4le/ei >de e)e/0lu ter/ene li/it* co/unicate cu 6nt7r1iere?, 3i atunci ele recur8 /ai de8ra4* la strate8ii co8nitive care s* le a9ute s* se ra0orte1e su4iectiv la situa2ie 6ntr-o /anier* /ai 0u2in tensionat*. Preocu0*rile le8ate de viitorul 0rofesional re0re1int* o alt* surs* i/0ortant* de stres care se asocia1* cu dou* strate8ii de copingG c*utare de su0ort social 3i evitarea concentr*rii asu0ra 0ro4le/ei. Dac* 6ntr-adev*r 0erce0erea unei anu/ite surse de stres ar 6ncura9a 0ersoana s* recur8* la anu/ite strate8ii de coping, atunci ar fi interesant de investi8at ce ti0 de su0ort social caut* 0ersoanele stresate de viitorul lor 0rofesional T caut* ele su0ort e/o2ional, infor/a2ional sau or8ani1a2ionalU Diferen2ele de 8en, de3i re8*site 6n literatura de s0ecialitate 0rivind stresul 0rofesional, nu sunt foarte 0re8nante. Ele a0ar la nivelul unui sin8ur ele/ent 8enerator de stresG nu/*rul /are de docu/ente care tre4uie co/0letate, 6n sensul c* 4*r4a2ii ra0ortea1* un nivel /ai ridicat al stresului 6n le8*tur* cu

aceast* 0ro4le/*. Diferen2e de 8en a0ar 3i la nivelul strate8iilor de 8estionare a stresului, 4*r4a2ii recur87nd /ai des la strate8i de evitare dec7t fe/eile. Un alt ti0 de diferen2e, /ai 0u2in investi8at 6n cercet*rile anterioare, 2ine de i/0actul v7rstei. Re1ultatele o42inute de noi eviden2ia1* o tendin2* /ai 0uternic* a 0ersoanelor su4 .# de ani de a recur8e la c*utare de s0ri9in social dec7t 0ersoanele de 0este aceast* v7rst*. ( 0osi4il* e)0lica2ie ar fi c* e)0erien2a anterioar* a 0ersoanelor 0este .# de ani >cei care au avut e)0erien2e 0rofesionale 3i 6nainte de ,BJB? le-ar descura9a s* utili1e1e aceast* strate8ie.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0) +oVd, $., W HVlie, C. >,BBK?. ;or<load and Stress n 8e= >ealand 7niversities . Hellin8tonG NeX Zealand Council for Educational Researc! and t!e Association of UniversitV $taff of NeX Zealand. Coo0er, C.L., DeXe, P.D., (MDriscoll, .P. >-<<,?. ?rganizaional Stress @ A -evie= and CritiAue of *'eorB" researc' and Applications, LondonG $a8e Pu4lications. De Rosa, A.$. >,BB<?. ConsidYrations 0our une co/0araison critiFue entre les re0rYsentations sociales et la co8nition socialeG sur la si8nification dZune a00roc!e 0sVc!o8YnYtiFue [ lZYtude des re0rYsentations sociales. Ces Ca'iers !nternationau# de 9sBc'ologie Sociale, #. 00. ;B-,<B. Eerreol, '. >ed.? >,BBJ?. (icionar de sociologie. Ia3iG Poliro/. 'illes0ie, N.A., Hals!, ., Hinefield, A.H., Dua, D., $tou8!, C. >-<<,?. (ccu0ational stress 6n universitiesG staff 0erce0tions of t!e causes, conseFuences and /oderators of stress. 5n ;or< D Stress, vol. ,#, no. ,, 00. #.-C-. Do!ns, '. >,BBJ?. Comportament organizaional. +ucure3tiG Ed. Econo/ic*. Lendall, E., uenc!4er8er, H., (MNeill, V. >-<<.?. 0easurement of occupational stress among Australian =or<ers, 9erceived stressors and supports" Hor=Cover Hestern Australia, !tt0G\\XXX.Xor=cover.Xa.8ov.au\NR\rdonlVres\;#C+<AB;-C;<JKJ,E-AA+#-BC#AE,+E+<E+ \<\ easure/entof(ccu0ational$tress.0df. La1arus, R.$. >,BB.?. Ero/ 0sVc!olo8ical stress to t!e e/otionsG A !istorV of c!an8in8 outloo=s. 5n Annual -evie= of 9sBc'ologB, KK, 00.,-,J. ic!ailidis, ., Asi/enos, A. >-<<-?. (ccu0ational stress as it relates to !i8!er education, individuals and or8ani1ations. 5n ;or<" ,B, 00. ,.CT,KC. oliner, P. >,BB.?. CinF Fuestions [ 0ro0os des re0rYsentations sociales. Ces Ca'iers !nternationau# de 9sBc'ologie Sociale" -<. 00, #-,K. oscovici, $. >,B;,\,BC;?. Ca psBc'analBse" son image et son publiAue. ParisG PUE. Neculau, A.I Curelaru, .I Za!aria, D. >-<<K?. Studiu preliminar asupra stresului ocupaional n mediul universitar, Analalele Eacult*2ii de Psi!olo8ie 3i ]tiin2e ale Educa2iei >serie nou*?, to/ul ^III, Editura Unicersit*2ii AAl.I. Cu1a@, Ia3i. Pitariu, H. >-<<.?. $tresul 0rofesional la /ana8eriG corelative ale 0ersonalit*2ii 6n conte)tul tran1i2iei socio-econo/ice din Ro/7nia, -evista de psi'ologie organizaional, .>.-K?, 00.,,- .,.

Roussiau, N. I +onardi, C. >-<<,?. Ces representations sociales4 Etat des lieu# et perspectives. arda8a. $eca, D. . >-<<,?. Les Re0rYsentations sociales. ParisG Ar/and Colin. Hinefield, A. H. >-<<<?. $tress 6n acade/e. $o/e recent researc! findin8s. 5n D. &. LennV, D. '. Carlson, E. D. c'ui8an, W D. L. $!e00ard >Eds.?, Stress and Fealt', -esearc' and Clinical Applications > 00. K.C- KK;?. $VdneVG HarXood.

A%<$4)'#&%)& 8' !"*0$%*$- !"!&0#"0

Dorina $%L%V%$&RU9 1. Ce este argumentarea? Ar8u/entarea face 0arte din via2a noastr* cotidian*. Eiecare 6n felul nostru, 6n anu/ite /o/ente, este o4li8at s* ar8u/ente1e 0entru a-3i 0leda cau1a, s* aduc* 0ro4e 0entru a 0utea convin8e, 0entru a 9ustifica o anu/it* conduit* ori, 0ur 3i si/0lu, 0entru a influen2a T cu /i9loacele discursului T un anu/it 0u4lic 6n efectuarea unei ale8eri sau 6n luarea unei deci1ii. Conce0tul de argumentare a 4eneficiat de inter0ret*ri 3i se/nifica2ii dintre cele /ai diferite. Uneori, ar8u/entarea a fost identificat* dre0t Ao /anier* de a 0re1enta 3i a dis0une ar8u/entele@, du0* cu/ nu de 0u2ine ori ea a fost v*1ut* ca un A0rocedeu de a-i convin8e 0e al2ii@. $* su4linie/ c* ar8u/entarea a fost 6n2eleas* 3i tratat* ca o confi8ura2ie de ra2iona/ente ordonate cu un sco0 4ine deter/inat >convin8erea?, iar /ai nou ar8u/entarea este 0rivit*, al*turi de de/onstra2ie, ca o for/* de 6nte/eiere >funda/entare? a te1elor. (ricu/, nu 0ute/ trece cu vederea c* de/ersul ar8u/entativ este 0re1ent 6n cvasi/a9oritatea do/eniilor co8ni2iei u/aneG 6n do/eniile 9uridic, 0olitic, educa2ional, /oral, filosofic, 3tiin2ific, ca 3i 6n /ulte altele. Adeseori, /ai ales 6n e0oca /odern*, ea a fost resi/2it* ca un atentat 6n calea li4ert*2ii u/ane, evident, /ult /ai su4til dec7t altele, dar 0rin aceasta nu /ai 0u2in 0ervers. De aici 3i 07n* la a teoreti1a le8*tura dintre ar8u/entare 3i violen2* nu e dec7t un 0as, 0e care, f*r* 0rea /ari re/u3c*ri, ti/0urile noastre l-au 3i f*cut_ Pri/ul autor care a de1voltat o conce02ie siste/atic* des0re ar8u/entare este Aristotel. Atunci c7nd caracteri1ea1* ar8u/entarea, Aristotel vor4e3te des0re dialectic* 3i retoric*, 0ri/a sinteti17nd o art* a de14aterilor contradictorii, cea de-a doua tri/i27nd la ceea ce 6n2ele8e/ 0rin arta discursului oratoric. Dialectica, 6n2eleas* 6n antic!itatea 8reac* dre0t te'nic a discuiei, este tratat*
,

Universitatea AAl.I. Cu1a@ Ia3i.

de Aristotel 6n cea de-a 0atra carte a ?rganon% ului, *opica. $ta8iritul 63i afir/* r*s0icat inten2ia c!iar de la 6nce0ut, averti17nd c* Asco0ul tratatului nostru este de a 8*si o /etod* 0rin care 0ute/ ar8u/enta des0re orice 0ro4le/* 0ro0us*, 0ornind de la 0ro0o1i2ii 0ro4a4ile 3i 0rin care 0ute/ evita de a c*dea 6n contradic2ie, c7nd tre4uie s* a0*r*/ o ar8u/entare@ >Aristotel, ,BBJ, 00. -BC--BJ?. Pun7nd ar8u/entarea su4 se/nul ra2iona/entului, 0*rintele lo8icii face distinc2ia 6ntre ra2iona/entul demonstrativ >6n care conclu1ia se s0ri9in* 0e 0re/ise adev*rate 3i 0ri/e?, ra2iona/entul dialectic >6n care conclu1ia re1ult* din 0re/ise 0ro4a4ile? 3i ra2iona/entul eristic >fundat 0e 0re/ise 6n a0aren2* 0ro4a4ile, dar nu 6n realitate?. Ar8u/entarea se fundea1*, 0otrivit lui Aristotel, 0e ra2iona/entul dialectic, deoarece 0ro4a4ilul este una dintre /odalit*2ile o0ina4ile care asi8ur* 6n cel /ai 6nalt 8rad un su0ort 0entru sus2ineri 3i res0in8eri reci0roce. Plec7nd de la 0resu0o1i2ia c* discuia este /ediul 6n care se a9un8e la adev*r >sco0ul su0re/ al cunoa3terii 0entru 6ntrea8a 87ndire a antic!it*2ii 8rece3ti?, $ta8iritul vede 6n dialectic o /etod* de 6nte/eiere de factur* ar8u/entativ* >6n ter/enii /odernit*2ii?, care const* 6n o0unerea de te1e 3i sus2inerea lor 0rin silo8is/e. Dialectica, 6n calitate de art* a controversei, a ar8u/ent*rii 0ro 3i contra, 6n calitate de te'nic a discuiilor, este 4ine le8at*, 6n investi8a2iile aristotelice, cu retorica. Retorica este o Ara/ur*@ a dialecticii >ce este nu/it* c!iar Aantistrofa dialecticii@?, deoarece a/7ndou* ur/*resc s* o42in* 0rin cuv7nt o convin8ere, s* 0ersuade1e auditoriul, dar fiecare 6n felul s*u 3i cu accentele 3i do/inatele sale. Retorica a0elea1* la 0asiunile auditoriului, dialectica la silo8is/ 3i induc2ie, inde0endent de 0asiuni, fiindc* 2inta ei este s* fac* s* triu/fe o convin8ere 0rin discu2ie. De la starea 6nfloritoare 0e care cele dou* arte o aveau 6n ti/0ul lui Aristotel >3i din 0unctul de vedere al de/ersului teoretic, dar, /ai ales, din 0unctul de vedere al 0racticii discursive?, dialectica 3i retorica au 0ierdut teren destul de si/2itor, astfel 6nc7t ni/ic co/0ara4il nu s-a /ai f*cut vre/e de sute de ani 6n acest do/eniu. Prin dialectic* s-a 6n2eles, tre0tat, nu at7t un 0rocedeu de do47ndire a adev*rului, c7t o Aart* a dis0utei@ >Petrus Ra/us?, nu o dat* steril* 6n re1ultatele sale, iar retorica a devenit o Aart* a vor4irii ele8ante@ >`uintilian?, f*r* 0rea /are se/nifica2ie 6ntr-o e0oc* 6n care ele8an2a a fost de at7tea ori sacrificat* 6n favoarea unui 0ra8/atis/ 6n8ust 3i i/0ardona4il. Rea4ilitarea teoriei ar8u/ent*rii, 0e linia inau8urat* de scrierile aristotelice, este reali1at* 6n deceniile 0ost4elice, de doi autori 4el8ieni, C!ai/ Perel/an 3i Lucie (l4rec!ts-&Vteca 0rin lucrarea de referin2* intitulat* su8estiv Ca nouvelle r'GtoriAue @ *raitG de lHargumentation >PUE, Paris, ,B#J?. De altfel, ti/0ul din

ur/*, cu diversificarea i/0resionant* a for/elor discursive 3i a canalelor de contact cu rece0torul, a i/0us, crede/, o ase/enea revi8orare 0e care tratatul autorilor 4el8ieni a ini2iat-o. Iat* ce citi/ 6ntr-o 6ncercare recent* asu0ra teoriei discursivit*2iiG Aoa/enii sunt din ce 6n ce /ai nu/ero3i. Ei sunt de ase/enea din ce 6n ce /ai divi1a2i. $e desf*3oar* adesea r*14oaie 0entru a re1olva 0ro4le/ele. Dar ei 0ot, de ase/enea, s* vor4easc* 0entru a ne8ocia 3i a discuta ceea ce 6i o0une. Acesta este /o/entul 6n care au nevoie de retoric*. Ea d* ilu1ia de a4olire a distan2elor, iar uneori, 6n /od /isterios, reu3e3te. &ot interesul retoricii st* 6n acest /ister. >...?. Retorica rena3te totdeauna atunci c7nd ideolo8iile se 6nfrunt*. Ceea ce era o4iect al certitudinii devine atunci 0ro4le/atic 3i su0us discu2iei. Din acest 0unct de vedere, e0oca noastr* 0oate fi co/0arat* cu de4utul De/ocra2iei ateniene sau cu Rena3terea italian*, dou* /ari 0erioade 0entru retoric*@ > eVer, ,BB., 00. #I C?. (4iectul teoriei ar8u/ent*rii este, 0otrivit autorilor tratatului, Astudiul te!nicilor discursive care 0er/it 0rovocarea sau cre3terea ade1iunii s0iritelor la te1ele care li se 0re1int* 6n vederea asenti/entului lor@ >Perel/an, (l4rec!ts-&Vteca, ,B#J, 0. #?. Reluarea distinc2iei aristotelice 6ntre de/onstra2ie 3i ar8u/entare este un 0rile9 de creditare a ar8u/ent*rii ca for/* de 6nte/eiere a te1elorG Ac7nd este vor4a de a de/onstra o 0ro0o1i2ie, este suficient s* se indice cu a9utorul c*ror 0rocedee 0oate fi ea o42inut* ca ulti/* e)0resie a unei suite deductive ale c*rei 0ri/e ele/ente sunt furni1ate de cel care a construit siste/ul a)io/atic 6n interiorul c*ruia se efectuea1* de/onstra2ia... Dar c7nd este vor4a de a ar8u/enta, de a influen2a cu /i9loacele discursului asu0ra intensit*2ii ade1iunii unui auditoriu la unele te1e, nu este 0osi4il a ne8li9a co/0let, consider7ndu-le irelevante, condi2iile 0si!ice sau sociale 6n afara c*rora ar8u/entarea ar 0utea fi f*r* o4iect 3i f*r* efect. C*ci orice ar8u/entare vi1ea1* ade1iunea s0iritelor 3i, c!iar 0rin acest fa0t, 0resu0une e)isten2a unui contact intelectual@ >Perel/an, (l4rec!ts-&Vteca, ,B#J, 0. ,J?. 5n aceste condi2ii, 0reocu0area de 0ri/ ordin a ar8u/ent*rii este 8*sirea /i9loacelor 0rin inter/ediul c*rora se vor 0roduce convin8erea 3i 0ersuadarea auditoriului, iar /area art* a celui care ar8u/entea1* este aceea de a 3ti s* ada0te1e aceste te!nici discursive 6n func2ie de auditoriu. Prin ur/are, 6n aceast* nou* inter0retare asu0ra ar8u/ent*rii, conce0tul de auditoriu este central. 5n func2ie de e)i8en2ele acestei realit*2i >auditoriul? are loc o diferen2iere a as0ectelor lo8ice, structurale ale ar8u/ent*rii, de as0ectele ei retorice. Dac* 0rin auditoriu se dese/nea1* /ul2i/ea acelora 0e care oratorul dore3te s*-i influen2e1e 0rin discurs, atunci rela2ia orator-auditoriu este esen2ial* 0entru reu3ita oric*rui act ar8u/entativ.

Autorii 4el8ieni distin8 6ntre /ai /ulte cate8orii de auditoriuG auditoriul universal >s0ecific discursului oratoric?, un singur auditor >s0ecific discursului dialo8al? 3i auditoriul identificat cu subiectul nsui >/onolo8ul interior?. Distinc2ia 6ntre un auditoriu 0articular 3i un auditoriu universal funda/entea1* distinc2ia 6ntre ar8u/entele 0ersuasive 3i ar8u/entele convin8*toareG Ane 0ro0une/ s* nu/i/ 0ersuasiv* o ar8u/entare care nu 0retinde a avea valoare dec7t 0entru un auditoriu 0articular 3i s* nu/i/ convin8*toare 0e aceea care ur/*re3te s* o42in* ade1iunea tuturor fiin2elor dotate cu ra2iune@ >Perel/an, (l4rec!ts-&Vteca, ,B#J, 0. .;?. A3adar, 6n 0ers0ectiva neoretoricii, convin8erea este intrinsec le8at* de ceea ce se nu/e3te auditoriul universal, iar 0ersuadarea se /anifest* 6n ra0ort cu auditoriul 0articular. Discursul ar8u/entativ este un discurs 0erfor/ativ, un discurs orientat c*tre o anu/it* finalitateG convin8erea 3i 0ersuadarea auditoriului. De ce aceast* distinc2ie 6ntre ar8u/ent*ri care convin8 3i ar8u/ent*ri care 0ersuadea1*U Pentru intervenientul 0reocu0at /ai /ult de re1ultatul discursului, ceea ce contea1* este actul 0ersuad*rii, 6n ti/0 ce 0entru acela 0reocu0at de /i9loacele de o42inere a re1ultatului, /ult /ai i/0ortant este actul convin8erii. 5n ti/0 ce convin8erea unui auditoriu se reali1ea1* 0rin a0elul la ar8u/ente de ordin lo8ic 3i ra2ional, 0ersuadarea se reali1ea1* 0rin /i9loace 0si!olo8ice, conte)tuale. Nu intr*/ 6n detaliile neoretoricii 0ro/ovate de Perel/an, dar vre/ s* su4linie/ c* ideile ei au rodit 6n ti/0, au fost a/0lificate 3i redirec2ionate 3i au dat na3tere la noi orient*ri 0e terenul destul de vast al ar8u/ent*rii. Una dintre aceste orient*ri este aceea cunoscut* su4 nu/ele de logic discursiv, ini2iat* la Centrul de Cercet*ri $e/iolo8ice al Universit*2ii din Neuc!7tel >Elve2ia? de c*tre Dean-+laise 'ri1e 3i continuat* de nu/ero3i cola4oratori >Denis iYville, 'eor8es Vi8nau), arie-Deanne +orel etc.?. Pentru re0re1entan2ii lo8icii discursive, ar8u/entarea este una dintre strate8iile discursive 0osi4ile 0e care le 0oate 6nfrunta un anu/it rece0tor, dintre cele /ai 0rofita4ile 0entru rela2ia discursiv*, care se 6/4in* cu alte ase/enea strate8ii >e)0lica2ie, nara2iune, descri02ie etc.?. Inten2ia lo8icii discursive T cel 0u2in 6n le8*tur* cu de/ersul ar8u/entativ T este aceea de a desco0eri, 6n discursurile ar8u/entative o4i3nuite, structurile lo8ice, 0si!olo8ice, retorice care servesc, 0e de o 0arte, convin8erea rece0torului, 0e de alt* 0arte, 0ersuadarea lui. ( defini2ie si/0l* 3i o0era2ional* a ar8u/ent*rii ne este oferit* de un 0si!olo8, Pierre (lYronG Aar8u/entarea este de/ersul 0e care o 0ersoan* T sau un 8ru0 T 6l 6ntre0rinde 0entru a deter/ina un auditoriu s* ado0te o 0o1i2ie, recur87nd la 0re1ent*ri sau aser2iuni, ar8u/ente care vi1ea1* s* arate validitatea sau 4una 6nte/eiere@ >(lYron, ,BJ., 00. K-#?. Aceast* defini2ie 0une 6n eviden2* trei caracteristici de 4a1* ale ar8u/ent*riiG

>a? ar8u/entarea 0resu0une 0re1en2a /ai /ultor 0ersoaneG cele care 0roduc ar8u/entarea, cele care o rece02ionea1* 3i, eventual, un 0u4licI ar8u/entarea este deci un fenomen socialI >4? ar8u/entarea nu este un e)erci2iu s0eculativ, cu/ ar fi, de e)e/0lu, nararea unui eveni/entI ea este un de/ers 0rin care una dintre 0ersoane ur/*re3te s* e)ercite o influen asu0ra celeilalteI ar8u/entarea este un fenomen de influenI >c? ar8u/entarea a0elea1* la 9ustific*ri, la dove1i 6n favoarea te1ei a0*rateI ea este deci o 0rocedur* care co/0ort* ele/ente ra2ionale 3i are astfel le8*turi cu ra2iona/entul 3i lo8ica. Pierre (lYron conce0e ar8u/entarea ca 0e o articulare 6ntre dou* as0ecte o0useG 0e de o 0arte, co/0onenta lo8ic*, ra2ional* care se 4a1ea1* 0e le8*turi 6ntre 0ro0o1i2ii 3i, 0e de alt* 0arte, co/0onenta care vi1ea1* influen2area auditoriului 3i o42inerea ade1iunii acestuia la te1ele 0use 6n discu2ie 0rin utili1area unor te!nici de 0ersuadare. 2. Condiii de eficien a argumentrii didactice Ca strate8ie de influen2are a unui auditoriu oarecare >0rin convin8ere sau 0ersuadare?, ar8u/entarea este 0re1ent*, cu/ a/ /ai avut oca1ia s* su4linie/, 6ntr-o /ultitudine de do/enii ale cunoa3terii u/ane. Ne interesea1*, 6n cadrul de investi8a2ie 0e care-l ur/*ri/, func2ionalitatea ar8u/ent*rii 6n do/eniul didactic, /ai e)act, 6n 0redarea cuno3tin2elor de 0si!olo8ie. ( serie de caracteristici se desf*3oar* 6n aceste condi2ii, deoarece ave/ de-a face cu un auditoriu s0ecial >clasa 3colar*?, ale c*rui 0articularit*2i 63i 0un a/0renta 0e orice 6ncercare de interven2ie discursiv*. Noile orient*ri 6n didactica 3tiin2elor au f*cut s* creasc*, 6n ulti/ul ti/0, cererea 0rivind construc2ia unor strate8ii eficiente 6n 0lanul co/unic*rii educa2ionale. Ar8u/entarea este una dintre co/0onentele acestor strate8ii, 0oate cea /ai i/0ortant*, dac* ave/ 6n vedere fa0tul c* A0rocesul de instruire\0redare reali1ea1* al*turi de func2ia de infor/are 3i o alta, s0ecial*, su4ordonat* celei for/ative, 6nscris* su4 nu/ele de 0ersuasiune@ >Neac3u, ,BB<, 0. ,;-?. Anali1a strate8iilor ar8u/entative i/0licate 6n discursul educa2ional re0re1int* o e)i8en2* a oric*rei didactici, din cel 0u2in dou* /otiveG 6n 0ri/ul r7nd, ar8u/entarea este unul dintre /i9loacele 0rin care 0ute/ influen2a o0inia, atitudinea sau co/0orta/entul celor cu care co/unic*/. (r, acesta este unul dintre sco0urile /a9ore ale 6nv*2*/7ntului. 5n al doilea r7nd, 6nv*2area re1ultat* din e)ersarea func2iilor de/onstrative 3i ar8u/entative ale /etodelor de instruire 3colar* nu va fi una do/inant conce0tual*, ci una funda/ental

o0erativ* 3i interactiv*. Printr-un discurs ar8u/entativ, 0rofesorul va ur/*ri s* o42in* aderarea auditoriului la ideile care 6i sunt e)0use, ceea ce i/0lic* at7t convingerea 0e cale ra2ional*, c7t 3i persuadarea auditoriului 0rin sensi4ili1area resorturilor afectiv-/otiva2ionale ale acestuia din ur/*. A3adar, discursul ar8u/entativ, indiferent de do/eniul 6n care se /anifest*, vi1ea1* un anu/it auditoriu4 Acest auditoriu 63i 0une a/0renta asu0ra strate8iilor 3i a /odelelor ar8u/entative utili1ate 6n discurs. 5n condi2iile ar8u/ent*rii didactice, clasa 3colar* este un ti0 s0ecial de auditoriu, caracteri1at 0rintr-o anu/it* o/o8enitate >de v7rst*, de interese, de dorin2e, de as0ira2ii etc.?, o activitate do/inant* >activitatea de instruc2ie 3i educa2ie?, un anu/it nivel al de1volt*rii fi1ice 3i intelectuale. Cel care 63i 0re8*te3te ar8u/entarea are 6ntotdeauna o i/a8ine des0re auditoriul c*ruia ur/ea1* s* i se adrese1e. ( condi2ie a unei ar8u/ent*ri didactice eficiente este ca imaginea pe care profesorul i%a format%o n legtur cu auditoriul%clas s fie c/t mai apropiat de realitate4 Crearea unei i/a8ini adecvate este re1ultatul e)0erien2ei 3i al contactului direct cu clasa de elevi, ceea ce 0er/ite evaluarea e)act* a valorilor 0e care ace3tia le acce0t*, a cuno3tin2elor 0e care le au etc. ( i/a8ine corect* asu0ra auditoriului-clas* 0oate influen2a nu nu/ai ale8erea ti0urilor de ar8u/ente favora4ile, ci c!iar 3i 0onderea acordat* co/0onentelor ra2ionale 3i afective. Ar8u/entul re0re1int* o 0ro4* ce func2ionea1* 6n aceast* calitate doar 6n /*sura 6n care este ada0tat la te1* 3i la interlocutor. Cu alte cuvinte, atunci c7nd 63i construie3te ar8u/entarea, 0rofesorul tre4uie s* alea8* acele ar8u/ente care s* deter/ine /a)i/u/ de efect, deoarece, confor/ afir/a2iei f*cute de Perel/an 3i (l4rec!ts-&Vteca Ai/0ortant, 6n ar8u/entare, nu este s* 3ti/ ce consider* oratorul ca fiind adev*rat sau 0ro4ant, ci care este 0*rerea celor c*rora li se adresea1*@. $e acce0t* dre0t re8ul* 8eneral* fa0tul c* orice ar8u/ent este rece02ionat de auditoriu 6n func2ie deG dis0o1i2ia lui sufleteasc*, 0racticile culturale ale /ediului 6n care tr*ie3te, 0osi4ilit*2ile de 6n2ele8ere 3i rece0tare a 0ro4le/elor, certitudinea unor efecte 0o1itive ca ur/are a ado0t*rii 3i inte8r*rii lor 6n siste/ul co8nitiv 0ersonal. ( alt* condi2ie ce tre4uie 6nde0linit* 0entru a o42ine ade1iunea auditoriului la ar8u/entele unui /esa9 este credibilitatea oratorului4 Eactorului credi4ilitate i-au fost dedicate nu/eroase studii de 0si!olo8ie 3i sociolo8ie, unele referindu-se strict la ele/entele de ordin su4iectiv care dau credi4ilitate sursei, altele c*ut7nd factori de ordinul ra2ionalit*2ii care fac ca /esa9ul e/is de o anu/it* surs*, 3i deci indirect 3i sursa, s* fie credi4ili. Credi4ilitatea, ca i/a8ine 0e care 3i-o for/ea1* rece0torul asu0ra celui care desf*3oar* o ar8u/entare, 0oate fi deter/inat* at7t de factori de ordin su4iectiv

>as0ectul fi1ic, i/0resia de sinceritate 0e care o face oratorul etc.?, c7t 3i de factori de ordin ra2ional >for2a ar8u/entelor, or8ani1area /esa9ului etc.?. E. N*st*3el 3i I. Ursu identific* ur/*toarele ele/ente ale credi4ilit*2ii unui orator >N*st*3el, Ursu, ,BJ<, 00. -;,--;-?G >a? co/0eten2a sursei 6n do/eniul 0e care 6l a4ordea1*I >4? 8radul de 6ncredere 0e care 6l ins0ir* sursaI >c? /odalitatea de e)0unere a ar8u/entelor, /anifestat* 0rin /i/ic*, 8estic* 3i rit/I >d? re0uta2ia de care se 4ucur* autorul /esa9ului 6n r7ndul auditoriuluiI >e? i/0resia de sinceritate 0e care o creea1* sursaI >f? 8radul 6n care rece0torul identific*, din /esa9, si/ilitudinea cu 0ro0riul s*u siste/ de valoriI >8? or8ani1area lo8ic* a /esa9ului. Pro4le/a credi4ilit*2ii 0rofesorului are o /are i/0ortan2* 6n ar8u/entarea didactic* 0entru c* 8radul de rece0tivitate a /esa9ului, ca0tarea auditoriului-clas*, at/osfera favora4il* sau defavora4il* 6n ra0ort cu interven2ia ar8u/entativ* sunt de0endente de aceast* credi4ilitate. Credi4ilitatea 0rofesorului 0oate fi anterioar* interven2iei ar8u/entative 0ro0riu-1ise datorit* re0uta2iei de care acesta se 4ucur*I ea se 0oate c73ti8a 0e 0arcursul interven2iei ar8u/entative dac* 0rofesorul 3tie s* e)0loate1e toate ele/entele credi4ilit*2ii sau 0oate fi 0ierdut* 0e 0arcursul interven2iei dac* a3te0t*rile clasei de elevi sunt 0rea /ari 6n ra0ort cu realitatea. Este interesant de /en2ionat fa0tul c* aceast* dina/ic* a credi4ilit*2ii celui care ar8u/entea1* de0inde 3i de ceea ce s-a nu/it efect de atmosfer >Ne2, ,BJB, 0. ,C?. Prin atmosfer nu se denu/e3te ceea ce noi nu/i/ conte#t, ci /ai de8ra4* Aatitudinea unui 8ru0 6ntr-un conte)t dat@. At/osfera este deter/inat* de concordan2a sau discordan2a dintre a3te0t*rile unui su4iect 3i ceea ce i se ofer* 0rin inter/ediul interven2iei ar8u/entative. Pentru ca interven2ia 0rofesorului s* ai4* efect este necesar* nu nu/ai cunoa3terea clasei de elevi c*reia i se va adresa, ci 3i o antici0are a at/osferei 6n care va intra, a st*rii de s0irit a auditoriului 6n ra0ort cu 0ersoana sa, cu te/a 0ro0us* sau cu disci0lina 0e care o 0red*. A/ 0utea s0une c* 0rofesorul de 0si!olo8ie se afl* 6ntr-o situa2ie fericit* 0entru c* 4eneficia1* de o at/osfer* favora4il* interven2iei sale, at/osfer* re1ultat* din a3te0t*rile foarte /ari 0e care le au elevii 6n ra0ort cu disci0lina 0si!olo8ie. Aceste a3te0t*ri vin din fa0tul c* la v7rsta de ,;-,C ani elevii devin /ai refle)ivi, 6ncearc* s* se cunoasc* 3i s* se 6n2elea8* /ai 4ine, caut* s* -3i e)0lice anu/ite 0ro4le/e e/o2ionale 3i ei au convin8erea c* 0si!olo8ia 6i 0oate a9uta 6n acest sens. (r, 0rofesorul tre4uie s* antici0e1e aceast* at/osfer* 3i s* o

valorifice. Cadrul favori1ant de9a e)istent 0oate fi a/0lificat de 0ersonalitatea 0rofesorului, de actualitatea 3i 0rofun1i/ea te/ei 0e care o 0ro0une, de concordan2a 6ntre 0ro4le/atica e)0us* 3i ierar!i1*rile valorice ale auditoriului-clas*. Evoc7nd orele de curs ale 0rofesorului Vasile Pavelcu, Adrian Neculau ne ofer* o i/a8ine deose4it de su8estiv* 0rivind efectul de at/osfer*G A]tefan +7rs*nescu, for/at la 3coala 8er/an*, avea un discurs ri8uros or8ani1at, un curs siste/atic, u3or de ur/*rit 3i de notat. Vasile Pavelcu ne 0*rea /ai de8ra4* un artistG /aiestuos, ne i/0resiona 0rin /odul de a dialo8a cu noi, de a aconstruib cursul 0e loc. Ideile se n*3teau atunci 3i noi 0artici0a/ la acest efort creativ. Nu 0utea/ lua noti2eI o 0a8in* sau dou* de 6nse/n*ri dis0arate, de e)0resii /e/ora4ile, un 87nd, un nu/e. Nu se 0utea 6nv*2a du0* aceste noti2e. Nici nu ne solicita acest lucru la e)a/en. Era un artist 3i ne cerea s* re -cre*/ universul 6n care ne-a introdus >...?. Cursul s*u avea virtu2ile unui s0ectacol, cu un sin8ur actor, d7nd i/0resia 0u4licului c* 0artici0* la crea2ie. Poate c* 3i 0artici0a, efectele discursului 6l sti/ulau@ >Neculau, ,BBB, 0. ,-?. Cercet*rile care au ur/*rit cre3terea eficien2ei ar8u/ent*rii nu s-au li/itat la deter/inarea acestor condi2ii de ordin 0si!olo8ic, ci au de1voltat anali1e /ai ales asu0ra condi2iilor de ordinul ra2ionalit*2ii, 0recu/G /odalitatea de construire a discursului, re8ulile sintactice, se/antice 3i 0ra8/atice ale actelor ar8u/entative, ti0urile de ar8u/ente folosite etc. arie-Deanne +orel deter/in*, 6n acest sens, o serie de condi2ii care au rolul de a asi8ura coeren2a unui discurs 3i, i/0licit, succesul unei interven2ii discursive ar8u/entative >+orel, ,BJ., 0. C;?. Pri/a condi2ie este receptabilitatea discursului. Aceast* condi2ie e)0ri/* e)i8en2a ca li/4a9ul 6n care este for/ulat un /esa9 s* 0oat* fi rece0tat 3i 6n2eles de c*tre interlocutor, 0entru c* altfel co/unicarea este 0us* su4 se/nul 6ntre4*rii. 5n ca1ul ar8u/ent*rii didactice, aceast* condi2ie este de /a)i/* i/0ortan2* deoarece discursul educa2ional ur/*re3te s* deter/ine anu/ite /odific*ri 6n sfera rece0torului >elevului?, lucru care nu se 0oate reali1a dac* /esa9ul 3i ar8u/entele nu sunt rece0tate 6n /od clar 3i distinct. Claritatea 3i distinc2ia se 0ot o42ine nu/ai 6n /*sura 6n care sensurile ter/enilor sunt 0recise 3i ele sunt asu/ate de c*tre elev. $e i/0une, a3adar, folosirea ri8uroas* de c*tre 0rofesor a li/4a9ului 0si!olo8ic, introducerea corect* 3i, 0e c7t 0osi4il, e)0licit* a conce0telor 3i, 4ine6n2eles, ur/*rirea 6nsu3irii 3i 6ntre4uin2*rii adecvate, ri8uroase a acestora de c*tre elevi. Practica educa2ional* de/onstrea1* c* /ulte dintre dificult*2ile 0e care le au elevii 6n 6nsu3irea 3i, /ai ales, 6n o0erarea cu cuno3tin2ele de 0si!olo8ie se datorea1* fa0tului c* 0rofesorul nu reali1ea1* e)0licit*ri conce0tuale corecte 3i co/0lete. 5n 0si!olo8ie, 0reci1area sensului ter/enilor folosi2i este cu at7t /ai

necesar*, cu c7t e)ist* 0ericolul unor interferen2e 6ntre sensul co/un 3i sensul 3tiin2ific al conce0telor. De aceea, afir/a2ia lui Voltaire, Adac* dori2i s* discuta2i cu /ine, /ai 6nt7i tre4uie s* v* defini2i ter/enii@ ar 0utea fi 0us* dre0t cuv7nt de ordine al fiec*rei lec2ii de 0si!olo8ie. Definirea ter/enilor 6nc* de la 0ri/a lor introducere 6n e)0unere re0re1int* o cerin2* /a9or* a unei co/unic*ri educa2ionale eficiente. ( defini2ie tre4uie s* fie corect* din 0unct de vedere lo8ic, dar ea tre4uie s* fie 3i inteli8i4il* 0entru a fi u3or asu/at* 3i o0era2ionali1at* de c*tre elevi. Dac* sunt ter/eni de9a 6nt7lni2i, utili1a2i 6n cadrul lec2iilor 0recedente, 6n2elesul lor 0oate fi rea/intit sau reconstituit cu a9utorul elevilor. De ase/enea, o aten2ie deose4it* tre4uie acordat* se/nifica2iei 0e care o iau 6n conte)t conce0tele care au fost definite. Nu/ai a3a se va a9un8e la un li/4a9 clar, nuan2at, li0sit de a/4i8uitate 3i va fi evitat* 6nsu3irea for/al* 3i defor/at* a conce0telor 0si!olo8ice. E)i8en2ele foarte stricte, for/ulate de Au8ustin 6n (e (ialectica 3i 6n (e 0agistro, referitoare la folosirea cuvintelor, la evitarea a/4i8uit*2ii 3i o4scurit*2ii ni se 0ar deose4it de relevante 3i ast*1i 3i de/ne de toat* aten2ia 6n 0ractica educa2ional*G A...6ns*3i folosin2a cuvintelor tre4uie s* treac* 6naintea cuvintelorG c*ci cuvintele e)ist* 0entru ca s* le folosi/ 3i le folosi/ 0entru a 6nv*2a...@ >Au8ustin, ,BBK, 0. B,?. ( a doua condi2ie a unei ar8u/ent*ri eficiente ar fi T du0* .-D. +orel T verosimilitudinea sc'ematizrilor discursive 0ro0use. Altfel s0us, ar8u/entele aduse 6n fa2a auditoriului-clas* tre4uie s* fie ra2ionale 3i, 6n acela3i ti/0, credi4ile, 6n acord cu ceea ce elevul 3tie de9a. 5n acest sens, unii autori reco/and* ca 0rocesul de ar8u/entare s* 6ncea0* cu 0re1entarea acelor idei, o0inii sau date care sunt a0ro0iate, si/ilare sau acce0tate de interlocutor 3i a4ia a0oi s* se introduc* 0ro8resiv ele/entele ce diferen2ia1* sau distan2ea1* cei doi locutori >Neac3u, ,BB<, 0. ...?. $i8ur c* un /esa9 ar8u/entativ aduce ele/ente noi, care solicit* aderarea interlocutorului. Aceasta se o42ine 6ns* /ai u3or dac* se a0elea1* la e)0erien2a interlocutorilor, 0e 4a1a c*reia se 0ot confir/a unele as0ecte e)0rese. Este un as0ect asu0ra c*ruia ne-a/ referit 0e lar8 6n ca0itolul dedicat 0articularit*2ilor 6nsu3irii li/4a9ului 0si!olo8ic, c7nd a/ su4liniat necesitatea cunoa3terii de c*tre 0rofesor a e)0erien2ei anterioare a elevului 6n vederea valorific*rii 3i restructur*rii con2inutului ei. Alteori, verosi/ilitudinea ar8u/ent*rii 3i, res0ectiv, aderarea auditoriului la te1* se o42in dac* locutorul >0rofesorul? a0elea1* la un nu/*r /are de fa0te, date, infor/a2ii, /*rturii, o0inii etc. Aceste Adove1i@ tre4uie selectate de 0rofesor 6n a3a fel 6nc7t s* fie se/nificative, s* e)0ri/e valoarea 0e care le -o acord* cadrul didactic, s* fie actuale 3i s* fie or8ani1ate 6ntr-o secven2* lo8ic*.

5n sf7r3it, cea de-a treia condi2ie este acceptabilitatea te/ei discursului de c*tre auditoriu. ( discu2ie asu0ra unei te/e 0e care auditoriul nu o acce0t* sau 6n le8*tur* cu care are serioase re1erve este, din c!iar 0unctul de 0ornire, serios afectat* 6n consecin2ele ei. $i8ur c* aici li4ertatea auditoriului s0ecial care este clasa 3colar* este li/itat*, te/ele 0ro8ra/ei sunt o4li8atorii at7t 0entru 0rofesor, c7t, /ai ales, 0entru elevi, dar nu 0ute/ trece 0rea u3or cu vederea c* reticen2a la te/* este un o4stacol serios 6n calea succesului 3colar. A/ 0utea s0une c* o 0recau2ie ele/entar* care tre4uie s* 6nso2easc* orice act de ar8u/entare este acordul ini2ial 6ntre cel care ar8u/entea1* 3i cel care este su0us actului ar8u/entativ. De /ulte ori, interesul 0entru ceea ce ur/ea1* a se trans/ite este suscitat 6nc* de la 6nce0ut de c*tre 0rofesorul 6nsu3i, dac* acesta 6i va ar*ta sau 6i va de/onstra elevului utilitatea cuno3tin2elor de 0si!olo8ie, 6i va tre1i curio1itatea 0entru a0lica2iile 0ractice ale 0si!olo8iei 3i va antici0a 0ro4le/ele la care acesta a3tea0t* r*s0uns. ( 8re3eal* care 0oate duce la 6nde0*rtarea elevilor de 0si!olo8ie o re0re1int* 0re1entarea seac* a datelor sau fa0telor, 0ornind de la 0re/isa c* ele vor4esc de la sine 3i, 0rin aceasta, asi8ur* ade1iunea celui ce rece0tea1*. 3. Demersuri discursive argumentative ( ar8u/entare este eficient* dac* duce la re1ultatul vi1at de cel care ar8u/entea1*, anu/e o42inerea acordului la te1* al celor c*rora le este adresat*, iar acest acord 3i convin8erea 6n le8*tur* cu 9uste2ea lui sunt un efect al ar8u /entelor ce se 0re1int* auditoriului. Dac* ad/ite/ c* ar8u/entarea este o for/* de 6nte/eiere, al*turi de de/onstra2ie, 6nsea/n* c* ea 0resu0une, ca orice 6nte/eiere, inferena 3i deci anu/ite re8uli de derivare a c*ror re0etare constituie condi2ia necesar* a validit*2ii. 5ntr-o lucrare scris* 6n ,B#J 3i intitulat* *'e 7ses of Argument" e0iste/olo8ul $te0!en &oul/in arat* c* lo8ica ar8u/ent*rii nu contra1ice re8ulile lo8icii de/onstra2ieiI ea relev* noi te/eiuri 0entru derivare, 6n afara celor strict lo8ico-for/ale, te/eiuri A/ateriale@. Dar nu ar /ai fi lo8ic* dac* ar a4andona co/0let cerin2ele lo8ice ce se i/0un 6n ca1ul de/onstra2iei. &oul/in consider* c* lo8ica ar8u/ent*rii este o Alo8ic* 0ractic*@, adic* o lo8ic* a utili1*rii cate8oriilor de ar8u/ente 6n diferite conte)te discursive. 5n 0rocesul de interco/unicare cotidian*, fiecare individ 0re1int* date sau o eviden2* care sunt le8ate 0rin $ustificare sau raionament de o concluzie. 5/4inarea ar8u/entelor este corelativ* diferitelor for/e de ra2iona/ent utili1ate. Eor/ele clasice ale ra2iona/entului sunt deduc2ia, induc2ia 3i analo8ia. Eiecare dintre aceste for/e are o valoare ar8u/entativ*.

(educia este derivarea ri8uroas* a unei 0ro0o1i2ii, nu/it* concluzie, din alte 0ro0o1i2ii date, nu/ite premise. Caracteristica 0rinci0al* a ra2iona/entului deductiv este aceea c* dac* 0re/isele sunt adev*rate, conclu1ia nu 0oate fi fals* >dac* ra2iona/entul deductiv e valid, corect?. Conclu1ia acestui ti0 de ra2iona/ent decur8e 6n /od necesar din 0re/ise >este i/0licat* 6n ele?, deoarece nu afir/* ni/ic 6n afar* de ceea ce se afl* de9a 6n 0re/ise. 5n ca1ul unei ar8u/ent*ri deductive, sensul conclu1iei este i/0licat de sensul 0re/iselor. A ar8u/enta deductiv 6nsea/n* a e)0licita 6n conclu1ie ceea ce se afl*, i/0licit, 6n 0re/ise. 5n ceea ce 0rive3te ra2iona/entul inductiv, el este /en2ionat de Aristotel 6n *opica 3i const* 6n Aa 0leca de la ca1uri individuale 0entru a accede la universal@. Pute/ defini inducia dre0t o /etod* de 8enerali1are neli/itat* 0ornind de la fa0tele 0articulare ale e)0erien2ei. Dac* 6n ra2iona/entul deductiv conclu1ia derivat* din 0re/ise adev*rate este cu certitudine adev*rat*, 6n ra2iona/entul inductiv, conclu1ia este doar probabil, c!iar dac* ea a fost o42inut* din 0re/ise si8ur adev*rate. E)0lica2ia se afl* 6n fa0tul c*, 6ntr-un ra2iona/ent inductiv, conclu1ia s0une /ai /ult >este /ai 8eneral*? dec7t 0re/isele din care ea a fost o42inut*. 5n acela3i ti/0 6ns*, aceste 0re/ise nu con2in o infor/a2ie suficient* 0entru a 0er/ite inferarea cu certitudine a conclu1iei din 0re/ise. Petre +ote1atu e)0ri/a s0ecificul celor dou* ti0uri de ra2iona/ent 6n felul ur/*torG Aeste si8ur c* toate 0ro0riet*2ile 8enului sunt 3i 0ro0riet*2i ale s0eciei sale, dar este cu totul nesi8ur ce 0ro0riet*2i ale s0eciilor sunt 3i 0ro0riet*2i ale 8enului@ >+ote1atu, ,BC,, 0. C?. A fost o vre/e c7nd s-a considerat c* induc2ia 3i deduc2ia vin 6n conflict. $-a su4liniat c* induc2ia este /etoda 3tiin2ei 3i unicul 0rodus de cunoa3tere real*. Deduc2ia a fost socotit* o /etod* 0ur for/al*, f*r* valoare 6n desco0erirea adev*rului factual. 5n 0re1ent 6ns*, s-a a9uns la conclu1ia c*, c!iar dac* unele 3tiin2e o0erea1* 0re0onderent deductiv >de e)e/0lu, /ate/atica sau lo8ica?, iar altele 0re0onderent inductiv >de e)e/0lu, c!i/ia, fi1ica?, de1voltarea unei 3tiin2e n-ar fi 0osi4il* f*r* coo0erarea 6ntre inferen2ele inductive 3i inferen2ele deductive, care se co/0letea1* 3i se s0ri9in* reci0roc. La fel se 6nt7/0l* 3i 6n 0rocesul 0red*rii. Rolul 0rofesorului nu este nu/ai s* 0re1inte cuno3tin2ele, dar s* le 3i e)0lice, s* le ar8u/ente1e, astfel 6nc7t ele s* fie efectiv 6n2elese. Cu c7t 6n 0redare se caut* /ai /ult s* se 6nlesneasc* 6nsu3irea cuno3tin2elor, cu c7t se utili1ea1* 6n cadrul ei /ai /ulte de/onstra2ii 3i ar8u/ente, cu at7t ea se 4a1ea1* /ai /ult 0e lo8ic*. Din acest /otiv, 6n 0redarea 0si!olo8iei 0rofesorul va folosi a/4ele ti0uri de de/ersuriG at7t demersul deductiv, c7t 3i demersul inductiv. Uneori se 0orne3te de la e)e/0le, de la fa0te concrete 0entru a se a9un8e T 0rin anali1*, sinte1* 3i 8enerali1are T la

defini2ia unei no2iuni, la enun2ul unei re8uliI alteori se introduc de la 6nce0ut defini2ii ori descrieri concise ale unui feno/en 0si!ic, care se ilustrea1* a0oi cu a9utorul datelor concrete. 14+4 Argumentarea prin inducie Anali1a 0si!olo8ic* a /ecanis/elor 6nsu3irii cuno3tin2elor la diferite disci0line de 6nv*2*/7nt >I. Radu, ,BJ., 00. CJ-,,B? a 0us 6n eviden2* fa0tul c* 6nsu3irea cuno3tin2elor noi 0resu0une st*07nirea unor re0re1ent*ri sau no2iuni anterioare care ofer* 0re/isele 0entru 6nsu3irea noilor cuno3tin2e. Altfel s0us, nu se 0ot construi de/ersuri de instruire eficiente f*r* s* se 2in* cont de cuno3tin2ele anterioare ale elevilor. Luarea 6n considerare a cuno3tin2elor 3i no2iunilor e/0irice ale elevilor 6n vederea valorific*rii sau a restructur*rii con2inutului lor face ca, 6n reali1area 0rocesului de instruire, 0rofesorul s* alea8* de/ersurile inductive. 5n 0lus, 3i 0rinci0iile didactice reco/and* ca 6nsu3irea noilor cuno3tin2e s* se fac* 0arcur87nd dru/ul de la u3or la 8reu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la a4stract. (r8ani1area de/ersului didactic 0ornind de la cuno3tin2ele anterioare ale elevilor /odific* esen2ial rela2iile dintre 0rofesor 3i elevi. Elevii se v*d i/0lica2i 6n 0rocesul de instruire, devin activi 3i /otiva2i, a3te0t6nd o a0reciere a contri 4u2iei lor. Instruirea c73ti8* astfel 6n eficacitate, c*ci co0ilul 6nva2* /ult /ai te/einic ceea ce 3i-a 6nsu3it 0rin efort 0ro0riu 3i 0rintr-o trecere natural* de la cuno3tin2ele anterioare, de la e)0erien2a lui de via2* la cuno3tin2ele noi. A. Her4ert $/it! este de 0*rere c* 6nv*2area 0rin induc2ie T adic* acea 6nv*2are 0rin inter/ediul c*reia elevul 63i construie3te /ai /ult sau /ai 0u2in sin8ur 8enerali1*rile, conclu1iile T este de 0referat 6nv*2*rii deductive, 6n care conclu1iile sunt 8ata 0re1entate 3i atunci elevul nu are dec7t a le /e/ora. 5n 0lan /etodic, ar8u/entarea 0e 4a1a 0rocedurilor inductive 6l o4li8* 0e 0rofesor s* 0orneasc* de la e)e/0le, fa0te concrete, ca1uri 0articulare, 0entru a a9un8e 0rin anali1*, sinte1* 3i 8enerali1are, la defini2ia unei no2iuni, la enun2ul unei re8uli etc. 5n lec2iile de 0si!olo8ie, 0rofesorul folose3te deseori acest 0rocedeu, 0entru c* elevii au astfel 0osi4ilitatea s* desco0ere sin8uri notele caracteristice ale unui feno/en 0si!ic 3i, 6n 0lus, se asi8ur* /en2inerea rela2iei 0si!olo8iei cu via2a. Descrierea se inte8rea1*, 6n i0osta1a invocat*, strategiilor inductive de structurare 3i 6nte/eiere a infor/a2iei, 6n care no2iunile se for/ea1* 0e 4a1a des0rinderii notelor co/une unui 8ru0 de o4iecte >fa0te? sau e)e/0le 0re1entate. Prin descriere, 0rofesorul aduce 6n fa2a elevilor date concrete, fa0te de o4serva2ie, din a c*ror e)a/inare se va des0rinde esen2ialul, rela2iile constante

dintre fa0te, condensate 6n anu/ite 8enerali1*ri e/0iriceG no2iuni, le8i, 0rinci0ii. A3adar, 6nsu3indu-3i cuno3tin2e, elevul trece de la datele 0erce02iei la no2iuni, de la e)a/inarea fa0telor 4rute la 8enerali1*ri sau 0rinci0ii. Eor/area no2iunii nu se reduce 6ns* la si/0la selec2ie a notelor co/une, ci 6nsea/n*, totodat*, 3i o 0relucrare. Datele 0erce02iei ne/i9locite sunt transfor/ate, 0relucrate 6n conce0t 8ra2ie activit*2ii de a4stracti1are 3i 8enerali1are, diferen2iere 3i asi/ilare. $tructurarea /aterialului, or8ani1area ofertei de date\e)e/0le sunt foarte i/0ortante 6n 0rocesul de conce0tuali1are. Contea1* nu nu/ai nu/*rul, c7t /ai ales varietatea e)e/0lelor 0re1entate. Ilustrarea unilateral*, varia2ia insuficient* sau inadecvat* a datelor 3i fa0telor care servesc la introducerea defini2iei 0ot duce fie la o ngustare a con2inutului no2iunii, fie la o lrgire sau e)tensie ne0er/is* a acestuia >Radu, ,BJ., 0. #K?. Res0ectarea e)i8en2elor conce0tuali1*rii nu este un lucru u3or de reali1at 6n de/ersul didactic. Din acest /otiv, 0rofesorul 0refer* deseori calea deductiv* 6n 0redarea cuno3tin2elor. C!iar dac* 0resu0une anu/ite dificult*2i, uneori c!iar a4ateri de la e)i8en2ele unei conce0tuali1*ri, o02iunea 0rofesorului 0entru un de/ers inductiv 6n /o/entul fa/iliari1*rii elevului cu un feno/en 0si!ic 0oate s0ori 8radul de i/0licare a elevului 6n desf*3urarea lec2iei, 6i tre1e3te interesul, 6i /en2ine aten2ia 3i s0ore3te, astfel, durata re2inerii 3i eficien2a utili1*rii cuno3tin2elor. Atractivitatea cuno3tin2elor de 0si!olo8ie va fi /ult s0orit* dac* elevul va desco0eri fa0tul 0si!olo8ic 6n s0atele unor situa2ii de via2* cu care el este 1ilnic confruntat. Nu se 0oate conce0e, de e)e/0lu, 0redarea cuno3tin2elor de 0si!olo8ia 0ersonalit*2ii f*r* a lua dre0t cadru de o4serva2ie via2a codidian* 3i f*r* a descrie ceea ce se i/0une aten2iei 6n le8*tur* cu o 0ersoan*, adic* fa0tele sale de conduit*, as0ectul fi1ic, rela2iile cu ceilal2i, activit*2ile 0e care le desf*3oar*, 0erfor/an2ele la care a9un8e etc. Infor/a2ia de start este deci cu 0rec*dere, una o4serva2ional*, for/at* dintr-o colec2ie de date de ordin calitativ des0re fa0te, activit*2i, rela2ii. Prin descriere, elevul ia cuno3tin2* de o serie de co/0orta/ente s0ecifice ale o/ului, conse/nate 6n situa2ii dintre cele /ai diferite. Aceste date e/0irice vor servi dre0t cadru de clasificare provizoriu al tr*s*turilor de 0ersonalitate. Pentru a o42ine datele e/0irice care s* constituie 4a1a de 0lecare 6n studiul tr*s*turilor de 0ersonalitate, su8er*/ cadrelor didactice s* or8ani1e1e ur/*torul e)erci2iu cu eleviiG A'7ndi2i-v*, fiecare dintre voi, la cineva de acela3i se) 0e care 6l cunoa3te2i 4ine, a0oi 6l >o? descrie2i, scriind cuvinte, 0ro0o1i2ii sau fra1e care s* e)0ri/e ceea ce crede2i c* re0re1int* caracteristici esen2iale >definitorii? ale acestei 0ersoane@.

$e 0ot face liste cu tr*s*turile descrise de elevi, care vor fi 8ru0ate 6n cate8orii te/0era/entale, a0titudinale 3i caracteriale. Ur/ea1* a0oi ca, 6n anali1ele ce se vor face fiec*rei tr*s*turi de 0ersonalitate, datele 0reli/inare s* fie co/0letate cu noi o4serva2ii, cu e)0lica2ii 3i inter0ret*ri care s* 0er/it* reducerea variet*2ii datelor ini2iale la anu/i2i Ainvarian2i@. Un de/ers oarecu/ ase/*n*tor 0oate fi a0licat 0entru fa/iliari1area elevilor cu s0ecificul 0roceselor afective. $e cere elevilor s* descrie 6n cuvinte sau 0ro0o1i2ii care sunt tr*irile lor su4iective >ceea ce si/te fiecare? atunci c7nd sunt confrunta2i cu ur/*toarele situa2ii concreteG >,? &e 0re1in2i ne0re8*tit la e)a/en. >-? E3ti 0rins co0iind la te1*. >.? C73ti8i o su/* i/0ortant* de 4ani la Loto. >K? Vi1ione1i un fil/ !orror. >#? &e des0ar2i de un 0rieten care se /ut* 6n alt* localitate. >;? Ai aflat c* a a0*rut un nou ro/an al scriitorului 0referat. >C? E3ti 0ede0sit 0e nedre0t >de e)e/0lu, 0ri/e3ti nota doi 0e /otiv c* ai suflat cole8ului, ceea ce nu e adev*rat?. R*s0unsurile elevilor vor fi folosite 0entru a ar*ta c* eveni/entele, situa2iile cu care ne confrunt*/ nu ne las* indiferen2i, ci deter/in* anu/ite tr*iri afectiveG unele eveni/ente ne 4ucur* >a0ari2ia ro/anului scriitorului 0referat?, altele ne 6ntristea1* >des0*r2irea de 0rietenul ce se /ut* 6ntr-o alt* localitate?, unele fa0te tre1esc entu1ias/ >c73ti8ul de la Loto?, 6n ti/0 ce altele deter/in* indi8narea >0ede0sirea 0e nedre0t?. Natura acestor tr*iri este 6n str7ns* le8*tur* cu tre4uin2ele, interesele 3i as0ira2iile 0ersoanei. Prin afectivitate tr*i/ su4iectiv rela2iile noastre cu /ediul 6ncon9ur*tor, reflect*/ aceste rela2ii, 0une/ 6n relief /*sura 6n care necesit*2ile noastre interne sunt sau nu satisf*cute. Eiecare individ 63i reflect* 0ro0riile tr*iri, situa2ii 3i 6/0re9ur*ri de via2*, de unde 3i diversitatea deconcertant* a tr*irilor afective. De1v*luind elevilor se/nifica2ia 0si!olo8ic* a reac2iilor 3i co/0orta/entelor lor 6n anu/ite situa2ii, 6i 0rovoc*/ >co8nitiv 3i e/o2ional, fire3te? la o 9udecat* 0ro0rie c7t /ai o4iectiv* at7t asu0ra conduitei 0ersonale, c7t 3i asu0ra conduitei celorlal2i. Un alt exemplu de utilizare a demersului inductiv este in cazul temei Motivaia. Pentru ca elevii sa ajung s neleag ce este motivaia i care este gama motivaiilor conduitei umane, putem pleca de la analiza datelor o inute n urma rspunsurilor elevilor la urmtoarele ntre ri! "e anume v determin s nvai la psi#ologie$ Ce anu/e v* deter/in* s* nu 6nv*2a2i la 0si!olo8ieU Ce anu/e v* deter/in* s* le8a2i 0rieteniiU Pe 4a1a

r*s0unsurilor elevilor vo/ alc*tui liste cu /otivele care i-au deter/inat s* ac2ione1e 6ntr-un anu/e fel. Profesorul 0oate for/ula o 8enerali1are, 3i anu/e aceea c* orice activitate u/an* este deter/inat* de ceva, de un /o4il sau un /otiv. Dac* uneori nu ne d*/ sea/a de ce 6ntre0rinde/ o ac2iune sau alta, nu 6nsea/n* c* /otiva2ia este a4sent*. Pute/ s0une, 6ntr-o 0ri/* a0ro)i/a2ie, c* Atotalitatea /o4ilurilor interne care sus2in ener8etic 3i direc2ionea1* activitatea u/an* 0oart* nu/ele de /otiva2ie@. Defini2ia /otiva2iei este, 6n acest ca1, re1ultatul unei induc2ii desf*3urate la nivelul cunoa3terii co/une. Nu a/ e0ui1at, nicidecu/, 8a/a /otivelor ac2iunii u/ane 0rin inventarierea f*cut*, dar ea a oferit o 4a1* de date suficient* 0entru a face o 8enerali1are 3i a fi)a un enun2 universal. Profesorul 0oate a0oi s* co/0lete1e 3i s* ordone1e 6n cate8orii toate ti0urile de structuri /otiva2ionale. De/ersurile ar8u/entative inductive sunt atractive 0entru elevi deoarece 0resu0un, 0e de o 0arte, o valorificare a e)0erien2ei de via2* a elevului 3i, 0e de alt* 0arte, o co4or7re a 0si!olo8iei din turnul ei de filde3 0entru a se ancora 6n realitatea i/ediat* 3i a de1v*lui /ecanis/ele ce 8enerea1* co/0orta/entul cotidian. 14.4 Argumentarea prin deducie Dac* anali1*/ /odalitatea de or8ani1are a cuno3tin2elor din /anualul de 0si!olo8ie, vo/ o4serva c* /ulte te/e de4utea1* cu definirea feno/enului 0si!ic studiat, definire ur/at* de caracteri1*ri 3i a0oi de ilustr*ri ale con2inutului no2iunii. (02iunea 0rofesorului 0entru un de/ers ar8u/entativ deductiv 0oate fi deter/inat*, 0e de o 0arte, de /odelul su8erat de /anual, iar 0e de alt* 0arte, de credin2a c* introducerea defini2iei la 6nce0utul lec2iei este /ult /ai eficient*, aceasta asi8ur7nd o0erarea 0er/anent* cu 6nsu3irile esen2iale, conduc7nd astfel la asi/ilarea /ai ra0id* a cuno3tin2elor 3tiin2ifice. 5n 0lus, defini2iile cu0rind 6ntr-o for/* concentrat* 6nsu3i con2inutul no2iunii 3i ele vor 0er/ite 0rofesorului ca, 0rin anali1a acestora, s* de1v*luie notele esen2iale ale no2iunii definite. A3adar, 6n 0lan /etodic, de/ersul ar8u/entativ deductiv se reali1ea1* 0ornind de la defini2ii, caracteri1*ri ale unui feno/en 0si!ic, le8i de /anifestare 3i a9un87nd la anali1a unor ca1uri 0articulare. 5n felul acesta, elevii au 0osi4ilitatea de a constata /odul s0ecific 6n care se /anifest* adev*rurile 8enerale 6n ca1urile 0articulare studiate, dar 3i 0osi4ilitatea de a 6ncadra anu/ite ca1uri 0articulare 6ntr-o clas* sau le8e 8eneral*. 5ntr-un de/ers deductiv, un rol deose4it de i/0ortant 6l au e)e/0lele care de1v*luie, ilustrea1* con2inutul unei no2iuni. Acest lucru este cu at7t /ai i/0ortant 6n 0si!olo8ie, cu c7t conce0tele cu care se o0erea1* au nu nu/ai o valoare

teoretic*, ci 3i o valoare concret-intuitiv*, care 0une 6n rela2ie a4strac2ia conce0tual* cu fa0tele 0si!ice o4servate. E)cesul de a4strac2ie 0oate s* d*une1e efortului ar8u/entativ. Dincolo de conce0te 3i ar8u/ente, tre4uie vi1at* /ereu realitatea e/0iric* 3i, din acest /otiv, tre4uie s* recur8e/ la e)e/0le 4ine alese, care 0ot ac2iona asu0ra sensi4ilit*2ii 3i i/a8ina2iei elevului. Ce este un e)e/0luU E)e/0lul re0re1int* recursul la un fa0t sin8ular, la un ca1 0articular, la un eveni/ent e/0iric. E)e/0lul dese/nea1* o re0re1entare concret* care 0er/ite a evita 0ura a4strac2ie sau ver4alis/ul, a controla 6ntr-un do/eniu 0articular al anali1ei le8iti/itatea unei e)0resii sau no2iuni. E)e/0lul constituie o 0av*1* 6/0otriva unei a4strac2ii li0site de intui2ie. Unii autori fac distinc2ie 6ntre e)e/0lu 3i ilustrareG A... este 4ine ca ilustrarea s* fie /ai vie, s* includ* a/*nunte fra0ante, dar 6n acela3i ti/0 0recise. E)e/0lul 6ns* se reco/and* s* fie /ai so4ru, ades0uiat 0rudentb de a/*nunte ce ar 0utea a4ate aten2ia auditoriului de la sco0ul 0rinci0al 0e care 3i-l 0ro0une ar8u/entarea@ >N*st*3el, Ursu, ,BJ<, 00. -.J--K<?. (4serva2ia aceasta tre4uie 0oate discutat* /ai atent. 5ntr-adev*r, ilustr*rile vin s* ne arate /odul 6n care Alucrea1*@ le8ea, no2iunea, a4strac2ia 6ntr-o situa2ie dat*. Este /otivul 0entru care ele sunt 6nso2ite de a/*nunte, de conte)te favora4ile, de factori favori1an2i sau, di/0otriv*, o4stacole. E)e/0lul 6ns* este ti0ic 0entru a/4i2ia ne/*surat* a ca1ului 0articular de a accede la le8e. De aici, necesitatea ca el s* fie ilustrativ 0entru le8ea dat*, esen2ial 0entru cate8oria de feno/ene 0e care o ilustrea1*. Un 4un e)e/0lu este uneori suficient 6ntr-o ar8u/entare 0entru a asi8ura asu/02ia unei 8enerali1*ri, 6n ti/0 ce ilustra2ii /ulti0le 0ot s* r*/7n* f*r* efect. Care este deci rolul e)e/0lului 6ntr-o ar8u/entareU E)e/0lul nu 0oate su4stitui o ar8u/entare. El vine 3i 0une o 0ro4* i/0ortant* 0entru sau contra a ceea ce ar8u/enta2ia ur/*re3te s* sus2in* sau s* res0in8*. E)e/0lele sunt introduse cu sco0ul de a reda /ai clar /esa9ul, de a-l face /ai 4ine 6n2eles ori cu sco0ul de a-l 0reci1a 3i 6nt*riG As* confir/e, s* 0reci1e1e, s* ilustre1e un conce0t sau un discurs lo8ic T aceasta este trea4a e)e/0lului, servitor al conce0tului care tre4uie s* r*/7n* st*07nul. Cu alte cuvinte, conce0tul sau ideea 0er/it 9udecarea e)e/0lului, iar nu inversG intelectul e cel care co/and* 3i, 6n aceast* 0ers0ectiv*, tre4uie s* li/it*/ strict 6ntre4uin2area e)e/0lelor 3i s* le conce0e/, 0e c7t 0osi4il, ca su4ordonate vederilor intelectului@ >Russ, ,BBB, 0. ,CK?. Cel care folose3te e)e/0lul tre4uie s* 6l alea8* astfel 6nc7t s* fie adecvat defini2iei, re8ulii sau le8ii 0e care vrea s-o 0un* 6n eviden2*. De aceea nu tre4uie nici s* 6n/ul2i/ e)e/0lele, nici s* le consider*/ 6n ele 6nsele, f*c7nd a4strac2ie de ar8u/entare. Neres0ectarea acestor cerin2e 0oate crea auditoriului o stare de confu1ie.

A/ insistat asu0ra acestor e)i8en2e ale folosirii e)e/0lului 6ntr-un de/ers deductiv deoarece, 6n 0ractica educa2ional*, 0ot fi constatate erori diferiteG fie 0rofesorii dis0re2uiesc rolul e)e/0lului 6n ar8u/enta2ie 3i atunci 6l folosesc sau nu 6n func2ie de ins0ira2ia de /o/ent >deci f*r* o selec2ie 3i o 0re8*tire 0reala4il* a e)e/0lelor?, fie e)a8erea1* rolul e)e/0lului, consider7nd c* el sin8ur este suficient de 8r*itor 0entru a sur0rinde esen2a unui feno/en 0si!ic 3i, 0rin aceasta, eli/in* 0ractic anali1a conce0tual* ri8uroas*. Vo/ ur/*ri acu/ desf*3urarea unui de/ers ar8u/entativ deductiv utili1at 0entru 0redarea unei secven2e din lec2ia 0rivitoare la aten2ie. 5n /anualul de 0si!olo8ie, 0ri/a secven2* din lec2ie este consacrat* caracteri1*rii 3i definirii aten2iei. Pentru ca elevii s* 6n2elea8* ce este aten2ia 3i care este rolul ei 6n via2a 0si!ic*, 0rofesorul 0oate ale8e un de/ers inductiv, fiind tentat /ai ales de fa0tul c* e)ist* suficiente co/0orta/ente /anifeste, r*s0unsuri vi1i4ile ale or8anis/ului la sti/ulii de /ediu, care s* constituie o 4a1* de date suficient* ce ar 0utea fi discutat* 3i anali1at* a0oi cu elevii 0entru a e)tra8e caracteristicile 3i, res0ectiv, defini2ia aten2iei. Crede/ 6ns* c* un ase/enea de/ers, dac* nu este condus cu 0rice0ere, risc* s* r*/7n* doar la o latur* a feno/enului aten2iei, 3i anu/e la /odul de e)0ri/are a aten2iei 6n co/0orta/ent 3i s* 0iard* din vedere /ecanis/ul neurofi1iolo8ic al aten2iei. Pentru a fi accesi4il elevilor de liceu, feno/enul aten2iei este /ult si/0lificat, 6ns* re8*si/, totu3i, 6n fra8/entul din /anual, suficiente date care tri/it at7t c*tre /odelul fi1iolo8ic al aten2iei >Aaten2ia i/0lic* alte dou* st*ri neurofunc2ionale, 3i anu/e starea de ve8!e 3i starea de vi8ilen2*...@?, c7t 3i c*tre di/ensiunile 0si!ice ale aten2iei. 5n aceste condi2ii, dat* fiind dificultatea conce0telor, ni se 0are /ai 0rofita4il s* a0el*/ la un de/ers deductiv, res0ectiv s* 0orni/ de la defini2ia aten2iei, a0oi s* anali1*/ 3i s* ilustr*/ fiecare caracteristic* 6n 4a1a acestei defini2ii. Aten2ia se define3te dre0t Afeno/enul 0si!ic de activare selectiv*, concentrare 3i orientare a ener8iei 0si!onervoase 6n vederea desf*3ur*rii o0ti/e a activit*2ii 0si!ice, cu deose4ire a 0roceselor sen1oriale 3i co8nitive@. Aceast* defini2ie a aten2iei sur0rinde, sintetic, at7t /ecanis/ul, su4stratul fi1iolo8ic, c7t 3i e)0resia co/0orta/ental* a aten2iei. Selectivitatea este 0rinci0ala caracteristic* a aten2iei. Vo/ 6n2ele8e /ai 4ine acest lucru dac* ne 87ndi/ la fa0tul c* o/ul este asaltat 6n 0er/anen2* de nenu/*ra2i sti/uli. Din aceast* cantitate nu a9un8 6n con3tiin2* dec7t o /ic* 0arte dintre ei. $e reali1ea1* deci o i/0ortant* selec2ie a sti/ul*rilor 3i, 6n acest 0roces, un rol central este 6nde0linit de aten2ie. Aten2ia se /anifest* ca un filtru activ care 0oten2ea1* ac2iunea anu/itor sti/uli, favori1ea1* anu/ite /esa9e

c*tre instan2ele cere4rale su0erioare 3i, 6n acela3i ti/0, su0ri/* sau i8nor* /esa9ele li0site de se/nifica2ie. De e)e/0lu, dac* citi/ cu interes o carte, te)tul ne a4soar4e toate 87ndurile 3i ceea ce se 0etrece 6n 9ur >18o/ote, conversa2ie? nu este 6nre8istrat. De ase/enea, ni s-a 6nt7/0lat 0ro4a4il /ultora dintre noi s* ne afl*/ 6ntr-o 6nc*0ere a8lo/erat* unde se 0oart* /ai /ulte conversa2ii 3i noi s* ne orient*/ aten2ia s0re o sin8ur* conversa2ie, i8nor7ndu-le 0e toate celelalte. Acela3i lucru se 6nt7/0l* 3i c7nd vor4i/ la telefon 6ntr-o 6nc*0ere 6n care se discut* sau se ur/*re3te televi1orul. &oate aceste e)e/0le arat* c* aten2ia selectea1* 3i su0ri/* 6n acela3i ti/0. Aten2ia la un sti/ul 6nsea/n* neaten2ia fa2* de ceilal2i sti/uli. ( a doua caracteristic* a aten2iei este orientarea" direcionarea s0re un sti/ul 0re1ent sau a c*rui a0ari2ie este a3te0tat* 6n viitorul a0ro0iat >Eloru, ,BC;, 00. -,---?. E)ist* situa2ii 6n care un sti/ul nea3te0tat >e)e/0luG un 18o/ot 0uternic, o lu/in* intens*, soneria telefonului? 0rovoac* o reacie de orientare c*tre sursa de sti/ulare, un r*s0uns refle), involuntar, care este, de o4icei, de scurt* durat*. 5n alte situa2ii 6ns*, orientarea se /anifest* su4 for/a unei atitudini 0ersistente, de a3te0tare 3i de 0re8*tire. Elevul care a3tea0t* su4iectul lucr*rii scrise, 0ilotul care a3tea0t* 0er/isiunea de a ateri1a din 0artea turnului de control, s0ortivul la start care a3tea0t* se/nalul de 0ornire sunt doar c7teva e)e/0le de orientare a aten2iei 6n vederea rece02iei o0ti/e 3i a r*s0unsului 0ro/0t la o cate8orie de sti/uli ce ur/ea1* s* a0ar*. Pute/ s0une deci c* nu e)ist* aten2ie f*r* orientarea activit*2ii 0si!ice 6ntr-o anu/it* direc2ie. A treia caracteristic* a aten2iei se refer* la intensificarea i concentrarea optim a energiei psi'onervoase s0re ceea ce constituie o4iectul aten2iei. $-a de/onstrat, 0rin 6nre8istr*ri electroencefalo8rafice, c* atunci c7nd su4iectul este atent, undele electrice oscilea1* foarte ra0id 3i sunt de volta9 sc*1ut. Un /ecanis/ activator, dina/o8en al creierului este 0us 6n func2iune ori de c7te ori aten2ia este atras* de un sti/ul e)tern ori 6ndre0tat* voluntar c*tre un o4iectiv anu/e. Nivelul activit*2ii 0si!ice este /ai ridicat 6n cursul concentr*rii aten2iei, ceea ce face ca o4iectul aten2iei s* fie reflectat /ult /ai clar, /ai 0recis, /ai 0re8nant 6n ra0ort cu fondul. $-a co/0arat Afocarul aten2iei@ cu un fascicul de ra1e lu/inoase 6ncon9urat de o 1on* de 0enu/4r*I o4iectele situate 6n focar sunt 0re1ente clar, cele situate la 0eriferie dau o i/a8ine /ai 0u2in distinct*, de3i ne d*/ sea/a de 0re1en2a lor >Eloru, ,BC;, 0. J-?. De e)e/0lu, 6n ti/0ul unui e)a/en, concentrarea 0rofund* asu0ra re1olv*rii su4iectelor se datorea1* focali1*rii aten2iei 6n 0aralel cu in!i4area relativ* a altor 1one corticale 3i cu li/itarea ac2iunii sti/ulilor colaterali. A3adar, sunte/ at7t de a4sor4i2i de su4iecte >care au o se/nifica2ie deose4it*

0entru noi?, 6nc7t face/ a4strac2ie de factorii 0ertur4atori, interni sau e)terni >18o/ot, o4oseal*, lu/in* 0roast*, fri8 sau c*ldur* e)cesive?. Concentrarea aten2iei asu0ra o4iectelor 3i feno/enelor 6ncon9ur*toare sau asu0ra 0ro0riilor idei, re0re1ent*ri 3i ac2iuni are ca efect cre3terea eficien2ei activit*2ii de cunoa3tere. Aceste di/ensiuni ale aten2iei T orientare, selec2ie, activare T 0ot fi anali1ate se0arat nu/ai 6n condi2ii e)0eri/entale s0ecialeI 6n condi2ii naturale ele sunt inte8rate 6ntr-un 0roces 0si!ofi1iolo8ic unitar. (r8ani1area infor/a2iei 6n /anier* deductiv*, 0ornind de la defini2ie, caracteristici 8enerale 3i trec7nd, cu a9utorul e)e/0lelor, c*tre /anifest*rile 0articulare ale aten2iei ni s-a 0*rut /ai 0rofita4il* deoarece, 0e 4a1a caracteristicii de9a enun2ate, elevii se orientea1* /ult /ai ra0id 3i 0recis 6n deter/inarea ca1urilor 0articulare. Profesorul 0oate co/0leta aceast* secven2* discursiv* cu /ici e)erci2ii de/onstrative, 0oate solicita 3i elevilor e)e/0le care ilustrea1* orientarea, selectivitatea 3i concentrarea aten2iei, astfel 6nc7t s* se reali1e1e o 4un* 0re8*tire 0entru rece0tarea for/elor de /anifestare 3i a 6nsu3irilor aten2iei. Alteori, 0rofesorul 0oate s*-3i concreti1e1e e)0unerea a0el7nd la e)e/0le din 4io8rafii, /e/orii, literatur* 4eletristic*, fil/e 3i c!iar din 0resa cotidian*. cine/ s* rea/inti/ 6ns* fa0tul c* e)e/0lele din literatur* se aduc cu sco0ul de a ilustra un as0ect sau un 0roces 0si!ic oarecare 3i nu 0ot re0re1enta un /i9loc de cunoa3tere 3tiin2ific* a 0si!icului. Nu 6nt7/0l*tor, Vasile Pavelcu f*cea ur/*toarea o4serva2ie cu 0rivire la rela2ia 0si!olo8iei cu artaG Adesi8ur c* o0era unui Dostoievs=i 0oate servi ca /aterial ilustrativ de 0ri/* /7n* 0entru un 0si!olo8, dar nu/ai ca /aterial intuitiv, de ilustrare. (4serva2ia unui ro/ancier nu 0oate avea valoarea de constatare a unui o/ de 3tiin2*, /ai 6nt7i 0entru c* 0e ro/ancier nu-l 0reocu0* adev*rul, ci efectul estetic >al fic2iunii sau al adev*rului?@ >Pavelcu, ,BBB, 0. C-?. Profesorul 0oate face a0el la e)e/0lele din literatur* /ai ales la ca0itolele des0re i/a8ina2ie, voin2*, afectivitate, tr*s*turi de 0ersonalitate. Preocu0a2i de 0rocesul de for/are, dar 3i de 6nsu3ire a no2iunilor, 0si!olo8ii au atras aten2ia asu0ra fa0tului c* no2iunile sunt 6n2elese 3i utili1ate nu at7t 6n func2ie de notele lor definitorii, c7t de e)e/0lele care le ilustrea1*. E)e/0lul care ne vine cel /ai u3or 6n /inte, 6n ra0ort cu un conce0t, este nu/it prototipul acestuia. ]i 6n 0rocesul de 0redare, 0entru a ilustra o no2iune, 0rofesorul folose3te cel /ai adesea e)e/0le cu valoare de prototip. Ce este 0rototi0ulU &er/enul de prototip are dou* acce02iuni u3or diferite > iclea, ,BBB, 00. ,K;-,#<?. 5ntr-o 0ri/* acce02iune, 0rototi0ul se refer* la unul sau /ai /ulte e)e/0lare reale, care a0ar cu cea /ai /are frecven2* c7nd se cere

e)e/0lificarea unei cate8orii. Acei /e/4ri ai cate8oriei cu ti0icalitatea cea /ai ridicat* sunt socoti2i 0rototi0uri ale cate8oriilor res0ective. $e consider* c* re0re1entarea /ental* a cate8oriei se face 6n aceste e)e/0lare-ti0 sau 0rototi0uri. De e)e/0lu, /*rul este de o4icei 0rototi0 0entru fructe 3i el este /ult /ai u3or evocat dec7t 8re0fruit-ul, /*slina etc. 5n a doua acce02iune, 0rototi0ul nu vi1ea1* un e#emplar real al cate8oriei, ci un e#emplar ideal, un portret%robot care 6nsu/ea1* caracteristicile /ai /ultor /e/4ri ai cate8oriei. $e 0resu0une c* din contactul cu diverse e)e/0lare ale unei cate8orii, su4iectul u/an a4stra8e tendin2a /edie sau 0rototi0ul cate8oriei res0ective. A/4ele feluri de 0rototi0uri sunt utili1ate de 0rofesor 6n 0redarea 0si!olo8iei 0entru ilustrarea unei no2iuni, a unui anu/it ti0 de 0ro4le/*, a unor 6nsu3iri, a unei cate8orii de feno/ene, ceea ce face ca elevii s* r*/7n* cantona2i la nivelul acestor e)e/0le-ti0 3i s* le utili1e1e 6n locul conce0telor. 5n aceste condi2ii, e)e/0lul ti0ic se transfor/* din /i9loc de ilustrare a no2iunii 6n 0urt*torul ei >Radu, ,BCK?. A3a se face c* ori de c7te ori este invocat un anu/it conce0t 0si!olo8ic, elevii se vor ra0orta la e)e/0lul-ti0 3i nu la notele caracteristice ale cate8oriei de feno/ene 0e care o re0re1int* 3i care sunt /ult /ai dificil de re2inut. De e)e/0lu, 0rofesorul d* defini2ia 0erce02iei, v*1ut* ca un A0roces sen1orial co/0le) 3i, totodat*, o i/a8ine 0ri/ar* ce con2ine totalitatea infor/a2iilor des0re 6nsu3irile o4iectelor 3i feno/enelor 6n condi2iile ac2iunii directe a acestora asu0ra anali1atorilor@. Pentru a face /ai 4ine 6n2eles acest conce0t, el ilustrea1* cu 0erce02ii vi1uale. Le s0une elevilor c* este suficient s* 0riveasc* 6n 9urul lor 3i vor avea i/a8ini 0erce0tive ale o4iectelor din clas* >4*nci, catedr*, rec!i1ite?, ale cole8ilor etc. A3adar, ilustrarea cea /ai frecvent* a 0erce02iei se face 0rin 0erce02ii vi1uale 3i /ai 0u2in 0rin 0erce02ii auditive, olfactive, tactilo-=ineste1ice, ca s* nu /ai vor4i/ de 0erce02ia ti/0ului ori a cau1alit*2ii. A3a se face c* elevii r*/7n /ereu la aceste e)e/0le 3i vor asocia de fiecare dat* 0erce02ia cu i/a8inea 0erce0tiv* vi1ual*, 6nt7/0in7nd dificult*2i 6n a recunoa3te alte for/e ale 0erce02iei. Pu3i 6n situa2ia de a reali1a un e)erci2iu a0licativ de 8enulG AIdentifica2i ti0urile de activit*2i 0erce0tive care sunt i/0licate 6nG activitatea de 6nv*2are, activitatea 0rofesional* a 0ilo2ilor, activitatea 3oferilor, 0ictorilor, dactilo8rafilor etc.@, elevii nu vor face a0el la conce0tul de A0erce02ie@, ci la re0re1entarea /ental* 0e care ei 3i-au for/at-o des0re ceea ce 6nsea/n* 0erce02ie. (r, acest lucru 6i 0oate a9uta uneori s* fac* o identificare /ai ra0id* >atunci c7nd este vor4a de 0re1en2a 0erce02iei vi1uale?, du0* cu/, alteori, 6i 0oate orienta 6n direc2ii 8re3ite. $unt situa2ii 6n care 0rofesorul e)e/0lific* 0rintr-un a3a nu/it A0ortret-ro4ot@ care tri/ite la o constela2ie de tr*s*turi co/une ce vor 0er/ite

identificarea unor ti0uri 0si!olo8ice. Aceste tr*s*turi co/une, 0e care '. All0ort le define3te dre0t Adis0o1i2ii 8enerali1ate 6n ra0ort cu care oa/enii 0ot fi 6n /od avanta9os co/0ara2i@ >All0ort, ,BB,, 0. .#<?, 0ot 0re1enta interes 6n /*sura 6n care, lu7nd act, de e)e/0lu, de co/0orta/entul unei 0ersoane, 6i 0une/ o etic!et*, o su4su/*/ unei cate8orii, unui anu/it ti0 0si!olo8ic. A3adar, 0rin aceste tr*s*turi co/une nu face/ dec7t s*-i oferi/ elevului indici du0* care s* 0oat* 9udeca oa/enii 3i s*-i 0lase1e 6n cate8orii. ( astfel de cunoa3tere este util* at7ta ti/0 c7t cel*lalt este un re0re1entant ti0ic al cate8oriei 6n care a fost 0lasat. 5n acela3i ti/0 6ns*, dac* aceste A0ortrete-ro4ot@ ne a9ut* 6n cunoa3terea a0artenen2ei de 8ru0 a unei 0ersoane, a statusului 3i rolurilor ei, a ne o0ri la aceste infor/a2ii 6nsea/n* a li0si individualitatea de structur*, a su0rasi/0lifica. &o2i oa/enii, c!iar 3i cei Ati0ici@, devia1* 6n anu/ite 0rivin2e de la nor/ele stereoti0e. Referindu-se la aceast* tenta2ie a o/ului de a su0rasi/0lifica 3i la fa0tul c* este i/0osi4il a re2ine tot at7tea varia4ile c7te as0ecte are o 0ersonalitate unic*, 'ordon All0ort afir/a c* Anici cel /ai lun8 ro/an, nici cea /ai ela4orat* istorie a unui ca1 nu 0ot da un 0ortret 3i o e)0lica2ie co/0let* asu0ra caracterului. Ra0oartele /ai scurte T inclusiv un 0si!o8raf T sunt a0roa0e inevita4il caricaturi. De o4icei, sunte/ 0e de0lin satisf*cu2i s* caracteri1*/ concis 0e ceilal2i oa/eni, dar 0rotest*/ ener8ic dac* sunte/ lic!ida2i 0rintr-o anali1* scurt*@ >All0ort, ,BB,, 0. #,.?. Atunci c7nd 0rofesorul 0re1int* 0ortretele ti0ice ale celor 0atru te/0era/enteG coleric, san8vinic, fle8/atic 3i /elancolic >6n cadrul de clasificare 0ro0us ini2ial de Hi00ocrate 3i reluat a0oi de /ai /ul2i autori?, tre4uie s* atra8* aten2ia elevilor asu0ra fa0tului c*, 6n 0ractic*, ti0uri te/0era/entale 0ure se 6nt7lnesc rar 3i c* atunci c7nd vor 6ncerca s* deter/ine te/0era/entul unei 0ersoane 6n 4a1a tr*s*turilor ce le-au fost 0re1entate, tre4uie s* 2in* sea/a de conte)tul\situa2ia 6n care se /anifest* >situa2ie curent*, situa2ie inedit*, situa2ie critic*, situa2ie li/it*?. 5n 0lus, e)ist* /ecanis/e de co/0ensare 6nv*2ate 6n ti/0ul vie2ii care 0ot s* constituie indici fal3i asu0ra te/0era/entului unei 0ersoane. E)ist*, de e)e/0lu, 0ersoane care 0re1int* /ulte din caracteristicile te/0era/entului fle8/aticG cal/, r*4dare, reactivitate e/o2ional* /ai redus*, /eticulos, cu8etat 6n tot ceea ce face, dar care s* ascund* 6n realitate un te/0era/ent coleric. Prin e)erci2iu re0etat, tenace, 0ot fi 6nvinse sau corectate anu/ite deficien2e. Un e)e/0lu de auto/odelare a tr*s*turilor de 0ersonalitate 3i inclusiv a celor te/0era/entale ni-l ofer* din nou &itu aiorescu, care l-a f*cut 0e ]er4an Cioculescu s* afir/eG Anu s-a n*scut oli/0ian, ci a devenit ca atare, 0rintr-o /unc* la4orioas* de /odelare con3tient* a 0ro0riei sale 0ersonalit*2i. Cel care a trecut 6n oc!ii conte/0oranilor s*i ca un o/ rece,

i/0asi4il, 8lacial, a fost 6n adolescen2* 3i tinere2e, ca 3i autorul lui Hert!er, un nelini3tit, un an)ios, un 0asionat@ >cf4 Co/*nescu, ,BB;, 0. ,.C?. A3adar, tre4uie s*-i 6nv*2*/ 0e elevi s* adune /ai /ulte unit*2i de infor/a2ie 3i s* nu se lase c*l*u1i2i doar de o sin8ur* cate8orie de indici sau doar de 0ri/ele i/0resii atunci c7nd doresc s*-i 6n2elea8* 0e ceilal2i. 1414 9ersuadarea prin argumente afective Ar8u/entarea 0rin a0elul la 0roceduri inductive sau deductive se 6nscrie 6n cate8oria ar8u/ent*rii lo8ice, ra2ionale, care 0une accentul 0e ca0acitatea rece0torului de a anali1a 3i de a sinteti1a, de a tra8e conclu1ii 0e 4a1a unor 8enerali1*ri acce0tate. 5n acela3i ti/0 6ns*, 0entru ca ra2iona/entul s* fie 0ro4ant, tre4uie s* se adrese1e voin2ei, afectivit*2ii, tre4uie s* interese1e 3i s* 0lac*. Procesul ar8u/ent*rii 0resu0une deci 3i o a4ordare afectiv*, care 0une accentul 0e ca0acitatea rece0torului de a se trans0une 6n situa2ia descris* 0rin /esa9, de a Atr*i@ 3i a Asi/2i@ e/o2iile care 6i sunt su8erate. Nu este vor4a, 6n acest ca1, de a deduce consecin2ele din 0re/ise, ci de a A0rovoca@ sau a Acre3te@ ade1iunea s0iritului la te1ele care sunt su0use asenti/entului s*u. De aceea, tre4uie s* convin8e/, dar s* 3i 0ersuad*/, adic* s* ur/*ri/ ade1iunea co/0let* T ra2ional* 3i afectiv* T a interlocutorului. Ca s* convin8e/, ne adres*/ direct intelectului, dar ca s* 0ersuad*/ tre4uie s* ne adres*/ 6ntre8ii 0ersonalit*2i a rece0torului. 5n 0si!olo8ie sunt /ulte su4iecte care 0ot fi a4ordate fie lo8ic, fie afectiv, fie lo8ic 3i afectiv si/ultan. Cel care ale8e a4ordarea lo8ic* va selecta anu/ite date 0e care le va ordona 6n secven2e lo8ice confor/ re8ulilor ra2iona/entului inductiv sau deductiv, iar 6ntre8ul /esa9 se va adresa ra2iunii interlocutorului sau auditoriului. De e)e/0lu, dac* 0rofesorul vor4e3te des0re rolul eredit*2ii 3i al 6nv*2*rii >educa2iei? 6n de1voltarea unei a0titudini, va face a0el la re1ultatele unor cercet*ri care indic* fa0tul c* a0titudinile sunt un Aalia9@ 6ntre ele/entul 6nn*scut 3i cel do47ndit 0rin e)erci2iu, f*r* a 0utea sta4ili cote 0entru fiecare dintre cele dou* di/ensiuni. anualul de 0si!olo8ie se re1u/* la a descrie ce 6nsea/n* o Adota2ie nativ*@, res0ectiv care sunt 0re/isele ereditare necesare 0entru de1voltarea a0titudinilor 3i a su4linia fa0tul c* Aa0titudinea de0inde de ereditate, dar nu este oferit* ne/i9locit de ea, ci se f*ure3te 6n condi2iile 0rile9uite de activitate@. (r, 0entru ca aceast* te1* s* fie credi4il* 3i convin8*toare, 0rofesorul 0oate oferi e)e/0le ale unor oa/eni cele4ri care au /anifestat a0titudini 0entru diferite do/enii e)tre/ de ti/0uriuG o1art a co/0us un /enuet la # ani,

'oet!e a scris la J ani lucr*ri literare, Enescu a intrat la C ani la Conservatorul din Viena. Aceste e)e/0le sunt un indiciu 0entru e)isten2a unor 0redis0o1i2ii native aflate la 4a1a a0titudinilor. 5n acela3i ti/0, a0titudinile devin s0ecifice datorit* 6nv*2*rii. arile crea2ii nu au fost 0osi4ile nu/ai 8ra2ie dota2iei native, ci 3i datorit* unui efort i/ens 3i dura4il. Referindu-se la necesitatea e)erci2iului 0er/anent 6n do/eniul 0ianului, 'eor8e Enescu o4i3nuia s* s0un*G ADac* nu c7nt o sin8ur* 1i, consecin2ele le si/t nu/ai euI dac* nu e)erse1 dou* 1ile, acest lucru este re/arcat de cole8ii /ei, iar dac* nu e)erse1 trei 1ile, de aceasta 63i d* sea/a 0u4licul din sal*@. Dac* 0rofesorul vrea s* construiasc* un /esa9 care se adresea1* e/o2iilor 3i senti/entelor, el nu se 0oate re1u/a la o 6n3iruire seac* a acestor e)e/0le. 5n 0ri/ul r7nd, e)e/0lele vor fi 0re1entate 6n conte)te /ai lar8i, 0rin inter/ediul fra8/entelor de /e/orii >de e)e/0lu, 0entru ca1ul 'oet!e 0oate fi folosit volu/ul 9oezie i adevr4 (in viaa mea , trad. de &udor Vianu, Editura 0entru literatur*, +ucure3ti, ,B;C?, al 4io8rafiilor, c!iar 3i al 0ovestirilor cu caracter anecdotic, deoarece /i9loacele literare au o 0uternic* 6nc*rc*tur* afectiv* 3i o for2* de 0enetrare /ult /ai /are dec7t si/0la descriere a unui fa0t e/0iric. 5n al doilea r7nd, 0re1entarea verbal a e)e/0lelor /en2ionate 0oate fi 6nso2it* de o cate8orie diferit* de /esa9e. Pute/ a0ela la i/a8ini >dia0o1itive, fil/e, foto8rafii?, 4en1i audio, instru/ente de co/unicare cu un 0uternic con2inut e/o2ional. 5n ra0ort cu /esa9ul ver4al, i/a8inea are un 0lus de for2*, c*ci te face s* ve1i 0ersoanele, eveni/entele, ac2iunile 3i s* devii un fel de co-0artici0ant la eveni/ente. Li/4a9ul nu are eficacitatea docu/entar* 3i afectiv* a i/a8inii 0entru c* el nu 0re1int* lucrurile, ci le evoc* nu/ai. Poate c* nu totdeauna 0rofesorul are ti/0ul sau /i9loacele /ateriale necesare 0entru a a0ela la aceast* cate8orie de /esa9e, dar ar 0utea valorifica 6n or* secven2e din fil/e anterior vi1ionate de elevi la televi1iune sau la cine/ato8raf, cu sco0ul de a face /ai convin8*toare anu/ite as0ecte referitoare la tr*s*turile de 0ersonalitate, i/a8ina2ie, creativitate, afectivitate. 5n situa2ia 6n care 0rofesorul vor4e3te des0re e)0resivitatea 0roceselor afective, anali1a diferitelor ti0uri de e)0resii e/o2ionale tre4uie nea0*rat f*cut* 0e 4a1a unui /aterial-su0ort, res0ectiv i/a8ini ale unor fi8uri u/ane care 0er/it descrierea ele/entelor care 0artici0* la crearea unei e)0resii e/o2ionale. Dac* aceste fi8uri u/ane ar 0utea fi v*1ute 6ntr-un anu/it conte)t de via2* >0rin 0re1entarea unui fil/?, ar 0rile9ui anali1e /ult /ai nuan2ate ale /odului de e)teriori1are a 0roceselor afective 3i, 6n 0lus, infor/a2ia ar fi /ult /ai relevant* 3i /ai convin8*toare. 5n al treilea r7nd, 0rofesorul 0oate o42ine 0ersuadarea auditoriului 0rintr-o serie de /i9loace care 2in at7t de re8istrul retoric, c7t 3i de tr*s*turile lui de

0ersonalitate. Altfel s0us, 0uterea noastr* de convin8ere se e)0ri/* 0rin 8est, intona2ie, 6ntrea8a 8a/* de e)0resii care constituie fondul afectiv, ti/ic al cuno3tin2elor trans/ise, atitudinea fa2* de con2inutul intelectual al infor/a2iei, ade1iunea fa2* de 3tiin2a o4iectiv*. Nu 6nt7/0l*tor studiile consacrate discursului didactic atra8 aten2ia asu0ra fa0tului c* se 0oate influen2a auditoriul nu nu/ai 0rin /i9loace lo8ice, ra2ionale, ci 3i 0rin /odul 6n care co/unic*/. E)i8en2ele retorice ale unui discurs didactic sunt foarte 4ine sur0rinse de LYon DaudetG A$* nu fii niciodat* 0licticos. Eii totdeauna clar 3i nu te feri s* fii c!iar nosti/ din c7nd 6n c7nd. $0une-2i 2ie 6nsu2i c* oa/enii c*rora te adrese1i a3tea0t* de la tine trei lucruriG s* afle ceva nou, ceva e/o2ionant 3i detalii care s* 6i a/u1e. Acestea sunt re8ulile de aur ale /eseriei. De tine de0inde dac* le vei oferi sau nu ceea ce a3tea0t*. 5n ti/0 ce vor4e3ti, i/a8inea1*-te a3e1at 6n fotoliul unui ascult*tor 3i 6ntrea4*-teG ce /i-a3 dori eu acu/U $* se ter/ine .... $c!i/4* deci tactica 3i nu-2i l*sa auditoriul s* adoar/*, fiindc* nu-l vei /ai 0utea tre1i. '7nde3te-te la ceea ce caut* el. Nu tre4uie s* fii vul8ar, ci doar viu, activ. Nu te l*sa la 6nde/7na /ul2i/ii, ridic-o la nivelul la care vrei tu s* o /en2ii. Nu uita c* o vor4* de du! este c7teodat* un dar du/ne1eiesc 3i c* o i/a8ine adecvat* te duce s0re cele /ai 4une ra2iona/ente. Vor4e3te f*r* !7rtie ca s* fii ascultat 3...2. Eii vi8ilent, 8ata s* intervii, s* /odifici a/4ian2a 3...2. 5ncearc* tot ti/0ul s* 0laci. Nu fi 0rea lun8, nu-i l*sa 0e oa/eni s* se 0lictiseasc*, este cel /ai 4un /i9loc de a-2i 0*stra tu 6nsu2i 0ros0e2i/ea@ > cf4 EerrYol, Ela8eul, ,BBJ, 0. ,;.?. Din nefericire, aceste e)i8en2e nu sunt luate 6n considerare 3i res0ectate dec7t de o /ic* 0arte a cadrelor didactice. 5n conclu1ie, 0rofesorul nu tre4uie s* uite fa0tul c* e)0unerea a0ar2ine re8istrului oratoric 3i c* efectele o42inute de0ind de 0rice0erea de a e)0loata te!nicile de 0ersuasiune.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0) All0ort, '., Structura i dezvoltarea personalitii" Editura Didactic* 3i Peda8o8ic*, +ucure3ti, ,BB,I Aristotel, ?rganon !!" Editura IRI, +ucure3ti, ,BBJI Au8ustin, (e 0agistro, Editura Hu/anitas, ,BBKI +7r1ea, C., Arta i tiina educaiei" Editura Didactic* 3i Peda8o8ic*, +ucure3ti, ,BB#I +la8a, L., &iina istoric" Editura Dacia, Clu9, ,BCCI +orel, arie-Deanne, 'ri1e, Dean-+laise, iYville, Denis, Essai de logiAue naturelle, Peter Lan8, +ern, Erancfort, NeX-dor=, ,BJ.I

+ote1atu, P., Ialoarea deduciei, Editura ]tiin2ific*, +ucure3ti, ,BC,I Co/*nescu, I., Autoeducaia%Azi i 0/ine" Editura I/0ri/eriei de Vest, (radea, ,BB;I Cos/ovici, A., 9si'ologia simului comun i relaiile interpersonale" 6n Neculau, A., >coord.?, 9si'ologie social" Editura Poliro/, Ia3i, ,BB;I EerrYol, '., Ela8eul, N., 0etode i te'nici de e#primare scris i oral" Editura Poliro/, Ia3i, ,BBJI Eloru, R., Atenia, Editura ]tiin2ific* 3i Enciclo0edic*, +ucure3ti, ,BC;I 'ri1e, D.-+., CogiAue de lHargumentation et discours argumentatif, N&ravau) du CdR$@, nr. C, UniversitY de Neuc!7tel, $uisse, ,BC,I ar8a, A., -aionalitate4 Comunicare4 Argumentare4"Editura Dacia, Clu9, ,BB,I iclea, ., 9si'ologie cognitiv, Editura Poliro/, Ia3i, ,BBBI N*st*3el , E., Ursu, I., , Argumentul sau despre cuv/ntul bine g/ndit , Editura ]tiin2ific* 3i Enciclo0edic*, +ucure3ti, ,BJ<I Neac3u, I., !nstruire i nvare" Editura ]tiin2ific*, +ucure3ti, ,BB<I Neac3u, I., 0etode i te'nici de nvare eficient, Editura ilitar*, +ucure3ti, ,BB<I Neculau, A., 7n scriitor de psi'ologie , Iasile 9avelcu , 0refa2* la volu/ul G Pavelcu, V., Elogiul prostiei4 9si'ologie aplicat la viaa cotidian" Editura Poliro/, Ia3i, ,BBBI Ne2, ., ? poetic a atmosferei" Editura Univers, +ucure3ti, ,BJBI (lYron, P., CHargumentation, P.U.E., Paris, ,BJ.I Pavelcu, V., Culmi i abisuri ale personalitii" Editura Enciclo0edic* Ro/7n*, +ucure3ti, ,BCKI Pavelcu, V., (in viaa sentimentelor" Editura Enciclo0edic* Ro/7n*, +ucure3ti, ,B;BI Pavelcu, V., (rama psi'ologiei , Editura Didactic* 3i Peda8o8ic*, +ucure3ti, ,BC-I Pavelcu, V., Elogiul prostiei4 9si'ologie aplicat la viaa cotidian" Editura Poliro/, Ia3i, ,BBBI Perel/an, C., (l4rec!ts-&Vteca, L., Ca nouvelle r'GtoriAue4 *raitG de lHargumentation, P.U.E., Paris, ,B#JI Radu, I., >coord.?, 9si'ologie social" Editura E)e, Clu9, ,BBKI Radu, I., !ntroducere n psi'ologia contemporan" Editura $incron, Clu9, ,BB,I Radu, I., 9remisele psi'ologice ale nsuirii cunotinelor la unele discipline de nvm/nt, 6n vol. Radu, I., >coord.?, 9si'ologia educaiei i dezvoltrii, Editura Acade/iei, +ucure3ti, ,BJ.I Radu, I., 9si'ologie colar" Editura ]tiin2ific*, +ucure3ti, ,BCKI Radu,I., &ormarea noiunilor: modelul psi'ologic al unei secvene tipice de predare" 6n Radu,I., >coord.? 9si'ologia educaiei i dezvoltrii" Editura Acade/iei, +ucure3ti, ,BJ.I Re4oul, (., Ce langage de lHGducation" P.U.E., Paris, ,BJKI Russ, D., 0etodele n filosofie, Editura Univers Enciclo0edic, +ucure3ti, ,BBBI Zlate, ., Empiric i tiinific n nvare" Editura Didactic* 3i Peda8o8ic*, +ucure3ti, ,BC.I

Zlate, Zlate,

., !ntroducere n psi'ologie" Editura ]ansa $RL, +ucure3ti, ,BBKI ., 9si'ologia mecanismelor cognitive" Editura Poliro/, Ia3i, ,BBBI

C1'#%"5$#"1'* ? $') *10"1-1<") !$ %&7 2%&'@&"*9

i!ai Dinu 'HE(R'HIUPlusieurs travau) ont consacrY ces dernieres annYes le -ap T 8enre /usical, /ode dMe)0ression dMune culture 0o0ulaire, e)0Yrience est!YtiFue" - en tant FuMo49et de rec!erc!e, une 4i4lio8ra0!ie franfaise et internationale suit le succes 0o0ulaire et /YdiatiFue des 8rou0es et des inter0retes. $Y4astien +arrio construit 0ro8ressive/ent un Gtat des lieu# J.KKK%.KK6? du a rap franais b, en retrafant dans un 0re/ier c!a0itre de sa t!ese les a (ri8ines et >lM?!istoire du ra0 b >00. ,C-K<?, confrontant dans les deu) c!a0itres suivants les deu) di/ensions est!YtiFues du 8enre, /usical >a Le ra0, une /usiFue b, c!a0itre II, 00. K,-;.? et littYraire >a Le te)te dans le ra0 b, c!a0itre III, 00. ;K-J#?, 0our 0ro0oser 0ar la suite une tV0olo8ie du ra0 >a Les for/es du ra0 b, c!a0itre IV, 00. J;-,,<?. Les c!a0itres V, VI, VII et VIII analVsent les 0rinci0ales 0ro0riYtYs du a discours b construit et trans/is 0ar le ra0 >a Un discours forte/ent nor/alisY b, V, 00. ,,,,.J?, les caractYristiFues dMune r!YtoriFue s0YcifiFue 0arta8Ye entre lMoral et lMYcrit >a LMYcriture b, VI, 00. ,.B-,C,?, les 0articularitYs de cette culture 0o0ulaire, og le ra0 sMinscrit dans la continuitY du !i0 !o0, culture ur4aine et 0luriet!niFue >a Une culture 0o0ulaire b, VII, 00. ,C--,B#?, ainsi Fue les ra00orts du ra0 avec les institutions du contrhle social, 9udiciaire et /YdiatiFue >a Ra0 et institutions b, VIII, 00. ,B;--,J?. Les deu) derniers c!a0itres a00rofondissent la structure 0ro0re de ce FuMon 0ourrait a00eler lMes0ace ou le c!a/0 du ra0 franfais, [ travers lManalVse de lMo00osition des deu) 0hles, a Entre ra0 under8round et ra0 co//ercial b >c!a0itre I^, 00. -,B--K-? et lMYtude du 0re/ier T a LMor8anisation de la scene under8round b >c!a0itre ^, 00. -K.--;B?, Fui constituerait dMune certaine fafon le a ra0 0ur b >0ar analo8ie avec a lMart 0ur b?.
,

Cf. $Y4astien +arrio, Sociologie du rap franais , Gtat des lieu# J.KKK%.KK6L" &!ese de doctorat en sociolo8ie diri8Ye 0ar RY/V Ponton, UniversitY Paris VIII, soutenue le -# 9uin -<<C. Universitatea AAl.I.Cu1a@ Ia3i, /e/4ru asociat al Centre de Sociologie EuropGenne >EHE$$, Paris?.

$Y4astien +arrio est en toute Yvidence un 4on connaisseur de son terrain. i/e si, /al!eureuse/ent, on nMa00rend 0as de la lecture de cette t!ese lM!istoriFue de lMa00roc!e 0ersonnelle de lMauteur de son o49et, on 0eut su00oser Fue lMe)0Yrience est!YtiFue a 0rYcYdY la dY/arc!e sociolo8iFue. Pour co/0rendre lMYvolution 0ro8ressive de ce travail, la consultation des Anne)es 0eut itre dMune 8rande utilitY G elles 0er/ettent une /eilleure co/0rY!ension de la /Yt!odolo8ie et offre un a0erfu de la confi8uration du terrain sur leFuel lMauteur est ou a YtY 0rYsent. Les 0ersonnes FuMil a interro8Yes ont entre -, et .- ans 0our la 0lu0art >une seule a ,# ans, et une autre KK ans?, /ais les donnYes >78e, 0rofession? ne sont dis0oni4les Fue 0our la /oitiY de lMYc!antillon >.K des ;J? I /al!eureuse/ent le se)e nMest 0as /entionnY >on 0eut 0enser Fue les ra00eurs sont tous des !o//es?. Pour ceu) dont le lieu de naissance est indiFuY, la /a9oritY est nYe dans la rY8ion 0arisienne >deu) naissances [ lMYtran8er, une au Ca/eroun et une autre en Hajti?. Le niveau dMYtudes est 0our la /a9oritY su0Yrieur au +ac, /ais la 0rofession indiFuYe est 0rYcaire ou i/0rYcise. LMori8ine 0o0ulaire est do/inante, /i/e si on 0eut rencontrer un fils de 0ilot dMavion ou le fils dMune sociolo8ue au CNR$. La 0rYsence de FuelFues 0arents co//erfants, ensei8nants et dMun /Ydecin fait 0enser FuMil sMa8it dMun 8rou0e sociale/ent inter/Ydiaire entre les classes 0o0ulaires et les classes /oVennes. Les cYli4ataires constituent la /a9oritY, il V a des unions li4res et deu) seule/ent sont /ariYs. Par/i ceu) dont lMa00artenance reli8ieuse est connue, il V a B /usul/ans et . cat!oliFues, la /a9oritY se dYclarant a sans reli8ion b. La 0lu0art ont des freres et skurs, FuelFues uns 0roviennent de fa/illes no/4reuses. Une des donnYes les 0lus intYressantes concerne lMe)0Yrience /usicale G elle varie entre C et ,J ans, avec une /a9oritY de 0lus de di) ans, ce Fui indiFue des dY4uts 0rYcoces >[ lMadolescence dans la 0lu0art des cas?. En lisant ces ta4leau) des Anne)es, on se de/ande sMil est 0ossi4le dMesti/er lMes0oir de vie 0rofessionnelle ou artistiFue dMun /usicien ra0, si dY9[ cette catY8orie 0eut itre retenue au-del[ de celle 0lus i/0rYcise de ra00eur >9e reviendrai l[-dessus?. Est-ce FuMil sMa8it dMune continuitY dans la vie artistiFue, de la 0ratiFue de 0lusieurs 8enres ou du seul ra0, sous Fuelles conditions ils 0euvent accYder [ une relative autono/ie et Fuels sont les liens Fui unissent les diffYrentes catY8ories dMintervenants dans la crYation des s0ectacles de cet art >ou de ces arts? visi4le/ent 0lus collectif Fue dMautres. DMai trouvY FuelFues YlY/ents de rY0onse dans les c!a0itres de la t!ese. Une autre 0artie des Anne)es 0er/et de co/0rendre la relative sta4ilitY du ra0 sur le /arc!Y du disFue et son i/0lantation co//e a /usiFue franfaise b G $Y4astien +arrio a YtudiY la 0roduction [ travers les /eilleures ventes de ra0

0endant C ans >-<<<--<<;?, 0rYsentYe dans 0lusieurs ta4leau). al!eureuse/ent 9e nMai 0as YtY en /esure de dYc!iffrer [ 0artir de ces ta4leau) le sens dMune Yvolution 0our ce Fui concerne les classe/ents dMartistes, des /aisons de 0roduction ou dMYdition, et dMYta4lir une distinction entre les 0ositions les 0lus Yta4lies et celles Fui sont les 0lus Y0!Y/eres. De retiendrai aussi lMintYrit du 8lossaire et le travail de traduction et dMe)0licitation Fue $Y4astien +arrio entre0rend tout au lon8 de sa t!ese afin de 0er/ettre une 4onne co/0rY!ension du voca4ulaire tec!niFue, /ais aussi du lan8a8e s0YcialisY, 0roc!e de lMar8ot, Fui 0er/et [ lMinitiY de se distin8uer du 0rofane. Le ra0 est un art dMi/0ortation Fui a YtY naturalisY, /ais Fui constitue tou9ours un lieu de 0assa8e entre le national et lMinternational. Et on 0eut se de/ander dans ces conditions Fuels sont les effets de cette a 8lo4alisation b >Fui nMa 0as co//encY avec le ra0? et dans Fuelle /esure e)iste un /ouve/ent inverse, de diffusion dMun ra0 a franfais b. La 4i4lio8ra0!ie indiFue un no/4re i/0ortant de titres s0YcifiFues, Fui font Ytat, au del[ du succes co//ercial du ra0, de sa 0ro/otion sociale et intellectuelle. La 4i4lio8ra0!ie est co/0lYtYe 0ar une disco8ra0!ie, Fui fait voir la diversitY des titres consultYs 0our la rYalisation de ce travail. A la 4i4lio8ra0!ie et [ la disco8ra0!ie sMa9outent des retranscri0tions de te)tes, tY/oi8nant de lMintYrit du travail docu/entaire entre0ris 0ar lMauteur. H"*#1"%) )# 06%1'1-1<") Plusieurs 0ers0ectives se croisent dans le travail de $Y4astien +arrio. La 0re/iere est 0ro0re/ent !istoriFue, car lMauteur c!erc!e [ fi)er un /atYriel !istoriFue rYcent >ou relative/ent rYcent? et dont le versant institutionnalisY, a00are//ent /ieu) connu, se/4le dissi/uler le ra0 a aut!entiFue b Fui, lui, lMintYresse 0rioritaire/ent. Un ta4leau c!ronolo8iFue aurait YtY dMune 8rande utilitY, /ais on 0eut nYan/oins retenir FuelFues dates 0!ares 0our lM!istoire 0ro0osYe G 4ien FuMun dY4ut a4solu ne 0eut 0as itre identifiY, surtout [ cause des frontieres incertaines Fui sY0arent le ra0 de la culture !i0 !o0 et dMautres 8enres artistiFues 0roc!es, lMinvention de la a Zulu Nation b dans les annYes ,BC< >dont le 0ro8ra//e est re0roduit dans les Anne)es?, et le rhle 0ri/ordial dMun 0ersonna8e co//e Levin Donovan alias Afri=a +a/4aata sont des YvYne/ents fondateurs /a9eurs. Pour FuelFuMun Fui i8nore lM!istoire, il est asse1 sur0renant de constater le 9eune 78e du 0ere fondateur >nY en ,B;<, Afri=a +a/4aata devrait avoir au9ourdM!ui KC ans?, et son /Ytier au dY0art >DD, disc 9oc=eV?, les 0rocYdures tec!niFues [ lMori8ine du nouveau 8enre artistiFue et lMeffet cat!artiFue de son /essa8e dans un conte)te social de crise 0rofonde et de

8uerre des 8an8s au) Etats-Unis. $ans douter de la force crYatrice dMun si 9eune disc 9oc=eV >il a ,. [ ,# ans au /o/ent des faits?, il est difficile de faire la 0art des di/ensions 0ro0re/ent !istoriFue et /Vt!olo8iFue de cette !istoire, certaine/ent tres i/4riFuYes. LMeffet 0acificateur de lMa00arition du ra0, Fui a transfor/Y des anciens 8uerriers dans des danseurs fait 0enser [ la do/estication de la no4lesse 8uerriere intY8rYe dans la sociYtY de cour YtudiYe 0ar Nor4ert Elias. ,BCB est donnYe co//e lMannYe de la naissance /YdiatiFue du ra0 >0. -;?, suivie 0ar les annYes dMune lar8e diffusion >,BJ<-,BJ-?, Fuand se situe aussi lMarrivYe du ra0 en Erance. Les annYes ,BJ< sont /arFuYes 0ar des c!an8e/ents tec!nolo8iFues i/0ortants >co//e lMinvention du a sampleur b?. La durYe de vie des 8rou0es ou des inter0retes est a00are//ent asse1 courte, car on 0arle dY9[ dMune 8e= Sc'ool Fui aurait succYdY en ,BJC [ lM ?ld Sc'ool. ,BJK est lMannYe de la sortie du 0re/ier disFue de ra0 franfais, Fui avait 4YnYficiY aussi de lMa00arition des radios li4res a0res ,BJ,. $i les annYes ,BB< ont a00ortY la consYcration de cet art 8r7ce au) /Ydias, cette 0Yriode est aussi celle dMune diffYrenciation interne entre le ra0 institutionnalisY et co//ercial et le ra0 rYflYc!i et under8round, o49et 0rivilY8iY de la t!ese de $. +arrio. La c!ronolo8ie continue avec dMautres annYes de rYfYrence 9usFuMen -<<#, et 9Mai retenu ,BBK co//e une annYe favora4le 8r7ce [ la loi sur les Fuotas de /usiFue franfaise, aVant favorisY la 0roduction interne. Les conclusions de cet a0erfu !istoriFue seraient FuMil V a deu) lo8iFues Fui se confrontent de0uis les dY4uts G une Fui 0oursuit lMinscri0tion dans une filiation, co//e le dit un 0eu /aladroite/ent cette 0ro0osition G a $uite lo8iFue de la soul et du fun=, le ra0 a YtY la 0re/iere /usiFue sans /usicien 0rofessionnel b >0. -.?. En /i/e te/0s, la lo8iFue de la 0rofessionnalisation de cette /usiFue ne 0eut 0as itre e)clue, car elle 0orte la reconnaissance dMun nouveau 8enre de /usiFue 0o0ulaire et encoura8e des for/es de crYation collective. La 0reuve est fournie aussi 4ien 0ar la construction dMidentitYs 0rofessionnelles liYes [ lMe)ercice de ces activitYs 0ar les ra00eurs, avec lMo0Yration /a8iFue de /arFua8e sV/4oliFue des no/s dMinter0retes et de 8rou0es, /ais aussi des travau) dMinter0rYtation et dMe)0loration, voire dMo49ectivation sociolo8iFue, 0ar/i lesFuels sMinscrit aussi cette t!ese. U') 4$*"A$) *&'* 4$*"0")'* B usiciens autodidactes, dY0endants de leur YFui0e/ent tec!nolo8iFue et des !a4ilitYs FuMil e)i8e, utilisant lMart du 0astic!e et du /i/Ytis/e, les ra00eurs se/4lent avoir co/0ensY la fai4lesse de leurs /oVens artistiFues 0ar leur

en8a8e/ent /ilitant. Le ra0 sMa00arente [ dMautres for/es dMart en8a8Y et [ dMautres stratY8ies de /o4ilisation 0olitiFue et artistiFue >9e 0ense [ lMa8it-0ro0?, tout en conservant ses traits tres conte)tuels, liYs au) conditions de son a00arition >cf. a Le ra0, la /usiFue dMune 8YnYration b, 0. K-?. La 0erce0tion du ra0 0lutht co//e a /ouve/ent b >culturel, social? FuMen tant Fue a art b lY8iti/e et reconnu est indiFuY 0ar le sens /i/e du /ot rappeur, Fui a re8rou0e aussi 4ien les /usiciens de ra0 Fue ses auditeurs b, une conditions Fue les rappeurs 0arta8ent dMailleurs avec les roc<ers ou les rastas >0. K., note -?. La reconnaissance du ra0 co//e /usiFue ou co//e art a YtY sans doute facilitYe 0ar une tradition de la /usiFue franfaise ouverte [ la rY4ellion et au) revendications >$. +arrio cite +rassens, 0. KK?, et en /i/e te/0s 0ar lMa00ro0riation de la /arFue 0ar certains inter0retes de variYtYs franfaises de 8rande notoriYtY >C!arles A1navour est citY, il V a sans doute dMautres?. Une autre e)0lication 0ossi4le de la reconnaissance du ra0 co//e 8enre [ 0art 0eut itre celle dMune dVna/iFue de 8rou0e nouvelle dans laFuelle ont YtY entra6nYs les 0rinci0au) a acteurs du ra0 b, Fue $. +arrio 0rYsente >00. K#-#-? G le conce0teur son, le dee$aB, le co/0ositeur. Dans c!acun des cas, il sMa8it a00are//ent de rYinventions de rhles 0rYe)istants, et de trans8ressions de fonctions 0rescrites dans le s0ectacle /usical T co//e cela 0eut sMo4server 0lus 0articuliere/ent dans le cas du disc 9oc=eV. LMa4sence de lMYcriture et du solfe8e >0. #.? /arFue non seule/ent le caractere essentielle/ent oral du ra0, /ais indiFue aussi le rhle dYter/inant Fui revient [ lMi/0rovisation. $i 9Mai 4ien co/0ris les 0rocYdYs Fui sont analVsYs >00. #.-#K?, il sMa8it de 0ousser [ la li/ite lMart de la re0roduction et du 0astic!e, tout en Yvitant le 0la8iat. LMkuvre doit sa 8enese [ une tec!niFue dMYc!antillonna8e >et lMusa8e du /ot an8lais, sampling, sert de /arFue et dMinstru/ent de lY8iti/ation?, les artistes T 0roducteurs, Ytant contraints dMune 0art de res0ecter la lY8islation sur les droits dMauteur >les Yc!antillons doivent itre infYrieurs [ Fuatre secondes _? et dMautre 0art de se 0rotY8er de la concurrence. DMai YtY i/0ressionnY 0ar la 0rYsentation des tec!niFues de dissi/ulation des sources utilisYes 0ar les ra00eurs, 4ien FuMon 0uisse identifier des YFuivalents dans des /ilieu) 0lus Yta4lis et /i/e acadY/iFues -. LMYc!antillonna8e >sampling? est [
,

$. +arrio fait le c!oi) de 0arler dMartistes et non de 0roducteurs, dans une rYfYrence e)0licite [ P. +ourdieu, sans doute 0ar souci dMYviter le sou0fon dMillY8iti/itY Fui /enace toute activitY artistiFue 0eu reconnue ou /oins Yta4lie. Les rYfYrences savantes [ ALZoeuvre dZart [ lZY0oFue de sa re0roduction /YcanisYe@ de Halter +en9a/in et au 0ost/odernis/e >0ar Ric!ard $!uster/an? sont [ /on avis dMun utilitY li/itYe, car elles sMa00uient sur des 0ro9ections intellectualistes, alors Fue lMe)0Yrience artistiFue des ra00eur rY0ond [ des contraintes sociales et tec!niFues 4eaucou0 0lus directes et conte)tuelles.

la fois une tec!niFue de 4ricola8e et de a recVcla8e, une trans8ression su4versive des re8les de lMart, og le 0roducteur son sMoccu0e [ 4rouiller les 0istes [ la fois 0our les concurrents Fue 0our les censeurs 0otentiels. Les fra8/ents re0ris sont reconte)tualisYs, /Ylan8Ys [ dMautres Yc!antillons sonores, tout Ytant unifiY 0ar le rVt!/e >le beat? >cf. 0. #K et suivantes?. U' &%# -"##C%&"%) )# 71-"#"A$) LMautre a)e autour duFuel se construit le ra0 co//e e)0Yrience artistiFue est le te)te T auFuel sont consacrYs trois c!a0itres de la t!ese >III, Le te)te dans le ra0, V, Un discours forte/ent nor/alisY, VI, LMYcriture?. Plusieurs affir/ations retiennent lMattention [ ce su9et G il sMa8it dMune 0rise de conscience, 0ersonnelle et en tant Fue 8rou0e >0. ;#-C,?, dMun tY/oi8na8e >0. C,-C.?, dMun /essa8e >0. CK-C;?. LMauteur e)a/ine la construction 0ro8ressive 0ar lMart dMune identitY individuelle et collective, og se /ilent re0rYsentations de soi, rYfle)ions, criteres Yt!iFues et for/es de /o4ilisation 0olitiFue >a le savoir est une ar/e b, a une !istoire de /essa8e b, 0. CJ et suivantes?. Au niveau du te)te est identifiYe la tension due [ lMo00osition entre les tendances 0lus co//erciales >le ra0 a festif b, des soirYes de danse? et celles considYrYes 0lus rYfle)ives et 0lus su4versives. Le discours e)i8e des nor/es Yt!iFues T la sincYritY, la res0onsa4ilitY T, Fui sont [ la fois des conditions 0our la constitution du /essa8e et 0our sa rYce0tion co//e a aut!entiFue b. $. +arrio affronte les difficultYs liYes [ une telle notion T a lMaut!enticitY b T dans le conte)te de la co//ercialisation du ra0 G les liens Fui unissent les ra00eurs [ leur co//unautY 0euvent se transfor/er en si8nes de fafade, e)0loitYs 0ar les /Ydias. Le souci de 0ara6tre a aut!entiFue b 0eut susciter des conflits et des dYnonciations dans les luttes de concurrence Fui o00osent les 8rou0es et les artistes G un tel conflit, YclatY en -<<., est considYrY 0ar lMauteur co//e a la 0lus 8rande rYvolution b de0uis lMarrivYe du ra0 en Erance, un ra00eur > .C. Dean 'a4MI?, se 0rYsentant lui-/i/e co//e a le nettoVeur vocal b, lMaVant re/is en Fuestion dans son al4u/, intitulY a DMtMe//erde b, a lMaut!enticitY b dMune vin8taine de colle8ues, situYs au to0 de la 4ranc!e >0. ,.C?. La valeur sV/4oliFue accordYe [ a lMaut!enticitY b, Fui fait 0artie, co//e dit lMauteur, dMun code dM!onneur infor/el Fui sanctionne lMintY8ritY artistiFue et !u/aine >0. ,.J?, fait co/0rendre le dou4le re8istre dans leFuel se situe cet art sans autono/ie, Fui ne dis0ose 0as de ses 0ro0res instances de consYcration et Fui est sou/ise au) dou4les contraintes, celles des nor/es Yt!iFues et 0olitiFues >Fui lui donnent les a00arences dMune for/e de /ilitantis/e? et celles du /arc!Y /usical et

artistiFue, dont la reconnaissance /enace la crYdi4ilitY /ilitante a aut!entiFue b de ces 8rou0es. Le c!a0itre VI, consacrY [ a LMYcriture b, e)0liFue o00ortunY/ent une distinction ter/inolo8iFue entre le sens ori8inaire du rap >Fui renvoie au rVt!/e, a fra00er b, et [ la 0arole, a discuter b?, Fui est devenu une construction sV/4oliFue identitaire, un no/ assu/Y I et un autre ter/e clY, le flo=, Fui a00orte au ra0 sa di/ension est!YtiFue >a cMest la for/e du ra0 b, a lMe)0ression est!YtiFue, lMinter0rYtation du fond b, a une modulation de la voi#" dans le dGbit et lHGlocution b? >0. ,K,-,K-?. Le flo= est aussi ce Fui 0er/et le 0assa8e de lMYcriture du te)te [ lMoral de lMinter0rYtation, la constitution de ce 8enre !V4ride 0ro0re au ra0, et rend 0ossi4le des stratY8ies de distinction >a le floX est une si8nature sonore b, cf. EloX et identitY, 0. ,KJ? dans un 8enre og le /i/Ytis/e occu0e une 0lace centrale >idem?. Ce c!a0itre, consacrY au travail dMYcriture et [ la construction des individualitYs artistiFues se ter/ine avec une a00roc!e de la di/ension 0Yda8o8iFue de cet art, og lMYducation de soi et de son 0u4lic 9oue un rhle i/0ortant. U') -1<"A$) !) 06&47 Le Fuatrie/e c!a0itre, a Les for/es du ra0 b, 0ro0ose une tV0olo8ie et illustre une diversitY t!Y/atiFue. Les tV0es construits se fondent sur des 0rinci0es diffYrents G en fonction du tV0e de /essa8e, des t!e/es 0olitiFues ou sociau), de la 0lace Fui revient [ lMYt!iFue >a lM!u/ain b?, [ lMYducation, au cadre de vie >le Fuartier et la rue?, [ lMen8a8e/ent /ilitant e)0licite. Une autre classification 0ro0osYe dans le /i/e c!a0itre distin8ue des variYtYs de ra0 Fui sMinscrivent dans le 0rinci0al sc!Y/a de lMouvra8e, lMo00osition entre le 0hle du divertisse/ent ou du co//ercial et celui 0lus 0ro0re/ent artistiFue ou intellectuel G le ra0 festif, le ra0 0oYtiFue, le ra0 !u/oristiFue, lM ego%trip, le gangsta%rap >considYrY une es0ece en voie de dis0arition au9ourdM!ui, 0. ,<;?, le ra0 [ a t!e/e b et le ra0 conscient. La descri0tion de ces catY8ories laisse 0enser FuMune lo8iFue de c!a/0 est [ lMkuvre dans leur !iYrarc!isation, et non 0as celle dMidYales tV0es, car a 0riori un a ra0 conscient b 0ourrait itre en /i/e te/0s 0oYtiFue ou !u/oristiFue. Les deu) derniers c!a0itres sont consacrYs au) contradictions Fui structurent ce FuMon 0ourrait considYrer co//e un c!a/0 Y/er8eant de la /usiFue ra0 G le ra0 a co//ercial b ou a institutionnalisY b, dont les auteurs et inter0retes >rappeurs? se sont 0rofessionnalisYs, Fui dis0osent de /oVens financiers et tec!niFues i/0ortants et Fui font voisiner sinon confondre cet art rYcent et aVant des frontieres floues au) arts /usicau) et au) 8enres est!YtiFues les 0lus

consacrYs, au /oins 0ar un 8rand 0u4lic. Et, [ lMo00osY, le ra0 a ori8inel b, rYflYc!i b et a 0roducteur b >0ar o00osition au ra0 a 0roductif b, 0. --<?. Cette o00osition fait a00ara6tre une fois de 0lus les 0rYfYrences de lMauteur G dMun chtY a un art 0erdu b, a rYcu0YrY 0ar les industries culturelles b, contrhlY 0ar les 8randes /aisons de 0roduction et de distri4ution I de lMautre, les rYseau) 0aralleles et alternatifs du ra0 a under8round b. La a rYsistance b au ra0 co//ercial nMe)clue 0as les situations inter/Ydiaires, de ceu) Fui sont 0rYsents sur le /arc!Y et Fui utilisent les instru/ents de 0ro/otion des /aisons de disFue. Le dYvelo00e/ent de rYseau) 0aralleles T 0ar internet ou les /ulti/Ydias T se/4le favoriser ces situations inter/Ydiaires. Les 0a8es consacrYs 0ar lMauteur [ ces situations dMentre deu) font le /ieu) a00ara6tre la lo8iFue interne du c!a/0 >00. -.C--K,?. LMart under8round dYvelo00e des stratY8ies dMano4lisse/ent 0our Yviter la co//ercialisation [ travers la rec!erc!e de nouveau) 0u4lics >0. -K, et suivantes?. Par/i ces stratY8ies, $. +arrio analVse lMauto0roduction >Fui 4YnYficie des dYvelo00e/ents de tec!niFues infor/atiFues?, le rYinvestisse/ent des 8ains dans de nouveau) 0ro9ets et concerts, lMinterconnaissance des 8rou0es et la crYation de rYseau) de solidaritY, lMutilisation de /oVens de 0ro/otion et de distri4ution in!a4ituels ou [ la li/ite de la lY8alitY. ais ce sont surtout les assises co//unautaires de ces 8rou0es et rYseau) Fui favorisent lMor8anisation de ce ra0 a under8round b, ce Fui nMe)clue 0as T /i/e au contraire T des ra00orts concurrentiels entre les 8rou0es et les artistes" De ter/inerai 0ar une citation dMun ouvra8e rYcent, fatale/ent inconnu [ $. +arrio, Fui 0er/et de /ieu) situer les ra00eurs et autres 0ratiFuants du !i0-!o0 0ar/i la 0o0ulation des musicos, 0o0ulation insta4le co/0osYe dMartistes, dMintellectuels et de 0rolYtaires, Fui 0artici0ent collective/ent [ la construction de lMidentitY dMinstrumentiste G a on ne rencontrera Fue de /aniere /ar8inale les 0raticiens du !i0-!o0 et les :YlectronistesM P0ar/i ces musicos instru/entistesQ. DMa4ord 0arce FuMils ont recours [ un instru/entariu/ entiere/ent ori8inal >0latines et ordinateurs? 0our leFuel il nMe)iste 0as encore un a00areil t!YoriFue, tec!niFue et or8anolo8iFue tres dYvelo00Y. Ensuite 0arce Fue 4ien des ra00eurs voient leur 0ratiFue co//e inscrite dans une alternative Fui e)clut le /oVen ter/e entre lMYc!ec et le vedettariat. >"? ces /usiciens ne 0euvent envisa8er leur 0ratiFue co//e un /Ytier et il est rarissi/e 0our eu) de dY0asser un stade fantas/atiFue et de sta4iliser lMactivitY 0our lMinscrire dans la durYe >rares sont les 0ossi4ilitYs en de!ors de lMani/ation culturelle >"? , b.
,

arc Perrenoud, Ces musicos4 EnAuMte sur des musiciens ordinaires4 Paris, La dYcouverte, -<<C, 0. B.

CMest en lisant ces o4servations Fue 9Mai co/0ris la 8rande difficultY Fue $. +arrio a affrontYe 0our nous 0ro0oser une sociolo8ie du ra0, Fui nMest 0as un /Ytier ordinaire, /ais 0lutht un univers avec ses 0ro0res en9eu), situY au) frontieres culturelles, artistiFues et aussi sociales de 0lusieurs a /ondes b >au sens de +ec=er?. DMaurais sou!aitY Fue les e)0Yriences artistiFues analVsYes soient co/0lYtYes 0ar des analVses de 4io8ra0!ies e)e/0laires, Fui nous auraient 0er/is de /ieu) co/0rendre la 0lace et le sens du ra0 dans des tra9ectoires individuelles et collectives.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0)9 Alain ilon, CHGtranger dans la ville" (u rap au graff mural , Editions PUE, collection dMAu9ourdM!ui, ,BBB. Alain Vul4eau, la $eunesse comme ressource" E#pGrimentations et e#pGriences dans lNespace public, Editions ERE$, -<<,. Alain Vul4eau, Ces inscriptions de la $eunesse, Editions LM!ar/attan, Collections DY4ats 9eunesses, -<<-. Al4ert (8ien, Sociologie de la dGviance, Editions Ar/and C(LIN, ,BB#. Anne Laffanour, *erritoires de musiAues et cultures urbaines" -oc<" rap tec'noO CHGmergence de la crGation musicale lH'eure de la mondialisation , Editions LMHar/attan, Collection Co//unication et civilisation, -<<.. Anne- arie 'reen, (es $eunes et des musiAues" -oc<" -ap" *ec'noO, Editions LM!ar/attan, $Yrie usiFues et c!a/0 social, Collection Lo8iFues sociales, -<<K. Antoine a Have b 'arnier, Souffle Au cPur de la gGnGration 'ip 'op entre 8e= Qor< et 9aris +RS6).KK1, Editions Alias etc", -<<.. Antoine Hennion, $o0!ie aisonneuve, E/ilie 'o/art, &igures de lHamateur" &ormes" ob$ets" pratiAues de lHamour de la musiAue au$ourdH'ui , Editions La docu/entation franfaise, Collection `uestion de culture, -<<<. +Yatrice $4erna, 7ne sociologie du rap 0arseille" identitG marginale et immigrGe , Editions lMHar/attan, collection Lo8iFue $ociales, -<<-. C!ristian +Yt!une, Ce rap, 7ne est'GtiAue 'ors la loi, Editions Autre/ent, Collection utations, ,BBB. C!ristian +Yt!une, 9our une est'GtiAue du rap, Editions Llinc=siec=, Collection #< Fuestions, -<<K. David Dufresne, Qo T -evolution rap, Editions Ra/saV, ,BB,. David Le0outre, CPur de banlieue" Codes" rites et langages , Editions (dile Daco4, -<<,. Do/iniFue PasFuier, Culture lBcGennes" Ca tBrannie de la ma$oritG , Editions Autre/ent, Collection utations, -<<K.
,

$electie du0a 4i4lio8rafia te1ei lui $e4astian +arrio, caruia 6i /ultu/esc 0tru c* /i-a 0us-o la dis0o1itie.

Eric arliere, Ueunes en citG" (iversitG des tra$ectoires ou destin commun V, Editions LM!ar/attan, Collections DY4ats 9eunesses, -<<;. Ervin8 'off/an, Stigmate, Les Editions de inuit, Collection le sens co//un, ,BB;. Everett C.Hu8ues, Ce regard sociologiAue" Essais c'oisis , Editions de lMYcole des !autes Ytudes en sciences sociales, -<<K. Eranfoise Escal et ic!el I/4ertV, Ca musiAue au regard des sciences sociales" volume ., Editions LM!ar/attan, Collection Lo8iFues sociales, ,BBC. 3E8ESE, Amateurs et professionnels, Nl.;, Editions +ELIN, $e0te/4re ,BBB. 'eor8es La0assade, P!ili00e Rousselot, Ce rap ou la fureur de dire, Editions Loris &al/art, ,BBJ. 'Yrard au8er, Fippies" loubards" zoulous, $eunes marginau# de +R6S au$ourdN'ui, La docu/entation franfaise, Coll Pro4le/es 0olitiFues et sociau), Nl;;<, ,B Duillet ,BB,. HoXard $. +ec=er, Ces mondes de lHart, Editions Ela//arion, ,BJJ. HoXard $. +ec=er, 9aroles et musiAues, Editions lMHar/attan, -<<.. Hu8ues +a1in, Ca culture Fip Fop, Editions DesclYe de +rouXer, Paris, ,BB#. Dean Calio, Ce rap , une rGponse des banlieues V, Editions, AlYas editeur, Collection Pour /Y/oire, ,BBJ. Dean Claude Perrier, Ce rap franais" Ant'ologie, Editions de la &a4le Ronde, Paris, -<<<. Dean arc Al4V, Cat!erine Ales, Patric= $ansoV, CHesprit des voi#" Etudes sur la fonction vocale, Editions La 0ensYe sauva8e, Collection Cor0s et 0sVc!is/e, ,BB<. Dean-C!arles La8ree, Ces $eunes c'antent leurs cultures , Editions lMHar/attan, Collection C!an8e/ent, ,BJ-. DoeVstarr avec P!ili00e anoeuvre" 0auvaise rGputation, Editions Ela//arion, Collections P(P Culture, -<<;. DosY-Louis +ocFuet, P!ili00e Pierre-Adol0!e, -ap ta &rance, Ces rappeurs franais prennent la parole, Editions Ela//arion ,BBC. DosY-Louis +ocFuet, P!ili00e Pierre-Adol0!e" -apologie, Editions ille et une Nuit, ,BBC. anuel +ouc!er et Alain Vul4eau, Emergences culturelles et $eunesse populaire" *urbulences ou mGdiations V, Editions LM!ar/attan, Collections DY4ats 9eunesses, -<<.. anuel +ouc!er, -ap" E#pression des lascars" Significations des en$eu# du -ap dans la sociGtG franaise, Editions lMHar/attan, collection Union Peu0les et Culture, -<<-. at!ias Vic!erat, 9our une analBse te#tuelle du rap franais , Editions LMHar/attan, Collection Univers /usical, -<<#. a) He4er, Sociologie de la musiAue" Ces fondements rationnels et sociau# de la musiAue, Editions YtaillY, Collection Lefons de C!oses, ,BBJ. ic!el C!ion, Ce promeneur Gcoutant, Editions Plu/e, ,BB., Paris. ic!el C!ion, 0usiAues mGdias et tec'nologies, Editions Ela//arion, collection Do/ino, ,BBK.

0ouvements, Hi0-Ho0, Ces pratiAues" le marc'G" la politiAue , Editions La dYcouverte, Nl,,, $e0te/4re et octo4re -<<<. (livier Cac!in, CHoffensive rap, Editions 'alli/ard, Collection DYcouverte, ,BB;. P. Patric= C!auvet, CHGducation entre W rap X et W tag X, Editions Pierre &E`UI, Collection Point de /ire, ,BBK. Paul oreira, -oc< mGtis en &rance, Editions $ouffle, ,BJC. P!ili00e Coulan8eon, Ces musiciens de $azz en &rance , Editions lMHar/attan, Collection Lo8iFues $ociales, ,BBB. P!ili00e Huc!er, Ce $azz, Editions Ela//arion, Collection Do/inos, ,BB;. Pierre +ourdieu, Ces rYgles de lHart, 3enYse et structure du c'amp littGraire , Editions du $euil, Collection Points Essais, ,BBJ. Pierre erle, Argot" verlan et tc'atc'es, Editions ilan, Collections Les essentiels ilan, ,BBC. Pierre-Antoine arti, -ap . &rance" Ces mots dHune rupture identitaire , Editions LMHar/attan, -<<;. -EI7ES , Africulture, Culture 'ip%'op, Editions lMHar/attan, Nl-,, (cto4re ,BBB. Ric!ard Ho88art, Ca culture du pauvre, Editions de inuit, Collection Le sens co//un, ,BBJ. Ric!ard $eff, Ca dGcadanse, Editions Ela//arion, -<<K. Ric!ard $!uster/an, CHart lHGtat vif" Ca pensGe pragmatiste et lHest'GtiAue populaire, Editions Les Yditions de /inuit, Collection Le sens co//un, ,BB,. $.H. Eernando DR, *'e ne= beats, Culture" musiAue et attitudes du 'ip%'op , Editions Lar8o, -<<<. $tY0!ane +eaud, ic!el Pialou), Iiolences urbaines" violences sociales" 3enYse des nouvelles classes dangereuses, Editions EaVard, -<<K. $Vlvia Eaure et arie-Car/en 'arcia, Culture 'ip%'op" $eunes des citGs et politiAues publiAues, Editons La Dis0ute, -<<#. &i/ Dordan, SHengager T Ces nouveau# militants activistes" agitateursO, Editions Autre/ent, collection frontiere, -<<.. Ulf Posc!ardt, ($ culture, Editions Lar8o, -<<-. Halter +en9a/in, CHPuvre dHart lHGpoAue de sa reproductibilitG tec'niAue , Editions Allia, -<<#.

C1'!","& $4&'+ *$5 D*)4'$- 14)'")"

Adrian NECULAU, L-a/ desco0erit t7r1iu 0e Nicolae *r8ineanu. C7nd a/ f*cut eu studiile, 6ntre ,B#C 3i ,B;-, nu/ele s*u era 0ro!i4it. Nu i se 0o/enea sau nu se rostea 6n fa2a studen2ilor. L-a/ desco0erit un an /ai t7r1iu, du0* ter/inarea facult*2ii, c7nd a/ fost an8a9at 0si!olo8 la La4oratorul de 0si!olo8ie al C*ilor Eerate de la Ia3i. V*17ndu-/* derutat, 3eful la4oratorului de atunci, Ion Hol4an, /i-a 0us 6n 4ra2e c7teva dintre c*r2ile lui Nicolae *r8ineanu 3i /i-a s0us ce a re0re1entat acesta 6n 0si!olo8ia ro/7neasc*. Era 6n ,B;. 3i Nicolae *r8ineanu se 8*sea de 0este ,# ani 6n 6nc!isoare. *rturisesc c* nu 3tia/ /ai ni/ic des0re Nicolae *r8ineanu, nu/ele s*u dis0*ruse de /ult din circuit, fusese Nva0ori1at@, cu o cunoscut* 3tiin2* orXellian*. Cu/ 6n fa/ilia noastr* /ai e)istau c7teva e)0erien2e din aceea3i cate8orie, destine care /* /arcaser*, a/ 6nce0ut s*-l citesc 3i s*-l desco0*r cu fervoare. Din c7nd 6n c7nd Ion Hol4an, care-/i devenise /entor 6n 0si!olo8ia /uncii 3i tainele e)a/enului 0si!olo8ic de la4orator, /* intero8a asu0ra 0ro8reselor /ele. A/ desco0erit atunci 9si'ologia persoanei" 9si'ote'nica n marea industrie" Analiza factorilor psi'ici4 i-a 0ovestit 3i 0rofesorul Vasile Pavelcu des0re un concurs de conferen2iar, la Ia3i, la care 0artici0aser* a/7ndoi >c73ti8at de Vasile Pavelcu? 3i des0re fa0tul c* a dat referin2e 0o1itive, 6n 0rea9/a eli4er*rii din 6nc!isoare a cole8ului s*u clu9ean. ai t7r1iu ne-a/ 0utut face, cu to2ii, o i/a8ine des0re cea ce a 6nse/nat Nicolae *r8ineanu 6n 0si!olo8ia ro/7neasc* 3i des0re ceea ce ar fi 0utut s* fac* el dac* lucrurile ar fi evoluat nor/al. A/ aflat c* a fost eli4erat, c* a re6nce0ut s* lucre1e, c* 0u4lic*. L-a/ v*1ut doar o sin8ur* dat*, la +ucure3ti, la un si/0osion la Palatul Re8al >unde era acu/ sediul Palatului Pionierilor?, venea 0e alee cu un aer seniorial, /i-a s0us cineva Auite-l 0e *r8ineanu@ 3i /a/ ridicat s*-l v*d /ai 4ine. Atunci cel de l7n8* /ine, acu/ nu-/i /ai a/intesc cine era, /-a 0re1entat 3i a/ sc!i/4at c7teva vor4e. i-a f*cut i/0resia unui o0ti/ist incura4il, dar 3i a unui individ ru0t de conte)tul i/ediat, 0lutind 6n alte sfere. ai t7r1iu, aflat 6n vi1it* la Clu9, la cole8ul /eu Voicu Lascus, acesta /i-a 0us 6n fa2* o carte-dialo8 cu Nicolae *r8ineanu. Nu s0era atunci s-o 0u4lice, 0oate 0este ani. A fost o noa0te tul4ur*toare 3i i-a/ /*rturisit di/inea2a cole8ului /eu c7t /-a /arcat. 5ntr-o discu2ie 0relun8it*, el /i-a de1v*luit ceva din 0ersonalitatea o/ului Nicolae *r8ineanu. A/ citit cu nesa2, c7nd a a0*rut, tot su4 6n8ri9irea lui Voicu Lascus, cartea de /e/orii Amfiteatre i nc'isori
,

Universitatea AAl.I. Cu1a@, Ia3i.

>Dacia, ,BB,?. A/ 3i scris atunci, 6n Analele 7niversitii din Ia3i, des0re aceast* /*rtrurisire tul4ur*toare. A0oi a a0*rut 6ntrea8a istorie a vie2ii sale, 0rturii asupra unui veac zbuciumat >Editura Eunda2iei Culturale Ro/7ne, -<<-?. Avea/ acu/ ta4loul co/0let al 0ersonalit*2ii lui Nicolae *r8ineanu, 0arcursul s*u, de la na3tere 07n* 6n ,BCJ, c7nd a fost redactat acel /anuscris de C<< 0a8ini dactilo8rafiate, cu doi ani 6nainte de trecerea sa 6n nefiin2*. A/ scris 3i des0re aceasta 6n revista noastr* de la Ia3i, 9si'ologie social >,<\-<<- ? 3i ori de cate ori /i s-a ivit 0rile9ul. ( via2a fascinant*G co0ilul de 2*ran care reu3e3te s* se instruiasc* 6n cele /ai 6nalte 3coli din Ro/7nia 3i s* se s0eciali1e1e 6n cele /ai cele4re la4oratoare de 0si!olo8ie din 'er/ania, Eran2a 3i $tatele Unite, o/ul de 3tiin2* 0resti8ios, 0oate cel /ai cunoscut 0si!olo8 ro/7n, intelectualul de/ocrat, cu vederi de st7n8a, care face a0oi ,; ani 3i dou* luni de 6nc!isoare su4 re8i/ul co/unist, Nrea4ilitatul@ care nu s-a /ai 0utut 6ntoarce la catedr*, dar a reu3it s* /ai dea 6nc* c7teva c*r2i funda/entale_ Cel /ai i/0ortant 0si!olo8 ro/7n, dar 0u2in cunoscut 3i 0o/enit T 3i a1i T de confra2i. Lectura volu/ului de /e/orii /i-a relevat un fa0t 0e care nu l-a/ 0utut sesi1a la 6nce0utG anii de for/are au 9ucat un rol !ot*r7tor 6n evolu2ia sa ulterioar*. Elev la +la9 3i (r*3tie - dou* citadele culturale ro/7ne3ti 6n Ardealul aflat 6nc* 6n cu0rinsul i/0eriului austro-un8ar - 3i-a for/at dis0oni4ilitatea 0entru studiu siste/atic 3i disci0lin*, a de0rins ri8uro1itatea ardeleneasc* care 6nc* i/0une res0ect 3i acu/. $tudent la Clu9, i/0resionea1* nu nu/ai 0e 0rofesorul s*u Elorian ]tef*nescu-'oan8*, care-i 0ro0une un 0ost de 0re0arator c7nd era 6nc* student 6n anul al II-lea, ci 3i 0e al2i 0rofesori clu9eni 0e care-i frecventea1*G Vir8il +ar4at, Victor Pa0ilian, +o8dan-Duica. La -- de ani era de9a licen2iat, la -K devine doctor 6n filosofie, cu s0ecialitatea 0rinci0al* 0si!olo8ie 3i cu /en2iunea 0agna cum laude. Cer7ndu-i s* 6nve2e li/4a 8er/an*, ]tef*nescu-'oan8* 6l tri/ite 6ntr-un voia9 de docu/entare 6n 'er/ania. Iar Nicolae *r8ineanu 0rofit* co0ios de aceast* o0ortunitate 3i face turul 0rinci0alelor la4oratoare de 0si!olo8ieG la Lei01i8 ia contact cu s0iritul lui Hundt 3i al ur/a3ilor s*i Lrue8er, Lul0e 3i al2iiI la Ha/4ur8 se a0ro0ie de $tern, de care-l vor le8a a0oi /ulte 3i la care se for/ase 3i '.H. All0ortI la +erlin ia cuno3tin2* de noile cercet*ri 6n 0si!olo8ia confi8ura2iei 3i se fa/iliari1ea1* cu ideile lui Loe!ler. Profesorii Ru00 3i oede 6i fac recen1ia te1ei sale de doctorat 6n reviste 8er/ane, iar la 6ntoarcere scrie un a/0lu ra0ort care a a0*rut su4 nu/ele de 9si'ote'nica n 3ermania >,B-B?. Un an /ai t7r1iu 0u4lic* 6ns* o carte su4stan2ial* care ofer* o i/a8ine co/0let* asu0ra cercet*rilor din aceast* 2ar*, 9si'ologia german contemporan >,B.<?. (42ine a0oi 4ursa Eunda2iei Roc=efeller 3i 6nce0e o nou* eta0* 6n for/area sa, aventura a/erican*. Iat* 6nce0utulG NLa Universitatea Harvard, 0rofesorul All0ort /-a

0ri/it cu o aleas* afec2iune. ( dat* fiindc* aceasta era firea sa 3i a doua oar* fiindc* avea 0osi4ilitatea de a afla nout*2i des0re 0si!olo8ia 8er/an*, 6n 8eneral, 3i des0re activitatea Institutului de la Ha/4ur8, 6n s0ecial. Era a0oi nu/ai cu 3a0te ani /ai in v7rst* dec7t /ine, deci foarte t7n*r 3i el@. Aici cunoa3te 3i 0e Cantril, 0e urraV, cel ce a condus, 6n ti/0ul r*14oiului, la4oratorul 0entru selec2ia ofi2erilor 0entru serviciile secrete, 0e H!ite!ead, autorul /onu/entalei lucr*ri 9rincipia mat'ematica, 0e +orin8 >Ne)0onentul cel /ai de sea/a al 0si!olo8iei e)0eri/entale din $UA@? 3i 0e Ro4ac=, autorul tratatului cele4ru de 9si'ologia caracterului. Cu All0ort /en2ine /ereu le8*tura, acesta cite3te studen2ilor s*i scrisorile lui *r8ineanu. La dale lucrea1* cu Harts!orne 3i aV, cei care acordau o aten2ie se/nificativ* /ediului sau Nsitua2iei@ 3i 6l frecventea1* 0e $a0ir, 0reocu0at de influen2a culturii asu0ra 0ersonalit*2ii u/ane. La C!ica8o 6l cunoa3te 0e &!urstone, cu care are lun8i discu2ii, la Hisconsin 0e doun8, la $tanford 0e &er/an, la Los An8eles 0e +o8ardus, la Universitatea Du=e 6l 6nt7lne3te 0e Hillia/ cDou8all, la Colu/4ia 0e ur0!V 3i $V/onds. Dar 3i 0e &!orndic=e. Du0* nu/ai o0t luni este ca0a4il s* fac* o sinte1* asu0ra 0si!olo8iei 0ersoanei, din care s-a de1voltat a0oi cunoscuta sa carte. 5n /ai 0u2in de doi ani devine un nu/e cunoscut 0rintre 0si!olo8ii i/0ortan2i din A/erica, este adesea consultat ca un 4un cunosc*tor al 0si!olo8iei euro0ene, invitat s* 2in* cursuri sau s* dea conferin2e, devine un 0artener dili8ent al cole8ilor s*i a/ericani. $e afir/* ca unul dintre cei /ai se/nificativi 0si!olo8i ai e0ocii 3i 0ro4a4il c* altfel ar fi ar*tat 0si!olo8ia ro/7neasc* dac* 3coala de la Clu9 s-ar fi de1voltat 0rin a0ortul 3i su4 influen2a sa. Dar n-a fost s* fie astfel. Poate c* enu/erarea nu/elor de 0si!olo8i de /ai sus nu s0une /are lucru unui cititor nefa/iliari1at cu evolu2ia 0si!olo8iei ca 3tiin2*. Dar 0entru un s0ecialist, ta4loul A6nt7lnirilor@ lui Nicolae *r8ineanu este tul4ur*tor. El s-a for/at 3i a coo0erat cu cei /ai i/0ortan2i re0re1entan2i ai 0si!olo8iei 8er/ane sau a/ericane din toate ti/0urile, cu Aclasicii@. Zeci de 8enera2ii de studen2i ro/7ni au 6nv*2at s* descifre1e tainele 0ersonalit*2ii du0* /anualul lui All0ort >tradus 3i la noi?, au 6nt7lnit 6n /anuale nu/ele 0si!olo8ilor 8er/ani $tern, Lrue8er, Lul0e, Loe!ler, Ru00 3i oede, 6nva2* des0re /odelele 3i teoriile lui Cantril, urraV, Harts!orne, &!urstone, &er/an, cDou8all, &!orndic=e, des0re siste/ul en8le1ului $0ear/an sau des0re cei doi care au /arcat evolu2ia 0si!olo8iei france1e, Pierre Danet 3i HenrV PiYron. Ei 4ine, 0e to2i ace3tia *r8ineanu i-a cunoscut, a lucrat cu ei, le-a fost a0roa0e. Iar unii, ca All0ort 3i Cantril, i-au fost 0rieteni statornici. Ce cov7r3itoare 0ersonalitate_ N. *r8ineanu n-a f*cut 0olitic*, nu a fost 6nscris 6n nici un 0artid. A si/0ati1at cu ideile de st7n8a. A 2inut conferin2e la clu4urile /uncitore3ti, s-a

ocu0at 0ersonal de or8ani1area unor 3coli de ucenici >]coala &e!nic* E)0eri/ental* a U1inelor Re3i2a?, a a9utat 0e studen2ii evrei 6n ti/0ul 0ri8oanei le8ionare. Ar fi 0utut s* devin* o fi8ur* 0roe/inent* 6n noul re8i/. Dar a refu1at s* Ncoo0ere1e@, s* se 6nscrie 6n 0artid. Nu s-a 6nscris nici /*car 6n Erontul Plu8arilor al lui 'ro1a. Are 6ns* naivitatea s* cread* c* dac* s-a 0utut 6nfiin2a o asocia2ie de 0rietenie cu N2ara eli4eratoare@ >ARLU$?, ar 0utea e)ista 3i o asocia2ie ro/7no-a/erican*. +a 2ine conferin2e des0re $UA. Iar la cererea 0ri/ului /inistru, Petru 'ro1a, intervine 0e l7n8* a/4asadorul a/erican 6n interesul Ro/7niei, reco/and7ndu-l 0e i!ai Ralea ca a/4asador, de3i acesta nu era a8reat de c*tre a/ericani. ]i devine astfel, du0* e)0resia unuia dintre anc!etatorii s*i, Na8ent al serviciului a/erican de s0iona9@. A fost 4ine Nturnat@, afl* /ai t7r1iu, de doi fo3ti cole8i de la catedr*, care au /ai 6ncercat acela3i 0rocedeu 3i 6n ti/0ul le8ionarilor >unul dintre ace3tia a fost Navansat@, du0* ,BJB, acade/ician_ Acesta, nu/e de referin2* 6n 0si!olo8ia ro/7neasc*, 0are c* e a/estecat, cu aceea3i Afunc2ie@ 3i 6n dosarul lui &udor +u8nariu, 8inerele lui +la8a. ulte sur0ri1e ne-a fost dat s* ave/ 6n ace3ti ulti/i ani_?. Este Nanc!etat@, adic* u/ilit, 4*tut, 6nfo/etat, su0us 0resiunilor de tot felul 0entru a N/*rturisi@ sau a se an8a9a 6n ac2iuni de Nde/ascare@. Re1ist* cu de/nitate 3i iese viu >dar 4olnav? du0* ,; ani 3i dou* luni, reu3ind s* /ai su0ravie2uiasc* tot 0e at72ia ani, s* /ai lucre1e 3i s* 0u4lice 6nc* c7teva lucr*ri. Istoria vie2ii lui Nicolae *r8ineanu este deose4it de i/0ortant* 0entru anali3tii vie2ii sociale din anii de 6nce0ut ai co/unis/ului stalinist. Cartea sa de a/intiri este 0re2ioas* 0entru /*rturisirile sale asu0ra oa/enilor ti/0ului, cunoscu2i 6n i0osta1e sociale diferite, /ul2i 6n anii de deten2ie. $0re deose4ire de alte ase/enea evoc*ri, ave/ aici anali1ele unui 0si!olo8. Din relat*rile sale nu r*14ate nici ura, nici dorin2a de r*14unare. Autorul nu 6ncetea1* niciodat* s* o4serve, s* co/0are, s* evalue1e, s* inter0rete1e atitudini, co/0orta/ente, stiluri. Cu acuitatea o4servatorului-0artici0ant, ne ofer* dia8nostice 0ertinente 3i descrieri o4iective, c!iar dac* cel su0us Ne)0eri/entului@ este el 6nsu3i. Iat*G @Doi 8eala2i /-au le8at de /7ini 3i la 0icioare, /i-au introdus 8enunc!ii 6ntre /7ini 3i a0oi 6ntre 8enunc!i 3i /7ini /i-au 4*8at un 4*2. -au ridicat, a3e17nd 4*2ul 0e doi st7l0i. Cor0ul 6/i r*/*sese astfel 6n aer, cu ca0ul 6n 9os, iar 0icioarele 6n sus. ]eful arestului a 6nce0ut s* /* loveasc* 6n fese cu un 4aston de cauciuc 6n*untrul c*ruia era s7r/* 6/0letit*. 5n starea de e/o2ie 6n care era/, durere 0rea /are nu a/ si/2it"@. ( relatare rece, deta3at*, o fi3* 0si!olo8ic* de o4serva2ie. Cu/0lit e)0eri/ent_ 'aleria Nsu4iec2ilor@ lui N. *r8ineanu e e)tre/ de 6ntins*G de la nevinovatul cio4an Petrac!e Lu0u, la /ini3tri, 0oliticieni, 0rofesori universitari. &itel Petrescu i se confesea1*G NA/ 0artici0at la Con8resul Interna2ional al Partidului

$ocialist de la Paris, c7nd s-a c7ntat 0entru 6nt7ia dat* Interna2ionala, dedicat* li4ert*2ii 3i dre0turilor o/ului. ]i uite acu/ ce 0*ti/i/_ Cred c* sunt a0roa0e ,<<.<<< oa/eni 6n 6nc!isoare. (ri la -. Au8ust, /e/4rii 6nscri3i 6n Partidul Co/unist au fost nu/ai CK.. Infor/a2ia o a/ de la Lucre2iu P*tr*3canu. Vai 3i de ca0ul lui. N-a 0rice0ut nici el, ca 3i /ine, c* Ana Pau=er 3i Vasile Luca sunt a8en2i ai oscovei, iar cu nea/ul nostru nu au ni/ic co/un dec7t ura lor 6/0otriva lui@. Un anc!etator 6i /*rturise3teG @V-a/ citit lucr*rile 3i a/ 0re2uit 6n /od cu totul deose4it 9si'ologia persoanei 6n care lua2i atitudine 6/0otriva rasis/ului, care nou*, la vre/ea aceea, ne-a /ers la ini/a"dar a2i refu1at cola4orarea cu noi. Du0* c7t a/ 6n2eles, tov. 0ri/-/inistru 'ro1a v-a invitat insistent s* v* 6nscrie2i cel 0u2in 6n Erontul Plu8arilor. 5nscriindu-se 6n acest Eront au a9uns /ini3tri nu nu/ai Ralea, ci 3i $tanciu $toian, cu tot trecutul lor fascist. Cu at7t /ai /ult a2i fi a9uns dv.@ Cunoa3te 3i adev*rata o/enie, o 4*tr7n*-l !r*ne3te 6n tren cu toata 6/0otrivirea 0a1ei >Nd7r1enia 3i o/enia ei na/ s-o uit 07n* la /oarte@?, un 3ofer 6l aduce acas* du0* eli4erare, f*r* s* 0ri/easc* 0lata. Vi1itat 6n ,B;C, la Clu9, de 0rietenul s*u H. Cantril, director 8eneral al Institutului de Cercetare a Rela2iilor Interna2ionale de la (NU 3i consilier a 0atru 0re3edin2i ai $UA, acesta 6i cere s*-i Nde1v*luie@ cu/ de a re1istat at72ia ani. @Cu dou* taine, i-a/ r*s0uns. ai 6nt7i, 6n ti/0ul de2inerii tre4uia s* fii at7t de ocu0at, 6nc7t s* nu /ai ai vre/e ca s* te 87nde3ti c* e3ti la 6nc!isoare, iar dac* 6n cele din ur/*, vr7nd nevr7nd, a9un8eai 3i la cuno3tin2a acestui 87nd, atunci tre4uia s* cre1i c* 6n dou* s*0t*/7ni cel /ult te a3te0t* li4ertatea. Dre0t condi2ie 0reala4il* era 6ns* con3tiin2a curat*, c* 2i-ai f*cut datoria 3i nu 2i-ai 4*tut 9oc de nea/, de oa/eni 3i de tine.@ Iar ca /odalitate 0ractic*G NUnii 2ineau conferin2e, al2ii ascultau, unii 6nv*2au li/4a en8le1*, france1*, 8er/an*, sau italian*, iar al2ii le 0redau " La Universitate a/ 2inut dou* lec2ii 0e s*0t*/7n*. La 6nc!isoare a/ vor4it dou* ore 0e 1i. Lec2ia de la Universitate o 0re8*tea/ 6n o 1i sau dou*. E)0unerea de la 6nc!isoare o 0re8*tea/ 1i de 1i.@ Ce ar /ai fi de ad*u8at aiciU Poate doar fa0tul c* re1isten2a unui o/ nu e doar re1ultatul unei structuri 0ersonale deose4ite, ci 3i efectul unei educa2ii 3i a incor0or*rii unui /odel cultural 6n 0erioada for/*rii. Ea/ilia de 2*rani a lui Nicolae *r8ineanu nu a 0rodus nu/ai o con3tiin2*I fratele s*u, 2*ran frunta3 6n satul sau, a fost 3i el 9udecat 3i conda/nat 0entru activitate Adu3/*noas*@ contra re8i/ului 3i a0oi c!iar e)ecutat, fiind considerat irecu0era4il 0entru ordinea instalat* de co/unis/ Cartea con2ine 0ortrete interesante, creionate 6n tu3e si8ure, ale diferi2ilor su0rave8!etori, anc!etatori sau tor2ionari 0e care i-a 6nt7lnit 6n cei ,; ani de 6nc!isoare, 6n diferite i0osta1e. Nu sunt to2i de3euri u/ane, si/0le 4rute

de1u/ani1ateI unii sunt doar oa/eni frustra2i, dornici s*-3i refac* i/a8inea de sine 0rin dec*derea din condi2ia u/an* a celorlal2i sau naivi care cred c* au datoria s* cori9e1e nedre0t*2ile sociale 0rin eli/inarea celor ce re0re1int*, 6n oc!ii lor, clasa 4ur8!e1*, Ae)0loatatoare@, vinovat* de orice str7/4*tate social*. Ce s-a 0utut 6nt7/0la cu ei, cu/ de au fost astfel or4i2iU Credeau ei, oare, c* au N/isiunea istoric*@ s*-i lic!ide1e 0e cei ce nu 6/0*rt*3eau convin8erile co/uniste, 6i urau at7t de /ult 0e cei afla2i 6n custodia lor 6nc7t s* tolere1e trata/entul la care erau ace3tia su0u3i de c*tre cole8iU De ce au evoluat astfelU Ce cate8orie re0re1int* eiU Aceste evolu2ii 6/i confir/a teoria du0* care un conte)t social constr7n8*tor, controlat de 8ardieni ai con3tiin2ei, 0oate sc!i/4a sc!e/a co8nitiv* de 4a1* a individului 3i c!iar structura interioar* a 0ersonalit*2ii. Aceste reflec2ii /* duc cu 87ndul la unii dintre cole8ii 3i cunoscu2ii /ei T oa/eni de 2inut* intelectual*, unii c!iar one3ti - care, de3i au aflat /ai t7r1iu des0re cri/ele siste/ului co/unist, iar unii au 3tiut c!iar 6n ti/0ul vie2ii lor c* fa2ada ideolo8ic* nu e du4lat* de 0ractici 0e 0otriv*, continu* s* scu1e, s* 9ustifice, c!iar s* ideali1e1e acel ti/0. $au s* a/estece T cu a4ilitate - criteriile de 9udecare a e0ocii. Cred c* nu ave/ a face, 6n aceste ca1uri, doar cu un discurs 9ustificativ, ci cu ceva /ai /ult, te/* care ar /erita aten2ia 0si!olo8ilor. ai ales c* /ul2i dintre confra2ii no3tri au su0ortat ororile te/ni2ei 3i ale calvarului de du0* aceea. 5nc!isoare au f*cut /ul2i 0si!olo8i ro/7ni i/0ortan2iG &r. Herseni, C. Za!irnic >doctor la 'eneva, cu Cla0arede?, '. +ontil*, Constantin +ote1 3i al2ii 0e care nu-i 3tiu eu. I-a/ cunoscut 0e to2i cei enu/era2i /ai sus, /-a/ 4ucurat de 6ncrederea 3i si/0atia lor, dar nu /i-au 6/0*rt*3it niciodat* ceva din e)0erien2ele 0e care le-au avut. Nici nu 3tiu dac* au l*sat 6nse/n*ri sau /e/orii. (4serva2iile de N0artici0ant@ la acest Nveac 14uciu/at@ ale lui Nicolae *r8ineanu sunt 0ri/ele de care lu*/ cuno3tin2*. Vor fi desco0erite oare 3i alteleU $e va 8*si cineva sa reuneasc* o4serva2iile lor sau ale celor care i-au cunoscut 3i s* ne ofere o inter0retare avi1at* a Adra/ei@ 0si!olo8iei ro/7ne3tiU e/oriile lui Nicolae *r8ineanu ne de1v*luie o 0ersonalitate de /are fru/use2e /oral*. Poate u3or naiv 0entru un 0si!olo8, 0rea 6ncre1*tor 6n 0uterea valorilor 3i 6n 0urt*torii de valori. Este /esa9ul unui 0ersona9 de 4as/G cinstit 3i de/n, cre17nd 6n oa/eni, nea4*tut de la convin8erile sale de/ocratice. N-a fost nu/ai o /inte str*lucit*, ci 3i un caracter. Ce e de re/arcat este fa0tul c* du0* ce a trecut 0rin ce a trecut 3i-a /en2inut 3i 6nte/eiat convin8erile, s0ri9inindu-se 0e valori 3i oa/eni. Lucrarea Sub semnul omeniei" 0u4licat* 6n ,B;B, la nu/ai cinci ani du0* calvarul te/ni2ei, /*rturise3te des0re aceast* 6ncredere 6n cultur* 3i civili1a2ie, 6n si/2ul /*surii,

stil na2ional 3i senti/entul ar/oniei, 6n datin* >6n sens de cutu/* /oral*? 3i co/unitate, 6n Ale8ea str*/o3easc*@ a o/eniei. E o le8e care o0re3te r*ul s* se /anifeste, e o institu2ie a valorii /orale, o nor/* a Adre0tei 4alan2e@ 3i a institu2iei datoriei. E o /itolo8ie, o reli8ie a fa0tei 4une, a re8ulilor 3i 4unelor 0ractici, o calitate do/inant* a 0ersonalit*2ii civili1atoare. (/enia e su0re/* condi2ie a o/ului, crede *r8ineanu, e calitatea care 6nc!ide cercul calitilor umane" fie ele intelectuale" practice sau morale4 Doa/na Daniela c*ranu, fiica lui Nicolae *r8ineanu, /i-a istorisit recent aventurile /anuscrisului c*r2ii (ept' and Feig't 9sBc'ologB, 0u4licat* 6n li/4a ro/an* su4 titlul 9si'ologia ad/ncurilor i nlimilor >Presa Universitar* Clu9ean*, ,BBB, traducere din li/4a en8le1* de (ana +en8a, 0refa2a de 0rofesorul ircea iclea?. Cartea a fost conce0ut* 3i redactat* 6n /are 0arte 6n $UA, 6ntre ,BCB 3i ,BJ< 3i adus* 6n 2ar*, atunci c7nd *r8ineanu a aflat c* sufer* de o 4oal* necru2*toare. Ascuns de so2ia sa, du0* /oartea so2ului ei, 6n ,BJ<, /anuscrisul acestei c*r2i neter/inate a fost desco0erit de fiica sa, du0* a0roa0e dou*1eci de ani 3i redat circula2iei. E o carte-testa/ent care rea4ilitea1* valoarea studiilor de 0si!olo8ie. ]tiin2a noastr* nu e nu/ai studiul instinctelor 3i incon3tientului, cu/ s-a afir/at ea la 6nce0uturi, crede *r8ineanu, ci 3i studiul A6n*l2i/ilor@ u/ane, al valorilor u/ane, sociale 3i culturale. Ar8u/entele acestei orient*ri s0re cercetarea Arolului funda/ental al valorilor u/ane, sociale 3i culturale 0entru destinul u/an, 6n lu/ea noastr* 14uciu/at*, au venit ca reac2ie la atrocit*2ile co/ise 6n la8*rele /or2ii !itleriste 3i staliniste, unde 1eci de /ilioane de oa/eni inocen2i 3i-au 0ierdut vie2ile doar 0entru fa0tul c* ar fi fost de alt* ras* sau ideolo8ie dec7t dictatorii odio3i. A fost, 6ntr-adev*r, cea /ai /are tra8edie din istoria o/enirii_@. $u0u3i unor ini/a8ina4ile suferin2e, su0ravie2uitorii, ca 3i *r8ineanu 6nsu3i, au /*rturisit a0oi c* Asin8urul lucru care i-a 2inut 6n viata - 3i i-a a9utat s* sca0e de atrocitile inumane c*rora le-au fost su0u3i T a fost convin8erea lor fer/* 6n 0rinci0iile c*l*u1itoare ale valorilor umane, care i-au transfor/at 0e oa/eni 6n adev*rate fiin2e u/ane@. Cutre/ur*toare aceast* constatareG suferin2a e)tre/*, u/ilin2ele 3i 6ncercarea de lic!idare a esen2ei 0ersonalit*2ii 0oate face s* se nasc* 6n o/ t*ria de a crede 6n valori. &ul4ur*toare constatarea saG @6/0otriva /altrat*rii 3i nedre0t*2ii inu/ane sin8ura a0*rare a oa/enilor este convin8erea lor de0lin* 3i fer/* 6n triu/ful final al Adev*rului 3i Dre0t*2ii@. Acest o/ 4un 3i naiv, care a fost 2inut de0arte de se/enii s*i ti/0 de ,; >_? ani 3i tratat ca un neo/, crede c* noi, 0si!olo8ii, ave/ datoria s* 0ro/ov*/ de1voltarea cultural*, s* studie/ natura uman 6n condiia sa social i cultural , nu nu/ai ca /arc* a individualit*2ii, s* consider*/ e0oca noastr* un triu/f al umanismului socio%cultural. C7t de /odern 0utea fi acu/ un sfert de secolG valoarea 3i caracteristicile 0ersonalit*2ii

se afir/* 3i deci se studia1* nu/ai ra0ortate la conte)t, la 87ndirea social* care-l for/ea1* 0e actorul social. A fost, f*r* 6ndoial*, un vi1ionar. Un 0ersona9 de /are 6n*l2i/e /oral*, dar 3i tra8ic, cu care 0si!olo8ia ro/7neasc* se 0oate /7ndri. Cercet7nd docu/ente, dosare, 0rocese ver4ale de intero8atoriu, dela2iuni ale unor cole8i 3i declara2ii date de 0rofesor, 6n fa2a anc!etatorilor, su4 0resiune, o t*n*r* cercet*toare, Cristina Anisescu, 6ncearca s* reconstituie via2a lui Nicolae *r8ineanu. Ea 0re8*te3te o carte, /i-a ar*tat re1ultatele cercet*rilor sale, iar acestea /-au tul4urat 0rofund. A/ citit /ulte ase/enea c*r2i 3i studii, credea/ c* ni/ic nu /* /ai 0oate sur0rinde, dar a/ constatat c* a49ec2ia u/an* 0oate fi oric7nd de0*3it*. Poate c* a/ fost r*v*3it 3i de anali1ele 0si!olo8ului Nicolae *r8ineanu 3i de strate8ia sa 6n deci1ia de a re1istaI 0oate intensitatea tr*irilor /ele a fost deter/inat* 3i de co0le3itoarea 6n*l2i/e /oral* a acestui o/ care n-a 6ncetat niciodat* s* cread* 6n oa/eni. Ce lec2ie 0entru noi to2i_ Ce a 8*sit Cristina AnisescuU Iat*, /ai 6nt7i, /e/oriul din 6nc!isoarea de la Pite3ti, 6n ,B#;, a de2inutului Nicolae *r8ineanu, c*tre 0rocurorul 8eneral al R.P.R., solicit7nd a0licarea dre0turilor o/ului, 0e care Ro/7nia s-a o4li8at s* le res0ecteG le8*tura cu fa/ilia, 0e care n-a /ai v*1ut-o de o0t ani, /edica/ente, condi2ii de i8ien*, incri/in7nd A4*t*ile 8roasnice@ din ti/0ul anc!etei 3i cer7nd ca Aneo/eniile s* 6ncete1e@. 5nc!i0ui2i-v* 0e cel /ai i/0ortant 0si!olo8 ro/7n al /o/entului, c*ruia 6i scriu Dun8, $tern, PiYron, &!orndi=e, &!urstone 3i All0ort, 4*tut cu s*l4*ticie de in3i care nu-l 0ot 6n2ele8e, care v*d 6n fa2a lor doar un individ care este altfel decat ei T un Astr*in@ sus0ect - 3i care, de aceea, tre4uie facut s* dis0ar*. Lucrarea aceasta, c7nd va a0*rea, ne va atin8e cele /ai 0rofunde col2uri ale sufletului, ne va e/o2iona, ne va 1druncina, dar ne va 3i /onta. Istoria vie2ii lui Nicolae *r8ineanu nu 0oate fi re1u/at*, nici 0ovestit*, ea tre4uie citit*. $0er s* ave/ 0osi4ilitatea s* o face/.

I'2-$)',& <)'$-$"E & &#"#$!"'"" *)F"*#) /" & !14"'+%"" *10"&-) &*$7%& &#"#$!"'"" 2&,+ !) ("1-)',& 01'G$<&-+ &*$7%& 2)4)""
aria Nicoleta &URLIUC , 5n /a9oritatea societ*2ilor, rolul /asculin 3i cel fe/inin nu sunt nu/ai diferite, ci 3i ine8ale, fe/eile fiind su0use unui se)is/ institu2ionali1at, 4a1at 0e stereoti0uri se)uale, 0re9udec*2i 3i discri/inare. Plec7nd de la statutul social/ente atri4uit lor, de fiin2e vulnera4ile, de0endente 3i conservatoare, /ulte fe/ei su0ort* 3i ast*1i violen2a, atitudinile se)iste 3i do/inarea 6n cadrul con9u8al, su4scriind credin2elor tradi2ionale 3i 0entru c* aceasta este /odalitatea 6n care ele au 6nv*2at s* se co/0orte 6ntr-o lu/e a /asculinit*2ii. Cu toate eforturile de a se asi8ura un cli/at de e8alitate 6ntre se)e 6n sfera 0u4lic* 3i 6n cea 0rivat*, o 0rivire /ai atent* asu0ra rela2iilor intrafa/iliale\con9u8ale eviden2ia1* ast*1i nu/eroase contraste, inec!it*2i 3i realit*2i disfunc2ionale. Presiunile c*tre /oderni1are 3i de/ocrati1area rela2iilor intrafa/iliale au dus, 6n /od 0arado)al, la su0ra6nc*rcarea fe/eii, la di/inuarea confortului e/o2ional 3i fi1ic al /e/4rilor fa/iliei 3i c!iar la cre3terea cri/inalit*2ii fe/inine de ti0 intrafa/ilial. Violen2a fa/ilial* a fost /ult ti/0 ignorat sau\3i tolerat. ai /ult c!iar, ea a fost instituionalizat 6n /ediul fa/ilial 0rin inter/ediul le8ilor /aria9ului, care au acordat so2ului 0utere asu0ra so2iei lui. Dre0tul e)0licit al so2ului de a utili1a for2a fi1ica 6/0otriva so2iei a fost recunoscut 0rin le8e din ti/0ul I/0eriului ro/an 3i 07n* nu de/ult. A4u1ul fi1ic asu0ra so2iei a fost le8al 6n $UA, de e)e/0lu, 07n* 6n ,JC< 3i a r*/as o realitate frecventa 3i du0* aceast* dat* >$tets, ,BJJ?. La noi, 6n 0ri/a for/* a Codului civil >,J;#? din Vec!iul Re8at, ra0orturile dintre so2i erau do/inate de 0rinci0iul puterii maritale a so2ului >decretat Aca0 de fa/ilie@?, fe/eia fiind li0sit* de dre0turi >inclusiv 0olitice?, realitate 9uridic* r*/as* vala4il* 07n* la Constitu2ia co/unist* din ,BKJ. Aceasta din ur/* a introdus 0rinci0iul e8alit*2ii de0line 6n fa2a le8ii a tuturor cet*2enilor f*r* deose4ire de se) >art. ,;?, reluat ulterior 6n Codul fa/ilie din ,B#. >/odificat, co/0letat 3i re0u4licat 6n ,B#;? su4 for/a Ade0linei e8alit*2i 6n dre0turi a celor doi so2i@. Aceast* nor/* 9uridic* a avut 6n /are 0arte un caracter for/al, realitatea tr*it* 6n interiorul fa/iliei fiind foarte diferit* de cea indicat* 6n teoria 0olitic* 3i le8isla2ie. A9uta2i de i/0licarea su0erficial* a statului 6n res0ectarea dre0turilor /aritale e8ale ale so2ilor, 4*r4a2ii au continuat As*-3i 2in* so2iile la locul lor@ 0rin a4u1ul e/o2ional, ver4al sau fi1ic. ]i ast*1i
,

Universitatea AAl.I. Cu1a@, Ia3i.

e)ist* un nu/*r relativ /are de 0ersoane care consider* c* este acce0ta4il ca un so2 s*-3i loveasc* so2ia 6n anu/ite condi2ii. Dintre victi/ele sale 0redilecteG fe/ei, co0ii 3i 0ersoane v7rstnice, 0ri/ele care au f*cut o4iectul de studiu al s0eciali3tilor au fost co0iii. +*t*ile a0licate lor au 6nce0ut s* fie catalo8ate ca deviante la 6nce0utul anilor M;<, de c*tre /edicii care au definit sindromul copilului btut >cf. Pfo!l, -<<-?. Sindromul femeii btute - 0ro0us de Le/0e 6n ,B;- 3i definit ca o vtmare deliberat produs de partener i demonstrabil clinic - este 6nt7lnit 6n /a9oritatea ca1urilor de violen2* do/estic* ra0ortate 0oli2iei. Pri/ele le8i care au sanc2ionat a4u1ul fi1ic asu0ra so2iilor au a0*rut, 6nsa, a4ia la sf7r3itul anilor :C< 3i 6nce0utul anilor MJ<. Sindromul brbatului btut este, confor/ statisticilor 0oli2iei, /ult /ai rar, frecven2a acestuia fiind de ,-#O din ca1uri >cf. Pfo!l, -<<-?. 5n ur/a unor studii /ai recente, Ha/4er8er 3i cola4oratorii >,BBCI a0ud Ilu2, -<<#? au eviden2iat c* violen2a fe/eilor difer* de cea a 4*r4atului nu doar ca ti0 de reac2ie 3i ca secven2* te/0oral*, ci 3i ca /otiva2ie de ad7nci/eG 6n ti/0 ce fe/eile se a0*r* 0e ele 3i 0e co0ii, so2ii a8resea1* 0entru a do/ina 3i a /en2ine controlul. $o2ii se a8resea1* reci0roc, cu intensit*2i 3i frecven2e diferiteG unii cu totul circu/stan2ial >o 0al/*, du0* care re8ret* 3i 63i cer iertare 6n 8enunc!i?, al2ii cu sadis/ 3i re0etat. Nu 6nt7/0l*tor, s-a s0us c* familia reprezint unul dintre cele mai violente conte#te din societate >$traus, ,BB,?. De e)e/0lu, in $UA >Collins si Coltrane, -<<,?G 3ansele unui 4*r4at de a fi a8resat de un /e/4ru al fa/iliei sale sunt de -< de ori /ai /ari, co/0arativ cu o 0ersoana din afara /ediului fa/ilialI 6n ca1ul fe/eilor, 3ansele lor de a fi a8resate sunt de -<< de ori /ai /ari in interiorul fa/ilieiI 0olitia 0ri/e3te cele /ai /ulte solicit*ri de a interveni 6n conflictele fa/ilialeI 0oli2i3tii sunt cel /ai frecvent uci3i atunci c7nd intervin 6n ca1urile de violen2* con9u8al*, co/0arativ cu toate celelalte ac2iuni 3i interven2ii s0ecifice. Violen2a a fost considerat* a fi un abuz de putere, o /odalitate de i/0unere a 0uterii asu0ra celorlal2i dar, 6n /od 0arado)al, ea se/nific* uneori 3i li0sa de 0utere. 5n aceasta situa2ie, dorin2a 0ersoanei a8resive de a se afir/a este at7t de 0uternic* 6nc7t se transfor/* 6n a8resivitate distructiv* 3i violen2*. Institutul 0entru Cercetarea 3i Prevenirea Cri/inalit*2ii >-<<<I a0ud $. . R*dulescu, -<<,, 0.#? consider* c* violen2a 6n cadrul fa/iliei Anu include doar violena fizic >o/or, v*t*/are, lovire?, ci 3i cea se#ual >violul /arital?, psi'ologic >3anta9, deni8rare, u/ilire, i8norare, a4andon, i1olare?, verbal >insult*, a/enin2are? 3i economic >0rivarea fe/eii de /i9loace 3i 4unuri vitale@. Ea este cea /ai r*s07ndit*, co/un* for/* de victi/i1are a fe/eii. 5n Euro0a, 6n fiecare an Asunt 8rav a8resate fi1ic 0rin violen2* do/estic* /ai /ulte fe/ei dec7t /or

datorit* cancerului 3i accidentelor rutiere@ >Adunarea Parla/entului Euro0ean, -<<<?. Co/0arativ cu alte situa2ii, violen2a intrafa/ilial* este un secret de grup, foarte 4ine 0*1it 3i /istificat din cau1a solidarit*2ii 6n 0rivin2a nevoii de 0*strare a unei i/a8ini sacre a acestei institu2ii. Patolo8ia interac2ional* din cadrul fa/iliei /arcat* de violen2* are la 4a1* 0attern-uri co/unica2ionale distorsionate, care 8enerea1* tul4ur*ri de co/0orta/ent ulterioare ale copiilor 3i, 6n unele ca1uri cu i/0lica2ii 0rofunde, declan3ea1* 3i a8ravea1* unele tul4ur*ri 0si!otice 3i, i/0licit, cre3terea i/inent* a feno/enului de violen2* fa/ilial*. Violen2a se desf*3oar* 6ntr-un conte)t sociali1ator, 0rin inter/ediul c*ruia co/0orta/entul violent se 6nva2* la fel ca orice alt co/0orta/ent, /ai ales de co0ii afla2i 6n c*utarea unor /odele. &emeia T victi/* a violen2ei do/estice T 63i va 0ierde 6ncet sti/a de sine 3i va de1volta /ecanis/e defensive 0rin care va 6ncerca s* fac* fa2* situa2iei. Acestea sunt cu at7t /ai 0ersistente >3i /ai ineficiente? cu c7t durata rela2iei violente este /ai /are 3i fra8ilitatea ei 0si!ic*, do47ndit* 6n 0ro0ria co0il*rie, este /ai accentuat* > .N. &urliuc, -<<K?. $tresul ridicat 3i an)ietatea 0er/anent* 0e care le tr*ie3te 6i vor crea sau a8rava 4oli cronice, dar 0ot duce 3i la /anifest*ri 0si!oso/atice necunoscute ca atare 6n serviciile /edicale, unde se 0re1int* solicit7nd 6n8ri9iri. Adeseori fe/eia va 6nce0e s* consu/e alcool, /edica/ente 0si!otro0e, su4stan2e care s* 6i aduc* o stare de 6nde0*rtare 0si!ic* de realitatea 0e care o tr*ie3te. Poate avea tentative de suicid, orient7ndu-3i a8resivitatea asu0ra ei 6ns*3i sau 0oate de1volta co/0orta/ente de de0lasare a furiei asu0ra co0iilor, devenind o /a/* violent*. (ezinstituionalizarea violenei familiale devine 8reu de reali1at 0e fundalul unei /entalit*2i relativ tolerante T 6n continuare T fa2* de a4u1ul asu0ra co0ilului 3i fe/eii. 5n cadrul anc!etelor, 0ro4le/atica so2iei 4*tute evoca o /ultitudine de r*s0unsuri 3i reac2iiG unii oameni tind s mpart egal vina ambilor parteneri" alii tind s blameze agresorul" iar o alt parte" victima >$aunders 3i cola4., ,BJC?. Ee/eia-victi/* 0oate fi 0rivit* cu indiferen2*, ostilitate sau co/0asiune, 6n func2ie de credin2ele 0ersoanelor cu 0rivire la cau1ele violentei >inclusiv 6n ca1ul 6n care a fost violat*, notau C. A. EXoldt, C. . onson 3i D. Lan8!inric!sen-Ro!lin8, -<<<?. Pu4licul lar8, ca 3i /e/4rii unor 8ru0uri 0rofesionale, tinde s* ado0te adesea o atitudine pregnant negativ fa2* de victi/* >'elles, ,BC;, $traus, ,BC;?. Indivi1ilor le este 8reu sa 6n2elea8* situa2ia dificil* a fe/eii 4*tute deoarece, s0re deose4ire de alte victi/e, so2iile sunt 0erce0ute ca fiind i/0licate 6ntr-o rela2ie inti/a cu a8resorul lor. Ei 0ot crede c* a4u1ul nu este serios, c* victi/ele nu necesita asisten2*, 0rea /ult* si/0atie sau c* 0ersoanele victi/i1ate 6n ase/enea condi2ii sunt res0onsa4ile 0entru ceea ce li se 6nt7/0l*.

Rareori ra0ortat* autorit*2ilor >0oli2iei, /edicilor?, este 8reu de esti/at adev*rata inciden2* a violen2ei do/estice 6n societate. De3i c!estionarea unui e3antion re0re1entativ de 4*r4a2i sau fe/ei dintr-o 0o0ula2ie cu 0rivire la frecventa actelor de a4u1 fi1ic 0oate oferi unele indicii generale cu privire la amploarea fenomenului violentei maritale asupra femeii dintr%o societate" 0ute/ 0resu0une c* r*s0unsurile vor subevalua 0onderea reala a ca1urilor. Re1ultatele unui studiu reali1at 6n Ro/7nia de 0innesota Advocates for Fuman -ig'ts > AHR, ,BB#, 0u4licat 0e internet in -<<-?, au indicat fa0tul c*G - fe/eile ro/7nce sunt frecvent a4u1ate, fiindu-le ne8at dre0tul funda/ental la securitatea 0ersoanei 3i cel al li4ert*2ii fa2* de trata/entele crude 3i de8radante >0.-?I - una din 1ece fe/ei cu 0ro4le/e 8inecolo8ice este victi/a a4u1ului fi1ic al 0artenerului >0.K?I - 6ntre ,BB.-,BBK, -JO dintre fe/eile care au a0elat la serviciile /edicole8ale, au fost 4*tute de 0artenerul inti/I - sunt citate referin2e istorice 3i literare care relev* 0uternica 6nr*d*cinare a violen2ei /aritale T re1ultat* din do/ina2ia /asculin* 3i su4ordonarea 0u4lic* 3i 0rivat* a fe/eii T 6n cultura ro/7n* >0..?I - atitudinea 0u4lic* cea /ai co/una fa2* de violen2a do/estic* este descris* ca fiind, 6n cel /ai 4un ca1, de indiferen2* >0.,K?I - violenta con9u8ala asu0ra fe/eii este 6nt7lnita la toate nivelurile sociale si econo/iceI - recunoscut* de unii oficiali ai 8uvernului ro/7n, violen2a do/estic* este socotit* o problem social secundar, co/0arativ cu /ultitudinea 0ro4le/elor socioecono/ice care au aco/0aniat tran1i2ia de la societatea co/unist* la econo/ia de 0ia2*G s*r*cia, alcoolis/ul, 3o/a9ul, li0sa locuin2ei etc. 5n /ulte 2*ri Euro0ene, se ra0ortea1* c* cca. #<O dintre fe/ei au fost sau sunt 6nc* victi/e ale violen2ei do/estice. Re1ultatele unor anc!ete reali1ate la noi au variat 6ntre .<O 3i C<O, ceea ce 6nse/n* o /edie co/0ara4il* cu cea euro0ean* >de #<O?. 9. I71#).)-) /" !)*"<'H$- 0)%0)#+%"" Pentru a evita defor/*rile inevita4ile 0e care le i/0lic* re1ultatele cercet*rilor de ti0ul anc!etei, a/ o0tat 0entru un de/ers care s* evalue1e impactul unor factori socioculturali asupra atitudinii fa de violenta maritala asupra femeii, la r7ndul ei, i/0licat* 6n 0roducerea sau acce0tarea a4u1ului fi1ic. $co0ul cercet*rii este acela de a investi8a influen2a se)is/ului 3i a tendin2ei de

do/inare asu0ra atitudinii fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei 6n societatea ro/7neasc*, r*/as* 6n continuare, tradi2ional* 3i de /asculin*. I0ote1ele 0e care le-a/ avut 6n vedere sunt ur/*toareleG ,. 'enul 4iolo8ic 3i 8radul do/in*rii sociale vor influen2a se/nificativ atitudinea fa2* de violen2a do/estic* asu0ra so2ieiI -. Atitudinea se)ist* ostil* 3i cea 4inevoitoare vor influen2a se/nificativ atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* 6ndre0tat* asu0ra so2iei 3i .. E)ist* le8*turi se/nificative 6ntre atitudinea se)ist* ostil*, orientarea do/in*rii sociale 3i atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra fe/eii. Confor/ conce0tuali1*rii lui $idanius, Pratto 3i +o4o >,BBK, 0..?, dominarea social Ae)0ri/* o atitudine antie8alitarist*, o /odalitate de a 0erce0e e)isten2a u/an* ca o su/* 1ero a conflictelor sau ca o co/0eti2ie neo4osit* 6ntre 8ru0uri, dorin2a de a sta4ili rela2iile ierar!ice 6ntre 8ru0urile sociale 3i de do/ina2ie a in8ru0ului asu0ra out-8ru0urilor@. &i0ul de orientare a do/in*rii sociale a fost evaluat 0rin inter/ediul $calei de (rientare a Do/in*rii $ociale >$idanius, Pratto 3i +o4o ,BBK?. (ominarea social sczut furni1ea1* r*s0unsuri caracteri1ate 0rin nivele sc*1ute ale diferen2ierii individuale, ale ierar!i1*rii 6n statusul de 8ru0 3i inter8ru0al, cu a0ro4area 3i sus2inerea e8alit*2ii dintre indivi1i 3i 8ru0uri. Ea caracteri1ea1*, de re8ul*, fe/eile T care s0ri9in* 6ntr-o /ai /ic* /*sur* 8ru0urile 6n 4a1a 0e 0re9udec*2ilor, sus2in7nd reducerea ine8alit*2ii 6ntre 8ru0uri. (ominarea social ridicat e)0ri/* orientarea 0uternic* s0re diferen2iere social* dintre indivi1i 3i dintre 8ru0uri, cu /anifest*ri 6/0otriva e8alit*2ii 3i s0ri9inirea co/0eti2iei 6ntre 0ersoane\8ru0uri. Ea este s0ecific* /ai ales 4*r4a2ilor, care sunt /ai 0reocu0a2i de /en2inerea 3i cre3terea do/in*rii 3i co/0eti2iei, co/0arativ cu fe/eile. &i0ul de atitudine se)ist* a fost evaluat 0rin inter/ediul Inventarului $e)is/ului A/4ivalent, alc*tuit din doi factoriG se)is/ul ostil 3i cel 4inevoitor. Pentru o 6n2ele8ere /ai corect*, /en2ion*/ c* atitudinea se#ist este definit* 0rin 0o1i2ia favora4il* fa2* de su4ordonarea fe/eilor de c*tre 4*r4a2i. Se#ismul binevoitor este o Aideolo8ie su4iectiv*, o for/* su4til* de 0re9udiciu, favora4il*, 0oliticoas*, care ofer* 0rotec2ie 3i afec2iune fe/eilor ce 6/4r*2i3ea1* roluri conven2ionale@, care a9ut* la /en2inerea 4unelor ra0orturi >tradi2ionale? dintre se)e 3i acce0tarea de c*tre fe/ei a ine8alit*2ii de 8en a societ*2ii >'lic=, E., Eis=e, $., -<<,, 0.,<B?. $e)is/ul 4inevoitor este direc2ionat c*tre fe/eile care re6nt*resc rela2iile de 8en conven2ionale, 4*r4a2i acce0t7nd fe/eile 6n i0osta1a lor de so2ii, /a/e sau 0artenere ro/antice. Se#ismul ostil re0re1int* Aanti0atia /anifestat* fa2* de fe/eile care sunt 0erce0ute ca fiind dornice s* 0reia 0uterea 4*r4a2ilor, dornice de a o42ine controlul asu0ra 4*r4a2ilor, fie 0rin se)ualitate, fie 0rin ideolo8ia fe/inist*@ >'lic=, P., Eis=e, $., -<<,, 0.,<B?. $e)is/ul ostil este orientat c*tre fe/eile, care

sunt v*1ute ca 0rovocatoare sau susce0ti4ile de a Afura@ 0uterea 4*r4a2ilor, cu/ sunt fe/inistele, fe/eile de carier* sau seduc*toarele. Atitudinea se#ist binevoitoare se caracteri1ea1* 0rin afec2iune, 0rotec2ie 3i 0olite2e, fa2* de fe/eile care 6/4r*2i3ea1* roluri conven2ionale, 0rin reco/0ensarea fe/eilor 0entru confor/area la statusul 0atriar!al. Dar, se)is/ul 4inevoitor este 0otrivnic e8alit*2ii de 8en, 0e care o in!i4*. Atitudinea se#ist ostil are efecte disru0tive asu0ra interac2iunii sociale, cu accentuarea 3i e)acer4area reac2iilor ne8ativeG co8nitive >stereoti0uri?, afective >0re9udecat*?, 3i co/0orta/entale >discri/inare?, 0re1ente 6n cadrul interac2iunilor de 8en@ >'lic=, P., Eis=e, $., -<<,, 0.,,,?I ea este s0ecific* 4*r4a2ilor care se consider* su0eriori 3i care 6ncearc* s*-3i 9ustifice 0rivile8iile 0rin e)a8erarea diferen2elor 0erce0ute 6n ra0ort cu fe/eile. Prin ur/are, studiul ur/*re3te influen2a varia4ilelor inde0endente T orientarea do/in*rii sociale, atitudinea se)ist* ostil*, atitudinea se)ist* 4inevoitoare 3i se)ul su4iec2ilor T asu0ra varia4ilei de0endenteG atitudinea fa2* de violen2a do/estic* asu0ra fe/eii. 2. M)#1!& Subiecii4 Pentru reali1area acestui studiu s-a folosit un lot for/at din -K< de su4iec2i >,-< 4*r4a2i 3i ,-< de fe/ei?. Po0ula2ia 2int* este re0re1entat* de studen2i la diferite facult*2iG /edicin*, 0si!olo8ie, 8eo8rafie, s0ort, ai universit*2ilor ie3ene. Pretestarea instru/entelor s-a reali1at 0e un alt lot de ;< de su4iec2iG .< fe/ei 3i .< 4*r4a2i. !nstrumente4 Pentru varia4ila Aorientare a do/in*rii sociale@ a/ tradus 3i ada0tat Scala de ?rientare a (ominrii Sociale , ela4orat* 3i 0u4licat* de Di/ $idanius, Eelicia Pratto 3i LaXrence +o4o >,BBK?. Instru/entul este alc*tuit din ,; ite/i, care ur/*resc orient*rile e8alitare sau anti-e8alitare fa2* de out8ru0uri, 0e o scal* de la ,- de1acordul total, la ; - acordul total. La 0retestare, a/ o42inut un coeficient de consisten2* intern* al0!a Cron4ac! de <,J<. Pentru varia4ila Aatitudinea se)ist*@ a/ tradus 3i ada0tat !nventarul Se#ismului Ambivalent" ela4orat Peter 'lic= 3i $usan &. Eis=e >,BB;? 3i 0u4licat 6ntr-un studiu al influen2ei ti0urilor de se)is/ asu0ra ine8alit*2ii de 8en. Inventarul este alc*tuit din -- de ite/i, din care ,, /*soar* se)is/ul ostil, iar ceilal2i ,, ite/i /*soar* se)is/ul 4inevoitor, 0e o scal* de la < T de1acord 0uternic, la # T acord 0uternic. Dac* 0e ansa/4lul acestui instru/ent a/ o42inut un coeficient de consisten2* intern* al0!a Cron4ac! de <,J., 0entru se)is/ul ostil valoarea aceluia3i coeficient a fost de <,CK, iar 0entru se)is/ul 4inevoitor de <,CK.

5n fine, 0entru varia4ila de0endent*, Aatitudinea fa2* de violen2a con9u8al* 6ndre0tat* asu0ra so2iei@, a/ tradus 3i ada0tat C'estionarul de Atitudine fa de Cstorie" 0ro0us de ar8olin 3i Eoo >,BB-?, reali1at du0* C'estionarul pentru evaluarea acordului i dezacordului fa de violena con$ugal ndreptat asupra soiei n circumstane specifice , a lui 'reen4lat >,BJ#?. C!estionarul cu0rinde o list* de -# de situa2ii 6n care 4*r4atul ar 0utea reac2iona violent fa2* de so2ia sa. Pentru a r*s0unde la c7t este de 9ustificat ca un 4*r4at s*-3i loveasc* so2ia 6n cele -# de situa2ii, su4iec2ii 3i-au e)0ri/at 0ro0ria 0*rere 0e o scal* de la , T de1acord total, la ; T acord total. Coeficient de consisten2* intern* al0!a Cron4ac! o42inut a fost de <,JC. 9rocedura4 Eiecare su4iect a 0ri/it trei c!estionare, 0entruG orientarea do/in*rii sociale, inventarul atitudinii se)iste 3i un c!estionar al atitudinii fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei. Instruc2iunile de ad/inistrare ale celor trei c!estionare au fost scrise la 6nce0utul fiec*rui c!estionar, a0licarea lor s-a reali1at at7t individual, c7t 3i 6n 8ru0. 5n 8ru0, instruc2iunile au fost citite cu 8las tare, f*r* a fi de1voltate sau /odificate. Du0* ter/inarea co/0let*rii c!estionarului a/ ru8at su4iec2ii s* verifice dac* au 4ifat to2i ite/ii, iar acolo unde li0sea r*s0unsul, s* 6l co/0lete1e. 5n final, c!estionarele inco/0lete au fost eli/inate. Instru/entele au fost a0licate ini2ial 0e un lot restr7ns >;< de su4iec2i? 6n vederea verific*rii consisten2ei interne a c!estionarelor, iar ulterior 0e lotul final >de -K< de su4iec2i? 6n vederea test*rii 0resu0o1i2iilor for/ulate. :. R).$-#&#)-) /" "'#)%7%)#&%)& !&#)-1% ,. Pentru verificarea 0ri/ei i0ote1e, privind influena se#ului i a dominrii sociale asupra atitudinii fa de violen domestic asupra femeii s-a a0licat testul & 0entru e3antioane inde0endente 3i anali1a de varian2* factorial* Anova univariat*. I0ote1a a inclus ur/*toarele verific*riG Efectul principal al se#ului Datele statistice o42inute arat* c* e)ist* diferen2e se/nificative 6ntre 4*r4a2i 3i fe/ei, 6n ceea ce 0rive3te atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* 6ndre0tat* asu0ra so2iei 6n sensul c*, brbaii au o atitudine semnificativ mai favorabil fa de violena con$ugal asupra partenerei" comparativ cu femeile >t>-.J?R K.J#-, 0S<,<,?, a3a cu/ re1ult* 3i din 8raficul de /ai 9os.

Mean %&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% %

acord
1.+

1.,

1.5

1.4

1.3 masculin feminin

GENU !"# #G"$

dezacord

Aceast* diferen2* 0oate fi e)0licat* 0rin fa0tul c*, 6n /od natural, 4*r4a2ii dis0un de for2* fi1ic* /ai /are, sunt /ai a8resivi 3i /ai 6ncura9a2i s* utili1e1e for2a fi1ic* 6n re1olvarea unor situa2ii. De ase/enea, a3te0t*rile societ*2ii 6n 0rivin2a rolului /asculin 0ot accentua caracteristicile Ainstru/entale@ ale 4*r4a2ilor, 0recu/G co/0etitivitatea, nonconfor/is/ul, tendin2a de do/inare, de a conduce 3i de a e)ercita 0uterea. Altfel s0us, ei sunt 6ncura9a2i social s*-3i /anifeste a8resivitatea ori de c7te ori este necesar, fie 0entru /en2inerea status% Auo-ului, fie 6n co/0eti2ia cu ceilal2i, 0entru accesul la o nou* 0o1i2ie social*. Ee/eile a9un8 s* tolere1e a8resiunile fi1ice ale 0artenerului lor 0entru c*G Aa3a au f*cut fe/eile dintotdeauna@, Aau 0ro/is s* se su0un* 4*r4atului@, s* fie Aal*turi la 4ine 3i la r*u@, 0entru c* sunt de0endente econo/ic de 4*r4at 3i se 6ndoiesc de 0ro0riile ca0acit*2i de a asi8ura 6ntre2inerea fa/iliei, 0entru c* Ale li0se3te 0rotec2ia 0oli2iei@ 3i, /ai ales, 0entru c* As0er* c* 0artenerul de via2* se va sc!i/4a 6n 4ine@. Pentru o anali1* /ai detaliat* a re1ultatelor, s-au ur/*rit 3i diferen2ele dintre /ediile r*s0unsurilor fe/eilor 3i 4*r4a2ilor la fiecare ite/ al c!estionarul utili1at 0entru /*surarea varia4ilei de0endent*G Aatitudinea fa2* de violen2a con9u8al* 6ndre0tat* asu0ra so2iei@. Din cei -# de ite/i ai c!estionarului >re0re1ent7nd -# de situa2ii s0ecifice 6n care 4*r4atul este 9ustificat 6n a-3i lovi so2ia?, s-au eviden2iat diferen2e se/nificative 6ntre atitudinea 4*r4a2ilor 3i fe/eilor fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei 6n -- din ca1uri >0S<.<#?. Cele /ai /ari diferen2e se/nificative >0S<.<,? s-au o42inut 6n ca1ul ite/ilor K 3i #, adic* a

situa2iilor 6n care Aso2ia este 0rins* 6n 0at cu un alt 4*r4at@ @>t>-.#.KC-?R;.,J,, 0S<.<,? 3i atunci c7nd so2ul Aar afla c* are un a/antm @>t>-,K.<C;?R#..,K, 0S<.<,?. A3adar, 4*r4a2ii au o /ai /are tendin2* de a a0ro4a violen2a asu0ra so2iei 6n ca1urile de infidelitate a acesteia, deoarece acest 8est 0oate fi inter0retat ca o su4/inare total* a 0o1i2iei de Asu0erioritate@, de 0utere a 4*r4atului, ca o tentativ* a fe/eilor a accede la Adre0tul /asculin@ al unei /ai /ari li4ert*2i se)uale >i/0licit, la dre0tul de a 6ntre2ine rela2ii se)uale e)tra/aritale?. Atitudinea de a0ro4are /ai 0uternic* a violen2ei de c*tre 4*r4a2i eviden2ia1* 0re1en2a stereoti0urilor care 9ustific* 3i sus2in ine8alitatea de 8en. Efectul principal al dominrii sociale Datele arat* c* e)ist* diferen2e se/nificative 6ntre atitudinea fa2* de violen2a do/estic* asu0ra fe/eii 6n func2ie de nivelul do/in*rii sociale a su4iec2ilor. Astfel, subiecii cu un nivel ridicat al dominrii sociale au o atitudine semnificativ mai favorabil fa de violena con$ugale asupra soiei dec/t cei cu un nivel sczut al dominrii sociale >t>-.C,KK,?R .,<,K, 0R<,<<., 0S<,<#?, a3a cu/ ilustrea1* 3i 8raficul de /ai 9os.
Mean %&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% %

acord
1.+

1.,

1.5

1.4

1.3 .$%/U&% -"'"$%&%

#-"EN&%-E% '#M"N%-"" .#$"% E

dezacord

Aceast* diferen2* 0oate fi e)0licat* 0rin fa0tul c* 0ersoanele cu un nivel /ai sc*1ut al do/in*rii sociale sunt /ai 0u2in centrate 0e conducere 3i co/0eti2ie, au un 8rad /ai /are de acce0tare a celorlalte 8ru0uri, f*r* a face discri/in*ri, co/0arativ cu 0ersoanele cu o tendin2* 0uternic* de do/inare social*, care sunt

/ai co/0etitive, /ai a8resive, /ai dis0use s* e)a8ere1e diferen2ele fa2* de celelalte 8ru0uri 3i s* ne8e dre0tul la e8alitate al out%sider-ilor. $u0li/entar 0entru i0ote1a de cercetare, a/ verificat dac* diferen2a se /en2ine 3i se0arat, 6n cele dou* 8ru0uri de se). Datele arat* c* 4*r4a2ii cu un nivel al do/in*rii sociale ridicate au o atitudine /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei co/0arativ cu 4*r4a2ii cu un nivel sc*1ut al do/in*rii sociale, 6ns* aceast* diferen2* este nese/nificativ* >t>,,J?R ,..;J, 0R<.,C#, 0n<.<#?. Re1ultatul se 0oate datora fa0tului c*, indiferent de caracteristicile 3i conduita lor 1ilnic*, 4*r4a2ii nu renun2* la i/a8inea stereoti0ic* a /asculinit*2ii, acce0t7nd ideea c* re0re1enta2ii 0ro0riului 8ru0 4iolo8ic sunt >sau tre4uie s* fie? do/inatori, 0uternici, co/0etitivi 3i a8resiv. Astfel, indiferent de orientarea do/in*rii sociale >sc*1ut* sau ridicat*?, 4*r4a2ii vor /anifesta o atitudine favora4il* fa2* de violen2a asu0ra so2iei. Nici 6n ca1ul fe/eilor diferen2a nu este se/nificativ*. $u4iec2ii de se) fe/inin cu un nivel ridicat al do/in*rii sociale au o atitudine /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* >ER#.C.., 0R<.<,J? asu0ra so2iei dec7t cei cu un nivel sc*1ut al do/in*rii sociale sc*1ute, 6ns* aceast* diferen2* este nese/nificativ* >t>JK.,.J?R,.K<<, 0R<.,;#, 0n<.<#?. Aceasta 6nsea/n* c*, 6ntr-o societate 0redo/inant /asculin*, fe/eile 3i-au interiori1at stereoti0urile de 8en >fa0tul c* fe/eia tre4uie s* fie su0us*, s* asculte de 4*r4atul ei, 6n ti/0 ce 4*r4a2ii tre4uie s* conduc*, s* e)ercite 0uterea? 3i consider* c* violen2a con9u8al* asu0ra so2iei este un lucru ce 0oate fi tolerat. Astfel, indiferent de orientarea do/in*rii sociale >sc*1ut* sau ridicat*?, fe/eile vor /anifesta o atitudine favora4il* fa2* de violen2a asu0ra so2iei. -. Pentru verificarea celei de-a doua i0ote1e, 0rivind influena atitudinii se#iste ostile i a celei binevoitoare asupra atitudinii fa de violena con$ugal asupra femeii, a/ utili1at testul & 0entru e3antioane inde0endente 3i anali1a de varian2* factorial* Anova Univariat*. De ase/enea, 0e 4a1a /edianei a/ sta4ilit 0entru fiecare din varia4ilele inde0endente doua 8rade de intensitateG sc*1ut 3i ridicat. I0ote1a for/ulat* a necesitat ur/*toarele verific*riG E#istena unor diferene semnificative ntre atitudinea fa de violena con$ugal asupra femei a subiecilor cu un nivelul ridicat i" respectiv" sczut al se#ismului ostil4 Datele o42inute arat* c*, atitudinea fa2* de violen2a do/estic* asu0ra fe/eii a 0ersoanelor cu un nivel ridicat al se)is/ului ostil este se/nificativ /ai

favora4il* co/0arativ cu cea a 0ersoanelor cu un nivel sc*1ut al acestuia >t>-.J?R--.JCB, 0R<.<<K, 0S<.<#?, du0* cu/ arat* 3i 8raficul de /ai 9os.
acord
1.+

Mean %&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% % "N'-E1&%&% %.U1-%

1.,

1.5

1.4

1.3 ostil scazuta ostil ridicata

%&"&U'"NE% .E0".&% #.&" %

dezacord

Re1ultatul 0oate fi e)0licat 0rin fa0tul c* 0ersoanele cu o atitudinea se)ist* ostil* ridicat* au tendin2a de a /anifesta o o0o1i2ie 0uternic*, desc!is*, fa2* de fe/eile care nu 6nde0linesc rolurile de 8en tradi2ionale, 0erce0ute ca dornice de a 0relua 0uterea /asculin*. Persoanele care /anifest* un se)is/ ostil ridicat e)0ri/* o atitudine se/nificativ /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei, ca /odalitate de sanc2ionare a neres0ect*rii rolurilor tradi2ionale, co/0arativ cu 0ersoanele cu niveluri reduse ale se)is/ului ostil, a c*ror 0o1i2ie nu este at7t de ve!e/ent*. Astfel, ideolo8ia se)is/ului ostil constituie o A9ustificare suficient*@ a violen2ei 6/0otriva fe/eii. E#istena unor diferene semnificative ntre atitudinea fa de violena con$ugal asupra femeii a subiecilor cu un nivel ridicat i" respectiv" sczut al se#ismului binevoitor4 Datele o42inute arat* fa0tul c* atitudinea fa2* de violen2a do/estic* asu0ra fe/eii a 0ersoanelor cu o atitudine se)ist* 4inevoitoare ridicat* nu difer* se/nificativ de cea a 0ersoanelor cu o atitudine se)ist* 4inevoitoare sc*1ut* >t>-.J?R,.<.-, 0n<.<#?.

Mean %&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% % "N

acord
1.54

1.52

1.50

1.43

1.4, 2inevoitor scazuta 2inevoitor ridicata

%&"&U'"NE% .E0".&% !"NE)#"&#%-E

dezacord

$e)is/ul 4inevoitor le 0er/ite 4*r4a2ilor /en2inerea unei i/a8ini de sine 0o1itive ca 0rotectori 3i sus2in*tori dis0u3i s*-3i sacrifice 0ro0riile nevoi 0entru a avea 8ri9* de fe/eile din via2a lor. Ee/eile care caut* s* su4/ine1e 0uterea 4*r4a2ilor sunt 0rivite ca nerecunosc*toare, /erit7ndu-3i ostilitatea 3i criticile. Persoanele cu o atitudine se)ist* 4inevoitoare ridicat* acce0t* violen2a con9u8al* ca 0e o sanc2iune 0entru neres0ectarea rolurilor de 8en conven2ionale, sta4ilite de societate, cele cu o atitudine se)ist* 4inevoitoare sc*1ut* o acce0t* ca 0e o /odalitate de /en2inere a confortului 0si!ic re1ultat din 0*strarea rela2iilor de 8en actuale. E#ist un efect de interaciune ntre atitudinea se#ist ostil cea binevoitoare asupra atitudinii fa de violena con$ugal asupra soiei4 Anali1a statistic* arat* c* nu e)ist* un efect de interac2iune 6ntre atitudinea se)ist* ostil* 3i atitudinea se)ist* 4inevoitoare asu0ra atitudinii fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei >E>,,-K<?R<.,,J, 0n<.<#?, a3a cu/ arat* 3i 8raficul de /ai 9os.

Estimated Marginal Means of %&"&U'"NE% (%&% '

1.+

Estimated Marginal Means

1.,

1.5

1.4

%&"&U'"NE% .E0".&% !
2inevoitor scazuta

1.3 ostil scazuta ostil ridicata

2inevoitor ridicata

%&"&U'"NE% .E0".&% #.&" %

Din 0unct de vedere 0si!olo8ic, li0sa unui efect de interac2iune 6ntre se)is/ul ostil 3i cel 4inevoitor asu0ra atitudinii fa2* de violen2a con9u8al* 0oate fi /otivat* 0rin fa0tul c* 0ersoanele sunt 0redo/inant a)ateG fie 0e discri/inarea 3i cate8ori1area fe/eilor 0erce0ute ca Aseduc*toare@, dornice de a su4/ina 0uterea structural* a 4*r4a2ilor, fie 0e /anifest*rile Aafectuoase@ /anifestate fa2* de fe/eile, 0erce0ute ca Adocile@. 14 Pentru verificarea celei de-a treia i0ote1e a cercet*rii " cea privind e#istena unor legturi ntre atitudinea se#ist ostil" orientarea dominrii sociale i atitudinea fa de violena con$ugal asupra femeii , a/ utili1at corela2ia Pearson. Analitic, a/ 0rocedat la verificarea ur/*toarelor le8*turiG E#ist o legtur ntre atitudinea se#ist ostil i orientarea dominrii sociale n sensul c" atitudinea se#ist ostil coreleaz semnificativ pozitiv cu orientarea dominrii sociale4

Correlations #-"EN&%-E% %&"&U'"NE% '#M"N%-"" .E0".&% .#$"% E #.&" % #-"EN&%-E% 1earson $orrelation 1.000 .391** '#M"N%-"" .#$"% E .ig. 425tailed6 . .000 N 240 240 %&"&U'"NE% 1earson $orrelation .391** 1.000 .E0".&% #.&" % .ig. 425tailed6 .000 . N 240 240 88. $orrelation is significant at t7e 0.01 level 425tailed6.

Din 0unct de vedere statistic, re1ultatele eviden2ia1* o le8*tur* /edie >rR<..B,?, se/nificativ* >0S<.<,?, direct 0ro0or2ional*, 6ntre atitudinea se)ist* ostil* 3i orientarea do/in*rii sociale. Aceasta 6nsea/n* c*, atitudinea se)ist* ostil* ridicat* se asocia1* nivelurilor /ai ridicate ale orient*rii do/in*rii sociale 3i invers. Din 0unct de vedere 0si!olo8ic, aceast* le8*tur* 0oate fi e)0licat* 0rin fa0tul c*, cre3terea nivelului se)is/ului ostil se asocia1* cu o tendin2* cresc7nd* a su4iec2ilor de a-3i /anifesta do/ina2ia asu0ra celorlalte 0ersoane, de fi /ai co/0etitivi 3i /ai ri8i1i 6n ceea ce 0rive3te distinc2ia dintre rolurile de 8en. Persoanele cu o atitudine se)ist* ostil* au o atitudine favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei, consider7nd-o ca fiind /aniera cea /ai 0otrivit* 0entru A corec2ia@ neres0ect*rii 3i necunoa3terii Alocului su4ordonat@ al fe/eii 6n societate, iar aceast* 0o1i2ionare social* se asocia1* cu tendin2a de a conduce 3i de a do/ina out-8ru0urile. E#ist o legtur ntre orientarea dominrii sociale i atitudinea fa de violena con$ugal asupra soiei n sensul c" orientarea dominrii sociale va corela semnificativ pozitiv cu atitudinea fa de violena con$ugal4

Correlations %&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% % #-"EN&%-E% "N'-E1&%&% '#M"N%-"" %.U1-% .#$"% E .#&"E" #-"EN&%-E% 1earson $orrelation 1.000 .192** '#M"N%-"" .#$"% E .ig. 425tailed6 . .003 N 240 240 %&"&U'"NE% (%&% 'E 1earson $orrelation .192** 1.000 )"# EN&% $#N*UG% % .ig. 425tailed6 .003 . "N'-E1&%&% %.U1-% .#&"E" N 240 240 88. $orrelation is significant at t7e 0.01 level 425tailed6.

Prelucr*rile statistice arat* c* e)ist* o le8*tur* sla4*, dar se/nificativ* 6ntre orientarea do/in*rii sociale 3i atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* 6ndre0tat* asu0ra so2iei >rR<.,B-, 0R<.<<.?, direct 0ro0or2ional*, 6n sensul c* atunci c7nd orientarea do/in*rii sociale este ridicat* 3i atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* este /ai favora4il*. Din 0unct de vedere 0si!olo8ic, acest re1ultat 0oate fi inter0retat 0rin fa0tul c* 0ersoanele cu o /ai /are tendin2a de a conduce 3i de a do/ina 6n societate, fiind 6/0otriva e8alit*2ii, vor fi /ai tentate s* acce0te violen2a asu0ra so2iei, consider7nd c* fe/eile fac 0arte dintr-un 8ru0 inferior. E#ist o legtur ntre atitudinea se#ist ostil i atitudinea fa de violena con$ugal ndreptat asupra soiei n sensul c" atitudinea se#ist ostil va corela semnificativ pozitiv cu o atitudine fa de violena con$ugal favorabil4

Correlations %&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% % "N'-E1&%&% %.U1-% .#&"E" 1earson $orrelation 1.000 . 240 .183** .004 240

%&"&U'"NE% (%&% 'E )"# EN&% $#N*UG% % .ig. 425tailed6 "N'-E1&%&% %.U1-% N .#&"E" %&"&U'"NE% .E0".&% #.&" %

%&"&U'"NE% .E0".&% #.&" % .183** .004 240 1.000 . 240

1earson $orrelation .ig. 425tailed6 N

88. $orrelation is significant at t7e 0.01 level 425tailed6.

Prelucr*rile statistice arat* c* e)ist* o le8*tur* sla4*, dar se/nificativ* 6ntre atitudinea se)ist* ostil* 3i cea fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei >rR<.,J., 0R<.<<K, 0S<.<#?, direct 0ro0or2ional* T 6n sensul c* atunci c7nd atitudine se)ist* ostil* este ridicat* 3i atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* este /ai favora4il*. Din 0unct de vedere 0si!olo8ic, le8*tura 0oate fi e)0licat* 0rin fa0tul c* 0ersoanele cu o atitudine se)ist* ostil* sunt /ai 0u2in tolerante 3i /ai 0u2in ada0ta4ile la sc!i/4are astfel 6nc7t, ele tind s* 0ede0seasc* orice a4atere de la nor/ele tradi2ionale ale societ*2ii, s* a0lice sanc2iuni severe, inclusiv fi1ice. Astfel, cu c7t 0ersoana are o atitudine se)ist* /ai ostil* cu at7t este /ai 0ro4a4il s* ai4* 3i o atitudinea /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei. ;. C1'0-$."" 5n ur/a 0relucr*rilor statistice, s-au o42inut ur/*toarele re1ultate se/nificativeG ,. +*r4a2ii au o atitudine se/nificativ /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei, co/0arativ cu fe/eile, deoarece ei sunt /ai a8resivi, sunt 6ncura9a2i /ai /ult s* se fie a8resivi 3i sunt /ai a)a2i 0e controlul 0artenerei lor de cu0lu. Prelucr*rile statistice au eviden2iat o atitudine /ai favora4il* a 4*r4a2ilor fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei 6n situa2iile care i/0lic* infidelitatea 3i 6n care le este su4/inat* autoritatea >de ti0ulG A6l face s* se si/t* 0rost 6n fa2a fa/iliei 3i a 0rietenilor@, A6ntr-o ceart* ea 6l love3te 0ri/a@, Aea 6l 4ate 0e unul din co0iii lor@?. Astfel, 4*r4a2ii 0ar s* considere c* for2a fi1ic*

este uneori o /odalitate de re1olvare a situa2iilor ne0l*cute. Li//el >-<<<? ar*ta 6n datele 0re1entate 6n $UA, c* 4*r4a2ii sunt cei care ini2ia1* co/0orta/ente /ai a8resive, c* diferen2ierea co/0orta/entelor u/ane 6n func2ie de 8en face ca violen2a s* fie c7t /ai clar o Acalitate@ /asculin* >a0ud. $1a/os=o1i, -<<#, 0.-C<?. -. Persoanele cu o orientare a do/in*rii sociale ridicate >/ai frecvent 4*r4a2ii? /anifest* o atitudine /ult /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei, dec7t cele cu niveluri /ai sc*1ute >/ai adesea fe/eile?. Re1ultatele au eviden2iat la 4*r4a2i o orientare s0re conducere 3i 0utere reflect7nd for/e variate de 0re9udecat* de 8ru0, 0olitici sociale e)0ri/7nd for/e severe de violen2* fa2* de out-8ru0uri 3i ideolo8ii i/0lic7nd ine8alit*2i sociale, 6n ti/0 ce fe/eile s-au eviden2iat a fi /ai 0u2in ca0a4ile s* ado0te 3i s* sus2in* 0re9udec*2ile fa2* de alte 8ru0uri, fiind sus2in*toare a 0oliticilor sociale care reduc ine8alitatea 6ntre 8ru0uri 3i a ideolo8iilor de includere >$idanius 3i E=!a//er, ,BJ.?. La fel ca 6n teoria orient*rii do/in*rii sociale, 0relucr*rile au confir/at 6nc* o dat* diferen2ele transsitua2ionale 3i culturale dintre 4*r4a2i 3i fe/ei, cei dint7i 0re1ent7nd nivele /ai ridicate ale orient*rii do/inante dec7t fe/eile. ( 0osi4il* e)0lica2ie a atitudinii /ai favora4ile a 4*r4a2ilor asu0ra violen2ei con9u8ale 0oate fi tendin2a 0uternic* de /en2inere sau de cre3tere a statusului 6n 8ru0, 0uterea structural* c7t 3i tendin2a de a sta4ili o ierar!ie a rolurilor sociale >$idanius, Pratto, 3i +o4o, ,BBK?. (rientarea s0re do/inarea sau o0ri/area out-8ru0urilor a0ar2ine, 6n s0ecial, 0ersoanelor care ac2ionea1* 6n vederea 6nt*ririi ine8alit*2ilor de 8ru0, care doresc /odificarea statusul in8ru0ului sau s0orirea 0uterii fa2* de celelalte 8ru0uri. 5n /a9oritatea societ*2ilor, rolurile de 4*r4at 3i fe/eie nu sunt doar diferite, ci sunt 3i ine8ale, e)0lica2ia o0ti/* fiind fa0tul c* 4*r4a2ii sunt educa2i s* fie do/inan2i, activi, inde0enden2i, ca0a4ili de autocontrol 3i a8resivi, 6n ti/0 ce fe/eile sunt educate s* fie su0use, o4ediente, su0use, 0asive, 4l7nde, 6ndur*toare 3i de0endente. Diferen2a a0are din /o/entul sociali1*rii 0ri/are, c7nd co0ilul 6nva2* s* fie 4*iat sau feti2*, interiori1ea1* /odelul 3i 6l 0*strea1* 6ntrea8a via2*. 5ns*3i societatea 0artici0* la /en2inerea acestor 0re9udec*2i, discri/in*ri 3i stereoti0uri cu 0rivire la fe/ei. Indiferent de nivelul orient*rii do/in*rii sociale, fe/eile au o atitudine /ai 0u2in favora4il* dec7t 4*r4a2ii. .. Persoanele cu un nivel ridicat al se)is/ului ostil au o atitudine se/nificativ /ai favora4il* fa2* de violen2a asu0ra so2iei, co/0arativ cu cele cu o atitudine se)ist* ostil* de nivel sc*1ut. Pri/ele au tendin2a de a fi /ai ri8ide 3i de a avea reac2ii ne8ative e)a8erate fa2* de fe/eile 0erce0ute ca dornice de a su4/ina 0uterea structural* a 4*r4a2ilor, fiind /ai co/0etitive, co/0arativ cu 0ersoanele cu o atitudine se)ist* ostil* sc*1ut*, care 0re1int* un 8rad s0orit de

acce0tare a acestor fe/ei 3i i/0licit o atitudine /ai 0u2in favora4il* cu 0rivire la violen2a con9u8al* asu0ra so2iei. K. Nu e)ist* diferen2e se/nificative 6ntre atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei a 0ersoanelor cu o atitudine se)ist* 4inevoitoare ridicat* 3i, res0ectiv, sc*1ut*. Cele dint7i sus2in 3i 6nt*resc rolurile de 8en tradi2ionale, consider7nd afec2iunea 3i securitatea oferit* de 4*r4a2i fe/eilor o reco/0ens* a interiori1*rii rolurilor de 8en conven2ionale. Violen2a con9u8al* este acce0tat* ca o /odalitate 0unitiv* a fe/eilor care nu cores0und rolurilor conven2ionale de 8en, sta4ilite de societatea 0redo/inant /asculin*. Atitudinea se)ist* 4inevoitoare /en2ine 3i accentuea1*, ca 3i cea se)ist* ostil*, ine8alitatea dintre se)e, c!iar daca 6ntr-o /aniere /ai su4til*, /ai 0u2in evident*. Confor/ afir/a2iei lui $idanius, Pratto 3i +o4o, Ase)is/ul 4inevoitor este o for/* su4til* de 0re9udecat*, care 0ro/ovea1* 3i /en2ine ine8alitatea de 8en. A/4ele ti0uri de se)is/G ostil 3i 4inevoitor, se 0resu0un a fi Aideolo8ii le8iti/i1ate@, credin2e care a9ut* la 9ustificarea 3i /en2inerea ine8alit*2ii 6ntre 8ru0uri@ >-<<,, 0.,;?. #. Nu e)ist* un efect de interac2iune 6ntre atitudinea se)iste ostile 3i cea 4inevoitoare asu0ra atitudinii fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei, fiecare 0ersoan* av7nd o atitudine se)ist* 0redo/inant ostil* sau una 4inevoitoare. Re1ultatele ini2iale ale 'lic= 3i Eis=e >,BB;? au ar*tata c* fe/eile sunt /ai susce0ti4ile s* res0in8* se)is/ul ostil dec7t se)is/ul 4inevoitor, co/0arativ cu 4*r4a2ii, 6ntruc7t se)is/ul 4inevoitor este o for/* 0articular* de 0re9udecat*, din dou* /otiveG ,. 4*r4a2ii, ca autori, nu-l 0erce0 ca o 0re9udecat*, 0entru c* nu este e)0eri/entat ca anti0atieI 3i -. fe/eile 6l 0ot 8*si ca o for/* dr*8u2*, dificil de a-i re1ista. $e)is/ul 4inevoitor, 63i are reco/0ensele lui, 4*r4a2ii aten2i fiind dis0u3i s*-3i sacrifice 0ro0ria 4un*stare 0entru a oferi 0rotec2ie fe/eilor. De aceea, el este 0oate /ai 0ericulos, 6ntruc7t 0oate fi /ai 6n3el*tor. ;. Atitudinea se)ist* ostil* ridicat* se asocia1* nivelurilor /ai ridicate ale orient*rii do/in*rii sociale 3i invers. Le8*tur* direct 0ro0or2ional* 0oate fi e)0licat* 0rin fa0tul c*, s0orirea nivelului se)is/ului ostil se asocia1* cu o tendin2* cresc7nd* a su4iec2ilor de a-3i /anifesta do/ina2ia asu0ra celorlalte 0ersoane, de fi /ai co/0etitivi 3i /ai ri8i1i 6n ceea ce 0rive3te distinc2ia dintre rolurile de 8en. Persoanele cu o orientare a do/in*rii sociale ridicate au o /ai /are tendin2* de a-3i i/0une voin2a, s0ri9inind ine8alitatea dintre 8ru0uri, discri/in7nd, fiind /ai 0u2in fle)i4ili, fiind /ai ostili, fa2* de fe/eile care nu se su0un rolurilor de 8en tradi2ionale. Persoanele cu o atitudine se)ist* ostil* sc*1ut* au 3i o orientare a do/in*rii sociale sc*1ute, fiind /ai desc!ise c*tre cel*lalt se), fiind /ai centrate 0e acord 3i sacrificarea 0ro0riilor nevoi 0entru a avea 8ri9* de cel*lalt.

C. Persoanele /ai orientate s0re do/inare, cu o tendin2* /ai 0uternic* de ierar!i1are a rela2iilor, s0ri9inind ine8alitatea dintre 8ru0uri 0re1int* o atitudine /ai favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei, iar 0ersoanele care 0re1int* o orientarea do/in*rii sociale sc*1ute le cores0unde o atitudine /ai 0u2in favora4il* fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei. J. Persoanele cu o atitudine se)ist* ostil* ridicat* 0re1int* 8rade /ai crescute de acce0tare a violen2ei con9u8ale asu0ra so2iei, consider7nd violen2a ca o strate8ie 0unitiv*, fa2* de fe/eile ce doresc s* su4/ine1e 0uterea /asculin*. Indivi1ii care sunt 6n 0ostura de a i/0une ine8alitatea 6n 8ru0 sau s* creasc* statusul 6n 8ru0, 0o1i2ia de 0utere cu 0rivire la out-8ru0uri este /ai 0ro4a4il s* ai4* s* ai4* credin2e atitudinale 3i orientarea e/o2ional* 6n o0ri/area 8ru0urilor, 6n 8eneral, sau de a fi /ai orienta2i s0re do/inan2a social*. +*r4a2ii sunt /ai des 6n 0o1i2ia de a /en2ine sau /*ri do/inan2a de 8ru0 dec7t fe/eile. Influen2a orient*rii do/in*rii sociale, a atitudinii se)iste, c7t 3i a se)ului asu0ra atitudinii fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei r*/7ne o 0ro4le/* desc!is*. Cu o influen2* ne8ativ*, av7nd 6n vedere diversitatea for/elor de violen2* /anifestate asu0ra so2iei, atitudinea fa2* de violen2a con9u8al* asu0ra so2iei r*/7ne un indicator cu o se/nifica2ie 3i cu o for2* considera4il* asu0ra vie2ii de 1i cu 1i. A+*r4a2ii 0oart* ast*1i cu ei o lun8* istorie a su49u8*rii 3i o0ri/*rii fe/eii, nota . RoV >,BJ-, 0.,-I a0ud $. . R*dulescu, -<<,, 0. CB?, 3i ceea ce este sur0rin1*tor este fa0tul c* foarte 0u2ini din ace3ti 4*r4a2i sunt con3tien2i de aceast* /o3tenire 3i, de aceea, nu-3i dau sea/a de efectul ei asu0ra /odului 6n care ei tratea1* fe/eile 6n secolul al ^^-lea.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0) Collins, R., Coltrane, $., -<<,, SociologB of 0arriage and t'e &amilB , $econd Edition, Nelson-Hall Pu4lis!ers, C!ica8o. EXoldt, C.A., onson, C. ., Lan8!inric!sen-Ro!lin8, D. -<<<, NAttri4ution A4out Ra0e in a Continuu/ of Dissolvin8 arital Relations!i0s@, Uournal of !nterpersonal Iiolence, vol ,#, no. ,,, Nove/4er ,,C#-,,J-. 'elles, R.D., ,BC;, NA4used Hives G H!V do t!eV staV U@, Uournal of 0arriage and t'e &amilB, .J, 00. ;#B-;;J. 'lic=, P., Eis=e, $., ,BB;, A&!e a/4ivalence toXard /en inventorV Differentiatin8 Hostile and +enevolent +eliefs A4out en@, 9sBc'ologB of ;omen ZuarterlB" CB>#?, 00. C;.-CC#. 'lic=, P., Eis=e, $.&. >-<<,? NAn A/4ivalent AllianceG Hostile and +enevolent $e)is/ as Co/0ele/entarV Dustification for 'ender IneFualitV@, American 9sBc'ologist, #;>-?, 00. ,<B-,,J Ilu2, P., -<<#, Sociologia i antropologia familiei" Editura Poliro/ Ia3i, -<<#.

innesota Advocates for Hu/an Ri8!ts, ,BB#, Cifting t'e Cast Curtain, A -eport on (omestic Iiolence in -omaniaI ,< ianuarie, -<<-G !tt0G\\XXX./nadvocates.or8 Pfo!l, $.D., -<<-, N&!e DiscoverV of C!ild A4use@, in H. N. Pontell >coord.? Social (eviance4 -eadings in *'eorB and -esearc' , fort! Edition, Prentice Hall, U00er $addle River, NeX DerseV. R*dulescu, $. , -<<,E Sociologia violenei intrafamiliale4 Agresori i victime" Editura Lu/ina Le), +ucure3ti. $aunders, D.'., LVnc!, A.+., 'raVson, ., Lin1 D., ,BJC, N&!e InventorV of +eliefs a4out Hife +eatin8G &!e Constructio and Initial Validation of a easure of +eliefs and Attitudes@, Iiolence and Iictims, ->,?, 00..B-#C. $idanius, D., Pratto, E., +o4o, L., ,BBK, A$ocial Do/inance (rientation and t!e Political PsVc!olo8V of 'enderG A Case of InvarianceU Inter0ersonal Relations and 8rou0 0rocesses@" Uournal of 9ersonalitB and Social" 9sBc'ologB, vol. ;C, nr. #. $tets, D. E., ,BJJ, (omestic Iiolence and Control, $0rin8er-Verla8, NeX dor=. $traus, .A., ,BC;, N$e)ual IneFualitV, Cultural nor/s, and Hife4eatin8@, IictimologB4 An !nternational Uournal, ,, 00. #K-C;. $traus, .A., ,BB,, NP!Vsical Violence in A/erican Ea/iliesG Incidence, Rates, Causes, and &rends@, in Dean Lnudsen si Doanne iller >eds.?, Abused and [attered, Aldine de 'ruVter, NeX dor=. $1a/os=o1i, .R, -<<#, Copii i femei4 Iictime ale violenei" Presa Universitar* Clu9ean* Clu9 Na0oca. &urliuc, .N., -<<K, 9si'ologia cuplului i a familiei" Perfor/antica, Ia3i.

F&0#1%" 7*"61-1<"0" &" )(1-$,")" 71*#17)%&#1%""

Loredana Ru)andra 'HERA$I
,

, C*t*lina NECULAU-

&eoria ini2ial* a nea9utor*rii 6nv*2ate sus2ine fa0tul c* li0sa de contin8en2* dintre re1ultate 3i r*s0unsuri deter/in* for/area e)0ectan2ei inutilit*2ii ac2iunilor, ceea ce are dre0t consecin2* a0ari2ia deficitelor de 0erfor/an2* 6n sarcinile ulterioare >$eli8/an, ,BC#?. &eoria a fost de/onstrat* 0e ani/ale, 6ns* a0licat* su4iec2ilor u/ani a dat na3tere la nu/eroase critici, deoarece nu a 0utut e)0lica o serie de re1ultate o42inute 6n condi2ii de la4orator. Astfel, uneori nea9utorarea era 8eneral*, iar alteori s0ecific* >Hiroto W $eli8/an, ,BC#, Cole W CoVne,,BCC a0ud Peterson 3i col., ,BB.?, uneori eveni/entele ne8ative 0reci0itau reac2iile de0resive ale oa/enilor, iar alteori nu >+roXn W Harris, ,BCJI LloVd, ,BJ< a0ud Peterson 3i col. ,BB.?. De ase/enea, 6n confruntarea cu acelea3i 0ro4le/e nere1olva4ile 3i eveni/ente ne8ative, s-a constat c* nu/ai la unii oa/eni a0*rea nea9utorarea >AlloV 3i col., ,BJK, DXec= W Lic!t, ,BJ< a0ud Peterson 3i col., ,BB.? 3i de0resia > etals=V 3i col., ,BB-?. 5n aceste condi2ii autorii au conclu1ionat c* teoria tre4uia s* 2in* sea/a de 0redis0o1i2ia de e)0licare a cau1elor eveni/entelor, 0entru a 0utea 6n2ele8e reac2iile diferite ale oa/enilor la acelea3i eveni/ente >Nole/-Hoe=se/a, ,BBJ?. Varianta refor/ulat* a teoriei sus2ine c*, 6n ca1ul oa/enilor, inducerea nea9utor*rii 0resu0une atri4uirea e3ecului unor cau1e 0articulare, e)0lica2iile date cau1elor eveni/entelor influen27nd e)0ectan2a cu 0rivire la re1ultatele viitoare 3i reac2iile la aceste re1ultate >A4ra/son 3i col., ,BCJ, A4ra/son 3i col., ,BJ< a0ud $eli8/an, ,BBJ?. &eoria revi1uit* a nea9utor*rii descrie trei di/ensiuni 0e care 0ot varia e)0lica2iile date cau1elor eveni/entelor, /aniera o4i3nuit* de e)0licare a eveni/entelor, 0ut7nd s* scad* /otiva2ia 3i s* reduc* 0ersisten2a 6n sarcin*. Astfel, di/ensiunea sta4il-insta4il ne s0une c7t de re0ede renun2* o 0ersoan*, e)0lica2iile sta4ile ale cau1elor eveni/entelor ne8ative 0roduc7nd nea9utorare. Di/ensiunea 8lo4al-s0ecific re0re1int* un indiciu s0a2ial al nea9utor*rii, e)0lica2iile universale 0ut7nd 0roduce nea9utorare 0entru /ai /ulte situa2ii. Di/ensiunea intern-e)tern se refer* la atri4uirea cau1elor
, -

Universitatea AAl.I. Cu1a@ Ia3i. Universitatea AAl.I. Cu1a@ Ia3i.

eveni/entelor 0ro0riei 0ersoane >intern? sau altor 0ersoane 3i circu/stan2elor >e)tern?. Autorii sus2in c* efectele nea9utor*rii sunt /a)i/e atunci c7nd oa/enii au un stil e)0licativ 0esi/ist, atri4uind e3ecul unor cau1e interne, sta4ile 3i 8lo4ale. E)0lica2iile 0esi/iste ale eveni/entelor ne8ative fac ca adversitatea s* fie atri4uit* caracteristicilor 0ersonale, iar e)0lica2iile o0ti/iste 0resu0un atri4uirea cau1elor eveni/entelor ne8ative unor factori situa2ionali, de /ediu 3i te/0orari >Peterson W +ossio, -<<,?. Nu/eroase studii au anali1at le8*tura dintre de0resie 3i nea9utorarea 6nv*2at*, de/onstr7nd c* de fa0t stilul atri4utiv intern, sta4il 3i 8lo4al al eveni/entelor ne8ative re0re1int*, de fa0t, stilul de0resiv >+reXin, ,BJ#, ,BB;, Peterson W +arrett, ,BJC, Nole/-Hoe=se/a 3i col., ,BB#?. odelul vulnera4ilit*2ii la de0resie sus2ine c* stilul atri4utiv 0esi/ist 0rovoac* vulnera4ilitate la deficitele nea9utor*rii, 0rovoc7nd 0asivitate, deficite co8nitive, triste2e, sti/* de sine sc*1ut* >Nole/-Hoe=se/a 3i col., ,BB#, Rodri8ue1, ,BBC, +uun= W +rennin=/ei9er, -<<,?. ( serie de autori au de/onstrat le8*tura dintre de0resie 3i atri4uirile sta4ile 3i 8lo4ale >Eaves 3i Rus!, ,BJK a0ud +reXin, ,BJ#?, sti/a de sine sc*1ut* >+ec=, ,B;C, +i4rin8, ,B#. a0ud +reXin, ,BJ#?, li0sa s0eran2ei >+ec= 3i col., ,BC;, ,BCB a0ud $tric=land, ,BJB?, locul controlului >$tric=land, ,BJB?, li0sa efortului >+reein W $!a0iro, ,BJK a0ud +reXin, ,BJ#? 3i 87ndurile auto/ate >ZulloX, ,BJK, DXec= W Lic!t, ,BJ< a0ud Peterson 3i col., ,BB.?. &eoria nea9utor*rii 6nv*2ate a fost a0licat* 6n diferite do/enii, cu/ ar fi e)0licarea e3ecului 3colar >DXec=, ,BC#, ErdleV 3i col., ,BBC, etals=V 3i col., ,BB-, Peterson W +arrett, ,BJC?, anali1a co/0eten2ei 0rofesionale >$eli8/an W $c!ul/an, ,BJ;?, studiul diferitor as0ecte ale vie2ii sociale 3i 0olitice >'ill!a/ 3i col., -<<,, ZulloX 3i col., ,BJJ, (ettin8en W $eli8/an, ,BB<? 3i st*rii de s*n*tate >Peterson W +ossio, -<<,, Peterson 3i col. ,BJJ?. ( serie de studii au anali1at rela2ia dintre starea afectiv* 3i starea de s*n*tate, indic7nd fa0tul c* 0esi/i3tii, la care 0redo/in* e/o2iile ne8ative, sunt /ai vulnera4ili 6n lu0ta cu 4oala co/0arativ cu o0ti/i3tii. $arafino >,BB< a0ud aVne, ,BBB? afir/* c* oa/enii care au 0redo/inant e/o2ii 0o1itive sunt /ai 0u2in e)0u3ii 4olii 3i se recu0erea1* /ai re0ede du0* 4oal* co/0arativ cu cei care au 0redo/inant e/o2ii ne8ative. De3i nu/*rul studiilor care au vi1at rolul e/o2iilor ne8ative asu0ra st*rii de s*n*tate este redus, re1ultatele o42inute su8erea1* c* e/o2iile ne8ative 0ot deveni a/enin2*toare 0entru inte8ritatea or8anis/ului, e)ist7nd o le8*tur* 6ntre furie, ostilitatea 3i /ortalitatea 6n 4olile cardiovasculare >+oot!-LeXleV W Eried/an, ,BJC, De/4ros=i 3i col., ,BJ# a0ud aVne, ,BBB?. Autorii e)0lic* aceste re1ultate 0rin fa0tul c* niveluri crescute 3i re0etate ale e/o2iilor ne8ative asociate cu activarea catecola/inelor deteriorea1* siste/ul cardiovascular 0rin cre3terea 0ulsului, tensiunii arteriale 3i

vasoconstric2ie care, la r7ndul lor afectea1* 0ere2ii arterelor 0roduc7nd aterosclero1*. odificarea 0ere2ilor arteriali corelat* cu !i0ertensiunea 0oate duce la accidente isc!e/ice, infarct /iocardic sau accidente cardiovasculare > anuc 3i col., ,BB#I (4rist, ,BJ, a0ud aVne, ,BBB?. $tilul e)0licativ 9oac* un rol i/0ortant 6n evolu2ia 4olilor, o0ti/is/ul 6ncura97nd ada0tarea 3i 6nfruntarea 4olii, iar 0esi/is/ul descura97nd individul 3i 0rovoc7nd 0asivitate 6n fa2a stresului 3i 0rovoc*rilor >Carver W $c!eier, ,BBJ a0ud C!an8, -<<,?. Peterson W +ossio >-<<,? sus2in c* sta4ilitatea cau1elor atri4uire eveni/entelor este le8at* de durata si/0to/elor nea9utor*rii, 8lo4alitatea cau1elor este le8at* de 8enerali1area nea9utor*rii la /ai /ulte situa2ii, 6n ti/0 ce di/ensiunea intern-e)tern deter/in* a0ari2ia deficitelor nea9utor*rii 6n de0resie. C!an8 >-<<,? sus2ine c* no2iunea de o0ti/is/ i/0lic* a3te0tarea unor re1ultate 0o1itive, iar 0esi/is/ul i/0lic* a3te0tarea unor re1ultate ne8ative. Zuc=er/an >-<<,? afir/* c* 4olnavii o0ti/i3ti sunt /ai 6ncre1*tori cu 0rivire la starea lor de s*n*tate, consider7nd c* 0ot controla 4oala 0rintr-o diet* 0otrivit* 3i c* se 0ot recu0era 6n ca1ul 6/4oln*virii. Pesi/i3tii, 6ns*, au tendin2a de a se an8a9a 6n co/0orta/ente Anes*n*toase@, ne8li9ea1* 0osi4ilitatea de a 6nfrunta 4oala, rese/n7ndu-se 6n fa2a destinului. Prin ur/are, o0ti/is/ul 0oate fi considerat ada0tativ deoarece 6ncura9ea1* ada0tarea, 6nfruntarea 4olii, iar 0esi/is/ul 0oate fi considerat neada0tativ deoarece descura9ea1* individul 3i deter/in* 0asivitate 6n fa2a 4olii. Pe 4a1a acestor considerente teoretice, se 0oate s0une c* o0ti/is/ul favori1ea1* o evolu2ie 0osto0eratorie /ai 4un*. $tudiile au indicat c* o0ti/i3tii /anifest* o ada0tare 0si!osocial* su0erioar* la stresorii de ordin /edical >$c!eier 3i col., ,BJB a0ud C!an8, -<<,?, cu/ ar fi o0era2iile 0entru 4V-0as coronarian, na3tere, trans0lanturi osoase, artrite co/0arativ cu 0esi/i3tii. C!an8 >-<<,? afir/* c* 0esi/is/ul 0oate fi considerat un 0redictor al e)0erien2elor ne8ative. Cu c7t 0acien2ii 4olnavi de artrit* reu/atoid* erau /ai 0esi/i3ti cu at7t ra0ortau /ai /ulte st*ri afective ne8ative, /ai /ulte li/it*ri ale activit*2ii induse de durere 3i /ai /ulte eveni/ente ne8ative. Autorul sus2ine c* cele /ai relevante consecin2e ale stilului e)0licativ sunt st*rile e/o2ionale, o0ti/is/ul av7nd func2ie de re8lare a dis0o1i2iilor, i/0lic7nd utili1area unor strate8ii de co0in8 eficiente 6n confruntarea cu durerea. Afflec= 3i col. >-<<,? au constat c* 0esi/is/ul 0acien2ilor cu artrit* reu/atoid* corelea1* 0o1itiv cu nivelul durerii 0erce0ute, 0rin ur/are 4olnavii 0esi/i3ti resi/t durerea cu o intensitate /ai /are co/0arativ cu cei o0ti/i3ti. 5n acest studiu a/ anali1at efectele stilului e)0licativ al 0acien2ilor asu0ra 0erce02iei durerii 3i evolu2iei 0osto0eratorii a 4olnavilor cu artro0lastie de 3old. Artro1ele sunt suferin2e cronice articulare, deter/inate de deteriorarea

de8enerativ* a cartila9ului, care de4utea1* insidios la 0ersoane cu stare 8eneral* 4un*, afect7nd la 6nce0ut o sin8ur* articula2ie. $i/0to/atolo8ia este 6nso2it* de durere cu caracter /ecanic, la care se asocia1* i/0oten2a func2ional* discret* la 6nce0ut, dar care se accentuea1* 0e 0arcurs. Caracterul /ecanic al durerii const* 6n a0ari2ia 3i accentuarea durerilor la /o4ili1area articula2iei suferinde, cu atenuarea sau dis0ari2ia acestui si/0to/ 6n re0aus. Artro1a co)ofe/ural* sau co)artro1a este una din cele /ai i/0ortante locali1*ri articulare ale 0rocesului de8enerativ at7t 0rin 8ravitate, c7t 3i 0rin frecven2*, constituind B<O din suferin2ele 3oldului du0* #< de ani >+ote1, -<<,, At!anasiu, ,BJ.?. ( serie de studii au indicat fa0tul c* nivelul crescut al corti1olului 0las/atic la 4olnavii cu stres cronic sau st*ri de0resive, influen2ea1* evolu2ia 0osto0eratorie 0rin 6nt7r1ierea cicatri1area 0l*8ii o0eratorii >Ia/andescu, -<<-?. Astfel, se 0relun8e3te 0erioada de i/o4ili1are, ceea ce deter/in* atrofierea /usculaturii 3i 6nt7r1ierea 0erioadei de recu0erare. Du0* o 0erioad* de i/o4ili1are 0relun8it* revenirea la ortostatis/ este /ai dificil*, fiind 6nso2it* de st*ri de a/e2eal*, cre3terea senti/entului de insta4ilitate fi1ic* 3i a0ari2ia a3te0t*rilor ne8ative cu 0rivire la 3ansele de recu0erare. 5nl*n2uirea acestor eveni/ente care a/7n* vindecarea confir/* a3te0t*rile ne8ative ale 0acien2ilor, intensific7nd tr*irile ne8ative. Durerea este definit* ca o sen1a2ie 0articular*, de o4icei de1a8rea4il*, 6nso2it* de o serie de feno/ene so/ato-ve8etative refle)e 3i de o coloratur* 0si!oafectiv* ne8ativ*. Ea este deter/inat* de ac2iunea unor sti/uli nocice0tivi asu0ra rece0torilor s0ecifici >Po0a-Velea, ,BBC?. Durerea alterea1* starea afectiv* a 4olnavului, fiind 6nso2it* de i/0oten2e func2ionale, refle)e sau 8enerate de tea/a de durere, devenind, astfel, un si/0to/ i/0ortant al 4olii. Durerea re0re1int* 3i co/0orta/ent >At!anasiu, ,BJ.?. E)0erien2a dureroas* i/0lic* /e/ori1area 8lo4al* a situa2iei ce a 0rovocat durerea, feno/enul a8resiv devenind se/nificantul durerii, situa2ia res0ectiv* fiind retr*it* ca o reac2ie afectiv* co/0le)*. $e 0oate s0une c* durerea este o sen1a2ie foarte 0ersonal* >At!anasiu, ,BJ.?, ce 0oate fi teoretic descris*, 0rin desco/0unerea 6n ele/entele co/0onenteG calitate >durea 0oate fi t*ioas*, surd* sau sfredelitoare?, locali1are >durerea 0oate fi ascu2it*, 0unctifor/*, re8ional*?, 0rocesualitatea >rit/ic*, sta4il*, ful8er*toare? 3i intensitate >durerea 0oate fi va8*, sla4*, /edie, 0uternic*?. $tudiul de fa2* a 0lecat de la diferen2ele e)istente 6n recu0erarea 0osto0eratorie a 0acien2ilor, diferen2e care nu 0ot fi e)0licate de condi2ia /edical*, dar care au consecin2e i/0ortante asu0ra vie2ii 0ersonale, sociale, dar 3i 0rofesionale a 4olnavilor. I0ote1a studiului este aceea c* nivelul o0ti/is/ului

3i su8estionarea 0o1itiv* influen2ea1* intensitatea durerii 0erio0eratorii 3i evolu2ia 0osto0eratorie a su4iec2ilor cu co)artro1*. M)#1!+ Participani La studiu au 0artici0at J< de 0acien2i cu co)artro1*, cu v7rste cu0rinse 6ntre KJ 3i CC de ani, din care .- de fe/ei 3i KJ de 4*r4a2i, care au su0ortat o interven2ie c!irur8ical* de artro0lastie de 3old. Instrumente Pentru construc2ia instru/entului de evaluare a nivelul de o0ti/is/ s-a reali1at o 0retestare la care au 0artici0at .< de studen2i din ulti/ul an de la $ec2ia de Psi!olo8ie, care au avut sarcina de a descrie co/0orta/ente s0ecifice 0ersoanelor o0ti/iste 3i 0esi/iste. Au fost 0*strate co/0orta/entele s0ecifice cu frecven2ele cele /ai /ari, 0entru care a0oi s-au construit ite/i. Instru/entul ini2ial a fost 0retestat 0e un nu/*r de K< de 0acien2i 4olnavi de co)artro1*, o42in7ndu-se un coeficient al0!a de <,C, du0* eli/inarea a ; ite/i. Instru/entul final a cu0rins -K de ite/i, dintre care ,K ite/i au /*surat o0ti/is/ul, iar ,< ite/i au vi1at 0esi/is/ul. Pentru su4scale s-au o42inut coeficien2i p-Cron4ac! cu valori /ai /ari, astfel la su4scala o0ti/is/ p a avut valoarea <,J<, iar 0entru su4scala 0esi/is/ p a avut valoarea <,JC. Re1ultatele au fost si/ilare celor o42inute de C!an8 >-<<,? 6n construc2ia &estului de (rientare 6n Via2* >Life (rientation &est?, autorul o42in7nd un coeficient p 0e ansa/4lu cu valoare <,CK, 0entru su4scala o0ti/is/ coeficientul fiind <,JK, iar 0entru 0esi/is/ <,J;. Pentru /*surarea durerii s-a utili1at $cala de evaluare a durerii $aint-Antoine `D$A >+ouvard W Cottrau), ,BB;?. Instru/entul cu0rinde #K de calificative ale durerii re0arti1ate 6n ,; clase. Pri/ele B clase au re0re1entat as0ectele sen1oriale ale durerii >durerea re0etitiv*, 8radul de 8enerali1are, durerea cu caracter unic, durerea de ti0 a0*sare sau str7n8ere, durerea cu caracter /ecanic, durerea su4 for/* de c*ldur*, su4 for/* de sen1a2ii fri8, su4 for/* de 0areste1ii sau cu caracter neurolo8ic?. Ulti/ele C clase au re0re1entat as0ectele afective ale durerii >starea de o4oseal*, starea de r*u fi1ic, de an)ietate, starea afectiv*, 8radul de toleran2* al 0acientului, starea de e)cita2ie 0si!ic* deter/inat* de durere?. Du0* ale8erea ter/enului care descria cel /ai 4ine durerea resi/2it*, 0acien2ii evaluau intensitatea acesteia, 0e o scal* de la , la # >, 6nse/n7nd a4sen2a durerii, iar # 6nse/n7nd durere foarte 0uternic*?. esa9ul 0entru su8estie a fost construit confor/ al8orit/ului descris de Ia/andescu >-<<-?, confor/ c*ruia ini2ial se 0orne3te de la o serie de afir/a2ii

de necontestat, care au valoarea de 0re/ise 3i a0oi se construie3te conclu1ia. Construirea /esa9ului utili1at 6n acest studiu s-a 4a1at 0e su8estia utili1at* de +littner 3i col. >,BCJ a0ud Aronson 3i col., -<<-? 6ntr-un studiu reali1at 0e fu/*tori care au 0artici0ant la un 0ro8ra/ de renun2are la tutun. $u4iec2ilor din condi2ia su8estie li s-a s0us c* re1ultatele o42inute du0* co/0letarea c!estionarului indic* fa0tul c* sunt 0ersoane 0uternice, ca0a4ile s* 63i controle1e dorin2ele 3i co/0orta/entul 3i, 0rin ur/are, este si8ur c* vor renun2a la 2i8*ri 0e 0arcursul trata/entului. 5n acest studiu a fost utili1at ur/*torul /esa9G AA2i fost selectat s* 0artici0a2i la acest studiu deoarece c!estionarul 0e care l-a2i co/0letat anterior a indicat c* sunte2i o 0ersoan* e)tre/ de 0uternic*, ave2i foarte /ulte resurse 0entru a 6nvin8e 4oala 3i si8ur du0* o0era2ie v* ve2i recu0era foarte 4ine.@ Pre/isele de la care 0leac* /esa9ul suntG Aa2i fost selectat s* 0artici0a2i la acest studiu@, fa0t 0e care 0acientul nu-l 0oate contesta 3i Ac!estionarul arat* c* sunte2i o 0ersoan* e)tre/ de 0uternic*, ave2i foarte /ulte resurse 0entru a 6nvin8e 4oala@, 0re/is* care este certificat* de a0licarea c!estionarului de o0ti/is/. Conclu1ia a fost Aeste si8ur c* du0* o0era2ie v* ve2i recu0era foarte 4ine@. Varia4ila de0endent* Aevolu2ia 0osto0eratorie@ a fost o0era2ionali1at* cu a9utorul e)0er2ilor, /edici orto0e1i 3i 0e 4a1a foii de o4serva2ie, care cu0rinde datele o4iective ale evolu2iei 0osto0eratorii. Evolu2ia 0osto0eratorie a fost o0era2ionali1at* 0rin cuantificarea co/0lica2iilor 0osto0eratorii. Deoarece co/0lica2iile 0osto0eratorii 0osi4ile 6n artro0lastia de 3old varia1* din 0unctul de vedere al 8ravit*2ii, s-a reali1at o ierar!i1are a acestora. 5n ur/a ierar!i1*ri, co/0lica2iile au fost 8ru0ate 6n /ai /ulte cate8orii >co/0lica2ii /inore, /edii 3i /a9ore?. Co/0lica2iile /inore sau incidentele 0osto0eratorii au fostG tul4ur*rile /ic2ionale, fe4r*, frisoane, v*rs*turi, cefalee, ede/e 3i con8estii la nivelul 0l*8ii o0eratorii. Co/0lica2iile /edii au cu0rins !e/ora8ia, infec2ii 0osto0eratorii, de/en2* senil*, 4ron!o0neu/onia de decu4it, infec2ia urinar*, tul4ur*rile de tran1it 3i !i0otensiunea. Co/0lica2ii /a9ore, care au 0us 6n 0ericol via2a 4olnavului, au fost considerateG /oartea su4it*, infarctul /iocardic, e/4olia 0ul/onar*, tul4ur*rile de rit/ cardiac, insuficien2a cardiac*, tro/4o1a venoas* 0rofund* 3i de0resia res0iratorie. Deoarece 0re1en2a unor co/0lica2ii 0utea i/0lica 3i 0re1en2a altora >de e)e/0lu, e/4olia 0ul/onar* este consecin2a direct* a tro/4o1ei venoase 0rofunde? 3i unele co/0lica2ii /inore 0uteau 6nso2i co/0lica2iile /a9ore, s-au luat 6n considerare co/0lica2iile cele /ai 8rave. Astfel, la un 0acient care a 0re1entat !i0otensiune 3i infarct /iocardic, >!i0otensiunea, 6nso2ind, de re8ul* infarctul?, a fost considerare co/0lica2ia cea /ai 8rav*, 3i anu/e, infarctul.

Procedeu Pacien2ilor li s-a s0us c* vor 0artici0a la o cercetare care vi1ea1* 6/4un*t*2irea condi2iei 4olnavilor din s0itale. $cala de o0ti/is/ a fost a0licat* cu o 1i 6nainte de o0era2ie. Din totalul de K< de 0acien2i o0ti/i3ti 3i K< de 0acien2i 0esi/i3ti, doar 9u/*tate au fost su8estiona2i 0o1itiv. $u8estia a fost ur/*toareaG AA2i fost selectat s* 0artici0a2i la acest studiu deoarece c!estionarul 0e care l-a2i co/0letat anterior a indicat c* sunte2i o 0ersoan* e)tre/ de 0uternic*, ave2i foarte /ulte resurse 0entru a 6nvin8e 4oala 3i si8ur du0* o0era2ie v* ve2i recu0era foarte 4ine.@ Conse/nul a vi1at activarea auto-eficien2ei 0acien2ilor >+littner 3i col., ,BCJ a0ud Aronson 3i col., -<<-?. Du0* 0re1entarea su8estiei s-a a0licat c!estionarul de durere. La 0acien2ii din 8ru0ul de control >care nu au fost su8estiona2i? scala de evaluare a durerii a fost a0licat* i/ediat du0* instru/entul de /*surare a o0ti/is/ului, f*r* a se face alte 0reci1*ri. 5n cea de-a doua 0arte a studiului, a treia 1i du0* o0era2ie s-a a0licat din nou c!estionarul de durere, teoretic durerea 0osto0eratorie fiind 9ustificat* 0osto0erator 6n 0ri/ele C- de ore. A0oi, s-a /onitori1at evolu2ia 0osto0eratorie, fiind notate co/0lica2iile survenite 6n evolu2ia fiec*rui 0acient, 0rin cola4orarea cu /edicii, asistentele de salon 3i 0e 4a1a foii de o4serva2ie. R).$-#&#) Re1ultatele o42inute au indicat fa0tul c* nivelul de o0ti/is/ nu a afectat 0erce0erea durerii 0reo0eratorii 6n ansa/4lu 3i nici 0erce0erea durerii sen1oriale. Prin ur/are, su4iec2ii o0ti/i3ti 3i 0esi/i3ti au 0erce0ut durerea 0reo0eratorie ca fiind la fel de intens*. Nivelul de o0ti/is/, 6ns*, a influen2at se/nificativ 0erce02ia afectiv* a durerii 0reo0eratorii, su4iec2ii o0ti/i3ti consider7nd durerea afectiv* 0reo0eratorie ca av7nd o intensitate /ai sc*1ut* co/0arativ cu 0esi/i3ti >t>CJ?R.,.<, 0S<,<<,?. Nivelul o0ti/is/ului a influen2at nivelul durerii 0osto0eratorii 6n 8eneral, 0acien2ii 0esi/i3ti 0erce07nd durerea 0osto0eratorie /ai intens co/0arativ cu o0ti/i3tii >t>CJ?R-,,B, 0R<,<.<?. De ase/enea, nivelul de o0ti/is/ a influen2at nivelului durerii sen1oriale 0osto0eratorii, o0ti/i3tii 0erce07nd o intensitate /ai sc*1ut* a acesteia co/0arativ cu 0esi/i3tii >t>CJ?R-,-<, 0R<,<.<?. Posto0erator nu au a0*rut diferen2e 6ntre o0ti/i3ti 3i 0esi/i3ti 6n ceea ce 0rive3te intensitatea 0erce0erii afective a durerii 0osto0eratorii. Ilustr*/ 8rafic aceste re1ultateG

;< #< K< .< -< ,< < o0ti/i3ti 0esi/i3ti

durerea 0reo0eratorie durerea 0reo0eratorie sen1orial* durerea 0reo0eratorie afectiv* durerea 0osto0eratorie durerea 0osto0eratorie sen1orial* durerea 0osto0eratorie afectiv*

Re1ultatele o42inute au indicat fa0tul c* 0acien2ii o0ti/i3ti au 0re1entat un nivel se/nificativ /ai sc*1ut al co/0lica2iilor 0osto0eratorii co/0arativ cu 0acien2ii 0esi/i3ti >t>CJ?R.,.J, 0R<,<<,?. Astfel, se 0oate s0une c* evolu2ia 0osto0eratorie a 0esi/i3tilor a fost /ai 0u2in favora4il* co/0arativ cu cea a o0ti/i3tilor. A0ar diferen2e se/nificative 6n ceea ce 0rive3te intensitatea durerii sen1oriale 3i 0erce02ia afectiv* 0re- 3i 0osto0erator. Astfel, 0reo0erator durerea sen1orial* >t>CB?R;,B-, 0S<,<<,? este /ai 0uternic*, iar 0osto0erator ecoul afectiv este /ai intens >t>CB?R-K,.<, 0S<,<<,?. Ilustr*/ 8rafic aceste re1ultate.
30 25 20 15 10 5 0 Preoperator Postoperator durere senzorial durere afectiv

$u8estia a influen2at nivelul durerii 0reo0eratorii, 0acien2ii su8estiona2i 0erce07nd durerea 0reo0eratorie /ai intens* co/0arativ cu 0acien2ii din 8ru0ul de control >t>CJ?R-.,,., 0R<,<<-?, c7t 3i nivelul durerii sen1oriale 0reo0eratorii, su4iec2ii su8estiona2i 0erce07nd durerea sen1orial* 0reo0eratorie /ai intens* >t>CJ?R-K,<B, 0S<,<<,? co/0arativ cu cei din 8ru0ul de control >nesu8estiona2i?. &otu3i, su8estia nu influen2ea1* evolu2ia 0osto0eratorie a 0acien2ilor 3i nici durerea 0osto0eratorie. Aceste re1ultate 0ot fi e)0licate 0rin fa0tul c* 6n ti/0ul

a0lic*rii /ani0ul*rii e)0eri/entale, /a9oritatea 4olnavilor au vor4it des0re 0ro4le/ele cu care s-au confruntat 0e 0arcursul 0erioadei de 4oal*, ace3ti 0acien2i 0ri/ind 6ncura9*ri cu 0rivire la consecin2ele o0era2iei 3i evolu2ia 0osto0eratorie. Intensitatea durerii 0reo0eratorii a fost influen2at* de efectul co/4inat al su8estiei 3i nivelului de o0ti/is/ >E>,,C;?RK,#J, 0R<,<.#?. Astfel, 6n condi2ia de control su4iec2ii o0ti/i3ti 3i 0esi/i3ti au 0erce0ut durerea cu aceea3i intensitate. 5n sc!i/4, 0acien2ii 0esi/i3ti su8estiona2i 0o1itiv, au 0erce0ut durerea 0reo0eratorie /ai intens* co/0arativ cu cei din 8ru0ul de control >t>.J?R-,-#, 0R<,<.K?. Ilustr*/ 8rafic re1ultatele o42inuteG
70 60 50 40 30 20 10 0 pesimiti optimiti sugestie absent sugesti prezent

De ase/enea, su8estia 3i nivelul o0ti/is/ului a influen2at intensitatea 0erce02iei afective a durerii 0reo0eratorii >E>,,C;?R#,B, 0R<,<,J?. 5n condi2ia de su8estie, 0esi/i3tii au tr*it /ai intens durerea co/0arativ cu o0ti/i3tii >t>.J?RK,J#, 0<<,<<,?, iar 0acien2ii 0esi/i3ti su8estiona2i 0o1itiv, au avut un nivel se/nificativ /ai ridicat al durerii 0reo0eratorii co/0arativ cu 0acien2ii cei din 8ru0ul de control. Ilustr*/ 8rafic aceste re1ultateG
30 25 20 15 10 5 0 Pesimiti Optimiti su8estie a4sent* su8estie 0re1ent*

Nu a a0*rut un efect co/4inat al varia4ilelor su8estie 3i nivelul o0ti/is/ului asu0ra intensit*2ii durerii 0osto0eratorii >E>,,CB?R<,<B, 0R<,C;#?, durerii sen1oriale 0osto0eratorii >E>,,CB?R<,.,, 0R<,#C#? 3i nici asu0ra 0erce02iei afective a durerii 0osto0eratorii >E>,,CB?R<,<<-, 0R<,B;K?. De ase/enea, nu a a0*rut un efect co/4inat al celor dou* varia4ile inde0endente asu0ra co/0lica2iilor 0osto0eratorii >E>,,CB?R<,<K, 0R<,J.K?. $u8estia nu a influen2at evolu2ia 0osto0eratorie a su4iec2ilor, astfel, 0acien2ii 0esi/i3ti 3i o0ti/i3ti din condi2ia de control au avut acelea3i nivel al co/0lica2iilor cu al celor din condi2ia de su8estionare 0o1itiv*. Diferen2e se/nificative au a0*rut 6ntre cele dou* condi2ii e)0eri/entale 6n func2ie de nivelul o0ti/is/ului. Astfel, o0ti/i3tii au avut o evolu2ie 0osto0eratorie se/nificativ /ai 4un* co/0arativ cu 0esi/i3tii at7t 6n condi2ia de control >t>.J?R-,--, 0R<,<.K?, c7t 3i 6n condi2ia de su8estionare 0o1itiv* >t>.J?R-,#K, 0R<,<,;?. $e o4serv* c* nivelul de o0ti/is/ a influen2at evolu2ia 0osto0eratorie inde0endent 0re1en2a su8estiei. Aceste re1ultate au o deose4it* i/0ortan2*, deoarece co/0lica2iile 0osto0eratorii afectea1* se/nificativ 8radul de recu0erare 0osto0eratorie a 4olnavilor, av7nd consecin2e i/0ortante asu0ra vie2ii 0ersonale 3i sociale a 0acien2ilor cu artro0lastie de 3old.
1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 pesimiti optimiti sugestie absent sugestie prezent

C!iar dac* 0e ansa/4lu nu a a0*rut un efect co/4inat al o0ti/is/ului 3i intensit*2ii durerii 0re- 3i 0osto0erator >E>,,CJ?R-,;B, 0R<,,<#?, a0ar diferen2e se/nificative 6ntre 8ru0e. Astfel, ini2ial su4iec2ii au avut dureri a0ro0iate ca intensitate, interven2ia c!irur8ical* a deter/inat o sc*dere se/nificativ* a durerii la at7t la su4iec2ii o0ti/i3ti >t>.B?RJ,,B, 0 <<,<<,? c7t 3i la cei 0esi/i3ti >t>.B?R.,.B, 0R<,<<-?. Evolu2ia 0osto0eratorie a fost 6ns* diferit*, su4iec2ii 0esi/i3ti ra0ort7nd un nivel se/nificativ /ai ridicat al durerii co/0arativ cu 0acien2ii o0ti/i3ti >t>CJ?R-,,B, 0R<,<.,?. Ilustr*/ 8rafic aceste re1ultateG

60 50 40 30 20 10 0 pesimiti optimiti durere preoperator durere postoperator

Aceea3i structur* de r*s0unsuri a a0*rut 3i 6n ca1ul durerii sen1oriale. Ini2ial su4iec2ii au avut dureri sen1oriale a0ro0iate ca intensitate, interven2ia c!irur8ical* duc7nd la o sc*dere se/nificativ* a durerii sen1oriale at7t la 0acien2ii o0ti/i3ti >t>.B?RB,##, 0<<,<<,? c7t 3i la cei 0esi/i3ti >t>.B?RK,-C, 0<<,<<,?. Evolu2ia 0osto0eratorie a durerii sen1oriale a fost 6ns* diferit*, nivelul 0erce0ut al durerii sen1oriale al su4iec2ilor 0esi/i3ti fiind se/nificativ /ai ridicat co/0arativ cu al o0ti/i3tilor >t>CJ?R-,-<, 0R<,<.<?. 5n ca1ul 0erce02iei afective a durerii au a0*rut diferen2e fa2* de /odalit*2ile de r*s0uns anterioare. Intensitatea 0erce02iei afective a durerii difer* ini2ial ca intensitate, cei 0esi/i3ti indic7nd un nivel se/nificativ /ai ridicat al intensit*2ii durerii co/0arativ cu o0ti/i3tii >t>CJ?R.,.<, 0R<,<<,?, interven2ia c!irur8ical* duc7nd la o sc*dere se/nificativ* a durerii afective doar la su4iec2ii o0ti/i3ti >t>.B?R.,--, 0R<,<<.? dar nu 3i la cei 0esi/i3ti. Evolu2ia 0osto0eratorie a durerii a avut a0ro)i/ativ aceea3i intensitate 0entru 0acien2ii 0esi/i3ti 3i o0ti/i3ti. &otu3i acela3i nivel al durerii 0osto0eratorii are se/nifica2ii diferite 0entru cele dou* cate8orii de su4iec2i, 0entru 0esi/i3ti ne6nse/n7nd o 6/4un*t*2ire a st*rii, 6n ti/0 ce 0entru o0ti/i3ti durerea a sc*1ut se/nificativ. C1'0-$."" Re1ultatele o42inute indic* fa0tul c* /odul 6n care 0ersoana 4olnav* inter0retea1* situa2ia de 4oal* influen2ea1* o serie de as0ecte ale evolu2iei 0osto0eratorii. Astfel, nivelul o0ti/is/ului influen2ea1* 0erce02ia afectiv* a durerii 0reo0eratorii, la 0acien2ii o0ti/i3ti ecoul afectiv al durerii 0reo0eratorii av7nd o intensitate /ai sc*1ut* co/0arativ cu su4iec2ii 0esi/i3ti. Interven2ia c!irur8ical* re0re1int* 0entru su4iec2i o e)0erien2* nou* 6nso2it* de te/eri /ai /ult sau /ai 0u2in 9ustificate, o0ti/i3tii /anifest7nd o /ai 4un* ada0tare, iar 0esi/i3tii /anifest7nd tendin2a de accentuare a 0erce02iei durerii 6n s0ecial la

nivel afectiv. Pe fondul unor a3te0t*ri ne8ative, 0esi/i3tii inter0retea1* tra8ic durerea fi1ic* 0erce0ut*, 0e care o consider* ca e)0resia unor co/0lica2ii foarte 8rave, astfel, accentu7nd a3te0t*rile ne8ative cu 0rivire la 3ansele de reu3it* ale o0era2iei. Dac* 0e ansa/4lu, durerea 0reo0eratorie nu difer* 6n func2ie de nivelul de o0ti/is/ al 0acien2ilor, nu tre4uie o/is fa0tul c* 0erce02ia afectiv* este /ai intens* la 0acien2ii 0esi/i3ti. Un 0osi4il factor 0ertur4ator al 0erce02iei durerii sen1oriale ar 0utea fi /o/entul evalu*rii, care s-a reali1at cu o 1i 6nainte de o0era2ie. Este 0osi4il ca o evaluare 0e o 0erioad* de ti/0 /ai 6ndelun8at* s* fie /ai relevant*, 6n condi2iile 6n care durerea ar fi 1ilnic /*surat*. 5n studiul de fa2* durerea a fost /*surat* cu o 1i 6naintea o0era2iei, fiind 0osi4il ca 0acien2ii s* fi descris durerea cu /a)i/* intensitate, 0entru a-3i 6nt*ri convin8erea necesit*2ii interven2iei c!irur8icale. Posto0erator nu a0ar diferen2e 6ntre o0ti/i3ti 3i 0esi/i3ti 6n ceea ce 0rive3te ecoul afectiv al durerii. ( 0osi4il* e)0lica2ie 0oate fi aceea c* 0esi/i3tii 63i creea1* o serie de a3te0t*ri ne8ative le8ate de evolu2ia 0osto0eratorie, inclusiv 6n ceea ce 0rive3te durerile 0e care se a3tea0t* s* le ai4*, a3te0t*ri care se constituie 6n 0rofe2ii care se auto-6/0linesc. (0ti/i3tii 0erce0 durerea sen1orial* 0osto0eratorie cu o intensitate ridicat* datorit* centr*rii aten2iei 0e durere. &otu3i la o0ti/i3ti intensitatea durerii afective are un nivel /ai sc*1ut. Aceste re1ultate 0ot fi e)0licate 0rin fa0tul c* o0ti/i3tii au 6n 8eneral o vi1iune /ai favora4il* asu0ra eveni/entelor cu care se confrunt*, fiind 0osi4il ca ace3ti 0acien2i s* atri4uie o se/nifica2ie 0o1itiv* durerilor 0osto0eratorii. De3i centrarea 0e durerea resi/2it* 0oate avea ca efect su0radi/esionarea a tot ceea ce se afl* 6n centrul aten2iei, este 0osi4il ca o0ti/i3tii s* considere durerea ca fiind nor/al* 0osto0erator, ei fiind 0reocu0a2i de as0ectele 0o1itive ale e)0erien2ei c!irur8icale 3i consider7nd /anevrele /edicale ca 0a3i s0re do47ndirea st*rii de 4ine. Pesi/i3tii, 6ns*, este 0osi4il c* considere aceste dureri de r*u au8ur, centrarea 0e as0ectele ne8ative av7nd ca efect e)a8erarea se/nifica2iei 3i intensit*2ii durerii. Astfel, 0esi/i3tii nu v*d re1ultatele 0o1itive ale interven2iei, ci doar 0e cele ne8ative >cu/ ar fi i/o4ili1area la 0at, su0ortarea unor /anevre /edicale ne0l*cute? ceea ce le ali/entea1* a3te0t*rile ne8ative, care se /anifest* 0rin li0sa de ini2iativ*, rese/nare, centrarea aten2iei asu0ra durerii care ca0*t* 0ro0or2ii neverosi/ile. Nivelul de o0ti/is/ a influen2at co/0lica2iile 0osto0eratorii, su4iec2ii o0ti/i3ti 0re1ent7nd 0e 0arcursul studiului co/0lica2ii /ai 0u2in i/0ortante, co/0arativ cu 0esi/i3tii. (0ti/is/ul re0re1int* o for/* de a3te0tare 0o1itiv* 8enerali1at* 6n diverse situa2ii, care se transfor/* 6n 0redic2ii ce 0ot influen2a co/0orta/entul oa/enilor. Av7nd a3te0t*ri 0o1itive, o0ti/i3tii inter0retea1* 0o1itiv eveni/entele 0osto0eratorii 3i reu3esc s* se /o4ili1e1e, 6n vederea

6ns*n*to3irii, av7nd, astfel, o evolu2ie 0osto0eratorie 0o1itiv*. A3te0t*rile ne8ative ale 0esi/i3tilor au ca efect ado0tarea unor co/0orta/ente cu consecin2e ne8ative asu0ra evolu2iei 0osto0eratorii. Pesi/i3tii se caracteri1ea1* 0rin evitare 3i nu reu3esc s*-3i a9uste1e co/0orta/entul la situa2ii delicate >C!an8, -<<,?. Co/0ar7nd intensitatea durerii 6nainte 3i du0* interven2ia c!irur8ical*, se constat* c* 0reo0erator durerea sen1orial* este /ai 0uternic*, iar 0osto0erator 0erce02ia afectiv* este /ai intens*. Durerea sen1orial* /ai intens* 6n 0erioada 0reo0eratorie se datorea1* caracteristicilor 4olii, 0e /*sur* ce co)artro1a avansea1*, durerea este /ai acut*, li/it7nd 0ro8resiv activitatea 0acientului. Perce02ia afectiv* /ai intens* 0osto0erator se 0oate datora a3te0t*rilor nerealiste ale 0acien2ilor, interven2ia c!irur8ical* fiind considerat* de 0acien2i ca o /odalitate de a sc*0a definitiv 3i ra0id de durere. Unii dintre 0acien2i au afir/at, c!iar, c* nu 6i interesea1* dac* interven2ia c!irur8ical* le va afecta 0osi4ilitatea de /i3care ulterioar*, i/0ortant* fiind dis0ari2ia durerii. Pe fondul acestor a3te0t*ri, durerea din 0ri/ele ore ale o0era2iei, este considerat* ca ne9ustificat*, av7nd un ecou afectiv 0uternic. $u8estia influen2ea1* nivelul durerii 0reo0eratorii, su4iec2ii su8estiona2i 0erce07nd durerea 0osto0eratorie ca fiind /ai intens* co/0arativ cu su4iec2ii din 8ru0ul de control. Aceste re1ultate s-ar 0utea datora fa0tului c* evaluarea durerii a avut loc i/ediat du0* su8estie. 5n sc!i/4, su8estia nu a influen2at durerea 3i evolu2ia 0osto0eratorie a 0acien2ilor, o 0osi4il* e)0lica2ie 0ut7nd fi fa0tul c* 6n ti/0ul evalu*rii 0osto0eratorii /a9oritatea 4olnavilor au vor4it des0re 0ro4le/ele cu care s-au confruntat 0e 0arcursul 0erioadei de 4oal* 3i te/erile cu 0rivire la evolu2ia 0osto0eratorie 3i au solicitat un feed4ac= care s* 6i asi8ure de o evolu2ie 4un* 0osto0eratorie. &o2i 0acien2ii au fost 6ncura9a2i 6n ceea ce 0rive3te consecin2ele o0era2iei 3i evolu2ia 0osto0eratorie, fiind 0osi4il ca acest lucru s* fi interferat cu su8estia. Intensitatea durerii 0reo0eratorii a fost influen2at* de su8estie 3i nivelul o0ti/is/ului. Astfel, 0acien2ii 0esi/i3tii su8estiona2i 0o1itiv, au 0erce0ut durerea 0reo0eratorie ca fiind /ai intens* co/0arativ cu cei din 8ru0ul de control >cei care nu au fost su8estiona2i?. De ase/enea, su8estia 3i nivelul o0ti/is/ului au influen2at 0erce02ia afectiv* a durerii 0reo0eratorii, 0esi/i3tii su8estiona2i 0o1itiv indic7nd un nivel se/nificativ /ai ridicat al durerii 0reo0eratorii co/0arativ cu cei din 8ru0ul de control. Aceste re1ultate se 0ot datora fa0tului c* durerea a fost evaluat* i/ediat du0* su8estie, care a activat situa2ia de 4oal* 3i i/inen2a interven2iei c!irur8icale, deter/in7nd o su0raevaluare a durerii 6n ca1ul su4iec2ilor 0esi/i3ti. De ase/enea, nu tre4uie

uitat fa0tul c* 0esi/i3tii sunt /ai vulnera4ili la as0ectele ne8ative ale 4olii 3i durerii, fiind co0le3i2i de situa2ia de 4oal* 3i i/0lica2iile acesteia. De3i nu a0are un efect co/4inat al su8estiei 3i nivelului de o0ti/is/ asu0ra co/0lica2iilor 0osto0eratorii, a0ar diferen2e se/nificative 6ntre 0acien2ii din condi2ia de control 3i cei din condi2ia de su8estie 0o1itiv* 6n func2ie de nivelul o0ti/is/ului. Astfel, o0ti/i3tii au o evolu2ie 0osto0eratorie se/nificativ /ai 4un* co/0arativ cu 0esi/i3tii, at7t 6n condi2ia de control, c7t 3i ce de su8estionare 0o1itiv*. Aceste re1ultate au o deose4it* i/0ortan2*, deoarece co/0lica2iile 0osto0eratorii afectea1* se/nificativ 8radul de recu0erare 0osto0eratorie a 4olnavilor, av7nd consecin2e i/0ortante asu0ra vie2ii 0ersonale 3i sociale a 0acien2ilor cu artro0lastie de 3old. Persoanele o0ti/iste s-au ada0tat /ai 4ine situa2iei stresante, cu/ este cea de 4oal*, ace3ti 0acien2i av7nd 6ncredere 6n 0ro0ria 0ersoan* 3i consider7nd c* se vor vindeca >au f*cut afir/a2ii de 8enul A/* aflu aici deoarece vreau s* /* vindec 3i s* 0ot 0leca acas* 0e 0icioarele /ele@?. 5n sc!i/4, 0ersoanele 0esi/iste au su0raevaluat as0ectele ne8ative ale actului c!irur8ical >unii 0acien2i au considerat c* interven2ia c!irur8ical* a re0re1entat cel /ai r*u lucru care li se 0utea 6nt7/0la?. Confruntarea cu durerea 0e o 0erioad* 6ndelun8at* de ti/0 a avut un r*sunet afectiv /ai 0uternic la 0acien2ii 0esi/i3ti, datorit* a3te0t*rilor ne8ative ale acestora. C!iar dac* nu a a0*rut un efect co/4inat al nivelului o0ti/is/ului 3i intensit*2ii durerii 0re- 3i 0osto0erator, totu3i au e)istat diferen2e se/nificative 6ntre 8ru0e. De3i interven2ia c!irur8ical* a deter/inat o sc*dere se/nificativ* a durerii la to2i 0acien2ii, evolu2ia 0osto0eratorie a fost diferit*, durerea 0erce0ut* de 0esi/i3ti fiind se/nificativ /ai intens* co/0arativ cu cea 0erce0ut* de o0ti/i3ti. Aceea3i structur* de r*s0unsuri a0are 3i 6n ca1ul durerii sen1oriale. De3i interven2ia c!irur8ical* a deter/inat o sc*dere se/nificativ* a durerii sen1oriale la to2i 0acien2ii, nivelul 0erce0ut al durerii sen1oriale de c*tre su4iec2ii 0esi/i3ti fiind se/nificativ /ai ridicat. 5n ceea ce 0rive3te ecoul afectiv al durerii, 0reo0erator 0acien2ii 0esi/i3ti au indicat un nivel se/nificativ /ai ridicat al intensit*2ii durerii co/0arativ cu o0ti/i3tii, interven2ia c!irur8ical* deter/in7nd o sc*dere se/nificativ* a 0erce0erii afective a durerii doar la 0acien2ii o0ti/i3ti. &e/erile 0acien2ilor cu 0rivire la intensitatea durerii 3i co/0lica2iile 0osto0eratorii, au a0*rut at7t la 0acien2ii 0esi/i3ti c7t 3i la cei o0ti/i3ti, variind 6ns* ca intensitate 3i av7nd consecin2e diferite. 5n ca1ul o0ti/i3tilor aceste te/eri sunt ur/ate de /o4ili1are 6n vederea de0*3irii cu succes a 0erioadei 0osto0eratorii, fiind corelate cu o 0erce02ie di/inuat* a durerii 0osto0eratorii. Pesi/i3tii, 6ns*, sunt de/o4ili1a2i, construindu-3i scenarii

/entale cu o evolu2ie 0osto0eratorie nefavora4il*, asociat* cre3terii intensit*2ii durerii. o/entul dia8nostic*rii co)artro1ei 0oate avea efecte 4enefice, 0e de o 0arte, deoarece 0acientul 63i 0oate e)0lica durerile, 6nl*tur7nd 0osi4ilele autodia8nostic*rii cu caracter dra/atic. 5ns* 0e de alt* 0arte orice dia8nostic i/0lic* ideea de 4oal*, co)artro1a fiind o 4oal* care necesit* trata/ent 0aliativ, 07n* la /o/entul 0rote1*rii, 0ut7nd deter/ina reac2ii afective 0uternice. Indiferent dac* 2ine de o0ti/is/, 0esi/is/, de ti0ul de 0ersonalitate sau de al2i factori 0si!olo8ici, i/0ortant este s* recunoa3te/ c* e)ist* diferen2e i/0ortante 6n reac2ia fa2* de 4oal* 3i dac* unii 0acien2i reu3esc s*-3i /o4ili1e1e resursele 0entru a lu0ta cu 4oala, al2ii 6nt7/0in* dificult*2i c!iar 6n acce0tarea dia8nosticului. $tilul de atri4uire se dovede3te foarte i/0ortant 6n acest conte)t, deoarece atri4uirile ne8ative interne, 8lo4ale 3i sta4ile 0ot co/0leta ta4loul 0si!oso/atic 8eneral intensific7nd vivacitatea tr*irilor e/o2ionale. Astfel, cercul vicios al 0si!icului 3i so/aticului se 6nc!ide. Pacientul 0esi/ist, care tr*ie3te 6ntr-o /anier* a4solut* 4oala 3i durerea, nu face altceva dec7t s* 8r*4easc* evolu2ia 4olii, deoarece durerile sunt asociate cu 8ravitatea 4olii, r*sunetul afectiv fiind cu at7t /ai intens cu c7t durerea este /ai /are 3i r*s0unsul so/atic al or8anis/ului fiind 0e /*sur*. De aceste as0ecte s-ar 0utea 2ine cont 6n a/eliorarea condi2iei 0osto0eratorii a 0acientului cu co)artro1*. 5n conclu1ie, se 0oate s0une c* o0ti/is/ul este un factor e)tre/ de i/0ortant 6n confruntarea cu 4oala, /ai ales 6n situa2ia unor 4oli cronice, care adesea sunt 6nso2ite de dureri foarte /ari. Dar, de3i o0ti/is/ul se lea8* de o /ai 4un* s*n*tate, nu tre4uie o/i3i doi factori i/0ortan2iG /ai 6nt7i, o0ti/is/ul este eficient 6n /*sura 6n care deter/in* individul s* ac2ione1e concret 6n vederea o42inerii 3i /en2inerii st*rii de s*n*tate, 3i 6n al doilea r7nd, o0ti/is/ul tre4uie s* fie realist, 0entru c* oric7t de i/0ortant ar fi o0ti/is/ul 6n confruntarea cu 4oala, s*n*tatea nu tre4uie s* fie doar 6n /intea noastr*, deoarece noi tr*i/ 6ntr-o lu/e real*.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0) Afflec=, '., &ennen, H. W A0ter, A. >-<<,?, (0ti/is/, Pessi/is/, and DailV Life Hit! C!ronic Illness, 6n C!an8, E. E., ?ptimism D 9essimism4 !mplications for *'eorB" -esearc'" and 9ractice" A/erican PsVc!olo8ical AssociationI Aronson, E., Hilson, &. D. W A=ert, R. . >-<<-?, $ocial PsVc!olo8V and Healt!, $ocial PsVc!olo8V and t!e Environ/ent, 6n Social 9sBc'ologB% &ourt' Edition" Prentice HallI 0a8. #,<-#-< At!anasiu, A. >,BJ.?, Elemente de psi'ologie medical, Editura edical*, +ucure3tiI +ote1, P. >-<<,?, ?rtopedie, Editura +it, Ia3iI +ouvard, ., W Cottrau), D., >,BB;?. 9rotocoles et \c'elles dH\valuation en psBc'iatrie et en psBc'ologie, asson, Paris, 0a8. -,;--,J

+reXin, C. R. >,BB;?, &!eoretical foundations of co8nitive T 4e!avior t!era0V for an)ietV and de0ression, Annual -evie= 9sBc'ological" 2]" 11 @ 5]: +reXin, C.R. >,BJ#?, De0ression and Causal Attri4utionsG H!at is &!eir RelationU , 9sBc'ological [ulletin" RS" ." .R]%1KR: +uun=, +. P. W +rennin=/ei9er, V. >-<<,?, H!en individuals disli=e e)0osure to an activelV co0in8 role /odelG /ood c!an8e as related to de0ression and social co/0arison orientation, European Uournal of Social 9sBc'ologB" 1+" 51] @ 52S: DXec=, $. C. >,BC#?, &!e Role of E)0ectations and Attri4utions in t!e Alleviation of Learned Hel0lessness, Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB" 1+" 2" 6]2%6S5: ErdleV, C. A., Cain, L. ., Loo/is, C. C., Du/as-Hines, E. W DXec=, C. $. >,BBC?, Relations A/on8 C!ildrenMs $ocial 'oals, I/0licit PersonalitV &!eories, and Res0onses to $ocial Eailure, (evelopmental 9sBc'ologB, .., -, -;.--C-I 'ill!a/, D. E., $!atte, A. D., Reivic!, L. D. W $eli8/an, . E. P. >-<<,?, (0ti/is/, Pessi/is/, and E)0lanatorV $tVle, 6n C!an8, E. E., ?ptimism D 9esimism4 !mplications for *'eorB" -esearc'" and 9ractice" A/erican PsVc!olo8ical AssociationI Ia/andescu, I. +. >-<<-?, Stresul psi'ic din perspectiva psi'ologic i psi'osomatic, Editura Info/edicaI Ia/andescu, I. +., Dra8o/irescu, C., W Po0a-Velea, (., >-<<<?, Di/ensiunile 0si!olo8ice ale actului c!irur8ical, Ed. Info/edica, +ucure3ti, aVne, . D., >,BBB?. Ne8ative affect and Healt!G &!e I/0ortance of +ein8 Earnest " n Cognition and Emotion, ,., #, ;<,-;.# etals=V, '. I. W Doiner Dr., &. E. >,BB-?, Vulnera4ilitV to De0ressive $V/0to/atolo8VG A Pros0ective &est of t!e Diat!esis-$tress and Causal ediation Co/0onents of t!e Ho0elessness &!eorV of De0ression, Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB" 61" 2" 66]%6]5: Nole/-Hoe=se/a, $. >,BBJ?, A00roac!in8 and &reatin8 A4nor/alitV, An)ietV Disorders, ood Disorders, Abnormal 9sBc'ologB" &!e c'raX T Hill Co/0anies, Inc.I 0a8. ,#;--,. Nole/-Hoe=se/a, $., Holfson, A., u//e, D. W 'us=in, L. >,BB#?, Hel0lessness in C!ildren of De0ressed and Nonde0ressed ot!ers, (evelopmental 9sBc'ologB" .,, ., ..C-.JCI (ettin8en, '. W $eli8/an, . E. P. >,BB<?, Pessi/is/ and 4e!avioural si8ns of de0ression in East versus Hest +erlin, European Uournal of Social 9sBc'ologB" .K".K]% ..K: Peterson, C. W +arrett, L. C. >,BJC?, E)0lanatorV $tVle and Acade/ic Perfor/ance A/on8 UniversitV Eres!/en, Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB" 51" 1" ;<.;<CI Peterson, C. W +ossio, L. . >-<<,?, (0ti/is/ and P!Vsical Hell +ein8, 6n C!an8, E. E., ?ptimism D 9essimism4 !mplications for *'eorB" -esearc'" and 9ractice" A/erican PsVc!olo8ical AssociationI Peterson, C., aier, $. E. W $eli8/an, . E. P. >,BB.?, Cearned Felplessness A *'eorB for t'e Age of 9ersonal Control, ()ford UniversitV PressI

Peterson, C., $eli8/an, . E. P. W Vaillant, '. E. >,BJJ?, Pessi/istic e)0lanatorV stVle is a ris= factor for 0!Vsical illnessG A t!irtV-five Vear lon8itudinal studV. Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB" 55" .1%.]: Po0a-Velea, (., >,BBC?. Psi!olo8ie /edical*, Editura Info/edica, +ucure3ti Rodri8ue1, d. '. >,BBC?, Learned !el0lessness or e)0ectancV T valueU A 0sVc!olo8ical /odel for descri4in8 t!e e)0eriences of different cate8ories of une/0loVed 0eo0le, Uournal of Adolescence" .K" 1.+ @ 11.: $eli8/an, . E. P. >,BC#?, Hel0lessnessG (n de0ression, Develo0/ent, and Deat!, 6n Petti9o!n, &. E. >,BBC?, Sources @ 8otable Selections !n 9sBc'ologB" Second Edition" Dus!=in \ c'raX-HillI $eli8/an, . E. P.W $c!ul/an, P. >,BJ;?, E)0lanatorV $tVle as a Predictor of ProductivitV and `uittin8 A/on8 Life Insurance $ales A8ents, Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB" 5K "2" J.--J.JI $eli8/an, .E.P., P!. D. >,BBJ?, Cearned ?ptimism Fo= to C'ange Qour 0ind and Qour Cife, artin E. P. $eli8/anI $tric=land, +. R. >,BJB?, Internal T E)ternal Control E)0ectancies Ero/ Contin8encV to CreativitV, American 9sBc'ologist" 22" +" +%+.: Zuc=er/an, , >-<<,?, (0ti/is/ and Pessis/G +iolo8ical Eoundation, 6n C!an8, E. E., ?ptimism D 9essimism4 !mplications for *'eorB" -esearc'" and 9ractice" A/erican PsVc!olo8ical AssociationI ZulloX, H. ., (ettin8en, '., Peterson, C. W $eli8/an, . E. P. >,BJJ?, Pessi/istic E)0lanatorV $tVle in t!e Historical Record, American 9sBc'ologist" 21" R" 6]1%6S.:

D"4)'*"$'" &-) *"')-$" "47-"0&#) 8' !)#)%4"'&%)& 7)%21%4&',)"

Versavia CURELARU, 9. I'#%1!$0)%) Pro4le/a influen2ei conce0tului de sine asu0ra re1ultatelor 0ersonale 6n diverse sarcini a fost ridicat* 6n /ai /ulte r7nduri. E)ist* nu/eroase cercet*ri care au 6ncercat s* eviden2ie1e /ecanis/ele care ar 0utea e)0lica rela2ia dintre sine 3i 0erfor/an2* deoarece s-a o4servat c* aceasta din ur/* nu de0inde doar de a4ilit*2i, ci 3i de re0re1ent*rile 0e care le are 0ersoana des0re 0ro0riile co/0eten2e. Rut! HVlie >,BCB, a0ud Hattie, ,BB-? a reali1at un studiu /etaanalitic asu0ra re1ultatelor cercet*rilor 0rivind rela2ia dintre conce0tul de sine 3i 0erfor/an2* 3i a atras aten2ia asu0ra dificult*2ilor teoretice 3i /etodolo8ice 0e care le i/0lic* a4ordarea acestei rela2ii. Conclu1iile autoarei ne conduc la ideea c*, de3i cei /ai /ul2i 0si!olo8i 3i educatori sesi1ea1* c* e)ist* o le8*tur* 6ntre 0erce02iile de sine 3i reali1*rile elevilor, nu e)ist* un su0ort 3tiin2ific unani/ acce0tat 0rivind corela2ia dintre aceste dou* varia4ile. Lucrurile 0ar a fi cu at7t /ai co/0le)e cu c7t se 3tie c* nu 0ute/ conce0e aceast* rela2ie dec7t 4idirec2ional. Pe de o 0arte, conce0tul de sine influen2ea1* 0erfor/an2a, iar 0e de alt* 0arte, o42inerea de 0erfor/an2e ridicate conduce la cristali1area unor noi conce02ii de sine. ( trecere 6n revist* a tuturor cercet*rilor care au vi1at rela2ia dintre sine 3i reali1*rile individului este 0ractic i/0osi4il*, deoarece au fost studiate as0ecte e)tre/ de diverse ale celor dou* varia4ile. Inventarul reali1at de HVlie a cu0rins nu /ai 0u2in de C<- studii referitoare la aceast* 0ro4le/atic*. Unii autori au fost 0reocu0a2i de rela2ia dintre sti/a de sine 8lo4al* 3i 0erfor/an2*, al2ii au studiat influen2a unor di/ensiuni s0ecifice ale autoevalu*rii. E)ist* studii care 6ncearc* s* corele1e reali1*rile individului cu i/a8inea de sine 6n ansa/4lul ei, altele 0un 6n rela2ie 0erfor/an2a cu anu/ite atri4ute ale eului >8enul, statusul socioecono/ic, nivelul de 3colari1are, succesul 3colar etc.?. Astfel, re1ultatele /etaanali1ei indic* /ari varia2ii ale coeficien2ilor de corela2ie dintre cele dou*
,

Universitatea AAl.I. Cu1a@ Ia3i.

varia4ile luate 6n discu2ie >6ntre -<,CC 3i <,B;, cu o /edie de <,-,?. ( alt* surs* de varia2ie a re1ultatelor o42inute a fost ti0ul de 0erfor/an2* /*surat* 3i /odul de o0era2ionali1are a acesteia >reali1are acade/ic*, 0erfor/an2a 3colar*, atin8erea sco0urilor, 0erfor/an2a la citit, la voca4ular, la /ate/atic* etc.? >Hattie, ,BB-?. Av7nd 6n vedere diversitatea as0ectelor i/0licate 6n a4ordarea rela2iei dintre 0erfor/an2* 3i ele/ente ale conce0tului de sine, li/itarea cercet*rii 3i circu/scrierea ei unei anu/ite teorii este a4solut necesar*. 5n studiul de fa2* ne 0ro0une/ studierea e/0iric* a /odului 6n care re0re1ent*ri ale sinelui cu 8rade diferite de 8eneralitate influen2ea1* 0erfor/an2a individului 6n do/enii s0ecifice. 5ncerc*/ s* sur0rinde/ totodat* 3i eventualele efecte de interac2iune dintre co/0onentele co8nitive >sc!e/ele de sine? 3i cele afectiv-atitudinale >sti/a de sine 8lo4al* 3i s0ecific*? ale sinelui, 6n deter/inarea 0erfor/an2ei. Cercetarea noastr* are ca 4a1* 3tiin2ific* teoriile sc!e/ei de sine 3i teoriile care inte8rea1* /odelul unidi/ensional al sti/ei de sine cu /odelele /ultidi/ensionale. 2. P%)4"*) &-) %)-&,")" !"'#%) %)7%).)'#+%"-) !) *"') /" 7)%21%4&',+ .4+4 Sc'emele de sine @ suport cognitiv al motivaiei de aciune 5n ,BCC, Ha1el ar=us a ela4orat teoria sc!e/elor de sine sus2in7nd c* infor/a2ia 0e care o ave/ des0re noi 6n3ine este or8ani1at* su4 for/a unor structuri co8nitive care 8enerali1ea1* e)0erien2a trecut* 3i influen2ea1* 0relucrarea infor/a2iei des0re sine 3i ceilal2i. Re0etarea situa2iilor de evaluare 3i cate8ori1are a co/0orta/entelor 0ro0rii conduce la cristali1area re0re1ent*rilor sinelui le8ate de anu/ite do/enii > ar=us 3i $entis, ,BJ-?. $c!e/ele de sine au 8rade diferite de 8eneralitate, 6n func2ie de di/ensiunea sau do/eniul co/0orta/ental 0e care 6l or8ani1ea1*. 5n e)0eri/entul 0rince0s, ar=us a studiat sc!e/a de sine /ai 8eneral*, 0e di/ensiunea de0enden2* T inde0enden2*, dar e)ist* sc!e/e de sine 0entru do/enii co/0orta/entale s0ecifice, cu/ ar fi de e)e/0lu, sc!e/a de sine A4un la lo8ic*@ >Cross 3i ar=us, ,BBK?. La nivelul cel /ai 8eneral, 0ute/ vor4i de o sc!e/* a 0ro0riei 0ersoane, v*1ut* ca A4un*@ sau Area@, Avaloroas*@ sau Ali0sit* de valoare@. Pe 4a1a sc!e/elor de sine, individul selectea1* infor/a2ia necesar* funda/ent*rii 9udec*2ilor, deci1iilor 3i 0redic2iilor cu 0rivire la 0ro0riul co/0orta/ent. (dat* for/ate, aceste sc!e/e devin din ce 6n ce /ai re1istente la infor/a2ia care vine s* le contra1ic*, constituindu-se 6ntr-un filtru co8nitiv > ar=us, ,BCC, ar=us 3i

al2ii, ,BJ-, ar=us 3i $entis, ,BJ-?. De e)e/0lu, dac* un individ se consider* creativ, el res0in8e infor/a2ia care ar 0utea s* 0un* 6n discu2ie creativitatea sa. $c!e/ele de sine sunt structuri co8nitiv-afective care influen2ea1* 0rocesarea infor/a2iei des0re sine 6n trecut 3i 0re1ent, dar 3i re0re1ent*rile individului 0rivind evolu2ia sa. Antici0area co/0orta/entelor viitoare, e)0ectan2ele 0rivind re1ultatele, sco0urile 3i as0ira2iile deriv* din aceste structuri ale sinelui. ar=us 3i Nurius >,BJ;? au introdus conce0tul de euri posibile 0entru a dese/na i/a8ini ale sinelui 0roiectate 6n viitor, dorite sau, di/0otriv*, te/ute care 8!idea1* 0ersoana 6n ale8erea strate8iilor 3i ac2iunilor necesare 6n reali1area unor sarcini. Astfel, re0re1ent*rile de sine devin su0ortul co8nitiv al /otiva2iei 0entru diverse activit*2i. De e)e/0lu, e)isten2a unei sc!e/e de sine a succesului > artinot, ,BB#? deter/in* activarea unor e)0ectan2e 0o1itive cu 0rivire la co/0orta/entele elevului 6n conte)t 3colar. (rice situa2ie care re0roduce acest conte)t va activa structurile co8nitive din /e/oria auto4io8rafic* 3colar* a individuluiG ca0a4il, co/0etent, etc. > onteil, ,BBJ?. Prin ur/are, ini2ierea, reali1area 3i sus2inerea unor activit*2i 3colare 0e 4a1a acestor re0re1ent*ri co8nitive vor fi /ai 0ro4a4ile. Elevii care nu 0osed* o sc!e/* a succesului 3colar nu sunt nea0*rat /ai 0u2in ca0a4ili 0entru acest do/eniu, dar, neav7nd un /otor intern care s* 6i sti/ule1e >re0re1ent*ri co8nitive ale 0ro0riului succes acade/ic?, se vor i/0lica /ai 0u2in 6n activit*2ile cu s0ecific acade/ic. Pre1en2a unei sc!e/e a e3ecului 0oate ac2iona ca un in!i4itor al ac2iunilor individului. Calitatea de resurse /otiva2ionale a eurilor 0osi4ile a fost de/onstrat* e/0iric 3i 6n studiul reali1at de Ruvolo 3i ar=us >,BB-?. Inducerea e)0eri/ental* a unei i/a8ini a succesului sau a e3ecului individual 6n viitor a influen2at 0erfor/an2ele su4iec2ilor 6n dou* sarcini s0ecifice 0ro0use de e)0eri/entatori. $u4iec2ii c*rora li s-a cerut s* se i/a8ine1e 6n viitor ca av7nd succes au avut 0erfor/an2e /ai 4une 3i atitudini /ai 0o1itive fa2* de sarcinile re1olvate 0rin co/0ara2ie cu cei c*rora li s-a indus i/a8inea sinelui care e3uea1*. Cele dou* autoare e)0lic* influen2a eurilor 0osi4ile asu0ra 0erfor/an2ei 0rin consecin2ele co8nitive, afective 3i so/atice ale acestora. De e)e/0lu, i/a8inarea unor consecin2e dorite conduce la 0rocesarea selectiv* a infor/a2iei care favori1ea1* 0roducerea acelor consecin2e. 5ntr-un alt studiu e/0iric, Cross 3i ar=us >,BBK? 6ncearc* s* sur0rind* /ecanis/ele 0rin care o sc!e/* de sine influen2ea1* 0erfor/an2a 6ntr-o sarcin* s0ecific*. I0ote1a cercet*rii era aceea c* su4iec2ii sc!e/atici 6ntr-un anu/it do/eniu 0osed* euri 0osi4ile /ai ela4orate dec7t asc!e/aticii. Ei 0ot antici0a /ult /ai re0ede co/0orta/entele 0e care le vor ado0ta atunci c7nd se confrunt* cu o sarcin* s0ecific* do/eniului. Asc!e/aticii au re0re1ent*ri va8i des0re sine 3i activea1* /ult /ai lent eurile 0osi4ile le8ate de di/ensiunea vi1at*. Autoarele

au selectat su4iec2i cu a4ilit*2i ec!ivalente 0entru rezolvarea de probleme logice, dar care difer* 6n ceea ce 0rive3te autoatri4uirea acestei a4ilit*2iG unii consider* c* a4ilitatea este 0uternic autodefinitorie >sc!e/aticii?, iar al2ii nu se autodefinesc 0rin aceast* caracteristic* >asc!e/aticii?. A fost studiat* 0erfor/an2a su4iec2ilor la sarcini lo8ice 3i activarea eurilor 0osi4ile le8ate de caracteristica A4un la lo8ic*@ la cele dou* 8ru0uri. Nu s-au o42inut diferen2e se/nificative 6ntre cele dou* 8ru0uri 6n ceea ce 0rive3te 0erfor/an2a la sarcina de lo8ic*, dar e)ist* diferen2e 6n vite1a cu care su4iec2ii 63i atri4uie caracteristicile 0osi4ile 0entru sine 6n viitor. De e)e/0lu, su4iec2ii sc!e/atici 63i atri4uie /ai ra0id tr*s*turi 0o1itive le8ate de ra2ionalitate 3i 6nt7r1ie 6n atri4uirea caracteristicilor ne8ative. Asc!e/aticii 63i atri4uie /ai ra0id caracteristici ne8ative le8ate de lo8ic* dec7t sc!e/aticii. Activarea i/ediat* a conce02iilor de sine ne8ative la asc!e/atici 0oate avea efecte i/0ortante asu0ra 0erfor/an2ei lor viitoare 6n do/eniu. Dac* nu e)ist* factori e)terni care s* sti/ule1e ela4orarea de strate8ii 0entru re1olvarea sarcinii, asc!e/aticii au dificult*2i 6n /en2inerea 0erfor/an2ei, c!iar dac* ei 0osed* a4ilit*2ile necesare. Pre1en2a sc!e/ei de sine 6n do/eniul 0ro4le/elor lo8ice 6i deter/in* 0e indivi1i s* evalue1e i/ediat sarcina dat* 3i s* /o4ili1e1e 9udicios strate8iile adecvate. Ei8ura de /ai 9os ilustrea1* /odul 6n care sc!e/ele de sine furni1ea1* individului o 4a1* de cunoa3tere a 0ro0riilor a4ilit*2i 3i i/a8inarea unor 0osi4ile euri 6n viitor. Acestea din ur/* re0re1int* un i/0ortant /o4il de ac2iune. $arcinile 3i activit*2ile relevante 0entru un do/eniu re0re1int* o0ortunit*2i 0entru activarea sc!e/elor de sine 3i 6i deter/in* 0e sc!e/atici s* transfor/e 0osi4ilitatea 6n realitate. Dac* o sarcin* activea1* o anu/it* sc!e/* de sine, 0re1en2a acestei sc!e/e va avea un rol 6n sta4ilirea strate8iilor de re1olvare a sarcinii.

elaia dintre abiliti! sc"eme de sine #i euri posibile! pe de o parte #i motivaie #i performan! pe de alt parte J0ar<us" Cross D ;urf" +RRK" apud Cross D 0ar<us" +RR2" p4 2.5L4

$c!e/a de sine 6ntr-un do/eniu De1voltarea 3i activarea eurilor 0osi4ile A4ilit*2i 0entru do/eniu

'7nduri 3i senti/ente relevante 0entru sarcin*

o4ili1area resurselor

Perfor/an2*

.4.4 -olul evalurilor globale i specifice ale propriei persoane n determinarea performanei Atin8erea sco0urilor, 0ersisten2a 6n efectuarea unei sarcini 3i 0erfor/an2a sunt 6n str7ns* rela2ie cu o cunoa3tere corect* a a4ilit*2ilor 0ersonale 3i cu 0ro0unerea de 0roiecte realiste, adecvate resurselor 0ro0rii. Diferen2ele care e)ist* 6ntre oa/eni 0rivind eficien2a 3i 0erfor/an2ele lor, reu3ita 6n rela2iile sociale ar 0utea fi e)0licate 0ornind de la sti/a de sine. $u0raesti/area sau su4esti/area 0ro0riei 0ersoane 6n 8eneral sau a unor atri4ute 0ersonale s0ecifice 6/0iedic* reali1area unei autore8l*ri eficiente a co/0orta/entelor orientate s0re sco0. Ca/04ell 3i Lavallee >,BB.? au de/onstrat e)0eri/ental c* nivelul sti/ei de sine este 6n str7ns* le8*tur* cu autocunoa3terea. Persoanele care au convin8eri fer/e cu 0rivire la sine, un conce0t de sine clar, consistent 3i sta4il au 3i o sti/* de sine ridicat*. Di/0otriv*, indivi1ii cu sti/* de sine sc*1ut* au un conce0t de sine confu1, insta4il 3i c!iar contradictoriu. Autoatri4uirea unor tr*s*turi de c*tre aceste 0ersoane este e1itant* 3i adesea incert*. De0enden2a sti/ei de sine de or8ani1area co8ni2iilor des0re 0ro0ria 0ersoan* a fost 0us* 6n eviden2* 3i de cercet*ri reali1ate 6n Ro/7nia >C!elaru, ,BBBI C!elaru, -<<.I Radu 3i al2ii, ,BBK?.

Ini2ial, cercet*torii care au a4ordat sti/a de sine au avansat ideea unui conce0t de sine unidi/ensional, evaluat de su4iect 6ntr-o /anier* 8lo4al*, senti/entul de valoare 0ersonal* fiind o ra0ortare evaluativ* 3i afectiv* a individului la 0ro0ria 0ersoan* >Coo0ers/it!, ,B;CI Piers W Haris, ,B;K, a0ud. Harter, ,BBJ?. Potrivit acestora, c!iar dac* individul se autodefine3te utili17nd /ai /ulte di/ensiuni, autoevaluarea se face 8lo4al. Inconsisten2a re1ultatelor o42inute 0rin /*surarea sti/ei de sine cu instru/ente diferite eviden2ia1* li0sa unei defini2ii o0era2ionale a conce0tului. RaVnor 3i cEarlin >,BJ;? consider* c* cercet*torii care /*soar* sti/a de sine fac adesea confu1ii, deoarece un c!estionar de sti/* de sine vi1ea1*, de fa0t, trei varia4ileG gradul n care o persoan posed anumite atribute, ncrederea sau valoarea 0e care o acord* acestor atri4ute 6n atin8erea unor 0erfor/an2e 3i ecoul afectiv care 6nso2e3te aceste evalu*ri co8nitive. *surarea nivelului sti/ei de sine nu ne 0er/ite s* face/ 0redic2ii cu 0rivire la 0erfor/an2ele individului dec7t dac* instru/entul utili1at /*soar*, 0e l7n8* senti/entul valorii 0ro0rii, 3i senti/entul de co/0eten2* > ru=, ,BBB, a0ud Ho4an W Ho4an, -<<K?. Al2i autori consider* c* 0entru a li/ita controversele cu 0rivire la rela2ia dintre re0re1ent*rile de sine 3i 0erfor/an2* tre4uie s* face/ distinc2ie 6ntre sti/a de sine 3i alte constructe care 0ot e)0lica /ai 4ine /odul de Atrans0unere@ a 87ndirii 6n ac2iune. H!ite >,B#B, a0ud Zi//er/an ,BB#, 0. -,#? a de1voltat conce0tul de co/0eten2* 0ersonal* 6n cadrul teoriilor /otiva2ionale 0entru a dese/na acel A/otor intern care te face s* te si/2i co/0etent@, iar +andura >,BCC? a 0ro0us constructul de eficien2* 0ersonal* >self%efficacB?, care se refer* la Nconvin8erea individului c* 0oate reali1a cu succes co/0orta/entul necesar 0entru 0roducerea unor efecte@ >0. ,B.?. Aceste dou* constructe sunt /ai 0redictive 0entru 0erfor/an2* deoarece 0resu0un re0re1ent*ri ale 0ersoanei cu 0rivire la ca0acit*2i 3i la 0osi4ilit*2ile de /o4ili1are a acestora. Cercet*rile recente o0tea1* /ai /ult 0entru un /odel /ultidi/ensional al conce0tului de sine 3i al sti/ei de sine >e8. Harter, ,BJ-, ars! W $!avelson, ,BJ#, Harter 3i al2ii, ,BBJ?. 5n cadrul acestui /odel, distinc2ia dintre cele dou* co/0onente >co8nitiv* 3i afectiv*? ale sinelui este /ai 0u2in tran3ant*, iar atri4utele cu0rinse 6n instru/entele autodescri0tive fac referire la do/enii variate ale vie2ii individului. Reali1area diferen2ei dintre s0ecific 3i 8eneral la nivelul sti/ei de sine 0er/ite studierea /ai nuan2at* a efectelor 0e care le au di/ensiunile /ai restr7nse ale sinelui asu0ra co/0orta/entului 3i 0erfor/an2ei. Rosen4er8 3i al2ii >,BB#? afir/* c* sti/a de sine 8lo4al* este relevant* 3i 0redictiv* 0entru starea su4iectiv* de 4ine, 6n ti/0 ce sti/a de sine s0ecific* corelea1* /ai 0uternic cu 0erfor/an2ele s0ecifice >de e)e/0lu cu re1ultatele 3colare?. 5nce07nd cu v7rsta de J-B ani co0ii sunt ca0a4ili s* reali1e1e a0recieri

cu 0rivire la valoarea lor 8lo4al* 6n calitate de 0ersoane, dar 0ot s* fac* 3i evalu*ri s0ecifice 0rin ra0ortare la anu/ite do/enii de co/0eten2*. >Harter ,BB.?. (u4raVrie 3i cola4oratorii s*i >,BBK? au construit un instru/ent de /*surare a sti/ei de sine /ultidi/ensionale la adolescent > CHEc'elle *ouloussaine dHEstime de Soi? care vi1ea1* autoevaluarea 0e cinci di/ensiuni 3i autoevaluarea 8lo4al*. :. A51%!+%" )47"%"0) &-) %)-&,")" !"'#%) %)7%).)'#+%"-) !) *"') /" 7)%21%4&',+ 14+4 ?biectivele i ipotezele cercetrii Cercetarea noastr* 63i 0ro0une studierea influen2ei conce0tului de sine asu0ra 0erfor/an2ei 6ntr-o sarcin* s0ecific*, i/0licat* 6n o42inerea unei 0erfor/an2e /ai 8enerale T performana academic. Ne interesea1* s* sur0rinde/ cores0onden2a dintre 8radul de 8eneralitate al autoevalu*rilor 3i 8radul de 8eneralitate al 0erfor/an2ei /*surate, 0recu/ 3i interac2iunea dintre structurile co8nitive 3i afective ale sinelui 6n deter/inarea 0erfor/an2ei. I0ote1a 8eneral*$ rezultatele individului n diverse domenii de activitate sunt modulate de structurile cognitive ale sinelui care organizeaz aceste domenii Jsc'emele de sineL i de valena afectiv a reprezentrilor generale i specifice ale eului Jstima de sine global i specificL4 I0ote1e de cercetare ,. Pre1en2a unei sc!e/e de sine 0e di/ensiunea 0erseveren2* nu influen2ea1* 0erfor/an2a individului 6ntr-o sarcin* s0ecific* de 0erseveren2*G performana subiecilor sc'ematici nu va fi mai mare dec/t a celor asc'ematici4 -. E)ist* diferen2e 0rivind nivelul sti/ei de sine 6n func2ie de varia4ila sc!e/* de sineG studen2ii sc!e/atici au un nivel /ai ridicat al sti/ei de sine dec7t cei asc!e/atici. .. Efectul sc!e/ei de sine asu0ra 0erfor/an2ei 6n sarcina de 0erseveren2* 3i asu0ra 0erfor/an2ei 3colare de0inde de nivelul sti/ei de sine a individului >al sti/ei de sine 8lo4ale, e/o2ionale, 3colare 3i fi1ice?. K. Perfor/an2a la sarcina de 0erseveren2* 3i cea acade/ic* a studen2ilor este influen2at* de nivelul sti/ei de sine 3colareG studenii cu un nivel nalt al stimei de sine colare au performane mai ridicate4

#. Pre1en2a sc!e/elor de sine 0e di/ensiunea 0erseveren2* influen2ea1* 0erce02iile individului cu 0rivirea la /anifestarea acestei di/ensiuni 6n /unca acade/ic*G indivizii care prezint o sc'em de sine a perseverenei se vor percepe pe ei nii ca mai persevereni n activitatea colar4 Varia4ilele cercet*rii Iariabilele independente - $c!e/a de sine 0e di/ensiunea 0erseveren2* JdpersL T 0re1ent* vs a4sent* - $ti/a de sineG 8lo4al* JeuglL, 3colar* JeuscL, e/o2ional* JeuemL 3i fi1ic* JeufiL T ridicat* vs. sc*1ut* Iariabilele dependente - Perfor/an2a la sarcina de 0erseveren2* JtimpL T o0era2ionali1at* 0rin ti/0ul de 0ersisten2* 6n sarcin* >ve1i descrierea instru/entelor? - Perfor/an2a acade/ic* JmediaL T /edia arit/etic* o42inut* 0e 0ri/ul se/estru - Perce02iile su4iec2ilor 0rivind 0erseveren2a 6n activitatea 3colar* Jf+^persL 14.4 0etodologia cercetrii Subieci 5n fa1a 0reli/inar* a cercet*rii au 0artici0at ,# studen2i de la facult*2ile de 4iolo8ie 3i econo/ie, Universitatea AAl.I. Cu1a@ Ia3i, anul I. Nici unul dintre ace3ti studen2i nu a 0artici0at la cercetarea e)0eri/ental* 0ro0riu-1is*. 5n fa1a e)0eri/ental* au 0artici0at .#; de studen2i de la facultatea de econo/ie, anul I, cu v7rsta /a)i/* de -< ani >ne6/0lini2i?. Au fost eli/ina2i 0e 0arcurs K su4iec2i a c*ror 0ro4e nu au fost co/0lete >nu s-au /ai 0re1entat 6n eta0a a doua a a0lic*rii instru/entelor?. Distri4u2ia su4iec2ilor 0e 8ru0uri e)0eri/entale va fi 0re1entat* 6n descrierea 0rocedurii de lucru. !nstrumente Scala de importan Cu0rinde -K de ad9ective 0rintre care sunt insera2i ite/ii critici le8a2i de di/ensiunea studiat* >0erseveren2a?. $u4iectul tre4uie s* evalue1e, 0e o scal* aferent* cu ,, 0uncte, 8radul de i/0ortan2* al fiec*rui ad9ectiv 6n autodefinirea

sa. Valorile /ari arat* c* ad9ectivul are i/0ortan2* /are 6n autodefinire, iar valorile /ici se/nific* i/0ortan2* /ic* 0entru autodefinire. Scala de difereniere semantic Este o sarcin* autodescri0tiv* care cu0rinde -K de seturi de ad9ective 4i0olare, 0rintre care sunt insera2i # ter/eni critici le8a2i de di/ensiunea studiat* >0erseveren2a?. $u4iectul tre4uie s* se evalue1e 0e o scal* cu ,< 0uncte, 6ncercuind cifra care cores0unde cel /ai 4ine 8radului 6n care un ad9ectiv este autodescri0tiv. Valorile 6ncercuite au fost inversate, astfel c* cele /ari 6nsea/n* c* ad9ectivul este 0uternic autodescri0tiv, iar cele /ici c* nu este autodescri0tiv. Scala toulousian a stimei de sine JE*ESL Este o scal* de atitudini care 0er/ite /*surarea 0erce02iilor 0o1itive sau ne8ative 0e care individul le are des0re sine 6nsu3i 6n diverse do/enii. Ca orice scal* de atitudini, instru/entul /*soar* at7t autoevalu*rile co8nitive, c7t 3i ra0ort*rile afective ale su4iectului fa2* de sine. A fost construit cu sco0ul de a evalua di/ensiuni se0arate ale eului >e/o2ional*, 3colar*, social*, fi1ic* 3i viitoare?, oferind 6n acela3i ti/0 3i o /*sur* 8lo4al* >care re1ult* din adunarea scorurilor celor cinci di/ensiuni?. $corurile o42inute se 0ot situa 6ntre < 3i ;< 0entru scala 8lo4al* 3i 6ntre < 3i ,- 0entru su4scale. Valorile /ari indic* o sti/* de sine ridicat*, iar valorile /ici o sti/* de sine sc*1ut*. E)ist* trei variante ale scaleiG 0entru co0ii, adolescen2i 3i adul2i. 5n studiul de fa2* a fost utili1at* varianta 0entru adolescen2i >,.--< ani?. Anali1a validit*2ii 3i fidelit*2ii instru/entului a fost reali1at* de c*tre autorii s*i >(u4raVrie 3i al2ii, ,BBK? 0e un nu/*r de ;K< de adolescen2i. Verific*rile statistice arat* o consisten2* intern* acce0ta4il* 0entru eul 3colar >alfa de Cron4ac! de <,C;?, 0entru eul fi1ic >alfa de Cron4ac! <,;J? 3i 0entru eul 8lo4al >alfa de Cron4ac! de <,;;?. Pentru celelalte di/ensiuni coeficien2ii alfa se situea1* su4 <,#<, fa0t ce i/0une o reconsiderare a ite/ilor care /*soar* aceste di/ensiuni. $tudiul corela2iilor dintre scorurile 0ar2iale >ale celor cinci di/ensiuni? 3i scorul 8lo4al 0une 6n eviden2* re1ultate se/nificative >cu0rinse 6ntre <,.K 3i <,C-?, dar totu3i reduse 0entru anu/ite di/ensiuni >eul viitor 3i fi1ic?. Eul 3colar 3i eul e/o2ional corelea1* cel /ai 0uternic cu scorul 8lo4al la aceast* v7rst*. Sarcina de perseveren Este o sarcin* de dificultate /oderat*, care iese din ti0icul sarcinilor 3colare 0entru aceast* cate8orie de v7rst*, dar care 0*strea1* o serie de 0articularit*2i ale activit*2ilor acade/ice. Ea a /ai fost utili1at* de Ruvolo 3i ar=us >,BB-? 0entru studierea influen2ei eurilor 0osi4ile asu0ra 0erfor/an2ei. $u4iec2ii sunt

ru8a2i s* co0ie1e c7t /ai fidel /ai /ulte nu/ere, 0re1entate 6n coloane, cu a9utorul /7inii non-do/inate >0entru cei /ai /ul2i, /7na st7n8*?. 5n conse/n li se 0reci1ea1* c* e)ist* cercet*ri care sus2in c* scrisul cu a9utorul /7inii ne0referate s0ore3te ca0acitatea creierului. De ase/enea, au li4ertatea de a se o0ri atunci c7nd doresc. Este /*surat ti/0ul de 0ersisten2* 6n sarcin*. $e 0oate 0resu0une c* a4ilitatea su4iec2ilor 0entru acest ti0 de sarcin* este ec!ivalent* 0entru 8ru0urile e)0eri/entale care vor fi luate 6n discu2ie, deoarece su4iec2ii nu au fost selecta2i 6n 0reala4il du0* aceast* varia4il*. C'estionar care msoar percepiile subiecilor privind perseverena lor n activitatea colar Instru/entul a fost construit 0lec7nd de la # ite/i critici referitori la 0erseveren2a 6n activitatea 3colar*, la care s-au ad*u8at ite/i care vi1ea1* alte di/ensiuni ale activit*2ii 3colare >/otiva2ie, ca0acitate de efort, autocontrol, autono/ie, i/0licare?. $co0ul c!estionarului este de a evalua di/ensiunea 0erseveren2* 6n conte)t 3colar. 9rocedur Pentru construc2ia instru/entelor care /*soar* 0re1en2a sau a4sen2a sc!e/ei de sine 0e di/ensiunea 0erseveren2* s-a reali1at un studiu 0reli/inar 0e un nu/*r de ,# su4iec2i de la facult*2ile de 4iolo8ie 3i econo/ie. $u4iec2ii au fost invita2i s* 8enere1e c7t /ai /ulte sinoni/e 0entru ter/enii perseveren4 Anali1a calitativ* a datelor o42inute, coro4orat* 3i cu date din dic2ionarele de sinoni/e, a 0er/is re2inerea a 3ase ad9ective, cores0un1*toare ter/enului luat 6n discu2ieG perseverent" struitor" tenace" organizat" constant" rbdtor . &er/enii selecta2i au fost insera2i 0rintre al2i ter/eni 6n cadrul instru/entelor autodescri0tive. Ad9ectivele utili1ate sunt e)trase din Self%!mage C'ec<list >Elliot A. Heiner?. Pro4ele utili1ate 6n cercetare au fost a0licate 6n dou* eta0e 6n ti/0ul se/inariilor de 0si!olo8ia educa2iei. 5n 0ri/a eta0* au fost a0licate instru/ente autodescri0tive 0entru identificarea sc!e/ei de sine 3i 0entru /*surarea sti/ei de sine. 5n a doua eta0* au fost a0licate 0ro4a de 0erfor/an2* 3i c!estionarul de /*surare a 0erce02iilor de sine 0rivind 0erseveren2a 6n activitatea 3colar*. Li s-a s0us studen2ilor c* 0rin 0artici0area lor contri4uie la cercetarea din do/eniul 0si!olo8iei educa2iei, iar re1ultatele o42inute le vor fi 0re1entate ulterior. Pentru a-i /otiva s* se an8a9e1e 6n cercetare li s-a acordat , 0unct din cele trei 0uncte care constituiau nota de se/inar. Nu li s-a s0us de la 6nce0ut care este sco0ul cercet*rii 3i nici nu li s-a e)0licat natura sarcinii 0ro0use >ce /*soar* ea?.

Identificarea sc!e/ei de sine 0e di/ensiunea perseveren s-a reali1at res0ect7nd 0rocedura ini2iat* de ar=us >,BCC?. Cu a9utorul scalei de diferen2iere se/antic* 3i a celei de i/0ortan2* au fost selecta2i su4iec2ii sc!e/atici 3i asc!e/atici. Pe di/ensiunea perseveren 0ot fi considera2i sc!e/atici indivi1ii care se 0lasea1* la e)tre/it*2ile scalei de diferen2iere se/antic* >se consider* foarte 0erseveren2i sau, di/0otriv*, li0si2i de 0erseveren2*? 3i acord* acestei di/ensiuni o i/0ortan2* /are 6n autodefinire sau o consider* 0rea 0u2in se/nificativ* 0entru definirea lor. $u4iec2ii asc!e/atici se 0lasea1* la /i9locul scalei de diferen2iere se/antic* 3i acord* caracteristicii perseveren o i/0ortan2* /edie. Concret, 0entru selec2ia celor dou* 8ru0uri au fost reali1ate ur/*toarele calcule statisticeG au fost adunate scorurile 0entru cele 3ase ad9ective critice 3i su/a a fost 6/0*r2it* la 3aseI au fost adunate scorurile o42inute la cele dou* c!estionare autodescri0tive 3i su/a a fost 6/0*r2it* la doi >varia4ila dpers?. Coeficien2ii alfa de Cron4ac! au 0er/is reali1area acestor o0era2ii arit/etice ><,;. 0entru ite/ii critici din scala de i/0ortan2* 3i <,;C 0entru ite/ii critici din diferen2iatorul se/antic?. au fost considera2i sc'ematici^ >la 0olul ne8ativ T li0si2i de 0erseveren2*? su4iec2ii cu scoruri 6ntre , 3i K,BBI sc'ematici >la 0olul 0o1itiv T 0erseveren2i? su4iec2ii cu scoruri cu0rinse 6ntre J 3i ,, 3i asc'ematici >care nu se autodefinesc nici 6n ter/eni 0o1itivi, nici 6n ter/eni ne8ativi 0e aceste di/ensiuni? su4iec2ii cu scoruri 6ntre # 3i C,BB. *abelul + @ grupurile n funcie de variabila sc'em de sine
Di/ensiunea 0erseveren2* Sc'ematici^ ,; Asc'ematici -.. Sc'ematici ,<. *otal .#-

en2ion*/ c* 0entru cercetare au fost selectate doar 0ersoanele care 0osed* sc!e/a de sine 0o1itiv* >0olul 0o1itiv al di/ensiunii?, nu 3i cele care 63i atri4uie caracteristica ne8ativ* >li0sa 0erseveren2ei?. Prin ur/are, au fost eli/ina2i sc!e/aticiiq, deoarece 8ru0ul acestora este foarte /ic. Av7nd 6n vedere tendin2a de de1ira4ilitate social* 3i fa0tul c* su4iec2ii sunt studen2i >0ersoane care au un anu/it 8rad de 0erseveren2*? ne a3te0ta/ la o astfel de distri4u2ie. Pentru varia4ila inde0endent* stim de sine, selectarea 8ru0urilor e)0eri/entale s-a reali1at utili17nd /odelul cuartilelor, care 6/0arte su4iec2ii 6n 0atru 0*r2i e8ale >Rotariu 3i al2ii, ,BBB?. Pentru 8ru0ul stim de sine $oas au fost re2inu2i su4iec2ii din 0ri/ul interval >-#O?, iar 0entru 8ru0ul stim de sine nalt

au fost selecta2i su4iec2ii din ulti/ul interval >-#O?. Intervalul de la /i9loc >#<O? este re0re1entat de 8ru0ul celor cu sti/* de sine /edie. Aceast* 0rocedur* este utili1at* 3i 6n ca1ul distri4u2iei re1ultatelor la scala de sti/* a lui Rosen4er8, 0entru care nu e)ist* 0resta4ilit un etalon care s* 0er/it* includerea su4iec2ilor 6n cate8oria celor cu sti/* de sine 9oas*, /edie sau 6nalt*. 5n nu/eroase cercet*ri, care vi1ea1* sti/a de sine, re0arti1area su4iec2ilor 0e 8ru0uri se face 0e 4a1a /edianei care 6/0arte distri4u2ia 6n dou* 0*r2i e8ale. 5n ca1ul /*sur*rii sti/ei de sine, scorurile o42inute de su4iec2i 0ot atin8e li/ita /a)i/* 0osi4il*, dar nu vor avea niciodat* valori situate la li/ita /ini/*. De e)e/0lu, dac* scorurile 0osi4ile sunt 6ntre < 3i ,<<, 0ot e)ista su4iec2i care o42in ,<<, dar niciodat* su4iec2i care o42in 1ero. Acest lucru se 6nt7/0l* deoarece ter/enul de sti/* de sine 9oas* este utili1at 6ntr-un sens relativ, 0rin ra0ortare la scorurile 6nalte o42inute de al2i su4iec2i, 3i nu 6n sensul a4solut >+au/eister, ,BBC, &ice, ,BB.?. Dac* a/ fi)a un etalon cu /ai /ulte clase, ar fi 0osi4il ca 6n clasele de la li/ita inferioar* s* nu 8*si/ nici un individ. 5n aceast* cercetare a/ utili1at /odelul cuartilelor 3i nu 0e cel al /edianei toc/ai 0entru a selecta e)tre/ele. *abelul . @ grupurile n funcie de variabila stim de sine
'ru0uri Di/ensiunea eului Eul emoional Eul social Eul colar Eul fizic Eul viitor Eul 8lo4al Stim de sine $oas ,<, ,,# ,,< ,,; BB B# Stim de sine medie ,;# CB C# J,KC ,C< Stim de sine nalt J; ,#J ,;C ,#K ,<; JC *otal .#.#.#.#.#.#-

Pentru studierea efectului con9u8at al celor dou* varia4ile inde0endente >sti/* de sine 3i sc!e/aticitate? asu0ra celor dou* ti0uri de 0erfor/an2* s-a reali1at selec2ia 8ru0urilor e)0eri/entale 0rin 6ncruci3area varia4ilelor. Desi8nurile factoriale >.)-? o42inute sunt 0re1entate 6n ta4elele de /ai 9os. I0ote1ele noastre vi1ea1* interac2iunea dintre varia4ila sc!e/aticitate 0e de o 0arte 3i sti/a de sine 8lo4al*, cea 3colar*, cea e/o2ional* 3i cea fi1ic* 0e de alt* 0arte. Nu au fost studiate di/ensiunile social* 3i viitoare ale eului, 0entru care nu ave/ o 4un* consisten2* intern*.

(esign%uri factoriale
Perseveren2* Sc'ematici Asc'ematici ,C ;C #; ,,< .< #; ,# J; -K #< ;K BC .# C-K ## KK ,<; -. ;J KK ,,# .; #<

$ti/* de sine >8lo4al*? $ti/* de sine >3colar*? $ti/* de sine >fi1ic*? $ti/* de sine >e/o2ional*?

Stim $oas Stim medie Stim nalt Stim $oas Stim medie Stim nalt Stim $oas Stim medie Stim nalt Stim $oas Stim medie Stim nalt

Pro4a de 0erseveren2* a fost 0retestat* 0e un nu/*r de ,< studen2i de la facult*2ile de 4iolo8ie 3i econo/ie, 0entru a deter/ina ti/0ul /a)i/ de 0ersisten2* 6n sarcina. Din cei ,< studen2i, unul a 0ersistat ti/0 de -C /inute. Acesta a fost ti/0ul /a)i/ 0e care l-a/ sta4ilit 0entru derularea sarcinii de 0erseveren2* 6n fa1a e)0eri/ental*. Du0* trecerea acestui ti/0 to2i su4iec2ii care /ai 0ersist* 6n sarcin* sunt o0ri2i. 5n fa1a a doua a a0lic*rii 0ro4elor s-a 6nce0ut cu 0ro4a de 0erseveren2*. La sf7r3itul acestei 0ro4e, du0* o scurt* 0au1*, studen2ii au co/0letat un c!estionar care /*soar* 0erce02iile de sine 0rivind atri4ute 3i co/0eten2e i/0licate de activitatea acade/ic*, 0rintre care 0erseveren2a. 1414 -ezultate De3i nu ne-a/ 0ro0us ca o4iectiv 0rinci0al verificarea statistic* a scalei de sti/* de sine >E&E$?, re1ultatele o42inute 0e 8ru0ul nostru de su4iec2i sunt co/0ara4ile cu cele o42inute de autoarele instru/entului. Corela2iile scalei 8lo4ale cu 0atru dintre cele cinci su4scale >eul social, fi1ic, 3colar 3i e/o2ional? sunt cu0rinse 6ntre <,;K 3i <,C;. ( valoare /ai /ic* s-a o42inut doar 0entru eul viitor ><,K#?. Acest lucru ne indic* relevan2a celor 0atru di/ensiuni 0entru /*sura 8lo4al* a sti/ei de sine. 5n ta4elul de /ai 9os sunt 0re1enta2i co/0arativ coeficien2ii alfa o42inu2i 6n cercetarea noastr* 3i 6n cercetarea lui (u4raVrie 3i al2ii >,BBC? 0entru toate ti0urile de sti/* de sine /*surate 0rin E&E$.

Alp'a global i intra%dimensiuni

Alfa Cron4ac! 6n cercetarea 0re1ent* Eul e/o2ional Eul social Eul 3colar Eul fi1ic Eul viitor E$- <-15&%!&' <,KC %!(% %!&( <,-. %!)% Alfa Cron4ac! (u4raVrie <,KJ <,.%!(& %!&) <,-< %!&&

Du0* cu/ se o4serv* din ta4el, 6n studiul nostru a/ o42inut o consisten2* intern* 4un* 0entru di/ensiunea e/o2ional*, 0entru cea 3colar*, 0entru cea fi1ic* 3i 0entru eul 8lo4al. Pentru di/ensiunile eul social 3i eul viitor consisten2a intern* nu este satisf*c*toare, ceea ce 0une, 6ntr-adev*r, 0ro4le/a revi1uirii acestora. (4iectivele cercet*rii noastre vi1ea1* 6ns*, 6n 0rinci0al, eul 8lo4al 3i eul 3colar, 0entru care consisten2a intern* este acce0ta4il*. Pentru verificarea i0ote1elor avansate, datele o42inute au fost 0relucrate cu a9utorul 0ro8ra/ului statistic $P$$. Efectele 0roduse de varia4ilele inde0endente >sc!e/a de sine 3i sti/a de sine? asu0ra 0erfor/an2ei la sarcina s0ecific* 3i asu0ra 0erfor/an2ei acade/ice au fost studiate utili17nd te!nica statistic* AN(VA factorial* >$ava, -<<K?. Pentru varia4ila de0endent* performana la sarcin de perseveren >ti/0?, anali1ele de varian2* Jdpers # stim de sineL indic* ur/*toarele re1ultateG Un efect 0rinci0al al varia4ilei stim de sine global, E>-, ..<?R;,BK, 0R<,<<,. Pute/ s0une c* 0erfor/an2a 6n sarcina de 0erseveren2* este influen2at* se/nificativ de nivelul sti/ei de sine 8lo4ale. A0licarea testului 0ost !oc Hoc!4er8Ms '&- 0une 6n eviden2* diferen2e se/nificative 6ntre toate cele trei 8ru0uri de sti/* de sine. Pra8ul de se/nifica2ie al testului de contrast este, de ase/enea, se/nificativ >0S<,<,?, iar sensul diferen2elor ne arat* c* 0erfor/an2a su4iec2ilor la aceast* sarcin* este cu at7t /ai /are cu c7t sti/a de sine 8lo4al* este /ai /are. Nu e)ist* efecte de interac2iune 6ntre aceste dou* varia4ile. Efectul sti/ei de sine 8lo4ale este acela3i 0entru a/4ele 8ru0uri.

Estimated Marginal Means of &"M1

23 22 21

Estimated Marginal Means

20 1; 13 1+ 1, 15 .tim9gl9medie

dpers
asc7ematici sc7ematici .tim9gl9inalta

.tim9gl9:oasa

Eu glo2 separat in 3 grup

Un efect 0rinci0al al varia4ilei stim de sine colar" E>-, ..<?RK,-K, 0S<,<#. Nivelul sti/ei de sine 3colare influen2ea1* se/nificativ nivelul 0erfor/an2ei 6n sarcina de 0erseveren2*, iar testul de contrast >0S<,<#? arat* c* 0erfor/an2a 6n sarcina de 0erseveren2* este /ai /are la 0ersoanele cu sti/* de sine ridicat* dec7t la cele cu sti/* de sine 9oas*. Nu e)ist* efecte de interac2iune 6ntre aceste dou* varia4ile. Efectul sti/ei de sine 8lo4ale 0entru 8ru0ul de asc!e/atici nu difer* se/nificativ de efectul 0rodus la 8ru0ul de sc!e/atici.
Estimated Marginal Means of &"M1
21

20

Estimated Marginal Means

1;

13

dpers
1+ asc7ematici 1, .tim9sc9medie sc7ematici .tim9sc9inalta

.tim9sc9:oasa

Eu scol separat in 3 grup

Un efect 0rinci0al se/nificativ al varia4ilei stima de sine fizic" E>-, ..<?R#,JK, 0S<,<,. &estul de co/0ara2ii /ulti0le indic* o sin8ur* diferen2* se/nificativ*G sti/a de sine 9oas* Tsti/a de sine 6nalt* >0S<,<<,?.
Estimated Marginal Means of &"M1
22

21

Estimated Marginal Means

20

1;

dpers
13 asc7ematici 1+ .tim9fiz9medie sc7ematici .tim9f iz9inalta

.tim9fiz9:oasa

Eu fiz separat in 3 grup

Nu e)ist* nici un efect 0rinci0al al varia4ilei sc!e/* de sine 0e dimensiunea perseveren JdpersL 3i nici un efect de interac2iune al acestei varia4ile cu sti/a de sine 8lo4al*, 3colar*, fi1ic* sau e/o2ional*. Pentru varia4ila de0endent* performan academic >/edia?, anali1a de varian2* Jdpers # stim de sineL eviden2ia1* ur/*toarele re1ultateG Un efect 0rinci0al al varia4ilei dpers" E>,,..<?RJ,.,, 0S<,<,, fa0t ce arat* c* 0re1en2a sc!e/ei de sine a 0erseveren2ei are influen2* asu0ra 0erfor/an2a acade/ice. Persoanele sc!e/atice 0e aceast* di/ensiune au re1ultate 3colare /ai 4une dec7t cele asc!e/atice. Efectul 0rinci0al al acestei varia4ile a0are 6n toate design-urile factoriale. Un efect 0rinci0al al varia4ilei stim de sine colar" E>-,..<?R,-,#B, 0S<,<<,. $u4iec2ii cu sti/* de sine 3colar* ridicat* au /edii 3colare /ai 4une. Un efect de interac2iune 6ntre dpers 3i stima de sine colar, E>-,..<?R.,-., 0S<,<#. Efectul varia4ilei sti/* de sine 3colar* la 8ru0ul de asc!e/atici este se/nificativ diferit fa2* de cel de la sc!e/atici. 'raficul arat* c* /edia 3colar* a sc!e/aticilor cu sti/* de sine sc*1ut* nu difer* de a celor cu sti/* ridicat*, 6n ti/0 ce /edia asc!e/aticilor cu sti/* de sine 9oas* difer* se/nificativ de cea a asc!e/aticilor cu sti/* de sine ridicat*.

Estimated Marginal Means of ME'"%

3<4 3<2 3<0 +<3 +<, +<4 +<2 +<0 .tim9sc9medie

Estimated Marginal Means

dpers
asc7ematici sc7ematici .tim9sc9inalta

.tim9sc9:oasa

Eu scol separat in 3 grup

Un efect de interac2iune 6ntre dpers 3i stima de sine emoional, E>-,..<?R#,B-, 0S<,<,. Efectul sti/ei de sine e/o2ionale asu0ra 0erfor/a2ei 3colare este se/nificativ diferit 0entru cele dou* 8ru0uri. La asc!e/atici, /edia 3colar* este cu at7t /ai /are cu c7t sti/a de sine e/o2ional* este /ai ridicat*, iar la sc!e/atici /edia 3colar* varia1* invers fa2* de sti/a de sineG /edia 3colar* este /ai /are la sc!e/aticii cu sti/* de sine e/o2ional* sc*1ut* dec7t la cei cu sti/* de sine ridicat*.
Estimated Marginal Means of ME'"%
3<4

3<2

Estimated Marginal Means

3<0

+<3

dpers
+<, asc7ematici +<4 .tim9em9medie sc7ematici .tim9em9inalta

.tim9em9:oasa

Eu emo separat in 3 grup 4folosind =uartile6

Nu e)ist* efecte 0rinci0ale ale sti/ei de sine 8lo4ale, fi1ice sau e/o2ionale asu0ra 0erfor/an2ei 3colare.

A/ utili1at testul t 0entru e3antioane inde0endente 0entru a verifica i0ote1a a doua. E)ist* diferen2e se/nificative din 0unct de vedere statistic 6ntre cele dou* 8ru0uri >sc!e/atici 3i asc!e/atici? 0entru eul global > sRK-,K<I aR.B,.;, t>..K?R.,#C, 0S<,<<,?, 0entru eul scolar > sRC,-,I aR#,C-, t>..K?R#,<K, 0S<,<<,? 3i 0entru eul emoional > sRJ,.<I aRC,#B, t>..K?R-,#J, 0R<,<,?. Per ansa/4lu, sti/a de sine a su4iec2ilor sc!e/atici 0e di/ensiunea 0erseveren2* este /ai /are dec7t cea su4iec2ilor asc!e/atici Pentru verificarea ulti/ei i0ote1e, au fost 0relucrate datele o42inute cu a9utorul c'estionarului care msoar percepiile subiecilor privind perseverena n activitatea colar4 Anali1a factorial* e)0loratorie a co/0onentelor 0rinci0ale a 0us 6n eviden2* e)isten2a a ; factori ce aco0er* K#,#O din varian2*, 0rintre care 3i factorul perseveren luat 6n discu2ie 6n studiul nostru. $atura2ia ite/ilor 6n fiecare factor are valori cu0rinse 6ntre <,K< 3i <,CB. 5n 8eneral, factorii o42inu2i sunt relevan2i 0entru di/ensiunile 0e care le-a/ o0era2ionali1at atunci c7nd a/ construit c!estionarul >0erseveren2*, /otiva2ie, ca0acitate de efort, 0artici0are, autono/ie?. Denu/irea factorilor se lea8* /ai /ult de ite/ii cei /ai satura2i. Vo/ 0re1enta 6n cele ce ur/ea1* factorii 3i ite/ii 0e care aceste structuri su4iacente i-au 8ru0atG &actorul + Jperseveren? - C7nd 6/i 0ro0un un sco0, nu /* las 07n* nu 6l atin8. - C7nd a/ de re1olvat o sarcin* 0rovocatoare, fac eforturi s* 8*sesc r*s0unsul cel /ai corect. - Nu /* descura9ea1* 0re8*tirea e)a/enelor dificile. - A/ 6ncredere 6n ca0acit*2ile /ele de a reu3i 6n activit*2ile 3colare. &actorul . Jcapacitate de efortL vi1ea1* ite/iiG - Pentru a o42ine re1ultate 4une la un e)a/en de0un un volu/ de /unc* foarte /are. - C7nd a/ de reali1at o activitate 3colar*, de0un /ulte eforturi 0entru a o42ine 0erfor/an2* 6nalt*. - Pot s* r*/7n un ti/0 /ai 6ndelun8at la /asa de lucru. - A/ e)i8en2e /ari fa2* de /ine 0entru a o42ine re1ultatele 3colare cele /ai 4une. &actorul 1 JmotivaieL - 5/i 0lace s* 6nv*2 0entru c* asta 6/i aduce a0recierea din 0artea celorlal2i. - 5nv*2 la 3coal* 0entru a o42ine 4urs*.

5/i doresc s* o42in 0erfor/an2e 6nalte 0entru a nu-/i face fa/ilia de ru3ine. - Co/0eti2ia este cel /ai i/0ortant factor care /* a9ut* s* o42in 0erfor/an2e 6nalte. &actorul 2 JparticipareL - Nu 0artici0 la activit*2ile de curs 3i se/inar 0entru c* sunt foarte ti/id. - Criticile 0rofesorilor /* in!i4* 6n reali1area activit*2ile 3colare. - Pun 6ntre4*ri la cursuri 3i se/inarii 0entru c* 6/i 0lace s* /* afir/. &actorul 5 JactivismL - C7nd 6/i 0re8*tesc e)a/enele, nu sunt distras de la sco0ul /eu de 6nv*2are. - Atunci c7nd 6nv*2, a/ cura9ul s* eli/in infor/a2iile care /i se 0ar nefolositoare. - 5n 8eneral, sunt ca0a4il s*-/i /o4ili1e1 resursele 0entru a 6nv*2a 6n ti/0 li/itat. &actorul 6 JautonomieL * consider res0onsa4il de re1ultatele /ele la e)a/ene. - $unt ca0a4il s*-/i or8ani1e1 sin8ur activitatea de 6nv*2are.
Ite/i c!estionar `,# `,; `,K `; `-`. `K `C `,< `B `-, `# `-< `,B `,. ``, `J Co/0onente Eact . Eact K

Eact , ,C;< ,#;. ,##C ,#,B

Eact -

Eact #

Eact ;

,C.K ,#BJ ,#.J ,K<J ,C.# ,;-B ,### ,K-B -,C-; -,;<J ,##B ,C-; ,#CK ,KKJ

`-. `-K

,CB; ,;B<

$corurile factoriale 0entru factorul perseveren re0re1int* o /*sur* a 0erce02iilor de sine ale studen2ilor 0rivind /anifestarea acestei caracteristici 6n activitatea lor acade/ic*. Au fost co/0arate 8ru0urile de sc!e/atici 3i asc!e/atici 0e di/ensiunea 0erseveren2* 0entru a eviden2ia eventualele diferen2e 6ntre /ediile scorurilor factoriale. Pentru di/ensiunea perseveren >e)0ri/at* de factorul denu/it perseveren?, re1ultatele indic* diferen2e se/nificative 6ntre cele dou* 8ru0uri. $u4iec2ii care 0osed* sc!e/a de sine a 0erseveren2ei se 0erce0 0e ei 6n3i3i /ai 0erseveren2i 6n activit*2ile 3i sarcinile acade/ice dec7t su4iec2ii asc!e/aticiG t>..K?R.,<-, 0S<,<<,. Anali1ele statistice eviden2ia1* diferen2e se/nificative 3i 6ntre cele dou* 8ru0uri de A0erseveren2i@ 3i Aincer2i@ 3i 0entru factorul autocontrol Pt>..K?R-,#J, 0R<,<,Q, ceea ce 6nsea/n* c* 0erseveren2a este asociat* de su4iec2i cu st*07nirea de sine 3i cu voin2a. 1424 (iscuii Re1ultatele o42inute vin s* confir/e 0ri/a i0ote1* avansat*. A3a du0* cu/ ne a3te0ta/, nu se o4serv* un efect al varia4ilei sc!e/* de sine asu0ra 0erfor/an2ei o42inute la sarcina de 0erseveren2*. I/0ortan2a acestui atri4ut 6n autodefinirea su4iec2ilor sc!e/atici nu 6nsea/n* o4li8atoriu 3i trans0unerea acestuia 6n co/0orta/ent. Aceste re1ultate nu sunt sur0rin1*toare, ele au /ai fost eviden2iate 3i 6n alte cercet*ri, dar di/ensiunea studiat* a fost alta 3i se referea la o ca0acitate >ca0acitate lo8ic*? >Cross W ar=us, ,BBK?. Li0sa corela2iei dintre re0re1entarea de sine cu 0rivire la 0erseveren2* 3i 0erfor/an2a o42inut* de su4iec2i la sarcin* se e)0lic* 0rin fa0tul c* tr*s*tura evaluat* este 8eneral* 3i ea nu 0er/ite 0redic2ii 0entru 0erfor/an2e s0ecifice. 5n 0lus, natura e)act* a sarcinii nu a fost cunoscut* de su4iec2i dec7t du0* re1olvarea ei, deoarece conse/nul nu a 0reci1at c* este vor4a de o sarcin* de 0erseveren2*. Prin ur/are, conte)tul de re1olvare a sarcinii nu a activat sc!e/a de sine a 0erseveren2ei. Hattie >,BB-? sus2ine c* salien2a conce0tului de sine 6n anu/ite conte)te asi8ur* o le8*tur* /ai 0uternic* a acestuia cu efectele co/0orta/entului. $tudiile care au sur0rins rela2ia dintre conce0tul de sine 3i eficien2a 0ersonal* >$=aalvi= W Ran=in, ,BB#I +andura, ,BBCI +on8 W Clar=, ,BBBI Pa9ares W $c!un=, -<<,? au atras aten2ia asu0ra fa0tului c* 0erfor/an2ele individului 6n diverse sarcini sunt influen2ate de 0erce02iile de sine, nu/ai dac*

acestea fac referire la co/0eten2e s0ecifice 0entru sarcin* 3i la 6ncrederea 0e care o are individul 6n 0osi4ilitatea de a /o4ili1a 9udicios aceste co/0eten2e. 5n ceea ce 0rive3te diferen2ele de sti/* de sine 6ntre cele dou* 8ru0uri de sc!e/atici 3i asc!e/atici, se o4serv* c* acestea a0ar 0entru eul 8lo4al, 0entru eul e/o2ional 3i 0entru eul 3colar. Re1ultatele confir/* i0ote1a a doua avansat* de noi 3i sunt 6n acord cu cele ale unei alte cercet*ri care a a4ordat rela2ia dintre sti/a de sine 3i autocunoa3tere >Ca/04ell 3i Lavallee, ,BB.?. Av7nd 6n vedere c* sc!e/a de sine a vi1at 0re1en2a unei caracteristici de1ira4ile, care 6n c!estionarul ce /*soar* 0erce02iile studen2ilor cu 0rivire la 0erseveren2* corelea1* cu autocontrolul 0erce0ut, re1ultatele ar 0utea fi e)0licate. ( e)0lica2ie /ai 0lau1i4il* ar 0utea fi 6ns* aceea care vi1ea1* rela2ia dintre sti/a de sine 3i autocunoa3tere. Autoarele /ai sus /en2ionate au ar*tat c* 0ersoanele care se cunosc /ai 4ine 3i 63i atri4uie caracteristicile de 0ersonalitate cu /ai /ult* si8uran2*, au o sti/* de sine /ai ridicat*. Persoanele cu sti/* de sine /ai sc*1ut* sunt /ai e1itante, esti/7nd valori /edii 0entru 8radul de descri0tivitate 3i de i/0ortan2* a unei tr*s*turi 6n autodefinire. Du0* cu/ a/ /ai 0reci1at, sc!e/aticii sunt cei care consider* c* o tr*s*tur* este 0uternic autodescri0tiv* 0entru ei 3i foarte i/0ortant* 0entru autodefinire. Asc!e/aticii sunt e1itan2i 6n autoatri4uire 3i ale8 valori /edii 0entru esti/area i/0ortan2ei tr*s*turii 6n autodefinire. A treia i0ote1*, care a vi1at efectul con9u8at al celor dou* varia4ile inde0endente asu0ra celor dou* ti0uri de 0erfor/an2*, nu a fost dec7t 0ar2ial confir/at*. Pentru sarcina de 0erseveren2*, care este o sarcin* s0ecific*, nu s-a 6nre8istrat nici un efect de interac2iune. E)ist* doar un efect al sti/ei de sine >8lo4ale, 3colare 3i fi1ice?, inde0endent de varia4ila sc!e/* de sine. 5ns*, 6n ceea ce 0rive3te 0erfor/an2a 3colar*, re1ultatele indic* un efect de interac2iune 6ntre sti/a de sine 3i sc!e/aticitate. Efectul sti/ei de sine 3colare 3i e/o2ionale asu0ra 0erfor/an2ei la sc!e/atici este diferit de cel o42inut la 8ru0ul de asc!e/atici. La su4iec2ii care se consider* 0erseveren2i /edia 3colar* nu de0inde de nivelul sti/ei de sine, 6n ti/0 ce la 8ru0ul de asc!e/atici /edia varia1* 6n func2ie de aceast* varia4il*. Re1ultatele o42inute au scos 6n eviden2* un efect 0e care nu l-a/ 0rev*1ut 0rin i0ote1ele noastre. Perfor/an2a 6n activitatea acade/ic*, care 0resu0une o /ultitudine de activit*2i 3i sarcini s0ecifice, este diferit* 0entru cele dou* 8ru0uri de su4iec2i sc!e/atici 3i asc!e/atici. $c!e/aticii au /edia 3colar* /ai ridicat* dec7t asc!e/aticii. Acest efect ar 0utea fi e)0licat 0rin fa0tul c* 0erseveren2a este un factor i/0ortant 6n activitatea 3colar* 3i este foarte 0ro4a4il ca, 6n autodefinirea lor 0e aceast* di/ensiune, studen2ii s* se fi ra0ortat 6n 0rinci0al la do/eniul 3colar.

I0ote1a care se refer* la rela2ia sti/ei de sine 3colare cu cele dou* cate8orii de sarcini a fost confir/at* a3a cu/ era de a3te0tat. $tuden2ii care au re0re1ent*ri 0o1itive cu 0rivirea la sine 6n conte)t 3colar au /edia /ai /are dec7t cei cu re0re1ent*ri ne8ative 3i sunt /ai 0erseveren2i 6ntr-o sarcin* care are o serie de caracteristici A3colare@ >a fost 0re1entat* la un se/inar su4 for/a creion-!7rtie 3i a fost /otivat*?. 5n 0lus, efectele sti/ei de sine >8lo4al* 3i fi1ic*? asu0ra 0erfor/an2ei la sarcina de 0erseveren2* nu sunt sur0rin1*toare. Este /ai 0ro4a4il ca 0ersoanele care nu au 6ncredere 6n sine s* a4andone1e o sarcin* 0entru care aveau conse/nul c* se 0ot o0ri c7nd vor. ]i aceasta cu at7t /ai /ult, cu c7t unele 0ersoane 3i-au e)0ri/at de la 6nce0ut 6ndoiala c* vor 0utea scrie cu /7na st7n8*. $u4iec2ii cu un eu fi1ic /ai 0uternic au /ai /ult* 6ncredere 6n 0osi4ilit*2ile lor de a-3i for/a de0rinderi /otorii. Re1ultatele noastre arat* c* 0re1en2a sc!e/ei de sine influen2ea1* 3i 0erce02iile studen2ilor 0rivind 0erseveren2a lor 6n activit*2ile 3colare. Cei care sau autodefinit ca fiind 0erseveren2i 6n 8eneral se a0recia1* ca fiind /ai 0erseveren2i 3i 6n activitatea acade/ic*. Influen2a re0re1ent*rilor de sine asu0ra 0erfor/an2ei a /ai fost studiat*, dar re1ultatele nu 0er/it 8enerali1*ri. Nu toate sc!e/ele de sine sunt valori1ate 6n aceea3i /*sur* de c*tre individ, iar efectele lor 6n 0lanul ac2iunii de0ind de /ulte alte varia4ile. 5n cercetarea noastr*, a/ o4servat c*, 0entru sarcina de 0erseveren2*, 0erfor/an2a sc!e/aticilor nu a fost diferit* de cea a asc!e/aticilor. Cei care s-au definit ca fiind 0erseveren2i nu au trans0us aceast* caracteristic* 6n co/0orta/ent. Varietatea re1ultatelor o42inute 6n cercet*rile asu0ra rela2iei dintre conce0tul de sine 3i 0erfor/an2* atra8e aten2ia asu0ra fa0tului c* nu toate structurile sinelui ac2ionea1* la fel 6n 0rocesarea infor/a2iei 3i 6n /o4ili1area co/0orta/entelor cerute de diverse situa2ii. ar=us 3i Hurf >,BJC? au reali1at o diferen2iere a re0re1ent*rilor de sine. Ele sus2in c* unele re0re1ent*ri sunt /ai centrale, /ai 8enerale 3i /ai ela4orate dec7t altele 3i, 0rin ur/are, au influen2* /ai /are 6n 0relucrarea infor/a2iei 3i 6n orientarea co/0orta/entelor. 5ns*, o sc!e/* de sine nu ofer* 0rescri02ii co/0orta/entale dec7t dac* sarcinile 3i activit*2ile cu care individul se confrunt* o activea1*. $c!e/ele de sine sunt /ai 0redictive 0entru co/0orta/ent 3i 0erfor/an2* atunci c7nd sunt activate re0re1ent*ri referitoare la co/0eten2e 3i ca0acit*2i dec7t atunci c7nd sunt activate atri4ute. Astfel, rela2ia sti/ei de sine 8lo4al* 3i s0ecific* cu cele dou* ti0uri de 0erfor/an2*, confir/at* de /ai /ulte dintre re1ultatele din cercetarea de fa2* 0oate fi e)0licat* de fa0tul c* aceast* varia4il* a sinelui e)0ri/* a0recieri ale valorii 0ersonale, dar 3i ale co/0eten2ei. Unii autori sus2in e)isten2a a cinci factori care constituie sti/a de sineG si8uran2a, identitatea, a0artenen2a, inten2ia sau sco0ul 3i co/0eten2a. $tuden2ii cu o sti/*

de sine ridicat* au /ai /ulte atri4ute referitoare la 6ncredere, si8uran2* 3i a0artenen2*, care le confer* senti/entul de co/0eten2* 6n activitatea 3colar*. >Reasoner W 'il4erts, ,BB-, a0ud. Ho4an W Ho4an, -<<K?. De3i literatura de s0ecialitate a ar*tat c* re0re1ent*rile 8enerale ale sinelui nu sunt 0redictive 0entru 0erfor/an2a 6n do/enii sau sarcini s0ecifice, re1ultatele cercet*rii noastre au de/onstrat efecte ale sti/ei de sine >care 0oate fi asi/ilat* unei sc!e/e /ai 8enerale? 6n sarcina de 0erseveren2*. Este evident c* nu 0ute/ face 8enerali1*ri ale acestui efect 0entru orice ti0 de sarcin*, dar tre4uie s* atra8e/ aten2ia asu0ra fa0tului c* re0re1ent*rile 8enerale de sine 0o1itive sau ne8ative 0oten2ea1* influen2a unor factori care intervin direct 6n 0roducerea 0erfor/an2ei >senti/entul de eficien2* 0ersonal*, 6ncrederea 6n ca0acit*2ile 0ro0rii, 0ro0unerea de sco0uri etc.?. ;. C1'0-$."" $tudierea efectelor 0e care sc!e/ele de sine 3i nivelul sti/ei de sine 6l au asu0ra 0erfor/an2ei nu sunt f*r* se/nifica2ie 0entru do/eniul educa2iei. 5n 0erioadele ti/0urii ale co0il*riei este i/0ortant* 8ri9a 0entru de1voltarea unor sc!e/e de sine 0o1itive, 6n str7ns* le8*tur* cu a4ilit*2ile 0e care individul le 0osed*. Potrivit teoreticienilor sc!e/ei de sine, aceste structuri co8nitive includ 6n ele sc!e/e de ac2iune 3i, 0rin ur/are, sunt e)tre/ de i/0ortante 6n orientarea co/0orta/entului. De e)e/0lu, 0re1en2a unei sc!e/e a 0erseveren2ei activea1* un /odel de ac2iune a 0ersoaneiG ca0acitatea de a r*/7ne 6n sarcin* indiferent de o4stacole, 6ncercarea /ai /ultor solu2ii atunci c7nd o 0ro4le/* este dificil* etc. Reflec2iile asu0ra 0ro0riei 0ersoane, e)0erien2ele de succes 3i e3ec 3i evalu*rile celorlal2i 6i a9ut* 0e co0iii s* con3tienti1e1e /ai 4ine atri4utele 3i ca0acit*2ile de care dis0un 3i s* de1volte, 6n cadrul sc!e/elor de sine /ai 8enerale, /odele concrete de ac2iune 3i co/0orta/ent. A4ilit*2ile 3i co/0eten2ele nu sunt 6nn*scute 3i nici nu se for/ea1* cu u3urin2*. 5n /e/oria auto4io8rafic* noi de0o1it*/ cuno3tin2e des0re sine, 8enerali1*/ /oduri de ac2iune, st*ri afective tr*ite 6n situa2ii re0etate, iar acestea, odat* for/ate, orientea1* co/0orta/entul. E*r* a fi sin8urele res0onsa4ile de de1voltarea co/0eten2elor, conce02iile de sine servesc dre0t standarde 0entru 6/4un*t*2irea acestora >+andura, ,BBC?. Prin ur/are, 0ersoanele sc!e/atice, care au o structur* co8nitiv* /ai 4ine or8ani1at* a a4ilit*2ilor lor 0entru un do/eniu, activea1* /ai 8reu infor/a2ii care vin 6n contradic2ie cu aceast* structur*. Dac* sc!e/a de sine se refer* la caracteristici 0o1itive, ea este 4enefic* 0entru individ 3i 0entru evolu2ia sa viitoare 6ntr-un do/eniu. De1voltarea 3i activarea sc!e/elor 0o1itive 8enerale, dar 3i s0ecifice este i/0ortant* 0entru eficien2a 0ersonal*. De/ersurile noastre

viitoare vor vi1a rolul senti/entului de eficien2* 0ersonal* 6n cre3terea 0erfor/an2ei 3colare.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0) +andura, A. >,BCC?. $elf-efficacVG &oXard a unifVin8 t!eorV of 4e!avioral c!an8e. 9sBc'ological -evie=, JK,-, ,B,--,#. +andura, A. >,BBC?, Self%efficacB, t'e e#ecise of control , Eree/an W Co/0anV, NeX dor=. +au/eister, R.E. >,BBC?. IdentitV, self-conce0t and self-estee/. &!e self lost and found, 6n Fandboo< of 9ersonalitB 9sBc'ologB" NeX dor=G Acade/ic Press. +on8, .I Clar=, R.E. >,BBB?. Co/0arison 4etXeen self-conce0t and self efficacV in acade/ic /otivation researc!. Educational 9sBc'ologist, .K >.?, ,.B-,#.. Ca/04ell, D.D.I LavaleY, L.E. >,BB.?. H!o a/ IU &!e role of self-conce0t confusion in understandin8 t!e 4e!aviour of 0eo0le Xit! loX self-estee/, 6n +au/eister R.E. >ed.?. Self%esteem, t'e puzzle of lo= self%regard, NeX dor=G Plenu/ Press. C!elaru, . >,BBB?. De0enden2a sensului 0ro0riei valori de or8ani1area conce0tului de sine la adolescen2i. Analele tiinifice al 7niversitii Al4 !4 Cuza, seria Psi!olo8ie. C!elaru, . >-<<.?. 9si'ologia eului4 Cu privire special la adolesceni4 Ia3iG Editura Eunda2iei A^I$. Cross, $.E.I ar=us, H.R. >,BBK?. $elf-sc!e/as, Possi4le $elves and Co/0etent 0erfor/ance, 6n Uournal of Educational 9sBc'ologB, .;, ., K-.-K.J. Harter, $. >,BJ-?. &!e Perceived Co/0etence $cale for C!ildren. C'ild (evelopment, #., JC-BC. Harter, $. >,BB.?. Causes and conseFuences of loX self-estee/ in c!ildren and adolescents, 6n +au/eister R.E. >ed.?. Self%esteem, t'e puzzle of lo= self%regard , NeX dor=G Plenu/ Press. Harter, $. >,BBJ?. Co/0rendre lMesti/e de soi de lMenfant et de lMadolescentG considYration !istoriFues, t!YoriFues et /Yt!odolo8iFues, 6n +olo8nini, .I Priteur, d. >eds.?. Estime de soi4 9erspectives dGveloppementales, LausanneG Delac!au) et NiestlY. Harter, $.I Haters, P.I H!itessel, N.R. >,BBJ?. Relational self-Xort!G Differences in 0erceived Xort! as a 0erson across inter0ersonal conte)ts a/on8 adolescents. C'ild (evelopment, ;B, ., C#;-C;;. Hattie, D. >,BB-?. Self%concept" LauXrence Erl4au/ Associates, Hillsdale, NeX DerseV. Ho4an, $.I Ho4an, '. >-<<K?. $elf-Estee/, $elf-EfficacV, and $elf-Directed Learnin8G atte/0tin8 to undo t!e confusion. !nternational Uournal of Self%(irected Cearning" I, -, C--#. ar=us, H. >,BCC?. $elf-sc!e/ata and Processin8 Infor/ation a4out t!e $elf. Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB, .#, ;.-CJ. ar=us, H. I $entis, L. >,BJ-?. &!e self in $ocial Infor/ation Processin8, 6n $uls, D. >ed.?, 9sBc'ological 9erspective of t'e Self, vol.,, Hillsdale, N.D.GErl4au/.

ar=us, H.I Crane, .I +ernstein, $. I $iladi, . >,BJ-?. $elf-sc!e/as and 8ender. Uournal of 9ersonalitB and Social 9sBc'ologB" K-, ,, .J-#<. ar=us, H.I Nurius, P. >,BJ;?. Possi4le selves. American 9sBc'ologist, K,, B#K-B;B. ar=us, HI Hurf, E. >,BJC?. &!e dVna/ic self-conce0tG a social 0sVc!olo8ical 0ers0ective, 6n Annual -evie= of 9sBc'ologB, .J, -BB-..C. ars!, H.H.I $!avelson, R.D. >,BJ#?. $elf-conce0tG Its /ultifaceted, !ierarc!ical structure. Educational 9sBc'ologist" -<, ., ,<C-,-.. artinot, D. >,BB#?. Ces soi4 Ces approc'es psBc'osociales, 'reno4leG PU'. onteil, D.- . >,BBJ?. Conte)te social et 0erfor/ances scolaires G vers une t!Yorie du feed4ac= de co/0araison sociale, 6n +eauvois, D.-L., DoulY, R.-V., onteil, D.- . >eds.?, .K ans de psBc'ologie sociale, 'reno4leG PU'. (u4raVrie, N.I de Leonardis, .I $afont, C. >,BBK?. Un outil 0our lMevaluation de lMesti/e de soi c!e1 lMadolescentG lME&E$. In -evue europGenne de 9sBc'ologie AppliAuGe, Vol.KK, no.K, .<B-.,C. (u4raVrie, N. >,BBC?. LMesti/e de soi, de lMenfant et de lMadolescent. LMYc!elle toulousaine dMesti/e de soi T E.&.E.$. T co//e tec!niFue dMYvaluation. 9ratiAues psBc'ologiAues, no. -, .B-#.. Pa9ares, E.I $c!un=, D.H. >-<<,? $elf-4eliefs and sc!ool successG self-efficacV, selfconce0t and sc!ool ac!ieve/ent, 6n Ridin8, R.I RaVner, $. >Eds.?, 9erception, LondonG A4le) Pu4lis!in8. Radu, I.I Ilu2, P.I atei, L. >,BBK?. 9si'ologie social, Clu9-Na0ocaG Editura E^E $.R.L. RaVnor, D.(.I cEarlin, D.+. >,BJ;?. otivation and t!e self-sVste/, 6n $orrentino, R. ., Hi88ins, E.&.I >eds.?. Fandboo< of motivation and cognition4 &oundations of social be'avior, NeX dor=G &!e 'uilford Press. Rosen4er8, ., $c!ooler, C., $c!oen4ac!., C., Rosen4er8, E., ,BB#, 'lo4al selfestee/ and s0ecific self-estee/G Different conce0ts, different outco/es. American Sociological -evie=, ;<, ,K,-,#;. Rotariu, &.I +*descu, '.I Culic, I.I e1ei, E.I ure3an, C. >,BBB?. 0etode statistice aplicate n tiinele sociale, Poliro/, Ia3i. Ruvolo, A. P.I ar=us, H.R. >,BB-?. Possi4le selves and 0erfor/anceG &!e 0oXer of self-relevant i/a8erV. Social Cognition" ,<, ,, B#-,-K. $ava, E. >-<<K?. Analiza datelor n cercetarea psi'ologic4 0etode statistice complementare" Clu9-Na0ocaG Editura A$CR. $=aalvi=, E. .I Ran=in, R.D. >,BB#?. A test of t!e intenal\e)trenal fra/e of reference /odel at different levels of /at! and ver4al self-0erce0tion. American Educational -esearc' Uournal, vol. .-, ,, ,;,-,JK. &ice, D. . >,BB.?. &!e social /otivations of 0eo0le Xit! loX self-estee/, 6n +au/eister R.E. >ed.?, Self%esteem, t'e puzzle of lo= self%regard, NeX dor=G Plenu/ Press. Zi//er/an, +.D. >,BB#?. $elf-efficacV and educational develo0/ent, 6n +andura, A., Self%efficacB in c'anging societies, Ca/4rid8e UniversitV Press.

D"*#1%*"$'" 8' 7)%0)7,"& 01471%#&4)'#$-$" 8' 01'2-"0#

Ro)ana +U&N%REANU,, Ana $&(ICA-C(N$&AN&INP%15-)4& Co/0orta/entele inter0ersonale ar tre4ui, 6ntr-un scenariu ideal, s* fie 0erce0ute cu se/nifica2ia voit* de e/i2*tor. 5n realitate, /esa9ul 0oate a9un8e la 0artener cu reversul /edaliei, iar cel /ai e)0us 0erce02iilor eronate este co/0orta/entul coo0erant, nu cel conflicto8en, 0e care doar 6n /od e)ce02ional 6l 0relu*/ ca 0e o atitudine constructiv*. Uneori consider*/ c* cel care o0tea1* 0entru un co/0orta/ent de coo0erare este fie necinstit, fie constr6ns de al2ii s* 9oace cartea coo0er*rii, fie 6n c*utare de a0ro4are social*. Este 0osi4il ca r*s0un1*toare de aceste tri4ula2ii s* fie tr*s*turi ale 0ersonalit*2ii celui ce 0erce0e, sau /odul 6n care este a4ordat individul, sau 0articularit*2i ale situa2iei 6n care se 8*sesc cei doi actori sociali, ori natura ra0orturilor dintre ei, ori statutul social, ori li0sa a4ilit*2ilor sociale 3i de co/unicare ale cel 0u2in unuia din 0arteneri, atitudinile 3i cli/atul 0si!osocial >co/0eti2ia este cea care 0ri/ea1* 3i este 0erce0ut* ca fireasc*?, 6n fine, 0ot fi o serie de al2i factori de influen2* T 6n 8enul a3te0t*rilor sau su8estiilor 0ri/ite de la ceilal2i. (r, 0erce02ia rela2iei 3i a co/0orta/entului celuilalt este foarte i/0ortant* 6n /ana8e/entul conflictului, ea 0roduc6nd sau fiind re1ultatul unui conflict. Pornind de la rela2ia dintre starea o4iectiv* a lucrurilor 3i 0erce02ia acestor st*ri de c*tre 0*r2ile aflate 6n conflict, . Deutsc! >,BB#, 0 -.---..? identific* 3i ceea ce el nu/e3te conflictul veridic 3i falsul conflict. Dac* conflictul veridic este No4iectiv@, 6n sensul c* re1ult* dintr-o 0erce02ie cu acurate2e a /ediului, 6n sc!i/4 falsul conflict re1ult* dintr-o ne6n2ele8ere, dintr-o 0erce02ie defor/at* a datelor. Este conflictul ce are loc f*r* s* e)iste o 4a1* o4iectiv* 0entru a-l
, -

Ca4inet 0si!olo8ic Cat!arsis, +r*ila. Universitatea NAl. I.Cu1a@, Ia3i.

declan3a. Conflictul a0are, deci, nu doar ca ur/are a inco/0ati4ilit*2ilor o4iective de la nivelul tre4uin2elor sau valorilor, sau c6nd conflictul este /anifestat 6n ac2iuneI el e)ist* 3i c6nd doar una din 0*r2i 6i 0erce0e e)isten2a. C6nd una din 0*r2i 0erce0e o inco/0ati4ilitate la nivelul intereselor, se /anifest* 6n concordan2* cu aceast* 0erce02ie 3i antrenea1* atunci 3i 0artenerul 6ntr-un conflict, fie c* acesta 6i 6/0*rt*3e3te sau nu 0erce02ia. &eorii din 0si!olo8ia social* 3i teoria 9ocurilor de1volt* aceste idei. Conflictul /ai i/0lic* o reac2ie e/o2ional* la o situa2ie sau interac2iune ce se/nali1ea1* o ne6n2ele8ere. E/o2iile tr*ite 0ot fi tea/*, su0*rare, a/*r*ciune, furie, dis0erare sau, cu/ teoreti1ea1* De Vliert >,BBC?, un a/al8a/ al acestora. Cel /ai adesea 0ersoanele se afl* 6n conflict 0entru c* asta si/t, iar 6n conflicte nu este strict nevoie ca a/4ele 0ersoane s* se si/t* 6n conflict. Erecvent, conflictul e)ist* 0entru c* o 0ersoan* se si/te 6n conflict cu alta, c!iar dac* acele senti/ente nu sunt 6/0*rt*3ite sau /*car 3tiute de c*tre cealalt* 0ersoan*I conflictul r*/6ne a real b 0entru 0ersoana ce tr*ie3te aceste senti/ente. Este aici o ilustrare a /ai /ultor conce0te din 0si!olo8ia social*G auto6/0linirea 0rofe2iei, efectul PV8/alion, auto9ustificarea co/unic*rii. A3adar, 6ncrederea acordat* 0artenerului, 0e de o 0arte 3i 0onderea inten2iilor de coo0erare 3i co/0eti2ie 6n cadrul diadei, 0e de alt* 0arte, ca 3i /odul 6n care acestea varia1* 0e 0arcursul conflictului devin factorii 0rinci0ali 6n deter/inarea acestui 0roces 3i duc fie la re1ultate constructive, fie la re1ultate destructive 0entru 0*r2ile aflate 6n conflict. F&0#1%"" !) "'2-$)',+ & 01471%#&4)'#$-$" 0re1int* un interes s0ecial 6n conte)tul cercet*rii noastre. 5n fa2a situa2iilor conflictuale, reac2iile oa/enilor sunt e)tre/ de variate. Ace3ti factori de influen2* 63i 0un a/0renta asu0ra /odului 6n care fiecare consider* s* se /anifeste 6ntr-o dis0ut* \ conflict. L. LeXin >,B.#? a constatat c* a4ordarea conflictelor se face 6n ter/eni de dou* tendin2e contradictoriiG de confruntare 3i de evitare. $unt a4ordate lucrurile 3i situa2iile ce atra8 3i sunt evitate cele ce re0u8n*. Autorul vor4e3te de un co/0orta/ent de evitare T evitare, c6nd ale8erea 0resu0une dou* variante inde1ira4ile, av6nd o 0erioad* de e1itare 6nainte de a lua deci1ia. C6nd oa/enii sunt atra3i 3i res0in3i 6n acela3i ti/0 de acela3i sco0, atunci co/0orta/entul este de a4ordare T evitare, ti0ic unei situa2ii e)tre/ de dificile. Conflictul 6ntre dou* variante de1ira4ile se nu/e3te a4ordare T a4ordare >select6nd una din ele risc*/ s* o 0ierde/ 0e cealalt* >$/it!, ,BB.?. A4ordarea conflictelor a fost intens investi8at* 3i teoreti1at*. C117)%&%) /" 0147)#","). NLe8ea 4rut* a lui Deutsc! asu0ra rela2iilor sociale@ afir/* c* N0rocesele 3i efectele caracteristice 8enerate de un ti0 de rela2ie social* sunt 3i acelea care tind s* 8enere1e acest ti0 de rela2ii@ >Deutsc!,

,BBJ?. A0lic6nd aceast* le8e la 0ro4le/ele coo0er*rii 3i co/0eti2iei 6ntre indivi1i 3i \sau 8ru0uri, ea 0oate fi e)0licat* astfelG coo0erarea induce 3i este indus* de o ase/*nare vi1i4il* 6n convin8eri 3i atitudini, o dis0o1i2ie de a oferi a9utor, desc!idere 6n co/unicare, atitudine 0rietenoas* 3i de 6ncredere, sensi4ilitate la interese co/une 3i neaccentuarea intereselor o0use, o orientare c*tre 6nt*rirea 0uterii reci0roce. Co/0eti2ia 0rovoac* 3i este 0rovocat* de recur8erea la coerci2ie, a/enin2are sau 6n3el*ciune, 6ncerc*ri de a s0ori diferen2ele de 0utere dintre sine 3i cel*laltI co/unicare sla4*, de calitate /esc!in*, /ini/i1area ase/*n*rilor 6n ceea ce 0rive3te valorile 3i sensi4ilitate /*rit* la interesele o0useI atitudini de sus0iciune 3i ostilitate, i/0ortan2a ri8idit*2ii 3i /*rirea /i1elor conflictelor. Un 0roces constructiv de solu2ionare a conflictelor este si/ilar unui 0roces eficient, de coo0erare >unde conflictul e 0erce0ut ca o 0ro4le/* ce tre4uie re1olvat*?, 6n ti/0 ce un 0roces distructiv este si/ilar unui 0roces de interac2iune co/0etitiv* >6n care una din 0*r2i c63ti8*, iar cealalt* 0ierde?. Psi!olo8ii sociali au 6n2eles c* e)ist* situa2ii de 0ur* coo0erare 6n care interesul 8ru0ului 3i cel al individului coincid, du0* cu/ e)ist* situa2ii de co/0eti2ie 0ur*, 6n care ceea ce c63ti8* un 0artici0ant 0ierde cel*lalt. Au 6n2eles, de ase/enea, c* foarte frecvente sunt a3a nu/itele situa2ii cu /otive /i)te, 6n care individul 0oate ale8e 6ntre co/0orta/ente deter/inate de /otive diverse T interesul 0ersonal, interesul altuia sau al 8ru0ului ca 6ntre8. 5n ceea ce 0rive3te 7)%0)7)%)& 01471%#&4)'#$-$" 0)-$"-&-#, 0rocesul are loc 0rin 0ris/a sta4ilirii cau1elor, astfel 6nc6t, 0ornind de la ac2iunile o4servate ale unui actor social, de cele /ai /ulte ori se face deducerea inten2iilor 3i ulterior se sta4ilesc reac2iile adecvate co/0orta/entului 0erce0ut. Procesul de 0erce02ie este 86ndit ca un 3ir de trata/ente, 0lec6nd de la o infor/a2ie sen1orial* 0eriferic* 3i sf6r3ind 0rin for/area unei 0erce02ii. Re1ultatul acestui 0roces de 0erce02ie a0are dintr-o sinte1* 6ntre infor/a2ia sen1orial* 3i unele Na3te0t*ri@ /o/entane sau dura4ile. 5n 8eneral, re1ultatul acestei sinte1e este o 0erce02ie intersu4iectiv*G astfel, to2i /artorii unui eveni/ent vor recunoa3te c* au aceea3i e)0erien2* 0erce0tual* a eveni/entului. Dar 0rocesul de 0erce02ie este 3i un c6/0 de /anifestare a diferen2elor dintre indivi1iI 6n acest ca1, 0lec6nd de la acela3i /ediu, e)0erien2a 0erce0tual* a doi indivi1i 0oate fi diferit*G intersu4iectivitatea dis0are. Acest feno/en este cel su8erat de sinta8/a clasic* N0erce02ie selectiv*@. $electivitatea 0erce02iei T N0roces 0rin care indivi1ii selectea1* anu/ite ele/ente din /ediu 0entru a-3i focali1a asu0ra lor aten2ia@ T 0er/ite orientarea asu0ra unui nu/*r redus de sti/uli 6n locul sutelor de sti/uli ce ne 6ncon9oar*

constant 3i care ar 6/0iedica 0rocesarea infor/a2iilor relevante, necesare adecv*rii co/0orta/entului la situa2ie. Un as0ect ce se cere clarificat este acela al se/nifica2iei ter/enului de N0erce02ie@, c6nd este 6nt6lnit 6n e)0resii ca N0erce0erea calit*2ilorMM sau N^ este 0erce0ut ca vesel, onest@. Eolosirea cuv6ntului N0erce02ie@ aici nu arat* nea0*rat c* ar fi vor4a de de/ersuri co8nitive reali1ate 0lec6nd de la 0erce02ia vi1ual* sau auditiv*I 6n aceast* situa2ie se 0oate a0ela la ter/enul de N9udecat*@. C6nd ace3ti su4iec2i e/it 9udec*2i, esti/ea1*, 0e 4a1a unei foto8rafii, de e)e/0lu, c* o 0ersoan* este viclean*. $e 0resu0une c* ei vor utili1a indici vi1uali de o anu/it* factur* 0entru a deduce o 0ro0rietate a4stract*, viclenia. Indicii vi1uali sunt 0rodusul 0rocesului de 0erce02ie, indicele 0erce0tual Nviclenie@ este 0rodusul altor 0rocese, nu/ite de unii autori reflec2ie, 9udecat*, luarea deci1ieiI acestea sunt 0rocesele de 0erce02ie de 8radul al doilea ce utili1ea1* ca date re1ultatele 0erce02iei sen1oriale. $tudiul nostru se s0ri9in* 0e acest sens al ter/enului de N0roces 0erce0tiv@ 3i ia 6n considerare as0ecte le8ate de selectivitatea 0erce02iei, rolul atitudinilor 6n 0erce02ie 3i factori 0osi4ili ai distorsiunilor a0*rute 6n 0erce02ie. Erorile 0erce0tive, cele co8nitive, 86ndirea stereoti0* sunt frecvent 6nt6lnite la a/4ele 0*r2i i/0licate 6ntr-un conflict, 6n /o/entul desf*3ur*rii acestuia. Aceste erori 6n 0erce02ie 3i 86ndire interferea1* cu co/unicarea, 6n8reunea1* e/0atia 3i 6/0iedic* solu2ionarea 0ro4le/ei. Psi!olo8ii 0ot oferi o list* a celor /ai frecvent 6nt6lnite for/e de distorsiune a 0erce02iei 3i de erori co8nitive >6n 0rocesul unui conflict intens?. Acestea includ 86ndirea e)tre/ist* >al4 T ne8ru?, de/oni1area celuilalt, 6n8ustarea 8a/ei de o02iuni 0erce0ute 0entru una din 0*r2i, Neroarea funda/ental* de atri4uire@. E)a/inarea efectului diferen2elor individuale asu0ra 0erce02iei este i/0ortant* /ai ales 0entru lucrarea de fa2* >relativ la studiul influen2ei inter0ersonale?, 0entru c* tratea1* diferitele varia4ile din 0rocesul de decodare a /esa9ului, /ai 0recis, condi2iile 6n care /esa9ul e/is 0oate s* difere de /esa9ul 0erce0ut. 5n unele ca1uri, predispoziiile atitudinale sau motivaionale 0ot influen2a 0erce02ia. &estul 0roiectiv Rorsc!ac! 0resu0une c* 4a1a e)0erien2ei 0erce0tuale a su4iectului reflect* influen2a /otiva2iilor saleG su4iec2ii v*d lucruri diferite, indic6nd c* 0reocu0*rile lor con3tiente sau incon3tiente sunt factori ce contri4uie la or8ani1area 0erce0tual*. Eor/ele de /anifestare a "'2-$)',)" *10"&-) >ve1i compliana" controlul gndurilor" conformismul" inovarea" normalizarea" obediena ) co/0lian2a co/0orta/ental*, du0* C!elcea, ,BBK, 0 ,.B? sunt 0osi4ile datorit* 0re1en2ei

unei situa2ii sti/ul T tentativ* de influen2are T ce 0oate fi anali1at* inde0endent de su4iectul c*ruia i se adresea1*. Influen2a social* se 4a1ea1* 0e un 0roces de co/unicare ce ur/*re3te ca re1ultat acce0tarea cu convin8ere a 0ro0o1i2iei co/unicate, uneori c!iar 6n a4sen2a unei 4a1e lo8ice adecvate de acce0tare. Eunda/entul acestui 0roces de co/unicare este constituit din /ecanis/e de activare 3i /en2inere a unor idei care, 6n condi2ii s0ecifice, devin do/inante 3i tind s* 0revale1e 6n ra0ort cu celelalte idei concurente. $itua2ia sti/ul, nu/it* 3i Nidee directoare@, este, de fa0t, *$<)*#"&, definit* 6n sens lar8 de +. +ern!ei/ ca Nactul 0rin care o idee este activat* 6n creier 3i acce0tat* de acesta@ >a0ud Dafinoiu, -<<-, 0. -C?. '!eor8!iu 3i Ciofu >,BJ-, 0. ,<#? 0ro0un o defini2ie /ai co/0le)* a acestui conce0t, consider6nd su8estia ca o situa2ie 0rovocativ* care, 4a1at* 0e un 0roces de su4tilitate 0oate induce r*s0unsuri >con3tiente? necontrolate. 5n situa2ia dat*, totu3i, su4iectul tre4uie, teoretic >0oten2ial? s* dis0un* 3i de alternativa de a fi ca0a4il s* reac2ione1e 3i altfel. Varia4ilele /oderatore ale 0roceselor su8estive includ e)0ectan2ele, aten2ia concentrat* sau selectiv*, sti/ulare cu sens 0redo/inant, 0re9udec*2i, caracteristici incitative. Unul din conce0tele cu valen2e inte8rative ce tre4uie /en2ionat aici este conce0tul Nauto-6/0linirii 0rofe2iei@. N$e 0oate u3or i/a8ina c* /ecanis/ul auto-6/0linirii 0rofe2iei e)ist* 6n toate 0rocesele su8esti4ilit*2ii ce au la 4a1* i/0licit 3i e)0licit 0rocesele e)0ectan2ei@ >'!eor8!iu, ,BJ-, 0. .K?. Al*turi de te!nicile consacrate 0entru inducerea co/0lian2ei >de ti0ul N0iciorul 6n u3*@, Nu3a 6n fa2*@, loX4all? 3i /anifestarea influen2ei 8ru0urilor asu0ra individului >confor/is/, nor/ali1are, o4edien2*? nu tre4uie i8norat* i/0ortan2a su8estiilor, care e)ercit* un rol deose4it 6n orientarea co/0orta/entului individual. La acest nivel se au 6n vedere factori ce favori1ea1* su8esti4ilitatea >individuali 3i conte)tuali? 3i varia4ile diverse de co/unicare ce /erit* considerate 6ntr-o anali1* asu0ra influen2ei. r r r Cercet*rile arat* c* 0rocesul de coo0erare tinde s* /*reasc* sensi4ilitatea la ase/*n*ri 3i interese co/une 3i s* /ini/i1e1e i/0ortan2a deose4irilor, sti/ulea1* conver8en2a 3i confor/itatea cre1urilor 3i valorilor. NLe8ea 4rut*@ a lui Deutsc! sus2ine c* 0rocesul de coo0erare induce 3i este indus de o ase/*nare vi1i4il* 6n convin8eri 3i atitudini, o dis0o1i2ie de a oferi a9utor, desc!idere 6n co/unicare, atitudine 0rieteneasc* 3i de 6ncredere, sensi4ilitate la interese co/une 3i neaccentuarea intereselor o0use, o orientare c*tre 6nt*rirea intereselor reci0roce. Co/0eti2ia, 6n vi1iunea aceluia3i autor, 0rovoac* 3i este 0rovocat* de recur8erea la tactici de coerci2ie, a/enin2are sau 6n3el*ciune, 6ncerc*ri de a s0ori

diferen2ele de 0utere dintre sine 3i cel*lalt, atitudini de sus0iciune 3i ostilitate, i/0ortan2a, ri8iditatea 3i /*ri/ea /i1elor conflictelorI co/unicarea este sla4*, de calitate /esc!in*, sunt /ini/ali1ate ase/*n*rile 6n ceea ce 0rive3te valorile 3i sensi4iitatea la interesele o0use este /*rit*. &eoriile des0re i/0ortan2a a3te0t*rilor su4linia1* influen2a acestora asu0ra finalit*2ii unui conflict 3i rolul credin2elor 6n acest 0roces. 5ns*3i ideea intuitiv*, fie ea 3i 6n2eleas* 8re3it, 0oate fi un feno/en real 3i 0oate 9ustifica un /od co/0orta/entalI oa/enii 0ot, 6n /od va8, s* cread* c* 0erce0 situa2ia ca fiind inerent e)0lo1iv* 3i s* r*s0und* 6n /od e)0lo1iv. E)ist*, 6ns*, 3i situa2ii conflictuale care nu favori1ea1* atin8erea intereselor 0*r2ilor 6n /*sura scontat*, 6n ciuda a4ord*rilor coo0erante ale unuia din 0arteneri 0entru c* toc/ai aceast* a4ordare tre1e3te sus0iciuni. D)*"<'H$- /" !)*2+/$%&%)& 0)%0)#+%"" $tudiul de fa2* 3i-a 0ro0us studierea distorsiunilor aprute n percepia asupra comportamentului celuilalt n situaii conflictuale" consider6nd c6teva din varia4ilele ce 0ot deter/ina 0erce0erea co/0orta/entelor coo0erante ca devianteG su8estia 0ri/it* din e)terior, natura situa2iei 6n care se afl* 0ersoana evaluat* 3i statutul celui ce 0erce0e. 5ntr-o situa2ie conflictual* 6n care unul din 0arteneri are o interven2ie coo0erant*, cel*lalt 0artener 0oate 0erce0e interven2ia ca fiind /ani0ulativ*, iar 0e autor ca fiind nesincer, de rea credin2*. ai /ult, diferen2ele 6n ceea ce 0rive3te natura co/unic*rii 3i 0erce0erea re1isten2ei la influen2* sau a 0uterii de e)ercitare a acesteia, 6n rela2ia conflictual*, sunt 0oten2ate de su8estiile e)terne 3i statutul social al su4iec2ilor. $tudiul a 0ornit de la 0re/isa de /are 8eneralitate c* perceperea comportamentului pe care partea oponent l manifest n situaia conflictual este influenat de o serie de factori e#terni subiectului evaluator . Persoana care efectuea1* 0erce02ia acord* inten2iilor 3i fa0telor 0artenerului alte se/nifica2ii, co/0arativ cu se/nifica2iile acordate de de acela, iar acest fa0t se 0etrece su4 ac2iunea unor factori identifica4ili 3i /anevra4ili. Analitic, a/ antici0at c* 0erce0erea co/0orta/entului celuilalt >la indicatorii desc!idere la co/unicare 3i 0erce0erea do/inan2ei? 6n situa2ia conflictual* va fi afectat* de a? tipul de sugestie Jcompetiie )cooperareL: 4? natura situaiei Jcompetitiv vs4 cooperantL 3i c? natura statutului ocupaional al individului evaluator J6n ca1ul nostru studeni vs4 anga$aiL4 Desi8nul e)0eri/ental 0resu0une un 0lan de ti0ul - ) - ) -, cu o0t 8ru0e e)0eri/entale, ca 6n &a4elul ,.

V.I. , T Natura situa2iei Coo0erare Co/0eti2ie V.I. - T &i0ul su8estiei V.I. - T &i0ul su8estiei ,R -R ,R -R coo0erare co/0eti2ie coo0erare co/0eti2ie VI.. T $tatut socio-0rofes. An8a9a2i 'r. , 'r. 'r. . 'r. K

$tuden2i

'r. #

'r. ;

'r. C

'r. J

&a4elul ,. 9lanul e#perimental (0era2ionali1area s-a reali1at cu a9utorul unui instru/ent construit ad-!oc, AC!estionarul PCC@ T de 0erce02ie a co/0orta/entului 6n conflict. C"estionarul de percepie a comportamentului *n conflict +PCC, evaluea1* /odul 6n care este 0erce0ut 0artenerul de conflict, 0e dou* di/ensiuniG desc!iderea la co/unicare 3i 0erce0erea do/inan2ei. 5ntre4*rile sunt construite de a3a /anier*, 6nc6t s* se 0oat* 0lia 0e a/4ele situa2ii, evit6ndu-se, astfel, diferen2ele ce s-ar fi 0utut ivi 6n r*s0unsurile su4iec2ilor. Conse/nul indic* antici0ativ e)isten2a unei situa2ii conflictuale 3i introduce ele/entul de /ani0ulare e)0eri/ental*, su8er6nd c* este vor4a de o situa2ie coo0erant* >0entru o 0arte din su4iec2i?, sau de o situa2ie de co/0eti2ie >0entru cealalt* 0arte a su4iec2ilor?. R*s0unsul la cele se face 0e o scal* 6n ; tre0te, de ti0 Lic=ert.
F&0#1%" Perce0erea desc!iderii la co/unicare Perce0erea do/inan2ei I#)4" ,,K,;,J,,<,,.,,K,,#,,;,,C,,J -,.,#,C,B,,,,,-,,B M"' ,; M&F C.; M)!"& .< ,#

&a4elul -. &actorii c'estionarului Caracteristicile asociate cu as0ectele /en2ionate >co/unicare 3i /anifestarea influen2ei? au fost e)trase din lucr*rile des0re coo0erare 3i conflict, 6ndeose4i ale lui . Deutsc!. Pornind de la conclu1iile re1ultate 6n ur/a ela4or*rii le8ii 4rute

a lui Deutsc!, 0roceselor de coo0erare 3i co/0eti2ie le-au fost asociate tr*s*turi de 0ersonalitate ce induc 3i 0ot fi induse 6n cadrul acestor 0rocese. Coo0er*rii 6i sunt asociate caracteristici individuale ca desc!idere 6n co/unicare, atitudine 0rieteneasc* 3i de 6ncredere, o orientare c*tre 6nt*rirea 0uterii reci0roce, sensi4ilitate la interesele co/une 3i neaccentuarea intereselor o0use. Co/0eti2iei 6i sunt asociate co/unicarea sla4* 3i de calitate /esc!in*, atitudini de sus0iciune 3i ostilitate, 6ncerc*ri de a s0ori diferen2ele de 0utere dintre sine 3i cel*lalt, sensi4ilitate /*rit* la interesele o0use. Aceste caracteristici au fost 8ru0ate 6n dou* di/ensiuni 0rinci0ale, fiecare cu c6te doi 0oli de intensitate. Astfel, au fost crea2i factoriiG desc'idere la comunicare T ce 8ru0ea1*, la un 0ol, caracteristici ca sinceritate, trans0aren2*, onestitate, afi3area inten2iilor, dorin2a de 0*strare a 4unelor rela2ii, aten2ia 0entru nevoile celuilalt, iar la cel*lalt 0ol inten2ii nedeclarate, ur/*rirea strict* a interesului 0ro0riu, nesinceritate, li0sa de onestitate, indiferen2* 0entru rela2iile cu ceilal2iI perceperea dominanei T care 6n8lo4ea1* caracteristici ca fer/itate, !ot*r6re, de/ersuri de a-3i i/0une voin2a inclusiv 0rin /ani0ulare, 0ersoan* 0uternic*, f*r* a 0re2ui 0rea /ult i/0resia ce o creea1* celorlal2i 3i, res0ectivG nesi8uran2*, 0ersoan* sla4*, cu o dorin2* 0uternic* de a 0*stra a0aren2ele 3i de/ersuri constante de cultivare a unei i/a8ini 0ersonale 0o1itive. Validarea s-a reali1at 0rin 0ro4a e)0er2ilor 4 Instru/entul 0re1int* o foarte 4un* consisten2* intern*, coeficientul Cron4ac! fiind de <,B< 0entru 6ntre8ul c!estionar. Pe di/ensiuni, el are <,J; T 0entru 0erce0erea desc!iderii la co/unicare 3i <,CJ T 0entru 0erce0erea do/inan2ei. Lotul de su4iec2i este de NR-<-, din +r*ila 3i Ia3i, de a/4ele se)e. $tatutul socio-0rofesional este at6t de student >anii I T IV, din K universit*2i, inclu16nd ; facult*2iG c!i/ie, /edicin* veterinar*, 1oote!nie, auto/ati1*ri-calculatoare, 0si!olo8ie, electrote!nic*?, c6t 3i de an8a9at >6n unit*2i 0articulare 3i de stat, av6nd studii 0ostliceale de .-K ani 6n do/eniile si/ilare celor 6n care se 0re8*tesc studen2ii?. cin6nd sea/a de i0ote1e, 6n a0licarea c!estionarului 6n conte)tul desf*3ur*rii cercet*rii a fost necesar* ad*u8area, la for/a sta4ilit* anterior, a dou* ti0uri de su8estie. Invoc6nd o autoritate 6n do/eniul re1olv*rii conflictelor, su4iec2ilor li s-a co/unicat 6n conse/n, 6nainte de lecturarea situa2iei 0ro0use s0re anali1*, c* aceasta este fie de coo0erare >0entru ,-< de su4iec2i?, fie de co/0eti2ie >0entru al2i ,,K su4iec2i?. 5n cele de /ai 9os sunt e)trase conse/nele celor dou* variante ale c!estionarului.

CFES*!?8A- 94C4C4 Iarianta A4 5n lucrarea sa, NRe1olvarea conflictelorG 0rocese constructive 3i distructive@ >,BC.?, . Deutsc! 0re1int* ur/*toarea situa2ie de 0147)#","). V* ru8*/ s* o citi2i cu aten2ie 3i s* a0recia2i, a0oi, 6n ce /*sur* sunte2i de acord cu fiecare din afir/a2iile ce-i ur/ea1*, not6nd r*s0unsurile dvs. 6n c*su2a cores0un1*toare, 0e scala din drea0ta. Nu e)ist* r*s0unsuri A4une@ sau Arele@I datele o2inute vor fi 0relucrate statistic, astfel asi8ur6ndu-vi-se anoni/atul. Ana 3i Diana sunt studente 3i locuiesc 6/0reun* 6ntr-un a0arta/ent, 6n ca/ere se0arate. Ana este foarte 0asionats de c!itars 3i nu 0ierde nici o oca1ie de a e)ersa. Este o 0ersoan* foarte /atinal*, s0re deose4ire de Diana, care 63i 0etrece no02ile citind 4eletristic*. Din aceast* cau1*, Diana si/te adeseori nevoia s* doar/s 0u2in la 0r7n1. A/4ele au a/4i2ii foarte /ari 6n ceea ce 0rive3te 0erfor/an2ele 6n do/eniul ales 3i 2in /ult s* fie a0reciate de cei din 9ur. 5ntr-una dintre a/ie1e s-a iscat un conflict. 5n ti/0 ce Diana se 0re8*tea 0entru so/nul de 0r6n1, Ana toc/ai 63i 6nce0ea e)erci2iile la c!itar*. V*16ndu-3i so/nul a/enin2at, Diana intr* furtunos 6n ca/era Anei, re0ro36ndu-i furioas* c* 6i 0ertur4* rela)area. Ca ur/are, Ana 63i cere scu1e 3i s0une c* are nevoie de cel 0utin J ore de e)erci2iu 0e 1i 0entru a atin8e 0erfor/an2a dorit* la concursul la care ur/a s* 0artici0e. Cu/ Diana continu* dialo8ul cu aceea3i tensiune 6n 8las, 0led7nd 0entru nevoia sa de odi!n*, Ana intervine s0un6nd c* este dis0us* s*-3i 6ntreru0* e)erci2iile 0entru o ors. ai /ult, 0entru a o a9uta s* adoar/* /ai u3or, 6i ofer* Dianei un ceai cu efect rela)ant 3i 6i /ai 0ro0une ca, 07n* ce se face ceaiul, ss o asculte c7nt7nd s0re a face o a0reciere critic* asu0ra co/0o1i2iilor 3i /elodiilor alese 0entru concursul la care s0era s* c73ti8e /arele 0re/iu, Ana av6nd nevoie s* o42in* 3i voturile unui nu/*r de ad/iratori 0entru aceasta. Diana 0utea deveni astfel unul dintre sus2in*torii s*i. CFES*!?8A- 94C4C4 Iarianta [4 5n lucrarea sa, NRe1olvarea conflictelorG 0rocese constructive 3i distructive@ >,BC.?, . Deutsc! 0re1int* ur/*toarea situa2ie de 0147)#","). V* ru8*/ s* o citi2i cu aten2ie 3i s* a0recia2i, a0oi, 6n ce /*sur* sunte2i de acord cu fiecare din afir/a2iile ce-i ur/ea1*, not6nd r*s0unsurile dvs. 6n c*su2a cores0un1*toare, 0e scala din drea0ta. Nu e)ist* r*s0unsuri A4une@ sau Arele@I datele o2inute vor fi 0relucrate statistic, astfel asi8ur6ndu-vi-se anoni/atul. Ana 3i Diana sunt studente 3i locuiesc 6/0reun* 6ntr-un a0arta/ent, 6n ca/ere se0arate. Ana este foarte 0asionat* de c!itar* 3i nu 0ierde nici o oca1ie de a e)ersa. Este o 0ersoans foarte /atinals, s0re deose4ire de Diana, care 63i

0etrece no02ile citind 4eletristic*. Din aceast* cau1*, Diana si/te adeseori nevoia s* doar/* 0u2in la 0r7n1. A/4ele au a/4i2ii foarte /ari 6n ceea ce 0rive3te 0erfor/an2ele 6n do/eniul ales 3i 2in /ult s* fie a0reciate de cei din 9ur. 5ntr-una dintre a/ie1e s-a iscat un conflict. 5n ti/0 ce Diana se 0re8*tea 0entru so/nul de 0r7n1, Ana toc/ai 63i 6nce0ea e)erci2iile la c!itar*. V*17ndu-3i so/nul a/enin2at, Diana intr* furtunos 6n ca/era Anei, re0ro36ndu-i furioas* c* 6i 0ertur4* rela)area. Ca ur/are, Ana 63i cere scu1e 3i s0une c* are nevoie de cel 0utin J ore de e)erci2iu 0e 1i 0entru a atin8e 0erfor/an2a dorit* la concursul la care ur/a s* 0artici0e. Cu/ Diana continu* dialo8ul cu aceea3i tensiune 6n 8las, 0led7nd 0entru nevoia sa de odi!n*, Ana intervine s0un6nd c*, intruc7t reu3ita sa de0inde de activitatea din acele ore, ea nu este dis0uss s*-3i 6ntreru0* e)erci2iile. ai /ult, 6i 0ro0une s* caute o alternativ* so/nului din acea a/ia1* sau s* se ada0te1e condi2iilor e)istente. $-a 0rocedat diferen2iat cu cele J 8ru0e e)0eri/entaleG 'r. , T an8a9a2i, su0u3i su8estiei de coo0erare 3i c*rora situa2ia de coo0erareI 'r. - T an8a9a2i, su0u3i su8estiei de co/0eti2ie 3i c*rora situa2ia de coo0erareI 'r. . T an8a9a2i, su0u3i su8estiei de coo0erare 3i c*rora situa2ia de co/0eti2ieI 'r. K T an8a9a2i, su0u3i su8estiei de co/0eti2ie 3i c*rora situa2ia de co/0eti2ieI 'r. # T studen2i, su0u3i su8estiei de coo0erare 3i c*rora situa2ia de coo0erareI 'r. ; T studen2i, su0u3i su8estiei de co/0eti2ie 3i c*rora situa2ia de coo0erareI 'r. C T studen2i, su0u3i su8estiei de coo0erare 3i c*rora situa2ia de co/0eti2ieI 'r. J T studen2i, su0u3i su8estiei de co/0eti2ie 3i c*rora situa2ia de co/0eti2ie. R).$-#&#) /" 014)'#&%"" I71#).& 9 )*#) "'2"%4&#+ de datele e)0eri/entale, care su8erea1* c* su4iec2ii nu reac2ionea1* la su8estia venit* din e)terior 6n a0recierea co/0orta/entului unei 0ersoane, 4a16ndu-se 6n sc!i/4 0e a0recierile 0ro0rii. li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat li s-a 0re1entat

,. Pentru a sta4ili influen2a su8estiei asu0ra varia2iei scorurilor la factorii desc!idere la co/unicare 3i, res0ectiv, 0erce0erea do/inan2ei, s-a a0licat testul & 0entru e3antioane inde0endente >ve1i &a4elul .?.

F&0#1%" Perce0erea desc!iderii la co/unicare Perce0erea do/inan2ei

M)!"& *$<)*#") !) 0117)%&%) ;J,-# .J,J;

M)!"& *$<)*#") !) 0147)#",") C<,KJ K-,,#

# -,BJJ -,K.B

!2 ,;<,<J ,C,,CC

S"<.(2H #&"-)!) <,.<B <,,#-

&a4el .. *estul * pentru eantioane independente4Iariatia factorilor in functie de sugestia care li se face respondentilor Nu s-au 8*sit diferen2e se/nificative 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea desc!iderii la co/unicare 6n func2ie de ti0ul su8estiei f*cute >0n <.<#, t >,;<,<J? R <,BJJ?, nici 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea do/inan2ei 6n func2ie de ti0ul su8estiei >0n <,<#, t >,C,,CC? R ,,K.B?. $u4iec2ii nu reac2ionea1*, a3adar, 6n a0recierea niciunui factor, la su8estia venit* din e)terior. E)0lica2ia ar 0utea consta 6n fa0tul c* su8estia vine din 0artea unei 0ersoane a c*rei autoritate 6n do/eniu >nivel de 0re8*tire, e)0erien2*? este 0rea 0u2in cunoscut* de su4iec2i. Pentru a 6nl*tura aceast* varia4il* se 0oate ela4ora un alt studiu, 6n care a0recierea co/0orta/entului 6ntr-o situa2ie s0ecific* de conflict s* fie influen2at*, 0entru un 8ru0 de su4iec2i, de o 0ersoan* cu autoritate 6n do/eniul conflictelor, iar 0entru un altul de o 0ersoan* cu autoritate relevant* 0entru activit*2ile 1ilnice ale su4iec2ilor. ai /ult, 2in6nd cont de /odul 6n care s-a f*cut evaluarea co/0orta/entului >individual, anoni/?, ne 0ute/ 86ndi la aceea c* influen2a social* asu0ra 9udec*2ii individuale se reduce atunci c6nd individul este con3tient c* al2ii nu-i 0ot identifica 9udecata sau atunci c6nd el nu 0erce0e nici o 0resiune din 0artea altora de a se confor/a. -. $tudiul relatiei inte cei doi factori > desc'iderea la comunicare i perceperea dominaneiL" 6n func2ie de ti0ul su8estiei, a relevat e)istenta unei corela2ii se/nificative, direct 0ro0or2ionale >&a4elul K?.

$u8estia f*cut* Coo0erare Co/0eti2ie Perce0erea desc!iderii la co/unicare Perce0erea desc!iderii la co/unicare

Perce0erea do/inan2ei r R <.J,K r R <.J;C

Pra8ul de se/nifica2ie 0S <,<, 0S <,<,

&a4elul K. Corelaii ntre desc'iderea la comunicare i perceperea dominanei n funcie de tipul sugestiei In ca1ul su8estiei de coo0erare, corela2ia dintre factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem 3i factorul m0erce0erea do/inan2eim este r R <,J,K, la 0ra8ul de se/nifica2ie 0S <,<,I 6n ca1ul su8estiei de co/0eti2ie, corela2ia dintre factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem 3i factorul m0erce0erea do/inan2eim este r R <,J;C, la 0ra8ul de se/nifica2ie 0 S <,<,. Valoarea 0ra8ului se se/nifica2ie arat* c*, at6t 0entru su8estia de coo0erare c6t 3i 0entru cea de co/0eti2ie, e)ist* o le8*tur* 6ntre varia4ilele studiate, 6n ti/0 ce se/nul corela2iei arat* c* aceast* le8*tur* este direct 0ro0or2ional*, ceea ce 6nsea/n* c* cei doi factori varia1* 6n acela3i sens. ai 0recis, e)ist* tendin2a ca scorurilor ridicate la factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem s* le cores0und* scoruri ridicate la factorul m0erce0erea do/inan2eim, a3a cu/ e)ist* tendin2a ca scorurilor sc*1ute la factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem s* le cores0und* scoruri sc*1ute la factorul m0erce0erea do/inan2eim. *ri/ea

a4solut* a coeficientului de corela2ie se/nalea1* e)isten2a unei le8*turi 0uternice 6ntre factori, ea de0*3ind valoarea de <,#<. Puterea corela2iei dintre cei doi factori su8erea1* e)isten2a unei structuri de 0ersonalitate ce se eviden2ia1* 6n situa2iile 0re1entate, indiferent de ti0ul su8estiei f*cute\ 0ri/ite. .. Pentru a sta4ili tendin2a 8eneral* de r*s0uns a su4iec2ilor 6n ceea ce 0rive3te cei doi factori de a0reciere a co/0orta/entului 0ersoanei 6n conflict 6n func2ie de ti0ul su8estiei, se a0elea1* la (ne $a/0le & &est G

T"7$*$<)*#")" Coo0erare Co/0eti2ie

M)!"& 15*)%(&#+ ;J,-# C<,KJ

M)!"& #)1%)#"0+ .< .<

# .<,,; -,,C;

!2 ,,. JC

S"< (2H#&"-)!) S <,<, S <,<,

&a4elul #. ?ne Sample * test4 &actorul _perceperea desc'iderii la comunicare_

T"7$*$<)*#")" Coo0erare Co/0eti2ie M)!"& 15*)%(&#+ M)!"& #)1%)#"0+ # !2 S"< (2H#&"-)!)

.J,J; K-,,#

,# ,#

,C,., ,K,B<

,,. JC

S <,<, S <,<,

&a4elul ;4 ?ne Sample * test4 &actorul _perceperea dominanei_ Pra8ul de se/nifica2ie su8erea1* diferen2e se/nificative 6ntre /edia o4servat* a r*s0unsurilor su4iec2ilor 3i /edia teoretic*, 6n ca1ul a/4ilor factori. Diferen2a /en2ionat* arat* c* scorurile su4iec2ilor 0entru cele dou* di/ensiuni sunt se/nificativ ridicate fa2* de /edie >/edia o4servat* este /ai /are dec6t /edia teoretic*?. Indiferent de ti0ul su8estiei, 0ersoana 6n conflict este 0erce0ut* ca fiind co/unicativ*, desc!is*, onest* 3i 6n acela3i ti/0 neinfluen2a4il*, fer/*, ceea ce 0oate fi inter0retat ca un 0ortret clar al acesteia, ce se i/0une su4iec2ilor, do/in6nd influen2a su8estiei. Pute/ afir/a c*, 6n condi2iile cercet*rii de fa2*, tr*s*turi ca sinceritatea, dorin2a de 0*strare a rela2iilor, aten2ia 0entru nevoile celuilalt 3i afi3area

inten2iilor sunt asociate cu tr*s*turi ca re1isten2a la influen2a e)tern* 3i li0sa de 0reocu0are 0entru i/a8inea 0ersonal* 6n e)terior, ceea ce 0er/ite conclu1ia c* toate aceste caracteristici fac 0arte dintr-o sin8ur* structur* de 0ersonalitate s0ecific* 3i necesar* 6n a4ordarea unui conflict. Asocierea dintre aceste 0articularit*2i 0oate fi considerat* ca un 0rofil 0si!olo8ic al 0ersoanei care a4ordea1* situa2ia conflictual* 6ntr-o /anier* ce re1ist* 0ertur4*rii factorilor de influen2a e)tern* 3i facilitea1*, 6n acela3i ti/0, solu2ionarea sa. I71#).& 2 *) 01'2"%4+ 7&%#"&-, 6n sensul c* varia4ila situaie influen2ea1* /odul de 0erce0ere a desc!iderii la co/unicare 3i, de ase/enea, 6n sensul c* nu situaia 6n /od s0ecial este cea care deter/in* un anu/it ti0 de 0erce02ie asu0ra fer/it*2ii 3i u3urin2ei cu care 0oate fi do/inat* o 0ersoan*. ,. Pentru a sta4ili influen2a situa2iei asu0ra varia2iei scorurilor la factorii desc!idere la co/unicare 3i res0ectiv 0erce0erea do/inan2ei s-a calculat testul & 0entru esantioane inde0endente >&a4elul C?.
F&0#1%" Perce0erea desc!iderii la co/unicare Perce0erea do/inan2ei M)!"& *"#$&,") !) 0117)%&%) C,,#< K,,JC M)!"& *"#$&,") !) 0147)#",") ;;,.K .J,-B # -,.B ,,;K !2 -<< ,BB,B S"<.(2H #&"-)!) .<,C .,<,

&a4elul C. *estul * pentru eantioane independente4 Iariaia factorilor n funcie de natura situaiei la care subiecii sunt supui4 Pentru factorul desc!idere la co/unicare 0 S <.<# 3i t>-<<? R -,.B se/nific* e)isten2a unor diferen2e se/nificative, 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea desc!iderii la co/unicare 6n func2ie de natura situa2iei. Aceasta 6nsea/n* c* varia4ila situa2ie influen2ea1* /odul de 0erce0ere a desc!iderii la co/unicare, 6n sensul c* 6n situa2ia de coo0erare 0ersoana este 0erce0ut* ca fiind /ai sincer* 3i /ai interesat* de solu2ionarea ec!ita4il* a conflictului, dec6t 6n situa2ia de co/0eti2ie. Acest lucru de/onstrea1* c* este valid* i0ote1a confor/ c*reia 0ersoana care are o atitudine coo0erant* este 0erce0ut* 6n /od 0o1itiv, ca onest*, desc!is* 3i 4ine inten2ionat*. ai /ult, influenta situatiei, a naturii acesteia, asu0ra /odului de 0erce0ere a dis0oni4ilitatii s0re dialo8, 8arantea1* efectul 0o1itiv al unei astfel de a4ord*ri 0entru solu2ionarea conflictelor, f*r* s* tre1easc* sus0iciuni.

Pentru factorul 0erce0erea do/inan2ei 0 n <,<#, t>,BB,B? R ,,;K, ceea ce arat* c* nu e)ist* diferen2e se/nificative 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea do/inan2ei 6n func2ie de natura situa2iei, deci varia4ila situa2ie nu influen2ea1* /odul de 0erce0ere a do/inan2ei. Prin ur/are, 6n cadrul conflictului, nu situa2ia 6n /od s0ecial este cea care deter/in* un anu/it ti0 de 0erce02ie asu0ra fer/it*2ii 3i u3urin2ei cu care 0oate fi do/inat* o 0ersoan*. Aceasta ce ne deter/in* s* conclu1ion*/ c* e)ist* al2i factori relevan2i 0enru a influen2a 0erce02ia acestui as0ect, factori ce 2in strict de su4iect 3i de /odul s*u de a4ordare. Consider6nd cele dou* te)te ale situa2iilor 0re1entate su4iec2ilor, o4serv*/ c*, 6n ciuda solu2ion*rii diferite a ne6n2ele8erii, 0ersona9ul 0rinci0al, asu0ra c*ruia se face evaluarea, are un /od de a4ordare asertiv. Aceasta face ca asertivitatea s* fie considerat* ca factor co/un, ce e8ali1ea1* situa2iile. -. Pentru a studia ra0ortul dintre cei doi factori 6n func2ie de natura situa2iei, s-a a0elat la corelatii statistice.
Natura situa2iei Coo0erare Co/0eti2ie Perce0erea desc!iderii la co/unicare Perce0erea desc!iderii la co/unicare Perce0erea do/inan2ei r R <.J;J r R <.CB# Pra8ul de se/nifica2ie 0 S <,<, 0 S <,<,

&a4elul J. Corelaii ntre perceperea desc'iderii la comunicare i perceperea dominanei" n funcie de natura situaiei 5n ca1ul situa2iei de coo0erare, corela2ia dintre factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem 3i factorul m0erce0erea do/inan2eim este r R <,J;J, la 0ra8ul de se/nifica2ie 0S <,<,I 6n ca1ul situa2iei de co/0eti2ie, corela2ia dintre factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem 3i factorul m0erce0erea

do/inan2eim este r R <,CB#, la 0ra8ul de se/nifica2ie 0S <,<,. Constat*/ o le8*tur* se/nificativ*, direct 0ro0or2ional* 6ntre varia4ilele studiateG e)ist* tendin2a ca scorurilor ridicate la factorul m0erce0erea desc!iderii la co/unicarem s* le cores0und* scoruri ridicate la factorul m0erce0erea do/inan2eim. *ri/ea a4solut* a coeficientului de corela2ie se/nalea1* e)isten2a unei le8*turi 0uternice 6ntre factori, ea de0*3ind valoarea de <,#<. Puterea corela2iei dintre cei doi factori su8erea1*, 3i 6n acest ca1, c* e)ist* o structur* de 0ersonalitate ce se eviden2ia1* 6n situa2iile 0re1entateI c* desc!iderea s0re co/unicare, c!iar dac* varia1* 6n acela3i sens cu 0uterea de a re1ista influen2ei, este de0endent* de natura acestor situa2ii. cin6nd sea/a de re1ultatele o42inute anterior T relativ la su8estie T 0ute/ s0une c* su4iec2ii identific* o structur* co/un* 0uternic* 0e care o 0ute/ asocia, 6n acest ca1, cu factorul asertivitate, care e8ali1ea1* cele dou* situa2ii. A/ recurs la (ne $a/0le & &est 0entru a sta4ili /ai clar tendin2a 8eneral* de r*s0uns a su4iec2ilor 6n ceea ce 0rive3te cei doi factori de a0reciere a co/0orta/entului 0ersoanei 6n conflict 6n func2ie de natura situa2iei >&a4elele B 3i ,<?.

T"7$*"#$&,")" Coo0erare Co/0eti2ie

M)!"& 15*)%(&#+ C,,#< ;;,.K

M)!"& #)1%)#"0+ .< .<

# -C,JJ -.,B-

!2 ,,JJ

S"< (2H #&"-)!) S <,<, S <,<,

&a4elul B. ?ne Sample * *est4 &actorul _perceperea desc'iderii la comunicare_

T"7$*"#$&,")" Coo0erare M)!"& 15*)%(&#+ K,,JC M)!"& #)1%)#"0+ ,# # ,;,KJ !2 ,,S"< (2H #&"-)!) S <,<,

Co/0eti2ie

.J,-B

,#

,;,--

JJ

S <,<,

&a4elul ,<. ?ne Sample * *est4 &actorul _perceperea dominanei_ Pra8ul de se/nifica2ie arat* c* e)ist* diferen2e se/nificative 6ntre /edia o4servat* a r*s0unsurilor su4iec2ilor 3i /edia teoretic*, 6n ca1ul a/4ilor factori. Diferen2a /en2ionat* arat* c* scorurile su4iec2ilor 0entru cele dou* di/ensiuni sunt se/nificativ ridicate fa2* de /edie >/edia o4servat* este /ai /are dec6t /edia teoretic*?. Aceste date statistice eviden2ia1* fa0tul c* 0ersoana 6n conflict este 0erce0ut* ca fiind co/unicativ*, desc!is*, onest* 3i 6n acela3i ti/0, 0uternic*, f*r* s* fie influen2at* de atitudinea Nadversarului@, ceea ce 0oate fi inter0retat ca un 0ortret clar ce se i/0une su4iec2ilor 0rin /odul de a4ordare 3i 0las6ndu-se, 6n ca1ul 0erce0erii do/inan2ei, a 0uterii de influen2*, dincolo conte)tul 6n care are loc 0erce02ia. Pute/ afir/a c*, 6n condi2iile cercet*rii de fa2*, tr*s*turi ca sinceritatea, dorin2a de 0*strare a rela2iilor, aten2ia 0entru nevoile celuilalt 3i afi3area inten2iilor sunt asociate cu tr*s*turi ca fer/itatea 3i li0sa de 0reocu0are 0entru i/a8inea 0ersonal* 6n e)terior, ceea ce 0er/ite conclu1ia c* toate aceste caracteristici fac 0arte dintr-o sin8ur* structur* de 0ersonalitate s0ecific* 3i necesar* 6n a4ordarea unui conflict. 5n cadrul acestei structuri, as0ectele ce 2in de desc!iderea la co/unicare sunt influen2ate de natura situa2iei, /odul6ndu-se 6n ra0ort cu ea. C. A #%)"& "71#).+ & 0)%0)#+%"" )*#) "'#)<%&- *$*,"'$#+ !) !&#)-) '1&*#%) )F7)%"4)'#&-)G /odul de 0erce0ere a co/0orta/entului 6n situa2ie de conflict varia1* 6n functie de natura statutului ocu0ational, 6n ca1ul de fa2* student sau an8a9at. ,. Influen2a statutului asu0ra varia2iei scorurilor la factorii N0erce0erea desc!iderii la co/unicare@ 3i res0ectiv N0erce0erea do/inan2ei@ a fost evaluat* 0rin a0licarea testului & 0entru e3antioane inde0endente >&a4elul ,,?.
F&0#1%" Perce0erea desc!iderii la co/unicare M)!"& &'<&G&," #B,.C M)!"& *#$!)'," CJ,JJ # -,,C, !2 ,J<,<# S"< (2H #&"-)!) S<,<,

Perce0erea do/inan2ei

-;,BK

#.,.J

-,,C#

,K;,C,

S<,<,

&a4elul ,,. *estul * pentru eantioane independente4 Iariaia factorilor n funcie de natura statutului Au fost identificate unele diferen2e se/nificative 6ntre an8a9a2i 3i studen2i 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea co/0orta/entului 6n situa2ie de conflict, ceea ce de/onstrea1* /anifestarea unei influen2e din 0artea statutului asu0ra 0erce0erii desc!iderii la co/unicare 3i a do/inan2eiI testul t 0entru e3antioane inde0endente t>,J<,<#?R,,,C, 0entru 0S<,<, 6n ca1ul factorului N0erce0erea desc!iderii la co/unicare@ 3i t>,K;,C,?R-,,C# 0entru 0S<,<, 6n ca1ul factorului N0erce0erea do/inan2ei@ ar8u/entea1* statistic aceast* i0ote1*. ai /ult, 0rivind se/nul notei t sau valoarea /ediilor celor dou* 8ru0e, o4serv*/ c* studen2ii o42in scoruri /ai ridicate la a/4ii factori, ceea ce ec!ivalea1* cu fa0tul c* studen2ii 0erce0 0ersoana 6n conflict ca fiind /ai desc!is* la co/unicare 3i onest*, /ai 0u2in influen2a4il* 3i fer/* dec6t o fac an8a9a2ii. E)0erien2a de via2* 3i /odul de ra0ortare la situa2iile conflictuale se sc!i/4* se/nificativ 6n func2ie de statutul socio-0rofesional. Res0onsa4ilit*2ile ce intervin odat* cu sc!i/4area statutului 3i natura rela2iilor sociale >care se rafinea1* /ai /ult odat* cu an8a9area, at6t 0e ori1ontal*, dar /ai ales 0e vertical*? aduc 3i o /odificare a /odului 6n care este 0erce0ut* o a4ordare a situa2iei conflictuale. $tatutul de student >3i v7rsta, 0ro4a4il? 0er/ite 0erce0erea unei atitudini fle)i4ile 3i sincere, dar, 6n acela3i ti/0, 6n8*duie 3i a0recieri e)tre/e ale 0ersoanelor, 0*str6ndu-se unele tendin2e de su0raevaluare a celorlal2i. An8a9a2ii au a0recieri /ai /oderate la adresa co/0orta/entului celorlal2i, 0*str6nd 0oate 3i o oarecare re1erv* 6n evaluarea unei atitudini desc!ise, coo0erante. ( alt* e)0lica2ie ar 0utea fi 0osi4ilitatea ca studen2ii s* se identifice, 6ntr-o anu/it* /*sur*, cu unul din 0ersona9ele situa2iilor 0re1entate 3i s* r*s0und* 0rin a0recieri cu 0rivire la 0ro0ria 0ersoan*. Astfel, cei ce se doresc sinceri 3i aten2i la nevoile celuilalt vor a0recia 6n acela3i /od 0ersoana 6n care se 0roiectea1*. Aceasta din ur/* va fi, cel /ai frecvent, aceea care se re/arc* 6n ti/0ul conflictului 3i cea asu0ra c*reia li se cere o evaluare. D. E2)0#) 0145"'&#). Pentru a studia influen2a co/4inat* a varia4ilelor inde0endente >ti0ul su8estiei, natura situa2iei 3i statutul? asu0ra varia4ilei de0endente >0erce0erea co/0orta/entului 6n conflict? a/ facut a0el la anali1a de varian2* factorial* >Anova $i/0le Eactorial?.

,. Efectul combinat ntre natura situaiei i tipul de sugestie asupra desc'iderii la comunicare a 0ersoanei 6n conflict >0erce0erea co/0orta/entului 6n conflict? este confir/at statistic. $e /ai 0oate constata 3i e)isten2a unui efect 0rinci0al al varia4ilei Nnatura situa2iei@, efect ce a fost discutat anterior. Aceasta arat* c* su4iec2ii 63i /odulea1* a0recierile 6n func2ie de 0articularit*2ile situa2iei dar 3i de su8estie, 6n acela3i ti/0, c!iar dac* aceasta din ur/* nu constituie un ele/ent deter/inant 6n a0recierile lor. De ase/enea, re1ultatele statistice confir/* 0re1en2a unui efect co/4inat al varia4ilelor mnatura situa2ieim 3i mti0ul su8estieim asu0ra 0erce0erea do/inan2ei 0ersoanei 6n conflict , ceea ce 6nsea/n* c* 0erce02ia co/0orta/entului 6n conflict este influen2at* de cele dou* varia4ile si/ultan, de3i efectele 0rinci0ale, discutate 3i anterior, nu se /anifest*. 5n conclu1ie, /odul 6n care are loc 0erce0erea unui co/0orta/ent 6n conflict de0inde at6t de natura situa2iei c6t 3i de ti0ul su8estiei, 6n acela3i ti/0, influen2a se0arat* a celor dou* varia4ile fiind se/nificativ* doar 6n 0arte >du0* cu/ s-a constatat anterior 0entru 0erce0erea desc!iderii la co/unicare su4 influen2a situa2iei? Pentru a vedea care din cele dou* ti0uri de su8estie are influen2* 6n co/4ina2ie cu natura situa2iei, anali1a statistic* continu* cu Inde0edent & &est >&a4elul ,-?.
&i0ul su8estiei Coo0erare Co/0eti2ie Perce0erea desc!iderii la co/unicare t df $i8 >--tailed? <,,CB ,,<,J# .,<; J; <,<.

&a4elul ,-. *estul * pentru eantioane independente. &actorul desc'idere la comunicare sub influena sugestiei i a naturii situaiei Anali1a statistic* eviden2ia1* e)isten2a unor diferen2e se/nificative, 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea desc!iderii la co/unicare, 6ntre su4iec2ii care, confrunta2i cu o situa2ie de coo0erare, au 0ri/it su8estii diferite. (4serv*/ astfel, c* 6n ca1ul su8estiei de co/0eti2ie, su4iec2ii /ai rece0tivi la influen2* sunt cei care au fost confrunta2i cu situa2ia de coo0erare, 6n sensul c* ace3tia evaluea1* 0ersoana ca fiind /ai desc!is* la co/unicare, /ai sincer* dec6t cel*lalt 8ru0 de su4iec2i. A3adar su4iec2ii evaluea1* se/nificativ /ai 0o1itiv 0ersona9ul conflictului 2in6nd cont de natura situa2iei 3i nu de su8estia 0ri/it*. Aceasta ec!ivalea1* cu fa0tul c* situa2ia de coo0erare este asociat* cu co/0orta/ente sincere 3i desc!ise, cu atitudini oneste.

-. Nu s-a constatat e)istenta unui efect combinat al situaiei i statutului asupra perceperii desc'iderii la comunicare4 E)ist*, 6ns*, efecte 0rinci0ale ale fiec*reia dintre varia4ilele /en2ionate, efecte discutate anterior. Aceasta se inter0retea1* 6n sensul c* /odul 6n care are loc 0erce0erea acestui co/0orta/ent 6n conflict de0inde de natura situa2iei 3i de statutul celui care 0erce0e, dar f*r* ca acestea s*-3i /odule1e efectele 0entru influen2a 0erce02ia. A/ constatat, 6n sc!i/4, un efect co/4inat al varia4ilelor mnatura situa2ieim 3i mstatutm 6n ceea ce 0rive3te 0erce0erea do/inan2ei 0ersoanei 6n conflict. $e o4serv* e)isten2a efectului 0rinci0al al varia4ilei Nstatut@, efect discutat anterior. Pro4a4il c* /odul 6n care are loc 0erce0erea acestui co/0orta/ent 6n conflict de0inde at6t de natura situa2iei, c6t 3i de statutul celui care 0erce0e. Pentru a vedea /odul 6n care interac2ionea1* cele dou* varia4ile inde0endente 6n influen2area varia4ilei de0endente N0erce0erea do/inan2ei@, anali1a statistic* continu* cu Inde0edent & &estG
P)%0)7)%)& !14"'&',)" t df -<,-BJ --,C; ,<<

S#&#$# An8a9a2i $tuden2i

$i8 >--tailed? <,BJ <,<<C

&a4elul ,.. *estul * pentru eantioane independente4 &actorul perceperea dominanei sub influena cumulat a statutului i a naturii situaiei $e vede c* efectul varia4ilei Nnatura situa2iei@ asu0ra factorului N0erce0erea do/inan2ei@ este /odulat de influen2a factorului Nstatut@I e)ist* diferen2e se/nificative 6ntre studen2i 3i an8a9a2i 6n a0recierea co/0orta/entului 0ersona9ului 0re1entat, cei dint6i 0erce06ndu-l ca fiind /ai 0u2in infuen2a4il. Din nou an8a9a2ii sunt /odera2i 6n evalu*ri, 6n ti/0 ce studen2ii tind s* su0raevalue1e o atitudine. Ea0tul c* discursul 0ersona9ului din testul 0re1entat este asertiv 6i deter/in*, 0oate, 0e studen2i s*-l considere 0e acesta fer/, /ai 0u2in sau deloc influen2a4il. 14 Efectul combinat ntre statut i sugestie este 0re1ent la su4iec2ii no3tri, at6t asu0ra 0erce0erii desc!iderii la co/unicare a 0ersoanei 6n conflict, c6t 3i asu0ra 0erce0erii do/inan2ei 0ersoanei 6n conflict. ai /ult, se 0oate oserva e)isten2a efectului 0rinci0al al varia4ilei Nstatut@, discutat anterior. Aceasta se inter0retea1* 0rin fa0tul c* /odul 6n care are loc 0erce0erea acestui co/0orta/ent 6n conflict de0inde at6t de natura su8estiei c6t 3i de statutul celui care 0erce0e. $e 0oate o4serva 3i e)isten2a efectului 0rinci0al al varia4ilelor inde0endente, ceea ce se inter0retea1* 0rin fa0tul c* /odul 6n care

are loc 0erce0erea acestui co/0orta/ent 6n conflict de0inde at6t de natura su8estiei, c6t 3i de statutul celui care 0erce0e. $e doreste anali1a /odului 6n care interac2ionea1* cele dou* varia4ile inde0endente 0entru influen2area varia4ilei de0endente N0erce0erea do/inan2ei@. Pentru aceasta se foloseste in anali1a statistic* Inde0edent & &est >&a4elul ,K?.
P)%0)7)%)& !)*06"!)%"" -& 014$'"0&%) $i8 >-t df tailed? ,,.#J --,K,B BJ ,< < <,,CJ <,<,C P)%0)7)%)& !14"'&',)" t -,<--,C;< Df BJ ,< < $i8 >-tailed? <,BJ. <,<<C

S#&#$# An8a9a2i $tuden2i

&a4elul ,K. *estul * pentru eantioane independente4 !nfluena interaciunii dintre statut i sugestie asupra factorilor &estul & arat* c* e)it* diferen2e se/nificative 6n /odul 6n care studen2ii evaluea1* desc!iderea la co/unicare a 0ersoanei 6n ca1ul su8estiei, 6n sensul c* cei ce 0ri/esc su8estia de co/0eti2ie evaluea1* sau 0erce0 0ersoana ca fiind /ai desc!is* la co/unicare dec6t cei ce 0ri/esc su8estia de coo0erare. Acela3i lucru se 6nt6/0l* 3i 6n ca1ul 0erce0erii do/inan2ei, scorurile studen2ilor fiind se/nificativ /ai ridicate 0entru acest factor 6n ca1ul 0ri/irii su8estiei de co/0eti2ie, dec6t 6n cel al su8estiei de coo0erare. Re1ultatele 6n ceea ce 0rive3te 0ri/ul factor aduc 6n 0ri/ 0lan dorin2a studen2ilor de a se re/arca 6n ra0ort cu autorul su8estiei, de a-3i eviden2ia unicitatea 0rin altfel de r*s0unsuri dec6t cele care a0arent se cer, de a re1ista unei su4tile /ani0ul*ri e)terioare. Este 0osi4il ca, /ai ales 0entru acest din ur/* as0ect, su4iec2ii s* fi si/2it nevoia s* r*s0und* neconfor/ cu conse/nul. 5n ceea ce 0rive3te cel de-al doilea factor, 0ute/ conclu1iona c* scorurile /ari sunt asoiate cu o atitudine co/0etitiv* 3i c* acesteia 6i sunt caracteristice, 3i 6n vi1iunea studen2ilor, tendin2a de a-3i i/0une 0ro0riile idei, fer/itatea 3i !ot*r6rea. C1'0-$."" Cercetarea de fa2* a ur/*rit sta4ilirea /odului 6n care este 0erce0ut co/0orta/entul unei 0ersoane aflate 6ntr-o situa2ie conflictual*. $-au f*cut co/0ara2ii 6n ceea ce 0rive3te a0recierea unei atitudini coo0erante 3i a uneia

co/0etitive, din 0ers0ectiva a dou* di/ensiuni T desc!idere la co/unicare 3i do/inan2*. $-a 2inut sea/a de e)isten2a a trei varia4ile inde0endente T statutul su4iec2ilor >an8a9a2i sau studen2i?, natura situa2iei >care difer* 0rin atitudinea 0ersona9ului 0rinci0al vi1avi de 0artenerul de dialo8? 3i ti0ul su8estiei venite din 0artea unei autorit*2i 6n /aterie de re1olvare a conflictelor. Din 0ers0ectiva i0ote1elor, 0ute/ s0une c* 0erce02ia co/0orta/entului 6n conflict nu 0oate fi influen2at* 6n /od se/nificativ de su8estia venit* din 0artea unei 0ersoane a c*rei autoritate are valoare necunoscut* sau i/0ersonal* 0entru su4iec2i. Pri/a i0ote1*, este, a3adar, infir/at*, fa0t ce desc!ide dru/ul 0entru noi cercet*ri. I0ote1a confor/ c*reia natura situa2iei, res0ectiv co/0etitiv* sau coo0erant*, influen2ea1* 0erce0erea co/0orta/entului 6n situa2ie conflictual* se confir/* 0ar2ial. Pute/ /en2iona constatarea unor diferen2e se/nificative 6ntre datele o42inute la 0erce0erea desc!iderii la co/unicare 6n situa2ia coo0erant* 3i cele o42inute 0e aceea3i di/ensiune 6n situa2ia co/0etitiv*. 5n situa2ia de coo0erare 0ersoana este 0erce0ut* ca fiind /ai sincer* 3i /ai interesat* de solu2ionarea ec!ita4il* a conflictului dec6t 6n situa2ia de co/0eti2ie. Acest lucru de/onstrea1* c* i0ote1a de la care a 0lecat cercetarea, confor/ c*reia 0ersoana care are o atitudine coo0erant* este 0erce0ut* ca ascun16d inten2ii ne8ative sau ca fiind necinstit*, este nevalid*. ai /ult, se 8arantea1* efectul 0o1itiv al unei astfel de a4ord*ri 0entru solu2ionarea conflictelor, f*r* a tre1i sus0iciuni (4serv*/ c* studen2ii fac evalu*ri /ai ridicate asu0ra caracteristicilor 0ersona9ului, iar an8a9a2ii r*s0und /ai 0onderat dovedindu-se /ai sce0tici 6n 0rivin2a sincerit*2ii sau influen2a4ilit*2ii 0ersona9ului evaluat. Astfel, verificarea celei de-a treia i0ote1e aduce 6n 0ri/ 0lan confir/area fa0tului c* natura statutului ocu0a2ional al individului evaluator /odific* 0erce0erea co/0orta/entului 6n situa2ie conflictual*I studen2ii o42in scoruri se/nificativ diferite de ale an8a9a2ilor la factorii 0erce0erea desc!iderii la co/unicare 3i 0erce0erea do/inan2ei. De verificat, 6ns*, o 0osi4il* varia4ile necontrolat* aiciG v6rsta, /ai 6naintat* la su4iec2ii an8a9a2i. Cercetarea arat* c* 0ersoana coo0erant* este 0erce0ut* ca atare, 0osed6nd caracteristicile de care a/inte3te . Deutsc! 6n Nle8ea 4rut*@. At6ta ti/0 c6t o 0ersoan* este 0erce0ut* ca av6nd un co/0orta/ent coo0erant, 6n condi2iile 6n care aceasta este realitatea, atunci 3i tr*s*turile 0e care le s0ecific* Deutsc! >atitudine 0rieteneasc*, sensi4ilitate la interese co/une, desc!idere 6n co/unicare, interes 6n 6nt*rirea 0uterii reci0roce? 0ot avea rolul de a induce o4servatorului o atitudine coo0erant*, desc!is*. ai /ult, se 0oate /en2iona tendin2a de a evalua aceast* 0ersoan* ca fiind 3i neinfluen2a4il* 3i fer/*, 6n acela3i ti/0. $u4iec2ii identific* o structur* a

0ersoanei ce a4ordea1* conflictul, nu 6l evit* >a/4ele situa2ii ilustrea1* confruntarea 0ersoanei cu 0ro4le/a 3i nu evitarea acesteia?. $tructura a/intit* 6n8lo4ea1* caracteristici ca desc!idere la co/unicare, sinceritate, onestitate, interes 0entru 0*strarea rela2iilor, aten2ie la nevoile celuilalt 3i eviden2ia1*, 6n acela3i ti/0, o 0ersoan* ce nu se las* inti/idat* 3i do/inat*, f*r* un interes s0ecific 6n a-3i crea o i/a8ine 0o1itiv*. 5n 0lus, /odul de a4ordare ce i/0une un astfel de 0rofil 0si!olo8ic 0are a fi cel asertiv T 0rin care co/unicarea se face la 0ersoana 6nt6i 3i se eviden2ia1* nevoile 0ersonale, f*r* ca Nadversarul@ s* fie 4la/at.
R)2)%"',) 5"5-"1<%&2"0) A4ric, Dean-Claude -<<-?. 9si'ologia comunicrii4 *eorii i metode , Ia3i, Editura Poliro/ +oncu, ]t. >-<<-?. 9si'ologia influenei sociale, Ia3i, Editura Poliro/ +oncu, ]t., Pere1, D.A. >,BB;?. NClasic 3i /odern 6n cercet*rile asu0ra influen2ei sociale@, 6n vol. !nfluena social, &e/0us, Ia3i +re// W Lassin >,BB<?. Social 9sBc'ologB, Hou8!ton Nifflin Co/0anV, +oston +urton, D. W Du=es, E. >,BB<?. Conflict, 9ractices in 0anagement" Settlement and -esolution, $t. artinMs Press, NeX dor= +urton, D. W Du=es, E. >,BB<?. Conflict -esolution, !ts Canguage and 9rocesses , Lan!an arVland, &!e $carecroX Press C!elcea, $. >,BB#?. Cunoaterea vieii sociale, Ed. Institutului Na2ional de Infor/a2ii, +ucure3ti C!elcea, $. >,BBK?. 9ersonalitate i societate n tranziie, Editura ]tiin2* 3i &e!nic* $.A., +ucure3ti Cornelius, H, Eaire, $. >,BB;?. `tiina rezolvrii conflictelor, Editura ]tiin2* 3i &e!nic* $.A., +ucure3ti Dafinoiu, I., >,BB;?. N ecanis/e 3i strate8ii ale 0ersuasiunii@, 00. -BC-.<;, 6n vol.G 9si'ologie social, A. Neculau >coord.?, Ia3i, Poliro/. Dafinoiu, I. >-<<<?. Elemente de psi'oterapie integrativ, Ia3i, Editura Poliro/ Dafinoiu, I. >-<<-?. Fipnoza clinic, Editura Erota, Ia3i Deutsc!, orton, ,BBJ, N$olu2ionarea conflictelor constructive. Princi0ii, instruire 3i cercetare@, 00. ,;#-,J;, 6nG $toica-Constantin, Ana W Neculau, A. >coord.?, 9si'osociologia rezolvrii conflictului, Ia3i, Editura Poliro/ Deutsc!, . W Cole/an, Peter >-<<<?, *'e Fandboo< of Conflict -esolution4 *'eorB and 9ractice" DosseV-+ass Pu4lis!ers, $an Erancisco, CA Deutsc!, . >-<<-?. Cooperation D Conflict, a 9ersonal 9erspective on t'e FistorB of t'e Social 9sBc'ological StudB of Conflict -ezolution , &eac!ers Colle8e, Colu/4ia UniversitV, Nd Deutsc!, ., 'erard, H. +. >,BB#?. N$tudiul influen2elor nor/ative 3i infor/a2ionale asu0ra 9udec*2ii individuale@, 6n !nfluena social, &e/0us, Ia3i, Editura Poliro/

Doise, H., Desc!a/0s, D. C., u8nV, '. >,BBB?. 9si'ologie social e#perimental , Ia3i, Editura Poliro/ ErVer, . >,BBJ?. NRe1olvarea conflictelor 3i creativitatea T o a4ordare 0si!olo8ic*@, 6n Ana $toica-Constantin 3i Neculau, A., 9si'ologia rezolvrii conflictelor, Ia3i, Editura Poliro/ '!eor8!iu, V. A., Ciofu, I >,BJ-?. Sugestie i sugestibilitate, Editura Acade/iei, +ucure3ti Hav6rneanu, C. >-<<<?. Cunoaterea psi'ologic a persoanei, Ia3i, Editura Poliro/ Holdevici, I. >,BB#?. Sugestie i psi'oterapie sugestiv, Editura Victor, +ucure3ti Iaco4, Lu/ini2a- i!aela, ,BBC, NCo/unicarea T afor2a 8ravita2ional*b a c6/0ului social@, 6nG Comunicarea n cmpul social4 *e#te alese" Ia3i, Editura Poliro/ La0ferer, D. N. >,BB<?. Cile persuasiunii, Ed. I.N.I., +ucure3ti aVer, +ernard >-<<<?. *'e (Bnamics of Conflict -esolution4 A 9ractitionerHs 3uide" $an Erancisco, DosseV +ass Inc. Pu4lis!ers, A HileV Co/0anV, CA iclea, . >,BBB?. 9si'ologie cognitiv, Ia3i, Editura Poliro/, 00. ,<C-,., oscovici, $er8e >,BBJ?. 9si'ologia social a relaiilor cu cellalt , Ia3i, Editura Poliro/ ucc!ielli, Ale) >-<<-?. Arta de a influena4 Analiza te'nicilor de manipulare , Ia3i, Editura Poliro/ u8nV, '., Pere1 D. A. >,BBB?. N$trate8ii de influent* social* 3i de 0ersuasiuneG teoria ela4or*rii conflictului@, 6n A. Neculau, 9si'ologia social, Ia3i, Editura Poliro/ Neculau, A >,BB;?. 9si'ologie social4 Aspecte contemporane, Ia3i, Editura Poliro/ Neculau, A >,BB;?. 9si'ologie social4 Aspecte contemporane, Ia3i, Editura Poliro/ $c!ellin8, &!. >-<<<?. Strategia conflictului, Editura Inte8ral, +ucure3ti, 0. --,--;< $toicaTConstantin, Ana 3i Neculau, A. >,BBJ?. 9si'osociologia rezolvrii conflictelor, Ia3i, Editura Poliro/ $toicaTConstantin, Ana >-<<K?. Conflictul interpersonal, Ia3i, Editura Poliro/ &illet, '. >,BB,?. -esolving Conflict @ A 9ractical Approac', $idneV UniversitV Press in assoc. Xit! ()ford UniversitV Press, Australia Vliert, Van de, E. >,BBC?. Comple# !nterpersonal Conflict [e'aviour, *'eoretical &rontiers, PsVc!olo8V Press Ltd., UniversitV of 'ronin8en, &!e Net!erlands Hade, C., &avris, C >,BBJ?. 9sBc'ologB" Eift! Edition, Lon8/an, 0. ;#.-C<< Hil/ot, Hillia/ W Hoc=er, DoVce, !nterpersonal Conflict, #-t! ed., +oston, assac!usetts, ,BBJ. darn, Dou8las >,BBB? (ictionarB of Conflict -esolution, DosseV-+ass Pu4lis!ers, $an Erancisco, CA