Cercetarea de marketing este :

Element cheie in domeniul informatiei de marketing; Functia care :

Conecteaza consumatorul , clientul si publicul cu marketerul , prin informatii care sunt utilizate pentru a identifica si defini oportunitati si probleme de marketing; Genereaza, perfectioneaza si evalueaza actiuni de marketing; Monitorizeaza rezultatele activitatii de marketing ; Imbunatateste intelegerea marketingului ca proces ;

Identificarea ocaziilor favorabile si pericolelor potentiale din mediul in care firma isi desfasoara activitatea ;
Piata, consumatorul si nevoile sale = reperul permanent al politicii firmelor

Fundamentarea alegerii unei alternative decizionale ;

Informatii de marketing pertinente si valide

Evaluarea eficientei deciziilor de marketing;

Obtinerea feedback-ului si adoptarea masurilor corective necesare

Faza preliminara:
Definirea problemei decizionale ;

Stabilirea scopului cercetarii ;

Identificarea obiectivelor cercetarii; Elaborarea ipotezelor; Estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare;

,, Ce ar trebui sa faca decidentul in conditiile date ?

Raspunsul : Cercetarea de marketing

Simptom
Scaderea vanzarilor Calitatea produselor trebuie sa fie imbunatatita

Problema Efectiva
Produsele fabricate sunt demodate

Problema Decizionala
Care dintre variantele A si B ale noului produs X trebuie sa fie lansate pe piata ?

Scopul Cercetarii
Determinarea preferintelor consumatorilor potentiali si a intentiilor lor de cumparare a noului produs Evaluarea eficientei campaniei actuale

Este necesara modificarea campaniei publicitare efectuate pina in prezent? Care sunt pietele externe pe care ar putea Penetra firma?

Identificarea unnor noi piete tinta,descrierea caracteristicilor si tendintelor cererii, ofertei si preturilor , pentru produsele oferite de firma respectiva.

Scopul cercetarii
A) Determinarea notorietatii marcii X in randul Persoanelor sub 30 ani

Obiective
1) notorietatea spontana; 2) notorietatea asistata; 3) rangul mediu al citarii marcii X in raport cu celelalte marci existente pe piata 4) numarul marcilor concurente cunoscute de persoanele sub 30 ani; 5) segmentele in randul carora notorietatea produsului este mare ; 1) masura in care imaginea este formata , in randul clientilor potentiali 2) natura imaginii (favorabila/nefavorabila) 3) intensitatea imaginii; 4) atributele magazinului care contribuie la formarea imaginii; 5) diferentele existente intre imaginile pe care si le-au format despre magazin , segmentele de clienti potentiali,etc;

B) Evaluarea imaginii clientilor potentiali despre Magazinul X

Ipoteza :

Propozitie afirmativa sau negativa nedovedita referitoare la un factor sau fenomen care prezinta interes pentru cercetator ; O anticipare a raspunsurilor la problema investigata; Propozitie precisa care poate fi testat sau acceptata , pe baza datelor culese; Afirmatie despre relatia dintre douan sau mai multe variabile ale cercetarii

Cuvinte si expresii utilizate :

,, majoritatea ,,mai mare decat.... ,, cea mai mare parte

Cifre absolute sau relative utilizate :

70% ; ; etc

Scopul = oferirea de raspunsuri la intrebarile :

Merita sa realizam cercetarea? Obtinem o valoare mai mare a deciziei bazate pe informatiile de marketing decat cea a deciziei bazate pe informatiile existente? Costul informatiilor obtinute prin cercetare este inferior valorii acestora?

Criteriile utilizate pentru evaluarea contributiei informatiei in procesul decizional:

Acuratetea ;

Actualitatea;
Suficienta;

Disponibilitatea;
Relevanta;

VN=(VDC - VD) CC VN= valoarea neta(reala) a cercetarii de marketing VDC=valoarea deciziei bazate pe informatiile rezultate din cercetare

VD=valoarea deciziei adoptate fara a efectua o cercetare de marketing

CC= costul cercetarii

Estimarea pierderii potentiale asociate unei decizii gresite; Analiza bayesiana; Arborele de decizie;

Premisa: decidentul poate cuantifica pierderea care ar putea fi

generata de alegerea gresita a unei variante din cele existente

VC= C1 - C2
VC =valoarea cercetarii

C1 =costul estimat cand nu se desfasoara o cercetare de marketing

C2 =costul estimat cand se apeleaza la informatii furnizate de cercetarea de marketing

Premisa : posibilitatea de a determina valoarea rezultatelor

obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing

R = VC/ CC ( 100 P )
VC = valoarea rezultatelor obtinute pe baza informatiilor furnizate de cercetare

CC = costul cercetarilor de marketing

P = probabilitatea adoptarii unei decizii corecte , in absenta informatiilor oferite de cercetare

Scopul deciziilor de marketing :

Maximizarea profitului; Reducerea costurilor;

Metodele bazate pe analiza Bayesiana permit:

Stabilirea valorii economice a informatiei intr-un anumit context decizional

Tabelul profiturilor obtenabile ( componenta ) :

Variantele decizionale ; Starile naturii ;

Consecintele;

Analiza Bayesiana :

Permite stabilirea valorii economice a informatiei , intr-un anumit context decizional; Stabileste daca cercetarea de marketing trebuie sa fie desfasurata sau daca decizia va fi adoptata pe baza informatiilor deja existente;

Probabilitati bayesiene =

Probabilitati asociate diferitelor stari ale naturii; Estimate pe baza experientei specialistilor si rezultatelor unei cercetari de marketing; Caracteristica principala subiectivitatea ;

Valoare anticipata =

Valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile; Determinata printr-o analiza a priori (decizie luata functie de probabilitati a priori , inainte de efectuarea unei cercetari;
n

vAi=pjVij
j=1

pj = probabilitatea asociata consecintei ,,j(profit sau pierdere) a variantei decizionale ,,i;

Vij = valoarea profitului sau pierderii ,,j aferenta variantei ,,i

Analiza preposterioara se realizeaza prin Compararea

Valorii anticipate a variantei optime inainte de cercetare

CU

Valoarea anticipate a variantei optime dupa cercetare

Compararea se realizeaza pe baza fie a : Informatiei perfecte Informatiei obtinute printr-o cercetare selectiva (bazata pe esantion)

Valoarea anticipata a informatiei perfecte :

VA(IP)=VA(C) - VA VA(C)=valoarea anticipata a deciziei in conditii de certitudine; VA= valoarea anticipata a deciziei stabilita pe baza analizei apriori;

Valoarea informatiei bazata pe esantion:

n

P(Tk)= P(Sj)P(Tk/Sj)
j=1

Valoarea informatiei bazata pe esantion:

n

P(Tk)= P(Sj)P(Tk/Sj)
j=1

P(Sj)= probabilitatea a priori asociata fiecarei stari a naturii; P(Tk/Sj)=probabilitatea conditionata a inregistrarii rezultatului Tk , atunci cand starea naturii este Sj;

Valoarea anticipata a deciziei bazate pe cercetarea de piata :

n

VA(C)= VAi x P(Tk)

j=1

Obiectivele cererii cercetarii de marketing:

Precizarea clara a problemei care trebuie sa fie cercetata ; Argumentarea necesitatii cercetarii; Facilitarea obtinerii fondurilor necesare pentru desfasurarea cercetarii ;

Faza de proiectare :
Alegerea surselor de informatii;

Selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor ;

Stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii;

Alegerea surselor de informatii;

Criteriul Originea sursei in raport cu organizatia care solicita informatiile Felul informatiilor furnizate de sursa Tipuri de surse a) b) a) b) a) b) c) a) b) Surse interne; Surse externe; Surse de informatii primare; Surse de informatii secundare; Individul; Familia, gospodaria; Organizatii si organisme; Surse care ofera informatii gratuite; Surse care ofera surse pe baze comerciale;

Identitatea sursei

Costul informatiilor furnizate

Modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor :

Investigarea surselor secundare; Metodele de cercetare directa : - reuniunile focalizate pe grup: - interviul in profunzime; - observarea; - sondajul; Experimentul; Simularea;

Stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii:

-

Costurile cercetarii proiectate sunt determinate de : Aria teritoriala vizata; Nivelul de reprezentativitate si marimea esantionului de persoane investigate ; Complexitatea instrumentelor d culegere a informatiilor ; Plata participantilor recrutati; Traducerea simultana in lata limba in cazul reuniunilor focalizate pe grup; numarul., calificarea si durata implicarii persoanelor necesare pentru proiectarea si realizarea cercetarii; Aparatura si facilitatile necesare pentru desfasurarea cercetarii ; Elaborarea raportului de cercetare; Traducerea raportului in alta limba; Prezentarea raportului;

Recoltarea informatiilor;

Prelucrarea informatiilor;

Analiza si interpretarea informatiilor;

Redactarea raportului de cercetare;

Activitati desfasurate in etapa de recoltare a informatiilor:

Constituirea fortelor de teren; Pregatirea fortelor de teren; Culegerea informatiilor; Controlul activitatii fortelor de teren; Evaluarea operatorilor;

Surse de erori in etapa de recoltare a informatiilor:

Nonraspunsurile; Esantioanele necorespunzatoare; Raspunsurile inexacte ale respondentilor; Influenta operatorului;

Editarea informatiilor = verificarea si corectarea datelor culese:

- Editarea de teren ; - Editarea de birou;

Codificarea = asocierea unor simboluri(numerice) datelor culese si editate si presupune desfasurarea urmatoarelor operatiuni succesive:
- stabilirea modului de codificare ; - asocierea simbolurilor numerice sau nenumerice convenite;

Tabularea= calcularea nr.total al cazurilor care se inscriu in fiecare categorie dintre cele considerate si prezentarea lor in tabele Se realizeaza : - manual ; - cu ajutorul calculatorului ; Analiza : alegerea modelelor de analiza = etapa cheie in cadrul procesului de cercetare

Criterii utilizate pentru alegerea metodelor de analiza:

Tipul de scala pentru masurarea variabilelor investigate; Numarul esantioanelor cercetate; Natura relatiei dintre esantioane; Numarul variabilelor considerate ;

Obiectivele in procesul de analiza: - Determinarea tendintei centrale a variabilelor considerate ; - Caracterizarea variatiei si a repartitiei variabilelor respective; - Masurarea gradului de asociere a variabilelor; - Realizarea unor estimari si previziuni ; - Evaluarea diferentelor dintre variabile sau grupuri de variabile; - Evidentierea legaturilor cauzale dintre variabile;

 Interpretarea

informatiilor :

Desprinderea concluzilor din datele culese , prelucrate si analizate

= Etapa finala a procesului cercetarii de marketing Functiile principale: Comunicarea rezultatelor cercetarii ; Sprijinirea decidentului pentru alegerea variantei de actiune OPTIME; Specificarea clara a scopului si obiectivelor cercetarii de marketing; Descrierea metodologiei cercetarii;

Masurarea:

alocarea

unor

numere

sau

altor

simboluri

nenumerice

caracteristicilor sau proprietatilor

unor obiecte sau fenomene (stimuli ) conform unor reguli prestabilite; Instrumentul cu care se realizeaza = SCALA

Scalarea:

Activitate de proiectare si construire a scalelor Scala trebuie sa fie inteligibila; Scala trebuie sa diferentieze nivelurile de intensitate proprietatilor stimului investigat;

De retinut:

ale

Scale nemetrice: Scala nominala: - scala neparametrica;

- presupune doar relatia de echivalenta :toti indivizii calsificati intr-un anumit grup au aceeasi opinie despre caracteristica si/sau proprietatea stimulului cercetat;

Scala ordinala:
- scala neparametrica; - permite sa se determine masura in care un obiect sau fenomen poseda mai mult sau mai putin dintr-o caracteristica sau proprietate fara a masura distantele existente

Scale metrice: Interval:

- scala parametrica; - se bazeaza pe utilizarea unor unitati de masuri egale; - prezenta permanenta a simbolului zero -> punctul de origine a scalei; - scala:Fahrenheit si Celsius ; - permite transformarea de tipul : f(x)=ax + b; - nu permite multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala cu altul; - permite doar calculul raportului intre diferite intervale ale ei ;

Proportionala: - scala parametrica;

- realizeaza masurarea in cel mai inalt grad ; - impartita in intervale egale fiecaruia corespunzandu-i un anumit numar; - are un zero unic; - permite efectuarea tuturor operatiunilor admise de celelalte scale; - permite transformari proportionale de tipul y= ax unde a=constanta pozitiva

Tipul de scala

Caracteristicile pe care le poseda Permite clasificari Permite ordonari Intervale egale Origine unica

Preferinta Cercetatorului Respondentului

Nominala Ordinala Interval Proportionala

Da Da Da Da

Nu Da Da Da

Nu Nu Da Da

Nu Nu Nu Da

Tipuri de scale

Tendinta centrala

Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri Testul 2

Masurarea corelatiei

Nominala

Valoarea modala Grupul modal Mediana

Coeficientul de contingenta Coeficientul de corelatie a rangurilor Coeficientul de corelatie

Ordinala

Testul U

Interval

Media aritmetica

Testul Fisher Testul Student Testul Student Testul Fisher

Proportionala

Media geometrica

Coeficietul de corelatie Coeficientul de variatie

Surselor secundare:
Definitie = informatii obtinute pentru alte scopuridecat cel al cercetariide piata Etape in obtinerea informatiilor secundare: a) Identificarea nevoi de informatii. b) Cautarea surselor de informatii. c) Colectarea informatiilor secundare d) Identificarea nevoii suplimentare de informatii.

CARACTERISTICI/TIPUL INFORMATIILOR Relevanta in raport cu problema cercetata Prospetimea informatiilor

PRIMARE + +

SECUNDARE

Obiectivitatea informatiilor
Costul obtinerii informatiilor Timpul de obtinere a informatiilor

+
+ +

Surse interne:
- inregistrarile contabile; - rapoartele fortelor de vanzare; - studii anterioare realizate de organizatie; - scrisori ale consumatorilor; - rapoarte ale unor experti externi; - documente emise de alte compartimente din cadrul organizatiei;

Surse externe: - anuare si alte publicatii statistice ale autoritatii nationale de statistica; - publicatii ale camerelor de comert; - publicatii ale guvernului; - presa cotidiana si periodica de specialitate; - publicatii academice; - rapoarte oferite de institute specializate in furnizarea de informatii de afaceri sau baze de date;

Cercetaricantitative: Sondaje; Observari; Sursesecundarede date: interne; externe; Cercetaricalitative: focus grupuri; clientulmisterios; interviuriin profunzime; testede utilitate;

Criterii folosite: Numarul esantioanelor cercetate - Un singur esantion; - Doua esantioane; - Mai mult de doua esantioane;

Natura relatiei dintre esantioane - Esantioane independente; - Esantioane dependente;

 Numarul variabilelor utilizate: - O singura variabila(analiza univariata); - Doua variabile(analiza bivariata); - Mai mult de doua variabile(analiza multivariata);

Natura relatiei dintre variabile - Variabile independente; - Variabiledependente;

Determinarea tendintei centrale;

Caracterizarea variatiei si dispersiei;

Masurarea gradului de asociere;

Realizarea de estimari si previziuni;

Evaluarea semnificatiei diferentelor dintre variabile si grupuri de variabile;

Evidentierea legaturilor cauzale;

Analiza primara a datelor:

Masurarea tendintei centrale Analiza variatiei Stabilirea normalitatii distributiei

Analiza diferentiala:
Identificarea existentei unor diferente statistice intre esantioane(grupuri) de respondenti

Analiza asociativa:
Identificarea existentei unor asemanari(asocieri) semnificative statistic variabile demograficesipsihocomportamentale

Analiza inferentiala: Identificarea gradului in care valorile identificate la nivel de

esantion sunt reprezentative la nivelul populatiilor investigate;

Analiza predictiva: Identificarea evolutiei ulterioare a fenomenelor investigate ;

Analiza complexa a datelor:

Analiza canonica, analiza discriminantului, analiza structurilor latente Modelare

Tipuri de scale

Indicatori ai tendintei centrale Modulul (valoarea modala) Mediana Media Aritmetica Media Geometrica

Nominala Ordinala Interval Proportionala

X X X X

-X X X

--X X

---X

Grupul modal (modulul):

- Grupul care cuprinde cele mai multe componente comparativ cu celelalte grupuri

Mediana :
- Valoarea care imparte numarul de observatii in doua grupuri egale

Media aritmetica :

Media geometrica:

xG=

Distributia frecventelor (absolute si relative)

Amplitudinea variatiei(Xmax-Xmin) -2 Varianta Abaterea medie patratica(standard) Coeficientul de variatie(variatia relativa) CV= _

Eticheta

Codificare

Frecventa

Frecventa (%)

Procent valid

Frecvente cumulate

Cel mai neplacut Foarte neplacut Neplacut Nici/Nici Placut Foarte placut Cel mai placut

1 2

0 2

0,0 6,7

0,0 6,9

0,0 6,9

3
4 5 6 7

6
6 3 8 4

20,0
20,0 10,0 26,7 13,3

20,7
20,7 10,3 27,6 13,8

27,6
48,3 58,6 86,2 100,0

Valori lipsa
Total

1
30 100

3,3
100

Indicatori ai dispersiei
Frecvente Amplitudine Coeficient de variatie Varianta Abaterea standard

Tipuri de scale
Nominale X Ordinale X X Interval X X X X X
Proportionale

X X X X X

Este constituita dintr-o familie de distributii care au reprezentari grafice asemanatoare unui clopot; Este importanta pentru ca: - Majoritatea instrumentelor statistice utilizate in analiza
primara au ca premisa existenta unei distributii normale (ex.: testul Student, Mann-Whitney, ANOVA, Pearson, regresia, nivelarea exponentiala Brown, etc.).

Aplatizarea: reprezinta o masura a inaltimii relative a clopotului definit de distributia frecventelor variabilei. -4 K= - 22 Asimetria: tendinta variatiilor valorilor observate fata de medie de a fi mai mari catre unul dintre capetele intervalului de valori.

Inaltimea curbei este data de formula:

Testarea normalitatii distributiei: - variabile parametrice: testul Kolmogorov-Smirnov ;
- variabile ordinale: testul Shapiro-Wilk ; - variabile nominale: testul 2

Utilizat pentru estimarea normalitatii distributiei acolo unde se poate (are sens) calcula media si abaterea medie patratica.
De fapt, determina care dintre ipoteze va fi adoptata:
- H0: NU exista diferente semnificative statistic intre distributia variabilei investigate si distributia normala. - H1: Exista diferente semnificative statistic intre distributia variabilei investigate si distributia normala.

Utilizabil atat pentru variabile non-parametrice, cat si pentru variabile parametrice (aici insa testul Kolmogorov-Smirnov este mai puternic). Determina daca va fi adoptata ipoteza nula sau ipoteza alternativa:
- H0: NU exista diferente semnificative statistic intre distributia variabilei investigate si distributia normala. - H1: Exista diferente semnificative statistic intre distributia variabilei investigate si distributia normala.

Utilizata pentru stabilirea reprezentativitatii statistice a diferentelor constatate intre: o valoare presupusa a unui indicator (ipoteza) si valoarea estimata la
nivelul populatiei investigate; doua sau mai multe variabile independente; doua sau mai multe esantioane dependente (analiza trans-versala sau longitudinala).

Utilizari frecvente: testarea ipotezelor statistice;

testarea reprezentativitatii indicatorilor statistici; testarea semnificatiei variatiei valorilor observate pentru doua sau mai multe variabile; testarea semnificatiei variatiei valorilor observate pentru doua sau mai multe grupuri (esantioane);

 Exemple de ipoteze utilizate in marketing: - In cinematografele bucurestene merg cel putin o data pe an 20% dintre locuitorii orasului; - Consumatorii frecventi si ocazionali ai unui produs (marca) au caracteristici psihografice diferite; - Imaginea publica a hotelului Howard Johnson este mai buna decat cea a hotelului Ibis.

 Etape pentru testarea ipotezelor:

1.Identificarea testelor statistice adecvate. 2.Formularea ipotezei nule H0 si a ipotezei alternative H1. 3.Alegerea unei probabilitati de garantare a rezultatelor. 4.Calcularea indicatorului asociat testului statistic. 5.Stabilirea ipotezei acceptate (nula sau alternative). 6.Formularea unei concluzii logice in limbajul specific marketingului.

 Cunoscuta si sub denumirea de analiza diferentiala univariata. Variabile categoriale:se utilizeaza testul 2 univariat; Variabile parametrice: se utilizeaza testul Student univariat (in varianta t sau z, depinzand de marimea esantionului).

 Utilizat pentru variabilele categoriale.

Exemplu: in Romania, 25% dintre consumatori prefera Dacia.In urma unei cercetari (sondaj) s-a constatat ca 33% dintre soferi se afla la volanul unui autoturism Dacia. Ipoteza este falsa sau corecta? H0: NU exista diferente semnificative statistic intre cei doi parametrii. H1: exista diferente semnificative statistic intre cei doi parametrii.

 Valori asteptate (conform ipotezei):

Conduc Dacia: 25% Nu conduc Dacia: 75% Valori observate (din sondaj): Conduc Dacia: 33% Nu conduc Dacia: 67%

Utilizat pentru variabile parametrice (se poate calcula media), normal distribuite.

Exemplu: venitul mediu in gospodariile celor care isi cumpara Dacia este de 2000 de lei lunar. In urma aceluiasi sondaj, am constatat ca venitul in cauza este de fapt de 1752 de lei.Este confirmata sau infirmata ipoteza initiala? H0: NU exista diferente semnificative statistic intre valoarea din ipoteza si cea estimata la nivelul populatiei investigate, pe baza valorii observate in esantionul cercetat. H1: Exista diferente semnificative statistic intre valoarea din ipoteza si cea estimata la nivelul populatiei investigate, pe baza valorii observate in esantionul cercetat.

 Interpretarea

teoretica a testului Student:

tc tt : se accepta ipoteza nula tc > tt : se accepta ipoteza alternativa

Unde tc=valoarea calculata a testului; tt=valoarea tabelata a testului;

 Testele utilizate sunt alese in functie de modul de

masurare al variabilelor, numarul de esantioane (grupuri) analizate si relatiile existente intre esantioane:
Variabile nominale:
grupuri (esantioane) independente: 2 grupuri (esantioane) dependente: 2 (varianta McNemar)

Variabile ordinale (sau variabile interval tratate ca variabile ordinale):

2 grupuri (esantioane) independente: Mann-Whitney, Wald- Wolfowitz; 2 grupuri (esantioane) dependente: Wilcoxon; 3 sau mai multe grupuri (esantioane): Kruskal-Wallis;

 Variabile proportionale:
2 grupuri (esantioane) independente: testul Student pentru esantioane independente; grupuri (esantioane) dependente: pentru esantioane dependente testul Student

-2

3 sau mai multe grupuri (esantioane): ANOVA;

 In varianta clasica, testul 2 presupune

testarea unor variabile categoriale (de regula non parametrice) si independenta esantioanelor analizate.

Se bazeaza
contingenta.

pe

utilizarea

tabelelor

de

 Preferinta pentru imbracaminte sport, in functie de statutul marital. Valorile din tabelul de contingenta, rezultate in urma
cercetarii, sunt denumite valori observate.
Prefera pantofii sport
Adesea Rar

Statut marital
Casatoriti 196 58 Necasatoriti 104 142

Total
300 200

Total

254

246

500

 Bazat pe ipotezele:
H0: NU exista diferente semnificative intre cele doua variabile. H1: Exista diferente semnificative intre cele doua variabile.

Valoarea calculata c2 a testului este comparata cu 2 valoarea tabelata t a acestuia,obtinuta in functie de probabilitatea de garantare a rezultatului gradele de libertate asociate: (r-1)(k-1).
- c2 t2 : se accepta ipoteza nula - c2 > t2 : se accepta ipoteza alternativa

Conditie: Pentru mai mult de doua subesantioane independente trebuie ca frecventele Oij > 1 si Oij < 5 sa nu depaseasca 20% (celulele din tabelul de contingenta cu frecvente de aparitie diferita de zero si mai mica decat 5 sa nu depaseasca 20%).

 Inlocuieste testul 2 atunci cand dimensiunea esantionului n<20 si k=r=2 (variabile dihotomice); Tabelul de contingenta pentru k=r=2:
Prefera pantofii sport
Adesea Rar

Statut marital
Casatoriti A C Necasatoriti B D

Total
A+B C+D

Total

A+C

B+D

Testul probabilitatii exacte (Fisher) are aceiasi ipoteza nula:

- H0: NU exista diferente semnificative intre cele doua variabile; - H1: Exista diferente semnificative intre cele doua variabile.

Valoarea calculata p a testului se compara cu probabilitatea de garantare a rezultatului (ex.: 95%).

p 0,05 : se accepta ipoteza alternativa

- p > 0,05 : se accepta ipoteza nula

Atunci cand dimensiunea esantionului n>20 si k=r=2 se utilizeaza corectia lui Yates a testului Fisher:

Utilizat pentru stabilirea semnificatiei satistice a diferentelor constatate intre doua esantioane (dependente sau independente) sau variatia a doua variabile, masurate pe scala proportionala.
Exemplu: persoanele de sex masculin si feminin au un comportament diferit in utilizarea Internetului (numarul de ore de utilizare saptamanale)? Persoanele cu venit mare au un procent mai ridicat de loialisti fata de marca decat persoanele cu venit scazut?

 Observatii: Analiza este realizata diferentiat pentru medii si procente. Analiza este realizata diferentiat in cazul esantioanelor independente, in functie de existenta unor diferente (semnificative statistic) intre dispersiile celor doua grupuri. Bazat pe ipotezele
H0: NU exista diferente semnificative statistic intre (media) celor doua esantioane investigate. H1: Exista diferente semnificative statistic intre (mediile) celor doua esantioane investigate.

In cazul esantioanelor independente, se utilizeaza testul F (varianta Levine) pentru stabilirea asocierii dintre dispersiile celor doua grupuri (in anumite cazuri poate fi folosit si testul Kolmogorov-Smirnov).

Ipotezele testului F:

H0:NU exista diferente semnificative statistic intre dispersiile celor doua esantioane investigate. H1: cele doua esantioane inregistreaza diferente ale valorilor observate semnificative statistic. Gradele de libertate asociate testului F sunt n1-1 si n2-1,iar probabilitate de garantare a rezultatelor este aleasa, in functie de nevoile analizei. Daca probabilitatea asociata testului Ft (data de gradele de libertate si probabilitatea de garantare a rezultatelor) este mai mare decat cea asociata Fc atunci se accepta H1 (cele doua esantioane au dispersii diferite), altfel se accepta H0 (dispersiile celor doua esantioane independente sunt asemanatoare).

Gradele de libertate asociate testului t bivariat (esantioane independente) sunt n1+n2-2 si probabilitate de garantare a rezultatelor .

Interpretarea teoretica a testului Student: - tc tt : se accepta ipoteza nula - tc > tt : se accepta ipoteza alternativa Analiza difera in functie de dispersiile asociate celor doua esantioane utilizate

 Presupune masurarea gradului de asociere sistematica a valorilor a doua variabile sub aspectul: - Directiei (directa / inversa) ; - Intensitatii (fortei): puternica; moderata; slaba; foarte slaba; inexistenta. - Semnificatiei statistice.

 4 tipuri de asocieri statistice: - Non-monotone (prezenta sau absenta unei variabile este sistematic asociata cu prezenta sau absenta valorilor unei alte variabile) nu permite identificarea clara a directiei (ex.: utilizatorii PlayStation sunt copii, nu adulti); - Monotone (se poate identifica directia asociatiilor, dar nu si intensitatea) ex.: inaltimea unei persoane influenteaza marimea pantofilor); - Liniara si non-liniara (se pot identifica directia si intensitatea) daca se cunoaste valoarea unei variabile poate fi identificata automat voaloarea celeilalte variabile;

 Indicatori utilizati:
Coeficientul de corelatie rphi (); Coeficientul de contingenta C; Coeficientii de corelatie a rangurilor (Spearman) si (Kruskal si Goodman); Coeficientul de corelatie r (Pearson);

Utilizat pentru identificarea asocierilor existente intre doua variabile dihotomice. Directia asocierii este data de semnul lui rphi Coeficientul de determinare (rphi)2 determina gradul in care variabila dependenta este influentata de variabila independenta. Gradul de semnificatie al asocierii dintre opiniile subiectilor constituiti in cele doua esantioane este determinat cu ajutorul testului 2 in varianta Fisher (esantioane independente) sau McNemar (esantioane dependente).

Intensitatea corelatiei: 0 |rphi| 0,2 => corelatie nesemnificativa; 0,2 > |rphi| 0,4 => corelatie foarte slaba;
0,4 > |rphi| 0,6 => corelatie slaba; 0,6 > |rphi| 0,8 => corelatie moderata; 0,8 > |rphi| 1 => corelatie puternica;

Utilizat pentru variabile categoriale (tabele de contingenta de dimensiunea rxk);

Dependent de conditiile de calcul ale 2.

Nu poate fi determinata directia asocierii!

Coeficientii de contingenta nu pot fi comparati decat daca provin din tabele de contingenta de aceeasi dimensiune!