I

!i

Procesuf infecfios
INFECTIA

v\ Procesuf infecfios

o'.*'i|:o'"*"

Este p-dfruDdereo microorgonisnelor in orqoismul oozdd. urho?d de tixdreo Si multiplicoreo lor ?ntdsuturile -qestuia. n Postulqtele lui (och-flenle defiresc incd inir-o formd octuold.ogentulpcfogn infectios: - Agentu| infectios poote pusin > fi evidenlh mereuintr-o boold Infectioosd. pgfggl poqre fi cutiivar (izotor) 9i ?noftro 4ggnil! " orgontS|nutut bolnov. > Infecl@o uhui animolde loborctor odecvqt cu uh @nt nrcrobidh cultivot, trebuie sd prezihte un toblou clinic tioic. ! Agenful microbioh trebuie sA pootd fi din rcu izolqt din onrmotut thtectot-

Infecfiile exogene
' Sunt infecfiile unde oqentul infectios odtrunde?n corp din exferior, petblrarea se iealiieazd prin r' piele, y' mucoose, { orol, { uretral, r' vaginol gi onol. . Pot exisio infeclii exogeneexcepfionole gi onume: o infeclii introuterine. o tronsplocenfore gi o infeclio iniroporium.
' . r . .

fnfecfiif e exog,ene
!,n tryA normol nucocele gi pielea poseddheconisne locqle 5r srstehtce de oDdrorei sirot prctector, mucus, efectori utnoroli s@ celulariai ihunitdtii. Docdorganismuleste sldbit datoritd unor tulburdri qle ijll:Tlrly, Inun sou uhor leziuhi locole,pdtrundereo ogntilor rhtecltoSr este u$urotd. Zo.relefrecvente de pnefr@ oi ognlilor infecliori sunt: foliculii pilogi, gfondefesudoripore gi *bocee, minuscule leziuniole pielii.

. . ' .

Infecfiife endogene
' Sunf generatedegermenii coresunt dejo existenti?norgonis-m. . Acesteaopor lo persoanele core ou un si-stem imdnitor3ldbit,soulo persoone fn v6rstd. ' Atdt qermenii virulenticdt si cei nevirtllenti se pot mulliplico ?norqonismul umon, fErEo db,termino'oporifio b-olii. . Atuncicdndsisfemul imun sil sou megonismele de opdroee loiold sunt defici.tare,acegti'gemeni pof deveni InTecTrosr.

fnfecfiile endogene
' Chiorgi f loro normold o orqanismului ooote devenipatogend, moioles clocdprintr'-un occident.sol occiderit, souo iqiend ioienddef deficitari, icitor&.oiunoe aiunop.ln ln z.one nespecificd(ex. E. coli din intYestjn docdojungeinvezicourinordpoofesd gener eze Inteclil un nore). . O oltd modolitote de infectie endooend esfe ofuncic6ndun germei?simodificd ospectul potogen prin cdpdtoieo unor caroctere spoflte de Datoaenit of e (virulen!6 soufoxicit<ite).

fnfecfio
. O infeclie poote evoluo: . Lent clinice. Fdrdsimptome .9.rbclinic Pocientul nu prezinidsemne clinice, dor examenele de laborotor soucontrolul puntn evidenfd infecfio. medicol .Clinicmonifest gi pocientul C6nd simptomele monifestd semnele cliniceole inlectiei.

Sursa de agenli potogeni \

Eslereprezentotd de un orqonism careal copocifofo sd qdzduioscd, sd osiqure subrovietuireo-si eventuol multiSlicareo si tntotdeolnodis'emi noreounuio<ient patogen, direct spreorqonismul receotiv prin intelniediulcdilordi 3oui-ndirect p trons6itere,' rezenl6ndsou nu semne clinice de boold. de surse deagenlipotogenir ' Exemple ) Bolnovi cu forme tipicesouotipicede bool6.

Surso de ogenli potogeni

> Purtdtori de ogenli potogeni core pot sd nu prezinte semneclinice de boold,dor pot fi: z prrtdtori pneinfecfio5i,viiforii bolnovioflofi in perioodode incubotieo bolii; z purtdtori sdndto5i core ou un onumit grod de imunifole Si o rezistentd generoldnespecificd ridicotd gi ocegtio pot li: - temporori (cdleva zile sou sdpidm6ni), (luni, oni sou tootd viofo). - ci"onici / prrtdtor"i fogti bolnovi (dupd vindecoreo clinicd nu se sterilizeozd).

Surso de ogenfi potogeni

' E i pot fi : .cunoscufi (cei careou fost spifclizofi)sou .necunoscufi (cei cu forme otipicecoreou fost trotofi tn ombulotoriu). FAnimolebolnove (inclusiv pdsdrile) ele pot fi {domestice, r'Peridomestice, r' sdlbatice.

Sursq de ogenli potogeni

Efe pot fronsmite zooontropozele (90 de molodii dintre core 20 intereseazd 9i populofic Europei). Animolele purtdtoore de agenli potogeni ou oceleqsicorqcteristici co lo oomeni. ) Artropodele Suni vectori biolooic octivi core osiourdin mod obfiqotoriu dezvoliarea cel putin oeitru un stqdiu biol59iccl ogentuluipotogeri(f6niori, pdduchele puricii gooreceluigi gobolonului omului,cdpugele,
efc.).

l{odul de tronsmifere o ogentilor potogeni

' 1!1qCul de tronsmiterepoote fi direct sou rndrrecf trModul direct de tronsmitere se realizenzl'intre surso deooent ootoqen si (inholoFeo. orqonismul receDtiv conto-cttron3ferul f izfc. sdruful.mirscdiuro. tronsplocentor, tionsfuziode sdnge). OModul indirect de trcnsmiter.e este moi complex uhosoumoimultecdide si implicd trorismitire (apd,aer,sol,olimente, obiect e, m6ini,'insecte soucombinate).

Cdi de transmitere
trAerul
) l\Aeconismul de fronsmitere o qqenfului Dotooen prin_ocecstdcole o fost descriS de PfliJlgeft 1897. > In timpul expirdrii, oerul iese cu o Dresiune more. produce picdiuri seotice core vor idm6ne Suspendate?n aer Dizo durotd voriobild si vor fi disBersote?n ropoit cu dinensiunile lorldisoersia vo fi intensdcdriddimensiunile vor fi < 10p).' > Picdturileseptice sunt diseminotelo o distontd de 1,5-2 m, sou docd infervine tusea_strdnutul. ' vorbirea, cdnforeo, dispersio vo fi lo 5-10 rn, dotoritd curentilor de irer.

) Dupd pierdo oortedin sepfice !n timp picdturile opd,devinmolugoore, per3istdrhultin o'er. pe suprofefegi apoise rdspdndesc fedrmenteozd > Disemi,ndn{ ogenlipotogeni oflofi ?ninteriorul vor genero nucleosoli gXfitf" substonleorgonice D Ei se pot cupla (orofuldin cu porticule minerole sol)9i geneiazd froful septic,core3e combind cu ceteprovenate din frituroreo spontond o oltor
) Orgonismele receDtive se vor confomino si eventuol_infectaihhol6nd:picdfuri, nucle6soli sou

Cdide tronsmitere
) Aerullncdperilorpoatefi contominof cu intensitote variobild fn functie de: destinofio ocestoro, densitoteo surselorde ogentipalogeni, $i colifoteodecontqmindrii periodice. ) Prinoceostdcalese pot tronsmite: / difterio. r' gripa, / scorlof ino.
> Este o oltd cole d9 trqnsmitere q ihfecfiei, 1 grom de sol poote contine 2-5x7Qe germeni. > Solulnu.esteun nediu prielnicdezvolldriiogntilor pqtogeni. ! In atqrd > aford de bqcteriile core sDoruleozd. sporulEozh. ceilolti ooenti ooenii potogeni suprovieluiesco peiioodd linitotd di timp (zile sru l unt) > _iniol se pot int6lnir fungi, oud gi lorw de geohelminli. > Contohinareo f i erentuol infectoreo omuluise poqte fo@ pnn: / cale digestivd, consund opE sru vegetole c?ude nespdlofe, r' cole respirstorieprin inhaloreo pulberilordin solul conTomt not r' pdn'tegutrente cu infegritote pierdutd. ! Prin oceostd cole se pot ironsmite: tstomsul_ Doliohiclito. sqlmonefoz,tubercirlozq, porazilozele.

trApo
)4/5 din bolile cunoscrteli lumesunt lgotede in$lubratot@ opei. TJflilifereo ogenlifor potogeni se p@te locei ) - de h surselede ognli potogeni: delecfe (umne, onimle), oddpor@ *o,odr4 (oomenrtor $u onarctetor), depuneiea edovretor o.l:mEl:l,oo'*"", r'indirccli ore loc prin: - sol, - olirenie, - recipiente Tronsmite.eo indrrectdse producinr inundolir, oversede pl@re,cutremure, in-ocestemonenteopr defectiuni, d{rii, a6ndnu s foce sou6te Insufrcrentd deconionimra opei su utilizora nergrenicd o surselorde opd. . ?rin oc@sld.@le_ se pgl trcithite: febrclc iifo--porotifoidi@, diz.d;rio, holerc, hepotilo A, Fliomielitd dc.

OAlimentele
> Atunci cand nu suht prelucrdte rqientc sdu otuhci c6nd hu se respectai circuitele. > Contomindreo lor loote fi: r' primor{(de loorigine)sou / (prin dejecte, oninole bolnow sou purfdtoore, oer, opb, ::fglqgrd sor, Insecte sou natni murddre). > Prin olimente seI|ot tronshite; frichin?lozo, lubcrculozo, ontuut, brucelozq, solmoncloz? eic.

tr Obiectele
> Pot consiifui o oli6 cole de tronsnitere. > Ele pot tronsmite: / direct (de lo sursd de oqenti Ddtooehi Drrn Drodugle eliminote: secretii, spuf6, urind, fecol!, s6n9Z,pdroi) bou r' indlrcct (prin oer. sol, opd, na'ni). > Prin oceostb cole se pot tronsnitei solmonloz?, tubrculozq, nepqtfo A, pomzitozc.

Cdi de tronsmitere
Trcnsniterec pdn m6ini nrurdore. Contomintraopoote fi dircctd (delo aEentiipotogeni) sou iTdircctd (prin germeni rehiculofi prin: er, opd, sol, armenf e, oDtecfe, tnsecle ). > 5 po! frohsnite: febrd tifoidd, dizent iie, hepatito A, pqirzitoz.. O lrccctds pot fi surse dc oqenti Dotooeni.oozde obliqotorii cel putin piinfru un stqdiu dd ddzioltoFe (ofduchii omrjlui cdpusdle, tAhtqrii, puricii9i olti flebotomi). > Altele sunt vectori pqsivi, ortropodelei rnuslele.oandociide bucdidrie, furnicile,'dupd ce conlomireqzdasiquid doqr tronsmitereo pe disionle gi perioode voriobile-deiimp. O > t /

Gozdele?eceptive
Este st@o orgohismuluicore nu-i conferd @esteio posibilitateq da a invinqe o cqresiure microbiqnd. Grodul de receplivitote ' 6rodul receotivitolZ ourei aurJj Dobuldfii Dopulotii deoinde de rezistenfq spebificd (inunitotba) arc erle dep,ndentE de prg3e$o.onflcorpttor s@ o urcr @lule fl copqcitofe ontilhtectioosd. ' 5@ rczistentd ncspecificd (gGrcmld) este dependentdde: Inregntateo bonerelor cutonote gi q mucooselor, Imunitoteq nqiurcli core sa reolizedd fdrd interwntia ornului$i este de: - spcie - omul Si anuhite onitndlefac arumite boli soe,cifie: - pasivd- urmce o trqnsferului trqnsplocentqr de onficorpi, - octivd - irnunitqteo core opore dupd treerea prin booli.

Gozdele receptive
trfmunitoteq ortif iciold Y 5e realizeazd dupdintervenfioomului, prin progrome prevenlionole. ts5e utilizeozd produse biologice careoferd protecliespe;ific6. ) Eopootefi: { activd, - dupdodministrorea voccinurilor; r'posivd- dupdodministroreo de seruri imune soude imunoglobuline (?n ocesfcoz orgonismul este do6r consumotor).

Gazdele?eceptive
) Rezistenfo specificd saunespecificd poo?e fi sporitdprin utilizoreo de:onticorpi monoclonoli gi o cu octiune idiofipicd sistemelor imunomodulofoore (imunostimulotoore ribozomole cu octiune de opdroreontiinfecfioasd). ) 6rodulde recepfivitotedepinde gi de: vdrstd,olimentof ie, profesie.

Monifestoreo infecfiilor ?n colectivitdfile umane

. tn functiede: numdrul, dispersio gi spotiold a unorlmbolndviri se disting potru forme: sporodic6, endemicd, epidemicd 9i pondemicd. trin monifestoreo sporodic 6,, procesele morbide oporsubformounuinumdr micde tmbolndviri, disfribuitepe un teritoriu ?ntins, lo intervolemoride timp fdrd o legdturd oporentd ?ntreele.

Monifestoreoinfecfiilor

(t

temporold,care pot duce lo izbucnireounbr' epidemii.Ele se bot int6lni in mod constonfin ohumite.grupe.d! populoJi i, din unele zone geogrofice, sub formo dd cozuri dispersoie core periodic pot creste co frecvenid (hiootito virold. dizenteria bocilord, 9u9a endemicd). ' Prin luoreounor m6suri eficiente.o morbidiioie endemjcdse poate tronsformo intr-o morbiditote sporodicdsou poote fi erodicotd pe teritoriul respecfiv. ' 5qu.c6nd nu se iou mdsuri se.p.ootetronsformo ?n

Q in monifestcreoendemicd. mo.6iditot"o \\ redus6, reouso, imbolnEvirile rmootnovtnte nuou nu ou teooturo JeodturE ooorentd oDorentd "tt"Thtr ?ntri efe,dor efe, dor existd e:istd tendinto tendinlode de c6ncentrdre c6ncentrdre gi spotiold sootiold s

estoreo infecfiilor rlAonif

tr li\onifestoreo epidemic6 se corocterizeozd prin: notura debutului (exploziv,lent), extensivitote, severiiote (complicoiii9i morfolitote), duroto de evolufie (scurtd, medie sou lungd),rnodulde stingere (brusc, lenf sou trenont) 9i perioodo infeiepidemicd (scurtd, medie sou luttgd).Ex. epidemii hidrice, oerogene,olimentore etc. tr li\onifestoreo pondemicd este o ocumulore de epidemii cu corocter extensiv, interesqzd orii niqri de oe olob sou continenfe?nfreqi5i in toote cozurile'delmbolndviri existd legdtuii ividente. tr Ex. noi ne oflom in o 7 o pondenie de holero.

Infecfio de spitcl
> fnfectiileintrosoitolicesti suntofectiuni surveriite ln infei.iorul unuispitol,of<ict6nd bolnovii spilolizofi. F Elese moinumesc ai infeclii nosocomiole souiotrogene souinfecfii fncruci5ote (cross infection). ) Acesteinfecfiiopor?ntimpulspitolizdrii, tn conditiile moiror dupd soitolizore. c'.eale de ipithllzore gi de octul medicol souchirurgicol

) Evolutivinfecfio de spitol o porcurs trei etoPe: \ . oreoosteuriond (orevolentd crescufd si lor inolt etiblogicdd germeni [rreilominon]o potogenr), . posteuriond (datoritd impleme.ntdriiosepsiei 9i prevotenlo), onllsepslero scozul semnf rcqTrv . modernd Si.co4temporondpu prevolenfdin o unor crestere 9r rmP.lrcoreo PredomrnonTo bociefl | condrlonql pologene. ) Corocteristiciletulpinilor core dou oceste infecfii sunt: - rezistento multipld la ontibiotice gi ontisepiice, - copdcitoteode colonizore5 - virulentd crescutd.

Infecfio de spitol
)Cefe moi ?nf6lnite bocterii core dou acesleinfe< gi core olcdiuiesc fondul microbionde spitol sunt:

pneumonioe, ' enterobocteriile(E. coli,Klebsiello trnreroDocrer spp.J, . Pseudomonos oeruginoso, coogulozo stofilococi ' Stophylococcus oureus, negafrvr; poroqripol, cu'tropism respirotor (gripol, ' virusuri voflcelos) odenovrrusun, fl novrrusun, ruJeolrc, mol ror (polio, Coxsochie, ECHO); ' enterovirusurile . fungi(Condido, Aspergillius); (Pneumocystis corinii, ' protozoore bxoolosmo ?ncursul frovoliului.

Infecfio de spitol
este mdrit ) Riscul infecliei introspitolicegti prin investigofiile souchirurgicole medicole (puncliiexplorotoriisau ogresive covitdfilor)souprin octele endoscopio (respiro!ieosistof6, teropeutice moderne i ntervenfii chirurgicole agresiv e, Perf uzii, prelungite, ie coteterisme venoose medicof imunosupresiv6).

Infecfiife emergente
o 5unt boli tronsmisibile, recentidenfificote gi clinicogi closif icotetoxonomic epidemiologic. o Lo sf6rgitul secolului XX eroupeste30 de ostfel de boli core pot sd declongeze peniculoose epidemii Sionume: . infecliocu HIV, . febnoEbolo. . sindromul pulmonor cu Hontovirus,

Infecfiife emergente
' . . . . o f ebre virale hemoragice, infectiocu Compylobocter, Helicobacter, encefolopotiile spongiforme tronsmisibile, boololegionarilor, boolo Lyme( Borrelioburgdorferi). Unele sunt boli Jrou opdrute, oltele existou de secolg,5i ou fost iecunoscutedoor recentdin couzo unorschimbdriecolooice souambientole coreou crescutrisculinfecfiilor umone.

Infecf iile ?eemergente

DSunt boli infecfioase vechica: )tuberculozogi Fsifilisul, care au?nregistrato recrudescentd semnif icotivE din couza schimbdri lbr complexului d.econdilii gazdd-agent, eTrotogte-mecltu.