S-a Nascut: 384 i.Hr, in Stageira, Chalcidice, in apropiere de Macedonia A murit: 322 .C., in Chalcis, !

u"oea, #recia Aristotel a $ost unul dintre cei mai mari scriitori si $iloso$i greci, ri%ali&at doar de 'laton. Acesta a slu(it scopului cunoasterii, asa cum era considerata in acei ani de inceput ai omenirii) teoriile sale in$luentand toata lumea deopotri%a. 'entru Aristotel logica insemna articularea conditiilor, iar apoi determinarea cau&elor. A $ost primul $iloso$ care a creat un proces de deductie logica, lege $ormulata ast$el: doua propo&itii %alide nu pot da nastere decat la o a treia propo&itie, la $el de %alida ca primele doua. *eoarece s$era necunoscutului era $oarte mare, s-a putut ast$el ocupa de o $iloso$ie generala, care %a ser%i ca "a&a a cunoasterii in secolele urmatoare. +n centrul $iloso$iei lui Aristotel se a$la omul. *atorita $aptului ca a $ost nascut in Stageira, mai este numit de unele documente si Stagirite. Aristotel era $iul lui 'haescidide, medicul curtii regale macedoniene) totusi am"ii sai parinti au murit cand el era copil. *upa moartea lor, in 3,- i. Hr, a $ost trimis sa studie&e la Acandemia din Atena, condusa in acele timpuri de 'laton. Aristotel a ramas la Academie ca ele% iar dupa aceea ca pro$esor, timp de doua&eci de ani, plecand dupa moartea lui 'laton. .a in%itatia regelui Hermias s-a casatorit cu $iica adopti%a a acestuia 'h/thias, cu care a a%ut o $iica "ote&ata la $el ca mama ei. Aristotel a deschis noi academii si i-a $ost pro$esor lui Ale0andru cel Mare timp de trei ani. .a %arsta de 12 de ani, Aristotel a inaugurat ./ceum-ul, o scoala ateniana care conducea cercetari in toate su"iectele. .ucrarile acestui mare $iloso$ au ramas ca notite pregatite pentru seminariile tinute la aceasta scoala. Aceste note au $ost pu"licate de catre ultimul director al acestui liceu, Andronicus din 3hodos, la apro0imati% 322 de ani dupa moartea lui Aristotel. Curand dupa intoarcerea in Atena, sotia lui, 'h/thias a murit. A a%ut o relatie de scurta durata cu Herpl/lis, cu care a a%ut un $iu numit Nicomachus. 4data cu moartea lui Ale0andru cel Mare in 323 i. Hr., Aristotel a parasit Atena plecand in Chalicis unde a si murit. Cele mai importante contri"utii ale lui Aristotel au $ost in "iologie si istorie, teme pe care a sustinut numeroase lectii. 4perele lui Aristotel au $ost redescoperite in secolul al 56+-lea, in timpul 3enasterii, in +talia, iar in 7ranta, un secol mai tar&iu, aceste scrieri a%and mari in$luente asupra autorilor perioadei respecti%e.

S-a nascut: 23 septem"rie 482 i. Hr. in Salamis, #recia A murit: 42, i. Hr. in Macedonia

9atal lui !uripide a $ost Mnesarchus sau Mnesarchides, iar mama sa Cleito. 4riginea $amiliei este discuta"ila, insa erau destul de instariti pentru a :i asigura $iului lor o educatie potri%ita. *esi :i placea $oarte mult $iloso$ia si stiinta a decis sa-si petreaca ma(oritatea timpului singur. +n timp ce alti contemporani ai sai erau politicieni acti%i si personalitati ale lumii pu"lice, singura mani$estare a lui !uripide in aceasta directie a $ost un epita$ scris la comemorarea atenienilor ucisi in ra&"oiul cu S/racus. +n 414 i. Hr. !uripide a $ost ales sa-si pre&inte opera la un $esti%al de teatru. Cu cati%a ani in urma castigase premiul intai la acelasi $esti%al, onoare pe care o %a mai a%ea numai de patru ori. Ca autor de teatru tragic nu a $ost respectat de ceilalti scriitori de comedii. Chiar daca opera sa era "ine cunoscuta, nu prea era apreciata de pu"lic. ;nii chiar au scris piese in care au "at(ocorit modul de a $i a lui !uripide. Modul lui de a scrie era un mic mai necon%entional pentru perioada respecti%a. *ialogul operelor sale era simplu, iar %alorile morale si religioase erau de cele mai multe ori %or"e din popor. 4perele sale erau deseori criticate pentru structura necon%entionala, si pentru prologul lor. Con$lictul pieselor de teatru ale lui !uripide se e0ercita de o"icei in interiorul persona(elor si nu intre doi oameni, cum era o"isnuit spectatorul. !uripide a plecat din Atena in anul 428 i. Hr. si a $ost acceptat la curtea regelui Archelaus al Macedoniei. A murit acolo doi ani mai tar&iu. A $ost presupus ca a scris apro0imati% <2 de piese, insa numai 8< s-au pastrat pana in &ilele noastre.

S-a nascut: 484 i. Hr. in Halicarnas in Asia Mica A murit: 421 i. Hr. in 9hurii, +talia Herodot este considerat ca $iind parintele istoriei. *atele e0acte ale nasterii si mortii lui nu sunt cunoscute, dar pro"a"il $amilia lui a $ost instarita. ;nii istorici cred ca era inrudit cu poetul 'an/assis. A $ost e0ilat din Halicarnas de catre ./gdamis pentru un complot impotri%a legilor persane. *upa e0ilul sau a petrecut o mare parte din %iata sa pe insula Samos. Apoi a calatorit in Asia Mica, !gipt, #recia si a"ilon. +n timpul calatoriilor sale a cunoscut unii dintre cei mai mari ganditori ai %remii care l-au pretuit si respectat. +ntr-un moment al %ietii sale s-a intors in Halicarnas pentru a resta"ili conducerea constitutionala. +n 44- :.Hr. s-a mutat intr-o colonie noua numita 9hurii, in +talia sudica) colonie patronata de atenieni. A murit in acest oras, $iind inmormantat in piata pu"lica. +n timpul sederii sale in colonia greceasca, Herodot a scris =+storii>, prima opera occidentala care narea&a unele e%enimente in ordinea cronologica a lor. 4pera este impartita in noua parti. +n prima parte anali&ea&a cultura si istoria popoarelor antice, celelalte parti %or"ind
2

despre secolul al 6-lea :. Hr. si despre ra&"oiaiele greco-persane, cele doua mari centre ale lumii. +n$ormatiile acestei carti au $ost o"tinute de Herodot in timpul calatoriilor e$ectuate.

S-a nascut: 4,2 :. Hr. pe insula Cos din #recia A murit: 3-- ?. Hr. in .arissa Hipocrate a $ost un medic cele"ru din #recia, care si-a castigat reputatia ca $iind p@rintele medicinei. 9otusi, se stiu putine lucruri despre el, cu e0ceptia $aptului ca a calatorit mult in #recia si Asia Mica, pentru a aduna in$ormatii si pentru a preda. 'laton il numea pe Hipocrate =Asclepios al insulei Cos>, o $ra&a din care re&ulta ca Hipocrate %enea dintr-o lunga linie de sa%anti "ine-cunoscuti. Aristotel a $acut re$eriri la Hipocrate ca $iind =marele medic> care insa a%ea o statura mica. 4 colectie de aproape sai&eci de lucrari, intitulata =Corpus Hippocraticum>, in care autorul %or"este despre anatomia omului, tratamente si etici medicale a $ost $ondata de Hipocrate. ;nele din manuscrise datea&a din secolul al 5-lea d. Hr. Cei care au studiat aceasta opera au a(uns la conclu&ia ca ideile e0primate si stilul scrierii %aria&a de la lucrare la lucrare. Se presupune deasemenea ca lucrarile au $ost scrise pe parcurs de un secol sau mai mult. *e accea este indoielnic $aptul ca Hipocrate a scris toate lucrarile, dar este recunoscut ca marea $igura istorica a carui lucrari au repre&entat "a&a medicinei. 'entru e$orturile sale in a re%olutiona medicina, (uramantul lui Hipocrate este luat de toti a"sol%entii de medicina.

S-a nascut: secolul al +5-lea :. Hr., in +onia, #recia A murit: secolul al +5-lea :. Hr. in #recia 'utine lucruri sunt cunoscute, cu certitudine despre Homer. !ste acceptat $aptul c@ a tr@it in +onia, in secolul al +5-lea sau al 6+++-lea :. Hr. !ste cunoscut ca scriitor al +liadei, o colectie de po%esti traditionale si $olclorice, care au $ost transmise din generatie in generatie, pe cale oral@. 4diseia este deasemenea atri"uita lui Homer, desi nu se stie sigur daca acesta a $ost autorul ei. 'ro"a"il Homer a $ost un poet singuratic, sarac, im"atranit care a cutreierat #recia antica. .ocul nasterii lui nu a $ost determinat e0act pana acum si pro"a"il, nu se %a determina niciodata cu siguranta.
3

Cantece si po%estiri despre 3a&"oiul 9roian, din secolul al 5++-lea, erau "ine-cunoscute in #recia, si, in timp au de%enit parte a traditie grecesti. *eoarece acestea erau stiute in parti dei$erite ale #reciei, si au trecut prin multe generatii, multe dintre ele re$lectau di$erentele speci$ice regiunilor din care %eneau. Homer a reusit sa com"ine aceste po%esti intr-un mod unic, creand ast$el +liada. #recii antici pretuiau $oarte mult operele lui Homer si le consultau atunci cand se a$lau in dileme morale. Atat +liada cat si 4diseea au $ost traduse in lim"ile moderne, iar poe&ia lor este considerata un lucru unic.

S-a nascut: 42- i. Hr. Atena, #recia A murit: 34- i. Hr. Atena, #recia 'laton este considerat ca $iind cel mai important $iloso$ din #recia antica. Sistemul sau $iloso$ic a $ost considerat mult timp ca $iind de actualitate. Nascut intr-o $amilie de aristocrati atenieni, 'laton a %rut sa de%ina politician pana in momentul cand a reali&at ca omul nu are nimic de castigat din politica. +nca din copilarie, 'laton a $ost "un prieten cu Socrate, om care a a%ut o mare in$luenta asupra sa. *upa e0ecutia lui in 3<< i. Hr., 'laton, impreuna cu cati%a prieteni, a plecat spre Megara pentru a-l %i&ita pe !uclid. Cand a%ea aproape patru&eci de ani, 'laton a calatorit in +talia si Sicilia, unde l-a intalnit pe *ion, cumnatul regelui *ion/sius +. +n anul 38-, dupa ce s-a intors in Atena, 'laton a $ondat o scoala in care tinerii puteau sa in%ete sistematic politica si stiinta. Si-a dedicat restul %ietii acestei scoli, care a si-a schim"at numele in Academie. Multi tineri, pro%enind din medii sociale did$erite au de%enit ele%i ai lui 'laton, cum ar $i Aristotel si *ion. 'entru o perioada scurta, in 3,-, 'laton a plecat in Siracus pentru a-+ de%eni pro$esor lui *ionisie ++. Cand aceasta incercare a esuat, 'laton a re%enit la Academie, unde a continuat sa scrie si sa predea pana cand a murit.'laton este renumit pentru lucrarile sale $iloso$iece dintre care enumeram: *ialoguri, 3epu"lica si .egile.

S-a nascut: 4<, i. Hr., in Atena, #recia A murit: cca 42, i. Hr. Atena, #recia

So$ocle era unul dintre cei trei autori care compuneau societatea poetilor atici. *ramele lui au a(utat la re%olutionarea literaturii. A in$luentat multe din operele marilor scriitori printre care se numara: ShaAespeare, 7reud si MarloBe. !ra $iul unui negustor din Atena. 7amilia sa $acea parte din paturile sociale superioarte ale societatii ateniene, lucru care i-a permis sa studie&e mu&ica si drama cu unii dintre cei mai mari pro$esori. A a%ut doua ne%este si o amanta. A a%ut multi copii, dar doar unul dintre ei a $ost recunoscut legal ca $iu al sau, copil din prima casatorie. Cea care tre"uia sa-i mosteneasca a%erea era amanta lui, dar din cau&a certurilor aceasta a re%enit $amiliei. So$ocle a scris peste 822 de piese, dar numai cate%a dintre acestea au re&istat pana in &ilele noastre. 4pera sa de capatai, Antigone, a $ost pentru prima oara interpretata in 448. A castigat premiul intai $reg%ent la competitii, si a $ost recunoscut pe plan european. 4perele sale, contrar o"iceiurilor acelei %remi, tratau su"iecte $iloso$ice, o tema aparte $iind con$lictul interior.

S-a nascut: cca. 4-8-441 i. Hr. Atena, #recia A murit: cca. 422 i. Hr. 9racia 9ucidide este cunoscut pentru importantul sau te0t istoric despre ra&"oiul peloponesiac, care spre deose"ire de stilul po%estirilor istorice de :nainte, era structurat in ordine cronologica, su"iectul $iind a"ordat direct. Ca $iu al lui 4lorus, un aristocrat atenian, este posi"il ca 9ucidide sa $i crescut in 9racia, unde $amilia sa a%ea o mina de aur. Cand a inceput ra&"oiul dintre Atena si Sparta, a reali&at importanta acestuia si si-a plani$icat sa mentione&e progresul acestuia si de&nodamantul. A $ost numit unul dintre comandantii $lotei, dar nu a $ost stralucit ca strateg, nereusind cucerirea orasului Amphipolis. 'entru aceasta in$rangere a $ost e0ilat 22 de ani. 9impul insa a $ost $olosit cu intelepciune. +n timpul acestui e0il, 9ucidide a $acut cercetari si a scris una dintre cele mai mari opere istorice ale antichitatii. 9e0tul sau cuprinde neintelegerile dintre Atena si Sparta dintre anii 438-428, pana in 424. ;na dintre caracteristicile te0tului lui 9ucidide este acuratetea. Atunci cand datele pe care le detinea erau nesigure, a incercat sa ocoleasca aceste portiuni si sa redea ade%arul. 9e0tul sau insa a $ost ignorat pana in secolul al 5+5-lea. Se "anuieste ca 9ucidide a $ost asasinat.
Powered by www.referat.ro