Argumentare Ion LiviuRebreanu a fostunromancier, dramaturgsiscriitor roman.

Primul roman publica t de acesta, in 1920, intitulat Ion esteconsiderat de criticulliterarEugenLovinesc u ceamaiputernicacreatieobiectiva a literaturiiromane, deschizandastfelseriamarilo rromane din literature romana. Romanulestecreatiaepica in proza, de amplaintinde re cu o actiunepolifonica, numeroasepersonaje, cu evenimente care se poatederula de-a lungulanilorsaudecenilor, in diversaspatii, locuri; evenimentele se derule aza chronologic, in romanulobiectivsau pot fi inculcate regulilecronologice, aut oruloptandpentrutehnicaacroniei. Temaromanului o reprezintaproblematicapamantulu i in conditiilesatuluitransilvanean, de la inceputulsecolului XX. Este vorba de dorintasiluptaunuitaransarac, Ion al Glanetasului de aobtine cu oricepretpamant. Tema central estedublata de temaiubiriilui Ion pentruFlorica. In plan symbolic simiticdestinulprotagonistului se situeazaintredoua coordinate: erossithanatos. Titlulestedat de numelepersonajuluieponim, principal, rotund, anuntandlectorului asuprafaptuluica tot discursul epic estecentrat in jurulpersonajului respective. Substantivulpropriu Ion are o functie generic fiindfrecvent in randulpoporului ma sculine romanesc. Romanulestestructurat in douaparti, Glasulpamantului si Glasuliub irii, continand 13 capitole cu titlurisemnificativeprecum Inceputul, Sfarsitul. Fiind un roman tradiotional, actiunea se desfasoara de-a lungulmomentelorcanonice. In expozitiune, suntprezentatepersonajeleprincipale, timpul, spatial, declarareaint eresuluilui Ion pentrupamant. In intriga continua dorinta de imbogatire a lui Io n; conflictul central din roman o constituieluptapentrupamant, darestedublat de celpsihologic din celedoua glasuri. Scena in care Ion sarutapamantulexprimaobsesia acestuia. Intinsemainelesprebrazdeledreptezgrunturoasesiumede..selasa in genunchi , isicoboarafrunteasi-silipibuzele cu voluptate de pamantulud. In desfasurareaact iunii, Ana estesedusa de Ion. Dupace se casatoreste cu aceste, devine victim sot uluisitatuluiei. In punctual culminant, Ion se da la Florica, daresteprins de Ge orge siucis. In deznodamant, George estearestat, iaraverealui Ion ramaneBiserici i. Ion estepersonajul principal, eponim, rotund al romanului, dominandcelalaltep ersonaje, influentandexistenteleacestora. Portretullui Ion se contureaza cu ajut orulcaracterizariidirecte de catre narrator sialtepersonaje, prinautocaracteriza re, cat siprincaracterizareaindirecta. Ion este un personajmemorabilpentru liter ature romana, darsfarseste tragic datoritaneputintei de asicontrolainstictulpose siei, pentru el pamantulcapataalteconotatii, nefiresti, este o fortastihiala car e ildomina. Printehnicaplanurilorparaleleesteprezentataviatataranimii din satult ransilvanean cat sicea a intelectualitatiirurale. Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeazaprinalternanta, iarsuccesiuneasecventelor narrative ester edataprininaltuire. Modurile de expunereindeplinesc o serie de functiiepice de-a lunguldiscursuluinarativ: functiainformationala, de a creasuspans, atmosferasau de portretizapersonajele: descrierea, naratiuneaobiectiva, dialogulsimonologul.

In romanul realist Ion se incearcailuziarealitatii cu ajutorultehniciiliterare spe cific mimesis (imitatie), personajelefiindniste imitatii ale unor personae reale; universal romanuluipresupuneurmatoareleaspecte: veridicitate, verosimilitate, pr ezentarecronoligica. Discursulnarativesteconstruit cu ajutorulmotivluiliterar al drumului, prezent in incipit cat si in final, ceeaceconferasfericitateromanului . Este vorbadespredrumul care intra siiese din satulPripas. Descriereainitiala a drumuluiconferatextuluiversomilitatesiveridicitateprindetaliiletopolinice. Nico laeManolescuobservacaLiviuRebreanueste un autor, un artist obiectiv: Romancierul vreasacreezeimpresiaca e un observatory.. unobservator omniscient, desigur, darl ipsit de voce proprie. Prinurmare, putemspuneca opera literara Ion scrisa de LiviuR ebreanu se circumscribegenului epic sispeciei de roman.