Paralela intre 2 basme

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, basm cult scris de Petre Ispirescu, este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), Tinerete fara batranete si viata fara de moarte face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. !ici spre deosebire de "Povestea lui #arap !lb scris de Ion $reanga, este vorba desre un imparat si o imparateasa amandoi tineri si frumosi, care insa nu puteau avea copii. In basmul lui Ion $reanga erau doi mari imparati frati, si fiecare avea cate % copii numai & imparatul verde avea % fete iar craiul avea % feciori. In ambele situatii imparatii nu au pe cine sa lase mostenitor si fiecare apeleaza la ajtutor. Imparatul verde trimite o scrisoare fratelui sau prin care'i cere acestuia pe unul dintre fii sa'l lase stapan peste imparatia sa. Imparateasa si imparatul din tinerete fara batranete si viata fara de moarte apeleaza la un unc(ias care le ofera un leac capabil sa le rzolve problema. $u ajutorul acestuia reuseste sa aduca pe lume ))un *at'*rumos dragastos, dar, spune batranul, parte n'o sa aveti de el .$opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite tinerete fara batranete si viata fara de moarte . +a implinirea varstei de ,- ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. Imparatul, neputincios, este obligat sa refuze. !tunci fiul sau se simte nevoit sa cutreiere toata lumea pana va gasi fagaduinta pentru care s'a nascut . .orinta, imposibil de implinit intr'o lume obisnuita, se transforma intr'o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. +a fel ca in Povestea lui #arap !lb feciorul se duce la tata sa'i ceara ceva. .iferenta este ca acesta cerea ceva ce i se fagaduise la nastere si ii apartinea. $eva ce nu i sa putut oferi iar fiul de crai cerea permisiunea de a incerca ceea ce fratii lui mai mari nu au fost in stare sa rezolve. / mare asemanare dintre cele doua basme este calul fermecat care ii ajuta pe eroii principali. In ambele situatii calul este la inceput amarat dupa care se transforma intr'un cal fermecat. *at'*rumos isi alege calul rapciugos si bubos si slab , dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. .upa ce respecta sfatul calului, si curata (ainele si armele tatalui sau, calul odata se scutura si toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma'sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi . In povetea lui #arap !lb, mezinul este ajutat deasemenea de cal dar mai apare o pesroana importanta in evolutia acestuia, 0fanta .uminica fara de care nu ar fi putut trece peste probele la care a fost supus. .upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea 1(eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu 0corpia, sora cu 1(eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in lig(ioi si care vor sa'si rapeasca una de la alta pamantul ..! treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste tinerete fara batranete si viata fara de moarte . $u dansele nu e c(ip de a te bate , dar ajutati si de doamna palatului , cei doi razbesc din nou. .easemenea #arap !lb este si el supus anumitor probe. Pacalit fiind de span, isi inverseaza locurile devenind sluga acestuia, dupa care ajung impreuna la curtea imparatului verde.

!ici este supus primei probe care consta in aducerea de salati din 1radina 2rsului. $u ajutorul 0f. .uminici, ursul fioros este adormit si #arap'!lb duce salatile la imparatie. 2rmatoarea proba, mai dificila, consta in aducerea pieii unui cerb, batute cu pietre scumpe. 0i de asta data, sluga spanului este ajutata de 0f. .uminica In ultima proba, cea mai grea, #arap !lb este trimis sa o caute pe fata imparatului 3os. In drum spre imparatia acestuia el face un bine furnicilor si albinelor care il rasplatesc fiecare cu cate o aripa. In continuare se intalneste cu simpaticii monstrii 1erila, 0etila, *lamanzila, Pasari'+ati'+ungila si oc(ila care se ofera sa'l insoteasca si sal ajute in incercarile de a o castiga pe fata imparatului. $ei doi eroi ai basmelor trec in final cu brio de probele la care sunt supusi doar ca nu reusesc singuri. *iecare este ajutat de personaje cu puteri supranaturale specifice basmelor. Taramul in care patrunsese *at'*rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. 4ra oprit insa a intra in 5alea Plangerii. .ar intr'o zi, alergand dupa un iepure, depaseste (otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat'sau si de mama'sa , pe care se (otaraste sa'i revada. In ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, *at'*rumos ia calea intoarcerii. .rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar 0corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. +ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar *at' *rumos nu observa ca barba si parul ii albisera . !juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce *at'*rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. !stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. *inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a'si sc(imba conditia e6istentiala. #arap !lb este si el supus de'a lungul drumului la doua morti, ambele cauzate de span doar & acestea nu sunt definitive. Prima cand ii este eliminata vec(ea identitate, dandu'i'se numele de #arap'!lb, iar a 7'a o moarte la propriu cand ii este retezat capul. 0tructura generala a basmului ascunde insa simboluri profunde. !mbele pesonaje se angajeaza intr'o aventura a cunoasterii, a luarii in stapanire a realului, intampinand obstacole si primejdii care vor fii in cele din urma invinse. 0enzatia este de permanenta pendulare intre real si si fantastic. Ion $reanga se deosebeste de povestitorul popular prin aglomerarea zicerilor tipice ( 8apara'ma de gaini ca de caini nu ma tem; 8sa traiasca trei zile cu ce'a de alaltaieri), reflectiile satirice: 8 +umea asta e pe dos,9 Toate merg cu capu'n jos,9 Putini suie, multi coboara,9 2nul macina la moara: