AFECTIVITATEA Omul nu se raporteaz indiferent la realitate; dimpotriv, obiectele, fenomenele, evenimentele care acioneaz asupra lui au un ecou, o rezonan

n contiina sa, trezesc la via anumite trebuine, corespund sau nu nevoilor lui, i satisfac sau nu interesele, aspiraiile, idealurile. Intre stimulii interni (reuniti sub denumirea de motivaie) i realitatea nconjurtoare au loc confruntri i ciocniri ale cror efecte sunt tocmai procesele afective. In timp ce aprobarea sau satisfacerea cerinelor interne enereaz plcere, mulumire, entuziasm, bucurie, contrazicerea sau nesatisfacerea lor duce la neplcere, nemulumire, indi nare, tristee etc. Procesele afective sunt fenomene psi!ice comple"e, caracterizate prin modificri fiziologice mai mult sau mai puin e"tinse, printr#o conduit marcat de expresii emoionale ( esturi, mimic etc.) i printr#o trire subiectiv Afectivitatea este acea component a vieii psi!ice" care reflect" #n forma unei triri subiective de un anumit semn" de o anumit intensitate $i de o anumit durat" raportul dintre dinamica evenimentelor motivaionale sau a strilor proprii de necesitate $i dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern %imensiunile proceselor afective $a cum rezult din una dintre definiii procesele afective prezint cel puin trei dimensiuni% o dimensiune fiziologic, una comportamental (conduita afectiv) i o dimensiune subiectiv (fenomenolo ic). $). %imensiunea fiziologic %imensiunea fiziologic a proceselor emoionale const #n numeroasele modificri organice $i vegetative asociate $cestea includ% # modificri cardiovasculare (se modific frecvena cardiac, tensiunea san uin, apar constricii sau dilatri ale vaselor de s&n e), # modificri respiratorii (variaz frecvena respiraiilor, amplitudinea acestora, apar senzaii de sufocare sau blocaj respirator), # modificri la nivelul muc!ilor striai (contracturi, tensiune muscular, tremur) sau # la nivelul muc!ilor netezi (spasme, distensii brute), # modificri la nivelul secreiilor landulare (at&t la nivelul landelor sudoripare i salivare, c&t i la nivelul landelor cu secreie intern '). %imensiunea comportamental (rocesele afective se e"prim n e"terior printr#o serie de manifestri comportamentale caracteristice, numite expresii emoionale (sau e"presii afective). )ele mai familiare e"presii afective sunt% - mimica # ansamblul modificrilor e"presive la care particip elementele mobile ale feei% micrile buzelor, poziionarea spr&ncenelor, micrile pleoapelor, direcia privirii, etc. - pantomimica # ansamblul modificrilor e"presive la care particip ntre corpul% inuta postural, mersul, micrile m&inilor, etc.

modificrile de natur vegetativ * paloarea sau nroirea feei ca urmare a vasoconstriciei sau vasodilataiei periferice, modificarea ritmului respiraiei, modificrile de tonus muscular, etc. - sonoritatea vocii * modificri ale intensitii sau ale ritmului vorbirii, modificri ale intonaiei, ale timbrului vocii, etc. +moiile se e"prim printr#o confi uraie comple" de e"presii afective, care constituie conduita emoional&expresiv. Observ&nd i descifr&nd e"presiile (sau conduita e"presiv) a celor din jur, le putem cunoate strile emoionale. Exemplu' Conduita expresiv a bucuriei (gesturile largi, mobilitatea corporal nestpnit, ochii strlucitori i larg deschii, rsul etc) se deosebete de conduita expresiv a tristeii (capul i umerii aplecai cu braele atrnnd pe lng corp, marginile externe ale pleoapelor i colul buzelor lsate n os, micri lente i reinute, etc )! Expresiile $i conduitele emoionale se #nva #n context social" imitaia av(nd un rol important (e"presivitatea foarte srccioas a orbilor con enitali constituie o dovad n acest sens). Oamenii au capacitatea i de a#i controla voluntar e"presiile emoionale, astfel c nu ntotdeauna starea afectiv pe care cineva o comunic celorlali coincide cu starea pe care acesta o triete cu adevrat. Expresiile $i conduitele emoionale nu au doar o semnificaie individual" ci $i o important semnificaie social ,n mediul sociocultural, unele e"presii emoionale sunt ntrite iar altele sunt dezaprobate. -e e"emplu, n cultura occidental pl&nsul este acceptat n cazul femeilor, fiind dezaprobat n cazul brbailor. +"ist c!iar o convenionalizare social a e"presiilor i conduitelor emoionale, cu valoare adaptativ i de comunicare (doliul vestimentar i ritualurile de nmorm&ntare e"prim tristeea pricinuit de pierderea cuiva dra , srutul poate fi patern, amical, oficial, erotic, etc). (rincipalele roluri ale e"presiilor i conduitelor emoionale% - )ol de comunicare% prin intermediul e"presiilor emoionale cei din jur cunosc starea afectiv pe care o persoan o triete sau pe care dorete s o comunice. Exemple'"bservnd expresiile faciale ale interlocutorului ne putem da seama dac acesta nelege explicaiile oferite, dac este de acord cu ele sau dac le respinge, etc! #au, zmbetul unui necunoscut poate nsemna bunvoin, simpatie, ironie,seducie, etc! - )ol de contagiune sau influenare a conduitei altora% emoionalitatea manifest poate trezi reacii similare la cei din jur (fenomen denumit conta iune afectiv). (e de alt parte, prin intermediul e"presiilor emoionale comportamentul celorlali poate fi modificat mai mult sau mai puin deliberat (n sensul obinerii unor avantaje). Exemple'Chiar dac suntem triti, participarea la o petrecere unde toi cei din ur se simt bine, ne modific ntr$o oarecare msur starea emoional! #au, o persoan poate plnge pentru a obine bunvoina sau a utorul cuiva! - )ol de autoreglare: e"primarea emoiilor contribuie la o mai bun adaptare a persoanei. Exemple'%aptul c cineva plnge ntr$o situaie trist contribuie la nelegerea de ctre ceilali a strii sale emoionale, acetia manifestnd compasiune i suport! &sul ntr$o astfel de situaie este un exemplu de dezadaptare expresiv$emoional! - )ol de diminuare sau accentuare a strii afective Exemple''lnsul ntr$un moment de tristee poate avea un efect cathartic, diminund starea afectiv, sau dimpotriv, o poate accentua!

)). %imensiunea subiectiv Tririle afective constituie dimensiunea fenomenologic" subiectiv a proceselor afective $cestea au un pronunat caracter personal, i pot fi cunoscute de ctre ceilali prin comunicare verbal sau prin intermediul manifestrilor comportamentale care li se asociaz. $ fost descris c!iar o trebuin general uman de comunicare a strilor afective , care crete odat cu v&rsta i cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare. -ac copilul mic apeleaz la mijloace nonverbale pentru a#i e"prima emoiile, odat cu naintarea n v&rst, e"primarea lin vistic a emoiilor devine tot mai ampl i mai rafinat. .a adult, mi loacele lingvistice influeneaz trirea emoional % cu c&t termenii care descriu strile afective sunt mai nuanai, cu at&t mai nuanate sunt tririle emoionale. Formele afectivitii ,n funcie de comple"itatea lor evolutiv, procesele afective au fost clasificate astfel% *. Procese afective primare' forme elementare ale afectivitii, spontane, instinctuale, cu un rad redus de contientizare, or anizare sau elaborare cultural. * * Tonul afectiv al proceselor cognitive' descrie reaciile emoionale care nsoesc orice prelucrare de informaie. (xemple) amintirea unor evenimente din trecut se asociaz cu diverse stri emoionale, la fel cititul unui text sau ascultarea unei melodii! * + Tririle afective de provenien organic' sunt stri affective difuze care nsoesc diverse stri ale or anismului. (xemple) oboseala este adesea nsoit de irascibilitate, tulburrile cardiac de stri anxioase, etc! ! * , Afectele' sunt forme afective cu apariie brusc i desfurare impetuoas, e"ploziv, foarte intense, de scurt durat, cu e"presivitate bo at; afectele sunt mai aproape de instincte, presupun o oarecare n ustare a c&mpului de contiin i sunt dificil de controlat voluntar. (xemple) groaza, mnia, accesele de plns zgomotos , etc! ! /. Procese afective complexe' comparativ cu procesele primare, acestea prezint un rad mai mare de or anizare i contientizare. + * Emoiile propriu&zise' sunt stri afective, de scurt durat, care traduc un specific al relaiilor noastre cu un obiect ori o situaie, deci au un caracter situaional. +le pot fi declanate de o mprejurare real sau ima inar ( &ndul c poliia poate fi pe urmele sale sperie t&l!arul, care are banii furai n eamantan). Intensitatea lor e foarte variat% poate fi va , mijlocie, dar i foarte mare, z uduind ntre ul or anism. ,n acest caz, vorbim de emoie$oc (creia muli psi!olo i i spun afect). +"ist patru emoii#oc, tipice: frica (frustrarea), furia, tristeea n forma sa acut (disperarea) i bucuria explosiv! -ar acestea pot aprea, n condiii obinuite, cu o intensitate mijlocie (xemple) bucuria, tristeea, plcerea, dezgustul, simpatia, antipatia, admiraia, dispreul, sperana, etc + + %ispoziiile afective' difuze i eneralizate, mai puin intense, durabile (uneori pot deveni c!iar trsturi stabile de personalitate), confer o anumit tonalitate afectiv vieii psi!ice.

(xemple) tristeea, anxietatea, entuziasmul sau veselia* n cazul n care trirea acestora se prelungete n timp, pot deveni trsturi de personalitate. , Procesele afective superioare' se caracterizeaz printr#un nalt rad de or anizare, raportare valoric, i prin implicarea n cadrul structurilor de personalitate. , * -entimentele' sunt formaiuni afective comple"e, bine definite, stabile i foarte durabile n timp, persist&nd n absena stimulului de referin, av&nd e"presii comportamentale caracteristice, modelate social; alturi de elementele afective, sentimentele includ elemente de ordin ima inativ, motivaional, co nitiv, etc. (xemple) dragostea, ura, admiraia, recunotina, gelozia, etc ! 0entimentele cunosc diferite rade de intensitate i de comple"itate. #entimentele inferioare sunt considerate cele aflate n relaie cu trebuine de ordin biolo ic sau strict personal. #entimentele superioare sunt cele n relaie str&ns cu valori sociale, cu aspiraii colective,benefice din punct de vedere social. +le pot fi mprite n trei mari rupe% morale, estetice i intelectuale. $#entimentele morale sunt n raport direct cu viaa social% sentimentul dreptii, dra ostea de om, dra ostea de munc, patriotismul etc. $#entimentele estetice sunt le ate de trirea frumosului din natur i art, de creaie artistic. $#entimentele intelectuale constau n aspiraia de a cunoate. ,n cadrul lor s#ar putea distin e dou cate orii * aspiraia de a ti c&t mai mult, de a cule e c&t mai variate informaii (caracteristic 1eruditului2) i aceea de a soluiona o problem tiinific, de a descoperi ceva nou (caracteriz&nd pe cercettor). #entimentele superioare au un rol esenial pentru pro resul social, ele dinamizeaz indivizii, favorizeaz nele erea i colaborarea n munc, furnizeaz ener ia necesar creatorului, at&t n tiin, c&t i n art. +le au importan i pentru fericirea personal, pentru meninerea ec!ilibrului psi!ic. #entimentele inferioare n#au stabilitatea i trinicia celor superioare. 0atisfaciile de ordin alimentar sau erotic sunt de scurt durat i se transform uor n contrariul lor. Pasiunea este un sentiment puternic al dependenei interioare a individului fa de o dorin intens ce l subju . $ciunile pasionale sunt opuse judecii lucide i analizei lor obiective. 3n om pasionat nu pune ntrebri i nu face judeci. Pasiunile sunt sentimente cu rad de orientare, intensitate, stabilitate i eneralitate foarte mari, antren&nd ntrea a personalitate.(asiunile sunt ntr#adevr nite sentimente foarte intense, dar termenul e folosit i atunci c&nd e vorba doar de interese mai stabile. -e e"emplu, nu se vorbete de sentimentul dra ostei pentru tiin, ci se spune interes ori pasiunea pentru cercetare. +"ist iubirea#pasiune, avariia, pasiunea social#politic, pasiunea artistic, tiinific, sportiv etc. Pasiunile pozitive $i cele negative. (rimele mbo esc viaa psi!ic cel puin dintr#un domeniu i permit realizri importante, mai ales c&nd se mbin armonios i cu un talent autentic. 4 arcenia, 5i mai duntoare sunt aa#numitele 1 patimi2% beia, oana continu dup alcool, cu obsesia aerului de c&rcium; apoi dependena de dro sau pasiunea jocurilor de noroc, toate au distrus viei, familii. (asiunile ne ative conduc la o srcie accentuat a vieii psi!ice, la de radarea moral i fizic.

Proprietile proceselor $i strilor afective 'olaritatea proceselor afective const n tendina acestora de a ravita, fie n jurul polului pozitiv ( placut), fie n jurul celui ne ativ ( neplacut), i apare ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii difereniate a trebuinelor, aspiraiilor (totale sau pariale, de lun sau de scurt durat). -e obicei procesele afective sunt cuplate dou c&te dou n perec!i, cu elemente contrare% bucurie#tristee, simpatieantipatie, entuziasm#deprimare, iubire#ur etc. +ntensitatea proceselor afective indic fora, tria, profunzimea, de care dispune la un moment dat trirea afectiv. -in aceast perspectiv vom nt&lni unele stri afective intense i c!iar foarte intense i altele mai puin intense. +a este n funcie at&t de valoarea afectiv a obiectului, de semnificaia lui n raport cu trebuinele subiectului, c&t i de capacitatea afectiv a subiectului. ,urata proceselor afective const n meninerea, persistena n timp a acestora, indifferent dac persoana sau obiectul, care le#a provocat, sunt sau nu prezente. 3n sentiment poate dura un an, doi sau toat viaa, o emoie poate c&teva ore sau c&teva clipe; frica i roaza n faa unui accident persist i dup ce pericolul a trecut; dra ostea se pstreaz, c!iar dac fiina iubit nu mai este. $ceast proprietate are o foarte mare importan, deoarece, aliment&nd permanent semnificaia afecto en a unui stimul (obiect sau persoan), putem ine mereu treaz starea afectiv fa de el. -obilitatea proceselor afective e"prim fie trecerea rapid n interiorul aceleiai triri emoionale de la o faz la alta, fie trecerea de la o stare afectiv la alta. -in acest considerent ea trebuie deosebit de fluctuaia tririlor afective, care presupune tot o trecere de la o stare la alta, ns fr nici un motiv, fr s fie cerut de o solicitare obiectiv sau de vreo necesitate subiectiv. 6luctuaia tririlor afective este un indiciu al slbiciunii, imaturitii sau c!iar patolo iei proceselor afective. (xpresivitatea proceselor afective const n capacitatea acestora de a se e"terioriza, de a putea fi 1vzute2, 1citite2, 1simite2. +"teriorizarea, manifestarea n afar se realizeaz prin intermediul unor semne e"terioare, care poart denumirea de e"presii emoionale. C.A-IFICA)EA E/01II.0) %2P3 %A4IE. 50.E/A4 /(nia 6uria 8esentimentul +"asperarea Indi narea 7e"area 0in urtate a Tristeea 0uprarea 9&!nirea ,mbufnarea 9elancolia 9ila de Frica 6ucuria Iubirea -urpriz %ezgustul )u$inea

$n"ietatea 6ericirea $cceptarea 5ocul -ispreul 7inovia :evozitatea 3urarea (rietenia 9irarea $versiunea ;ena (reocuparea 9ulumirea ,ncrederea -etestarea 0uprarea )onsternarea 'inecuv&ntarea $mabilitatea 8epulsia 8emucarea s i:enele erea n e ,n rijorarea <eama ,nc&ntarea $finitatea -evotamentu l $doraia 3milina

$nimozitatea

$muzamentul 9&ndria

8e retul

Irascibilitatea -isperarea

Ostilitatea 3ra

-eprimarea

0paima =roaza 6obia (anica

(lcerea senz -ra ostea ual 8splata 9ila 0atisfacia +"tazul

Inteligenta emotionala Inteli enta emotionala este capacitatea de a ne recunoaste propriile sentimente si de a le identifica pe ale celorlalti, pentru a ne automotiva si pentru a folosi puterea emotiilor, atat in raport cu noi insine cat si in raport cu ceilalti.2 (-aniel =oleman, >Inteli enta emotionala2) Inteli enta emotionala este capacitatea de a simti sentimente (frica, bucurie, furie, tristete) si senzatii corporale (tensiune, destindere, prospetime, caldurta, culoare, z omote, contactul pielii etc.). Inteli enta emotionala mai inseamna faptul de a fi constient de toate aceste senzatii si sentimente, de a le e"prima, de a le identifica, de a le comunica, de a controla si de a amana impulsurile pentru un beneficiu, de a recunoaste ce depinde de sine si ce apartine celuilalt, de a inte ra nevoile sale in comportamente coerente, adaptandu#le realitatii e"terioare,si, in sfarsit, de a observa si a !ici sentimentele si nevoile celorlalti (intuitie) pentru a dezvolta relatii mai armonioase in recunoasterea reciprocta. Inteligenta Emotionala este formata din ? elemente% @ Intele erea mai buna a propriilor emotii @ =estionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii @ Intele erea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un rad de confort ridicat @ )rearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a ima inii personale )onform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile te!nice sau intelectuale. -ezvoltarea inteli entei emotionale reprezinta intele erea si estionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur. A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele ' 6iecare e"perienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie% 7 -a remarce emotiile 7 -a simta emotiile 7 -a sesizeze ce anume transmite emotia 7 -a dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii (racticand cele de mai sus cu re ularitate si sar uinta se poate imbunati nivelul de Inteli enta +motionala. (ana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de

cele emotionale. In realitate ambele au o importanta e ala. Inteli enta +motionala stabileste importanta emotiilor in viata de zi cu zi. Controlul Emotiilor $uto#controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui ne ate si reprimate. $uto#controlul emotional nu este un control totalitar. +"ista costuri mentale si fizice ne ative pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care pot supune la risc, andirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice. Inteli enta +motionala implica o politica in care persoanele au dreptul la ale ere in functie de cum isi e"prima propriile sentimente. -oua din cele mai importante abilitati sunt% - )um sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale - )um sa manipulezi impulsurile a resive $ceste doua abilitati sunt nucleul Inteli entei +motionale. Cateva te!nici pentru dezvoltare personala * 6aceti efortul de a va cunoaste mai bine, urmariti sa aflati ce fel de personalitate sunteti, obisnuiti sa practicati introspectia si autoobservarea. Identificati#va fricile si dorintele profunde. $utocunoasterea este piatra de temelie daca dorim sa ne imbunatatim inteli enta emotionala. + 8eflectati la sentimentele voastre. )onstientizati#va emotiile cu care va confruntati si asiti cele mai fine nuante ale acestora. Invatati sa le denumiti. 0puneti de e"emplu >ma simt confuz2, >neimplinit2, >neinteles2, >respins2, >rusinat2 si nu simplu >ma simt nasol2 , 6aceti distinctie intre andurile si sentimentele dumneavoastra. 0puneti >9a simt ne lijat2 nu >0imt ca ceilalti au treburi mai importante2. 8 $sumati#va sentimentele pe care le aveti. 8ecunoasteti ca >0unt elos2 nu ><u ma faci elos2. $nalizati#va mai bine propriile sentimente si nu actiunile sau motivele celorlati. )autati sa va identificati nevoile emotionale neimplinite. 9 6olositi#va de sentimentele pe care le aveti pentru a lua decizii. Intrebati#va% )um m#as simti daca as face astaA )um m#as simti daca nu as faceA )um ma simtA )e m#ar ajuta sa ma simt mai bineA : 6olositi#va de sentimente pentru a va fi"a obiectivele. =anditi#va cum ati vrea sa va simtiti sau cum ati vrea sa se simta cei din jur, clientii, partenerul,copiii vostri. ; 7alidati sentimentele celorlati. $ratati empatie, intele ere si acceptare pentru ceea ce simt cei din jur. :u#i criticati, judecati, controlati sau etic!etati. < Invatati sa faceti fata sentimentelor ne ative. 6olositi de e"emplu ceea ce de obicei denumim ca fiind minie, enervare, ca sa va simtiti mai dinamizati si ener izati. = 6iti sinceri si e"primati intr#un mod cat mai obiectiv ceea ce simtiti. :u afirmati >3rasc ciorapii astia2 sau >$dor cafeaua cu frisca2. 0unt e"primari care si ur nu reflecta ceea ce simtiti cu adevarat. *> Invatati sa va identificati emotiile mai de raba decat sa etic!etati oamenii si situatiile. (entru aceasta enuntati propozitii alcatuite din trei cuvinte, care incep cu >9a simtB2 sau >0untB2. >0unt nerabdator2, nu >+ste in rozitor ce se petrece2 sau >9a simt ji nit2 si nu >+sti un nenorocit2. ** +vitati oamenii care va fac sa va simtiti inconfortabil. -eoarece emotiile sunt

conta ioase, pana veti reusi sa mai cresteti interior si sa puteti face fata emotiilor ne ative care vi le provoaca, este o atitudine inteleapta sa evitati anturajul care va enereaza stari proaste. Exercitii pentru cresterea E?&ului * 6a o lista cu primele trei lucruri care sunt cele mai importante in viata ta. (oti sa ai acolo% familia, cariera, sanatatea, prietenii * tu stii cel mai bine. + (entru fiecare dintre cele trei puncte, scrie in cat mai multe cuvinte care e scopul tau. 10a casti foarte multi bani2, 10a fiu foarte iubita si respectata2 etc. , (e o scara de la unu la cinci, cat de tare ti le indeplinestiA -a#ti noteC 8 Identifica motivele pentru care nu ai punctajul ma"im, cele care tin de tine. In felul acesta, vei sti ce emotii trebuie sa#ti controlezi si vei fi din ce in ce mai atentDa. 0uccesul se obtine cu efort. -efinit, inteli ena emoional este o competena emoional care ne ajut s ne abordm emoiile i s le aplicm la situaiile din viaa noastr de zi cu zi. (ersoanele care au capaciti emoionale bine dezvoltate, au mai multe anse s fie mulumii n via i eficieni, i stp&nesc bine sentimentele i abordeaz corect sentimentele celorlali. $cest tip de inteli en vine s completeze inteli ena lin vistic, lo ic i matematic, spaial etc. Aptitudinile c!eie ale inteligenei emoionale sunt' - cunoa$terea emoiilor # capacitatea de a recunote sentimentele atunci c&nd apar i de a nu le elimina dac nu ne convin% E0unt furiosD furioasCE n loc s#mi En !itE furia sau s iau un calmant. - gestionarea emoiilor # capacitatea de a aborda emoiile neplcute, dup ce le#am acceptat c le simim. E,mi ocup timpul cu o activitate care m face s m simt bine E. - automotivarea # emoiile ne fac mai puternici sau mai neputincioi. E0#mi dezvolt o form de autocontrol emoionalE - recuno$terea emoiilor # s#mi detectez cu mai mult precizie emoiile i s#mi construiesc propriul Esistem de lucruE cu ele. +ste necesar analiza emoiilor de baz cu care ne confruntm, pentru a afla dac suntem inteli eni emoional. $stfel de emoii ne dau posibilitatea s% s ne cunotem, s ne revizuim trecutul, s revitalizm prezentul, s redirecionm viitorul, s sesizm sc!ema comportamentului nvat n familie