Anatomie - curs nr 3

Ovogeneza Celulele germinale primordial cu origine enodermala, cand sexul genetic definit este cel feminine XX, vor popula gonada primitiva, viitorul ovar(glanda sexuala feminina). Ovogeneza incepe in cursul lunii 3 de viata intrauterina. Ovogoniile, prin diviziuni mitotice ajung pana in luna 5 de viata intrauterine la un nr de aprox 6 milioane. In aceasta perioada, o parte dintre ovogonii se transforma in ovocite 1 (primare), iar o parte dintre acestea intra deja in profaza diviziunii primare.

Prin procese de degenerare celulara, pana la nastere, nr ovocitelor primare ajunge la 700.000-2 milioane. La momentul nasterii, avem 700.000-2 milioane. Din acest moment(nasterea), ovocitul primar intra in faza de asteptare sau profaza suspendata. Pe aceste ovocite primare le putem gasi in 2 ipostaze: 1. Ele intra in profaza diviziunii primare pe care o parcurg pana la diploten 2. Ele parcurg profaza diviziunii primare, ramanand intre profaza si metafaza(dictioten)

Profaza suspendata are o durata variabila; mai scurta pana la pubertate si mai lunga pana la menopauza. Cu cat aceasta profaza e mai lunga, cu atat creste riscul anomaliilor cromozomiale si apare posibilitatea indicatiei de avort. Ciclul ovarian consta in modificarile ce apar in corticala ovarului, respectiv ciclul follicular(dezvoltarea foliculilor ovarieni) si ciclul ovogenetic(maturarea ovulului) Ciclul follicular Ovocitul primar din corticala ovarului e inconjurat de un strat de celule turtite, impreuna cu care formeaza foliculul primordial. La nastere, nr folicululilor primordiale=nr ovocitelor primare(700.000-2 mil). Pana la pubertate, nr acestora se reduce la 40.000.

Celulele din jurul ovocitului devin cubice si vor lua numele de celule foliculare. Stadiul se cheama folicul primar. Intr-o prima faza, membrana ovocitului primar vine in contact direct cu celulele foliculare. Ulterior, celulele foliculare secreta mucoproteine(glicoproteine) care formeaza o membrane anhista sau acelulara(membrana-zona pellucida) Intre acestea si membrane ovocitului primar se delimitateaza spatiul perivitelin(in care sunt expulzati globulii polari). Sub influenta hormonului FSH, celulele foliculare prolifereaza, formand mai multe straturi celulare(folicul evolutiv-in crestere)

Cele mai profunde celule foliculare prezinta prelungiri digitiforme, care traverseaza membrana pellucida si membrana ovocitului. Au rol in transportul substantelor nutritive(active) si hormonilor(estrogen). Intre celulele foliculare apar spatii de clivaj(spatii virtuale) care conflueza, formand cavitatea (ANTRUMUL follicular). Stadiul se cheama folicul pe cale de maturatie. Celulele foliculare se aseaza astfel pe 3 niveluri:

Acesta ajunge la dimensiuni de 6-12 mm si se apropie treptate de suprafata ovarului. In apropierea ovulatiei, el ajunge la dimensiunea maxima de 15 mm si se va numi folicul matur de Graaf. Incepand cu stadiul de folicul in crestere(evolutiv), in jurul acestora, se gaseste o membrane conjunctiva (apartine ovarului) Koehicker Sldvyanski. Tunicile foliculului ovarian In jurul membrane K-S, stroma conjunctiva a ovarului formeaza 2 tunici: tunica interna prezinta numeroase capilare inconjurate de celulele secretoare de hormone estrogeni. Tunica externa e o structura conjunctiva cu plexuri vasculare din care se desprind capilarele tunicii interne

Ciclul ovogenetic se petrece parallel cu ciclul follicular, timp in care ovocitul primar parcurge fazele diviziunii primare(reductionala), devenind astfel ovocit secundar si aparand primul globul polar(moare). Volumul citoplasmatic al ovocitului nu se modifica substantial. Ovocitul secundar intra in diviziunea secundara(ecvationala) sic and ajunge in metafaza divizunii secundare, are loc si ovulatia. La momentul ovulatiei, e eliminate pe suprafata ovarului ovocitul secundar aflat in metafaza diviziunii secundare. Ovocitul secundar isi definitiveaza si cea de-a doua diviziune secundara(ecvationala) numai in cazul fecundatiei. Scopul final al ciclului ovarian, ciclulul follicular si ovogenetic e acela de a matura ovulul Ciclul ovarian e sub dependent hormonala(ciclul hormonal) impreuna cu care determina modificari ciclile la nivelul mucoasei uterine (ciclul menstrual). Ovulatia(ponta ovulara) consta in eliberarea pe suprafata ovarului a ovocitului secundar aflat in metafaza diviziunii secundare(viitorul ovul), care este rapid captat de trompa uterine. La om, ovulatia se petrece spontan, periodic, la aproximativ 4 saptamani/28 zile si nu are legatura cu activitatea sexuala. Fata de ciclul menstrual, ovulatia are loc in ziua 14+- o zi fata de prima zi a menstruatiei. Aceasta se gaseste sub influenta mai multor factori : 1. Nervos(cortexul cerebral+sistemul limbic) 2. Hormonal(axa hipotalamo-hipofizar) 3. Ovarieni(follicular+ovogeneza)

In apropierea ovulatiei, foliculul matur de Graaf se apropie de suprafata ovarului (ovarul nu prezinta albuginee si nu e acoperit de peritoneu), unde determina o bombare palida(nu rosie). Bombare=stigma inconjurata de o zona hiperemica(rosie, puternic vascularizata) si la un moment dat, rupe structura de deasupra, astfel incat ovocitul secundar inconjurat de coroana radiata ajung pe suprafata ovarului. El e captat rapid(max 2 min) de trompa uterina prin: 1. Absorbtie tubara 2. Miscari peristaltice(pre-ovulatorii) ale trompei uterine 3. Miscarile cililor mucoasei trompei uterine. In mod normal, ovocitul secundar, inconjurat de coroana radiata, ajunge in treimea distala a trompei uterine unde poate avea loc (sau nu) fecundatia. In absenta fecundatiei, ovocitul nu isi termina diviziunea, moare si e eliminate spre cavitatea uterine si apoi prin menstruatie. Evolutia folicului ovarian Dupa ovulatie si eliberarea pe suprafetei ovarului a ovocitului 2 inconjurat de coroana radiata, restul structurilor foliculare sufera modificari de 2 tipuri: 1. Modificari immediate si constant 2. Modificari la distanta si in functie de fecundatie

1. Foliculul restant se increteste(cuteaza) si e invadat de vase sangvine din jurul celulelor foliculare, se incarca cu un pigment galben si se vor numi celule luteotrofe.

Acest folicul restant se va numi folicul galben sau corp galben. 2. Daca fecundatia nu a avut loc, corpul galben mai creste 8-9 zile, timp in care secreta progesteron( el da culoarea galbena). Din acest moment, ziua 23-24, in functie de fecundatie, evolutia corpului galben e: Daca fecundatia nu a avut loc, foliculul se atrofiaza si devine corp alb(cicatricea albicans) Daca fecundatia a avut loc, corpul galben se hipertrofiaza, creste mult in volum, astfel incat in luna 4 de sarcina, volumul lui poate ajunge la o treime din ovar, timp in care se secreta progesterone. Dupa luna 4, functia lui e preluata de placenta. Acest corp galben se numeste corp galben de sarcina, iar secretia lui progesteronica e esentiala pentru pregatirea mucoasei uterine si nidatia oului.

Ciclul endometrial(menstrual) Mucoasa uterine adera direct la tunica musculara, miometru. Uterul nu are submucoase! Mucoasa uterine e formata dintr-un epiteliu unistratificat, cu un polion asezat pe o membrana bazala. Mucoasa e formata din 3 straturi: stratul bazal corespunzator fundurilor de sac ale glandelor uterine. Stratul spongios corespunde partilor dilatate ale glandelor uterine. Stratul compact corespunde suprafetei interne a cavitatii uterine si prezinta deschiderile glandelor uterine. Statul bazal, cel mai vascularizat, asigura regenerarea. Se mai numesc straturi hormono-dependente.