Aplica{ii

2. Indicali citeva fenomene de limbl ahibuite substratului gi asimilate de latina dunireand. 3. Numili ciliva dintre termenii utilizati in literatura de specialitate pentru a denumi perioada de unilate a
limbii romine dinaintea despirlirii ei in cele patru dialecte. 4. Cum explicali ,.conservarea" latinitnlii limbii romane
neromanic? 5. Care este ori$nez vocdei d?

1.

Preciza{i cateva dintre trdsiturile care individualizeazl limba romdnd intre celelalte limbi romanice.

in

condiliile dezvoltbrii

ei ink-un

mediu

6. 7. 8. 9.
1

Care este originea vocalei i? Care este originea diftongilot ea Si oa? Care este originea afiioatelor gi f? Care este originea africatei ,fl 10. Care este originea fricativei g?

pinsare ligamentum pontem picula ungula foliam cubitum leporem boletus sdrpens t6rra agnellum habunt genuculum nubilum cuneus hdrbam
mensa

prin rotacism? Exempiificali. prin betacism? Exemplifica.ti. i3. Ce se inlelege prin sincopi? Exemplificali. 14. Ce se inlelege ptin metatezd2 Exemplifica{i. 15. Ce se inlelege prin propagare qi anticipare? Exemplificali. 16. Ce se inlelege prin apocopE. Exemplificali. 17. Ce se intelege prin aferezi gi protezi? Exemplificali. 18. Ce este o lege foneticd? Da{i exemple de trei astfel de legi care au aclionat in evolutia limbii rom6ne. 19. Care este definilia genealogici a limbii romdne? 20. Ce se intelege prin romdna comuni? 21. Oferili cAteva argumente ?n favoarea continuitdlii romane$ti la nordul Dunirii. 22. Ce este,,teoria" imigrafionistd? 23. este latina populard qi care sunt principalele sale izvoare de cunoaEere? ^Ce 24 . In ce constl metoda compsrativ-istoricd Si cine a eiaborat-o? tr'aceli evolufia fonetici a urmitoarelor cuvinte latineEti, urmirind transformirile care au avut loc in trecerea Ia limba romani. stabili{i, pentru fiecare etapio ce transformrri s-au produs:
1. Ce se inlelege 12. Ce se inlelege

directus subire

oblitare

s.ma
sella in&grum bubalus scandula fErvere mustacea t6sta spinalis radia srcmutare *oricare

vigilare
veteranus

oricla
canem 63

8. Origirrea mai mult c* perf'ecttrlui inejicativultli

.TES"I'E (; RI T-A Subctasa verbelcr cu sutjxul --cz (< lat- -izoj irnheigiilit pi a regularirnt flcxiunea yer$elor de: romdnesc tretruie cilrtatfi : A. in irnperfectuI gonjunctivului latin: B. in mai mult ca pcrlbctul confrtnctivului latin: C. pe teren rermanesc" fiind cl crealit eJirr epoca rominei comune:

l.

A. ccn.ir.tgarca [: B. coniugarea a Il-a;

cern.iugare* a Ill-a: conittt:at'L::) i| I\/-;t: 2. t.a t:rigine. latirra avca: A. o singuri eliatezd: acl"ivi 1i[in g;11t: iill

t'. I).

D. intr-un positril irnprr"rmul

9. Sir-rgurclc {irrmc
B.

clirr limhu slar'[' clinrclosicc elin pat'aclig,nra

coniunctivului prez.ent rom$nesc sunL . A. gglc p*ntru singular;

cete pentru pturaf : (.1. cr:le pcntru persoana I (singttlar 5i grlrrral): D. celc pentru persoana a [[]-a {singtrlar 9i plurul1.
.sri eiin structura

derival cclelaltc cliatezc ): tl. rlqrui di*tcze : activir 5i p*sivi1: ('. eiouu diatezc: atctir'il 5i rl*riic: il. cJou* diatezc: ;:rasil'a ;i tttctiic: L:. trei diateze: actir.uii. pasivir ;i nrtdiu. 3. verhe [e eieponente {dc' tipul'. *rlyi, puti. '}rttiri} *rau ce le eare avc&u: A. feir:me pasive 1i intcies actir.': B. lorme actirre ryi infcles pasir': (,1. Jarme medii 6i irrfe les acLir': D. lormc reflexive 9i in[eles Pasiv 4. l;eneimenul iotacir.drfi vsrhelor se rl'{'eri l:r: A. disp:rrilia voe*lei {itrale: inaitttu elc * c<tttscant palarali: B. amulirea lrri *"rr finirl in hiat' C. alterurc* unei consoane cientale (din

I0. Atlsenla coniuncliei-m*rfbm

coniunetivului este posibita ({*r5 prtvocarea utrci c*nfuz,ii cu indieativui ): A. nur*ai ia Persoana I singular:

finaiul radicalului) suh infirrenta

une

vocaie palatate in hiat cu -(i: inchiderea vercalei finale. 5. Desinenta *i (ca marcd de persoana a II-a sinSulari se explic& etinrologic: ,r\- numai [a ceiniugarea l: B. numai la coniugarea a II-a; {'. numai Ia cerniugarelt a lll-a: D. numai la caniugares a lV-a. 6. Desinenta -*Ir de i* imperlbct persoana ir [[i-a plural este:

t).

Care dintre urm&taerele variante conline un tipar sintactic inapl s[ exprime viiteirul tn limhit romfini (veche snuipi rnocler*fi): A. s vreu +" infinitir.'ul; B. e aveg +" c*njunetivul: C. t! $va + gerun:.:iul; D. avre$ + ccnjunetirrul; E. a.fi + gerunziul.
I

l.

B. numai la persoana a f l-u; C. numai la pers*ana f 5i a ll-a: D. numai la persnana a [ll-a'

12. Dintre cele p&trlt moduri

nepersonalc

romAnepti, (cel nrai probatril) nu a ltrsl mt"r;tenit din iatind modul: A. in{lnitir';

B. gerunzlu: C. partieipirr: t). supin.

Ma.ioritatea cercetdtorilerr e.tplicd stiucturilc acordat (de tipul: lira vihranda; gerunziul cu valari spumegunde) Prin : A. influenla slar'ftl B. influenfa neo-greaci: C" influentru fiancez*: D. influenla latinei savante" 14. Segmentul desinenlial -rri- de la pluralul mai mult oa perfbctului (cantaserdm, cantaserd{i, cantaserd) se explic[ Prin: A. fbrmele cclrespunzirtoare din latinir; B. inflr-renfa analogicE a ltrrmelor de perfect plural;
64

I3.

A. etirn*logici: B. imprurnr:tatir; C. analogic6; D. o renriniscenlA

din substratul dac.

7. Limba ram6nd a mo$tenit din latinE at6t forme de perfect tare, c&t 9i {trrrne de perfect stab. Acestea din urmd se caracterizau prin:

A. accentuare pe radical; B. accentuare pe flectir' (in afara radicalului): C. reduplicare; D. absenfa segmentului desinential -rrt- la
plural.