Anatomie uman Anatomia uman este studiul structurii macroscopice a organismului uman corelate cu dezvoltarea, funciat si semnificatia clinic.

Cea mai veche stiint medical, anatomia uman si are originile n nceputurile civilizatiei antice grecesti. Semnificatie.Din greaca ana = de-a curmezisul si temnein = a tia.Termenul grecesc pentru anatomie(anatome nseamn a tia cu separare, av!nd acelasi sens ca termenul latin pentru disectie. Anatomia este stiinta mam a medicinii clinice.Anatomia a dat nastere la stiinte medicale fiice " anatomie patologic, fiziologia, neuroanatomia, histologia si citologia(anatomie microscopic , em#riologie (anatomia dezvoltrii si antropologia. Organizare. Anatomia sistemelor este organizat conform sistemelor functionale " pielea, sistemul musculoscheletal, sistemul nervos, sistemul circulator, sistemul respirator, sistemul digestiv, sistemul urinar, sistemul reproductiv si glandele endocrine. Anatomia topografic are legatur cu toate sistemele gsite ntr-o portiune a corpului, de e$emplu " spatele si e$tremitatile, toracele, a#domenul, pelvisul, capul si gatul. Anatomia functional face legatura ntre structur si functie. Anatomia clinic evidentiaza structur si functia legate de practica medical si alte specialitti medicale, de e$emplu " o fractur cu deplasare a humerusului poate leza nervul radial adiacent, rezult!nd astfel paralizia muschilor e$tensori ale ante#ratului si pumnului cu pierderea sensi#ilittii pe cea mai mare parte a fetei dorsale a m!inii. Terminologia anatomic Pozitia anatomic.Toate structurile sunt descrise si numite frecvent n functie de pozitia anatomic, n care individul este n ortostatism(sau clinostatism si decu#it dorsal cu #ratele pe l!ng corp, palmele privind nainte, gam#ele apropiate cu picioarele si capul orientate nainte. Adjectivele anatomice sunt aran%ate ca perechi de antonime. Anterior/posterior Anterior(ventral) este ctre fata anterioar a corpului. Posterior(dorsal) este ctre fata posterioar a corpului. Palmar este fata ventral a m!inii. Plantar este talpa piciorului. Proximal/distal Proximal este apropiat de median sau aproape de originea&rdcina structurii. Distal este departe de originea&rdcina structurii. Extern/intern Extern(superficial) este aproape de suprafata corpului. ntern(profund) este mai apropiat de centrul corpului.
Pagina 1

!uperior/inferior !uperior(cranial" cefalic" rostral) este ctre cap. nferior(caudal) este ctre coada sau #aza coloanei verte#rale. #edial/lateral #edian este n planul mediosagital. #edial este ctre planul mediosagital. $ateral este departe de planul median. %entral/periferic %entral este ctre centrul masei corporale. Periferic este departe de centrul masei corporale. Pronatie/supinatie Pronatie este cu suprafata ventral n %os. !upinatie este cu suprafata ventral n sus. Planuri anatomice definesc cu precizie localizarea structurilor. Planul mediosagital este verticala ntre linia median anterioar si linia median posterioar, mpartind corpul n dou %umtti(dreapt si st!ng . Planurile parasagitale(paramediene) sunt paralele cu planul mediosagital. Planurile frontale sunt verticale si perpendiculare pe planul mediosagital. Planul mediofrontal mparte corpul n dou parti(anterioar si posterioar . Planurile transversale(orizontale) sunt perpendiculare pe planul mediosagital si pe planurile frontale mprtind corpul n sectiuni transversale. Axul este definit de intersectia a oricare dou planuri. Axul vertical este definit de intersectia planurilor mediosagital si mediofrontal. Axe anteroposterioare sunt definite de intersectia planurilor transversal si sagital. #iscri anatomice sunt descrise deo#icei ca perechi de antonime. &lexie/extensie apar deo#icei n planurile mediosagital sau parasagital. &lexia aduce mpreun suprafetele ventrale primitive(e$. ndoirea cotului &lexie plantar este fle$ia n %os (adevrata fle$ie a piciorului la nivelul articulatiei gleznei. &lexia dorsal este fle$ia n sus (e$tensie a piciorului la nivelul articulatiei gleznei. Extensia este miscarea de deprtare de suprafata ventral (e$. ntinderea gam#ei la nivelul articulaiei genunchiului . A'ductie/adductie deo#icei apare n planul mediofrontal. A'ductia (fle$ia lateral este miscarea de deprtare de median, de degetul mi%lociu, sau departe de al doilea deget de la picior, sau privirea lateral.Deviatia radial este a#ductia m!inii la nivelul articulatiei pumnului. Adductia este miscarea spre median, spre medius, spre al doilea deget la picior, sau aducerea picioarelor unul l!ng altul.Deviatia ulnar este adductia m!inii la nivelul articulatiei pumnului. (otatie medial/rotatie lateral deo#icei apar dup un a$ vertical.

Pagina 2

(otatia medial este miscarea unei suprafete ventrale spre median (e$. aducerea unui mem#ru toracic peste piept . (otatia lateral este miscarea unei suprafete ventrale departe de median(e$. orientarea capului ctre o parte . (idicarea/co'or)rea deo#icei sunt miscri n sus si n %os dup a$e orizontale. (idicarea(elevatia) ridic sau misc structurile cranial(e$. ridicarea umerilor . %o'orarea misc o structur caudal(e$. orientarea ochilor ctre n %os . Protractie/retractie sunt n general miscri n afar si nuntru. Protractia misc o structur anterior(e$. proiectarea anterioar a mandi#ulei, mpingerea n fat a umrului . (etractia misc o structur spre median(e$. retragerea unei lim#i n protractie n cavitatea oral . Pronatie/supinatie se refer n general la mem#rul superior. Pronatia de e$emplu, este o rotatia median, astfel ncat palma priveste posterior. !upinatia este rotatia lateral astfel ncat palma priveste anterior. nversie/eversie se refer n general la picior. nversia roteste suprafata plantar spre interior. Eversia roteste suprafata plantar spre e$terior. #iscri specifice a unor structuri particulare. Opozitie/repozitie a policelui, este caracteristic uman unic, care se refer la rotatia dup o a$a rezultant. %ircomductia este o miscare com#inat din dou perechi de miscri, cum ar fi fle$ie&e$tensie cu a#ductie&adductie. *oca'ular anatomic ' cuvintele si lim#a%ul folosit n medicin.Desi voca#ularul anatomic depseste ())) de termeni, deo#icei este un rationament pentru fiecare termen care l face s fie memorat mai usor. +omina Anatomica.*ndrumri pentru numirea structurilor anatomice au fost sta#ilite de Comitetul +nternational de ,omenclatur Anatomic(+A,C . -e impune folosirea unui singur nume pentru fiecare structur anatomic fr alte alternative. eponimele vor fi nlturate(eponim " gr. eponymos = numit dup ./n nume pentru orice (#oli, organe, functii locuri , adaptat dup numele unei anume persoane. Termenii anatomici vor fi n latin, ori de c!te ori se poate. Termenii tre#uie s fie scurti, simpli si e$pliciti. -tructurile de vecintate vor avea nume asemntoare ori de c!te ori este posi#il(e$. artera femural, vena femural, nervul femural, inelul femural, canalul femural . Ad%ectivele de diferentiere vor fi aran%ate ca antonime(e$. ma%or-minor, medial-lateral . +omenclatura practic.-tructurile anatomice au avut mai multe denumiri n ultimele dou milenii si %umtate. ,n lim'i vec-i sau iesite din uz.(e$. esophagus, greac. ileum, latin Cei mai vechi termeni se gsesc n scrierile lui 0ipocrate din Cos. De cele mai multe ori, termenii se traduc printr-o descriere plin de informatii(e$. duodenum, latin, lung c!t 12 ltimi de deget . 3ulti termeni originali au fost trandusi n lim#a rom!n(e$. arteria profunda brachii a devenit artera #rahial profund .
Pagina 3

Prin termeni descriptivi (e$. apendice vermicular n form de vierme . ,n concordant cu pozitia relativ n corp(e$. muschiul intercostal e$tern . ,n concordant cu functia .ndeplinit (e$. m. levator scapulae . Prin eponime asociate cu mitologia(tendonul lui Achile , dup numele primei persoane care a descris structura(cercul lui 4illis , sau dup numele primei persoane care a asociat structura cu o malformatie sau cu o #oal(canalul lui 0unter . 3ulte te$te anatomice, n corcondant cu +omina Anatomica, evit s foloseasc eponimele. Deoarece n uzanta clinic persist multe eponime si pentru c acestea reflect istoria #ogat a anatomiei si medicinii, cele mai folosite eponime sunt recunoscute i de noi. Cunoasterea voca#ularului anatomic este singurul prim pas n stp!nirea anatomiei.-tudiul anatomiei este mai #ine a#ordat prin logic dec!t prin memorare mecanic. ,ntelegerea anatomiei p!n n punctul n care esti apt s o folosesti c o unealt medical cere integrarea structurii n relatie cu functia. *ntelegerea structurii conduce adesea la ntelegerea functiei. *ntelegerea functiei %ustific logic de multe ori structura. ,ntelegerea dezvoltrii unei structuri clarific de multe ori relatii comple$e.(e$. inervatia diafragmului cu originea durerii iradiate . Principiul anatomic este frecvent folosit ca #az pentru diagnostic sau alegerea tratamentului ntr-o pro#lem clinic.Anatomia sta#ileste fundamentul pentru o#servatia clinic, e$amenul fizic, interpretarea semnelor clinice si a investigatiilor ca si #az pentru tratament.

Pagina 4