UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAII

REFERAT AP POTABIL l AP UZAT, TRATARE, DISTRIBUIE, EPURARE Minist ti! "! !#$% %! SBR

C&!%!'&!( Al!) n"% C&i*%! n An -M %i C+,#i n Al!) n"% i,*n! Alin T-.-' % S n"% An$l II, M st!% t
1

CUPRINS/ 01 T!&n*l*2ii n!'*n3!n4i*n l! +n in"$st%i 0101 P*l$ %! #!i1 # #*t .il- (i '! $5 t-6666666661111117 !#*'ii n* st%!1111111111111111111111111111111111111111111111111111111 3

#!l*% 8 #%!*'$# %! , 9*%

01:1 T!&n*l*2ii 't$ l! "! *.tin!%!

#!i #*t .il!1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111; "!

0171 T!&n*l*2ii n!'*n3!nti*n l! "! *.tin!%! #!i #*t .il! $tili5 n" #%*'!s! ,!,.% n 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111< 01;1 I,# 't$l t!&n*l*2iil*% n!'*n3!nti*n l! "! #*t .ili5 %! #!i11111111111111111111111111111111111111111111=

:1 Minist ti! "! !#$% %! SB6666666666666666666666666666661> :101 D!s'%i!%! 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111> :1:1 D*,!nii "! $tili5 %!111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111> :171 P%in'i#i$l "! ?$n'ti*n %!1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111> :1;1 A$t*, ti5 %! '*,#$t!%i5 t 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111110@ :1<1 M*nt 9 A Inst l %! st tii "! !#$% %!111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111100 :1B1 R!'*, n" %i !3 '$ %! !?l$!nt666666666666666666666611110: :1C1 Int%!tin!%! st tii "! !#$% %! SBR66666666616666666666661110; Bi.li*2% ?i!111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111110;

0. Tehnologii neconvenionale n industria apei. apa potabil i cea uzat

0101 Poluarea apelor preocupare majora a epocii noastre Ca o reactie la amploarea pe care a cunoscut-o dezvoltarea tehnologica in ultima vreme, societatea contemporana a devenit din ce in ce mai preocupata de asigurarea si mentinerea

sanatatii oamenilor.
Tehnologiile moderne, calamitatile naturale, situatiile de criza distrug rapid capacitatea apei de a mentine viaa. Sursele de apa sunt tot mai mult contaminate, ca urmare a cresterii demografice si a evacuarii

necontrolate de ape industriale uzate sau de poluanti chimici din agricultura. n agricultura contemporana sunt folosite cantitati rte mari de erbicide! pesticide! ingrasaminte cu azotati etc.! care ajung in lacuri! rauri sau surse subterane. "iteratura de specialitate mentioneaza ca! la nivel mondial! s#au descoperit deja peste $ %%% de compusi chimici in apa potabila si tot mai multe asemenea substante ajung in ea. &pre e'emplu! anual in &() industria evacueaza in atmosfera! in sol sau in apele de suprafata $!* miliarde de litri de poluanti chimici.
Cu toate ca exista 60 de standarde emise de gentia de !rotectie a "ediului, monitorizarile e#ectuate anual arata ca in S$ aproximativ %umatate din sursele de apa pentru orase depasesc valorile impuse de standardele #ederale de sanatate. &n ultimii ani, aceste depasiri drastice au a#ectat peste 120 milioane de locuitori. Cercetatorii au sta'ilit ca operatia de clorinare este folosita cel mai frecvent pentru

corectarea indicatorilor microbiologici! deoarece se considera ca asigura o apa curata! pura si fara germeni patogeni.
St ti! 'l*%in %!

)areori exista un oras in care apa nu este dezin#ectata sau sterilizata prin adaos de clor, compusi cu argint sau prin iradiere cu lampi de cuart. *ac+ apa ast#el tratata este 'auta in mod constant, multe dintre procesele care ar tre'ui sa ai'+ loc pentru a realiza sterilizarea apei se petrec chiar in interiorul corpului uman. *in consumul

constant al unei asemenea ape pot rezulta consecinte dramatice! constand in afectiuni dintre cele mai grave! cum ar fi cancerul. +and clorul din apa intra in contact cu materia organica! ajungand in corpul uman! formeaza diversi compusi halogenati. ,upa unii cercetatori! clorul este cel mai mare si mai dur -ucigas. al timpurilor moderne! fiind o otrava insidioasa. /ulte dintre studiile si cercetarile din domeniul medical il considerau inofensiv! insa in prezent constatarile sunt cu totul altele! ducand la concluzia ca prin folosirea clorului la tratarea apei de baut se previn epidemii ale unor boli! dar se produc alte imbolnaviri. /ai mult chiar! unii cercetatori se incumeta sa afirme ca prin clorinare! practic! -se ucide apa. si! implicit! organismele obligate s#o bea. Prin consumul apei clorinate se realizeaza practic o sterilizare a sangelui! astfel pregatindu#ne noi insine un teren propice pentru diverse afectiuni.
$n puternic semnal de alarma este tras, de asemenea, de catre cercetatori si in cazul prezentei #luorului in apa, care are consecinte la #el de dezastruoase ca si ale clorului. *in pacate, #luorinarea este #olosita aproape la #el de #recvent ca si clorinarea. *epartamentul de Sanatate din Canada a aratat ca procesul de puri#icare a apei tre'uie im'unatatit, pentru a elimina ast#el riscurile de cancer determinate de prezenta cloro#ormului rezultat ca produs secundar in procesul de clorinare. &n ciuda acestor constatari, multi oameni acorda inca o atentie redusa pentru apa pe care o 'eau. Societatea se asteapta ca apa curata sa #ie permanent disponi'ila la retea. pa tratata chimic cu clor si #luor este acceptata #ara retineri ca #iind cea mai 'una. *ar sanatatea si vitalitatea apei inseamna mai mult decat indepartarea poluantilor chimici. Cercetarile e#ectuate pe plan mondial asupra su'iectului sunt complexe si extrem de importante si captivante. *ar societatea moderna are totusi nevoie permanenta de apa potabil si! ca urmare a acestui
,

fapt! se impune gasirea sistemului cel mai putin agresiv de alimentare a populatiei cu apa potabila.
01:1 Tehnologii actuale de obtinere a apei potabile pa pota'ila este cea utilizata in alimentati a umana si care satisface o serie de conditii fizico#chimice si organoleptice ce permit consumul sau fara a periclita sanatatea. +onsumul zilnic de apa potabila! raportat la numarul de locuitori! este mare! deoarece aceasta nu se utilizeaza numai pentru baut! ci si in cadrul activitatilor casnice! al serviciilor publice si in industria alimentara. +u toate acestea! din consumul total de apa! apa potabila are ponderea cea mai mica! dar de importanta primordiala. "ivrarile si consumul de apa potabila au crescut odata cu dezvoltarea urbanizarii si cresterea gradului de industrializare a economiei. !ro'lema apei este grav a#ectata de doua cauze- lipsa completa sau insu#icienta lucrarilor care sa #aca posi'ila #olosirea in scopuri sociale si economice a intregului stoc de apa utiliza'il al #luviilor, raurilor, lacurilor si apelor su'terane, permitand aducerea apei in locurile necesare, in cantitatea si la timpul necesar. - poluarea crescanda a apelor, atat a celor interioare, cat si a celor maritime si oceanice. Cantitatea de apa necesara unui om pe zi variaza in #unctie de mediul in care traieste, de nivelul de trai, de gradul de civilizatie etc. $n om matur consuma zilnic, pentru 'aut, circa (/ g apa01g de greutate corporala. pa pota'ila se o'tine prin diverse tehnici de puri#icare, adoptate in #unctie de numarul de consumatori, calitatea initiala a apei, tipul sursei 2de adancime sau de supra#ata3, modul de distri'uire a apei catre consumatori etc. Tehnologia clasica de o'tinere a apei pota'ile implica etape succesive de decantare, tratare chimica, #itrare, cu consumuri materiale, energetice si de manopera #oarte mari, aspecte care au determinat din ce in ce mai mult inlocuirea acesteia cu tehnici moderne, per#ormante, cum sunt procesele mem'ranare. Conditiile pe care tre'uie sa le satis#aca apa pentru a avea calitatea de 4apa pota'ila4 sunt reglementate in #iecare tara de standarde care, in general, sunt ela'orate pe 'aza prescriptiilor organizatiilor nationale si internationale din domeniul sanatatii umane 2"inisterul Sanatatii si 5rganizatia "ondiala a Sanatatii3. &n )omania, sursele de apa naturala sunt relativ sarace si distri'uite neuni#orm in timp si spatiu. 6le sunt constituite din ape de supra#ata 2rauri interioare, lacuri naturale sau arti#iciale si #luviul *unarea3 si din ape su'terane. *esi "area 7eagra constituie o resursa de apa deose'it de importanta, ea nu poate #i deocamdata luat in considerare datorita di#icultatilor tehnice si economice de desalinizare a apei de mare. *atele statistice arata ca circa 80-8/9 din populatia ur'ana si 10-1/9 din cea rurala este racordata la sisteme centralizate de alimentare cu apa, iar instalatiile de captare, transport, pompare, tratare, inmagazinare si distri'utie asigura pe ansam'lul tarii un de'it de ap+ de circa 11/ - 120 m(0s. cest de'it s-a dovedit insu#icient si de aceea s-a impus necesitatea promovarii de noi tehnici si tehnologii de tratare si marire a capacitatii instalatiilor de distri'utie a apei. &n acelasi timp, tre'uie rezolvata o alta pro'lema

cu care se confrunta populatia din anumite zone geografice ale tarii noastre si anume imposibilitatea aplicarii tehnologiilor clasice de potabilizare sau utilizarea acestora in conditii neeconomice.
&nstalatiile actuale utilizate pentru pota'ilizarea apei sunt #ie uzate #izic si moral, #ie neeconomice, pentru rezolvarea pro'lemelor de pota'ilizare a apei #iind necesare instalatii noi, moderne, 'azate pe procedee nepoluante si e#iciente, cum sunt cele mem'ranare.

&n ceea ce priveste o'tinerea apei potabile au e'istat cercetari in 0omania!dar

acestea au fost orientate spre tehnologiile clasice! in vederea modernizarii acestora! functionarea instalatiilor fiind abordata in conditii normale. &#au realizat instalaii cu cartuse filtrante clasice! care rezolva partial problemele legate de obtinerea apei potabile.
&n situatii deose'ite 2calamitati naturale, campanii militare, o'iective strategice3, producerea apei pota'ile impune o a'ordare di#erita, prin #aptul ca necesita- asigurarea unui de'it constant si la un nivel care sa satis#aca necesarul de consum. - utilizarea unor surse locale moderat sau puternic impuri#icate. - producerea in locuri izolate, #ara surse de alimentare cu energie. - mo'ilitatea sistemelor de producere a apei pota'ile. - asigurarea unei calitati deose'ite pentru aplicatii de interes strategic. !entru a #ace #ata nevoilor mereu in crestere de apa pota'ila, s-a impus ca solutie optima utilizarea apelor de supra#ata 2in special a apelor de rau3 ca surse de apa pota'il, deoarece apa din panzele su'terane s-a dovedit insu#icienta #ata de cerinte. pele de supra#ata nu pot #i consumate ca atare, ci sunt supuse prelucrarii in vederea corectarii proprietatilor #izico-chimice si 'iologice, pentru a se incadra in cerintele de calitate ale apei pota'ile.

Tehnologiile clasice de obtinere a apei potabile prezinta o serie de dezavantaje! dintre care cele mai semnificative sunt1
- instalatiile necesita supra#ete de teren #oarte mari. - apa pota'ila o'tinuta are calitate varia'ila in timp, datorita modi#icarilor su#erite de sursa primara in urma precipitatiilor, colmatarii progresive a #iltrelor cu nisip si dezvoltarii unor microorganisme pe supra#ata si in masa acestora. - utilizeaza reactivi chimici pentru #aza de coagulare, ducand la modi#icarea nedorita a continutului de ioni. - consuma cantitati mari de agenti de dezin#ectie 2clor sau ozon3. - conduc uneori la contaminari excesive cu agent de dezin#ectie 2clor3, cu e#ecte negative asupra consumatorilor. *in aceste motive, s-au cautat solutii alternative la procedeele clasice, care sa elimine aceste nea%unsuri si, in special, sa asigure o calitate superioara a apei pota'ile. 0171 Tehnologii neconventionale de obtinere a apei potabile utilizand procese de membrana Cercetarile e#ectuate in ultimii ani au demonstrat ca procedele fizice de separare cu

ajutorul membranelor pot rezolva eficient problema potabilizarii apei.

&nteresul mani#estat in prezent pentru tehnicile mem'ranare se datoreaza posi'ilitatilor multiple de utilizare in diverse domenii de activitate, ca tehnologii neconventionale ecologice. Simplitatea acestor procese 2separari #izice, #ara utilizarea unor ad%uvanti chimici, a diversilor compusi, pe 'aza di#erentelor dintre dimensiunile acestora3 determina alegerea lor in locul altor procese mai so#isticate si costisitoare. *ezvoltarea proceselor mem'ranare pentru tratarea apei reprezinta un pas ma%or in evolutia tehnologiilor de puri#icare a acestui lichid vital. !rocesele mem'ranare constituie alternativa via'ila pentru rezolvarea numeroaselor pro'leme de pota'ilizare a apei, ele intervenind acolo unde tehnologiile clasice nu mai asigura indicii de calitate corespunzatori, in con#ormitate cu standardele internationale. Caracteristicile mem'ranelor 2diametrul porilor de dimensiuni su'micronice, porozitate, inertie chimica, rezistenta mecanica etc.3 permit sa se retina atat suspensiile coloidale, cat si su'stantele dizolvate. Separarea este realizata datorita capacitatii mem'ranelor de a #avoriza transportul unei anumite componente din amestec. !er#ormantele o'tinute prin utilizarea tehnicilor mem'ranare la tratarea surselor de ape poluate au demonstrat via'ilitatea acestora, datorita avanta%elor o#erite #ata de procedeul clasiccompactizarea instalatiei, rapiditate la punerea in #unctiune, calitate constanta a apei, eliminarea reactivilor chimici #olositi la coagulare, micsorarea cantitatilor de reactivi #olositi la dezin#ectare. )ezultatele cercetarilor din ultimii ani in domeniul o'tinerii si aplicarii mem'ranelor demonstreaza ca cele mai adecvate procese de corectare a indicatorilor #izico-chimici si 'acteriologici ai apelor sunt micro#iltrarea si ultra#iltrarea.

&nstalatie #iltrare &nstalatie ultra#iltrare

Calitatile superioare ale apei si posi'ilitatea automatizarii proceselor, o#erite de sistemele mem'ranare, asigura o garantie care nu se intalneste la procesele clasice de tratare utilizate in prezent. !e plan international, tehnicile mem'ranare s-au extins tot mai mult in domeniul o'tinerii apei pota'ile, realizandu-se uzine de apa pota'ila cu capacitati ce a%ung pana la 2000 m( 0 zi 2100 m(0h3. Tehnologiile cu mem'rane de micro#iltrare 2";3, ultra#iltrare 2$;3 si osmoz invers 23 4 au fost

studiate pentru obtinerea apei potabile atat din surse de suprafata! cat si din ape subterane.
M!,.% n UF

Os,*5 in3!%s

&n ;ranta #unctioneaza din 1<88 la moncourt o instalatie cu mem'rane polimerice de $;, echipata cu module avand o supra#ata de #iltrare de : m2. *in 1<<0 #unctioneaza o alta instalatie, de 100 m(0h in localitatea Saint "aurice de Chateauneu#, cu o populatie de 10 000 locuitori, echipata cu module de ";, elementul #iltrant #iind mem'rana ceramica tip =6) S6!>, #a'ricata de #irma T6C?-S6!. !e 'aza cercetarilor e#ectuate de $niversitatea de Stiinta si Tehnica din "ontpellier, )egiunea "anguedoc 0ousillon! s#au realizat! incepand cu 5676! alte

5% instalatii cu capacitati variind intre 8 59% m3:h! echipate in special cu membrane anorganice tip /;/<0)"3=. )lte sisteme de tratare a apei pentru potabilizare! utilizand procese membranare! functioneaza in )nglia! langa /ianus 0iver! >reen?ich! prelucrand circa 5* m3:zi@ n &()! ajungand la debite cuprinse intre 5A% 5% %%% m3:zi! utilizand membrane de nanofiltrare@ n Baponia! la nivel pilot! utilizand membrane C;3&;PT)! produse de T3D(E)/) &3,) "td! membrane de electrodializa care reduc continutul de nitrati din apa pana la 3% $% ppm.
&n )omania, cercetarile e#ectuate la Centrul de cercetare pentru materiale macromoleculare si mem'rane, unitate specializata in o'tinerea de mem'rane si studiul proceselor de mem'rana, au condus la realizarea de mem'rane de micro#iltrare si ultra#iltrare din care au #ost realizate cartuse #iltrante in doua con#iguratii- pliata si spiralata. "em'ranele realizate au #acut o'iectul unei *iplome de 6xcelenta in Cercetare acordata de gentia 7ationala pentru Stiinta, Tehnologie si &novare in cadrul Targului )ealizarilor Stiintei si &nventicii )omanesti @ S&) 2000. *e asemenea, s-au realizat prototipuri de module si con#iguratii de instalatii pentru o'tinerea apei pota'ile destinata colectivitatilor izolate, microcolectivitatilor ur'ane, gospodariilor individuale, avand ca element de 'aza cartuse #iltrante mem'ranare. Testarea #unctionala a variantelor de instalatii a #ost realizata in doua etape- testarea #unctionala la statia pilot a Statiei de Tratare a pei )osu 2care asigura apa pota'ila pentru municipiul Aucuresti3. - testarea #unctionala a instalatiei in sistem real la "ila 2<, %udetul Tulcea. !repararea mem'ranelor si a cartuselor #iltrante reprezinta o activitate complexa, implicand cunostinte de tehnologie organica, chimie #izica, stiinta materialelor, mecanica. st#el, tre'uie studiate- diagrama de #aza a sistemului pseudoternar polimer-solvent-nesolvent pentru o'tinerea mem'ranelor microporoase prin tehnica inversiei de #aza. - caracterizarea mem'ranelor din punct de vedere structural si al transportului de #luide. - alegerea materialelor textile, tesute si netesute, utilizate ca suport al mem'ranelor. Ca urmare a raportului #avora'il intre costul lor si per#ormantele care pot #i obtinute! membranele

permit aplicatii promitatoare in diversele domenii in care se aplica procesele de tratare a apei. ;ste posibila diversificarea gamei de echipamente tip module de microfiltrare! ultrafiltrare sau osmoza inversa! cu diferite geometrii ale placilor portmembrana 2patrata! dreptunghiulara! circulara! elipsoidala4! cu diverse dimensiuni si regimuri de curgere 2tip piston! curgere tangentiala! curgere pulsatorie4.
*ezavanta%ul ma%or al procedeelor mem'ranare este constituit de limitarea de'itului de apa tratata de supra#ata #iltranta a mem'ranei. *in acest motiv, tehnicile mem'ranare sunt recomandate pentru asigurarea apei pota'ile destinate colectivitatilor mici 2populatie maxima- 1/ 000 locuitori3. 01;1 mpactul tehnologiilor neconventionale de potabilizare a apei
<

Tehnologiile neconventionale de tratare a apelor in vederea pota'ilizarii, 'azate pe procedee mem'ranare, au un impact economico-social considera'il, precum si un impact pozitiv asupra mediului incon%urator. 6lementele sistemelor de pota'ilizare prin tehnici mem'ranare pot #i realizate de catre intreprinderi mici si mi%locii, creandu-se locuri de munca cu valoare adaugata mare, iar introducerea pe scara larga a instalatiilor de o'tinere a apei pota'ile prin tehnologiile neconventionale membranare va contribui la

siguranta alimentara si sanitara a populatiei! in special a celei din locuri izolate 2e'. ,elta ,unarii4! dar si a populatiei generale in situatii de criza. nstalatiile de potabilizare prin filtrare cu membrane permit o monitorizare mai buna! mai completa si mai facila a surselor de apa.
:1 /inistatie de epurare &<0 2.1. D!s'%i!%! !rodusul 'azeaza pe tratamentul cu namol activ si este conceputa pentru a opera in conditii insta'ile de #unctionare, respectiv de'ite de intrare disproportionate.

pa este tratata in secvente 'ine delimitate - umplerea, tratarea in #aze aero'e si anaero'e, decantarea namolului, evacuarea apei epurate si a namolului in exces - toate acestea au loc in unul si acelasi 'azin. *i#erenta ma%ora dintre SA) si sistemele conventionale continue este ca in 'azinul SA) se des#asoara toate etapele tratarii cronologic si nu in di#erite 'azine. !rocedeul de tratare a apei in secvente 2SA)3 este de ultima generatie, si este astazi o optiune e#ectiva la sistemul conventional de tratare a apelor in statii de epurare #iind acceptat si adoptat in toata $niunea 6uropeana. :1:1 D*,!nii "! $tili5 %! "inistatia de epurare SA) este un sistem pentru tratarea apelor uzate mena%ere 2capa'il sa preia si sa epureze apa uzata provenita de la un numar de , pana la 1/0 locuitori echivalenti3 destinat imo'ilelor- locuinte particulare, - case de vacanta, pensiuni, - hoteluri, - sedii de societati, - sectii de productie care nu sunt conectate la un sistem centralizat de canalizare.
10

:171 P%in'i#i$l "! ?$n'ti*n %! ;azele de lucru a statiei de epurare SA) 2reactor cu #unctionare secventiala3-

B Ali,!nt %! / pa uzata intra in primul compartiment unde su'stantele solide se separa si sunt retinute in partea in#erioara a acestuia. *in acest compartiment lichidul este pompat in compartimentul de aerare SA). B A!% %! / !rocesul de epurare 'iologica are loc in compartimentul SA). !rin secvente scurte de aerare si linistire controlate, milioanele de microorganisme dezvoltate in interiorul compartimentul consuma materia organica din apa, accelerand procesele de descompunere. B Li,#!5i%! / cesta #aza permite sedimentelor usoare a#late in suspensie sa se depuna pe #undul compartimentului de aerare, iar apa limpezita ramane in partea superioara, de unde va #i preluata de air-li#t-ul de evacurare. B E3 '$ %! apei ast#el limpezite se #ace catre receptori naturali 2sol, curs de apa, put a'sor'ant, sau stocata in diverse recipiente pentru lucrari de agricultura3. B R!int* %'!%! n ,*l$l$i se #ace dupa evacuarea apei limpezite, #iind tras#erat inapoi in compartimentul de tratare primara, de unde procesul se reia, asigurandu-se ast#el un ciclu de epurare complet.

At!nti!D &n #unctie de numarul de utilizatori ai statiei aceasta necesita vidan%ari periodice ale namolului depus pe #undul compartimentelor, de regula la 18-2, luni. ceste statii de epurare nu au in interior componente electromecanice, in contact cu apa, deci gradul de intretinere al lor este extrem de redus. Toate componentele necesare #unctionarii statiei sunt in interiorul ta'loului de comanda, a#lat la exteriorul statiei de epurare.

Ta'loul de comanda, dotat cu minicalculator per#ormant, permite a%ustarea ciclurilor de #unctionare pentru o mai 'una #lexi'ilitate a procesului de epurare, iar modul vacantapermite trecerea intr-o #unctionare de mentinere pe perioada cat statia nu este utilizata. 7amolul produs de statie este complet sta'ilizat, nu are miros si poate #i #olosit in agricultura.

11

:1;1 A$t*, ti5 %! '*,#$t!%i5 t "inistatia de epurare SBR %! * ?$n'ti*n %! s!'3!nti l , iar toti parametrii procesului de epurare / - cantitatea de apa care tre'uie tratata, ALIMENTARE - cantitatea de oxigen introdus, AERARE - timpul de limpezire, LIMPEZIRE - timpul de sedimentare, DECANTARE - cantitatea de namol recirculat, RECIRCULARE NAMOL sunt controlati cu a%utorul microprocesorului unui calculator intern, putand #i reglati si a%ustati in orice moment pentru a asigura o calitate cat mai 'una a e#luentului.

:1<1 M*nt 9 A Inst l %! st tii "! !#$% %! Ca alegerea amplasamentului statiei de epurare se vor evita, pe cat posi'il, versantii cu pante a'rupte, insta'ili sau care isi pot pierde sta'ilitatea prin lucrarile de excavatie si terenurile cu apa #reatica la supra#ata, macroporice, tasa'ile sau cu capacitate portanta redusa. P s$l 0- Se excaveaza manual sau mecanizat o groapa cu (0 - ,0 cm mai mare decat dimensiunile ga'aritice ale recipientului. dancimea acesteia rezulta din diametrul recipientului la care se adauga cota de ingropare a conductei de canalizare la racordul cu statia si stratul de nisip de 10 - 20 cm de pe #undul gropii. Aaza gropii tre'uie sa #ie per#ect plana si destul de rezistenta pentru a suporta sarcina recipientului plin.

P s$l :- Se va aseza recipientul pe #undul gropii #olosindu-se #ranghii sau panglici su#icient de rezistente pentru a sustine greutatea acestuia si se veri#ica orizontalitatea amplasarii cu a%utorul unei nivele cu 'ula de aer. P s$l 7- Se umple cu apa, alternativ sau concomitent, am'ele compartimente ale statiei in proportie de (0-,09 din volumul acesteia pentru a se asigura o asezare corecta pe #undul gropii. "aterialul de umplutura va #i nisip sau pamant 2#ara pietre, moloz sau alte particule ce pot #i concentratori de tensiune pentru peretii recipientului3 .
12

P s$l ;- Se umple spatiul dintre peretii gropii si recipient cu material de umplutura in straturi succesive de circa ,0 cm pana la %umatatea recipientului. ;iecare strat tre'uie compactat cu atentie 2sau inundat cu apa3, ast#el incat sa umple tot spatiul din %urul recipientului. P s$l <- $mpleti recipientul cu apa, alternativ sau concomitent, in am'ele compartimente. Continuati sa umpleti groapa asa cum a #ost prezentat mai sus, #ara a depasi 60 cm strat de umplutura deasupra statiei de epurareD P s$l B- sigurati- un suport pentru cutia cu automatizarea a#erenta statiei la o distanta de max. (ml. de aceasta. - alimentarea electrica 2220 E sau (80 E3 a cutiei de automatizare. *aca se doreste carosa'ilitate, atunci tre'uie retinut ca aceasta nu este data de recipient, ci de placa de 'eton armat turnata deasupra acestuia. Spri%inirea placii de 'eton armat se va #ace #ara a a#ecta recipientul, #olosind una dintre metodele speci#ice 2stalpi independenti, pereti din 'eton, cuva de 'eton, etc3. &n terenuri mlastinoase, in cazul in care panza #reatica este #oate aproape de supra#ata, recipientul tre'uie asezat pe o placa de 'eton turnata in acest scop pe #undul gropii si ancorat de aceasta cu a%utorul unor su#e.

:1B1 R!'*, n" %i !3 '$ %! !?l$!nt )ezultatele o'tinute in urma testelor de e#icienta si analizelor de la'orator au aratat ca acest sistem este capa'il sa asigure o calitate a apei epurate in con#ormitate cu normativele legislative in vigoare 27T! 011 si 7T! 00102002, Cegea 188020023.

&n urma procesului de epurare, apa poate #i deversata in1 - rau, parau sau orice apa curgatoare. 2 - lac. ( - sol prin 2 posi'ilitati- a3 drena%. '3 put a'sor'ant. En s*l #%in SISTEMUL DE DRENAJ
1(

Sistemul de drena% reprezinta o excavatie cu latimea de ,0 - 60 cm si cu adancimea de :0 - 120 cm. !e #undul acestuia se pune un strat de nisip 2spalat3 de 10 - 1/ cm. !este acesta se pune un strat de piatra sparta care va inglo'a teava de dren 2c#. desen3.

!entru a evita patrunderea in dren a apelor meteorice sau a malului, peste stratul de piatra se intinde o #olie !EC, iar apoi stratul de umplutura. Cungimea drenului este determinata de volumul #osei septice 2 , - / ml 0 1000 C 3, insa nu va depasi 20 ml pe o singura directie. Sistemul de drena% are rol de preluare a apei epurate anaero' in #osa si de epurare #inala prin #iltrarea si descompunerea aero'a a acesteia in sol. cesta poate #i singular, pe o singura directie sau camp de drena% 2in #unctie de volumul #osei, respectiv de'itul apei epurate3. &n am'ele variante se #ormeaza, pe supra#ata interioara a tevii de dren, o cultura de microorganisme supranumit si #iltru 'iologic - cu rol de a descompune su'stanta organica cu a%utorul oxigenului 2descompunere aero'a3.

P$4 .s*%. nt

1,

&n cazul unui put a'sor'ant de 1 m adancime 2de la nivelul de iesire al tevii de evacuare3 grosimea straturilor ce il compun va #i- 1/-20 cm nisip, 20-(0 cm pietris si 20-(0 cm piatra sparta, peste care se aseaza dispersorul. Tre'uie de retinut ca adancimea putului #iltrant 22 m, ( m3 si straturile de material vor creste proportional. *e asemenea, capacitatea de dispersie a apelor epurate tine exclusiv de capacitatea de a'sor'tie a solului.!entru a evita umplerea putului a'sor'ant se poate monta in partea superioara o pompa su'mersi'ila cu plutitor, cara va avea rolul de a prelua apele epurate 2atunci cand solul nu le poate retine ori in cazul unor suprade'ite3 si de a le eli'era in rigola0santul din apropiere atunci cand nu se doreste re#olosirea lor 2irigatii3 :1C1 Int%!tin!%! st tii "! !#$% %! SBR Eidan%area statiei de epurare se e#ectueaza la un interval cuprins intre 1,/ si 2,/ ani in #unctie de conditiile de utilizare. &nspectarea nivelului de namol din decantorul primar se #ace cu a%utorul unei ti%e care va #i introdusa in 'azin. tunci cand nivelul stratului de namol a%unge la ,/ - /0 9 din diametrul recipientului, se impune vidan%area. *upa #iecare vidan%are statia de epurare se umple alternativ in am'ele compartimente cu apa curata. 7u deversati su'stante toxice 2 clor, inal'itori sau detergenti ne'iodegrada'ili, cloramina, etc.3, care duc la moartea 'acteriilor continute in masa de namol activ.

Ai'liogra#ie1. http://www.fosa.ro/intretinere-statii-epurare.php 2. http://www.cttecotech.ro/pdf/fisapotabilizare.pdf

1/