STUDIU DE CAZ ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

1.PASOPTISMUL Caracterizata printr-o puternica mani e!tare a con!tiintei nationa"e in toate pro#incii"e romane!ti$ perioa%a i&ata cu apro&imatie intre 1'()-1'*) %e"imiteaza o epoca %i!tincta in e#o"utia i!torica a "iteraturii romane$ numita in mo% curent epoca pa!opti!ta. A#an% ca nuc"eu re#o"utia anu"ui 1'+'$ epoca #a i %e"imitata %e o,iecti#e !ocia"-po"itice precum mo%ernizarea !ocietatii romane!ti$ in%epen%enta po"itica$ "i,ertatea nationa"a !i unirea pro#incii"or romane . Principa"a tra!atura a "iteraturii pa!opti!te con!ta in coe&i!tenta curente"or "iterare$ nu numai in opera ace"uia! !ciitor$ ci c-iar !i in aceea!i creatie$ ace!tea .i"umini!m$ preromanti!m$ romanti!m$ c"a!ici!m$ rea"i!m incipient/ iin% a!imi"ate !imu"tan. Pa!opti!mu" reprezinta o i%eo"o0ie "iterara nicio%ata !intetizata intr-un pro0ram particu"ar !i !upu!a unor coman%amente e&terioare1 me!iani!m cu"tura" !i re#o"utionar$ !pirit critic$ %e!c-i%ere !pre Occi%ent !i "upta pentru impunerea unui !peci ic nationa"$ con!tiinta ci#ica !i patriotica$ con!tiinta pionieratu"ui in mai toate %omenii"e #ietii$ o retorica a entuzia!mu"ui !i a trezirii "a actiune. O%ata cu acea!ta perioa%a !e a irma o 0eneratie %e !criitori$ 0azetari$ i!torici !i oameni po"itici$ numita %e po!teritate 0eneratia pa!opti!ta$ ea reprezentan% inceputu" mo%ernitatii noa!tre cu"tura"e$ o perioa%a %e tranzitie !i %e pre aceri pa"pa,i"e$ !criitorii a#an% #ocatia inceputuri"or !i %i!poni,i"itatea %e a a,or%a mai mu"te %omenii$ 0enuri$ !pecii. Daca pana "a 1'() nu putem #or,i %e o tra%itie a "iteraturii cu"te !au %e o intentiona"itate e!tetica a !crieri"or "iterare$ in acea!ta perioa%a !e na!c con!tiinta aptu"ui arti!tic !i i%eea %e ,e"etri!tica$ autoru" tran! orman%u-!e in !criitor. Ca rezu"tat a" noi"or i%ei !i mi!cari$ !coa"a$ pre!a$ teatru" !i "iteratura cuno!c o amp"a %ez#o"tare$ acum punan%u-!e !i ,aze"e in#atamantu"ui arti!tic in "im,a romana !i "uptan%u-!e pentru unitatea "im,ii !i %ez#o"tarea "iteraturii prin in iintarea prime"or !co"i primare in principa"e"e centre a"e

tarii$ prime"e !co"i !uperioare in "im,a romana$ !co"i pentru ete$ !co"i norma"e$ con!er#atoare %ramatice !i muzica"e. Reprezentanti ai ace!tei perioa%e !unt 2a!i"e A"ec!an%ri$ Ion 3e"ia%e Ra%u"e!cu$ 4ri0ore A"e&an%re!cu$ A"ecu Ru!!o$ Co!tac-e Ne0ruzzi$ 2. Car"o#a$ D. 5o"intineanu$ Nico"ae 5a"ce!cu. 6.LITERATURA PASOPTISTA Se %ez#o"ta !u, !emnu" romanti!mu"ui european !i parcur0e un %rum !inuo!. Dupa "iteratura ani"or 1'67-1'()$ care a,un%a in a%aptari %upa autori !traini$ in !pecia" rancezi$ e %e remarcat !incroni!mu" %intre mani e!tu" romanti!mu"ui rancez . Pre ata "a %rama Crom8e""$ %e 2ictor 3u0o$ in 1'69/ !i artico"u" pro0ram Intro%uctie$ pu,"icat %e :o0a"niceanu in 1'+). Scriitorii romani ai epocii a!imi"eaza rapi% mani e!tu" romanti!mu"ui rancez !i ap"ica principii"e ace!tuia$ cu particu"aritati"e curentu"ui nationa"-popu"ar a" re#i!tei Dacia "iterara. Teme"e !i moti#e"e cu"ti#ate !unt pre%ominant romantice$ !criitorii a"e0an% i!toria ca !ur!a %e in!piratie pentru o "irica a patrioti!mu"ui ar%ent !i natura . o coor%onata a !u "etu"ui romane!c/$ #a"ori ican% in ace"a!i timp$ "iteratura popu"ara !i mito"o0ii"e orienta"e. ;antezia creatoare$ "i,ertatea %e creatie$ a!piratia !pre a,!o"ut$ !piritu" re,e" !i conte!tatar !unt cate#a tra!aturi a"e !criitori"or pa!opti!ti. E&i!tenta unui c"a!ici!m romane!c a acut po!i,i"a !im,ioza intre i"umini!m !i romanti!m$ c"a!ici!m !i preromanti!m$ apt e&p"ica,i" prin pre!iunea mo%e"e"or %e tot e"u"$ %ar$ !i prin !ituatia !pecia"a in care !e a "a "iteratura noa!tra %ornica %e !incronizare cu or%inea rapi%a a unor etape$ %ar$ in e0a"a ma!ura$ o,"i0ata !a-!i a irme i%entitatea nationa"a. Aparut in con%itii !ocia"e !i cu"tura"e !peci ice$ romanti!mu" romane!c #a a#ea o izionomie proprie. A!t e"$ con orm concepte"or "ui ;ri%ric- Sen0"e !i 2ir0i" Nemoianu$ %i!tin0em un romanti!m . -i0- romanti!m/ care a#ea ca tra!aturi ra%ica"i!m$ i%eo"o0ie coerenta$ #izionari!m$ !imt co!mic$ inte0rarea contrarii"or$ mi!tici!m$ inten!itate pa!iona"a !i !"a,e urme in rea"itatea "itera"a a ace"ei perioa%e$ !i un a" %oi"ea romanti!m .5ei%ermeier/ care a#ea ca tra!aturi inc"inatia !pre mora"itate ."uan% na!tere poezia %i%actica/$ #a"ori"e %ome!tice$ intimi!mu"$ i%i"i!mu"$ pa!iuni"e temperate$ con ort

!piritua"$ !ocia,i"itatea$ mi"itani!mu"$ con!er#atori!mu"$ ironia !i re!emnarea$ iin% mu"t mai e#o"uat "a !criitorii romani reprezentati#i pentru anu" 1'+). Compozitiona"$ opere"e !criitori"or pa!opti!ti imp"ete!c mai mu"te !ti"uri rezu"tan% o mare #arietate %e !pecii "iterare precum o%e$ e"e0ii$ me%itatii$ epi!to"e$ !atire$ a,u"e$ pa!te"uri$ i%i"e$ !onete !i ,a"a%e. I%eea nationa"a poate i con!i%erata nuc"eu" tematica" a" poeziei pa!opti!te$ nuantata !u, orma ata!amentu"ui "a #a"ori"e poporu"ui$ a"e pamantu"ui$ !i a"e tra%itii"or romane!ti . 4-. A!ac-i- La patrie$ C. 5o""iac - O %imineata %e Caraiman$ 3e"ia%e Ra%u"e!cu- Z,uratoru"/$ a e"o0iu"ui rea"izari"or poporu"ui .4-. A!ac-i- La intro%ucerea "im,ii nationa"e in pu,"ica in#atatura$ C. 5o""iac - La cea %intai cora,ie romanea!ca/$ a prezantarii trecutu"ui ca mo%e" pentru prezent . 4r. A"e&an%re!cu- Um,ra "ui Mircea. La Cozia$ 3e"ia%e Ra%u"e!cu- O noapte pe ruine"e Tar0o#i!tei/. Un "oc aparte in #a"ori icarea tematicii i!torice i" prime!te ,a"a%a$ o imp"etire %e e"emente epice$ "irice !i %ramatice$ poate cea mai comp"e&a !pecie a momentu"ui$ in care$ !intetizan% pateti!mu" cu patrioti!mu" !i cu #a"ori"e mora"e$ poetii %e#in cantareti ai trecutu"ui 0"orio! . D. 5o"intineanu -Muma "ui Ste an ce" Mare$ 4-. A!ac-i - Doc-ia !i Traian/. Un a"t pi"on tematic i" reprezinta critica !ocietatii contemporane concentrata in orma !atirei .4-. A"e&an%re!cu -Satira.Du-u"ui meu$ 4-. A!ac-i- Sotie %e mo%a/ !i a a,u"ei . 4r. A"e&an%re!cu - Caine"e !i cate"u"$ 4-. A!ac-i- Mu!ca !i caru"$ 3e"ia%e Ra%u"e!cu - Cumatria cioarei$ can% !-a numit pri#i0-etoare/. Se %ez#o"ta "irica i"o!o ica . 3e"ia%e Ra%u"e!cu - 2i!u"$ D. 5o"intinenu - Scopu" omu"ui / cea re"i0ioa!a . 3e"ia%e Ra%u"e!cu -Cantarea %iminetii$ 4r. A"e&an%re!cu- Can%e"a/ !i cea erotica . 4-. A!ac-i - Doru"$ 4r. A"e&an%re!cu - A!teptarea$ D. 5o"intineanu- O ata tanara pe patu" mortii/. Toto%ata$ putem #or,i %e o a irmare a arti!tu"ui-cetatean$ e&ponent a" con!tiintei co"ecti#e$ %upa cum !e o,!er#a in poezia Un ra!unet a "ui An%rei Mure!anu !au in Anu" 1'+) a "ui 4r. A"e&an%re!cu. (. ARTICOLE PRO4RAMATICE SI DE DOCTRINA Artico"e"e pro0ramatice a"e unui curent !au a"e unei mi!cari "iterare au a#ut intot%eauna o importanta ma<ora$ pentru ca au cri!ta"izat !i au %at coerenta ten%inte"or un%amenta"e a"e epocii.

a. Curierul romanesc Ce" %intai care a !c-itat un pro0ram teoretic a#an% ca !cop mo%ernizarea "iteraturii romane a o!t Ion 3e"ia%e Ra%u"e!cu. Marea in "uenta pe care e" a a#ut-o a!upra !criitori"or epocii !-a e&ercitat mai a"e! prin artico"e"e teoretice pu,"icate in ziaru" Curieru" romane!c$ incepan% cu anu" 1'6=$ prin care autoru" in%emna in primu" ran% "a !cir! !i "a mai putin !pirit critic. E!te aza entuzia!ta !i oarecum >nai#a> a romanti!mu"ui pa!opti!t$ can% %i!tinctia intre opera ori0ina"a !i pre"ucrarea unui mo%e" !trai aproape ca nu !e acea. Datorita in!a atmo! erei create %e in%emnuri"e "ui 3e"ia%e-Ra%u"e!cu$ a o!t po!i,i" %e,utu"$ intre 1'() !i 1'+)$ a unei intre0i 0eneratii$ %in care !-au remarcat 2a!i"e Car"o#a$ 4ri0ore A"e&an%re!cu$ Dimitrie 5o"intineanu$ Cezar 5o""iac. Aparut "a 5ucure!ti "a ' apri"ie 1'6= !pre a pu,"ica mai a"e! !tiri po"itice %in tara !i %in a ara$ Curieru" romane!c #a o eri intr-un ina" in ormatii "iterare$ artico"e i!torice$ nu#e"e$ poezii$ !tran0an% in <uru" "ui toata mi!carea "iterara %in tara. >Folosul Gazetei este de obste si deopotriva pentru toata treapta de oameni: intrinsa isi pironeste ascutitele si prevazatoarele sale cautaturi si sa adanceaza in gandirile si combinarile sale; aici, intamplarile lumii, indraznetul si neastamparatul razboinic se desavarseste intr-insa povatuindu-se din nenorocirile sau gresalele altor razboinici; bagatorul de seama negutator dintr-insa isi indrepteaza mai cu indrazneala speculatiile sale, pana cand in sfarsit si asudatorul plugar, si el poate afla ceea ce inlesneste ostenelile sale si face sa umple campurile de imbilsugatoarele sale roduri. Nu este nicio treapta; nu este nicio varsta care sa nu afle placere si folos intr- aceasta aflare vrednica si cuviincioasa cuvantarii omului, adica in Gazeta.> . Curierul romanesc, nr. 1, 8/ 20 aprilie 1829/. Spre a incura<a tinerii !a !crie$ Ra%u"e!cu #a a%au0a 0azetei o a"ta %enumita Curieru" %e am,e !e&e .1'(9/ in care #a pu,"ica "ucrari a"e tineri"or !criitoti$ incura<an%ui 1 >Nu e #reme %e critica$ copii? e #reme %e !cri!? !a !crieti cat #eti putea !i cum #eti putea >. Curieru" i!i ace o %atorie !a repro%uca %in con rate"e mo"%o#ean A",ina romanea!ca a "ui 4-. A!ac-i !tiri p"itice$ cu"tura"e$ "iterare$ acan% apoi ace"a!i "ucru ata %e ziare"e %in 5ra!o# a"e "ui 5aratiu 1 4azeta %e Tran!i"#ania !i ;oaia "iterara. In e" >urmarim pro0r!u" !co"i"or prin %ari %e !eama "a ine"e anu"ui !i prin %i!cur!uri"e

tinute "a %i erite ocazii>? #e%em na!terea !i primii pa!i ai teatru"ui romane!c? in e" !e 0a!e!c co"oane %e!c-i!e$ %upa ,atranu" Iancu 2acare!cu$ 4ri0ore A"e&an%re!cu$ Ion 2oine!cu$ Ion Catina !.a. unii %in ei rama!i necuno!cuti$ iar a"tii i"u!tran%u-!e mai tarziu prin "ucrari %e #a"oare$ tinan%u-ne "a curent cu tot ce !e pu,"ica in "im,a romana$ mai a"e! in 2a"a-ia? ne ace cuno!cute oi"e "iterare ce apar in #remea acea!ta$ cum e!te ;oaia !tiinti ica !i "iterara %e "a Ia!i !i Ma0azin i!toric %in 5ucure!ti$ pe "an0a oi"e proprii a"e "ui 3e"ia%e1 4azeta Teatru"ui .1'(7/ !i Curieru" %e am,e !e&e .1'(*/? aici ia na!tere critica "iterara in "iteratura romana1 ea !e in ati!eaza prin mici notite$ in care !e apreciaza #a"oarea !ciitori"or !i a ce"or ce pu,"ica !crieri"e "or in %i erite ,ro!uri. b. Dacia literara Dacia "iterara$ aparuta in 1'+) !i pu,"icata %oar in trei numere$ a %at mi!carii impu"!ionate %e Curieru" romane!c$ A",ina romanea!ca !i ;oaie pentru minte$ inima !i "iteratura$ un accent menit a-i preciza pe %ep"in continutu" !i a-i %etermina pentru cate#a %ecenii intrea0a e#o"utie. Pro0ramu" Daciei "iterare$ %e#enit pro0ramu" romanti!mu"ui romane!c$ %emon!treaza cat !e poate %e c"ar !piritu" creator a" pa!opti!mu"ui$ care are re#e"atia >%u-u"ui nationa">$ a !peci icitatii$ a<un0an% a%ica -prin i"iera romantica- !a re%e!copere ra%acini"e cu"turii noa!tre !i !a contri,uie in mo% e!entia" "a con!tituirea "iteraturii romane ori0ina"e$ a"e carei "inii %e orta !e or0anizeaza po"arizat. Con!tituirea %ep"ina a romanti!mu"ui pa!opti!t a o!t marcata %e pro0ramu" teoretic a" artico"u"ui Intro%uctie$ re%actat %e Mi-ai" :o0a"niceanu$ care a aparut in re#i!ta ie!eana Dacia "iterara "a () ianuarie 1'+). Pu,"icat in primu" numar a" re#i!tei$ artico"u"-pro0ram reprezenta mani e!tu" "iterar ai romanti!mu"ui romane!c. Re%actoru" re!pon!a,i" a" Daciei "iterare i!i i&eaza %rept o,iecti# e&c"u!i# "iteratura$ ara a para!i in!a te"uri"e po"itice !i nationa"e pe care mer!e!era pre%ece!orii !ai. :o0a"niceanu !ta,i"e!te atat tinta re%actiei cat !i ro!tu" criticii care !e #a practica 1 > Critica noa!tra #a i nepartinitoare? #om critica cartea$ iar nu per!oana>. Po"emizan% cu tipu" %e "iteratura care !e !cria atunci$ ,ataza in !pecia" pe tra%uceri !i imi%atii %upa mo%e"e !traine$ autoru" artico"u"ui- pro0ram con!i%era ca tre,uie %ec"an!at potentia"u" %e creatie "iterara romanea!ca %in ce"e trei tari$ cu tot !peci icu" "ui. A!t e"$ !e

con%amna erm mania imitatii"or !i a tra%uceri"or$ pentru ca ace!tea omoara ori0ina"itatea. In !c-im,$ :o0a"niceanu tra!eaza %irectii"e pe care ar tre,ui !a !e %ez#o"te "iteratura autentica !i !u0ereaza po!i,i"e !ur!e %e in!piratie$ in mainera romantica$ pentru !criitorii romani- i!tori nationa"a$ natura !i o,iceiuri"e$ tra%itii"e noa!tre1 >O oaie %ar carea$ para!in% po"itica !-ar in%e"etnici numai cu "iteratura nationa"a$ oaie carea$ acan% a,ne0atie %e "oc$ ar i numai o oaie romanea!ca$ !i prin urmare !-ar in%e"etnci cu pro%uctii" romane!ti$ ie %in orice parte a Daciei #om !i"i ca !a ie Dacia "iterara.> . Dacia "iterara$ nr.1$ 1'+)/ Sintetizan% artico"u" o,!er#am patru puncte centra"e1 -intemeierea !piritu"ui critic in "iteratura romana pe principiu" e!tetic 1 >Critica noa!tra #a i nepartinitoare? #om critica cartea$ iar nu per!oana.> ? - a irmarea i%ea"u"ui %e rea"izare a unitatii "im,ii !i a "iteraturii romane 1 >ta"u" no!tru e!te rea"izarea %orintii ca romanii !a ai,a o "im,a !i o "iteratura comuna pentru toti> ? - com,aterea imitatii"or !i a tra%uceri"or me%iocre 1 >Doru" imitatiei !-a acut "a noi o manie prime<%ioa!a$ pentru ca omoara in noi %u-u" nationa". Acea!ta manie e!te mai a"e! co#ar!itoare in "iteratura ..../ Tra%uceri"e in!a nu ac o "iteratura.> - promo#area unei "iteraturi ori0ina"e$ prin i%enti icarea unor !ur!e %e in!piratie in con ormitate cu !peci icu" nationa" !i cu e!tetica romantica1 >I!toria noa!tra are %e!tu"e apte eroice$ rumoa!e"e noa!tre tari !unt %e!tu" %e mari$ o,iceiuri"e noa!tre !unt %e!tu" %e pitore!ti !i %e poetice pentru ca !a putem 0a!i !i "a noi !u<eturi %e !cri!$ ara !a a#em pentru acea!ta tre,uinta !a ne imprumutam %e "a a"te natii.> c. Ar-i#a romanea!ca Re#i!ta Dacia "iterara$ in care !i-au pu,"icat ce"e %intai !crieri Co!tac-e Ne0ruzzi !i 2a!i"e A"ec!an%ri$ nu a putut !a apara %ecat pentru o !curta perioa%a %e timp$ pentru ca a o!t interzi!a %e cenzura. I%eea romantica a in!piratiei %in trecutu" i!toric #a raz,ate in!a oarte curan% intr-un a"t artico"- pro0ram care %e!c-i%e re#i!ta Ar-i#a romanea!ca$ e%itata %e ace"a!i in%rumator "iterar- Mi-ai" :o0a"niceanu1 >I!toria romanea!ca mai a"e! !a ne ie cartea %e capetenie$ !a ne ie pa"a%iu" nationa"itatii noa!tre. Intr-in!a #om in#ata ce am acut !i ce a#em !a mai acem? printrin!a #om pre#e%e #iitoru"$ printr-in!a #om i romani. Caci i!tori e!te ma!ura !au metru"

prin care !e poate !ti %aca un popor propa!e!te$ !au %aca !e inapoiaza. Intre,ati %ar i!toria !i #eti !ti ce !untem$ %e un%e #enim !i un%e mer0em. De un%e #enim !i un%e mer0em$ trecutu" !i #iitoru"$ iata toata iin%a noa!tra$ iata mi<"ocu" %e a ne cunoa!te.> . Ar-i#a romanea!ca$ nr. 1$ 1'+)/ %. Propa!irea Re#i!ta !aptamana"a %e cu"tura$ aparuta "a Ia!i intre = ianuarie !i 6= octom,rie 1'++$ !u, re%actia "ui :o0a"niceanu$ A"ec!an%ri$ Ion 4-ica !i Petre 5a"!$ concentreaza !piritu" Daciei "iterare. Inca %in primu" numar !e e&prima %ezacor%u" ata %e 0azete"e timpu"ui care apareau toate >cu 0re!ea"a capita"a ca prea !e in%e"etniceau cu ce"e %in a ara !i prea putin cu ce"e %in "auntru.> Interzi!a %atorita artico"u"ui- pro0ram %in primu" numar$ re#i!ta #a continua !a apara !u, tit"u" >;oaie !tiinti ica !i "iterara>. Artico"u"pro0ram !u,"iniaza i%eea unei re#i!te care tre,uie !a !e ocupe mai putin cu acti#itati"e e&terne tarii !i mai mu"t cu >a%e#arate"e materia"e !i inte"ectua"e a romani"or>$ care !a "imiteze ca !i Dacia "iterara$ mania tra%uceri"or$ >iz0onin% orice tra%uceri %in !crieri !traine$ care nea#an% niciun intere! poziti# pentru noi nu ne pot im,o0ati "iteratura>. In re#i!ta #or i promo#ate numai >compuneri ori0ina"e romane!ti>$ !tiinti ice !i in%eo!e,i "iterare >tot e"u" %e artico"e ori0ina"e$ proza !i poezie$ #iata ce"or mai cuno!cuti autoti$ tra%uceri !i e&tra!e %in carti"e pu,"icate in tari !traine$ %ar a" caror !u,iect !e atin0e %e noi pri#iri a!upra "im,ii$ ,ucati umori!tice !i$ in ! ar!it$ critica !i in!tiintarea tuturor !crieri"or noi romane!ti>. O,!er#am a!t e" ca >Ten%inta %e capetenie > a re#i!tei e!te >in%emnu" !i ra!pan%irea cuno!tinte"or !i "iteraturii nationa"e>. +. REPREZENTANTI AI PASOPTISMULUI LITERAR a.Costache Negruzzi- Ale an!ru "apusneanul Nuvela istoric Alexandru Lpuneanul a aprut n anul 1840 n primul numr din revista Dacia literar, iar apoi a fost inclus n anul 185 n sin!urul volum al autorului intitulat "catele tinere#elor$ %olumul este alctuit din patru pr#i, fiecare dintre ele ilustr&nd o numit dimensiune literar$ "rima parte, Amintiri din 'une#e con#ine cinci pro(e cu su)iecte de actualitate pentru perioada paoptist, a doua, *ra!mente istorice pre(int evenimente din trecutul i pre(entul istoric al #rii +include i nuvela Alexandru Lpuneanul,$ -rmtoarele

dou pr#i, intitulate Ne!.in i plmid i Ne!ru pe al)$ /crisori de la un prieten cuprind prelucrri dramatice, respectiv, lucrri de factur 'urnalistic, memorialistic i eseistic$ Nuvela este scris su) ideolo!ia paoptist, respect&nd ideile impuse de 0i.ail 1o!lniceanu n articolul 2ntroduc#ie, care cerea autorilor s promove(e o literatur ori!inal cu teme inspirate din istoria na#ional i folclorul na#ional$ /u)iectul nuvelei este preluat din cronica lui 3ri!ore -rec.e, Letopise#ul 4rii 0oldovei, din care autorul preia anumite scene, fapte i replici5 venirea lui Lpuneanul la a doua domnie, nt&lnirea cu )oierii trimii de 6oma, uciderea celor 4 de )oieri, arderea cet#ilor 0oldovei, clu!rirea i uciderea prin otrvire a domnitorului$ 7 alt surs important de inspira#ie este Letopise#ul 4rii 0oldovei de 0iron 8ostin de unde prelucrea(, pentru episodul omor&rii lui 0o#oc din nuvel, scena uciderii unui )oier n timpul domniei lui Alexandru 2lia$ Nuvela reconstituie cea de9a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul +15:49 15:;,, pre(ent&nd lupta pentru impunerea autorit#ii domneti n 0oldova secolului al <%29lea$ Autorul nu transcrie evenimentele ca n cronicile istorice ci le modific n func#ie de propria sa vi(iune, influen#at de romantismul paoptist$ Autorul modific realitatea istoric, dar ac#iunea nuvelei se pstrea( n limitele verosimilului$ "ersona'ul lui Ne!ru((i nu se aseamn p&n la confundare cu personalitatea real, istoric a lui Alexandru Lpuneanul$ "ersona'ul ilustrea( un tip uman, este un persona' de factur romantic, prin intermediul cruia autorul i exprim propria sa vi(iune artistic$ Nuvela are ca tem evocarea artistic a unei perioade ()uciumate din istoria 0oldovei, i anume cea de9a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul i consecin#ele de#inerii puterii de un domnitor crud, tiran$ Nuvela este structurat n patru capitole, fiecare av&nd un moto su!estiv pentru con#inutul acestora5 1$=Daca voi nu ma vreti, eu va vreu$$$= 9cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul 0oldovei, adresat lui de catre )oierii veniti sa9l intampine> ?$=Ai sa dai sama, doamna@$$$= 9replica vaduvei unui )oier ucis de

Lapusneanul, amenintare adresata doamnei Auxandra, sotia domnitorului > B$ =8apul lui 0otoc vrem$$$=9 sunt cuvintele multimii de tarani veniti la 8urtea domneasca sa se plan!a de asuprirea )oierilor, de saracie, de foamete, de viata lor devenita insuporta)ila> 4$ =De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu$$$= 9 sunt cuvintele lui Alexandru Lapusneanul, aflat pe patul de suferi)ta, ca o amenintare impotriva celor care9l calu!aisera$ Naratorul este omniscient, nara#iunea se reali(ea( la persoana a 2229a, perspectiva asupra evenimentelor fiind o)iectiv$ Nara#iunea se desfoar linear, cronolo!ic, prin nln#uirea secven#elor narative i a episoadelor$ Dei nuvela este o specie care apar#ine !enului epic, se remarc n acest ca( caracterul dramatic oferit de rolul capitolelor n ansam)lul textului +seamn cu actele unei piese de teatru,, de reali(area scenic a secven#elor narative, de utili(area predominant a dialo!ului i de minima intreven#ia a naratorului$ 0otoul din primul capitolCDac voi nu m vre#i, eu v vreu$$$D su)linia( ntrea!a ur i tenacitate a lui Alexandru Lpuneanul, care mai fusese o dat pe tronul #rii, dar fiind trdat de )oieri, a fost nevoit s prseasc #ara$ /cena dintre viitorul domnitor i )oierii trimii de 6oma prefi!urea( conflictul principal al nuvelei, acela dintre Lpuneanul i )oieri$ -n rol important l va avea vornicul 0o#oc, )oier viclean care i v&nduse pe to#i domnitorii care au ocupat tronul 0oldovei n ultimii ani$ 8omportamentul este pus n eviden# de !esturile sale, dar i de atitudinea domnitorului5 CEu te iert ns, c9ai ndr(nit a crede c iar m vei putea nela, i #i f!duiesc c sa)ia mea nu se va m&n'i de s&n!ele tru> te voi cru#a, cci mi eti folositor, ca s m uure(i de )lstemurile norodului$ /unt al#i tr&ntori, de care tre)uie cur#it stupul$ 0o#oc i srut m&na asemenea c&nelui care, n loc s muce, lin!e m&na care9l )ate$ El era mul#mit de f!duin#a ce c&ti!ase> tia c Alexandru9vod a s ai) nevoie de un intri!ant precum era el$D Din punct de vedere al construc#iei textuale, aceste cuvinte trimit de'a la finalul capitolului al treilea, c&nd 0o#oc va plti cu via#a pentru a9l uura pe vod de C)lstemurile noroduluiD$ De asemenea, prin propo(i#ia C/unt al#i tr&ntori, de care tre)uie cur#it stupul$D anticip violen#a din capitolul urmtor$

Al doilea capitol pre(int planurile de distru!ere a )oierimii puse la cale de domnitor$ 0otoul se refer la Cleacul de fricD pe care Lpuneanul l promite so#iei sale, Auxanda$ A)ia n al treilea capitol persona'ul atin!e plenitudinea personalit#ii sale$ Disimularea, diploma#ia atin! punctul culminant i ele se vor com)ina cu plcerea estetic a contemplrii cru(imii$ CLeacul de fricD al doamnei Auxanda este de fapt piramida de patru(eci i apte de capete pe care acesta o reli(ea( dup ce ucide )oierii$ Fn acest capitol care are ca moto replica poporului5 8apul lui 0o#oc vrem@$$$D se explic i promisiunea pe care Lpuneanul i9a fcut9o la nceput vornicului5 nu a murit de m&na domnitorului deoarece acesta a dorit nc de la nceput s9l sacrifice ca #ap ispitor$ De asemenea, n finalul acestui capitol se mai face o promisiune, care va fi ndeplinit la sf&ritul nuvelei$ Goierii care scap de la masacru, /pancioc i /toici fac o promisiune pe malul Nistrului5 C/pune#i celui ce v9au trimis, stri! ctre ei /pancioc, c ne vom vedea p&n9a nu muri@D$ Fn ultimul capitol este pre(entat sf&ritul lui Alexandru Lpuneanul$ Acesta se mut mpreun cu familia la Hotin pentru a9i suprave!.ea mai de aproape pe /pancioc i /troici Ccare edeau la 8ameni#, atept&nd i p&ndind vreme$D Doamna Cd samD i, mpins de ceilal#i, i otrvete so#ul care moare su) privirile neierttoare ale lui /pancioc i /troici, spre a mplini promisiunea de pe apa Nistrului$ Arta de scriitor a lui Ne!ru((i este remarca)ila prin forta de construire a !esturilor patetice ale persona'elor, prin cuvintele memora)ile folosite si prin o)servatia psi.olo!ica a autorului in introspectarea lui Lapusneanul$ 6otodata, scriitorul creea(a primul persona' colectiv +norodul, constituit pentru prima oara intr9 o opera literara, dupa re!ula de miscare si !andire unitara5 ="rostimea ramase cu !ura cascata +$$$, 2ncepu a se stran!e cete9cete +$$$,6oate !lasurile se facura un !las +$$$,in toate inimile fu ca o scanteie electrica$=Autorul are maiestria de a surprinde psi.olo!ia multimii 5 =3loata se inarata din mult in mai mult +$$$,%enise fara sa stie pentru ce au venit si ce vrea +$$$,/a traiasca maria9sa voda@ Aaspunse !loata$ /i, multumindu9se de asta 'ert!a, se imprastii$= "entru a

numi multimea constituita ca un sin!ur persona', Ne!ru((i foloseste diferite su)stantive si expresii su!estive ca =!loata=, =norodul=, =cateva sute de mo'ici=, =prostimea=, =prosti=, =multime=, =idra cu trei capete=$ 2n nuvela se im)ina, intr9o reusita sinte(a, trasaturile a trei curente literare5 clasicismul + ec.ili)rul compo(itiei, evolutia conflictului, mesa'ul, economia de mi'loace, reali(area unor caractere, atitudinea detasata a autorului,, romantismul +antite(a an!elic9 demonic, culoarea de epoca, surse de inspiratie, persona'ul principal alcatuit din contraste tari, accentuarea unor trasaturi, si realismul + caracterul pictural al unor scene, ima!inea multimii din capitilul al treilea,$ b.Ion Heliade Radulescu- Zburatorul "u)licata pentru prima oara in 184B, poe(ia =I)uratorul=, repre(inta capodopera liricii lui 2on Heliade Aadulescu$ /ursa poe(iei consta intr9o credinta populara care a !enerat mitul erotic al I)uratorului9 in folclorul romanesc, I)uratorul este o semidivinitate erotica, un demon sim)oli(and c.inurile iu)irii$El este conceput ca putandu9se metamorfo(a in sarpe, (meu sau sul de foc spre a patrunde nestiut in casa, unde se transforma intr9un tanar frumos si pasionat, care isi c.inuieste victima tul)urand9o pana la epui(are cu sen(atia c.inuitoare a dra!ostei neimplinite$ 6ema poe(iei este ()uciumul sufletesc al unei tinere care traieste primii fiori ai iu)irii$ I)uratorul este o )alada, lirismul fiind infatisat su) forma epica$ 8ompo(itional, poe(ia este alcatuita din trei ta)louri ce pot fi considerate secvente epice5 monolo!ul *loricai, 6a)loul inserarii +pastel, si dialo!ul celor doua femei care o)serva patrunderea I)uratorului in casa fetei$ Dramatismul primei parti este atenuat de calmul naturii evocate in pastel si de sclipirile de umor popular din dialo!ul final$ "e parcursul poemului se produce !radat trecerea de la psi.olo!ic la fantastic, de la ca(ul particular al sentimentului *loricai la ca(ul !eneral al unui sentiment si al unei suferinte a varstei adolescentine$ 6ran(itia se reali(ea(a prin evocarea unei nopti pline de vra'a in care fantasticul devine posi)il$ "oemul are o constructie circulara, )anuiala confu(a a *loricai, +=o fi vrun ()urator@=, fiind confirmata in final de o)servatia

suratelor$ 0onolo!ul fetei de)utea(a a)rupt cu exclamatia *loricai ce atra!e atentia mamei asupra suferintelor care o macina 5 =%e(i, mama, ce ma doare@=$ Din enumerarea suferintelor or!anice ale fetei dominata de puncte de suspensie uimesc sen(atiile contrastante, durerea fi(ica fiind amplificata de incapacitatea exprimarii unor asemenea fenomene antitetice care prevestesc acel =farmec dureros= al poe(iei eminesciene, dorul ca stare sufleteasca am)ivalenta 5 =-n foc s9aprinde in mine, racori ma iau la spate,J 2mi ard )u(ele, mama, o)ra'ii9mi palesc@J A.@ inima9mi (vacneste@$$$si ()oara de la mine@J 2mi cere$$$ nu9sK ce9mi cere@ si nu stiu ce i9as da>= *recventa exclamatiilor si a adresarilor +=ve(i=, =mama=, =uite=, =ma ve(iL =, =maicuta=,, repetitia +=si plan!, maicuta, plan!=, accentuea(a caracterul oral al monolo!ului si exprima incercarea patetica a fetei de a9i transmite mamei intensitatea suferintei sale, a!ravata de incertitudine5 =*ior, ful!er, nesatiu, tremur, foc sunt ima!ini ale intensitatii$ 7 intensitate provocata de ener!ie materiala si desfasurata intr9un re!im de neliniste voluptoasa, de nelamurita seductie= + Eu!en /imion,$ 7 strofa se repeta ca un refren, aparand la mi'locul si al sfarsitul monolo!ului, conferind simetrie textului si marcand dorinta de vindecare cu orice pret$ *ata de(nada'duita cauta a'utor oriunde, c.inurile atat de mari presupunand alinare divina sau demonica$ Lim)a'ul popular +=oarKce=, =alde=, ne introduce credi)il in mentalitatea sateasca, in care credinta crestina !aseste I)uratorului o serie de leacuri si descantece atri)uindu i o ori!ine mitica +=explica)ila mitolo!ic si cura)ila ma!ic9 3eor!e 8alinescu=,$2ntrea!a relatare a fete e construita pe succesiunea cau(a9 efect, ilu(ie9realitate, succesiune sustinuta de utili(area timpului pre(ent +=doare=, =ard=, =am=, si a modurilor indicativ +mod al certiitudinii, si pre(umtiv +mod al ipote(ei9 =o sti=, =o fi=, =mi9or da=,$ "artea centrala a poemului repre(inta una dintre primele mari reali(ari ale pastelului in poe(ia roameasca$ Este intrerupta 'alea fetei de forfota satului, urmata de instalarea !radata a linistii si a calmului ce culminea(a cu creerea momentului prielnic aparitiei I)uratorului$ Astfel, atentia concentrata in prima parte asupra monolo!ului *loricai isi lar!este campul de perceptie la a!itatia

satului, la sfarsitul unei (ile de munca$ Aceasta a!itatie preia parca ()uciumul fetei, amplificandu9l la scara colectivitatii rurale, dar opunandu9i, pe masura ce activitatea incetea(a, calmul suprem al naturii$ "oemul il introduce pe cititor in insusi spiritul folcloric al mitului inte!rat in spatiul lui !enetic, universul rural$ 6extul in intre!ime este o scriere literara de exceptie, un model pentru ceea ce tre)uie sa fie inspiratie folclorica$ c.Nicolae Balcescu - Romanii supt Mihai Voievod Viteazul 6itlul Aomanii supt 0i.ai9%oievod %itea(ul, dat de Galcescu lucrarii, arata ca =el a conceput ca o etapa a istoriei poporului, iar n ca un capitol de istorie )io!rafica=$ "a!inile cartii sunt pline de admiratie pentru lupta eroica a romanilor pentru apararea tarii si eli)erarea ei de su) 'u!ul turcesc, lupta reluata su) conducerea lui 0i.ai %itea(ul$ =3lorioasa campanie= din iarna anului 15;5 el o socoteste de aceea =fara asemanare in istoria luntii=, iar pe romani ca pe =niste uriasi=$ "u)licata in volum a)ia dupa doua(eci si cinci de ani de la moartea lui Galcescu, deci in 18 , de catre Alexandru 7do)escu, aceasta lucrare a fost salutata cu entu(iasm de 0i.ai Eminescu, in articolul Galcescu si urmasii sai, in timp ce A$D$<enopol, in conditiile cresterii avantului patriotic pentru cucerirea independentei nationale, scria in revista =8onvor)iri literare= 5 ="entru noi, romanii, meritul literar al scrierii lui )alcescu este foarte mare+$$$,8u!etarile inalte si drepte care dau viata si interes la fiecare pas povestirii sale> culorile cele vii su) care infatisea(a intamplari si care te fac sa cre(i ca le9ai va(ut candva +$$$,, patriotismul inflacarat +$$$,, o lim)a curata> +$$$, cu toate aceste insusiri fac din 2storia lui 0i.ai9%oda %itea(ul un cap de opera in lim)a romana$= 2storia romanilor supt 0i.ai %oievod %itea(ul, cea mai intinsa si mai insemnata dintre operele istorice ale lui Nicolae Galcescu, isi are !ene(a in cre(ul politic revolutionarului de la 1848, care vedea in )ravul domnitor 0i.ai %itea(ul, cel ce s9a intitulat intr9adevar =Domnul 6arii Aomanesti, al Ardealului si a toata 6ara 0oldovei= 9un sim)ol al ideii de unire$ /unt de aceea impresionante, in aceasta opera, adancimea si vi!oarea simtirii, avantul si !enero(itatea ce au inspirat9o$ /e stie, de pilda, ca autorul a oscilat, in procesul ela)orarii lucrarii,

intre a9i da caracter de opera stiintifica sau a9i imprima patos de poem eroic$ Ae(ultatul a fost o verita)ila creatie artistica ale carei mi'loace stau intr9o stransa le!atura cu po(itiile autorului5 de istoric, de cu!etator si de revolutionar$ 7pera sa va evoca artistic faptele din trecut, avand o minutioasa )a(a documentara, deci stiintifica, in centrul admiratiei lui Galcescu stand marea actiune a lui 0i.ai %itea(ul pentru a fi reali(at =unitatea nationala=, cum intitulea(a el cartea a 2%9s$ /tatul infaptuit de vitea(ul voievod, in urma actiunilor intreprinse pentru stapanirea 6ransilvaniei +15;;, si a 0oldovei +1:00, este considerat, de Galcescu, o expresie a unitatii nationale> el a re(ultat din na(uinta poporului =de a se mantui de su) stapanire strainilor=, adica a dominatiilor straine$ Asadar, cartea a 2%9a, -nitatea nationala +aprilie 15;;9 iunie 1:00,, tratea(a evenimentele care l9au ridicat pe vitea(ul domn in culmea !loriei sale, iar pe romani i9a strans, pentru prima data, intr9un stat national unitar$ 2n monumentala 2storie a romanilor supt 0i.ai %itea(ul, ta)lourile, de o mare concentrare si vi!oare, sunt foarte expresive$ Aenumit este ta)loul lui 0i.ai si9al !adelui care nu indra(neste sa9l execute +cu ver)ele la pre(entul istoric,> de asemenea, ima!inea intrarii lui 0i.ai in Al)a92ulia sau cea a aducerii capului lui Andrei Gat.orM 9 o impresionanta scena dramatica, de vreme ce autorul reuseste sa surprinda 'ocul scenic al lui 0i.ai$ Darul scriitorului de =a tocmi ima!ini si a le insufleti= a inspirat pe multi pictori atrasi mai ales de valorile plastice ale naratiunii> e vor)a de cunoscutele compo(itii ale lui 6.eodor Aman si 3$ D$ 0irea pe tema aducerii capului lui Andrei Gat.orM$ 9 +opere care au contri)uit la intemeierea picturii istorice in miscarea plastica romaneasca,$ Desi Galcescu, =n9a fost un pictor al naturii=, iar talentul sau peisa!istic este mai putin insemnat, +p entru ca omul 9 si nu natura 9 alcatuieste o)iectul interesului sau de moralist si al vi(iunii sale de scriitor descriptiv,, o sin!ura data ne9a oferit =o mare pa!ina descriptiva=5 este vor)a de inceputul cartii a 2%9a a 2storiei romanilor supt 0i.ai %itea(ul si anume de descrierea Ardealului$ /i, desi autorul nu are un =oc.i peisa!istic= in !enere +atat de de(voltat la urmasul sau, Al$ 7do)escu,, descrierea sintetica si !randioasa pe care o face

tarii Ardealului, =mandra si )inecuvantata=, dovedeste in cel mai inalt !rad valoarea artistica a pro(ei sale$ Lim)a operei lui Galcescu are atri)utele lim)ii literare$ Ea nu este incarcata de ar.aisme> unele cuvinte par invec.ite asta(i, dar, in vremea aceea, aveau putere de circulatie, de exemplu =(iduri proptitoare=, =spaimantea(a=, =cap d9opera= pentru =capodopera=> =pre= este pastrat in lim)a poporului si9n lim)a cronicilor, Galcescu il foloseste si el asociind constructiile vec.i cu termenii moderni, adaptand neolo!ismele la spiritul lim)ii5 =armoni(and impreuna=, =se pravalesc in cataracte= +termenul insemnand cascada, cadere naturala de apa,$ "rin toate aceste procedee, 2storia romanilor supt 0i.ai %itea(ul este o capodopera a literaturii noastre din secolul al <l<9lea, iar N$ Galcescu, unul dintre artistii desavarsiti din epoca sa, este =un mesianic po(itiv=, cum il considera 3$ 8alinescu$ d.Grigore le!andrescu- "mbra lui Mircea. #a $ozia