Raceala minilor si a picioarelor,................................................ .....................................43 Fierbinteala capului............................................................ ..............................................43 Suciri si strmbaturi............................................................. ............................................44 Mijloacele mele de vindecare.................................................... ...........................................

51 Bai de aburi, bai de soare, bai de trunchi cu frictiuni, bai de sezut cu frictiu ni...............51 Bai de aburi complete........................................................... ............................................51 Baie de aburi pentru pntece...................................................... ......................................53 Baia de abur pentru cap si gt.................................................... ......................................53 Bai de soare.................................................................... ..................................................53 Bai partiale de soare........................................................... ..............................................54 Baia de trunchi cu frictiuni.................................................... ...........................................55 Baia de sezut cu frictiuni...................................................... ............................................55 Ce trebuie sa mncam? Ce trebuie sa bem?.......................................... ...............................59 Pine de Graham................................................................... ...........................................71 Supa de gru uruit................................................................ ............................................71 Instructiuni pentru alegerea unei hrane potrivita cu natura..................... .........................71 Varza rosie cu mere............................................................. .............................................72 Varza alba cu patlagele rosii................................................... .........................................72 Spanac cu cartofi............................................................... ...............................................72 Varza nemteasca cu arpacas de ovaz.............................................. ..................................72 Morcovi cu cartofi.............................................................. ..............................................72 Gulii cu cartofi................................................................ .................................................72 Orez cu mere.................................................................... ................................................72 Mncare simpla de orez............................................................ ........................................72 Fasole cu patlagele rosii....................................................... ............................................73 Bob cu mere..................................................................... ................................................73 Linte cu prune.................................................................. .................................................73 Mnatarci cu cartofi.............................................................. ...........................................73 Salata de sfecle rosii.......................................................... ...............................................73 Salata de laptuci............................................................... ................................................73

Salata de cartofi cu mere....................................................... ...........................................73 Mazare sau linte n forma cea mai usoara de mistuit............................... ........................73 Galuste de cartofi.............................................................. ...............................................74 Partea a doua................................................................... .........................................................75 Bolile de nervi si bolile psihice originea, natura si vindecarea lor. Insomnia.. .................75 3 Bolile mintii................................................................... ...................................................78 Bolile de plamni. Pneumonia. Oftica. Asthm. Pleurezia. Lupus..................... ...................81 Pneumonia si pleurezia.......................................................... ...........................................85 Asthma.......................................................................... ...................................................87 Oftica (naintata)................................................................ ..............................................87 Oftica oaselor si caria oaselor................................................. .........................................88 Lupus........................................................................... .....................................................89 Bolile organelor genitale....................................................... ...............................................91 Impotenta....................................................................... ...................................................95 Bolile de besica si de rinichi. Diabetul (zaharisirea sngelui). Uremia. Netinerea udului. Bolile de ficat. Piatra. Galbinarea. Bolile de intestine. Asudeala pici oarelor. Pecinginea..97 Piatra.......................................................................... .......................................................98 Diabet.......................................................................... .....................................................98 Uremia.......................................................................... ....................................................99 Netinerea udului................................................................ ...............................................99 Fistulele din intestine......................................................... ..............................................99 Catarul de besica............................................................... ...............................................99 Bolile de ficat, bolile de fiere, galbinarea.................................... ..................................100 Asudeala picioarelor............................................................ ...........................................100 Pecingini si boli de piele...................................................... ..........................................100 Bolile de inima si hidropizia................................................... ...........................................102 Bolile maduvei spinarii. Scurgerea maduvei spinarii. Bolile hemoroidale......... ...............107 Bolile hemoroidale.............................................................. ...........................................108 Crampe epileptice. Agorafobia (frica de loc deschis)............................ ............................110 Agorafobia...................................................................... ................................................111

Lipsa de snge si Cloroza. (Fata palida).......................................... ..................................112 Bolile de ochi si de urechi..................................................... .............................................115 Perdeaua cenusie................................................................ ............................................115 Perdeaua verde.................................................................. .............................................116 Vederea dubla................................................................... ..............................................116 Privirea crucisa................................................................ ...............................................116 Boli de ochi.................................................................... ................................................117 Perdea cenusie.................................................................. ..............................................117 Surzenie de partea stnga, scurgerea urechii, vjirea urechii........................ ...............118 Auzul greu (tare de ureche)..................................................... .......................................118 Dureri de dinti si masele. Guturaiul. Influenta. Dureri n gt. Gusa................ ..................119 Dureri de dinti si masele....................................................... ..........................................119 Guturaiul....................................................................... ..................................................119 Influenta....................................................................... ..................................................120 Bolile de gt..................................................................... ..............................................120 Gusa............................................................................ ....................................................120 Dureri de cap. Migrene. Oftica creierului. Inflamatia creierului................ .......................122 Typhus. Dizenterie. Holera. Urdinare............................................ ....................................124 Typhus.......................................................................... ..................................................124 Holera. Dizenteria.............................................................. ............................................124 Frigurile de clima si Frigurile tropicale. Malaria. Frigurile de venin. Friguril e galbene si Frigurile schimbatoare............................................. ...........................................................127 Ria orientala. Epidemia leprei. Leproza.......................................... .................................130 Ria. Limbrici. Panglica. Parazite. Surpatura (Hernie)............................ ..........................135 Surpaturi (Hernii).............................................................. .............................................136 Cancerul. Carne vie............................................................. ...............................................137 Cancerul........................................................................ .................................................137 Carne vie....................................................................... .................................................141 Partea a treia.................................................................. .........................................................142 Tratarea si vindecarea ranilor, fara doctorii si fara operatii.................. .............................142 4

Taieturi, mpunsaturi, striviri si ruperi......................................... ..................................144 Striviri, contuziuni si rani interne............................................ .......................................145 Arsuri.......................................................................... ....................................................146 Rani de arma de foc............................................................. ...........................................147 Frnturi de oase.................................................................. ............................................149 Rani deschise................................................................... ...............................................150 ntepaturi de insecte otravitoare, muscatura de sarpe, de cine turbat, otravirea sng elui (septicemia)............................................................... .....................................................152 ntepaturile de albina,........................................................... ..........................................153 Bolile de femei................................................................. ..................................................154 Tulburari de menstruatie........................................................ ........................................154 Caderea mitrei, purtarea cercului............................................... ....................................156 ntoarcerea mitrei................................................................ ...........................................156 Sterilitate..................................................................... ...................................................157 ntarirea ttelor si lipsa de lapte................................................. ....................................157 Frigurile lauziei............................................................... ...............................................158 Cum se obtin nasteri usoare si fericite?........................................ ......................................160 Tratamentul copilului n cele dinti luni. Cresterea copiilor....................... .......................165 Cresterea copiilor.............................................................. .............................................165 Partea a patra.................................................................. ........................................................167 Rapoarte de vindecare si scrisori originale de multumire........................ ..........................167 Catar de plamni.................................................................. ..........................................167 Raceala picioarelor............................................................. ...........................................167 Boala de stomac................................................................. ............................................167 Boala de ficat.................................................................. ...............................................167 Catar de gt...................................................................... ..............................................167 Piatra n fiere (Calcule biliare)................................................. ....................................167 Inflamatia cronica a intestinelor............................................... .....................................167 Nervozitate..................................................................... ................................................167 Insomnie........................................................................ .................................................167 Pecingine.......................................................................

.................................................167 Cancer.......................................................................... ..................................................168 Galbinare....................................................................... ................................................168 Slabiciune...................................................................... .................................................168 Dureri de cap................................................................... ..............................................168 Oftica oaselor.................................................................. ...............................................168 Inflamatia ncheieturilor soldurilor (Ischias).................................... ............................168 Slutirea corpului............................................................... ..............................................168 Paralizie....................................................................... ..................................................168 Slabiciune generala............................................................. ...........................................169 Dureri n spate................................................................... ............................................169 Raceala minilor si a picioarelor................................................. .................................169 Lipsa de snge.................................................................... ............................................169 Usurarea facerii................................................................ .............................................169 Glci............................................................................. ..................................................169 Cancer la piept si la nas....................................................... ..........................................169 Rani deschise la picioare....................................................... ........................................170 Boli de rinichi si de basica.................................................... .........................................170 Hidropizie...................................................................... .................................................170 Boala de ficat.................................................................. ...............................................170 Boala de inima.................................................................. .............................................170 Mouches volantes................................................................ ...........................................170 Puncte negre.................................................................... ...............................................170 Urdinare de ani ntregi........................................................... .......................................170 Dizenterie...................................................................... .................................................170 5 Boala de ficat.................................................................. ...............................................170 Inflamatia matului gros......................................................... .........................................170 Asudeala picioarelor............................................................ ..........................................170 Catar de stomac................................................................. ............................................170 Scurgerea maduvei spinarii...................................................... .....................................171

Boala grea de menstruatie....................................................... ......................................171 Pierderi de snge................................................................. ..........................................171 Brnca............................................................................ ................................................171 Umflatura de piele.............................................................. ............................................171 Tiuitul urechii................................................................. ................................................171 Pecingine....................................................................... .................................................172 Dureri de spate................................................................. ..............................................172 Inflamatia egipteana a ochilor.................................................. .....................................172 Hidrocefalie.................................................................... ................................................172 Neputinta barbateasca (impotenta)............................................... .................................172 ncuiere (constipatie) la un copil de tta.......................................... .............................172 Glci............................................................................. ..................................................173 Nastere usoara.................................................................. .............................................173 Ischias (coxartroza)............................................................ ............................................173 Anghina difterica............................................................... .............................................173 Scarlatina...................................................................... .................................................173 Surzenie........................................................................ ..................................................173 Polip n nodul gtlejului........................................................... ......................................173 Raguseala....................................................................... ................................................173 Neurastenie..................................................................... ................................................174 Catar de gt, cronic.............................................................. .........................................174 Dureri de obraz................................................................. .............................................174 Nevralgie....................................................................... .................................................174 Insomnie........................................................................ .................................................174 Dilatarea stomacului............................................................ ..........................................174 Scrofule........................................................................ ...................................................174 Cloroza......................................................................... ..................................................174 Presbitism...................................................................... .................................................174 Glci............................................................................. ..................................................174 Constipatie si insomnie la un copil de doua luni................................ ...........................174

nvineteala....................................................................... ...............................................175 Varsaturi periodice............................................................. ...........................................175 Boala de plamni.................................................................. .........................................175 Cloroza......................................................................... ..................................................175 Boala grea de inima............................................................. ..........................................175 nchegarea sngelui................................................................. ......................................175 Insomnie........................................................................ .................................................175 Artera inimii iesita afara...................................................... ..........................................175 Astma........................................................................... ...................................................175 Anghina difterica............................................................... .............................................175 Pecingeni umede................................................................. ...........................................176 Cancer la buze.................................................................. ..............................................176 Boala de gt...................................................................... .............................................176 Anghina difterica............................................................... .............................................176 Scarlatina...................................................................... .................................................176 Polipi.......................................................................... ....................................................177 ngreunarea mistuirii............................................................. ........................................177 Luatul din iele................................................................. ................................................177 Insomnie........................................................................ .................................................177 Crampe nervoase................................................................. ...........................................177 6 Polutii......................................................................... ....................................................177 Scurgerea maduvei spinarii...................................................... .....................................177 Tabes dorsalis.................................................................. ..............................................177 Insomnie........................................................................ .................................................177 Boala de nervi.................................................................. ..............................................177 Paralizie....................................................................... ..................................................177 Surdo-mutenie................................................................... .............................................178 Navalirea sngelui la cap......................................................... .....................................178 Constipatie puternica........................................................... ..........................................178 Scrisori originale de multumire.................................................

.............................................179 Dureri de gt..................................................................... .............................................179 Boala de rinichi si de basica................................................... .......................................179 Bolile organelor genitale....................................................... ........................................179 Migrena puternica............................................................... ...........................................179 Reumatism....................................................................... ...............................................179 Podagra......................................................................... .................................................179 Paralizie....................................................................... ..................................................179 Ischias (coxartroza)............................................................ ............................................179 Boala de ochi................................................................... ...............................................179 Oftica plamnilor................................................................. ..........................................180 Defect de inima................................................................. ..............................................180 Caria oaselor................................................................... ...............................................180 Inflamatia intestinelor......................................................... ...........................................180 Boli hemoroidale................................................................ ............................................180 Sngerarea rinichilor............................................................. ........................................180 Paralizie....................................................................... ..................................................180 ntarirea pntecelui................................................................ ........................................180 Glci............................................................................. ..................................................180 Scrofule........................................................................ ...................................................180 Sifilis......................................................................... ......................................................181 Insomnie........................................................................ .................................................181 Dureri de cap................................................................... ..............................................181 Piatra.......................................................................... ....................................................181 Inflamatia rinichilor........................................................... ............................................181 Boli hemoroidale................................................................ ............................................181 Hidropizie...................................................................... .................................................181 Dureri de dinti si de masele.................................................... .......................................181 Striviri........................................................................ .....................................................181 Friguri climatice............................................................... .............................................181 Serpengea.......................................................................

................................................182 Insomnie........................................................................ .................................................182 Slabirea memoriei............................................................... ...........................................182 Grasime la pntece................................................................ .........................................182 Boala de plamni.................................................................. .........................................182 Nervozitate puternica........................................................... ..........................................182 Surzenie........................................................................ ..................................................182 Boala de gt...................................................................... .............................................182 Friguri violente................................................................ ..............................................182 Dureri de cap................................................................... ..............................................183 Catar de gt...................................................................... ..............................................183 Spuzeala pe obraz............................................................... ............................................183 Crampe epileptice............................................................... ...........................................183 Lesinuri........................................................................ ...................................................183 Lipsa de snge.................................................................... ............................................183 Raceala......................................................................... ..................................................184 7 Umflatura ct pumnul, la picior................................................... ..................................184 Cancer la mitra si pierderi de snge.............................................. ................................184 Tuse magareasca................................................................. ...........................................184 Neurastenie..................................................................... ................................................185 Nevralgie....................................................................... .................................................185 Epilepsie....................................................................... ..................................................185 Auzul greu...................................................................... ................................................185 Dureri n spate................................................................... ............................................185 Tuse............................................................................ ....................................................185 Crize de asfixie................................................................ ...............................................185 Pierderi de snge din mitra....................................................... .....................................185 Boala grea de nervi............................................................. ...........................................186 Neurastenie..................................................................... ................................................186 Dureri de cap................................................................... ..............................................186

Boala de ochi................................................................... ...............................................186 Lipsa de snge.................................................................... ............................................186 Boala de nervi.................................................................. ..............................................186 Sucirea vinelor................................................................. ..............................................186 Slabiciune generala............................................................. ...........................................186 Respiratie grea................................................................. ..............................................186 Reumatism articular............................................................. ..........................................187 Dureri de stomac................................................................ ............................................188 Lipsa de pofta de mncare......................................................... ....................................188 Ameteli......................................................................... ...................................................188 Defecte de inima................................................................ .............................................188 Pierderi de snge................................................................. ..........................................188 Boala de plamni.................................................................. .........................................188 Slabiciune generala a corpului.................................................. ....................................188 Boala de ochi nevindecabila..................................................... .....................................189 Dureri nervoase de cap.......................................................... ........................................189 Catar cronic de gt............................................................... .........................................189 Catar de basica................................................................. .............................................189 Dureri n spate si de amndoua partile.............................................. ...........................189 Pneumonie....................................................................... ...............................................189 Anghina difterica............................................................... .............................................189 Catar cronic de stomac si de intestine.......................................... .................................190 Nervozitate..................................................................... ................................................190 Slabirea memoriei............................................................... ...........................................190 Gnduri de sinucidere............................................................. .......................................190 Pierderea menstruatiei.......................................................... .........................................190 Tuse magareasca................................................................. ...........................................190 Reumatism....................................................................... ...............................................191 Boala de ficat.................................................................. ...............................................191 Hemoroizi....................................................................... ................................................191

Boala de stomac, si de nervi.................................................... .......................................191 Constipatie..................................................................... ................................................191 Boala de nervi.................................................................. ..............................................191 Reumatism articular............................................................. ..........................................192 Paralizia bratului.............................................................. .............................................192 Grea boala de pntece............................................................. ......................................192 Poala alba...................................................................... ................................................192 Tulburarea mistuirii............................................................ ...........................................192 Podagra......................................................................... .................................................193 Boala cronica de gt.............................................................. ........................................193 Dureri de cap................................................................... ..............................................193 8 Ameteli......................................................................... ...................................................193 Dureri n gt....................................................................... ............................................193 Epilepsie....................................................................... ..................................................193 Strmbarea sirei spinarii......................................................... ......................................194 Boala de nervi.................................................................. ..............................................194 Influenta....................................................................... ..................................................194 Tulburarea mintii............................................................... ............................................194 Neliniste....................................................................... ...................................................194 Insomnie........................................................................ .................................................194 Neurastenie..................................................................... ................................................195 Bataie de inima................................................................. ..............................................195 Dureri de cap................................................................... ..............................................195 Vjitul urechii.................................................................... ...........................................195 Astma........................................................................... ...................................................195 Melancolie...................................................................... ................................................195 Convulsii....................................................................... ..................................................195 Dureri de cap violente.......................................................... ..........................................195 Usurarea sarcinii si a facerii.................................................. .......................................196 Boala de ficat..................................................................

...............................................196 Piatra n fiere................................................................... ..............................................196 Slabiciunea nervilor............................................................ ...........................................196 Reumatism la cap................................................................ ...........................................196 Boala de pntece.................................................................. ..........................................196 Astma........................................................................... ...................................................197 Hemoroizi....................................................................... ................................................197 Inflamatia gtului................................................................ ...........................................197 Reumatism....................................................................... ...............................................197 Umflatura picioarelor........................................................... .........................................197 Vegetatie n mitra................................................................ ...........................................197 Poala alba...................................................................... ................................................197 Paralizie complecta din cauza unui picior prea scurt............................ .......................198 Inflamatie cronica a ncheieturilor soldurilor.................................... ...........................198 Melancolie...................................................................... ................................................198 Reumatism....................................................................... ...............................................198 ntarirea pntecelui................................................................ ........................................198 Hemoroizi....................................................................... ................................................198 Friguri de nervi................................................................ ..............................................198 Accident de mitra............................................................... ............................................198 Tuse necatoare................................................................... ...........................................198 Tuse magareasca................................................................. ...........................................198 Scarlatina...................................................................... .................................................198 Piatra.......................................................................... ....................................................199 Slabiciune generala a corpului.................................................. ....................................200 Boala de ochi................................................................... ...............................................200 Boala de pntece.................................................................. ..........................................200 Grea boala de nervi............................................................. ...........................................200 ngreunarea mistuirii............................................................. ........................................200 Insomnie........................................................................ .................................................200 Constipatie obisnuita...........................................................

...........................................201 Hemoroizi....................................................................... ................................................201 Dureri de stomac................................................................ ............................................201 Raguseala....................................................................... ................................................201 Insomnie........................................................................ .................................................201 Boala de nervi.................................................................. ..............................................201 Durere de masele................................................................ ...........................................201 9 Dureri de cap................................................................... ..............................................201 Dureri de nervi................................................................. ..............................................202 Boala de ochi................................................................... ...............................................202 Stricturi....................................................................... ....................................................202 Strmtarea canalului udului....................................................... ....................................202 10 Prefata la a douasprezecea editie germana 1896 Pe lnga cele unsprezece editii ale manualului meu, aparute una dupa alta, se adau ga acum a douasprezecea editie, cu desavrsire prelucrata si mbunatatita, izvorta di n semnalele numerosilor cititori, care primesc cu ncredere nemarginita nvataturile mele; editia de fata este chemata sa croiasca mai departe calea pentru adevarat a ntelegere a unei metode de vindecare fara doctorii si fara operatii, si sa desc opere noi adepti pe lnga cei vechi, ncercnd sa ajute la raspndirea luminii ce trebui e sa razbata prin ntunericul ce domneste nca asupra legilor si cailor nestramutate ale naturii ; ntr-un sir de teze amanuntit, ncerc sa dovedesc ca toate bolile, oric um s-ar numi fiecare dintre ele, s-au nascut dintr-una si aceeasi cauza; n aceast a prefata dau seama din nou de principiul unitatii, principiu care indica interd ependenta partilor dintr-un ntreg cu marele ntreg nsusi ;aceea ce omenirea, prin scoa la medicala moderna ntelege prin conceptul de: boli de sine statatoare nu reiese de loc n urma cercetarilor mele ; asa numitele boli de sine statatoare nu sunt altceva dect forme schimbatoare, stari variabile, care desi, pe dinafara par felurite, t otusi n nici o mprejurare nu sunt independente. De aceea eu socotesc de prisos nsir area attor sute de boli. Daca la mpartirea acestui manual, am ntocmit anumite categ orii, ale asa numitelor boli, n-am avut n vedere, dect sa nlesnesc onoratilor citit ori priceperea tezelor pe care le tratez. Denumirile obisnuite de boli pe care l e-a introdus scoala medicala nu pot fi parasite asa de lesne, de aceia care sunt obisnuiti cu ele. Binenteles, metoda mea nu vrea sa stie de boli deosebite ale o rganelor interne sau externe, nu cunoaste latineasca scolii medicale, cu att mai mult se sprijina nsa pe cunoasterea si ntrebuintarea rationala a unei legi a natur ii, pna aici necunoscuta dar vesnic nestramutata, a unitatii bolilor. O fi perfectibila masina cu aburi, nu nsa forta aburului. Tot asa e si cu metoda mea de vindecare. Temelia ei este nestramutata, cel mult forma se poate schimba. Cunoasterea acelei legi a naturii, necunoscuta pna acum, dar care a existat ntotd eauna, a adus n sfrsit lumina n noaptea nenorocirilor pricinuite de boala. Dupa cum un oras mare nu mai are nevoie, la rasaritul soarelui de felurite mii de felina re, fiindca lumina soarelui e cu mult mai puternica, tot asa si acei care cunosc noua stiinta de vindecare, nu mai au nevoie sa stie nici denumirile attor mii de boli nici mijloacele de vindecare ale scolii moderne. Experienta a dovedit ca u n singur mijloc aduce vindecarea tuturor acelor boli, mult mai repede si mai sig

ur, dect toate miile de mijloace ale scolii medicale. Pretutindeni unde a patruns stiinta mea de vindecare si trebuie s-o marturisesc cu bucurie ca e lumea ntreaga pretutindeni adevarurile ei si-au croit drum. Nu e vorba, a trebuit sa nlatur multe lucruri ce pareau adevaruri nediscutabile si a t rebuit sa rastorn multe temelii, care pareau nestramutate. Dar descoperirile mel e au ramas, caci au fost ntarite zilnic, n practica mea, de numeroase dovezi si as a s-au ntemeiat att de puternic, nct zadarnic ar ncerca cineva sa le rastoarne. Miile de oameni, care datoreaza sanatatea lor aplicarii metodei mele, sunt martori. N oi dovezi de adevarul nestramutat al nvataturilor mele, mi sosesc zilnic, asa ca s unt mndru de a sti ca viitorul stiintei mele de vindecare e asigurat. Dupa cum toate descoperirile si-au gasit la nceput dusmani, tot asa n-au fost scu tite de dnsii nici nvataturile mele. Aci mai era vorba si de unul, care parea a fi nechemat pe tarmul stiintei de vindecare, dar care totusi venea cu descoperiri noi , cu vederi noi, cu axiome noi, aruncnd multe lucruri de prisos, nlaturnd cu energi e multe greseli nradacinate. Bine nteles, acei sceptici sau potrivnici s-au slujit de multe ori, de mijloace att de putin cinstite, nct nsasi purtarea lor i-a nimicit . Rezultatele minunate dobndite de metoda mea, aplicata adeseori bolnavilor conda mnati de doctori, sunt cea mai buna dovada de eficacitatea ei. Daca as fi astept at, ca reprezentantii stiintei medicale sa recunoasca adevarul nvatamintelor mele si sa confirme progresul facut, n chipul acesta, pe tarmul stiintei de vindecare n-as fi facut un pas nainte toata viata mea. Asa, nsa, multumita numerosilor mei a depti, noua mea metoda de vindecare a fost experimentata si recunoscuta chiar de curtile germane si straine. Ea a adus attor mii de oameni, usurarea suferintelor lor si a devenit o stiinta noua, care ntemeiata pe legile naturii, nu mai poate fi tagaduita. A cunoaste la timp bolile corpului omenesc, a le nlatura, a predica adevarul legi lor naturii, care pun la ndemna omului mijlocul rational de a trai si a se vindeca , acesta e scopul acestui manual, aparut pna acum n 17 limbi. Cartea aceasta are misiunea de a fi o calauza, un sfatuitor pentru toti, care ca uta scapare si doresc sfaturi. Fie ca scopul acesta sa-l mplineasca cu prisos, sp re alinarea suferintelor oamenilor bolnavi! Lipsca, 1 ianuarie 1896 Flossplatz 24. Louis Kuhne. 11 Partea nti Cum am ajuns la descoperirea noii stiinte de vindecare Conferinta de Louis Kuhne Doamnelor si Domnilor, E ceva caracteristic naturii omenesti, ca acela care crede ca a descoperit ceva nou si original, simte o trebuinta nenfrnata de a-si afirma descoperirile sale si de a le mpartasi semenilor sai. Poate sa fie oarecare ambitie si vanitate n aceasta dorinta, care cu toate astea, n fond, e cu desavrsire ndreptatita si curat omeneasca. Trebuie sa vestesti adevar ul, chiar cnd lumea fuge de stralucirea lui, chiar cnd gasesti framntarea lumii pli na de dezgust si de vanitate. Acestei legi a naturii, ma supun eu astazi, ncercnd sa va fac cunoscut rezultatele la care am ajuns, dupa o munca anevoioasa de doua zeci si cinci de ani. Ar fi mai prudent, fireste, de a nu ncredinta descoperirile mele dect hrtiei mute si de a lasa sa ma judece posteritatea. Dar n cauza pentru c are mi-am consacrat viata mea, nu e vorba de o cunostinta curat teoretica, ci de o cunostinta din care izvorasc fapte realizabile n practica. Asadar, daca vreau sa pastrez metoda mea pentru contemporanii mei si pentru post eritate si daca nu vreau sa mor cu reputatia de sarlatan , sunt nevoit sa dezvolt, sa dovedesc, sa fac cunoscut prin lectii si prin demonstratii aplicate la modele vietuitoare, adevarurile, pe care le-am descoperit. E adevarat ca nu pot sa nfatisez bolnavi, n aceasta mare adunare, si va trebui sa ma multumesc de a va explica, cum voi putea mai bine, ideile mele, numai prin vi u grai. Dati-mi voie dar, sa va explic n putine cuvinte, cum am ajuns la construi rea sistemului meu. Am fost ntotdeauna un mare amic al naturii, asa ca cea mai mare bucurie pentru mi

ne, era sa observ la tara si n paduri fenomenele de care atrna izbnda si buna dezvo ltare a plantelor si animalelor, de a urmari actiunea naturii pe pamnt si n cer, d e a recunoaste si a stabili legile ei. Afara de asta, am avut ntotdeauna dorinta de a nvata aceea ce descoperisera marii nvatati, ca profesorul Rossmaessler, si as ta cu multa vreme nainte de a avea macar gndul sa ma consacru special stiintei de vindecare. Aceea ce m-a ndemnat la aceasta, e numai nevoia, aceasta suverana pute rnica, aceasta stapna si educatoare a popoarelor si a insilor. Cnd eram n vrsta de douazeci de ani, corpul meu nu mai vrea sa functioneze regulat, plamnii si capul ncepeau sa-mi pricinuiasca violente dureri. Am alergat nti la medi cina, dar fara succes. E adevarat ca aveam putina ncredere n ea. Mama mea, care fu sese infirma si bolnava ani ndelungati, ne sfatuise ntotdeauna sa n-avem ncredere n doctori si ne repeta mereu, ca numai doctorii erau pricina starii sale nenorocit e. Tatal meu murise de un cancer la stomac, n minile doctorilor. Pe vremea aceea1, anuntul unei adunari a amicilor artei de vindecare, prin natura nsasi. Atentia m ea fu foarte mult attata si cnd vazui anuntul pentru a doua oara ma dusei si eu la aceasta adunare. Era un cerc de oameni binevoitori, care se adunasera mprejurul regretatului nostru Meltzer. ntrebai, foarte modest, pe una din persoanele care e rau de fata, ce trebuie sa fac contra durerilor si junghiurilor, ce le simteam a tunci n plamni. Am ntrebat foarte modest, caci excitarea mea nervoasa era att de put ernica, nct nu puteam vorbi tare naintea mai multor persoane. Mi s-a recomandat o c ompresa, care produse numai dect un efect minunat. De atunci m-am dus regulat la aceste adunari. Ctiva ani mai trziu, n 1868, fratele meu cazu greu bolnav, fara ca metoda naturala, asa cum era atunci, sa-l poata usura. Atunci auziram noi vorbin du-se de cura plina de succes a lui Theodor Hahn auf der Waid. Fratele meu se ho tar sa mearga acolo si dupa cteva saptamni se ntoarse cu mult mai bine. Am recunoscu t eu nsumi minunatia acestei metode naturale si de atunci m-am dedicat ei cu cea mai plina si mai desavrsita ncredere. Cu toate astea boala mea nu se oprise, germenii bolii, transmisi de parintii mei , se dezvoltasera cu att mai mult cu ct tratamentul medical adaugase noi cauze de boala pe lnga suferintele vechi. 1 1864 12 Starea mea se nrautatea din ce n ce si n scurta vreme ea ajuns insuportabila. Cance rul pe care-l mostenisem atacase stomacul, plamnii erau nimiciti n parte, nervii c apului erau att de mult atinsi, ca nu mai gaseam odihna dect n plin aer si mi era cu neputinta sa gndesc la un somn linistit sau la munca. Astazi pot s-o spun: daca atunci paream bine hranit si aratam bine la fata, totusi eram un bolnav nenoroci t. Cu toate astea faceam cu cea mai mare exactitate tot ce prescria metoda natur ala. Bai (de apa si de soare), oblojeli, spalaturi, dusuri, dieta, pe toate le a plicam, fara sa gasesc altceva dect usurarea si ndulcirea durerilor mele. Atunci d escoperii, prin observatiunile mele n mijlocul naturii, legile pe care se ntemeiaz a tratamentul pe care-l practic si-l predic. Am stabilit, bazndu-ma pe aceste leg i, un plan de tratament pentru mine nsumi si am construit n urma uneltele cele mai practice, pentru acest sfrsit2. ncercarea mea fu ncoronata de succes. Starea mea s e mbunatati din zi n zi. Alte persoane, care urmara sfaturile mele si se supusera aceluiasi tratament, fura multumite. Aparatele s-au dovedit minunate. Diagnozele bolilor existente, prognosticurile bolilor viitoare, pe care bolnavul nu le sim tea nca, dar care se puteau vedea n dispozitiile lui, se gaseau ntotdeauna drepte. Puteam sa fiu sigur, ca descoperirile mele nu erau niste iluzii. Cu toate astea, cnd vorbeam de ele, ntimpinam o mirare nencrezatoare, un refuz plin de nepasare, o luare n rs, batjocoritoare si astea, nu numai din partea medicilor sau partizanil or medicinii, dar chiar, si mai cu deosebire, din partea adeptilor metodei natur ale si chiar din partea celor mai buni reprezentanti ai ei. Pentru a putea face descoperirile mele folositoare omenirii, pusesem aparatele mele la dispozitia lo r. Dar fara sa se nvredniceasca de a face o ncercare serioasa, ei le-au declarat n efolositoare si le-au parasit ntr-un colt, ca sa le umple praful si pnza de paianj eni. Atunci fusei ncredintat ca nu e destul de a fi gasit teoria originii, a mersului bolii si a vindecarii ei si de a fi facut aparate convenabile pentru tratarea bo lnavilor; ca nu e destul de a fi descoperit o noua diagnoza si un nou prognostic

, infailibile, fondate pe nsasi natura organismului; ca nu era destul de a arata la mine, la membrii familiei mele, la prietenii si la cunostintele mele succesel e noului tratament; si atunci vazui ca e neaparata nevoie de a ma adresa marelui public si de a ntrece, prin succese pipaite n nenumarate cazuri, alopatia, homeop atia si metoda naturala ntrebuintata pna atunci, pentru a ncredinta pe mici si mari de adevarul nendoielnic al metodei mele si de conformitatea ei cu legile naturii . Aceasta credinta m-a aruncat ntr-o grea lupta. ntr-adevar, pentru a ma consacra pr acticii noii stiinte de vindecare fara doctorii si fara operatii, trebuia sa ced ez altora o fabrica, dirijata de 24 ani cu succes si sa cheltuiesc toate puteril e mele pentru o noua profesie, care nu putea sa-mi aduca la nceput dect dispret, i njurii si pagube sigure, fara a-mi procura cel mai mic folos material. Lupta ram ase multa vreme nehotarta ntre judecata care ma retinea si constiinta care ma ndemn a sa-mi mplinesc vocatiunea mea launtrica. Am deschis, n sfrsit, stabilimentul meu la 10 octombrie 1883. Ideea biruise!. Dar aceea ce prevazusem se ntmpla ntr-o asa masura, ca ntrecu toate prevederile mele cel e mai pesimiste. Stabilimentul meu nu fu aproape de loc vizitat n cei dinti ani, c u tot succesul care ar fi trebuit sa atraga atentia. Apoi venira, putin cte putin , cteva persoane numai pentru bai si n urma bolnavi din ce n ce mai numerosi, care voiau sa urmeze un tratament. Numarul lor spori cu vremea, mai ales din afara, p entru ca aproape toti aceia pe care-i tratasem, ajungeau propovaduitori si agent i voluntari. Metoda mea curativa si diagnoza mea dadusera dovezi la mai multi bo lnavi si am putut sa feresc pe foarte multe persoane, de primejdii foarte grave, prezicndu-le boli viitoare. Pe punctul acesta pun si eu cel mai mare pret. n adev ar, numai asa ne este cu putinta de a pregati o generatie cu adevarat sanatoasa. Descoperirile mele s-au confirmat n fiecare caz particular, experienta mea s-a mbo gatit mult n anii urmatori si propria mea sanatate, care fusese aproape condamnat a, s-a mbunatatit asa de mult prin aplicarea rationala a noului procedeu, ca ma s imt cu desavrsire n stare de a suporta ostenelile practicii mele foarte ntinse. Dar lucrul acesta n-a fost cu putinta, dect pentru ca, la urma urmei si dupa multe r eflectii, am gasit un mod perfectionat de bai de soare, a carui eficacitate e de asa natura, ca pot sa declar curabila, n toata siguranta, orice boala, oricum sar numi ea. Am zis orice boala, nsa nu orice bolnav. n adevar, acela al carui organism e prea darapanat, acela mai ales, care e cu desavrsire otravit printr-o prea multa ntrebu intare de medicamente, va gasi, binenteles, n metoda mea o usurare si o ndulcire a suferintelor lui, dar nu va fi pentru totdeauna scapat si cu desavrsire vindecat. 2 obiectiv 13 Ma nfatisez naintea dumneavoastra, Doamnelor si Domnilor, cu vesela si mndra convin gere a unui om, care, dupa ce a luptat aproape douazeci si cinci de ani cu ruina fizica, s-a scapat pe el nsusi si a gasit, n acelasi timp pentru binele omenirii, mijlocul, multa vreme cautat de spiritele cele mai distinse, de a vindeca cu ad evarat bolile. Asemenea cuvinte miros poate a vanitate si a ngmfare. Cu toate aste a experienta a dovedit pe deplin teoria mea sub toate raporturile si n toate cazu rile, chiar cnd nu mi-a fost dat sa scap pe bolnav. Aceea ce m-a calauzit n descoperirile mele, este metoda experimentala cea mai rig uroasa stabilita pe observatiunile cele mai constiincioase, pe judecata si pe ex periente. Si daca, totusi, sunt numit si astazi sarlatan , contestndu-mi-se instruct ia speciala pentru exercitiul profesiunii mele actuale, eu totusi pastrez n fata acestor insulte linistea si nepasarea cea mai perfecta. Cei mai mari binefacator i ai omenirii si mai ales marii inventatori au fost tot astfel, aproape fara exc eptie, numiti sarlatani si oameni straini de patrie , fara a mai vorbi de taranul Pri essnitz, de carutasul Schroth, de teologul si padurarul Francke (Rausse) si de f armacistul Hahn, care au creat prin spiritul lor luminat si prin vointa lor pute rnica o noua si o mai buna stiinta de vindecare. Care este raportul noii stiinte de vindecare cu metoda traditionala a alopatiei3 , homeopatiei4 si a vechii metode naturale? Nu voi critica aceste metode si nu voi descoperi greselile si partile slabe, pe care ele le au ca toate lucrurile omenesti, dect n masura n care expunerea acestor

metode sub adevarata lor lumina va fi trebuincioasa pentru binele omenirii si pe ntru desavrsita pricepere a explicatiilor mele. Fiecare e liber de a primi si de a face aceea ce crede el ca este mai bine. Dar trebuie neaparat sa se stie, pent ru a ntelege aceea ce voi spune, n ce anume procedeul meu e conform cu vechile sis teme si n ce anume se deosebeste, pentru a putea statornici partea lui originala ca si valoarea lui absoluta sau relativa. Arta cea noua de vindecare fara doctorii si fara operatii n-are dect un singur lu cru comun cu alopatia: corpul omenesc. ncolo, totul e cu desavrsire opus. Mai mult nca, eu consider otravirea bolnavilor, foarte des ntmplata n timpurile din urma, cu doctoriile medicinii interne, ca una din cauzele, daca nu chiar cauza principal a, ca astazi se gasesc asa de putini oameni cu adevarat sanatosi si ca bolile cr onice cresc ntr-un chip nspaimntator. Prin aplicarea cu judecata si la timp a noii arte de vindecare, chirurgia e cu desavrsire de prisos. Salut homeopatia ca un valoros tovaras n lupta contra primejdioasei credinte n doc torii. Multumita micilor ei doze de doctorii, n care chimia nu mai poate descoper i medicamente, si multumita grijii cu care ea alege dieta convenabila, homeopati a slujeste de tranzitie si de mijlocitor artei de a vindeca fara doctorii. i lips este, cu toate astea, un principia fix si lamurit cu privire la dieta si chiar m icile ei doze de doctorii nu sunt tocmai cu desavrsire nevatamatoare, dupa cte am putut observa. Vechea metoda naturala, care ntrece cu mult toate celelalte metode, este temelia noii arte de a vindeca fara medicamente si fara operatii. Cu toate astea, eu am trebuit sa urmez mai de graba pe marii inventatori si ntemeietori ai sistemului: Priessnitz, Schroth, Rausse, Theodor Hahn, dect pe reprezentantii moderni. Prin m ania lor de a individualiza, acestia din urma cad de multe ori n subtilitati si s e departeaza de legile luminoase si simple ale naturii. Vechea metoda naturala n -a vazut deloc caracterul si natura materiei ce da nastere bolii si n-a recunosc ut de loc legea naturala, n virtutea careia aceasta materie se misca n corp si se depune n anume parti. Cu alte cuvinte, n-avea cunostinta de adevarata natura a bo lii si, deci, a tuturor bolilor, n-avea cunostinta de acea lege fizica, veche ca si lumea, dar necunoscuta pna aci, pe care se ntemeiaza descoperirile mele. Mai m ult nca: ea se slujeste de diagnoza medicinii desi stie ca n-are nevoie de o astf el de diagnoza exacta ; ea sta, prin urmare, cu un picior nca pe arena veche. Noua a rta de vindecare, stabileste, dimpotriva, o diagnoza deosebita, care e o urmare a naturii bolii si care se gaseste deja afara, pe fata si pe gt; aceasta este sti inta expresiunii figurii. Metoda naturala dispune de foarte multe feluri de aplicare de apa: oblojeli5, cl istire6, dusuri, stropituri, jumatati de bai, bai complete, bai de sezut, bai de aburi de tot felul. Aceste numeroase 3 Tratament medical bazat pe mijloace contrare naturii bolii. 4 Metoda de tratare a bolilor prin folosirea n doze mici a unor medicamente, care n doze mari ar provoca la omul sanatos simptomele bolii respective 5 Mijloc extern de tratament, prin aplicarea unei comprese, cataplasme sau ungue nt (pe partea bolnava a corpului) 6 clisme 14 mijloace curative sunt n parte de prisos si aduc mai multa ncurcatura, cnd deja se cunoaste adevarata natura a bolii. Noua arta de vindecare simplifica, pe ct e cu putinta, aplicarea apei. Pe cnd vechea metoda naturala potrivea adeseori dieta oarecum nehotarta si arbitra ra cu hranirea mixta traditionala, noua arta de vindecare a prescris o dieta car e nu atta, limpede si exact hotarta, care e ntemeiata pe legea naturii. Vedeti dar, ca deosebirile de vechea metoda, care, o repet, a avut si are nca rez ultate minunate, sunt asa de mari nct am avut dreptate sa dau un nume nou, teoriei mele si practicei mele, acela de noua arta de vindecare, fara doctorii si fara operatii. Nu pot sa va descriu fiecare din ncercarile, ce am facut, pentru a alcatui sistem ul meu. Aceasta ar fi desigur interesant, dar n-ar avea nici un folos practic. E un mare avantaj, acesta de a merge de-a dreptul la tinta si a fi ferit de numer oasele cotituri, ce au trebuit facute nainte de a ajunge la scop.

n urma acestor observatii preliminare, sa trecem la subiectul nostru propriu-zis. Chestia fundamentala pe care trebuie sa o examineze la nceput si pe care se ntemei aza tot tratamentul este aceasta: Care corp e sanatos? Care corp nu e sanatos? Par erile ce domnesc astazi sunt foarte deosebite. Cine n-are deja experienta asta? Unul pretinde, ca e cu desavrsire sanatos, dar ca are doar cteva reumatisme; altul e atins de nervozitate, dar altminteri e sanatatea n picioare, ca si cum corpul s-ar compune din sectiuni separate, cu desavrsire independente unele de altele, s i abia mpreunate ntr-un tot. E ciudat, ca aceasta parere e ncurajata de tratamentul obisnuit. ntr-adevar, medicina opereaza adeseori asupra unor organe separate si abia cteodata tine socoteala de organele vecine. E vadit, cu toate astea, ca ntreg ul corp omenesc este un tot, ale carui parti sunt n nentrerupta legatura, asa ca r eaua stare a unei parti trebuie sa aiba nrurire asupra altor parti. Putem observa n toate zilele, ca e cu adevarat asa. Daca ai durere de masele, esti aproape inca pabil de orice munca si nu gasesti buna nici mncarea nici bautura. O aschie de le mn n degetul cel mic are acelasi efect; o greutate n regiunea stomacului ne ia ori ce pofta de munca materiala sau intelectuala. La nceput nu e dect nrurirea exercitat a imediat de nervi. Vedem nsa ca o turburare aduce alta. Daca aceasta turburare t ine mult urmarile sunt si ele durabile, putin importa daca sunt totdeauna simtit e sau nu. Un corp nu poate fi deci sanatos, dect daca toate partile lui sunt n sta rea lor normala si si ndeplinesc functiunea lor, fara durere, fara apasare si fara prea mare silinta. Dar, aceste parti trebuie sa aiba si ele forma cea mai pract ica si mai corespunzatoare ideii noastre de frumos. Daca forma exterioara nu e c um trebuie, nseamna ca au fost influente care au stricat-o. Dar trebuiesc multe o bservatii pentru a determina, n toate cazurile, formele normale, pana n cele mai m ici amanuntimi; trebuiesc cercetate mai ales persoanele cu adevarat sanatoase, p entru a se putea studia asupra lor formele normale. Dar tocmai lucrul acesta a a juns aproape cu neputinta. Vorbim de persoane sanatoase si puternice; multi oame ni pretind ca sunt puternici si sanatosi, daca, nsa, i ntrebam mai cu de-amanuntul, fiecare din ei are o nimica toata, o durere nensemnata, dureri de cap care se iv esc cteodata, dureri de masele care i supara din cnd n cnd, sau simptome analoage, ca re dovedesc ca nicaieri nu poate fi vorba de o sanatate desavrsita. Tocmai din pr icina aceasta trebuiesc studii foarte variate pentru a nvata sa cunosti forma con venabila a corpului. Totusi, asta se poate vedea comparnd bolnavii cu persoanele aproape sanatoase si n explicatiile mele ce vor urma, se poate vedea si mai lamur it mijlocul pentru a ajunge acolo. Daca v-am spus adineauri, n cteva cuvinte, ca boala altereaza formele corpului, es te tocmai din cauza ca vreau sa va atrag atentiunea asupra ctorva fenomene foarte cunoscute. Va voi reaminti, mai nti, persoanele atinse de grasime, al caror corp ia dezvoltarea pe care o cunoasteti destul de bine si apoi, ca un contrast, pers oanele slabe, la care nu e aproape picatura de grasime. Acestea sunt fara ndoiala fenomene morbide. Va voi reaminti caderea maselelor si a dintilor care altereaz a toata fata, podagra (guta)7 care formeaza noduri la ncheieturi, reumatismele ar ticulare care umfla unele parti ntregi ale corpului. n toate cazurile astea, alter atiunile sunt asa de batatoare la ochi, nct chiar si omul cel mai putin stiutor le vede numaidect. n alte mprejurari, aceste boli sar mai putin n ochi si cu toate ast ea, pot sa va reamintesc nca alte oarecare experiente. Stiti ca omul sanatos are ochiul limpede si linistit si ca trasurile fetei sale nu trebuiesc sa fie nicide cum contractate. Greutatea este de a statornici limita la care fata a primit exp resiunea adevarata si trebuie sa marturisiti ca unul are vederea mai patrunzatoa re dect altul, pentru a vedea cum trebuie n aceasta privinta. Asa, ntlnim adeseori v reo persoana, care s-a schimbat foarte mult, n rau, de attia ani de cnd n-am mai va zut-o si cu toate 7 Boala cronica provocata de dereglarea metabolismului si manifestata prin crize dureroase articulare 15 astea ne e cu neputinta de a hotar (delimita) exact felul acestor alteratiuni. Si totusi aceste transformari care urtesc corpul, au un nteles adnc, asupra carora vo m reveni mai trziu. De aci vedem ca bolile se dau pe fata prin alteratiunile corp ului, mai ales la cap si la gt si ca e o problema foarte nsemnata de a recunoaste si talmaci aceste alteratiuni.

Nu stiu daca toata lumea va izbuti n aceasta, caci trebuie o mare rabdare si prac tica necontenita pentru aceste observatii. Auditorii cursului meu asupra stiinte i expresiunii figurii, primesc instructiunile trebuincioase pentru aceste observ atii. Va mai atrag luarea aminte, astazi, asupra unei alte pietre de ncercare a sanatat ii. Daca corpul ntreg ia parte ntotdeauna la orice boala partiala, putem cerceta stare a sanatatii asupra fiecarui organ, n parte, dar alegem, mai de graba, acele organ e a caror activitate se poate controla foarte bine si foarte usor si astea sunt organele mistuirii8. O buna mistuire e un semn de buna sanatate si daca ea se fa ce n fiecare zi, fara tulburare, corpul este fara ndoiala pe deplin sanatos. Acest e observatiuni le putem face mai deslusit asupra animalelor. Putem vedea mai bin e din excrementele care trebuiesc date afara fara sa mnjeasca nicidecum corpul. A sta o puteti observa n toate zilele la cai si la pasarile care traiesc n libertate . Ma iertati, daca ma ntind n lamuriri mai amanuntite n aceasta materie delicata, d ar cnd vorbesti de sanatate si de boala, trebuie sa-i zici lucrului pe nume. Matul sezutului9 este la capatul de jos asa de bine facut, ca excrementele care sosesc n buna stare pot fi aruncate afara, fara greutate si fara a murdari corpul . n aceasta privinta, m-am exprimat mai amanuntit n mica mea brosura: Sunt sanatos, sau bolnav? Hrtia-Klosett (hrtia igienica) este o cucerire a omenirii suferinde, dar persoanel e pe deplin sanatoase n-au nicidecum nevoie de ea. Sa nu ma nteleaga nimeni gresi t; eu nu vreau sa spun ca acela care nu e cu adevarat sanatos, trebuie sa creada ca a repurtat, un triumf, daca nu se slujeste de hrtia de mai sus, caci tocmai e l are nevoie de ea pentru curatenia corpului. Fiecare, deci, poate vedea din mis tuirea sa daca e sanatos sau nu; aceasta piatra de ncercare e ct se poate de nsemna ta si nu ma tem de a insista cu hotarre asupra ei, cu toate observatiile batjocor itoare ale celor nencrezatori. Acela care poate vedea prin mijlocul de mai sus ca e pe deplin sanatos, acela e fericit! Omul sanatos se simte ntotdeauna cu desavrsire bine, nu stie ce e durerea sau turburarea, cta vreme nu-i vine din afara; de altminteri nu-si simte nicioda ta corpul. i place munca si se bucura de activitatea sa pna cnd se simte obosit si atunci gusta toate placerile unei odihne dulci. i este usor de a suporta durerea morala, mpotriva careia corpul sau i da un balsam alinator: lacrimile, de care nu trebuie sa se rusineze nici barbatul n asemenea mprejurari. Un om sanatos nu se si mte ngrijorat de familie, caci simte n el destula putere de a purta de grija alor sai. O mama sanatoasa ngrijeste cu bucurie de copiii ei, caci poate sa-i hraneasc a nca de mici, ntr-un fel potrivit cu natura, si ce viata fericita cnd copilasii su nt si ei pe deplin sanatosi! Fata copiilor sanatosi straluceste aproape ntotdeaun a de fericire; nu se zareste acea neliniste necontenita, nu se aud acele tipete si plnsete din orice lucru; ntr-un cuvnt cresterea copiilor sanatosi e o placere, a fara de asta, influenta pedagogica se face mai cu nlesnire si e mai durabila asup ra acestor copii. Sa recapitulam cele spuse pna aci: o nclinare nenfrnata catre cerintele naturale, o boala grea, rau cautata10 de medicina obisnuita, iata ce m-a dus la metoda natur ala; dar vaznd ca nici ea nu poate alina cu desavrsire suferintele mele cronice, m -am aruncat n cercetari si mai adnci; o necontenita observatie a naturii vietuitoa re m-a facut sa vad neaparata schimbare a formei exterioare a fiecarui organ, pr in boala; felul cum se face aceasta schimbare si cum dispare odata cu boala, m-a facut sa descopar ce este boala si cum se naste boala. mi propun n viitoarea mea conferinta, sa va expun rezultatele cercetarilor mele si sa va arat ce este boala, dupa natura ei, cum se naste ea, care e scopul ei si cum trebuie vindecata. --------8 digestiei 9 anusul - orificiu la extremitatea intestinului gros, prin care sunt eliminate materiile fecale 10 gresit diagnosticata 16 Cum se naste boala? Ce sunt frigurile?

Conferinta de Louis Kuhne Doamnelor si Domnilor, Ce este boala? Cam se naste ea? Cum se manifesta ea? Acestea sunt chestiunile pe care vi le voi lamuri astazi. Daca cetiti n program c ealalta chestiune: Ce sunt frigurile? , veti vedea ndata cum va fi rezolvata odata cu celelalte. Raspunsul la chestiunile de mai sus, este de nsemnatate nu numai n teorie, dar chi ar si mai ales n practica; ntr-adevar numai dupa ce cunoastem limpede felul bolii, putem gasi tratamentul sigur si potrivit, fara a mai dibui si a face ncercari ne folositoare. Calea ce urmam e aceea ce slujeste a cunoaste legile naturii. Luam ca punct de p lecare observatiunile noastre, tragem din ele concluzii si dovedim n sfrsit, prin experiente, dreptatea concluziilor noastre. Observatiunile noastre trebuiesc sa se ntinda, mai nti de toate, asupra simptomelor pe care le vedem la bolnavi si n urma sa descoperim simptomele care se repeta nto tdeauna si care se ivesc la fiecare bolnav. Aceste simptome sunt esentiale si asupra lor trebuie sa ne ntemeiem pentru a cuno aste felul bolii. Am spus n precedenta mea conferinta ca la anumite boli observam alteratiuni ale f ormei corpului, foarte batatoare la ochi. Tocmai aceasta mprejurare m-a ndemnat sa cercetez daca nu cumva aceasta alteratiune se iveste la toti bolnavii. Experienta a aratat si arata ca ntr-adevar asa este, ca mai ales fata si gtul se a ltereaza si ca aceste alteratiuni se observa mai lamurit n aceste doua parti ale corpului. Am facut studii ndelungate pentru a vedea daca observatiunile mele individuale er au drepte n toate cazurile si daca starea sanatatii se schimba n fiecare caz o dat a cu alteratiunea formei exterioare si iata, ntocmai asa a si fost. Cu acest chip se ntari n mine credinta ca fiecare corp trebuie sa aiba o forma nor mala caracteristica, pe care o pastreaza cnd se gaseste ntr-o stare de sanatate de plina, ca orice abatere de la aceasta forma normala e pricinuita de boala si ca alteratiunile formei gtului si a fetei, dau o imagine sigura si de starea sanatat ii corpului de care e vorba, si iata ce m-a condus la descoperirea si aplicarea noii mele diagnoze, stiinta expresiunii figurii de care ma slujesc de mai bine d e noua ani, n practica mea ntinsa. Alteratiunile pe care le vedem la fata si la gt, se repeta ntr-o masura cu mult ma i mare n partile corespunzatoare ale pntecelui si ale trunchiului, pentru ca, dupa cum vom vedea mai trziu, aceste alteratiuni au plecat din pntece, asa ca numai ex aminarea capului si fetei bolnavului ne da o idee exacta de starea sa dinauntru. Aceste alteratiuni ale gtului si ale capului izvorasc la nceput dintr-o crestere a volumului, cnd materiile morbide au patruns ntre tesuturile musculare si cnd corp ul elastic ca un cauciuc s-a ntins n urma acestor navaliri; asta e starea cea mai putin primejdioasa! pe urma dintr-o prea mare ntindere, adica prin ncordarea difer itelor tesuturi. Ca sa ntelegeti mai usor aceasta stare, sa luam ca exemplu, crnat ul. Daca e umplut ca de obicei, e nca flexibil. Dar daca l umplem ct poate sa tina pielea, atunci ajunge asa de tare si de teapan, ca nu mai e chip de a-l ndoi fara sa crape pielea. ntinderea corpului nu se poate face nici ea dect pna la anume hot ar si aduce dupa sine ncordarea tesuturilor. ncordarile se vad foarte deslusit cnd bolnavul ntoarce capul si gtul. Aceasta stare e deja mai primejdioasa. Dar daca ntr e tesuturi nu mai e loc pentru depozitul materiilor straine, acest depozit se fa ce sub forma de noduri lnga tesuturile musculare si sub piele; se pot vedea foart e deslusit la gt. Daca gasim aceste noduri la gt si la cap, putem ncheia fara sa ne nselam, ca sunt mult mai multe n partile corespunzatoare ale trunchiului. Aceste noduri de toate marimile se simt si se vad cu usurinta pe abdomen. n adevar, nodu rile gtului nu s-au produs dect dupa ce s-au format si s-au depus nodurile pntecelu i. n partea a doua, la capitolul bolilor de plamni, se va gasi explicarea exacta a felului si originei nodurilor, ce se gasesc n corp, fenomen ce nu s-a putut nici odata talmaci, nainte de mine. Vedem dimpotriva, la bolnavii prea slabi, ca tesuturile normale a le corpului au fost cu desavrsire alungate de materiile morbide si ca ramasitele acestor tesuturi ramn ca uscate ntre materiile straine.

Felurite coloratiuni anormale ale pielii sunt iarasi un mijloc sigur de a recuno aste bolile si acest indiciu nu lipseste niciodata de a se da pe fata n anumite b oli. Alaturatele doua figuri, luate dupa natura, va nfatiseaza un bolnav atins n acelas i timp de o grava boala de inima si de hidropizie11. Aceste doua imagini au fost luate, una nainte de tratarea bolnavului de catre mine si alta, patru luni dupa n ceperea curei. Vedeti deslusit marile schimbari ce s-au produs n bolnav, n timpul acesta. Dupa cum vedeti, bolnavul era foarte ncarcat de materii straine si cu toa te astea n trei luni de tratamentul meu a putut sa se scape de o mare parte din a ceste materii, prin organele naturale ale secretiunii, dupa cum se arata deslusi t n a doua figura. Nu pot intra aci n amanuntele stiintei expresiunii figurii; ast a m-ar ndeparta de subiectul meu. Am organizat cursuri de stiinta expresiunii fig urii, pentru a da fiecaruia prilejul de a nvata aceasta stiinta indispensabila. A ceste cursuri nu dureaza mult si au loc cel putin o data pe luna. 17 Dar ce ne nvata oare acest fenomen al alteratiunilor formei corpului cu privire l a felul bolilor? Mai nti e nendoielnic, ca aceste ridicaturi si umflaturi provin di n oarecare materii ce s-au depus asupra partilor n chestiune. La nceput nu stim da ca acestea sunt materii pe care corpul le putea ntrebuinta si care s-au depus ntrun loc gresit sau daca acestea sunt materii care nu trebuie sa se gaseasca nicid ecum n corp. La nceput nu stim iarasi daca aceste materii pricinuiesc boala sau da ca boala este pricina acestui depozit. O noua observatie ne va apropia de adevar . Depozitele ncep, aproape ntotdeauna, dintr-o parte a corpului si sunt mai tari d ect n cealalta parte; depozitele ncep din partea pe care avem obiceiul sa dormim. Materiile straine se depun asadar n partea unde greutatea corpului apasa mai tare . Dar cum partea asta e de asemenea ntotdeauna cea mai bolnava, urmeaza ca materi ile straine sunt cele ce pricinuiesc boala. Altminteri boala ar ncepe simultan si n partea cealalta. Cetitorul va gasi mai la vale alte dovezi de cele ce spun. Afara de asta, putem trage concluzia ca aceste materii trebuie sa fie materii st raine, adica materii ce nu trebuie sa fie n corp, cel putin nu n aceasta forma a l or speciala, caci materiile hranitoare nu se pot depune n partea unde greutatea c orpului apasa mai tare, altfel am avea depozite n corpul omului sanatos, pe data ce acesta ar avea obiceiul de a dormi mereu pe una si aceeasi parte. Corpul, de altminteri, se forteaza cu tot dinadinsul sa departeze aceste materii ; se formeaza abcese si rani deschise sau se produc violente sudori sau eruptii, prin care corpul vrea sa se scape de aceste materii. Daca izbuteste, o usurare n locuieste imediat nelinistea bolii, mai ales daca aceste materii au fost alungat e ndestul. Cu chipul acesta ajungem la explicarea naturala a cauzei bolii, care este: aflar ea materiilor straine n corp. E o dovada, n afara de orice ndoiala, de dreptatea ex plicatiei noastre. ntr-adevar, daca boala trece si daca corpul si reia n acelasi ti mp forma lui normala, pe data ce materiile pe care noi le numim morbide12 (strai ne), sunt departate din corp printr-un mijloc nimerit, e cea mai buna dovada de adevar. 11 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi 12 Care tine de morb; referitor la morb; patologic; bolnavicios 18 Dar aceasta dovada, o avem deja naintea ochilor si va trebui sa va nfatisez n viito arele mele conferinte, feluritele experiente ce au loc. Dar sa cercetam nca, ce fel sunt aceste materii straine si cum ajung ele n corp. Sunt doua drumuri prin care materiile pot fi introduse n corp, adica, prin nas n p lamni si prin gura n stomac. Daca n drumul lor sunt santinele, acestea sunt totusi uneori nselate si lasa cteodata sa patrunda materii, care n-ar trebui sa intre n co rp. Aceste santinele sunt nasul pentru aer si limba pentru hrana. Pe data ce ncepem a nu ne mai supune regulat mirosului si gustului, aceste simtur i si mplinesc datoria lor cu mai putin zel si lasa putin cte putin sa patrunda n cor p materii vatamatoare, fara sa se mpotriveasca. Stiti ca se poate obisnui cineva sa stea n cel mai des fum de tutun si sa l respire ca si cum ar fi un aer sanatos. Chiar limba s-a stricat si toata lumea stie ca o poti obisnui cu o hrana, care este mpotriva naturii. Mai e de trebuinta sa va amintesc hrana variata, ce ni ce

pare neaparat trebuincioasa, dar care era necunoscuta veacurilor trecute si cu c are putin cte putin ne-am obisnuit asa de mult ca ne-ar placea mai bine sa ne lip sim de hrana naturala dect de aceasta hrana impusa de moda? Cu toate astea, hrana plamnilor nu e asa denaturata, n total, ca hrana stomacului,caci nu putem face lu x cu cea dinti si ne place si astazi aerul cel mai curat, pe cta vreme supa ntremat oare de faina, care dadea stramosilor nostri snge si putere, nu o mai gusta dect u n foarte mic numar de persoane. Pentru a va arata mai lamurit cum organele digestiei se strica pe nesimtite, dac a li se cere mai mult dect le ngaduie natura, o sa va dau un exemplu: un cal de tr actiune care trage cu usurinta portia lui de 2.500 kg, va putea de asemenea sa t raga odata, din ntmplare, o greutate mai mare, sa zicem 4.000 kg. Dar daca stapnu-s au, dupa ce a vazut ca poate trage 4.000 kg, l-ar osndi sa traga zilnic o greutat e asa de mare, animalul va rabda multa vreme acest spor de greutate, dar aceasta supra-munca va aduce pe nesimtite urmarile ei nenorocite. Calul va trage greuta tea sa, din ce n ce cu mai multa osteneala si n cele din urma nu va mai putea trag e nici cele 2.500 kg cu care era obisnuit. Toata lumea va zice atunci ca animalu l acesta a fost prea ncarcat si asta se va putea vedea deslusit dupa umflaturile tari de la ncheieturile picioarelor si dupa alte simptome. Tot asa e si cu organe le mistuirii, la om. Necontenit attate de stimulentele de astazi, ele ndeplinesc m ult, foarte mult, o munca care ntrece functiunile lor naturale. Dar puterea lor d escreste din ce n ce si cu vremea nu mai fac, dect n parte, munca ce li se cere. Tr ecerea de la sanatate la boala se face aproape pe nesimtite (adeseori ntr-un rast imp de cteva zeci de ani), asa ca bolnavul multa vreme nu baga de seama aceasta s chimbare. E foarte greu de a hotar cantitatea de hrana, pe care o mai poate ngadui un stomac bolnav. Sa luam, de pilda, marul, care e o hrana cu desavrsire sanatoasa pentru un bolnav. Adeseori, un singur mar face bine bolnavului slab, pe cnd doua mere po t deja sa-i faca rau. Stomacul bolnav putea nca sa mistuiasca un mar, dar doua mere erau deja prea mult pentru el. Deci, tot ce e prea mult, e otrava pentru corp. Sa nu uitam niciodat a, ca tot ce intra n stomac trebuie sa fie mistuit. Stomacul cel mai sanatos nu p oate mistui cu adevarat dect o anume cantitate de hrana. Tot ce e prea mult, e ot rava pentru el si ajunge materie straina, daca nu e data afara. Cea mai mare cum patare la mncare si la bautura este deci temelia unei sanatati trainice. Dar ce nseamna aceste materii straine? Se numesc straine, fiindca nu tin de corp. Corpul cauta sa se scape de ele, prin caile lasate de natura pentru acest scop. Materiile straine trec din plamni direct n aerul nconjurator, prin respiratiune. Ma tul (intestinul gros) da afara pe cele care au patruns n stomac. Dar acelea care au intrat n snge, se dau afara prin sudoare, prin ud (urina), sau prin aerul expir at, adica prin piele, prin rinichi si prin plamni. n felul acesta, corpul e ntotdeauna gata de a ndrepta greselile noastre. Dar nu tre buie sa cerem de la el prea mult. Daca cerem de la corpul nostru o prea mare mun ca, pentru alungarea materiilor straine, el n-o s-o faca multa vreme si va fi ne voit atunci sa gazduiasca, n el nsusi, materiile straine. Departe de a sluji la de zvoltarea corpului, ele mai mult l mpiedica, fiindca turbura circulatia sngelui si, prin urmare, hranirea. Ele se depun putin cte putin n anume locuri; mai ales n apr oprierea organelor care scot afara; catre care deja s-au ndrumat. Pe data ce a nceput depozitul, el face progrese repezi, daca nu se schimba imedia t felul de viata. Atunci se dau pe fata cele dinti alteratiuni ale formelor, care nu pot fi vazute dect de un ochi deprins. Corpul e deja bolnav, dar boala sa e fara durere, cronic a, sau ascunsa. Ea se dezvolta asa de ncet, ca bolnavul nici nu baga de seama; ab ia dupa ce a trecut multa vreme, ncepe sa simta schimbari 19 neplacute. Nu mai are aceeasi pofta de mncare, corpul sau nu mai poate ndeplini ac eeasi munca, nu mai poate lucra mult cu mintea, sau se ivesc alte simptome asema natoare. Aceasta stare e nca suportabila, cta vreme organele, care scot afara mate riile straine, lucreaza regulat, cta vreme matul, rinichii si plamnii o duc bine s i pielea produce o sudoare calda. Dar pe data ce munca lor slabeste, bolnavul si

mte nemultumiri mai mari si se plnge de starea sa. Astfel depozitul ncepe n vecinatatea organelor care scot afara materiile straine, dar n curnd si urmeaza drumul catre partile cele mai departate, mai ales catre part ile superioare ale corpului. La gt se baga de seama mai lamurit. Alteratiunile se vad bine acolo unde ncepe gtul si de aceea, pe data ce bolnavul ntoarce capul, se produc ncordari, si asa se poate vedea din care parte a corpului s-au urcat mater iile straine. Dar nainte de a vorbi mai departe asupra urmarilor acestei ngramadiri de materii s traine, trebuie sa va atrag luarea aminte, ca foarte rar se poate urmari astazi deplina dezvoltare a bolii de la nceputul ei, caci cei mai multi oameni se nasc nc arcati de materii morbide si aci pot adauga ca, din pricina aceasta, aproape nic iun copil nu poate scapa de asa numitele boli de copii, care sunt un fel de ncerc are de curatire, fiindca corpul se sileste de a da afara n chipul acesta, materii le straine pe care le are nauntru. Voi intra n amanunte n viitoarea mea conferinta. Materiile care s-au depus la nceput n pntece, cotropesc n cele din urma corpul ntreg si mpiedica dezvoltarea armonioasa a organelor. Daca organele scapa cteodata, marindu-si volumul, totusi ele nu se pot dezvolta n toata voia lor, caci materiile straine rapesc ntotdeauna locul materiilor hranito are. Pe data ce circulatia sngelui e ntrerupta, nutritia sufera cu desavrsire si or ganele ajung atunci mai mici, mai ales din pricina materiilor straine ce s-au de pus n ele. Aceste materii pot ramne multa vreme cu desavrsire linistite, n stare cronica sau a scunsa, dar cteodata, n conditii prielnice, se face o schimbare grabnica. Sunt mai toate materii care se topesc si care se pot preschimba, descompune sau recompun e n conditii prielnice, ba chiar trec n fermentatie (n dospire). Dar tocmai fermentatia se face cu adevarat si mai de multe ori n corpul omului si are o deosebita nsemnatate negativa pentru el. n orice fermentatie (dospire) furnica multime de materii mici vegetale, sau mai d e graba, materii care sunt intrate chiar ele n fermentatie si care prin aceasta s ufera o schimbare foarte mare, adica se ntind si-si maresc volumul. Orice fermentatie produce caldura. Cu ct fermentatia e mai violenta, cu att si rid icarea temperaturii e mai mare. Aceasta caldura e produsa pe de o parte prin fre carea materiilor straine de tesuturile normale din interiorul corpului si ntre el e, iar pe de alta parte prin actul fermentatiei si prin prefacerile materiilor n timpul procesului de fermentatie. Orice act de fermentatie poate fi redus n conditii prielnice; asa se ntmpla cu toat e prefacerile produse de fermentatie. Lucrul asta a fost de cnd lumea, dar n-a fo st pna astazi priceput cum se cade. E destul sa va amintesc cum n natura gheata se topeste si se face apa, cum apa se preface n aburi prin caldura si prin vnt, si c um aceasta apa prefacuta n aburi si nevazuta, se strnge din nou, ajunge a fi vazut a sub forma de nor, se face iarasi apa sub forma de ploaie sau cade sub forma de zapada sau grindina pentru a umple iarasi lacurile si rurile si ajunge iarasi gh eata printr-un frig mare. Si toate astea nu sunt produse dect de schimbarile de t emperatura. Caldura mereu crescnda a facut apa sa se descompuna si frigul mereu c rescnd a recompus apa la loc. Acelasi lucru se petrece si cu dezvoltarea materiil or straine n corp si aceleasi conditii pricinuiesc retragerea sau alungarea lor a fara din corp. Nu vom cerceta ce sunt aceste organisme vegetale, sau aceste mate rii n fermentatie; pentru noi e de nsemnatate sa stim ca ele nu se pot dezvolta de ct pe un teren prielnic, unde se gasesc materii care sunt gata sa intre n stare de putrezire. Daca aceste materii se gasesc pe teren prielnic, nu mai e nevoie de nimic altcev a dect de timpul prielnic, sau de o mboldire oarecare pentru ca fermentatia sa ncea pa. n corpul omenesc aceasta fermentatie se iveste ndata ce se gaseste terenul pri elnic, ndata ce sunt destule materii straine care ameninta de a se preface, sau d e a se descompune si ndata ce se produce mboldirea din afara neaparat trebuincioas a. Una din aceste pricini ntmplatoare este schimbarea vremii (de unde vine raceala ), apoi o hrana predispusa a se dospi, care ramne n matul mistuitor (intestinul su btire) mai mult dect trebuie, apoi spaima, ntristarea, emotiile mari, o lovitura, etc. Observatiile mele mi-au dovedit ca fermentatia ncepe totdeauna n pntece, adeseori e

a produce urdinare (diaree) si astfel nceteaza; dar uneori si mai ales cnd stomacu l e ncuiat, corpul nu izbuteste sa scape asa usor si fermentatia cotropeste toate partile, unde s-au depus materiile straine. Acelasi lucru se petrece n sticla de mai sus, unde fundul neavnd nici o deschizatu ra, toata masa n fermentatie cauta sa iasa pe sus. De aceea noi simtim mersul ace stei fermentatii n partile superioare, atunci cnd avem dureri de cap. Fermentatia produce caldura si noi simtim imediat o ridicare a temperaturii naunt rul corpului. Aceasta e starea cunoscuta sub numele de friguri (febra). Cele spuse pna aci, dau o lamurire foarte simpla a frigurilor, lamurire care are avantajul de a se ntemeia pe observatiuni serioase si pe dovezi nendoielnice. 20 Frigurile sunt o fermentatie care se face n corp. Deci, ntelegem mai bine simptome le frigurilor, judecnd actul fermentatiei, asa cum l putem observa adeseori, n mod evident, din reactia corpului omului. Daca, de pilda, lasam sa stea cteva zile o sticla cu bere proaspata, observam n lichid o schimbare cunoscuta sub numele de f ermentatie. n ce priveste felul fermentatiei, stim ca ea este o descompunere, o p refacere sau un fel de putrezire si ca se dezvolta mici organisme vii (vegetativ e) cunoscute sub numele de bacili. Dar aceasta dezvoltare, trebuie sa ne-o nfatis am n asa fel nct sa ntelegem ca bacilii nu se dezvolta numai pentru ca vin de aiurea n masa care fermenteaza, dupa cum se crede de obicei, ci mai ales pentru ca baci lii ncoltesc prin prefacerea masei si ca, ei nsisi nu sunt dect numai masa transfor mata sau produsul fermentatiei. Actul fermentatiei sau descompunerea schimba for ma primitiva a masei. Tot astfel, corpul vietuitor al animalului, e produs de hr ana si de bauturile prefacute prin actul de fermentatie al mistuirii. Tot asa, a jungem foarte usor la ncredintarea ca viata acestor microorganisme nu este altcev a dect o prefacere nentrerupta n conditiile date si ca nu ne-o putem nchipui fara fe rmentatie. Simptomele fermentatiei sunt dupa cum urmeaza. Materiile n fermentatie, care se despart de lichid se depun pe fundul sticlei. Da ca clatinam sticla, sau daca producem o schimbare de temperatura, materiile depu se la fund, se pun n miscare si ncearca de a-si mari volumul; aceasta crestere de volum se face de jos n sus si e cu att mai puternica, cu ct sunt mai multe materii n fermentatie pe fundul sticlei. Sa cautam un exemplu n viata zilnica. Toata lumea stie ca berea si vinul se pun n sticle si se aseaza n pivnita pentru a produce o fermentatie ct se poate mai potol ita; temperatura pivnitei este aproape aceeasi iarna ca si vara; ea nu se schimb a niciodata prea repede, asa ca fermentatia nu se poate face grabnic. Aceeasi observatie o putem face comparnd zonele tropicale cu zonele noastre tempe rate. Vedem ca feluritele forme de friguri acute domnesc necontenit n miazazi (em isfera sudica) si n tarile tropicale, pe cnd regiunile noastre mai racoroase sunt mai mult leaganul tuturor bolilor cronice. Acest fenomen se lamureste prin schim barile de temperatura, care sunt mai repezi si mai mari n tarile calde, unde sunt cteodata 38C de caldura n timpul zilei si 5C de frig n timpul noptii, pe cta vreme di ferentele la noi arareori trec de 12C. La noi frigurile se ivesc mai des primavar a, fiindca atunci deosebirile de temperatura sunt mai mari. Tot n acelasi fel se explica de ce copiii au mai usor boli acute, asa numitele boli de copii, pe cta v reme bolile n stare cronica domnesc ntr-o vrsta mai naintata. Tot schimbarii de temp eratura i se datoreaza si puterea de viata, care e mai mare n organismele tinere, si care n-are nicidecum, sau prea putina nevoie de o mboldire din afara, pentru a produce o puternica sfortare de vindecare, adica o boala acuta destinata a da afara materiile straine. Putem observa n corp aceleasi fenomene ca n sticla. Materiile n fermentatie se depu n de asemenea, n partea de jos a trunchiului si de aci sunt puse n miscare printro schimbare de temperatura, prin zguduiri din afara, sau prin emotiuni. Miscarea se ndreapta deopotriva n sus, 21 materiile n fermentatie ncearca sa-si mareasca volumul si se ngramadesc spre piele, care nchide corpul; cta vreme pielea e impermeabila, aceasta presiune da de o mpot rivire. Asta pricinuieste o frecare care dezvolta caldura; asa se lamureste apri nderea att de cunoscuta a frigurilor. Tot n felul asta ne putem lamuri ca omul care e prins de friguri are un volum cev

a mai mare dect cnd n-are friguri. Pielea putndu-se ntinde, ea cedeaza presiunii mat eriilor n fermentatie si cu ct presiunea e mai puternica, cu att pielea se ntinde ma i mult. Cnd pielea s-a ntins pna n cel din urma grad si cnd ea nu mai poate ceda, cal dura si primejdia frigurilor sunt si ele n cel mai nalt grad. ntr-adevar, materiile n fermentatie ncercnd mereu de a-si mari volumul si nemaigasind loc n afara, si caut a un loc nauntru: corpul arde nauntrul lui si urmarea, ce nu se poate nlatura, este , binenteles moartea, de fiecare data cnd pielea ramne impermeabila. ndata ce izbute sti a face pielea permeabila nu mai este primejdie, materiile n fermentatie au at unci loc de iesire si ies din corp mpreuna cu sudoarea, corpul s-a descarcat naunt rul lui, presiunea pielii si marimea caldurii se micsoreaza numaidect. Binenteles ca comparatia corpului ncarcat cu materii n fermentatie, cu sticla plina cu materii n fermentatie, nu e dreapta sub toate raporturile. Fermentatia din st icla e cu desavrsire libera; materiile n fermentatie pot sa se dilate libere n toat e partile fara nici o piedica, pna cnd au atins peretii. n corpul omului ele ntlnesc pretutindeni piedici. Fiecare organ li se mpotriveste si opreste mersul lor. Atun ci ele apasa, izbesc si freaca organul care le face piedica, produc caldura si a poi l distrug, daca nu gasesc vreo iesire sau vreo abatere. Dupa partile pe care le ataca n particular, aceste simptome morbide capata numele de boala de stomac, boala de plamni, boala de ficat, boala de inima, etc. Dar partea special atacata n fiecare caz particular, atrna de drumul luat de materiile n fermentatie si acest drum atrna el nsusi de locul si felul depozitului. Va voi arata mai la vale cum se face pielea permeabila. Mai nti trebuie sa vorbesc de un alt fenomen. nainte de-a simti caldura, observam cu cteva zile, saptamni si chiar luni ntregi, un lucru cu desavrsire opus n aparenta, adica simtim ca ne este frig. Cu toate astea explicatia e foarte simpla: frigul se naste ndata ce depozit ul a ajuns asa de mare, ca sngele nu mai poate patrunde cu ndestulare pna la extrem itati. Sngele se strnge atunci cu att mai mult n partile dinauntru, unde se produce o mare caldura. Acest depozit dureaza mai mult sau mai putin, pna cnd materiile ngramadite sunt pus e n fermentatie de una din pricinile aratate mai sus, adica de o schimbare de tem peratura, de o zguduire din afara, sau de vreo emotie puternica. Depozitul acest or materii pricinuieste tulburari n circulatia sngelui si n nutritie. Vasele sngelui se astupa n parte, mai ales n ramificatiile lor cele mai fine, asa ca sngele nu ma i poate circula pna la piele. De aci provine raceala minilor si a picioarelor si f rig n tot corpul. Frigul este deci, premergatorul caldurii febrile si ar fi o mar e greseala daca nu l-am tine n seama. Daca ntrebuintam un tratament nimerit, boala nu se poate dezvolta n ntregime si poate fi nabusita de cum se naste. Vorbind mai sus de felul fermentatiei, am spus ca n ea se dezvolta, de la ele nsis i, niste mici organisme vegetative numite bacili. Asta se ntmpla si la friguri si e o dezlegare foarte simpla a chestiunii att de controversate a bacililor. ndata c e materiile depuse n pntece intra n fermentatie, bacilii se produc, ei de la ei, n c orp. Bacilii sunt produsul fermentatiei si dispar de la sine, ndata ce fermentati a nceteaza si corpul si recstiga sanatatea, adica ndata ce actul fermentatiei da ndar at. Nu poate fi deci, vorba de infectie misterioasa prin bacili, fara sa fie materii straine n corp. Deci nu e vorba de a omor bacilii, ci mai de graba, de a ndeparta pricina fermentatiei, adica materiile straine. Atunci vor dispare de la sine si aceste mici dihanii, care au bagat groaza n mintile slabe. Ma voi ntinde mai depar te asupra primejdie molipsirii la paginile capitolului despre molipsire. Cteva exemple simple va vor dovedi si mai bine spusele mele. nchipuiti-va o odaie, care n-a fost nici maturata, nici spalata cu saptamnile, desi murdaria s-a ngrama dit n ea n toate zilele. ndata viermaria de tot soiul va navali si va da mult de lu cru acelora care ar voi s-o nimiceasca. Daca vrem sa gonim aceasta viermarie cu vreo otrava, dupa cum se obisnuieste, vom omor fara ndoiala o mare cantitate, dar nu vom izbuti cu desavrsire, caci murdaria este adevarata producatoare si conserv atoare a viermariei pe care o ajuta n a se dezvolta. Am fi dobndit cu totul alt re zultat, daca am fi spalat cu ngrijire odaia si daca am fi facut acelasi lucru n to ate zilele, am fi rapit de la bun nceput viermariei terenul ei prielnic si am fi fost scapati de ea pentru totdeauna. Un alt exemplu: nchipuiti-va o margine mlastinoasa de padure, vara. Stiti ct de su

paratoare sunt musculitele n asemenea locuri. Este lucru evident ca ar fi ostenea la zadarnica, daca am voi sa le 22 nimicim cu otrava. Am omor fara ndoiala milioane, dar mlastina ar produce nencetat alte milioane noi. Asa dar, terenul prielnic acestor musculite nu e altul dect ml astina si singurul mijloc de a le nimici, este s-o nimicim si pe aceasta. Putem vedea ca pe naltimile uscate nu traieste aproape nici o musculita. Daca am ncerca sa punem o mare cantitate de musculite pe o naltime uscata, pentru a le face sa r amna acolo, am vedea imediat, cum aceste mici dihanii aduse cu atta osteneala se nd reapta catre mlastina lor, pentru ca n naltimea uscata nu le prieste. N-am putea a climatiza musculitele pe naltimea uscata, dect transportndu-le acolo si mlastina. Un al treilea exemplu va lamuri si mai bine lucrul. Stiti ca n tarile tropicale, unde arsita soarelui produce o dezvoltare mult mai felurita a regnului animal, d ect n zonele temperate si n zonele friguroase, natura ajuta propasirea celor mai nu meroase si celor mai nsemnate carnivore. Orict ai ncerca sa le nimicesti, locul ani malelor distruse, va fi ntotdeauna reluat de carnivore noi. Vedeti dar ca aceste animale nu traiesc dect n tarile unde o dezvoltare mai puternica a vietii pricinui este o mortalitate cu mult mai mare si unde putrezirea se face cu mult mai reped e. Daca n-ar fi aceste animale, care se hranesc cu carne si cu strvuri, aerul ar fi ndata infectat prin putrezirea animalelor moarte si n-ar mai putea fi respirat de vietuitoare. ntelegeti acum pentru ce principalele carnivore traiesc tocmai n tarile tropicale, si nu n tarile friguroase unde iarba si muschiul abia poate ndes tula pe reni. Nu vom izbuti deci, sa nimicim carnivorele din tarile tropicale dect nimicind con ditiile traiului lor, adica, nemarginita cantitate de animale, care traiesc n ace ste tari si atunci aceste carnivore vor dispare de la sine. Orice alte mijloace ar fi zadarnice. Dar cu ct fiintele sunt mai mici cu att e mai greu de a le nimici de-a dreptul. Asa se ntmpla, mai ales, cu bacilii. Pentru a-i ndeparta, nu trebuie sa-i nimicim cu medicamente (antibiotice), caci nu vom atinge scopul dect ndepartn d pricina lor, adica ndepartnd din corp materiile straine. V-am aratat prin aceste exemple, cum lucreaza natura pe o scara mare; ntocmai asa lucreaza si pe o scara mica, caci legile ei sunt uniforme. Ea n-are legi except ionale, nici chiar pentru simptomele bolilor. Dupa cum viermaria, musculitele, c arnivorele si animalele care se hranesc cu strvuri nu se gasesc, nu traiesc si nu exista dect n tinuturile unde gasesc un teren prielnic si fara de care pier, tot astfel frigurile nu sunt cu putinta fara teren prielnic, fara depozitul materiil or straine n corp, numai cnd sunt astfel de materii straine n corp, poate sa se pro duca dintr-o pricina oarecare, acel act de fermentatie, pe care-l numim friguri. Dar daca stim ce sunt frigurile, nu urmeaza ca avem deja un mijloc usor de a le vindeca. Pielea impermeabila, catre care se ngramadesc materiile n fermentatie, tr ebuie sa fie facuta mai nti permeabila si asta se dobndeste facnd corpul sa asude. n clipa n care se iveste sudoarea, materiile n fermentatie au gasit o iesire si att n tinderea pielii ct si caldura frigurilor descresc. Dar sudoarea n-a departat nca pricina bolii. ntr-adevar, fermentatia nu se ntinde m ulta vreme dect asupra unei parti din materiile depuse n corp; celelalte materii, care nu sunt puse n miscare si care au crescut prin depozite noi, alcatuiesc astf el un focar permanent de friguri, care n-asteapta dect un prilej nimerit pentru a izbucni din nou. Este vorba, deci, de a ndeparta aceste materii care sunt nca n co rp si de aceea am introdus eu baile de trunchi si de sezut cu frictiuni, a caror descriere o voi face mai trziu. Aceste bai silesc corpul de a da afara, ntr-un mo d natural, materiile morbide care se gasesc n corp. Numai n urma acestei ndepartari pricina bolii si boala nsasi sunt nimicite. Sa recapitulam cele ce s-au spus, pentru a trage concluziile de nsemnatate. La toti bolnavii se vad alteratiuni ale formelor naturale ale corpului. Aceste a lteratiuni sunt produse de materii straine. Aflarea acestor materii straine n cor p, constituie boala. Aceste materii straine, sunt materii pe care corpul nu le p oate ntrebuinta si care ramn n corp n urma unei mistuiri nendestulatoare. Materiile s traine se aseaza, la nceput, n vecinatatea organelor care scot afara, dar se ntind putin cte putin, mai ales prin fermentatie, n tot corpul. Cta vreme organele care s cot afara alunga mereu o parte din materiile straine, starea corpului este supor

tabila, dar ndata ce activitatea acestor organe se micsoreaza, se ivesc tulburari destul de mari. Totusi acest depozit de materii straine nu e dureros, fiindca e ascuns, cronic, si fiindca se aduna multa vreme ncetul cu ncetul fara sa se bage de seama. 23 Termenii cei mai nimeriti pentru a denumi fenomenele morbide, care izvorasc din aceasta stare de lucruri, sunt cuvintele: ascunse si fara dureri; de altfel sunt aceleasi simptome, carora le zicem de obicei cronice. Materiile straine sunt supuse putrezirii (se pot descompune); ele sunt terenul, pe care se poate dezvolta o fermentatie (bacilii). Fermentatiunea ncepe n pntece, u nde s-a asezat cea mai mare parte din materiile straine, dar ea se ntinde cu repe ziciune, urcndu-se n corp. Starea morbida se schimba, se produc dureri si apoi fri guri. Aceste simptome de boala pot fi numite mai nimerit: dureroase sau boli cu aprinderi; sunt aceleasi boli, care sunt cunoscute sub numele de: acute. Din cele spuse pna aci tragem urmatoarea ncheiere importanta: Nu exista dect o sing ura pricina de boala si nu exista, de asemenea, dect o singura boala, care se ive ste cu diferite simptome. Vorbind riguros, nu putem face deosebire ntre feluritele boli, ci numai ntre felur itele simptome de boli. Adaug, cu acest prilej, ca numai ranile directe sunt exc luse, caci acestea nu sunt boli n ntelesul de mai sus. Ma voi opri mai mult asupra acestui punct, cnd voi vorbi despre rani, n partea a doua. Unitatea bolii, iata ceea ce sustin si propovaduiesc, ntemeindu-ma pe observatiil e ce v-am desfasurat. V-am aratat drumul, care m-a adus la aceasta ncredintare, ndrazneata n ochii multor a, ca nu exista, ntr-adevar, dect o singura boala. Cu ajutorul observatiilor si al concluziilor ce am tras am stabilit o afirmare, care e de o nsemnatate fundamentala pentru ntregul tratament al bolilor, sunt eu d ar n stare de a dovedi cu fapte adevarul acestei afirmari? n stiintele naturale este oportun un anume fel de demonstratie, care e mai bun ca oricare altul si care e privit aproape exclusiv ca vrednic de crezamnt, acesta f iind: demonstratia experimentala. n cazul de fata experienta nu s-ar putea face d ect tratnd la fel bolile cele mai deosebite si vindecndu-le la fel cu acelasi succe s. Bine nteles ca e cu neputinta de a da sfaturi si de a trata tot felul de boli ntro asa de mare adunare, de a stabili aici sub ochii dumneavoastra schimbarile lor , alteratiunile formelor corpului si fortelor lor si de a auzi rapoartele lor as upra izbndei tratamentului. La sfrsitul acestei carti, n rapoartele bolnavilor, adi ca aducnd fapte, voi da dovezi de cele ce sustin, dovezi de adevarul carora se po ate ncredinta oricine si voi aduce aceste dovezi n studierea diferitelor boli, pe ct mi va permite locul. Nu-mi ramne acum dect a va prezenta n viitoarele mele conferinte cteva din formele d e boli cele mai cunoscute, cele mai raspndite si cele mai de temut, a va arata la murit pricinile amanuntite, a va explica mersul vindecarii si a va da, n acelasi timp, pe ct mi va fi cu putinta, exemple luate din practica mea, pentru a va doved i lamurit n fiecare caz particular, ca orice boala nu se datoreaza dect unei singu re pricini uniforme. Bolile de copil vor forma subiectul viitoarei mele conferinte. --------Natura, originea, scopul si vindecarea bolilor de copii si unitatea lor. Pojar, scarlatina, anghina difterica, varsat, tuse magareasca, scrofule. Conferinta de Louis Kuhne Doamnelor si Domnilor, Boala este aflarea materiilor straine n corp. Acesta e marele rezultat, la care a m ajuns n urma observatiunilor, ce v-am nfatisat n ultima mea conferinta. Cu toate astea, trebuie sa va reamintesc, ct se va putea mai pe scurt, celelalte observati i si concluzii din ultima mea conferinta, fiindca pe ele se ntemeiaza tratamentul ce vi-l voi lamuri mai la vale si fiindca mersul dezvoltarii este aceeasi la to ate bolile. Boala este aflarea materiilor straine n corp. Materiile straine se afla n corp de la nastere sau au intrat nauntru cu alte materii vatamatoare. Corpul cauta sa le

dea afara prin mat, prin plamni, prin rinichi si prin piele; daca nu izbuteste, e l le depune pretutindeni. Cu chipul asta se schimba formele corpului, lucru ce s e poate vedea mai bine n partea cea mai subtire, la gt si pe fata. nchipuiti-va sticla cu materii n fermentatie din figura urmatoare. 24 Cta vreme sticla e deschisa, lichidul n fermentatie nu gaseste piedica. Sa ne nchip uim un cauciuc pus pe gtul sticlei si nelasnd sa iasa afara gazele din sticla; cau ciucul, la nceput moale, se va ntinde putin cte putin, pe masura ce materiile n ferm entatie vor creste n volum si va atinge ndata toata dezvoltarea de care e capabil. Va veti face o idee si mai fidela despre corpul omului, nchipuindu-va o sticla c u pereti care se pot ntinde si prin care se vad deslusit materiile n fermentatie. Veti vedea cum ntinderea se simte n toata sticla si cum schimbarea formei acestei sticle atrna numai de apasarea materiilor n fermentatie. Acelasi lucru se petrece si n corpul omului, cu deosebire numai ca locul nu e pretutindeni liber si ca pre tutindeni sunt organe prin care trebuie sa strabata sau sa le dea la o parte si care mpiedica libera dezvoltare a fermentatiei. Focarul fermentatiei e n pntece, pe cnd n sticla e la fund. ncolo, schimbarile formei se fac tot asa ca n sticla. Materiile asezate n corp intra n putrezire, fermenteaza si sunt raspndite n tot corp ul de fermentatie. Fermentatia produce caldura si atta tot corpul, aceasta stare o numim friguri. Daca fermentatia se face nti n partile dinauntru, caldura se simte si ea mai nti nauntru si tocmai de aceea se simte frigul n afara. Aceasta stare e m ai primejdioasa dect cealalta. Se stie ca frigul e simtit totdeauna naintea caldur ii frigurilor si e lucru de mare nsemnatate de a schimba aceasta stare de frig ntr -o stare de caldura, adica de a scoate afara frigurile dinauntru si a aduce la s uprafata materiile n fermentatie. Daca lucrul acesta nu izbuteste, frigurile aduc cu ele o boala grea sau chiar moartea, caci organele dinauntru ard cu adevarat sau sunt cu desavrsire ncarcate de materii straine, daca fermentatia nceteaza mai na inte. Va voi arata astazi o serie de friguri n dezvoltarea si n mersul lor, adica bolile de copii. Va voi arata ca toate au aceeasi pricina, ca singurul lucru de nsemnat ate e de a cunoaste cu adevarat natura uniforma a acestor boli si ca orice alta numire speciala e de prisos, ba, cteodata, chiar nselatoare. Aceste boli nu se pot ivi, dect atunci cnd corpul are destule materii n fermentatie; fara ndoiala ca cea mai mare parte din oameni au o provizie ndestulatoare de cum se nasc. Asa ca e ap roape sigur ca nu e om care sa nu fi trecut prin boli de copil. Dar am spus deja mai sus, de ce copiii au boli acute mai des dect cei n vrsta. Totusi aceste boli pot fi nlaturate. Va voi da nca un exemplu. Pentru a feri de ru ina orasele noastre, nu se ngaduie niciodata de a se face n mijlocul lor magazii d e praf de pusca sau de alte materii explozibile. Se stie cu siguranta, ca oricta paza ar fi, o scnteie ar putea sa cada ntr-o zi sau n alta. Va ntreb, pentru ce n-am lua si noi aceleasi masuri pentru corpul nostru? Pentru ce sa bagam mereu nauntr u noi materii straine, care vor aduce tulburari? Pentru ce sa nu cautam, mai deg raba, de a da afara materiile straine care se gasesc nauntru? Aceste tulburari al e corpului nu sunt totdeauna asa de primejdioase, dar ele aduc adeseori moartea, mai ales cnd fermentatia nu gaseste nici o iesire. Sa privim acum mersul bolilor de copii. Vom pastra numirile ce se obisnuiesc, cu toate ca pentru noi n-au nici o valoare, doar pentru ca ele arata foarte bine f ormele caracteristice ale bolilor de copii. Toate bolile de copii se ivesc sub forme si sub primejdii asa de felurite, ca nu pare usor, de a gasi n fiecare caz mijlocul nimerit de vindecare. Voi ncerca deci , a va face sa ntelegeti aceea ce constituie deosebirea bolilor, cum se vindeca e le si cum simptomele de boala cele mai felurite au ntotdeauna aceleasi doua condi tii principale: caldura ndoita sau frig . Pojar13. Sa ne nchipuim un copil atins de pojar; l vedem nelinistit, fara somn, cu pielea uscata si arzatoare si zicem de obicei: copilul asta are friguri . 25 Pentru a usura acest copil atins de friguri, trebuie mai nti sa stim ce sunt frigu rile si cum se nasc ele. Cine a urmarit ultima mea conferinta, n-o sa aiba multa greutate. Frigurile sunt o fermentatie, care se face n corp. Fermentatia se nast e din pricina ca s-au asezat n corp materii straine; pricina pentru care s-au ase

zat e o mistuire nendestulatoare, o hrana prea multa, sau o nutrire nendestulatoar e. Prin nutrire nendestulatoare nteleg si aerul nesanatos amestecat cu gaze vatama toare. Ramasitele hranei negasind nici o esire, sunt nevoite sa se aseze n vecina tatea organelor care scot afara, adica n pntece. Sa ne nchipuim fermentatia n pntece asa cum se face n sticla. Materiile straine, ngramadite n pntece sunt raspndite n tot corpul prin fermentatie. Ele nu se marginesc numai la caile circulatiei sngelui, ci patrund de-a dreptul n toate organele. Materiile n fermentatie ocupa mai mult l oc dect nainte de fermentatie. Astfel patrund n toate partile corpului, de unde cau ta sa iasa. Dar daca pielea e impermeabila, ea se ntinde prin apasarea dinauntru, caci pielea se ntinde pe ct e cu putinta. Fermentatia, adica trecerea materiilor straine ntr-o alta stare, produce caldura. Aceasta caldura creste mereu, prin fre carea materiilor n fermentatie de organe si mai ales de piele, caci nu e altceva dect o frecare, care produce neaparat caldura. Aceasta stare izvorta din fermentat ie o numim friguri De aci armeaza ca frigurile vor fi taiate mai bine n felul urmator: trebuie sa ca utam a deschide porii pielii; trebuie sa facem sa asude corpul si frigurile vor n ceta imediat Dar trebuie n acelasi timp sa ridicam caldura prin mijlocul unui pro cedeu racoritor. ndata ce am facut aceasta, boala dispare n cele mai multe cazuri, fara ca pojarul sa izbucneasca; cu alte cuvinte, materiile straine sunt date afara sub o forma c areia nu putem sa-i dam un 13 Boala contagioasa la copii, care se manifesta prin aparitia unor pete rosii p e piele; rujeola; cori 26 nume de boala speciala, fiindca materiile straine au fost date afara de catre or ganele naturale n ud (urina), n sudoare, prin mat (materiile fecale) si prin respi rare. Daca aceasta nu se face la timp, pojarul izbucneste si iese la iveala n mic i broboane foarte rosii si mari ca lintea. Cu ct broboanele sunt mai numeroase, s ceea ce e tot unu cu ct materiile n fermentatie sunt aduse mai cu mbelsugare sp au, re piele, cu att primejdia e mai mica pentru viata copilului; dar cu ct broboanele sunt mai putine, cu att primejdia e mai mare, din pricina caldurii dezvoltate n o rganele dinauntru, care se istovesc usor prin frecarea maselor n fermentatie. Atu nci se naste foarte usor o inflamatie de plamni si copilul moare, nu fiindca are pojar, ci fiindca nu l-a avut ndestul. Deci, doua lucruri avem de facut, pentru a vindeca pojarul. Trebuie sa cautam a regla mistuirea si a lasa drum liber cailor pielii, rinichil or si matului. Apasarea fermentatiei nu se va mai ndrepta n sus, ci n jos. Asta se dobndeste cu ajutorul bailor de trunchi cu frictiuni si bailor de sezut cu fricti uni. Dupa aceste bai trebuie sa facem copilul sa asude. Asta se dobndeste foarte simplu si foarte usor, cnd mama l ia cu ea n pat si-l face sa asude cu ajutorul pro priei sale calduri. Altfel sudoarea se capata foarte des acoperind copilul cu o plapoma de puf si cu paturi de lna ntr-un pat mare. Dar, n acelasi timp, trebuie sa deschidem ferestrele ziua si noaptea, ca sa fie totdeauna aer curat n odaie. Dac a sudoarea nu se capata nici cu mijlocul acesta, trebuie sa ntrebuintam baile cu aburi. Baia de aburi se poate face mai usor cu aparatul introdus de mine. Dar la nevoie se poate face si altfel (vezi subcapitolul despre baile partiale de soar e). Dupa fiecare baie de aburi, trebuie sa racorim bolnavul printr-o baie de tru nchi cu frictiuni. Daca izbutim sa facem sa asude copilul, vedem numai dect o usurare nsemnata. Daca frigurile se ivesc iarasi, trebuie sa-l racorim din nou printr-o baie de trunchi cu frictiuni, sau printr-o baie de sezut cu frictiuni si apoi sa asezam copilul n pat ca sa asude. Trebuie sa racorim si sa rencalzim bolnavul de cte ori se ivesc frigurile. Daca apasarea e mai puternica la cap, la ochi sau n alta parte, trebuie mai nti sa zadarnicim aceasta apasare printr-o baie de aburi aplicata pe locul si pe organe le cele mai ncarcate. ndata ce pielea asuda, partea aceea e numaidect usurata si nu mai e primejdie ca un organ oarecare sa fie nimicit prin apasarea materiilor n f ermentatie. Fiecare baie locala de aburi trebuie sa fie de asemenea urmata de o racoreala, cu ajutorul unei bai de trunchi cu frictiuni sau a unei bai de sezut cu frictiuni.

Daca rezumati cele ce v-am spus asupra pojarului, veti ntelege ca aceasta boala n -a putut sa se nasca dect fiindca se gasea n corp o cantitate foarte mare de mater ii straine n stare potolita, care a nceput sa fermenteze dintr-o pricina oarecare si care a dat nastere frigurilor si simptomului de boala (pojarul). Vedeti dar, ca pojarul are ntocmai aceeasi pricina ca frigurile n general si va voi arata mai la vale ca toate simptomele de boala pe care vi le voi expune, pot fi reduse la aceasta singura pricina. Vezi si raportul asupra tratamentului practic, partea a III-a, scrisori originale . Scarlatina Copilul atins de scarlatina arata aproape aceleasi simptome ca si copilul atins de pojar. Dar frigurile sunt de obicei mult mai puternice si de aceea parintii a u dreptate sa fie mai nelinistiti. Pielea este presarata de pete rosii-stacojii. Aceste pete la nceput mici se mpreun a mai trziu si ajung destul de mari si late, dar roseata nu e asa de generala ca la pojar; ea se ntinde adeseori numai pe o parte a corpului si se iveste mai des la cap, la piept si mai ales la pntece pe cnd picioarele sunt mai mult sau mai put in curate. De multe ori picioarele sunt reci, pe cnd restul corpului arde n frigur i. Capul si inima sunt cele mai mult atinse de scarlatina si e un simptom obisnu it ca copii atinsi de acest fel de friguri se vaeta de dureri n urechi si n ochi. Doamnelor si domnilor, va va fi usor sa ntelegeti acest simptom: unde starea deja aratata mai sus, n care materiile straine n fermentatie aflate n pntece au nceput sa se urce spre cap si spre gt si numai materiile asezate n partea de sus a corpului au intrat n fermentatie puternica. Cu ct partea corpului, care cauta sa dea afara materiile straine, prin nasterea rosetei, e mai mica, cu att si primejdia e mai mare. Lucru de capetenie e sa stim ce e de facut pentru a usura bolnavul repede si cu siguranta. La nceput trebuie sa nlaturam orice primejdie de nimicire a ochilor si a urechilor. Asta o putem face deschiznd repede porii pielii prin lucrarea aburil or asupra capului. Felul cum trebuie facuta baia ntreaga de aburi sau baile parti ale de aburi se va lamuri mai la vale. ndata ce capul e cu desavrsire umed si pori i sunt deschisi, durerea nceteaza si cea dinti primejdie a trecut. Cteodata e nevoi e de a repeta de mai multe ori aceste bai cu aburi la cap, caci durerile revin a deseori dupa ctva timp. Durerile 27 s-ar naste iarasi regulat la rastimpuri scurte, daca n-am avea grija sa departam printr-un alt mijloc materiile n fermentatie. Asta se face racorind si frictionnd pntecele cu ajutorul bailor mele derivative (care trag raul); aceste bai alunga materiile straine prin mat, prin rinichi si chiar prin piele. Mistuirea e fara nd oiala tulburata de la cea dinti prindere de friguri, dar ea a fost tulburata si m ai nainte ca parintii sa fi bagat sau nu de seama. Frigurile rapesc organelor mis tuirii materiile lor mucoase si cleioase, organele acestea se usuca si nu mai po t sa ndeplineasca functiunea lor. De aci urmeaza ncuierea stomacului. Racoreala si frictiunile de mai sus au o buna nrurire asupra mistuirii, caci ndata materiile st raine sunt date afara, aceea ce e un semn mbucurator pentru mersul frigurilor sca rlatinei. Dar la un bolnav de scarlatina se cere mai ntotdeauna timp mult si o ap licatie energica a leacurilor aratate mai sus, pentru a ajunge la bun sfrsit, dov ada ca la scarlatina sunt mai multe materii straine dect la pojar. Vedeti ca scarlatina ca si pojarul, nu s-a nascut dect prin fermentatia materiilo r straine n corp, fermentatie care a adus frigurile, dar, fiindca erau mai multe materii straine, frigurile au fost mai puternice si fermentatia s-a ndreptat mai ales spre partea de sus a corpului; pricina acestei boli este deci aceeasi ca la toate frigurile. Va dau un exemplu din practica mea. o fetita de sapte ani si un baietel de d Copiii unui fabricant din orasul nostru oi ani fusesera atinsi de scarlatina si doctorul familiei declarase ca era o boa la foarte grea a carei vindecare cerea sase pna la opt saptamni. Domnul W. care cu mparase la mine un aparat de bai de aburi, pentru a-si restabili propria lui san atate, mi ceru sfatul meu n privinta copiilor, caci cura medicala propusa de docto ral sau i se parea prea lunga. Dupa ce am examinat copiii, am putut linisti pe p arintele lor, ncredintindu-l ca boala va tine vreo opt zile, cu tratamentul meu. Tratamentul meu a fost cu desavrsire acelasi, cum l-am aratat mai sus: am facut c

opiilor n fiecare zi bai de aburi cu aparatul meu si apoi bai de trunchi cu frict iuni, de 17 18C. De cte ori se iveau friguri puternice repetam baile de trunchi cu frictiuni, lucru de care a fost nevoie, la nceput, mai la fiecare doua ceasuri. Bine nteles ca dieta a trebuit sa fie urmata cu cea mai mare grija n timpul bolii, mai ales ca mncarile excitante de carne priesc frigurilor si le mpiedica de a dis pare. Copiii acestia nu mncara, deci, dect pine, supa de gru uruit, poame crude sau fierte si toate astea numai cnd aveau cu adevarat foame. Dupa cum prevazusem la nc eput, copiii s-au nsanatosit dupa opt zile, spre marea bucurie a parintilor lor s i doctorul, care la nceput sustinea ca o vindecare asa de grabnica va fi urmata n eaparat de o boala de rinichi, fu nevoit sa recunoasca mai trziu ca copii erau cu desavrsire sanatosi. Anghina difterica14 Cuvntul difterie sau difterita pricinuieste tuturor parintilor o mare frica, caci primejdia acestei grele boli e destul de cunoscuta. Simptomele se deosebesc put in din cele aratate mai sus, totusi frigurile joaca si aci un rol de capetenie. Cteodata frigurile par slabe, mai ales la copii, care zac n pat aproape fara simti re, dar care de obicei sunt cel mai greu atinsi de boala. Frigurile izbucnesc cu mai multa furie nauntru, pielea nu sufera aproape nici o reactiune, matul si rin ichii se odihnesc aproape cu desavrsire si totusi materiile n fermentatie ar voi s a iasa afara, caci nauntru nu mai au loc. Aceste cazuri sunt cele mai primejdioas e. Daca corpul ar izbuti sa dea afara materiile straine, prin piele, ca la pojar si la scarlatina, primejdia ar fi nlaturata numaidect. Dar daca frigurile (materi ile n fermentatie) ramn n corp, primejdia e mare. Daca nu izbutim de a trage aceast a caldura dinauntru la suprafata pielii, e putina nadejde de scapare. Corpul nu mai are dect o singura esire, adica gtul, catre care materiile n fermentatie navale sc cu cea mai mare furie, asa ca adeseori asfixia (nabusirea) ameninta bolnavul. n data ce se iveste aceasta primejdie, trebuie mai nti sa aducem o usurare locala si sa usuram gtul chiar daca lucrul asta n-ar fi cu putinta la nceput, dect pentru fo arte scurta vreme. Lucrul acesta l putem face foarte usor si foarte sigur, chiar la difterie, prin aburii de apa, care ndulcesc durerile si dau afara materiile st raine. E adevarat ca izbnda nu e nca mare, dar aceasta usurare de cteva clipe, ne d a timp a curati focarul principal al materiilor straine care trebuie cautat iara si n organele pntecelui. E curata minune cu ce repeziciune starea gtului se schimba prin baile mele derivate, mai ales baile de sezut cu frictiuni si fac asa de bin e lucrarea ca cresterea materiilor straine din gt, nceteaza cteodata chiar de la pr ima baie sau dupa cteva bai. Dar apasarea catre gt a adus o alta schimbare n acest organ, care s-a umflat si s-a aprins: aceasta umflatura si aceasta aprindere 14 Boala infectioasa provocata de bacilul difteric care, localizndu-se n faringe, formeaza membrane false ce mpiedica respiratia si nghitirea alimentelor 28 sunt mult mai primejdioase dect cresterea materiilor n gt. nainte de a izbucni anghi na difterica, propriu zisa, bolnavul s-a vaetat deja n general de dureri de ncheie turi de pilda de genunchi sau de umeri. O umflatura a ncheieturilor acestor parti poate fi multa vreme rabdata chiar daca izbucneste cu furie, dar nu e tot asa c u umflatura gtului; de aceea trebuie sa o combatem ct se poate mai grabnic si mai cu putere. Ar fi o mare greseala de a opri ndrumarea catre organele pntecelui, dup a ce am nlaturat cresterea materiilor n gt; trebuie dimpotriva sa urmam cu departar ea asta ct se poate de repede, pna cnd bolnavul are scaun bun si mistuirea se face n regula. Atunci numai, vom putea spune ca bolnavul e scapat. Dupa cum am lamurit mai sus, pielea e un organ foarte nsemnat pentru scoaterea materiilor straine. E a are, mai ales, menirea de a da afara materiile streine, care s-au ngramadit la suprafata corpului. Pilda urmatoare va va dovedi si mai bine toate astea. nchipuiti-va iarasi sticla cu pereti care se pot ntinde. Cta vreme e nchisa, materiile n fermentatie nu pot ies i din sticla si de aci urmeaza ntinderea si ncordarea peretilor sticlei. Dar ndata ce ngauriti cu un ac peretii sticlei, aceste gaurele, asemanatoare cu porii pieli i, ngaduie materiilor n fermentatie de a iesi afara si sticla si recapata iarasi fo rma ei de la nceput. ntocmai asa e si cu pielea corpului. Toata sudoarea nu e altc eva dect materiile straine gonite dinauntru de fermentatie. Dar, toata mistuirea e deja o fermentatie si pielea trebuie sa functioneze nencetat ca sa nu fie bolna

v corpul. Asa, va puteti ncredinta, ca toti oamenii sanatosi au pielea calda si u meda. O piele uscata si rece e deja un semn sigur de boala. La bolnavii atinsi de anghina difterica pielea nu lucreaza aproape deloc si i tre buie excitante puternice, ca sa poata functiona. Chiar la anghina difterica, o m ama sanatoasa, nu trebuie sa se teama de a lua copilul n patul ei: cu chipul asta ea si va scapa poate copilul. ntr-adevar, cta vreme copilul bolnav n-are scaun cum trebuie, natura ntrebuinteaza pielea ca principalul organ care scoate afara; ba n ca se slujeste de ea mai trziu, fara ntrerupere. Daca mama ar fi avut grija de a d eschide porii pielii nainte de a se usca si de a provoca o esire prin mat si prin rinichi cu ajutorul propriei sale calduri, de buna seama ca anghina difterica n -ar fi izbucnit. Numai cnd e cu neputinta de a produce astfel sudoarea, trebuie sa alergam la mijl oace artificiale si sa dam copilului chiar bai ntregi de aburi. Stiti acum, ca anghina difterica are ntocmai aceeasi natura ca celelalte simptome de boala, adica, ca frigurile si ca numai semnele de afara se deosebesc n asa fe l ca omul poate fi nselat creznd ca aceste felurite simptome de boala au si pricin i felurite. O dare de seama din practica mea va va arata lucrul si mai lamurit. Am fost chemat n luna lui Noembrie de o femeie S. din acest oras al carei baietel de noua ani era atins de o anghina difterica destul de furioasa. Mai nti s-a dat copilului o baie de aburi. Fiindca n-aveam la ndemna un aparat din acelea pe care le fac eu, a trebuit sa improvizam unul n graba. Asezaram deci, baietelul pe un s caun de paie si sub acest scaun asezaram o oala plina cu patru sau cinci litri d e apa, n clocote. Picioarele fura asezate pe o galeata pe jumatate plina cu apa f ierbinte acoperita cu doua laturi. Tot corpul fusese mai dinainte acoperit cu ngr ijire cu un strai de lna, care mpiedeca aburii sa scape. Bolnavul dobndind o sudoar e mbelsugata i se facu o baie de trunchi cu frictiuni, de 18C si i se spala pntecel e, pna cnd i pieri caldura de la cap. Marea greutate de a rasufla, care se simtea l a nceput, descrescu putin cte putin, dar pentru a mentine starea aceasta, trebuia sa i se faca la fiecare trei ceasuri o baie de trunchi cu frictiuni, de o jumata te de ceas si chiar si n timpul noptii. Se ntelege de la sine, ca tot timpul ct era culcat copilul, fereastra era putin deschisa ziua si noaptea, pentru a avea nenc etat aer curat. Multumita deselor bai de sezut cu frictiuni, caldura frigurilor, care se repeta mereu, putu fi taiata numaidect si orice primejdie trecuse dupa o zi de tratament. Baietelul fu cu desavrsire restabilit n vreo cinci zile. Asa se vindeca anghina difterica, aceasta boala att de temuta, mpotriva careia stiinta me dicala e nca destul de oarba pentru a cauta un leac. Varsatul15 Varsatul se iveste mai des dect se crede. E adevarat ca asta nu se poate vedea di n statisticele oficiale. ntr-adevar, orice parinte de familie, putin dedat cu pro cedeul medicinii naturale, se va feri de a 15 Boala epidemica de natura virotica caracterizata prin eruptii de vezicule (sa u pete rosii) pe suprafata pielii, care, uscndu-se, lasa cicatrice 29 declara boala la politie, caci cu chipul acesta s-ar expune zadarnic si el si fa milia lui la neplaceri. Varsatul, tratat cum trebuie, nu e aproape deloc primejd ios, dupa cum vom vedea. Varsatul se iveste sub forme foarte felurite, ca: varsa tul mic, varsatul mare si varsatul negru. Cel mai primejdios e fara ndoiala varsa tul negru, caci frigurile sunt mai puternice, si aduc grabnic moartea, daca nu s unt tratate cum trebuie. De aceea boala aceasta e asa temuta, caci lumea obisnui este sa priveasca bolile, care printr-un tratament nepotrivit sunt urmate de o m oarte grabnica, ca fiind mai primejdioase dect acelea la care moartea e precedata de o lunga infirmitate, sau care nu se pot vindeca, dect mult mai greu si n mai m ult timp, chiar printr-un tratament potrivit, daca vindecarea e nca cu putinta. S i tocmai fiindca nu se putea trata varsatul, de aceea a ajuns asa de primejdios si s-a simtit nevoia de a alerga la altoit16. Nu s-ar fi ajuns nici o data la al toit, daca s-ar fi tratat varsatul cum trebuie. Varsatul negru este foarte usor de cunoscut dupa ce s-a ivit ndestul, dar la ncepu t seamana cu celelalte boli de copii, caci nu vedem altceva dect friguri puternic e. Putin cte putin se ivesc pete rosii nchise si mari ca boabele de linte, petele acestea seamana cu pojarul. Petele se ridica mereu si seamana atunci cu niste bo

abe de coacaza, avnd o jumatate n corp si cealalta jumatate navalind afara. n mijlo cul fiecarei bubite se face un punct negru. Varsatul negru se poate ntinde pe tot corpul, sau nu se iveste de ct pe oarecare parti. Pricina e gramadirea totala sa u n parte a materiilor straine n corp, de care atrna mersul si cursul fermentatiei. Cel mai rau lucru e cnd varsatul iese pe fata, caci semnele pot sa ramna, daca tr atamentul n-a fost bun. Varsatul nu ataca numai din ntmplare diferitele parti ale corpului si mai ales cap ul, lucrul ce se poate vedea la multi, care au fost bolnavi de varsat si care au foarte putine semne pe corp, pe cnd fata le e desfigurata. Gnditi-va nca odata la comparatia data mai sus, cu sticla si cu cauciucul. Tocmai n partea corpului unde se gaseste cel mai mare depozit de materii straine, acolo se face si fermentati a cea mai mare si tot acolo se vor ivi si bubite mai multe. Dar daca sunt cteva m ici parti izolate ale corpului suprancarcate cu materii straine, partile acestea vor fi cu deosebire garnisite de bubite, asa ca se poate ntmpla ca un bolnav sa fi e plin de bubite de la o ureche pna la cealalta pe deasupra nasului, iar pe restu l corpului sa nu se vada dect foarte putine, semanate ici si colo. Capul este, ca sa zicem asa, cea din urma statie a corpului. Materiile n fermentatie odata puse n miscare, ntlnesc totdeauna n cap o bariera peste care nu pot trece. Dar dupa cum am vazut la sticla pe gtul careia am pus un cauciuc, materiile n fermentatie ncearc a mereu sa se urce si daca capul se mpotriveste la libera lor dezvoltare, ele dau navala tocmai asupra acestei piedici. ndata ce eruptia varsatului se face pe deplin, nu mai e aproape nici o primejdie, caci de obicei mor numai bolnavii al caror corp n-a fost destoinic sa dea afara materiile n fermentatie. Adeseori bubitele se ivesc ndata dupa moarte, asa ca s-a r putea spune, ca bolnavii au murit, nu fiindca au avut varsat, ci fiindca nu lau avut. Bolnavii mor totdeauna n frigurile cele mai puternice. Ca boala aceasta trebuie sa fie neaparat nsotita de friguri furioase, e un lucru n afara de orice nd oiala si gasim ntr-adevar, ca cei bolnavi de varsat au frigurile cele mai puterni ce nainte de esirea bubulitelor. Corpul arde ca jeraticul, bubulitele pricinuiesc dureri arzatoare si mncarimi care ndeamna pe bolnav sa le scarpine mereu. Cu chip ul asta bubitele se sparg nainte de vreme si ramn semnele care desfigureaza fata. Lucrul asta se stie de multa vreme si adeseori s-au legat minile bietilor bolnavi pentru a-i mpiedica de a se scarpina. Ba nca acesta e un sfat, care chiar astazi e foarte mult raspndit. Cte chinuri pentru bietii bolnavi de varsat! Noi cunoastem mijloace mai bune pentru a vindeca varsatul, fara ca sa lase semne, care desfig ureaza fata si chiar pentru a nimici orice spaima de aceasta boala asa de temuta . Noi mpiedecam mncarimile si nevoia de se scarpina prin aceleasi mijloace simple, pe care le ntrebuintam mpotriva frigurilor aratate mai sus. Deschidem porii pieli i pentru a face sa asude bolnavul si racorim pntecele unde e focarul fermentatiei . Cnd e vorba de bere sau de vin, fiecare stie, ca fermentatia se face mai greu s i mai ncet ntr-o temperatura scazuta. Materiile straine, care fermenteaza n corp, s e supun deopotriva aceleiasi legi a naturii. Un spor de caldura, prieste ferment atiei, pe cnd frigul o mpiedica, o da ndarat si o nimiceste cu desavrsire. Tocmai la boala aceasta, nu se pot lua masuri destul de serioase, deoarece corpu l se trudeste cu o furie deosebita. Totusi tratamentul acesta nlatura orice prime jdie a bolii si putem fi siguri ca vindecarea va fi repede si desavrsita, afara d e cteva rare exceptii. Aceste exceptii atrna de starea corpului. Sunt cazuri n care corpul e att de suprancarcat de materii straine, ca ele nu pot fi date afara asa de repede, cu toata activitatea pielii, sau corpul e prea slab, pentru a le da a fara. Dar asta se 16 vaccinare 30 ntmpla de obicei, cnd tratamentul ncepe prea trziu. De aceea nu pot dect sa repet si i ar sa repet, ca frigurile trebuiesc combatute de la nceputul lor, fara a mai aste pta forma sub care se va ivi boala. Vedeti dar cum ntrebuintam cu succes mpotriva varsatului acelasi mijloc de vindeca re ntrebuintat de noi mpotriva celorlalte boli. Dar lucrul acesta nu e cu putinta dect daca aceasta boala are aceeasi pricina ca si cele de mai sus, adica ngramadir si am vazut bine ca asa este. Astazi cnd pojarul si ea materiilor straine n corp, scarlatina nu se mai pun, ca alta data, n acelasi rnd cu varsatul si cnd aceasta di

n urma boala pare ca se iveste mai rar, astazi ne putem face cu att mai mult o id ee dreapta de vremea cnd aceasta boala era un flagel nemarginit si spaima stramos ilor nostri. Acum cnd cunoastem unitatea tuturor bolilor si tratamentul lor, gndul nostru nlatura orice spaima. De altminteri, acum suntem n stare de a cunoaste, cu mai multi ani nainte, prin stiinta expresiunii figurii, n care parte a corpului e o mai mare ngramadire de materii straine, care ar putea pricinui ntr-un prilej ni merit o sfortare de curatire, ca varsatul. Va voi povesti n privinta asta un caz din practica mea. n familia unui muncitor care avea cinci copii, trei copii de 7, 9 si 13 ani fura atinsi de varsatul negru. Tatal, care avusese el nsusi boala aceasta, cunostea bi ne efectele grozave si simti ndata primejdia, n care se gaseau copiii lui. Dar mai stia la ce neplaceri si la ce greutati putea sa fie expus cu toata familia lui daca ar face cunoscut cazul autoritatilor. El ntrebuinta deci n taina tratamentul meu la ctesitrei copii si le facu numai bai de aburi si bai de trunchi cu frictiu ni. Starea copiilor era foarte primejdioasa. Toata pielea le era plina de bubite . Pentru a ascunde asta de lume, el mnjise cu cenusa fata si minile copiilor, pent ru a ramne la adapostul oricarei masuri preventive ale igienei moderne. Frigurile foarte puternice ale copiilor fura usurate prin patru bai de aburi si prin zece bai de trunchi cu frictiuni de 17C. De aci ncolo nu mai era primejdie si pielea nc epu a se descoji. O dieta buna si aer curat detera ajutor pentru vindecare. Bai de aburi si bai cu frictiuni, facute timp de cteva zile, ngaduira copiilor sa se s coale si sa iasa. Dar tratamentul meu dura nca o saptamna pentru a dobndi o vindeca re desavrsita. Aceea ce e de nsemnatate n aceste cazuri serioase de varsat, e ca ni ci unul din copii n-a pastrat semnele bolii. Ctesicinci copii ai acestei familii fusesera altoiti de mai multe ori, si cu toate astea, trei fura atinsi de varsat . De aci se poate vedea: nti, ca varsatul negru, nu e deloc primejdios cnd stii sal tratezi; si al doilea ca altoiul fereste foarte putin de varsat. Acela care cu noaste masurile nenaturale si suparatoare pe care le ia consiliul de igiena, ndat a ce afla locul, unde a izbucnit varsatul, poate pricepe cu att mai putin masuril e acestea, n urma altoiului, care ar trebui sa ne fereasca cu desavrsire mpotriva v arsatului. N-am nevoie sa vorbesc nca asupra partii rele ce o are altoiul. Altoir ea introduce artificial si de-a dreptul materii straine n snge. E aproape nenteles, cum oamenii au putut sa se departeze asa de mult de natura; dar cnd stiinta da g res, crezi lesne n minuni. Amanunte asupra altoiului se pot gasi n brosurica mea a supra educatiei copiilor. Tusea magareasca Tusea magareasca nu trece, ce e drept, asa de primejdioasa ca anghina si varsatu l, totusi mor multi copii de aceasta boala si altii sufar, cel putin, grozav de accesele tusei. Voi observa numaidect ca orice tuse trebuie privita ca un semn de boala grea, caci omul sanatos nu trebuie nici sa tuseasca nici se lepede flegma . Tusea nu se produce dect atunci cnd apasarea materiilor straine se ndreapta n sus si cnd esirea naturala de jos e oprita, sau ca pielea functioneaza rau, sau rinic hii si matul nu merg regulat. Copii atinsi de tuse magareasca, ne arata ntocmai s imptomele bine cunoscute ale fermentatiei; cu alte cuvinte, au si ei friguri. Ma teriile straine vor sa iasa prin gt si prin cap, cu toate ca corpul n-are acolo n ici un organ de esire. E de multa nsemnatate de a sti, daca bolnavul asuda sau nu n timpul tusei; n cel dinti caz se poate vindeca fara nici un alt tratament. Dar d aca nu asuda deloc n timpul tusei, fata roseste si se albastreste din ce n ce mai mult si tusea magareasca aduce o moarte sigura daca nu e combatuta. Sngele sfrsest e adeseori prin a navali n ochi, n nas si urechi, caci toate materiile straine ar vrea sa scape pe caile acestea. Cnd bolnavul a ajuns n starea asta, nu mai e de ob icei, nici un mijloc de scapare. Dar daca corpul e ajutat la timp, el biruieste boala, chiar n cazuri destul de grave. Tratamentul acestei boli este acelasi ca si la celelalte; nu poate sa fie deoseb it, deoarece felul bolii este acelasi. Cel dinti lucru e sa facem sa asude repede bolnavul. Dar n acelasi timp e neaparat trebuincios, de a ndrepta catre organele naturale care scot afara, apasarea materiilor straine. Corpul are organe anume h otarte care scot afara, si numai prin aceste organe si prin aceste cai se pot da afara ntr-un chip natural materiile straine. La acest obiectiv ajungem foarte uso r prin baile noastre de

31 sezut cu frictiuni. ndata ce se iveste sudoarea, tusea se linisteste ca prin minu ne si daca mistuirea se ndrepteaza, ea dispare cu desavrsire ntr-un timp nehotart. E cu putinta sa dispara pentru totdeauna dupa cteva saptamni, sau chiar dupa cteva z ile de acest tratament. Si fac mare greseala aceia care cred ca ea dureaza neapa rat doua sau trei luni. V-am aratat pna aci, ca tusea magareasca se naste n acelasi fel ca si celelalte bo li prin intrarea n fermentatie a materiilor straine n corp si prin frigurile care izvorasc din aceasta fermentatie. Toate aceste lamuriri va vor fi ncredintat ca t oate frigurile acute, nu sunt dect o ncercare pe care o face corpul de a se scapa de materiile straine. Ar trebui deci, sa salutam cu bucurie fiecare din aceste f riguri acute, caci am vazut ca ele pot sa fie de cel mai mare folos corpului, pr intr-un tratament potrivit, deoarece corpul poate fi astfel scapat de toate mate riile straine. Ma veti ntelege si mai bine printr-o noua comparatie. Frigurile pot fi comparate cu o furtuna. Dupa cum naintea frigurilor simtim frig si tulburare, tot asa aerul e greu si nabusitor naintea furtunii, dupa cum stie f iecare din noi. Atunci zicem ca aerul e ncarcat, ca ne apasa si ne nabuse, si simt im ca scaparea noastra se va face printr-o furtuna, care deja e n aer, cum se zic e. Caldura nabusitoare ajunge peste masura de mare si atinge cel din urma grad cu o clipa naintea furtunii. Simtim primejdia furtunii, care dureaza pna la sfrsitul acesteia. ndata ce furtuna a trecut, se face o racoare generala, toata natura se rensufleteste. Furtuna este un act de fermentatie a materiilor straine ale aerulu i, care se sileste de a goni aburii de apa, care joaca atunci rolul de materie s treina si care plutesc nevazuti n aer, deci, e un act de curatire a aerului. Prin aceasta fermentatie forma aburilor de apa se schimba si ea. Nevazuti la ncepui e i se strng n nori sub nrurirea schimbarii de temperatura si cad n urma sub forma de p loaie sau de grindina. Tot asa e si cu frigurile n corp. ndata ce izbucnesc, corpul e n primejdie. Primejd ia trece cu frigurile, care fac loc unei noi vieti. Vedeti ca n amndoua cazurile primejdia nu s-a produs dect prin furtuna si prin frig uri, care au avut ca urmare o noua viata si vindecare. Aceasta noua viata si vin decare nu pot fi deci dobndite dect prin primejdie; dar pricina de capetenie n cel dinti caz a fost suprancarcarea si greutatea aerului, iar n cel de al doilea caz ngr amadirea materiilor straine n corp. Prin acest exemplu, uniformitatea legilor nat urii n toate fenomenele naturale vi se impune lamurit ca o trebuinta logica. Iata o vindecare dobndita n practica mea: cam pe la jumatatea lui Iunie 1889, baie telul de patru ani al sotilor B. din orasul nostru fu atins de tuse magareasca. Boala ajunse pna n cel din urma grad la nceputul lui August si copilita de doi ani fu si ea atinsa de aceeasi boala. Tusea magareasca se agraveaza n zece zile, n car e timp copilul nu lua nici o hrana. Parintii, care ntrebuintase pna atunci, cum pu tuse mai bine, metoda naturala, se adresara la mine. Ma nsarcinai cu tratamentul. Copilita ajunsese ntr-o stare de slabiciune asa de grozava ca nu mai putea sa um ble. Prescrisei patru bai derivative de sezut cu frictiuni, pe zi, si apoi o asu dare n pat sau printr-o baie de soare si pe lnga toate astea o dieta simpla si nat urala. Un timp frumos ngaduia n toate zilele baile de soare, care facura adevarate minuni n legatura cu baile de sezut cu frictiuni. Dupa cteva saptamni de acest tra tament, urmat cu energie, amndoi copiii erau scapati de orice primejdie si dupa d oua luni erau cu desavrsire vindecati. Nutrirea copilitei nu se facea cum trebuie , caci copilul nu vrea deloc sa ia crema de ovaz fara sare, fara zahar si fara u ntura, care i-ar fi fost mai folositoare si nu primea dect hrana obisnuita, adica lapte nefiert si ciocolata. De aci se vede ct de bine e sa obisnuim copiii cu mnc arile cele mai simple. De asemenea, era cu neputinta de a o tine n pat cu mama-sa , cu toate ca ea ar fi asudat n felul asta mult mai repede. Obisnuita sa se culce singura n micul ei pat, ea l cerea cu atta staruinta, ca erai nevoit sa i-l dai. S i cu toate astea caldura corpului omenesc, e cel mai bun mijloc de a produce sud oarea si usurarea. Nu trebuie sa se teama nimeni de exhalatiuni. Animalele ne sl ujesc de model n aceasta privinta. Ele ncalzesc cu propriul lor corp pe puii lor s labuti si bolnaviciosi, care-si recapata astfel puterile lor. Deci copiii sanato si trebuiesc obisnuiti sa caute locul lor favorit pe pieptul mamei lor si atunci nu-or sa mai fuga de el cnd vor fi bolnavi. Bine nteles ca ntrebuintam aci cuvinte

le bolnav si sanatos n ntelesul lor obisnuit, deoarece stim bine ca un copil cu ad evarat sanatos si tratat ntr-un chip ntelept nu poate fi deloc bolnav. 32 Scrofule17 Scrofulele n-au calduri si nu sunt de obicei socotite n rndul bolilor cu friguri d esi n realitate ar trebui sa fie socotite. Scrofulele sunt cel putin tot asa de p rimejdioase ca si bolile numite pna aici, eu le cred chiar mai primejdioase. Ele fac parte din bolile ascunse si cronice, care sunt pricinuite n cea mai mare part e de o suprancarcare de materii straine mostenite. Puterea de viata a corpului nu ajunge pentru a da nastere unor friguri puternice si dupa cum v-am spus n ultima mea conferinta, boala aceasta bntuie mai ales n tinuturile temperate, sau friguro ase ale pamntului. Semnele dupa care se cunoaste scrofulosul sunt urmatoarele: ca pul mare, fata patrata,ochii nvapaiati, pntecele umflat sau tare, picioarele slabe , minile si picioarele diforme, mintea obosita. Aceste semne nu le ntlnim de obicei dect unul sau doua deodata. Foarte rar se arata toate deodata. La acestea trebui e sa mai adaugam raceala minilor si a picioarelor si un fior de frig n tot corpul. Tocmai frigul acesta face ca boala sa fie primejdioasa. Asta dovedeste ntr-adeva r, ca partile din afara ale corpului au pierdut o mare parte din puterea lor de viata si de munca, prin ncarcarea lor peste masura cu materii straine si ca nauntr u, cu att mai mult, domneste un foc mistuitor. Trebuie sa ne nchipuim ca partile din afara ale corpului si, mai ales, extremitat ile cele mai subtiri ale vaselor sanguinare sunt astupate de materiile straine c a si canalurile de strada, cnd sunt astupate de noroi, asa ca sngele nu mai poate circula pna la marginile pielii si asa se produc fiori de frig. Aceasta boala ne-avnd calduri, nu pricinuieste dureri si nu se cunoaste dect dupa conformatia generala a corpului. Nimenea n-a putut sa spuna pna acum, de unde vin e aceasta boala, n ce consta ea, si mai ales, cum se poate vindeca. De obicei, se credea ca face bine o schimbare de aer si se trimeteau bolnavii cu dare de mna nt r-o alta clima sau cel putin la bai. Dar succesul nu era niciodata temeinic, chi ar daca uneori se facea vreo schimbare n bine. Experienta ne-a dovedit ca un copil scrofulos e cu desavrsire patruns de materii straine, pe care le-a mostenit n mare parte de la parintii sai. Aceste materii se ndreapta mai ales catre organele de sus si fac sa piara putin cte putin rotunzime a capului, care capata o forma patrata foarte batatoare la ochi. nchipuiti-va nca o data sticla cu lichid n fermentatie, pe gtul careia se afla un ca uciuc, ca aceea pe care v-am aratat-o la nceputul acestei conferinte. Dupa cum ca uciucul acesta se ntinde si se umfla sub nrurirea materiilor n fermentatie, asa se nt inde si corpul scrofulosilor. Stiinta expresiunii figurii ne nvata sa cunoastem c hiar nceputul acestei boli, dar trebuie sa stim, bine nteles, ce forma trebuie sa aiba un corp natural. Voi da amanunte depline n aceasta privinta n cursul meu asup ra stiintei expresiunii figurii, caci nu se poate da o lamurire adnca, dect cu aju torul unor modele bune. Deformarea minilor si a picioarelor are ntocmai aceleasi pricini. Pielea este apro ape n nelucrare si nu poate sa dea afara materiile straine ngramadite sub ea. Aces te materii tulbura circulatia sngelui si de aceea pielea celor mai multi scrofulo si e rece. Dar caldura e cu att mai mare n organele dinauntru si ea produce o tulburare launt rica, pe care o putem dovedi ntotdeauna la scrofulosi. Asta e tocmai o stare de f riguri, latenta sau cronica, care tine adeseori, ani ntregi, daca nu e combatuta. Daca frigurile launtrice nu pier, boala trece putin cte putin ntr-o faza noua, cu mult mai primejdioasa si mai grea de vindecat dect scrofulele. Scrofulele nevind ecate sau neglijate aduc de multe ori boli de plamni, asa ca boala aceasta nu est dect antemergatoarea altor boli launtrice grele. e ca sa zicem asa Ce trebuie sa facem pentru a vindeca scrofulele? Grija noastra trebuie sa fie de a preface starea de friguri ntr-o stare de caldura, frigurile ascunse n friguri a cute, de a scoate afara frigurile din nauntru. Avnd si aci de a face cu frigurile , tratamentul nostru e bine nteles, acelasi ca si celelalte boli cu friguri: treb uie sa deschidem o iesire, pentru a da afara putin cte putin materiile n fermentat ie. Operam, asadar, n modul cunoscut asupra matului, rinichilor si pielii. Aceast a din urma ajunge putin cte putin calda, arzatoare poate, dar aceasta stare nu ti

ne dect pna se iveste sudoarea si atunci pielea si reia activitatea ei normala. Tra tamentul n-aduce la nceput dect o mbunatatire de ctva timp si numai cu multa rabdare si energie se poate capata un succes trainic. E greu de a spune cta vreme trebui e pentru o vindecare desavrsita, dar nu poate fi vorba nici de zile nici de sapta mni; trebuiesc luni, ani ntregi poate si cteodata nu izbutesti deloc, daca trupul n u mai are destula putere de viata. 17 Inflamatie a ganglionilor limfatici la bolnavii de scrofuloza 33 V-am aratat n a doua mea conferinta ca bolnavii simt frigul din aceeasi pricina p entru care simt o prea mare caldura. Aceasta pricina sunt frigurile si ati vazut ca acelasi lucru e si la scrofulosi. Iata, deci, doua boli cu desavrsire deosebi te n formele lor din afara, care au pornit din acelasi izvor si care nu se deoseb esc, dect pentru ca se ivesc n faze deosebite. Dupa cum nu putem banui n viermele s i gogoasa de matase animalul pe care mai trziu l vedem zburnd ca fluture si pentru care totusi viermele si gogoasa sunt fazele antemergatoare fluturelui, tot asa e si cu deosebitele boli. V-ati bate joc de acela, care ar sustine ca viermele de matase e un animal deosebit si neavnd nici o deosebire cu fluturele, dar din nen orocire credinta asta exista nca si astazi cu privire la boli si nimanuia nca nu i -a dat n gnd de a recunoaste si aci adevarul unitatii. Iata un exemplu de vindecare a scrofulelor: un baietel de cinci ani era asa de s crofulos de la vrsta de doi ani, ca nu putea nca sa mearga la vrsta de cinci ani. Z acea nenorocit n caruciorul lui, ca o bucata de piatra. Tata-sau l cautase fara ce l mai mic succes cu doctorii cei mai renumiti. Doctoriile nrautatisera boala, asa ca doctorul, care-l cauta, declarase ca copilul nu va nvata niciodata sa umble n picioare. Doctorii, aparate de ghips, bai, electricitate, toate fusesera ncercate , dar fara nici un succes, fiindca persoanele care ngrijeau copilul nu cunosteau nicidecum natura scrofulelor. Cnd era sa mplineasca aproape cinci ani, copilul mi f u ncredintat mie. Mistuirea, de care nu se tinuse n destul socoteala, n timpul trat amentului de mai nainte, era cu desavrsire turburata. Pntecele era umflat, tare si plin de noduri. Dupa opt zile de tratamentul meu, mistuirea se ndrepta asa de mul t, ca ncepui sa nadajduiesc o vindecare deplina. Bolnavul fu hranit din ce n ce ma i bine si dupa sase saptamni putu sa se tina singur n picioare. Pntecele pierduse m ult din volumul si din taria lui, multe noduri pierisera. Dupa sase luni capul, care era foarte mare, ajunsese mult mai mic si mai normal si copilul putea fi pr ivit ca vindecat, caci alerga si sarea ca si tovarasii lui si era vesel si bine dispus. Trebuie sa mai nsiram toate celelalte boli asa numeroase? E de ajuns sa m ai adaugam cteva nume: parotida18 (umflatura ghindurilor), frigurile porcesti, crc eii19, urdinarea (diareea) si altele. Toate se nasc din aceeasi pricina. Toate s unt nsotite de friguri mai mult sau mai putin puternice si prin urmare, vindecare a lor se face n acelasi chip. n toate simptomele de boala aratate mai sus, am obse rvat nencetat doua lucruri: sau o crestere de caldura sau o crestere de frig. Ace ste doua simptome sunt ale frigurilor, dupa cum am vazut, si de aceea trebuie sa le facem sa piara n acelasi fel, dupa cum am dovedit n mii de cazuri. n adevar, to ate formele de boala se nasc din ncarcarea corpului cu materii straine, sau, cu a lte cuvinte: nu e dect o singura boala, care se iveste sub diferite forme si de a ceea nu e cu putinta dect un singur mod de vindecare. Toate feluritele forme ale simptomelor de boli nu sunt, dupa cum am vazut, dect sfortari pe care le face cor pul de a se curati si de aceea nu poate fi vorba de a le nimici, sau de a le da n darat, cum face medicina, ci dimpotriva a le da ajutor, nlesnind corpului puterea de a birui aceste crize, repede si fara primejdie, caci numai astfel corpul poa te sa-si recapete cu adevarat sanatatea lui. Bolile ascunse sau latente aduc pe nesimtite, dar sigur, boli mai grave si mai grele de vindecat. Caci materiile st raine nu ramn niciodata potolite n corp. Ele sunt supuse dimpotriva la schimbari s i la prefaceri necontenite, ca toate lucrurile din lume si astfel dau nastere nen cetat la noi boli. Cteva cuvinte nca asupra dietei ce trebuie pastrate n toate cazurile de boli. Aceas ta dieta trebuie asa facuta, nct corpul sa nu mai primeasca noi materii straine si fermentatia sa nu mai fie sporita. Corpul avnd destula munca nauntru, nu trebuie sa-l mai ncarcam cu multa mistuire. Principiul fundamental este deci, de a da bol navului putina hrana si de a nu-l sili niciodata, cta vreme nu cere el nsusi. Citi

torii vor gasi amanunte asupra dietei n capitolul: Ce trebuie sa mncam? Ce trebuie sa bem? Voi adauga aci cteva lamuriri asupra primejdiei molipsirii de catre bolnavi. Nu ne putem nchipui nici un fel de friguri acute, fara sa fi fost precedate de fr iguri ascunse, care nu sunt altceva dect ncarcarea corpului de materii straine. To cmai aceasta stare cronica este cea mai primejdioasa. Molipsirea acestei boli nu se poate face dect de la parinti la copii. Dar aceasta molipsire se face totdeau na cnd parintii sunt ncarcati cu materii straine si atunci e o molipsire sigura, d esi latenta, a tuturor materiilor straine. Cnd vedem copii mostenind formele exte rioare, culoarea ochilor si chiar calitatile intelectuale ale parintilor lor, pr icepem ca materiile straine au fost transmise mai ales din 18 fiecare dintre cele doua glande salivare, situate n regiunea urechilor (de o p arte si de alta a maxilarului inferior) 19 Contractie involuntara a muschilor nsotita de o durere acuta 34 partea mamei. E o dovada directa de aceasta transmitere, n faptul ca mai toti cop iii prezinta aceleasi forme de boala ca parintii. Molipsirea20, n ntelesul obisnuit al cuvntului, nu era admisa pn-aci dect la bolile a cute si cu toate astea v-am dovedit ca transmiterea materiilor straine n stare la tenta21 de la parinti la copiii lor, e ntocmai acelasi lucru. Fiecare stie ca fluturele nu este dect ultima faza a unui animal si ca el nu se p oate nchipui dect daca a fost precedat de vierme si de gogoasa de matase: tot astf el, o boala acuta nu se poate nchipui dect daca a fost precedata de o boala ascuns a sau cronica (ncarcare de materii straine) si transmiterea bolii, sau mai bine z is a materiilor straine n stare latenta sau stare acuta; este acelasi lucru si se deosebeste numai ca viermele de fluture. O boala acuta (varsatul, scarlatina, a nghina, holera22, pojarul, sifilisul23, etc.) nu e, dupa cum am spus, dect o star e de fermentatie n corp, care se sileste astfel de a da afara materiile straine. Aceasta fermentatie a materiilor straine variaza dupa felul ei si are, prin urma re, diferite temperaturi. Materiile straine si schimba formele, dupa cum e fermen tatia, si asa se ivesc bacili24, bacterii25, microbi26 si alte micro-organisme a tt de temute, care sunt produsul fermentatiei. n timpul bolii acute ies nencetat din corp materii straine n fermentatie. Asta se ntm pla mai ales, cnd bolnavul si recapata sanatatea, cu alte cuvinte, cnd da afara mat eriile straine prin secretiune. De aceea primejdia de molipsire e mai mare n conv alescenta bolnavilor. Voi ncerca sa va arat printr-un fapt bine cunoscut, cum se face molipsirea. Stim cu totii ca daca punem sa dospim plamadeala sau drojdie de bere si daca ada ugam o alta materie, care fermenteaza lesne, cum de pilda aluatul, laptele, etc. , aceste din urma materii intra usor n fermentatie, daca au o caldura ndestulatoar e. Drojdia, care este si ea un produs al fermentatiei, da nastere deci, la o nou a fermentatie, daca e pusa n aluat sau n lapte. Atunci obisnuim sa zicem ca pinea c reste, sau ca laptele se strica si se acreste. Tot asa e si cu bolile acute. Mat eriile straine n fermentatie ies afara n atmosfera prin respiratie si prin exhalar ea bolnavului, sau se ridica din excremente. Daca ele se ntmpla sa intre n corpul u nul alt ins ncarcat cu materii straine, si daca ele nu sunt date numaidect afara, n cep sa lucreze asupra materiilor straine, ntocmai ca drojdia n aluat, sau ca plama deala n lapte, adica dau nastere unei fermentatii si asa se naste n corpul acesta aceeasi boala ca si n celalalt. Boala este multa vreme aceeasi, fiindca starea de fermentatie (frigurile), este specifica n fiecare boala, lucru ce se ntemeiaza pe deosebirea bacililor, dupa examenele microscopice. Toata molipsirea asta nu e, deci, altceva dect o altoire a materiei straine n fermentatie asupra unui alt corp , prin caile naturale. Materia straina nu poate sa dea nastere fermentatiei, dect daca ea gaseste ntr-un alt corp o cantitate ndestulatoare de materii straine n sta re latenta. Primejdia molipsirii de o boala acuta nu ameninta, deci, dect pe acel a care e destul de ncarcat cu materii straine, sau, dupa cum se zice de obicei, a cela care e predispus la aceasta boala, atta numai ca nu se stia pn-aci, n ce anume sta aceasta predispozitie. Deosebirea ntre aceasta altoire naturala cu materii s traine si ntre altoirea artificiala cu aceste materii prin ajutorul lantetei27, n u sta dect n deosebirea materiilor altoite si n subtierea lor. Dar homeopatia ne nva

ta, ca toate materiile lucreaza mai bine, cnd sunt subtiate (diluate28) si de ace ea materiile morbide n fermentatie lucreaza asa de bine n subtierea (dilutia) lor naturala, daca gasesc un teren prielnic. Otrava altoita n doza alopatica lucreaza , ca toate leacurile alopatice, paraliznd puterea de viata a corpului, cu alte cu vinte, rapeste corpului puterea de care are nevoie, pentru a da afara materiile straine printr-o boala acuta (friguri), sporeste cantitatea acestor materii si p ricinuieste o stare de boala cronica cu mult mai primejdioasa, si dovada despre asta, e ca numarul bolilor cronice a crescut mereu, de cnd s-a luat obiceiul alto irii. Dar toate celelalte leacuri mpotriva frigurilor, ca chinina29, antipirina30 , antifibrina, morfina31 si celelalte produc acelasi efect. Ele 20 contaminare, infectare 21 Care nu se manifesta n exterior, dar se poate manifesta oricnd 22 Boala epidemica grava, deseori mortala, care se manifesta prin intoxicarea si deshidratarea puternica a organismului 23 Boala venerica cronica, cauzata de un spirochet si transmisa prin contagiune sau ereditar 24 Bacterii patogene n forma de bastonase 25 Microorganisme unicelulare microscopice, de natura vegetala, care provoaca un ele boli infectioase 26 Microorganisme vegetale sau animale, care adesea sunt transmitatoare ale unei boli 27 Instrument chirurgical constnd dintr-o lama cu doua taisuri, folosit la vaccin ari, incizii etc. 28 A face sa aiba o concentratie mai mica cu ajutorul unui diluant. A deveni mai putin intens; a scadea n intensitate; a slabi; a se atenua; a se estompa; a se a mortiza. 29 Substanta alba, cu gust amar, extrasa din coaja de chinchina si folosita ca m edicament febrifug. 35 nimicesc toate sfortarile pe care le face corpul de a se curati si ajuta numai s a dea ndarat sau sa nceteze fermentatia materiilor straine, dar niciodata nu pot d a afara materiile straine. De aci se nasc attea boli, alta data asa de rare, cum e cancerul, nervozitatea acuta, nebunia, paralizia, sifilisul, oftica32, scroful ele, etc. Corpul e din ce n ce mai mult ncarcat cu materii straine si nu mai are p uterea de a le da afara printr-o sfortare ce-ar face de a se curati. ncarcarea at inge cel din urma grad n bolile de mai sus si o vindecare desavrsita nu mai e cu p utinta n cele mai multe cazuri, fiindca materiile straine au nimicit deja mai mul te sau mai putine organe ale corpului si aceste organe nu se prennoiesc33 ca la a mfibii. De aceea doctoriile, care au proprietatea de a nabusi mai repede friguril e, ca: chinina, antipirina, antifibrina, etc., au ajuns astazi leacurile cele ma i pretuite de doctori mpotriva frigurilor. Noi nsa suntem ncredintati ca tocmai ace ste leacuri sunt cele mai vatamatoare sanatatii. Dar aci e locul sa facem alta o bservatie. Am vazut cu totii ca stiinta medicala cauta n fiecare zi leacuri noi si ca le ntre buinteaza, fiindca cele vechi nu mai lucreaza ndestul. Gnditi-va numai la entuzias mul orb pricinuit de inoculatiile cu tuberculina lui Koch nainte chiar de a se fi nsanatosit vreun bolnav; ce e drept un astfel de spectacol nu vazuse lumea de mu lt! Pricina e urmatoarea: orice doctorie noua nimiceste mai nti puterea de viata. Cu timpul, corpul se moleseste asa de mult, ca un anume leac nu mai poate lucra asupra lui si ca trebuie sa fie nlocuit cu alt leac mai tare, pentru a nimici si mai mult puterea de viata, pna cnd n sfrsit fermentatia materiilor straine nemaiputnd fi oprita, nimiceste viata. Un exemplu va lamuri si mai mult cele ce va spun. Cine ncepe sa fumeze tigari trebuie sa lupte mai nti cu stomacul, pna cnd acesta din urma ajunge nesimtitor fata de nicotina. Stomacul avea la nceput destula putere d e viata, pentru a se apara cu izbnda mpotriva acestei otravi. Dar puterea lui a fo st nimicita prea curnd si corpul s-a molesit cu desavrsire. Ar trebui acum o otrav a mai puternica nca, pentru ca stomacul sa se razvrateasca n acelasi chip. Spre marea noastra mirare auzim pe multi spunnd acelora care nu pot sa suporte ce le dinti ncercari de a fuma, ca stomacul lor e nca prea slab, ca trebuie mai nti sa-l obisnuiasca cu tutunul si ca de aceea nu poate suporta tigara. Tocmai dimpotriv

a: cta vreme stomacul se razvrateste mpotriva tutunului, dovedeste ca are nca destu la putere de viata si ca prin urmare e destul de tare pentru a se scapa cu orice pret de otrava. Dar ndata ce o ia fara sa protesteze, puterea lui de viata de al ta data e pierduta si el a slabit. Prin acest spor de ncarcare latenta (boala), c orpul are de aci nainte trebuinta de o nrurire din afara cu mult mai mare pentru a gasi prilej, de a da afara materiile straine, si asta din pricina ca a slabit. A m aratat deja, cum se ivesc aceste prilejuri. n cele mai multe mprejurari o schimb are de temperatura da acest prilej; de aceea am observat ca mai ntotdeauna epidem iile mari se ivesc dupa o iarna grea. Va voi da nca cteva exemple n aceasta privinta. Luati o sticla cu bere si asezati-o ntr-o pivnita ntunecoasa si racoroasa; fermentatia nu se va face usor. Dar ndata c e sticla va fi asezata la soare, fermentatia se va face numaidect, cu toate ca st icla va fi bine nchisa. Nici bacilii, nici microbii n-au pricinuit aceasta fermen tatie, ci numai lumina si caldura. n acelasi timp berea s-a schimbat la fata; din limpede a ajuns tulbure. Daca se gasesc nca bacili, ei s-au nascut din fermentat ie. Observam acelasi lucru n aer. Avem astazi o zi frumoasa si senina de vara, mine vo m avea un timp nouros. Dar oricine stie ca aburii de apa, care plutesc nevazuti n aer, se prefac n nouri printr-o schimbare de temperatura (racoare, n mprejurarea d e fata), si vedem si aici ca felul racoarei produce feluritele forme sub care ca d acesti aburi de apa (roua, ceata, ploaie, grindina, zapada) si cu toate astea nimeni nu tagaduieste ca toate sunt numai produsele apei. n tinuturile mlastinoase ale tarilor calduroase materiile straine n fermentatie al e mlastinilor umplu necontenit atmosfera, asa ca un om ncarcat de materii straine , n-are sa stea dect putina vreme acolo, pentru a fi atins de friguri, adica pent ru a pune n fermentatie materiile sale straine. Aceste miasme lucreaza asupra mat eriilor straine ale corpului ca drojdia asupra aluatului. Ele dau nastere unei f ermentatii (friguri). Toate apele noastre statatoare lucreaza n acelasi fel, dar poate nu asa de tare. N-avem dect sa vedem deosebirea ntre lacurile limpezi ale mu ntilor, care nu ngaduie nici o fermentatie 30 Medicament antipiretic si calmant. Despre medicamente, care coboara temperatu ra; febrifug 31 Substanta folosita n medicina ca narcotic, calmant si somnifer, dar care, util izata abuziv, produce intoxicarea organismului; morfiu 32 Tuberculoza pulmonara; ftizie 33 regenereaza 36 din pricina fundului lor pietros si ntre celelalte balti tulburi din sesuri. Aces tea din urma sunt cteodata, destul de limpezi, dar apele lor fermenteaza la fiece schimbare de temperatura. Aceasta fermentatie vine din fund si tulbura toata ap a, asa ca se poate sti adeseori foarte exact, care e (ce contine) fundul apei. A pele statatoare cu namol la fund intra ntr-un fel de fermentatie la fiece schimba re de temperatura si transmit fermentatia lor altor materii. Aceste deosebite st ari se arata foarte lamurit vara si iarna. Chiar apele tulburi sunt destul de li mpezi iarna, fiindca frigul opreste fermentatia. Dar aceleasi ape sunt foarte tu lburi si noroioase vara. Poporul zice atunci ca apa nverzeste. E vorba numai de a sti, care e pricina unei epidemii, cnd o molipsire directa par e cu neputinta. Vedem izbucnind aceeasi boala azi ici si mine dincolo. Nici o epidemie nu se poate nchipui fara aflarea materiilor straine n corpurile oa menilor. Observnd mai de aproape, avem epidemii n toti anii, cu toate ca ele nu au ntotdeauna aceeasi ntindere ca influenta34 din 1890. Dar, toata lumea stie ca poj arul, scarlatina, anghina, tusea magareasca, guturaiul35 si influenta36 izbucnes c n mod epidemic, n toti anii n anumite anotimpuri. Oamenii ducnd n general aproape a celasi fel de viata, sunt aproape deopotriva ncarcati cantitativ si calitativ de materii straine. Daca temperatura ntarta deopotriva puterea de viata a corpului, a cesta din urma va ncerca aceeasi sfortare de curatire (frigurile), pentru a se sc apa de materiile straine. Cnd ncarcarea e aceeasi la un anumit numar de insi, acee asi pricina are deodata acelasi efect la mai multi bolnavi si asa se naste o epi demie. Cu toate astea nu trebuie sa uitam, ca n timpul epidemiilor feluritele caz uri de boala nu se ivesc niciodata cu desavrsire la fel, ci se arata, ntotdeauna d

eosebite si au chiar un curs deosebit. Daca o epidemie izbucneste cnd ici, cnd col o, cum am vazut n timpul influentei37, asta atrna de pricina care-i da prilej, adi ca, de temperatura. Bolile acestea sunt ca si furtunile, care izbucnesc si ele ct eodata n mod epidemic, cnd ici, cnd n alta parte. Dar cnd epidemia a izbucnit ntr-un l oc, molipsirea directa aratata mai sus si ia sarcina de a o raspndi, cum s-a ntmplat cu cea din urma influenta. Sa ne gndim, de pilda, cum se ivesc pe corpul copiilor paduchii. Ei se ivesc n apa renta ntr-un chip tainic, ndata ce conditiile date sunt mplinite. Dar odata ce s-au asezat pe corp, ei se prasesc cu o repeziciune nemaipomenita. Marile epidemii au ajuns n general mai rare n timpul din urma, dar am spus ca pric ina e ca stiinta medicala a stiut prin leacuri noi sa nimiceasca mult puterea de viata a oamenilor, asa ca corpul nu mai gaseste puterea trebuincioasa n toate cr izele mari epidemice, dect atunci cnd are un prilej cu deosebire puternic. Dar o s tare de boala cronica cu mult mai primejdioasa si mai generala este urmarea ce n u se poate nlatura si nu ne ndoim, ca o sa vie vremea, cnd toti vor pricepe cele ce spun. Sa tragem acum concluzii din cele spuse mai sus: 1-iu. Materiile straine sunt singure pricina transmiterii bolilor n stare cronica (adica de la parinti la copiii lor). Acela dar, care vrea sa nlature aceasta mpre jurare, trebuie sa caute nti, de a nlatura aceste materii. Aceasta transmitere este cea mai primejdioasa propagare a bolilor, caci ea se face n toate cazurile, pe cn d molipsirea de un bolnav atins de o boala acuta nu se face dect atunci, cnd celal alt corp e predispus la aceasta boala. ncarcarea latenta, mai mult sau mai putin mare, a corpului cu materii straine se cunoaste n mod sigur, prin stiinta expresiunii figurii. 2-lea. Molipsirea n bolile acute se face prin transmiterea materiilor straine n fe rmentatie de la unul la altul, dar ea e pricinuita mai mult de aerul atmosferic. Totusi nu ne putem nchipui molipsirea, fara aflarea materiilor straine n celalalt corp, caci boala nu se naste dect prin fermentatia acestor materii; un aer curat este deci cea dinti conditie pentru odaia bolnavilor. Aerul curat nu se poate av ea dect deschiznd ferestrele, sau instalnd o ventilatie practica, altfel e cu neput inta. Toate parfumurile si dezinfectarile ntrebuintate de obicei nu gonesc materi ile straine, ci dimpotriva fac aerul mai rau si mai putin curat. Dar aceste dezi nfectante paralizeaza, n acelasi timp, simtul mirosului, nasul, pe care-l fac nes imtitor la exhalatiile cele mai nesanatoase ale bolnavilor; dezinfectantele au a ceeasi nrurire ca si medicamentele, caci n loc sa faca bine, fac mai rau. E zadarni ca ncercarea de a nimici materiile n 34 gripa 35 Boala constnd n inflamatia mucoasei nazale, cauzata de raceala sau de infectie si manifestata prin stranuturi dese si secretie nazala apoasa 36 gripa 37 gripei 37 fermentatie ale aerului prin otravuri, caci o foarte mica cantitate a acestor ma terii ajunge pentru a atta fermentatia n corp. Singurul leac nimerit nu poate fi d ect acela, care curata corpul si da afara materiile straine. Leacul l cunoasteti, sunt baile de trunchi cu frictiuni, baile de sezut cu frictiuni, baile de aburi. Tratnd bolnavii, am avut adeseori prilejul, de a respira exhalatiile cele mai gre le. La viitoarea baie de sezut cu frictiuni, pe care o luam n urma, am observat a deseori ca raspndeam eu nsumi aceeasi putoare grea, numai ca era putin mai slabita . E o dovada vadita, ca corpul primea prin baie un spor de putere de viata, care -l facea destoinic, sa dea afara numaidect otrava bolnavilor. 3-lea. Acest mijloc asa de simplu ne fereste si de atingerea oricarei epidemii, caci el da afara din corp materiile straine si e cu neputinta sa ne nchipuim o bo ala oarecare si prin urmare si o boala epidemica, fara aceste materii straine. Am aratat de asemenea, ca transmiterea si molipsirea bolilor nu se poate face de ct atunci, cnd sunt materii straine n corp. Fara materii straine, nu poate fi boala si fara boala nu poate fi molipsire. Orice ncarcare a corpului cu materii strain e nu e altceva dect o molipsire launtrica a corpului. Acela care stie deci, sa-si pastreze corpul sau curat pe dinauntru si nu numai pe dinafara, nu trebuie sa a

iba nici o teama de molipsire. Deosebirea formelor ne face sa ne nchipuim ntotdeau na, deosebite pricini si uitam cu desavrsire, ca natura ne arata adeseori una si aceeasi fiinta sub formele cele mai deosebite, dupa cum v-am dovedit prin exempl ul cu viermele si fluturele, prin ploaie, zapada, grindina, roua si ceata. Daca privim acuma masurile, pe care le ia medicina mpotriva molipsirii bolilor ac ute, ca anghina difterica, varsatul, holera, suntem cuprinsi de mila, vaznd cu ce spaima opreste intrarea prin case si raspndeste pretutindeni acid fenic si alte dezinfectante nefolositoare n locuintele bolnavilor, pentru a distruge materiile molipsitoare. Ne revoltam, cnd citim mai la fiece moment n gazete, cum vapoarele s unt osndite saptamni si luni ntregi la o carantina nefolositoare, pentru a mpiedica molipsirea. Acela care a cautat bolnavii multa vreme, ca mine, trebuie sa aiba o alta idee de molipsire, numai daca n-o fi orb. Am vazut copii atinsi de anghina difterica, de scarlatina, de pojar si de varsat culcndu-se n acelasi pat cu frati i si surorile lor, fiindca mprejurarile nu ngaduiau altfel si totusi niciunul din acestia din urma n-a fost molipsit, pentru ca nici unul din ei nu era ncarcat cu materii straine, care puteau fi terenu1 prielnic pentru dezvoltarea acestor boli . Am vazut dimpotriva, n alte familii, toti copiii atinsi unul dupa altul de poja r si de varsat, cu toate dezinfectantele scolii medicale. Am prezis chiar n acest e cazuri multora din parinti, ca, desi e atins de boala numai un copil, ceilalti vor cadea si ei bolnavi, fiindca erau predispusi la asta, lucru ce puteam cunoa ste exact prin stiinta expresiunii figurii. n toate cazurile prorocirea mea s-a a deverit. De aci se vede lamurit, ca nimica nu e mai nesocotit dect masura de sigu ranta, pe care o ia medicina mpotriva bolilor molipsitoare. N-avem dect sa privim n natura, pentru a gasi dovedirea acestui adevar si mai batator la ochi. Vedem n p adure un trunchi de copac, care se usuca ros de viermi si de ciuperci, pe cnd ala turi de acest trunchi un copac tnar ridica fruntea lui, fara grija de acesti dusm ani si la adapost de orice boala. Daca acest copac tnar ar purta n el germenii de boala, desigur ca n-ar fi nici el scutit de ciuperci si de viermi, dar de vreme ce e cu desavrsire sanatos, creste mndru, nici-un vierme nu-l roade, nici-o ciuper ca nu prinde radacina, caci le lipseste tuturora terenul prielnic. Fie ca tot ce am spus asupra primejdiei molipsirii, sa fie nteles si pretuit de c ercurile cele mai ntinse ale populatiei, pentru a pune, n sfrsit, capat superstitii lor si parerilor gresite ale medicinii. Omul nu-si va mai pierde capul asa de us or n timpul epidemiilor si se va cauta linistit si cu judecata. --------38 Reumatismul si podagra, caderea muschilor, suciri, slutiri, raceala minilor si a picioarelor, fierbinteli la cap, nasterea si vindecarea lor Conferinta de Louis Kuhne Doamnelor si Domnilor, Reumatismele sau durerile muschilor si ncheieturilor sunt o boala asa de raspndita , ca veti fi, fara ndoiala, doritori de a cunoaste progresele, ce le-am facut n vi ndecarea acestor boli. Alta data aproape numai persoanele n vrsta si mai ales barb atii erau chinuiti de reumatism, dar astazi, ele nu mai tin socoteala nici de vrs ta nici de sex si, chiar, din copii sunt multi atinsi. Putem spune, n cunostinta de cauza, ca, cu toate feluritele leacuri ntrebuintate mpotriva acestei boli, ea s e ntinde totusi din ce n ce mai mult. Fiecare parte a corpului poate fi atinsa de aceasta boala. Aproape nu e om pe lume, care sa nu fi simtit cel putin o data ch inurile ce le pricinuieste aceasta boala n picioare, n mini, n umeri, n cap, sau n din ti. Dar reumatismele cele mai grozave sunt fara ndoiala; reumatismele articulare (la ncheieturi). Se da putina osteneala, pentru a se descoperi pricina acestei boli. Se spune si se repeta, ca ea nu se datoreste dect racelii si trebuie ntr-adevar sa ne miram, c a veacul nostru, asa de tare n inventii, n-a ncercat nca sa fabrice o vreme, care s a n-aiba proasta proprietate, de a face pe oameni sa raceasca. Dar raceala aceas ta e un lucru ciudat. Daca de pilda trimitem la preumblare n plin aer pe o vreme rece si umeda un regiment, care se alcatuieste, cel putin dupa ct se crede, din o ameni alesi, aproape de o potriva sanatosi si aproape de aceeasi vrsta, actiunea vremii si rezultatul acestei actiuni asupra soldatilor din regiment, vor fi cu t oate astea deosebite la rentoarcere. Ctiva se vor alege cu tuse sau cu guturai, al

tii vor avea poate dureri de masele sau alte dureri reumatismale, dar cea mai ma re parte din ei se vor simti destul de bine, sau vor fi chiar scapati de vreo mi ca tulburare, ca durerile de cap. De toate lucrurile acestea e nvinuita vremea si aceia care sustin parerea asta au dreptate n aparenta, caci schimbarea produsa n corpul acestor oameni e ntr-adevar efectul vremii; s-a cautat nsa pricina, acolo u nde nu poate sa fie si n-a fost niciodata vreo ncheiere mai falsa si vreo greseal a mai nenorocita dect aceea, prin care vremea poate dintr-o data sa faca pe un om bolnav si pe altul sanatos. O teorie, care nu poate sa iasa din astfel de contraziceri, n-a putut aduce n rea litate, dect foarte putine foloase omenirii suferinde, de attea veacuri de cnd e n v igoare si bolile reumatismale s-au raspndit dimpotriva pretutindeni cu o repezici une nemaipomenita. Vedem, adeseori, reumatismele atingnd numai o parte a corpului, un picior, o mna, sau un umar si cred ca fenomenul acesta ar fi de ajuns, sa dovedeasca deja, ca v remea nu e pricina propriu zisa, caci nu se poate nchipui, ca reumatismele sa nu atinga, dect numai un picior sau numai o mna, pe cta vreme amndoua picioarele si amnd oua minile au fost expuse acelorasi influente. Se ntmpla adeseori, ca o persoana as ezata la fereastra de partea minii drepte, sa capete reumatisme la mna stnga, care era mai departata dect mna dreapta si mai ferita de curent. Deci daca vrem sa lecu im cu succes reumatismele, trebuie sa cercetam mai serios pricina lor. Sa vedem acum ce asemanare are aceasta boala cu celelalte boli. Daca examinam se rios un bolnav, care sufera de reumatism, gasim ca si el are friguri si ca parti le ce-i pricinuiesc dureri sunt umflate, iar mistuirea e si ea tulburata. Gasim apoi, ca umflatura se iveste ntotdeauna la aceleasi parti, mai ales la reumatisme le articulare. Multumita acestor simptome, ne vom apropia de pricina bolii, vom tine socoteala la nceput de cele trei simptome de capetenie ale frigurilor, de in flamatie si de tulburarile mistuirii si vom cerceta felul cum se produc. Am spus ca durerile se ivesc la reumatismele articulare totdeauna n aceleasi locuri. E c iudat ca n practica mea foarte ntinsa, n-am gasit nca un singur caz de reumatism, l a care sediul principal al durerilor, sa nu fi fost n fata ncheieturii, adica deas upra genunchiului, de pilda, si nici odata dedesubt. Asta nu poate sa fie o ntmpla re, ci si are si ea lamurirea ei. Sa vedem ce se ntmpla. Cine a urmarit ultima mea conferinta, si va aduce aminte, ca boala nu e altceva, dect aflarea materiilor straine, care se depun n corp n urma unei mistuiri nendestul atoare. Aceste materii se depun la nceput n pntece, dar fermentatia le raspndeste n urma n tot corpul. Orice schimbare de temperatura, orice ntartare, orice suparare, orice lovitura poate sa mute din loc si sa puna n fermentatie materiile straine din corp. nsasi viata noastra ntreag a nu e dect o necontenita miscare a tuturor materiilor. Daca sunt ndestule materii straine n corp, acesta din urma e ncarcat cu desavrsire. Aceasta stare nu se sfrses te ntotdeauna prin sfortari furioase de curatire, sau prin boli acute, pe care le -am studiat n ultima mea conferinta. Asta se ntmpla chiar foarte rar la cei n vrsta. Va voi aminti numai faptul mentionat n a doua mea conferinta, ca tocmai tarile ca lduroase sunt mai mult leaganul frigurilor acute, pe cta vreme bolile cronice dom nesc mai mult n zona noastra mai racoroasa. Pricina este n schimbarea mai mult sau mai putin mare de temperatura. Observam aproape acelasi lucru la persoanele tin ere si la persoanele naintate n vrsta, cei dinti sunt mai mult supusi frigurilor acu te dect cei de-al doilea, fiindca puterea de viata e mai energica la persoanele t inere, dect la persoanele n vrsta. Aceeasi schimbare de temperatura, care ajungea, pentru a face sa izbucneasca la cei dinti frigurile acute, nu mai poate sa ntarte p uterea de viata a celor de pe urma, asa ca sa provoace o sfortare de curatire a corpului. Cnd o schimbare grabnica de temperatura racoreste corpul, materiile straine ncep s a se retraga catre punctul lor de plecare. Stim ca, caldura ntinde corpul si ca f rigul l strnge. Aceasta lege neschimbatoare a naturii se gaseste cu totul dovedita si n corpul omului. n timpul caldurii frigurilor observam foarte deslusit o ntinde re a pielii si vice-versa, o contractare n timpul frigului, mai ales a pielii aco perite de ncaltaminte si de manusi. Contractarea membrelor apasa asupra materiilo r straine, ce se gasesc depuse. Aceasta presiune le pune n miscare si le face sa dea ndarat catre punctul lor de plecare, catre pntece. Atunci materiile straine se

gramadesc la ncheieturi, caci drumul nu e liber si ncheieturile se mpotrivesc la c ircularea acestor materii. Apasnd asupra acestor piedici, materiile straine produ c inflamatii si dureri violente. Miscarea materiilor straine facndu-se atunci ndar at, umflaturile si durerile se produc totdeauna n fata ncheieturilor, adica deasup ra genunchiului, deasupra ncheieturii umerilor, etc. 39 N-avem dect sa ne ntoarcem la exemplul soldatilor si vom fi ncredintati, ca pricina propriu zisa a bolii trebuia sa se gaseasca n nsusi corpul omului, pe cta vreme te mperatura a dat numai prilejul unor sfortari de curatire ale corpului, cu alte c uvinte a schimbat starea de boala ascunsa si cronica ntr-o stare de boala acuta. Fenomenele de boala nu se ivesc deci, dect n corpurile, sau n partile corpului, car e au o cantitate ndestulatoare de materii straine. Pentru a vindeca un bolnav atins de reumatism, ar fi o mare greseala, de a supun e partile bolnave unui tratament numai si numai local. Nu se poate da o baie loc ala de aburi, dect pentru a ndulci durerile, pentru a preface materiile n stare lic hida si pentru a mbunatati caile destinate la departarea materiilor straine. Toat e aceste materii straine trebuiesc aduse putin cte putin n organele naturale, care trebuie sa le scoata afara. Stim acum destul de bine cum se produc reumatismele articulare. Tot asa se ntmpla si cu celelalte reumatisme. Oriunde s-ar ivi ele, la umeri, n spinare, n coaste, l a gt, sau la ncheieturi, totdeauna sunt produse de frecare; e o piedica, o mpotrivi re, ce ntlnesc materiile straine. Materiile n fermentatie ntlnesc piedici n drumul lor , pentru ca fermentatia nu se poate face slobod ca n sticla (vezi ilustratia) si pentru ca e oprita de felurite organe ca rinichii, stomacul, inima, plamnii si ncheieturile, asa ca pret utindeni e frecare. Aceasta frecare produce durerile, mai ales cnd miscarea mater iilor e violenta. Dar de vreme ce 40 materiile straine se freaca, se aseaza si se fixeaza pe organe, binenteles ca ace le organe trebuie sa se bolnaveasca. Orice durere, orice reumatism, oricum s-ar numi el, orice durere ntepatoare sau a rzatoare, orice apasare, toate nu sunt produse dect prin frecare, iar frecarea nu s-a produs dect prin miscare. Iata ce aveam sa va spun la nceput asupra originii reumatismelor. Pentru a va dovedi adevarul spuselor mele, va voi descrie cteva din numeroasele c azuri, pe care le-am observat adeseori n practica mea si astfel va voi lamuri mod ul de vindecare al reumatismelor. La nceputul anului acesta, am fost chemat lnga o femeie, care, dupa cum mi se spus ese, avea reumatisme violente mai ales n piciorul drept, apoi mai sus la ncheietur i, n spate si la gt. Ce aveti de gnd sa faceti, domnule Kuhne? Aceasta fu ntrebarea ce -mi adresa femeia. Cu mai multe saptamni nainte se cautase fara nici un succes. Su nt obisnuit de multa vreme cu asemenea cercetari si nu mi-a fost greu sa ndur si pe aceasta. i spusei si-i lamurii la nceput, cum s-au produs aceste dureri. Dupa ex perienta mea e mare greseala de a ncerca un tratament oarecare la picioare, la gt, la spate si la solduri (nfasurari cu vata sau altceva). Toate durerile de care t e vaeti sunt niste friguri launtrice. Nu trebuie deci, sa ne mpotrivim bolii cu c aldura, ci sa ncepem a o trata de acolo de unde s-a nascut, tragnd afara prea mare a caldura dinauntru. O sa vezi numaidect leacul acestei metode . Cum femeia aceasta nu putea sa se ngrijeasca ea nsasi, asezai baia lnga pat. Trei persoane abia putur a sa puna n baie pe biata femeie, care tipa la fiece miscare. Dadui sarcina unei n grijitoare de a face frictiuni. Dupa 15 minute abia, dupa cte mi-aduc aminte, fem eia aceasta, care gemea necontenit la nceput, se linisti. Ei bine!... i zisei iata-te linistita . Durerile s-au micsorat mi raspunse ea. Vedeti dar, ca tratamentul era ct s e poate de nimerit. Durerile din spinare, din solduri si din gt, se nascusera dup a cum spusesem si nu puteau fi departate, dect cum am aratat mai sus. Dupa cteva z ile, femeia aceasta era n stare sa se dea singura jos din pat si sa-si faca ea nsa si baile. Dupa cteva saptamni ea putu sa-si reia lucrul. Un om de oarecare vrsta, care fusese luni ntregi tratat fara succes pentru reumati smele sale articulare, ma chema ntr-o zi si ma ntreba daca pot sa-i viu n ajutor. D upa ce l-am examinat din punctul de vedere al stiintei expresiunii figurii, i dec

larai, ca boala lui se putea nca vindeca. Durerile se ivisera n piciorul stng. Pres crisei acelasi tratament ca mai sus si doua bai fura ndeajuns, pentru ca omul ace sta sa poata pleca pe jos dupa ce venise n trasura. Dar de ce fusese atins picior ul stng si nu piciorul drept? Aceasta va voi lamuri prin faptele urmatoare. n conferinta mea asupra frigurilor v-am explicat deja, ngramadirea materiilor stra ine ntr-o singura parte prin aceleasi fapte, ce se petrec n sticla; va voi nfatisa din nou aceste ncercari. Dar acum e n afara de orice ndoiala, ca boala atingnd numai o parte a corpului, trebuie sa se nasca din gramadirea materiilor straine ntr-o singura parte. O sa ma ntrebati poate, de unde vine aceasta ngramadire numai ntr-o parte?. S-ar crede ca, corpul trebuie sa mparta materiile, ct se poate mai de-o po triva, pentru ca astfel cstiga mai mult loc, ca sa le gazduiasca. Ei bine, depozi tele nu se fac totdeauna numai ntr-o parte, dar ncep aproape ntotdeauna ntr-o singur a parte, unde se strng, pna cnd se gramadeste o cantitate mai mare, care mpinge mai mult sau mai putin, materiile catre cealalta parte a corpului. Dar o parte ramne multa vreme mai ncarcata dect cealalta. Pricina acestui depozit ntr-o singura parte , este curat mecanica, adica materiile straine se supun legii greutatii. Cteva nce rcari foarte simple va vor lamuri si mai bine. Luam doua sticle si le umplem mai nti cu apa curata; le astupam si le lasam astfel o noapte ntreaga. Daca ne uitam l a ele a doua zi de dimineata, nu observam nici o schimbare si nu vedem cum s-au asezat. Sa introducem acum pentru noaptea viitoare putin noroi n apa fiecarei sti cle si sa le lasam toata noaptea n aceeasi pozitie; acum tabloul va fi cu totul d eosebit. ndata ce luam aceste sticle cu bagare de seama, vedem numaidect, n ce pozi tie au petrecut ele noaptea, caci noroiul s-a asezat de partea pe care erau culc ate sticlele si apa a ramas oarecum limpede, deasupra acestui depozit. Daca pent ru a treia noapte punem pe lnga noroi o materie care fermenteaza lesne, tabloul v a fi la nceput acelasi a doua zi de dimineata, dar daca deschidem sticla si o ase zam la caldura, fermentatia va ncepe nauntrul masei noroioase. Masa n fermentatie i ese din sticla de partea pe care a fost culcata (fig. A si fig. B). Asadar, nu din ntmplare materiile straine sunt date afara din sticla prin fermenta tie, dar ele ies nencetat de partea, pe care masele s-au ngramadit si s-au asezat n sticla. De altminteri fermentatia s-ar fi facut n noroi chiar fara adaugarea unei materii speciale supusa lesne dospirii, dar atunci fermentatia ar fi atrnat de totalitat ea conditiilor temperaturii si am fi avut poate prea mult de asteptat. Veti avea un tablou si mai exact al corpului nchipuindu-va masele n fermentatie ntr-o sticla hermetic nchisa, cu pereti care se pot ntinde. Materiile n fermentatie au nevoie d e loc si ele si-l fac ntinznd peretii, fiindca sticla e nchisa. Aceste fapte foarte simple, ne fac sa vedem ce se petrece n corp; materiile se de pun n partile de jos si ele se ndreapta catre partea pe care ne culcam n timpul nop tii. Nu se poate vedea la un om cu desavrsire sanatos pe care parte are obiceiul sa do arma, caci doarme si pe o parte si pe alta, dar cnd corpul e plin de materii stra ine, se vede numaidect pe care parte doarme de obicei, caci cu noua mea diagnoza e foarte usor de a determina ncarcarea mai mult sau mai putin mare a corpului din tr-o parte sau alta. Dar daca materiile straine se ridica prea mult n sus mpartire a lor e mai uniforma si persoana e ntr-o asa stare, ca nu poate dormi n liniste pe o parte si se ntoarce cnd pe o parte, cnd pe alta, ntr-un somn nelinistit. 41 Asadar, cnd o parte a corpului e ncarcata cu deosebire, partea aceasta se mbolnaves te si ea mai ntotdeauna. Asta va lamureste pentru ce o persoana, care a stat la f ereastra de partea dreapta, capata cteodata reumatisme n partea stnga, n urma unui c urent. E adevarat, ca depozitul ntr-o singura parte nu se face asa usor n om ca n sticla; trebuie sa treaca mai multa vreme pentru asta, cu toate ca se ntmpla adeseori, ca unii copii sa se nasca ncarcati numai ntr-o parte, din pricina ca mama s-a culcat pe o parte n timpul sarcinii, sau din pricina pozitiunii pe care a avut-o copilul nlauntrul mamei sale. Veti ntelege acum, pentru ce printre soldatii pomeniti la nceputul acestei conferi nte, unul n-avea dureri de masele dect ntr-o parte, etc. ntelegeti iarasi, fara gre

utate, pentru ce bolnavul meu n-avea reumatisme dect n piciorul stng, el dormise an i ntregi pe partea stnga, de aci vine ncarcarea unei singure parti. Ctva timp n urma acestui caz, fusei chemat la Magdeburg pentru un reumatism extrao rdinar. Ma dusei si gasii, ca nu era nicidecum un caz extraordinar, dar ca simpt omele se dadeau pe fata cu o furie nemaipomenita. ncheieturile de la genunchi si de la picioare erau foarte umflate si casunau dureri grozave: bolnavul nu mai pu tea sa miste piciorul. ncheieturile de dedesubtul piciorului erau foarte umflate, dar n acelasi timp, deasupra genunchiului era o umflatura asa de mare ca nu pute a sa ntinda piciorul. mi spuse ca suferise mult n viata, ca boala asta l izbise n fie care an, dar ca ea se agravase din ce n ce. Omul acesta era cu desavrsire ncarcat c u materii straine. Noile materii straine naintau catre genunchi, cele vechi voiau sa dea ndarat. N-ar fi trecut mult si ele s-ar fi mpietrit, aducnd astfel podagra3 8. Asta venea de acolo, ca boala fusese totdeauna supusa unui tratament local pr in caldura. E adevarat ca tratamentul acesta schimbase starea si bolnavul parea uneori ca se ndreapta, dar n realitate boala ajunsese cronica. Materiile straine s e odihneau pentru a rencepe o miscare mai furioasa, la fiece fermentatie noua. Partile bolnave fura, la nceput, muiate si baile de sezut cu frictiuni se prelung ira foarte mult. Succesul cel mai stralucit ncorona aceste sfortari dupa cteva zile. 38 Boala cronica cauzata de dereglarea metabolismului si manifestata prin crize articulare dureroase; guta 42 O femeie, care suferea grozav de podagra la mini si la picioare, veni sa ma consu lte. Ea mi spuse ca toate leacurile ntrebuintate pna atunci, nu-i folosisera nimic. ncercai sa dovedesc si acestei femei, ca durerile ei nu erau pricinuite, dect de o mistuire nendestulatoare si ca usurarea ei n-ar fi cu putinta, dect daca mistuir ea s-ar ndrepta, daca ar putea sa iese mai mult la scaun si daca ar putea sa asud e. O sfatuii sa ia trei bai de sezut cu frictiuni si sa urmeze o dieta potrivita , pentru a nu lasa sa patrunda materii straine noi n corpul ei. Dupa cteva saptamni ncheieturile nu mai erau reci ca mai nainte, ci aveau o caldura, care se simtea d eslusit la o mica distanta. Baile reci, departe de a raci corpul, produsesera, d impotriva, caldura, ele dau afara cu chipul acesta materiile straine si aduc o c irculatie mai activa a sngelui, asa ca restabilesc circulatia normala si caldura normala. Dupa ctva timp, caldura nemasurata disparu si ea din ncheieturi si fu nloc uita printr-o caldura normala, vindecarea era desavrsita. nca un caz de podagra. ntr-o familie, unde cautam cu succes copii de cteva saptamni, fusei chemat ntr-o oda ita locuita de bunica, care dorea foarte mult sa-mi vorbeasca: Vad cu ce succes c auti pe nepotii mei, n-ai putea sa ma vindeci si pe mine? Sufar mult si dau mult de lucru celor care ma nconjoara. Nu mai parasesc patul de trei ani . Acestea fura cuvintele ei. i raspunsei: Se poate, daca ai vrea sa mplinesti trei conditii. Iata -le: iesiri afara mai mbelsugate prin mat, prin rinichi, si prin piele. Boala dum itale vine dintr-o lipsa de-scoatere afara . Poate sa ai dreptate, domnule Kuhne, nu mai asudez de ani de zile si sunt multumita de asta, alta data asudam... Acel asi lucru e cu scaunul: la cte patru, cinci si chiar sase zile odata, alta data a veam o buna mistuire. Auz, adeseori, pe unii spunnd ca stomacul si mistuirea sunt minunate, dar ca sufera numai de ncuiere39. Asta e un semn trist de proasta idee ce-si fac oamenii de o buna mistuire. Da, astea intra n corp, dar nu ies regulat. Ce se vor face aceste materii introduse n corp? Podagra nu e altceva dect o urmare a mistuirii nendestulatoare . Aceasta dama de saptezeci de ani paru ca ma ntelege s i ma ruga sa ncep numaidect tratamentul. i trimesei cadita mea si i lamurii cum treb uia sa ia baile. Bolnava trebui se faca trei bai de sezut cu frictiuni pe zi si sa fie apoi asezata n pat pentru a asuda, daca era cu putinta. Sudoarea se produs e cu o repeziciune uimitoare. Ea asuda asa de mult dupa fiecare baie, ca trebuia s-o schimbe de doua ori pe noapte. Cteva saptamni fura de ajuns, pentru ca aceast a femeie sa se poata scula fara dureri si sa umble prin odaita ei. Aceasta femeie avea podagra. Boala aceasta se nascuse n primul rnd, n urma unei pro aste mistuiri si reumatismul fusese una din cele dinti urmari, ale acestei mistui ri nendestulatoare. Ctava vreme eram ocupata cu afacerile mele, aveam totdeauna mul t de lucru si n-am tinut socoteala de durerile mele reumatismale , mi zise ntr-o zi

bolnava, de cnd m-am retras din afaceri am podagra . Vedeti dar, ca podagra provenea din cauza, ca reumatismul nu fusese nici cautat, nici vindecat. Caderea muschilor Caderea muschilor nu e altceva dect o umflatura a ncheieturilor si soldurilor, ea se naste n acelasi fel ca reumatismele si dispare n acelasi fel. Sa ascultam ce mi -a scris un bolnav recunoscator de vindecarea sa. Va multumesc din adncul inimii, ca m-ati vindecat de durerile mele, ce nu se pot d escrie. n toamna anului 1885 fusei atins pentru ntia-oara de violente dureri si de ntepenire n soldul stng, apoi n soldul drept si n rinichi si, n cele din urma, o stare de ntepe nire generala. Doctorul caruia ma adresai mi spuse ca aveam caderea muschilor. n c ursul tratamentului se mai ivi si o puternica fotofobie (groaza de lumina), un t remurat de pleoape, dureri n tot obrazul, greutate n cap, zvcnituri grozave n mna stng a si n piciorul stng si o slabiciune, ca nu puteam sa-mi ncalt nici pantofii, nici ciorapii si nu ma puteam culca n pat fara sa fiu sprijinit. Aceste grozave dureri ma caruntira n scurta vreme. Fusei tratat fara succes de vreo 12 profesori celebri si doctori din acest oras si fusei nfatisat studentilor de ctiva profesori de universitate ca un subiect foa rte remarcabil. Un tnar medic si-a facut asupra mea teza sa de doctorat. Am fost n mai multe rnduri luni ntregi n spitalul municipal si n clinica universitatii. n sfrsi t, un profesor si un doctor de la policlinica universitatii ma sfatuira, n 39 constipatie 43 ianuarie 1889, sa consult pe domnul Louis Kuhne, care tinea tocmai atunci confer intele sale publice. Urmai sfatul lor la 23 Ianuarie 1889. Facui cele dinti bai la 24 Ianuarie 1889. Cantitati foarte mari de apa disparura la cea dinti baie. Pntecele se trase. Capul se facu mai usor si putui sa merg fara crje, pentru ntia oara, de attia ani. n aceeasi zi ma nfatisai domnilor profesori de la policlinica universitatii, potrivit dorintei lor, si toti constatara mbunatati rea minunata a starii mele. Dupa ce am urmat constiincios, timp de trei saptamni, metoda prescrisa de dumneav oastra, am putut sa declar la 13 Februarie 1889, ntr-o consultatie publica data d e dumneavoastra la 20 30 din elevii dumneavoastra, ca eram cu desavrsire vindecat si le-am dat dovada, facnd n acelasi timp tot felul de miscari. De atunci sunt sanatos si destoinic de munca. Pot sa tin 50 de kilograme n fiecar e mna, pe cnd nainte vreme, nu puteam nici sa o misc si eram incapabil de a munci s au de-a duce cea mai mica greutate. Din toamna anului 1885, pna la 23 Ianuarie 18 89 am fost cautat de cei dinti doctori din Lipsca si starea mea s-a nrautatit. De la 23 ianuarie 1889 pna la 13 februarie 1889, prin noua dumneavoastra metoda, miati redat sanatatea si puterea de a munci. Lipsca, 16 Iunie 1890. Heinrich K. Raceala minilor si a picioarelor, Fierbinteala capului Sa trecem acum la raceala minilor si a picioarelor si la fierbinteala capului. St im ca tocmai capul ar trebui sa fie rece, iar minile si picioarele calde, totusi adeseori vedem contrariul. Sa cercetam cum s-au produs aceste fenomene de boala. Am spus ntruna din precedentele mele conferinte, ca nu e boala fara friguri si n u sunt friguri fara boala. Trebuie deci, ca si starea asta sa fie o stare de fri guri. Nu ne ndoim de lucrul acesta, ntruct e vorba de calduri la cap. Dar, de obice i, nu putem pricepe cum minile si picioarele reci pot fi o stare febrila. Eu sust in, ca amndoua aceste stari: calduri la cap si raceala minilor si a picioarelor pr ovin dintr-una si aceeasi cauza. Ce se ntmpla? Orice boala are ca conditie neapara ta aflarea materiilor straine n corp. Prin friguri si prin fermentatie aceste mat erii sunt raspndite n partile cele mai departate ale corpului, din pntece, punctul lor de plecare. Se formeaza depozite n locurile cele mai departate, adica n mini, n picioare si n cap. Materiile n fermentatie patrunznd n mini si n picioare nu ntlnesc o foarte mica mpotrivire. Materiile straine se depun la nceput n degetele picioare lor, apoi n picioare si se ridica putin cte putin n sus, mpiedicnd circulatia sngelui si ncalzirea picioarelor. Tot asa e si cu raceala minilor. Multi nu simt la nceput frig dect n vrful degetelor, altii nu simt frig dect la un singur picior, mai trziu,

dupa ctiva ani, se plng si de picioare, care sunt reci pna la genunchi. Unii ncalta atunci ciorapi grosi, dar asta nu le ajuta la nimic, altii ncalta pantofi de psla, dar acestia nu fac bine dect pentru scurta vreme si iarasi nu mai sunt de folos. Atunci picioarele nu se mai pot ncalzi. De aci urmeaza n chip vadit, si dumneavoa stra stiti bine, ca nu vesmintele ncalzesc corpul, ci corpul ncalzeste vesmintele. Si daca vesmintele mai groase pazesc corpul la nceput de frig, e numai din cauza ca corpul are ntotdeauna o anumita caldura n membrele lui si ca ramasita aceasta de caldura se comunica vesmintelor, care n-o lasa sa iese afara. Dar aceasta apa rare a vesmintelor groase nu tine mult. ndata ce pielea nu mai functioneaza regul at si circulatia normala a sngelui nceteaza din ce n ce mai mult, cele mai groase v esminte nu mai slujesc la nimic. Dar cu totul altfel e la cap. Creierul bogat n snge e mai n stare chiar, dect minile si picioarele, de a se mpotrivi materiilor straine, care urca spre cap. Aceasta mp otrivire produce frecare si caldura. Avem deci, dezlegarea enigmei: sunt cu desa vrsire aceleasi substante, care racesc minile si picioarele si care ncalzesc mai nti capul. Dar caldurile capului au si ele un sfrsit. Am ntlnit n practica mea destui bo lnavi, la care capul era deja cu desavrsire rece. Prin urmare si aci e un anume h otar. Daca materiile straine patrund n prea mare cantitate n cap, mpotrivirea sfrses te si ea prin a cadea si capul se raceste si el. Dovada de cele ce spun, nu se p oate avea dect prin vindecarea, care reiese dintr-un tratament potrivit cu acest mod de a vedea lucrurile. Pentru a nlatura raceala minilor si a picioarelor si fie rbinteala capului, trebuie sa ncepem tratamentul de la punctul de plecare al ferm entatiei, adica de la pntece. Trebuie sa regulam mistuirea si atunci neaparat mini le si picioarele se vor ncalzi si capul se va racori. Capul rece se va face mai nti cald si apoi racorit ca de obicei. 44 Toate aceste simptome au fost observate n mii de cazuri si le observ zilnic n cazu rile noi din practica mea. Trebuie sa mai adaug, ca acei care au minile si picioa rele reci sunt totdeauna n primejdie de a capata reumatism. Suciri si strmbaturi Sa trecem acum la suciri si strmbaturi. Ati vazut prin explicatiunile mele, ca toate bolile ce v-am nfatisat pna acum, au una si aceeasi pricina. Dar veti fi poate mirati, vaznd ca imediat dupa podagra s i reumatisme, nsir si celelalte boli ale corpului, pomenite la nceputul acestei co nferinte, cum ar fi: umerii prea iesiti nafara, spinarea ncovoiata, strmbarea sirei spinarii, suciri si altele. Ele au totusi aceeasi cauza ca si bolile aratate ma i sus, adica o gramadire de materii straine n corp si un depozit mbelsugat de aces te materii n anume parti ale corpului. Aceste boli se ivesc adeseori mpreuna. Daca vi se cere cauza simptomelor de boli, nsasi dumneavoastra veti raspunde: alterat iunile nu pot fi produse dect prin depozitul materiilor straine, care sunt, ca sa zicem asa, o stare podagroasa, pe o scara mare. Vorbind astfel, ati spus adevar ul. Dar va voi dovedi, cu ajutorul ctorva figuri, cum s-a facut depozitul si cum el s-a ndrumat putin cte putin catre o anume parte a corpului. Experienta dovedest e, ca trebuie sa treaca multa vreme, pentru ca materiile straine sa poata produc e schimbari mari n corp, trebuiesc ani. Corpul se usureaza cteodata prin bolile ac ute si da, atunci, afara destule materii straine, pentru a face sa piara ctava vr eme schimbarile si deformarile corpului, asa ca pot sa treaca zeci de ani, pna cnd corpul sa-si piarda cu desavrsire forma. Aceleasi materii straine, care produc l a unul varsatul, la altul tifosul40, la un al treilea anghina difterica, etc., p ricinuiesc suciri si slutiri, ndata ce corpul nu mai are destula putere de viata, pentru a se scapa de ele prin frigurile acute. Materiile straine alcatuiesc anu mite depozite adunatoare, mai ales, n partile unde ele mpiedica mai putin organism ul si unde sunt mai departate de miscarea necontenita. De aceea, cnd depozitele s e fac ntr-o parte a corpului, unde nu se gasesc organe importante, nsasi boala e f oarte putin suparatoare. Schimbarile formei corpului ncep sa se bage de seama putin cte putin si se cauta t ot soiul de explicatii. De cele mai multe ori, vina cade pe profesiunea bolnavul ui, care e nevoit de a lucra numai, cu o parte a corpului, sau care-si face obic ei de a sedea de-a curmezisul. Fireste ca lucrul acesta nseamna ceva, dar el nu f ace dect sa croiasca drumul materiilor straine si sa hotarasca numai forma schimb

arii. Persoanele cu desavrsire sanatoase nu pot pierde niciodata forma corpului p rin pozitii unilaterale, daca dau corpului timpul de a se odihni, cnd oboseala nce pe a fi simtita. Am observat, adeseori, ca locuitorii de la tara ncovoiati toata ziua cu munca pamntului, recapatau o frumoasa pozitie cu desavrsire dreapta, ndata ce aveau prilejul de a se ridica. Daca acesti oameni n-ar fi fost sanatosi, atit udinea lor s-ar fi schimbat fara ndoiala prin influenta materiilor straine. Lumea cauta de obicei, sa ascunda la nceput partile schimbatoare prin mestesugul croit orului sau al croitoresei, dar asta nu duce multa vreme. Formele partilor schimonosite pot fi foarte deosebite si aceste deosebiri si au p ricina lor n ocupatiunile, n obiceiurile, n pozitia din timpul somnului si, n mare p arte, n dispozitiile nnascute. Nu se vor gasi, poate, doua forme, care sa fie abso lut asemanatoare, dar se pot vedea anume forme fundamentale, pe care vi le voi nf atisa n figurile de mai la vale. 40 Boala epidemica febrila, cauzata de o infectie parazitara Figura A, va nfatiseaza un om construit aproape normal si armonia membrelor sale bate la ochi. N-are nimic prea lung, nimic prea scurt nimic prea mare, nimic pre a mic, toate membrele sunt bine proportionate. 45 Figura B, va nfatiseaza un alt tablou. Vedeti numaidect schimbarile de partea stnga : n partea de jos o prelungire, n partea de sus o ridicatura a trunchiului corpulu i; prelungirea e, fara ndoiala, anterioara ridicaturii, caci materiile straine au punctul lor de plecare n pntece, unde se face totdeauna, cea dinti schimbare si au trebuit, desigur, ani pentru a produce ridicatura umarului. Daca parintii ar fi vazut la timp prelungirea de jos si daca ar fi cunoscut urmarile, desigur, ca n -ar fi pregetat de a face un tratament potrivit. E adevarat, ca nu poate fi nime ni nvinuit, caci metodele obisnuite pna aci nu erau ctusi de putin n stare de a vind eca aceste boli, pe care, de altminteri, n mare parte nici nu le recunostea de bo li. Aceste persoane astfel schimonosite, erau schimonositi si atta tot. Dar cum f usesera produse aceste schimonosiri, care erau pricina lor, nimenea pna acum n-a putut s-o spuna. Noua mea metoda nu mai e asa de nedumerita ca celelalte n fata a cestor boli, dovada e vindecarea ce a obtinut n cazurile cele mai deosebite. Totd eauna am tras teoria din practica mea. Materiile straine se asezasera mai cu deosebire n partea stnga a corpului. Dilatar ea (ntinderea) se facuse si aci ntocmai ca n sticla cu pareti care se ntind si n care masa n fermentatie nu se asezase dect de partea stnga. Aceste materii cer un loc m ai mare si cum ele n-au alta iesire, ntind putin cte putin peretii asupra carora e le apasa nencetat. Daca masa n fermentatie nu e dect n partea stnga, cum e cazul de f ata, numai aceasta parte se ntinde mai mult. Prin noua mea diagnoza, stiinta expresiunii figurii, ar fi fost usor de a stabil i aceasta boala nca de la nceput si de a ntrebuinta mijloacele potrivite, pentru a goni din corp materiile straine, pricina acestei suprancarcari din partea stnga. C u multi ani, naintea acestei prelungiri a trunchiului de jos, se putea deja const ata un spor de ncarcare n partea stnga a gtului, si acum cnd cunoastem unitatea tutur or bolilor si cnd stim ca aceasta slutire nu fusese produsa dect de aceleasi mater ii straine, care pricinuiesc la alte persoane tifosul, anghina difterica, etc., e usor de a preveni si de a vindeca aceste schimonosiri. Ati aflat astazi pentru ntia data, cum se produc slutirile si strmbaturile. Va voi arata prin alte cazuri, cum toate aceste forme au aceeasi pricina. Fig. C. va arata un corp al carui trunchi e dilatat de amndoua partile. Nu veti a vea, poate la nceput, dect o banuiala nelamurita, ca acest corp nu mai are adevara tele proportii. Dar, comparndu-l cu fig. A veti vedea numaidect, ca trunchiul ntreg e foarte dilatat. Mai ales partea de jos a trunchiului s-a lungit foarte mult, scurtnd picioarele si gtul. Gtul a intrat aproape n umeri. n cazul acesta n-a fost nu mai o ncarcare ntr-o parte a trunchiului, ci amndoua partile au fost la fel ncarcate de materii straine si aceasta ncarcare s-a ntins n tot trunchiul. Cteodata materiil e straine patrund n cap si atunci se ivesc acele schimonosiri, pe care aveti pril ejul sa le vedeti adeseori. Va voi aminti aci exemplul sticlei, pe gtul careia pusesem un cauciuc. Schimbarile formei capului, s-au prod us ntocmai ca n aceasta sticla. Dar ati mai avut, adeseori, prilejul de a observa simptomul opus, adica, picioar

e prea lungi, mini prea lungi si un trunchi relativ prea scurt. Pricina e aceeasi , numai ca materiile straine au luat din vreme drumul acestor extremitati si au m piedecat dezvoltarea trunchiului, de a se face tot asa ca a celorlalte membre. 46 Nimeni nu va banui, ca metoda noastra, asa de simpla, poate da membrelor n toate aceste cazuri, proportiunile lor normale. Pentru acest sfrsit e trebuinta, ce e d rept, de o aplicare energica a tratamentului meu ani ntregi, pna cnd aceste stari c ronice se compenseaza, iar cnd organismul e prea batrn si nu mai are puterea de vi ata neaparat trebuincioasa, o vindecare desavrsita nu mai poate avea loc... Fig. D, ne arata o forma, pe care, din nenorocire, o ntlnim foarte des n zilele noa stre. Depozitele au produs o ridicare a spinarii, care mpiedeca n acelasi timp, de zvoltarea normala a pieptului, care s-a tras foarte mult. S-ar putea zice ca, ce are prea mult spinarea, lipseste pieptului. Acesta din urma si mareste volumul nd ata ce spatele e scapat de sarcina lui. Se ntelege de la sine, ca trunchiul era f oarte ncarcat multa vreme nainte si ca simptomul acesta e totdeauna nsotit de un pnt ece prea mare sau prea umflat. Aceasta ncarcare se trage, cteodata, din copilaria bolnavului, sau se produce chiar nainte de nastere; de aceea vedem copii de 4 5 a ni, care au spatele adus si pieptul tras. La vrsta asta se poate da ajutor mai re pede si mai usor. Dupa metoda mea, un corp tnar face mai multe progrese ntr-o luna de tratament, dect un corp batrn ntr-un an. Pricina tr ebuie cautata n puterea de viata, care e mai mare n tinerete. Dar, v-am spus deja, cum poate cineva sa bage de seama, nca de la nceput, aceste schimonosiri: lucrul acesta nu e cu putinta dect cu ajutorul stiintei expresiunii figurii. Materiile straine pot lua, cteodata, un drum foarte neregulat, sa treaca dintr-o parte ntr-alta si apoi sa dea ndarat. Vedem aceasta n Fig. E. Principalele depozite ale acestor materii s-au facut, mai ales, n partea stnga, dar n urma drumul liber le-a fost oprit la mijloc de unul din organe, ce se gasea acolo si a fost mpins n partea dreapta, dar a trecut n urma iarasi n partea stnga. Vedeti deslusit dilatare a n partea stnga si n sus, si n jos, si zariti la mijloc directia spre dreapta. Aci sira spinarii si-a schimbat deja pozitia. E o ncarcare, desigur, mostenita. Daca ar vrea cineva sa restabileasca proportiile normale prin aplicarea bandajelor me canice sau altor aparate, pentru a tine bolnavul n pozitia dreapta, n-ar face dect sa chinuiasca bolnavul, fara sa ajunga vreodata la vindecare. Materiilor strain e le trebuie loc si mi s-a ntmplat adeseori n practica mea, sa vad ca daca se ndreap ta cu forta un spate adus, materiile straine se asezau, ntr-o buna zi, n piept. Ma teriile straine fusesera gonite din spate, dar ele se ivisera n fata. Nu s-a putu t nlatura materiile straine locul ce le trebuia, nu s-a putut dect schimba locul d epozitului lor. 47 Fig. F, ne arata o persoana, la care materiile straine s-au asezat n mijlocul spa telui, si care au ncovoiat cu desavrsire corpul. Acest simptom e mai rar, caci mat eriile patrund de obicei pna la extremitati. Va voi nfatisa mai la vale un exemplu foarte batator la ochi, cules din practica mea, n fig. G. si H. Va veti gndi cu prilejul acesta, la bietii cocosati, care sunt cu desavrsire desfi gurati prin slutirea lor. La cea mai mare parte din cocosati s-a crmit cu desavrsi re sira spinarii. Aproape n toate cazurile acestea e numai o ncarcare mostenita. D ar nainte de a trece la diferitele cazuri de boala, va voi arata nca o diformitate particulara. Se ntmpla adeseori, ca, materiile straine trec prin gt si se aseaza n cap. Am explic at deja, cum din cauza aceasta avem raceala capului. Aceasta aduce cu sine foart e usor la copii o dezvoltare neobisnuita a capului. Un cap peste masura de mare e totdeauna un semn de grea boala cronica. Aceasta dezvoltare peste fire a capul ui se produce, adeseori, nainte de nastere si cea dinti urmare a ei este o nastere grea. Dar poporul a observat el nsusi ca toti copiii cu capul mare mor mai curnd dect ceilalti. Ati aflat astazi cauza, pe care n-ati fi aflat-o, de buna seama, d e la nimeni. V-am explicat deja aceasta ncarcare prin sticla cu cauciuc. Dovada spuselor mele nu se poate avea dect prin vindecarea ntemeiata pe aceste teo rii. V-am spus deja ca, toate teoriile mele au fost trase din practica si ca toa te se ntemeiaza pe practica mea si pe numeroasele mele observatiuni. O suma de vi ndecari s-au savrsit cu adevarat sub directia mea. Tratamentul a fost acelasi ca n

toate simptomele de boala pomenite mai sus. Si, s-ar parea ciudat, auzindu-ma s punnd, ca vindec un spate adus tot asa ca un catar41 sau guturai: dar ce e de fac ut 41 Inflamatie a mucoasei unui organ, nsotita de secretie abundenta altceva, daca pricina de boala este aceeasi? Faptele au dovedit ca, am dreptate, caci toate simptomele de boala dispar printr-o cura staruitoare. Totdeauna si, n toate cazurile, se cere corpului conditia neaparata, ca sa aiba nca destula pute re de viata si ca, nicaieri comunicatia nervilor sa nu fie ntrerupta, ncolo, repet ce am spus: toate bolile (sau, mai bine zis, boala n toate formele ei) sunt vind ecabile fara exceptie. Va voi arata acum cteva vindecari ale acestor cazuri dobndite n practica mea. 48 n 1889 o femeie mi aduse ntr-un carucior de copii pe fiul ei de 13 ani, pe spinarea caruia se formase o cocoasa destul de pronuntata n urma unei crniri dureroase, du pa cum vedeti n fig. G. (fig. G. si H. au fost luate dupa natura). Acest baiat nu putea umbla dect cu mare osteneala, sprijinindu-se pe doua bastoane si trebuia s a fie transportat mai mult n carucior. ntrebai femeia ce facuse mpotriva acestei bo li. Ea mi spuse atunci ca ceruse sfatul medicilor, fiindca baiatul nu mai putea r abda durerile, de mai bine de doi ani. Un profesor din acest oras operase copilu l si-l chinuise ngrozitor ntr-un pat pe care-l ntindea, cu aparate ortopedice de fi er si cu alte mijloace silnice, dar toate astea fara cel mai mic succes. Femeia H. sfrsise prin a se ncredinta ca, chirurgia si medicina erau neputincioase, a ven i n ajutorul fiului ei, asa ca-l cautase ea nsasi cu leacuri de casa, pna cnd veni l a mine. i explicai ca materiile straine se asezasera n cocoasa fiului ei si ca ace ste materii trebuiau sa fie date afara, pentru ca boala sa fie tamaduita. Ea ma n telese si ma ruga sa ncep chiar din ziua aceea tratamentul meu. Copilul lua trei bai de sezut cu frictiuni pe zi, de cte o jumatate de ceas fiecare. Nutrimentul s au (hrana sa) era absolut fara excitante si copilul si petrecea cea mai mare part e a zilei n aer curat, afara din oras. Materiile straine dadura napoi cu o repezic iune uimitoare n acest corp tnar si succesul ntrecu toate asteptarile. Dupa opt zil e, copilul nu mai avea nevoie de carucior si putea sa mearga numai cu ajutorul c elor doua bastoane. Cincisprezece zile mai trziu bastoanele nu mai erau de nici-u n folos si pozitia corpului era aproape dreapta. Dupa alte doua saptamni de trata ment, copilul putu sa se duca la scoala, pe care trebuise sa o paraseasca de mul ta vreme. Tratamentul tinu sase luni si copilul fu asa de bine restabilit ca poa te merge drept, cum l arata fig. H. Daca pretind ca materiile straine, care au produs aceasta boala, sunt la fel cu acelea care au produs la alte persoane varsatul, pojarul, anghina difterica, etc ., trebuie ca ele sa fie date afara prin aceeasi metoda si corpul sa fie vindeca t n acelasi fel, lucru ce am dovedit parintilor prin fiii lor. n aceeasi zi, n care baiatul acesta venise sa-mi ceara sfatul, aveam la mine o fem eie, care suferea de pierderi de snge enorme si o fetita de noua ani, care avea o pecingine42 ngrozitoare. Aceste doua persoane ncercasera toate celelalte metode, fara cel mai mic succes. Ele facura acelasi tratament ca baiatul si fura vindeca te ca si el. Dar aceasta vindecare nu era cu putinta dect daca pricina acestor tr ei boli era aceeasi, ceea ce s-a dovedit de fapt. ntr-un alt caz, un om de 50 ani izbuti, dupa un tratament staruitor de patru ani sa potriveasca trunchiul corpului sau prea lung, gtul si picioarele sale prea scu rte. Din sase n sase luni, pantalonii sai 42 Boala contagioasa a pielii manifestata prin eruptii, care, uscndu-se, provoaca mncarime si formeaza o crusta, care apoi se cojeste, lasnd pete albicioase. 49 erau tot mai scurti, pe cnd umerii de la haina ramneau tot mai sus. El era nevoit mereu sa-si potriveasca aceste haine la croitorul sau, pna ce corpul sau ajunse a proape normal. Sper ca n urma acestor lamuriri ati nteles unitatea bolilor, adica pricina uniform a a tuturor bolilor. Puteti avea zilnic dovada n practica mea ntinsa. Dar nainte de a sfrsi, va voi vorbi de noua mea diagnoza, stiinta expresiunei figu rei, fiindca e adeseori rau priceputa, cu toate ca e tot asa de simpla si tot as a de naturala ca toate celelalte descoperiri ale mele.

Faptul ca multi din bolnavii mei nu alerg la mine dect ca la cea din urma ancora de scapare, dupa ce au ncercat n zadar toate celelalte metode, mi-a dat prilejul s a arunc asupra diagnozei, domnilor nvatati, o privire mai adnca dect cum s-ar crede . Iata cteva exemple. n orele mele de consultare, veni la mine ntr-o zi un om mare si voinic pe care toata lumea l-ar fi crezut foarte sanatos, si mi se plnse ca e cu desavrsire incapabil de a munci. Toti doctorii (si erau multi, pe care-i consu ltase) l cercetasera cu de-amanuntul, l pipaisera si-l ascultasera cu atentie si t oti i declarasera la sfrsit ca e cu desavrsire sanatos, ca nu puteau gasi nici o bo ala n el, ca e un bolnav nchipuit. N-avea dect sa faca o calatorie, ca sa goneasca gndurile acestea si n-o sa mai bage de seama boala sa. Zis si facut. Dar mijlocul acesta nu-i slujise la nimic si asa veni la mine. O privire asupra gtului si asu pra capului sau, si observatia gtului, cnd ntorcea capul la dreapta si la stnga, mi a ratara deslusit marea gramadire de materii straine n corpul sau, care era cu desa vrsire patruns pretutindeni. Ordonai tratamentul meu obisnuit si dupa sase saptamn i daduse afara attea materii straine, ca-mi spuse cu bucurie, ca putea deja sa mu nceasca toata ziua, fara sa se opreasca. Vedeti, care diagnoza a fost mai dreapt a! n practica mea se ivesc aproape zilnic cazuri de acestea, n care bolnavii sunt priviti de toata lumea, ca fiind sanatatea n picioare, cu toate ca ei nsisi se sim t greu bolnavi si se hotarasc cu greu de a consulta un doctor, de teama sa nu fi e luati nca odata de bolnavi nchipuiti. Am avut adeseori prilejul, sa cunosc defec tele diagnozelor ntrebuintate pna aci. Alta data veni la mine o fata de optsprezece ani atinsa de cloroza43 (fata palid a). Doctorii i spusera ca avea putina cloroza, dar ca altminteri era ct se poate d e sanatoasa si n-avea dect sa ia fier pentru a-i pieri indispozitia. Ea luase fie r, dar cloroza nu pierise. Prin stiinta expresiunei figurei stabilii, ca nu pute a fi vorba nicidecum de o sanatate desavrsita, pe cta vreme fata era palida, caci corpul acestei tinere fete era foarte ncarcat de materii straine. Toate vasele sa nguinare cele mai delicate, care trebuie sa aduca sngele pna la suprafata pielii, erau cu desavrsire astupate de aceste materii, asa ca sngele nu putea circula pna l a piele, care era galbinicioasa, palida si ofilita. Pricina acestei boli era o m istuire nendestulatoare de mai multi ani, chiar dupa spusele bolnavei. Va voi atr age luarea aminte, n trecere, ca cei mai multi oameni n-au habar, de ce va sa zic a o mistuire normala si ca aproape nimeni nu stie sa pretuiasca valoarea unei bu ne mistuiri. Fac zilnic aceasta experienta n practica mea. Prescrisei acestei dom nisoare acelasi tratament ca si bolnavului de mai sus. Dupa cteva luni boala era n laturata si fata tinerei fete era cu totul alta. Vedeti dar, ca si n acest caz di agnoza medicinei n-a fost destoinica de a recunoaste adevarata stare de boala. F ata palida nu era dect un simptom extern al bolii, iar boala fusese produsa de ma teriile straine rmase n corp, n urma unei mistuiri nendestulatoare. Printr-o singura privire a gtului si capului bolnavei am putut vedea toate cte scapasera istetimei domnilor reprezentanti ai medicinei. Iata un alt caz. O dama din New-York, care suferea de o grea nemistuire44, veni sa-mi ceara sfatul. Nici un leac nu mai putea lucra si doctorul i spusese, ca tre buie sa se lase asa, ca multe persoane sanatoase sufera de ncuierea stomacului45 si ca boala asta se vindeca de la sine. Constatai ca dama aceasta era foarte ncar cata de materii straine, care produceau, mai ales n pntece, o caldura violenta de friguri cronice, care usca toate secretiunile mucoase din intestine si care cons uma excrementele, ce ramneau uscate n mat. Prescrisei tratamentul meu si de la cel e dinti bai, caldura dinauntru fu trasa catre partile din afara si bolnava ncepu s a aiba scaun. Vedeti, dar, si din acest caz, ct de neputincioasa e vechia diagnoz a. Am curajul de a sustine, ca nu e parere mai gresita si mai raspndita dect aceea , ca o persoana cu desavrsire sanatoasa poate suferi de constipatie (ncuierea stom acului). Ce departe e de adevar, aceasta departe determinare a bolii, att de depa rte, nct nu 43 Stare de slabire a organismului provocata de schimbarea cantitativa sau calit ativa a globulelor rosii din snge; anemie 44 Indispozitie cauzata de tulburarea digestiei (si manifestata mai ales prin du reri de cap, greata, voma). 45 Constipatie - stare patologica caracterizata prin dificultatea sau imposibili tatea de eliminare a materialelor fecale

50 vede aceea ce si un copil poate vedea, adica simptomele externe, al caror nteles nu-l cunoaste! Ct pentru mine, sustin ca turburarile mistuirei sunt pricina tutur or bolilor. Un doctor serios mi spuse ntr-o zi ca adeseori si batuse capul la examenul anatomic al cadavrelor, pentru a ntelege cum putuse raposatul sa moara de cutare sau cuta re boala. Toate partile si toate organele corpului erau n cea mai buna regula, fa ra nici o schimbare nauntru si nu se vedea nici urma de boala. i respunsei, ca deo sebirea ntre diagnoza sa si a mea era tocmai n faptul, ca doctorii se silesc a stu dia boala prin disectia cadavrelor, pe cnd stiinta mea nu se ocupa dect de fapte, ce se petrec n corpul vietuitor, ale carui turburari si pricini le studiaza; toat e observatiile facute asupra cadavrelor sunt pentru mine fara temei. Pentru a-l face sa nteleaga si mai bine aceasta i dedei urmatorul exemplu. Cineva se duce sa cumpere o masina de cusut. Persoana aceasta vede foarte multe masini frumoase si alege din ele, una. Nu vede la ea nici un defect. Totul e luc rat de minune pna n cele mai mici amanunte. Dar un prieten i atrage atentia, ca ori ct de frumoasa ar fi masina cnd sta, totusi cel mai mic defect se va da pe fata, cn d va fi pusa n miscare. Atunci ntr-adevar, un defect ce nu putea fi vazut nainte, a junge pentru a face masina cu desavrsire nefolositoare si fara pret, de aceea e m ai bine sa se ncerce masina, punnd-o n miscare. Tot asa e si cu cunostinta de ceea ce se petrece n corpul omului. Daca corpul e nemiscat, sau n cazul de fata mort, n u se pot vedea ctusi de putin defectele ce le are. Dar orice neregularitate se si mte numaidect n corpul vietuitor. Deci, pentru a studia aceste neregularitati (boa la, sub toate formele ei si diagnoza), nu trebuie sa disecam cadavre, ci sa face m studii asupra corpului vietuitor. Stiinta expresiunii figurii se ntemeiaza pe a cest studiu. Acum cnd socotesc, ca v-am dovedit unitatea formelor de boala, se ntelege de la si ne, ca diagnoza numirilor de boli, asa cum o face medicina moderna, este cu desa vrsire de prisos si fara nici un folos pentru vindecare si ca ea poate duce usor la greseli. Chestiunea este de a stabili, daca un corp e sanatos sau bolnav, adi ca daca e liber sau ncarcat cu materii straine, cam s-au strns aceste materii si d e ct timp s-au strns, pentru a putea stabili cu aproximatie timpul trebuincios pen tru vindecare. ntr-adevar, ndata ce stim ca corpul e bolnav, stim si ce e de facut pentru a-l nsanatosi: asa ca orice greseala n tratamentul unui bolnav e cu desavrs ire nlaturata, nca de la nceput. --------Mijloacele mele de vindecare Bai de aburi, bai de soare, bai de trunchi cu frictiuni, bai de sezut cu frictiu ni Conferinta de Louis Kuhne Doamnelor si Domnilor, Dupa ce ati aflat prin deducerile precedente, un numar de simptome de boala si c auza nasterii lor, e de neaparata trebuinta, sa cunoasteti si mijloacele de vind ecare a acelor boli, ce bntuie omenirea. Aceste mijloace nu pot sa fie iarasi dect simple si uniforme, data fiind pricina uniforma a tuturor simptomelor de boala. nti vin baile de aburi, ce-sunt ntrebuintate n diferite feluri. Baia de aburi este m ijlocul cel mai sigur, pentru a restabili activitatea regulata a pielii. Aceasta activitate a pielii e o lege nestramutata pentru toti, care vor sa-si pastreze sau sa-si recapete sanatatea. Bai de aburi complete Am cautat, multa vreme, un aparat simplu si practic, care sa poata fi ntrebuintat n fiecare familie si, chiar, n cazurile de boala cele mai grave. Aceste cercetari m-au condus la construirea unui aparat care se poate face si desface, pentru bai de aburi . Aparatul cnd e nchis, ocupa abia atta loc ct un scaun obisnuit si ntrebuint area lui nu cere vreo ndemnare deosebita. 51 Obiectele neaparat trebuincioase sunt: un strai mare, cteva oale si o mica baie ( baie vanita, cadita, pentru trunchiul corpului) sau o putina. Cu aparatul acesta se pot face bai de aburi pe tot corpul sau pentru fiecare parte a corpului sepa rat, si asta e tocmai de mare folos.

Aparatul o data instalat ca n fig. A., se fierbe apa n trei sau patru oale, pe o m asina de bucatarie obisnuita, sau, si mai bine, se ntrebuinteaza oalele si rezerv oarele de apa construite de mine, pentru a produce aburi prin ncalzirea la spirt. Pentru o baie completa de aburi ajung trei asemenea oale cu aburi. Orice alt se rviciu e de prisos. Pentru mai multa ndemnare oalele nu se umplu cu apa, pna sus. ndata ce apa fierbe, bolnavul se culca, dezbracat cu desavrsire, pe aparat, la ncep ut pe spate, si se acopera cu un strai de lna, care trebuie sa cada de amndoua par tile asa ca aburii sa nu poata scapa afara. La nceputul baii e bine sa se tie si capul sub strai. O a doua persoana aseaza oalele sub banca, ridicnd putin straiul , caldura se reguleaza dupa trebuinta, deschiznd mai mult sau mai putin capacele oalelor, pentru a iesi aburii. Pentru persoanele n vrsta, se aseaza trei oale, pen tru cele mai tinere doua, pentru copii ajunge una. O oala ramne de rezerva pe mas ina. Cea dinti oala, sau singura oala pentru copiii mici, se aseaza n cea dinti des partitura, n dreptul salelor, a doua se aseaza sub picioare si a treia, n caz de t rebuinta, naintea celei dinti, n dreptul spatelui. ndata ce puterea aburului descreste (dupa vreo zece minate), oala de rezerva, car e e pe masina, se aseaza n locul celei dinti, iar aceasta se pune iarasi pe masina. De obicei nu e de trebuinta sa se 52 schim ug si capul i, asuda ti bolnavi sunt usurati ntr-un mod sigur, prin baile mele derivative de sezut si de trunchi cu frictiu risa si nfatisata peste cteva pagin la persoanele slabe a cantit si se acope be oala, care e sub picioare. Prin ntrebuintarea oalelor cu aburi, construite spe cial, nu mai e nevoie de toate aceste prescriptii. Nu mai nevoie atunci de a sch imba oalele si toate amanuntele sunt cuprinse n instructiunile facute cu cea mai mare ngrijire si care nsotesc de regula fiecare aparat. Dupa zece sau cincisprezec e minute, cel care face baia se poate ntoarce, asa ca pieptul si pntecele sa fie e nergic ncalzite. Daca sudoarea nu s-a ivit pna aci, ea se produce atunci n bels si picioarele ncep sa asude n acelasi timp. De multe ori, pentru copii, nici nu e nevoie sa se schimbe oalele. Aceia care asuda cu greutate pot sa tie capul sub s trai, asta n-o sa le fie asa de greu. Se poate asuda dupa placere, un sfert sau o jumatate de ceas si se pot schimba sau nu oalele, dupa dorinta celui care face baia. Partile corpului, care sunt mai bogate n materiile supuse fermentatie cu anevoie si nsusi bolnavul cere mai multa caldura n aceste parti. Aceasta dorint a trebuie totdeauna mplinita, caci numai asa baile acestea de aburi pot da rezult ate de vindecare, asa de minunate. Persoanele slabe si greu bolnave, precum si c ei bolnavi de nervi, nu trebuie niciodata sa ia bai de aburi. Aces ni, n legatura cu baile de soare, pe care le voi descrie mai la vale. Persoanele care asuda de la sine cu usurinta, pot sa se lipseasca de bai de aburi. Mai mult de doua bai de aburi pe saptamna, chiar la bolile usoare, nu se pot lua dect sub supravegherea unui cunoscator. Imediat dupa baia de aburi, trebuie sa racorim co rpul, lund o baie de trunchi cu frictiuni de 20-25C. Aceasta baie de trunchi cu fr ictiuni se face ntocmai cum e desc i, la fig. D. Dar, pe cnd se spala pntecele, trebuie sa se spele repede si celelal te parti ale corpului, adica pieptul, bratele, pulpele, picioarele, capul si gtul

, la nceputul si la sfrsitul baii, pentru ca si ele sa fie racorite si spalate, du pa baia de aburi. Cu ct corpul e mai cald, cu att simte mai putin frigul. Cnd corpu l asuda, el nu e deloc ntartat, numai pielea e adnc ncalzita; de aceea nu trebuie sa ne temem de baie. Dupa cum otelul rosit n foc, trebuie muiat n apa rece, pentru a capata taria trebuincioasa si pentru a nu ajunge moale si nefolositor, tot asa e si cu corpul omenesc. Dupa baia de trunchi cu frictiuni, trebuie sa ncalzim iar asi corpul si sa-l facem sa asude, pe ct e cu putinta; la bolnavii cu putere, pri n miscare n aer liber, adica prin soare, iar ,ntruct ele pot lua bai de aburi, printr-o nfasurare calda n pat, lasnd fereastra put in deschisa. E lucru stiut, ca aburii se produc ndata ce apa e ncalzita la 100C. Ab urii care se ridica din oale, sunt tot asa ca aceia, care se produc n cazanele ma sinilor cu aburi. Singura chestiune e de a sti, dac atea de aburi e ndestulatoare si fiecare se poate ncredinta de aceasta, facnd o ncer care. Daca cineva n-are la ndemna nici aparatul de bai inventat de mine, nici o ba nca de trestie, cu care sa poata nlocui la nevoie, sa ia un scaun de trestie. Bol navul se aseaza pe acest scaun ra peste tot cu straiul. Se aseaza sub scaun o oala cu apa n clocote, iar picioar ele se aseaza pe o galeata, plina pe jumatate cu apa n clocote si acoperita cu do ua stinghii. Marele avantaj al aparatului de bai cu aburi, sta n faptul ca se poa te ntrebuinta, dupa cum am spus mai sus, deosebit pentru fiecare parte a corpului . Baie de aburi pentru pntece Figura B. nfatiseaza o baie de aburi pentru pntece, care se poate ntrebuinta cu suc ces, mai ales n contra bolilor grele de pntece si n special n contra clorozei (fata palida), menstruatiei neregulate si a altor boli de femei. ntrebuintarea acestui aparat se vede,deslusit, din ilustratie. Se poate aseza jos numai o oala, care s e poate schimba dupa dorinta bolnavului. De vreme ce si celelalte parti ale corp ului sunt de o potriva ncalzite, trebuie sa racorim trunchiul corpului, ntocmai ca dupa baia completa de aburi. De altminteri, tot procedeul este acelasi ca mai s us. Pentru multe cazuri, mai ales pentru bolile de femei, e recomandabila o baie de sezut cu frictiuni, dupa aceasta baie de aburi. Baia de sezut cu frictiuni s i baia de trunchi cu frictiuni, trebuie sa nceteze ndata ce ncepe sa se simta frigu l. Cine va ntrebuinta ntocmai aceste bai de aburi, se va minuna de bunele lor efecte. Baia de abur pentru cap si gt 53 E nfatisata prin figura C.. Se aseaza oala sub scndura asezata pe o banca si se ap lica aburii la cap si la gt, pna cnd ncep sa asude cu belsug. Durerile nceteaza din c e n ce, odata cu sudoarea, mai ales la durerile de masele. n urma trebuie de aseme nea sa se spele repede cu apa rece capul si pieptul si sa se ia numaidect o baie de trunchi cu frictiuni, sau o baie de sezut cu frictiuni. Daca durerile revin d upa ctva timp, sa se ia una dupa alta o baie completa de aburi, n timpul careia sa se abureasca foarte mult, mai ales pntecele si o baie de aburi pentru gt, caci ac olo e raul cel mai adnc. Aceste bai partiale de aburi, sunt foarte nsemnate si potolesc foarte repede dure rile bolilor de urechi, de ochi, de nas, de gt. de masele, abcese si umflaturi. Pentru a face aceste bai partiale se poate alerga si la alt mijloc, desi nu att d e lesnicios ca aparatul meu. Baia de aburi pentru pntece se poate lua pe un scaun de trestie; pentru baia de aburi la cap, se poate lua o banca, de bucatarie, pe care se aseaza oala cu aburi si naintea careia se pune un scaun, pentru a sluji bratelor de reazam. Bai de soare Baia de soare se face, bine nteles, numai n zilele senine si foarte calduroase ale verei, dupa cum urmeaza: bolnavul se culca la soare mbracat usor, ntr-un loc pe ct se poate ferit de vnt, pe un straiu sau pe o scoarta. Ghetele si ciorapii trebui esc scoase, iar femeile si fetele trebuie sa lapede corsetul. Capul si fata sa f ie ferite de razele soarelui, acoperindu-se cu foi verzi sau cu alta verdeata. T ot asa trebuie acoperit si pntecele gol. n lipsa de verdeata, se poate acoperi cu o pnza umeda. 1 ceasuri; bolnavul care asuda anevoie poate sa stea Durata baii de soare este de

si mai mult, cta vreme nu simte o oboseala prea mare. n zilele prea calduroase ba ia de soare nu trebuie sa tie mult. Toti aceia carora baia de soare le pricinuieste la nceput dureri de cap sau greut ate n cap, nu trebuie sa prelungeasca prea mult cele dinti bai. Acest neajuns se o bserva mai des la bolnavii, care nu asuda deloc, sau asuda anevoie. 54 Dupa baia de soare trebuie sa urmeze neaparat o baie derivativa cu frictiuni, sa u o baie de sezut cu frictiuni, pentru scoaterea materiilor straine. Acei bolnav i, care se ncalzesc anevoie dupa baile derivative, se aseaza cu capul acoperit nca o data la soare, sau se plimba prin soare. E de multa nsemnatate pentru bolnavii care sunt prea slabi, sau care nu pot deloc sa mearga, ca sa faca plimbari dupa baile derivative cu frictiuni. Cel mai prielnic timp pentru baia de soare este dimineata, de la 10 pna dupa amia za la 3 ceasuri. Se poate lua chiar imediat dupa masa, desi atunci trebuie sa tr eaca o jumatate sau chiar un ceas, pna la baile racoritoare, ce urmeaza dupa baia de soare. Bai partiale de soare n anumite cazuri de boala, precum sunt formatiunea nodurilor la ncheieturi, rani d eschise, nvrtosari, formatiuni noi nauntru, dureri n anumite locuri, si altele, am nt rebuintat baile partiale de soare, cu foarte mare succes. Baile partiale de soar e se fac ntocmai ca baile ntregi de soare, numai ca se descopera acea parte a corp ului care trebuie sa primeasca baia partiala de soare, acoperind-o nsa cu frunze, pentru a o feri de razele soarelui. Nu e, deci, dect un tratament special al dif eritelor parti ale corpului, prin ntrebuintarea baii de soare obisnuite. Asupra nsemnatatii bailor de soare n general, sunt de observat urmatoarele: pe lnga apa si dieta, soarele este mijlocul nostru de vindecare cel mai nsemnat si efect ul lui nu se poate nlocui prin altceva. Pentru bolile cronice aproape nu exista u n mijloc mai potrivit si totusi asa de blnd, pentru ntartarea si scoaterea afara a materiilor straine, dect aceste bai de soare. O comparatie va lamuri si mai mult onoratilor cititori, cele ce spun. E lucru cunoscut, ca rufele murdare ntinse la soare, pastreaza murdaria si mai adnc, uscate. Daca punem nsa acele rufe cnd la soa re, cnd n apa, soarele trage afara, mai mult sau mai putin, toata murdaria si toat e materiile straine necurate, curata rufele, le albeste. Dupa cum plantele si arborii nu pot sa propaseasca dect daca au soare, apa, aer s i pamnt, n proportii potrivite si se ofilesc ndata ce le lipseste n parte sau n ntregi me unul din acesti factori de viata, tot asa e si cu celelalte fiinte vietuitoar e, tot asa e si cu omul. Din nefericire nsa, cea mai mare parte din generatia noa stra actuala, se fereste prea mult de soare si de apa. Din pricina asta corpuril e se molesesc si capata predispozitii de boli. Un corp sanatos suporta caldura s oarelui fara greutate si fara vreun neajuns; un corp bolnav nsa, ocoleste din ins tinct soarele, fiindca i pricinuieste neajunsuri, numai prin faptul ca soarele nde amna corpul sa faca miscari puternice, pentru a da afara materiile straine, ce s e gasesc nauntrul lui. Dureri de cap, greutate n cap, oboseala si greutate n tot co rpul, ne dovedesc, n cazul cnd organele de secretiune sunt nca slabe, ca actiunea s oarelui a desfacut materiile straine n corp. Numai aceste revolutii produc acele simptome trecatoare, ce se observa des la nceput. Baia de soare singura, n-ar put ea niciodata sa aduca efectul dorit, daca n-am aduce imediat o schimbare a efect ului prin apa; prin asta creste totodata puterea de viata a corpului, a carei ri dicare trebuie sa fie cea dinti tinta a noastra. Vedem ca nsele plantele nu propas esc dect sub actiunea reciproca a soarelui si a apei si ca ele se ofilesc si pier , pe data ce nu mai au soare. Daca pricepem exemplul naturii, nu ne mai putem ndo i o clipa de a precumpani numaidect, prin baile derivative de apa, efectele folos itoare si deocamdata turburatoare ale bailor de soare, la bolnavi. Tocmai baile mele derivative, n legatura cu baile de soare lucreaza ct se poate de bine. S-ar putea crede, ca actiunea soarelui asupra corpului gol e mai puternica dect a supra unui corp acoperit, mbracat. Asta e o mare greseala. O privire n natura ajun ge pentru a ne ncredinta de aceasta falsa ncheiere. Nu vedem noi, ca strugurii din vie se pun totdeauna la adapostul razelor de soare, sub foile de vita? Struguri i se coc mai bine, cnd sunt de toate partile aparati de foi (frunze) si ramn acri si se zbrcesc, cnd sunt expusi de-a dreptul soarelui. Observam acelasi lucru la ci

resi, cnd omizile au mncat toate foile n timpul prguirii cireselor. Atunci toate cir esele sunt expuse de-a dreptul soarelui, dar ar fi o mare greseala de a crede, c a se vor coace mai bine ca nainte. Se ntmpla tocmai dimpotriva, toate ciresele se z brcesc si se usuca, fara sa mai atinga deplina lor dezvoltare. Pentru a se coace, fiecare poama are nevoie de adapostul foilor. Aceste exemple, luate din natura, ne arata destul de lamurit ce variata e actiunea soarelui, cnd cade direct sau i ndirect asupra lucrurilor. Influenta soarelui asupra corpului gol e nepriincioasa, caci pot izvor din ea tot felul de ngreunari directe. Daca acoperim corpul cu hainele noastre, pielea si de schide porii repede si usor, ajunge calda-umeda si ncepe sa asude. Efectul acesta va fi si mai mare, daca vom acoperi corpul gol cu lucruri, ce cuprind n ele ct mai multa apa. Cel mai bun acoperamnt, n felul acesta, sunt frunzel e verzi, proaspete. Fiecare stie, ca actiunea soarelui asupra unei haine negre e cu totul deosebita, dect asupra unei haine albe. Deosebirea e tot asa de mare, cnd lasam sa treaca ra zele soarelui prin vesminte, sau prin frunze proaspete. ndelungate observatiuni n stabilimentul meu mi-au format convingerea, ca prin ntrebuintarea frunzelor proas pete, soarele are o actiune foarte hotartoare asupra lichidelor stricate din corp . Astfel nodurile din pntece, pe care nu le poate nimici nici un alt tratament, pie r adeseori cu o repeziciune uimitoare, prin mijlocul bailor de soare, n legatura cu baile mele derivative cu frictiuni. Tot att de minunat e efectul bailor de soa re si la alte boli, cum ar fi cloroza (fata palida), lipsa de snge, scrofule si p odagra. Nu pot recomanda n destul baia de soare, desi e un minunat mijloc de vindecare nu mai pentru sezonul calduros. Baia de trunchi cu frictiuni 55 Aceasta se face n felul urmator: baia pentru trunchiul corpului, a carei forma se vede n fig. D, se umple cu apa pna cnd apa ajunge la solduri sau la buric. Se ntreb 20C si se ia n baie o pozitie jumatate seznd si jumatate culcat, uinteaza apa de 28 se spala si se freaca ntr-una cu putere, cu o pnza aspra (iuta, pnza ordinara) tot pntecele de la buric n jos si de amndoua partile. Aceasta spalatura dureaza pna la o racorire desavrsita. La nceput ajung 10 15 minate. Mai trziu se pot prelungi bail e si ceva mai mult. Dar, cteva minute ajung pentru oamenii prea slabi si pentru c opii. E de multa nsemnatate de a nu racori n acelasi timp pulpele, picioarele si p artile de sus ale corpului, caci aceste parti sufar de obicei, de lipsa de snge, de aceea e bine sa fie nfasurate ntr-un strai de lna. Dupa baia de trunchi cu frict iuni trebuie sa rencalzim corpul si asta se poate face cu usurinta, facnd miscari prin aer curat; cei care sunt greu bolnavi si prea slabi, pot sa se ncalzeasca n p at, acoperindu-se bine. Daca nu se ncalzesc repede, se poate purta o cingatoare d e pntece. Astfel de bai de trunchi cu frictiuni se pot lua zilnic: o data, de doua si chia r de trei ori, dupa starea bolnavului. n multe cazuri trebuiesc nlocuite sau legat e cu baile de sezut cu frictiuni. Baia de sezut cu frictiuni Baia de sezut cu frictiuni, care e de multa nsemnatate mai ales pentru femei, se face n modul urmator: n aceeasi baie, ce slujeste pentru bai de trunchi cu frictiu ni, se introduce un scaunel sau o garnitura de stinghii, construita de mine. Bai a se umple nsa cu apa, numai pna cnd apa ajunge la marginea de sus a scaunelului sa u a garniturii, fara nsa sa treaca peste scaunel. Femeia care face baie se aseaza atunci pe scndura de sus, cu desavrsire uscata, a scaunelului sau a garniturii, m oaie o pnza ordinara (iuta sau pnza groasa) n apa ce se gaseste dedesubt si ncepe a spala usor partile sexuale, lund cu pnza ct mai multa apa. Nici o alta parte a corp ului nu trebuie sa fie n atingere cu apa. Femeia sa bage bine de seama sa nu spel e partile rusinoase pe dinauntru, ci numai pe dinafara si sa nu frece prea tare, ci sa le spele foarte usor, cu ct mai multa apa. Se poate ca femeia sa se ude ma i mult de ct trebuie, dar sa nu se sperie, caci asta nu face nici un rau. Femeile si fetele tinere nu trebuie sa faca bai de sezut cu frictiuni n timpul menstruat iei (ciclului periodic). Dar cnd periodul tine prea mult, sunt prescriptiuni specia

le pentru bai, chiar n timpul periodului , dar mi rezerv dreptul de a le ordona eu, n fiecare caz particular. Periodul normal tine 2 3, cel mult patru zile, o durata mai lunga 56 e anormala. Temperatura apei pentru baile de sezut cu frictiuni sa fie rece, asa cum ne-o da natura.(10 14C.). Dar, n anumite cazuri, se poate ntrebuinta si putin mai calduta, pna la 18C. Durata fiecarei bai este de 10 60 minute, dupa vrsta si puterea bolnavului. Odaia , n care se iau aceste bai trebuie sa fie, mai ales iarna, bine ncalzita. Cu ct apa pentru baia de sezut e mai rece, cu att si efectul acestor bai e mai bun; cu toa te astea, apa trebuie sa aiba totdeauna o temperatura, pe care minile sa o poata suporta n bunavoie. n tarile calduroase nu e cu putinta de a avea apa asa de rece ca la noi. Acolo se ntrebuinteaza asa cum se gaseste, caci raportul apei acestor tari cu aerul temperaturii este acelasi ca la noi, asa ca folosul acestor bai es te acelasi ca la noi. Multe raporturi, ce am primit din tarile tropicale, dovede sc asta n toate privintele. Cine n-are la ndemna o baie pentru bai de trunchi, poate ntrebuinta pentru baile de sezut cu frictiuni orice vas, care sa fie att de mare, ca sa poata ncapea nauntru un scaunel comod si cel putin 25 40 litri de apa socotite pna la marginea de sus a scaunelului. Daca se ntrebuinteaza prea putina apa la aceste bai, apa se ncalzes te prea repede si baia pierde din efectul ei. Apa dulce e mai buna dect apa proaspata de fntna. Cnd n-avem la ndemna dect apa de fn o lasam sa stea ctva timp, fara sa se prea ncalzeasca. Mai toate familiile bune, ntrebuinteaza asemenea spalaturi pe bidet, numai pentru curatire, desi ele nu se fac cu apa asa de rece, nu dureaza asa mult si se fac altfel dect baile mele de sezut cu frictiuni. Aranjamentul baii este acelasi pentru barbati; barbatii si spala, sub apa, margin ea extrema sau vrful preputului. Mijlocul cel mai bun este sa tie cu degetul cel mare si cu aratatorul, sau cu degetul mijlociu si cu aratatorul de la mna stnga, p ielea trasa peste vrful capului, care sa fie cu desavrsire nvalit, si cu o pnza de i uta sau cu alta pnza de marimea unei batiste, care se tine cu mna dreapta sub apa, se spala usor si necontenit, sub apa rece, marginea din afara a pielii trasa pe ste cap. Baia asta este asa de simpla ca abia poti pricepe, cum poate fi adeseori asa de rau facuta, cu toata exactitatea acestei descrieri. Binenteles, ca n cazul acesta, baile de sezut cu frictiuni nu mai au efectul lor asa de minunat. De aceea, sfa tuiesc pe cei care nu sunt siguri de a le face ntocmai, sa se adreseze mai bine l a un expert sau la mine, n loc de a-si pierde n zadar timpul si osteneala lor. La bolnavii, care au parti inflamate sau cangrenizate nauntrul corpului si a caro r boala cronica si ascunsa se preface ntr-o boala acuta, inflamatia dinauntru se coboara foarte repede, adeseori dupa cea dinti baie si se nfatiseaza n partea unde se face frictiunea sau cel putin n vecinatatea ei cea mai apropiata. Acesta e un simptom mbucurator, despre care voi vorbi mai pe larg n partea a doua la capitolul asupra bolilor de cancer. Nimeni nu trebuie sa se sperie de acest simptom si sa urmeze cu baile nainte, chiar daca ar ntrebuinta, n treacat, o pnza ceva mai moale. Unii vor fi poate nedumeriti de ce s-a ales tocmai aceasta parte a corpului si n u alta pentru aplicarea acestor bai. Pricina e foarte simpla. Efectul bailor de sezut cu frictiuni este ndoit:, la nceput curat mecanic, fiindca interiorul corpul ui, n care mai toate bolile produc o caldura foarte mare, e astfel racorit ntr-un chip deosebit, cu desavrsire necunoscut nainte de mine. Interiorul corpului e raco rit n chip normal, fara a se mai racori degeaba restul corpului. Afara de asta baile de sezut cu frictiuni mputernicesc nervii si cu ei nsisi puter ea de viata a corpului ntreg, ntr-un grad necunoscut pna aci. n nici-o alta parte a corpului nu se ntlnesc attia nervi nsemnati, ca n locul n care se aplica baile mele de sezut cu frictiuni. Aci se ntlnesc, mai ales, extremitatile unui mare numar de ne rvi ai sirei spinarii si ai sistemului nervos vegetativ simpatic (nervus simpati chus), care alcatuiesc nervii principali ai pntecelui si care, prin legatura lor cu creierul au astfel nrurire46 asupra ntregului sistem nervos al corpului. Numai n partile genitale ale omului, ntregul sistem nervos al organismului, poate fi supu s unei nruriri. Aici e oarecum radacina ntregului arbore al vietii. Spalaturile cu

apa rece fortifica nervii, iar puterea de viata a corpului ntreg e astfel rennoita , pna n cele mai mici particele. Nu poate fi exceptie dect atunci, cnd legatura nerv ilor este ntrerupta. Omul cu judecata, care n-a pregetat de a face o ncercare practica, va marturisi c a baia de sezut cu frictiuni, care a adus deja mii de foloase, ndeplineste n forma prescrisa de mine toate conditiunile pentru restabilirea unei armonioase functi onari a corpului. E de observat nsa, n primul rnd, ca baia de sezut cu frictiuni e buna numai pentru bolnavi. Acela care stie ct de neplacut si de chinuitor e ndopat corpul omenesc bo lnav, de catre scoala medicala, va judeca cu totul altfel ntrebuintarea simpla si totusi asa de folositoare a baii de sezut cu 46 influenta 57 frictiuni. Vorbind de baia de sezut cu frictiuni, avem n vedere numai bolnavii, p entru a caror venire n ajutor, baia aceasta este o binefacere. n natura avem pururea dovada de tendinta de egalizare, care nu se manifesta, cum se crede de multe ori gresit, numai si numai n ntmplari fizice, ci si ntr-o schimbar e de temperatura a corpului, n raport cu cele ce nconjoara pe oameni. Si nu degeab a, s-a numit curent electric acea trecere de temperatura dinauntru n afara, din a fara nauntru. Cu ct curentul acesta se urca, cum e de pilda ntr-un corp prins de fr iguri, cu att si starea omului ajunge mai netihnita47 si cu att simptomul de boala iese mai intens la iveala. ntocmai ca apasarea nabusitoare a unor nouri furtunosi , tot asa este si ncarcarea n corpul omenesc. Ce poate fi mai natural, si mai simp lu, dect a aduce o cumpanire48 rationala? Trebuie provocata trecerea temperaturii urcate, ntr-o alta mai scazuta, dnd napoi prisosul49, pna la nivelul potrivit. Pent ru a ajunge aci, baile mele de sezut cu frictiuni, pe lnga celelalte mijloace de si de aceea, n urma deslusirilor vindecare ale mele, alcatuiesc puntea de trecere de mai sus, ele trebuie facute numai cu apa rece. Efectul lor e ct se poate de bun si ele aduc vindecarea n nenumarate cazuri. Unde nu mai pot fi de ajutor, acolo si-a pierdut si corpul puterea lui de viata. Cnd corpul e ncarcat nauntru cu materii straine, asa ca poate fi asemanat cu o masi na ruginita, mistuirea lui tulburata, nu mai poate sa traga destula putere de vi ata din cantitatea obisnuita de hrana, pentru a pastra corpul tot asa de bine di spus ca mai nainte. Trebuiesc cantitati mai mari de hrana si de multe ori excitan te puternice, pentru a pastra corpului toata vigoarea sa. Binenteles, ca asta nu se poate face dect pe socoteala puterii de mistuire. O mistuire normala va fi, de aci nainte, din ce n ce mai cu neputinta. Pentru a ridica acum puterea de viata a corpului, trebuie cautat neaparat un mij loc, care sa ndrepte mistuirea. Dar cel mai bun mijloc, pe care-l cunosc, afara d e hrana potrivita naturii, e baia de sezut cu frictiuni, care ndreapta chiar cea mai stricata mistuire, cta vreme mai poate fi vindecata, si asta n cel mai scurt t imp si ntr-un mod cu totul natural. Cea mai grea mistuire de stomac, care s-a mpot rivit ani ntregi la toate leacurile, se vindeca adeseori, n cteva zile, prin baile de sezut cu frictiuni, care produc si pastreaza un scaun normal. Afara de asta, baile acestea coboara la nivelul normal temperatura dinauntru a frigurilor, pric inuita prin frecarea materiilor straine si nlatura cu acest chip dezvoltarea oric arei boli. Pentru a lua un exemplu din viata de toate zilele, n-am putea readuce n forma ei naturala, apa prefacuta n aburi prin fierbere, dect cobornd temperatura. Acelasi lucru e si cu materiile straine sau cu orice boala a corpului. Ea s-a n ascut n urma unei temperaturi urcate si nu poate pieri, dect daca se gaseste n cond itii contrarii, adica daca intervine o racorire si o scadere a temperaturii urca te a corpului. Dupa cum o masina nu se poate pune n miscare, dect dintr-un singur punct, tot asa si puterea de viata a corpului nu se poate influenta cu succes dect din punctul p e care l-am ales pentru aplicarea bailor de sezut cu frictiuni. Aceste lamuriri ne ngaduie de a privi baia de sezut cu frictiuni dintr-un punct d e vedere cu totul particular. Toata lumea va ntelege acum, cum se face ca vindec bolile de ochi si de urechi, n acelasi fel ca scarlatina, varsatul, holera, etc. Puterea de viata a corpului ntreg se redesteapta si e cu neputinta, ca un membru sa fie ntartat mai mult dect celalalt, afara numai cnd legatura nervilor va fi ntreru

pta. Dar, cei mai multi nu stiu ndestul de bine cum se manifesta redesteptarea pu terii de viata, caci, adeseori, se ivesc simptome la care bolnavul nici nu se as tepta. Se ntmpla, ca fumatorii nu mai pot suporta tigara dupa baie si unii cred ca plamnii li s-a slabit, pe cnd lucrul e cu totul dimpotriva. nainte vreme plamnii lo r nu mai avea puterea de a se revolta mpotriva nicotinei, pe cnd acum si-a cstigat aceasta putere. Si cte alte exemple de felul acestuia. Ori de cte ori nervii pot f i ntariti prin aceste bai, corpul primeste ntotdeauna prin ele puterea de a alunga , prin organele naturale de secretiune, toate materiile straine, ce s-au asezat n auntru. Totusi, nu trebuie sa se creada, ca toate bolile urmeaza a fi neaparat vindecate prin acest mijloc. Am spus si o mai repet: pot vindeca toate bolile, dar nu pot vindeca toti bolnavii. Cnd puterea de viata si cu ea puterea de mistuire a corpu lui sunt deja nimicite, cnd anume organe sunt n mare parte deja distruse, mijlocul acesta reduce durerile mai mult ca oricare altul, dar o vindecare desavrsita nu e cu putinta. 47 obosita 48 echilibrare 49 eliminnd excesul 58 Afara de asta, sunt cazuri de boli grele, la care nu trebuie sa se faca abuz de aceste bai. Uneori e bine sa se ntrerupa chiar pentru ctava vreme. n asemenea cazur i grele, e bine sa nu se ntemeieze cineva numai pe aceste lamuriri, fara o cunost inta mai adnca. n asemenea mprejurari, e mai bine sa se caute sfaturi n aceasta cart e, n capitolul care cuprinde scrisori de multumire sau la persoane care au practi cat aceste metode si au cunostinta despre mai multi pacienti la care rezultatele au fost pe masura asteptarilor. Nu cred sa se poata gasi o alta parte a corpului, de unde sa se poata influenta tot organismul n felul acesta. Dupa cum nimeni nu poate schimba acest fapt nestra mutat, ca toata viata atrna de actiunea reciproca a soarelui, a aerului si a apei , tot astfel nimeni nu poate schimba nimic n acest aranjament. Soarele influentea za tot pamntul ntr-un singur si acelasi fel, dar fenomenele acestei nruriri se deose besc dupa clime. Acolo unde actiunea soarelui e mai intensiva, n tarile tropicale , dezvoltarea vietii e mai mare si mai felurita; dar vegetatia si lumea animalel or descresc cu ct naintam spre nord. Tot astfel efectul bailor de sezut cu frictiu ni variaza dupa indivizi si dupa puterea de viata, pe care o mai au nca bolnavii. Dar, aceste bai alcatuiesc cel mai bun mijloc pe care-l cunosc, pentru a redest epta si pentru a ntari ntregul organism, n chip durabil. --------59 Ce trebuie sa mncam? Ce trebuie sa bem? Conferinta de Louis Kuhne Doamnelor si Domnilor, Lamuririle asupra efectelor bailor de sezut cu frictiuni si asupra puterii de vi ata a corpului, pregatesc deja raspunsul la aceste ntrebari. Am vazut deja, ca bo ala nu se poate naste, dect n urma unui prisos de hrana sau a unei hrane nepotrivi te, caci numai astfel mistuirea se strica si materiile straine sau materiile mor bide se formeaza n corp. Chestiunea de a sti ce trebuie sa mncam si sa bem, pentru a nlatura orice prisos de hrana e deja cu mult mai arzatoare. Stim foarte bine ca, pentru a produce o forta electrica sau un curent continuu ( neschimbator), bateria galvanica trebuie sa aiba elemente alcatuite ntr-un fel bi ne hotart, cum de pilda o placa de zinc si o placa de carbune, ntr-un vas plin cu acid. Descompunerea sau transformarea placii de zinc si a placii de carbune, deg ajeaza forta, ce slujea mai nainte de a pastra n structura lor primitiva, placa de zinc si placa de carbune. Aceasta forta se ndrumeaza mai nti printr-un fir pozitiv si printr-un fir negativ si apoi mpreunarea acestor fire da electricitatea. Daca am vrea sa nlocuim aceste elemente (zinc si carbune) prin alte elemente asemanat oare, care sa fie compuse din parti analoage sau care sa cuprinda tot zinc si ca rbune, dar sub o alta forma, n praf sau ca vitriol50, am vedea numaidect, ca nu sar mai face nici o degajare de forta electrica, sau cel putin aceasta forta ar f i foarte deosebita si cu mult mai mica, desi aceste elemente ar fi facute absolu

t n aceleasi conditii, ca placa de zinc si placa de carbune. Tot astfel, este si cu formarea puterii de viata n corp, care e mai mult sau mai putin mare, dupa ale gerea elementelor sau a hranei. Stim cu toti, ca anume hrana prieste corpului si alta nu. Dar, acest fenomen se manifesta n chip si mai vadit n alegerea principal ei noastre hrane, aerul atmosferic. Daca luam unui om aerul sau atmosferic obisn uit si-l introducem ntr-un alt gaz, numai pentru cteva minute, l vom vedea pierind neaparat, fiindca acest nou element nu-i poate da puterea de viata, de care are nevoie. Neajunsurile unei hrane nepotrivite vin mai ncet si sunt mai putin batatoare la o chi. Hotarele ntre hrana potrivita naturii si otrava datatoare de moarte sunt foa rte ntinse, iar trecerea de la o hrana potrivita cu natura la o hrana mpotriva nat urii e adeseori asa de mica, ca abia se poate deosebi. Dar daca stim ca materiil e straine nu pot ajunge n corp dect printr-un prisos de hrana, adica printr-o rea mistuire, ne va fi usor sa mpiedicam prisosul de hrana sau reaua mistuire. Pentru a lamuri si mai bine notiunea de hrana falsa sau de rea mistuire, va voi da cteva exemple din practica mea de toate zilele. Iata o persoana bine facuta, c are ne asigura ca mannca si bea foarte putin si care totusi se plnge ca se ngrasa m ereu, acea persoana sufera de supra-hranire. O alta persoana prezinta simptome c u desavrsire opuse. E slaba, uscata, cu toate ca bea si mannca foarte mult, alimen te pe care le crede foarte hranitoare. Judecnd dupa cantitatea pe care o consuma zilnic, persoana aceasta ar trebui sa fie cu totul ntr-o alta stare. ntr-adevar, h rana trece prin corpul acestei persoane, dar corpul nu e vrednic de a se folosi de hrana. De aceea, o mare parte din hrana paraseste corpul nainte de a fi destul de ntrebuintata. Asta ne dovedeste ca simpla trecere a hranei si a bauturii prin corp, n-are a face cu o mistuire normala, dupa cum cred, din nenorocire, attia o ameni si mai ales foarte multi doctori. Cele doua persoane ne nfatiseaza un contrast izbitor: Cea dinti ne arata ca omul s e poate ngrasa chiar cnd mannca si bea foarte putin, cea de a doua ne dovedeste ca omul poate slabi chiar cnd bea si mannca mult. Cu toata aceasta deosebire aparenta , pricina bolii este aceeasi n amndoua cazurile: rea mistuire sau hrana falsa. ntel egem acum, pentru ce un bolnav de plamni poate mnca alimentele, dupa parerea lui, cele mai hranitoare si datatoare de putere, fara ca corpul lui sa traga vreun fo los din ele si nu ne mai miram de lipsa de pofta de mncare a oamenilor voinici n a parenta, dar nervosi. 50 Acid sulfuric 60 Cele ce am aflat n articolul asupra puterii de viata, ne vor arata acum drumul, c e trebuie sa urmam pentru a ne feri de hrana falsa. Suntem deja ncredintati, ca n ici ouale, nici carnea, nici vinul, nici berea, nici extractele de carne, nici c afeaua, nici ceaiul, nu sunt alimentele cele mai hranitoare ale corpului, dar ca cele mai hranitoare si cele mai potrivite sunt acelea, care se mistuiesc mai re pede si mai usor. Cu ct corpul nostru preface mai repede hrana ce o primeste, cu att mai mult se va folosi de ea, cu att mai mult va putea sa produca puterea de vi ata. Aceasta putere de viata atrna asadar, numai de gradul de mistuire al hranei. Daca o hrana e grea de mistuit, munca pe care o ntrebuinteaza corpul pentru mistu irea ei, dureaza mai mult. Cine obisnuieste o hrana grea de mistuit, trebuie sa astepte mai nti, pna cnd hrana e destul de mistuita si apoi sa introduca alimente no i n corp, altfel si strica stomacul. Din nefericire, rareori se observa aceasta re gula n zilele noastre, caci nu suntem obisnuiti cu postirea. De altminteri, astaz i nu se mai cunoaste adevarata nsemnatate a postirii. n natura gasim pretutindeni obiceiul postirii, de care totusi omul nu vrea sa tie seama. Dimpotriva, l vedem iarna, cnd are mai multa vreme dect vara, praznuind la mese mai bogate si mai ncarc ate dect vara si gasim chiar nradacinat n mintea multora, parerea gresita, ca iarna trebuie sa mannce mult si bine, ca sa se ngrase si sa poata duce mai mult la frig . Bine nteles, aceasta parere se bate cap n cap cu toate legile naturii. Nu rareor i am putut observa neajunsurile pricinuite de prea multa mncare si bautura n timpu l iernii. Pretutindeni n natura vedem domnind o vreme anumita pentru post. Serpii postesc adeseori saptamni ntregi, dupa ce au avut o hrana mbelsugata. Caprioarele si iepurii se multumesc adeseori saptamni si luni ntregi, cu foarte putina hrana s i totusi sunt n stare sa ndure ostenelile unei ierni grele. Daca aceste animale ar

avea prilejul sa mannce iarna tot att de mult ct mannca vara, fara ndoiala s-ar mboln avi si n-ar mai putea sa ndure greutatile iernii. Dupa cum se stie, frigul mpiedic a orice act de fermentatie, prin urmare si mistuirea, asa ca, cantitatea de hran a, ce se mistuieste lesne n caldura verii, s-ar mistui mai greu n frigul patrunzat or al iernii. Asa se lamureste si faptul ca animalele noastre domestice, hranite mai mult n grajduri si suferind mai toate de supra-hranire, nu mai pot sa ndure, cnd sunt scoase afara, temperatura aspra si rece a iernii, pe cnd animalele salbat ice, care traiesc n libertate, ndura cele mai mari schimbari de temperatura. Aceas ta mpotrivire se lamureste prin puterea corpului, care astazi, din nenorocire, e prea putin pretuita. Cele spuse mai sus, ne-au lamurit ndestul, ca boala se naste numai dintr-un priso s de hrana, si asa ajungem la ncredintarea, ca e de multa nsemnatate pentru noi de a sti ce mncam, sub ce forma luam hrana si unde o luam. Pentru o mai buna pricepere, va voi da iarasi cteva exemple. Daca mncam o supa de apa fara verdeturi, sau daca bem apa fiarta, fiecare din noi va gasi hrana proasta si fara gust. Dimpotriva, un pahar cu apa proaspata, sau un mar ne racoreste si ne face bine. Observam acelasi lucru cu aerul ce respiram . Aerul stricat si respirat de mai multe ori n odaile, n care locuiesc mai ales mu lte persoane la un loc, e nabusitor si pricinuieste unora chiar dureri de cap. Fi ecare doreste sa respire aerul curat de afara. Locul unde mncam este iarasi de multa nsemnatate. Aceea ce mncam n plin aer se mistu ieste ntotdeauna mai usor dect aceea ce mncam n odaie, caci la mestecat, amestecam nt si aerul curat influenteaza cu totul altfel asupra mis otdeauna mncarea cu aerul, tuirii, dect aerul stricat al odaii. Dupa cum am spus mai sus, alimentele cele mai usoare de mistuit, sunt cele mai f olositoare corpului. Supra-hranirea sau reaua mistuire se produc foarte greu n ur ma unei hrane usoare de mistuit. Chestiunea e deci, de a hotar mai nti care e hrana cea mai usoara de mistuit, si care, prin urmare ne da mai multa putere de viata . Raspunsul la aceasta ntrebare, att de ntinsa si att de controversata, e asa de sim plu pe ct de natural si se poate rezuma n cele ce urmeaza. Toate alimentele, pe care le gasim bune si care ne fac pofta de mncare n starea lo r naturala, sunt totdeauna cele mai usoare de mistuit si cele care ne dau mai mu lta putere de viata. Toate alimentele, care si-au pierdut starea lor naturala, a dica alimentele fierte, afumate, sarate, sau puse n otet, nu mai sunt asa usoare de mistuit si nu ne mai dau aceeasi putere de viata ca hrana naturala, chiar dac a aceste preparari fac ca mncarurile sa nu fie supuse repede stricaciunii. Din to ate alimentele preparate si fierte, cele mai usoare de mistuit sunt acelea, care sunt preparate sau fierte ct se poate de simplu, ct mai putin sarate si ct mai lip site de mirodenii. Alimentele lichide, de pilda supa sau bauturi, ca berea, vinu l, cacao si altele, sunt cu mult mai grele de mistuit, dect alimentele naturale 61 solide, care trebuie mestecate; de aceea prea marea ntrebuintare de alimente lich ide aduce, n cele din urma, o dilatare a stomacului si tulburarea mistuirii. Toate alimentele care ne dezgusta n forma lor naturala, ne fac ntotdeauna rau, chi ar daca ar fi gustoase n starea lor fiarta sau preparata. n prima linie, carnea in tra n rndul acestor alimente. Nimanuia nu i-ar trece prin gnd sa muste dintr-un bou viu sau sa mannce came cruda de oaie. Prepararea carnii nseala numai instinctul n ostru si simtul nostru natural, dar niciodata nu vom putea face folositoare mate riile care dezgustau mai nainte instinctul, mirosul si gustul nostru. Voi adauga observatiunile urmatoare la aceste principii fundamentale ale hraniri i potrivita naturii: Toate alimentele sunt mai usoare de mistuit si mai datatoare de putere n starea l or cruda, dect n starea lor coapta. Instinctul natural si nestricat nu se nseala n p rivinta asta niciodata. E destul sa observam fiintele vietuitoare, al caror inst inct nu e stricat, si vom vedea ca ele mannca mai bucuros lucrurile necoapte, dect cele coapte. Vedem animalele cautnd prin livezi iarba cea mai frageda si mai put in coapta si nepascnd iarba trecuta dect atunci cnd n-au alta. Noi nsine mncam mai bu curos legumele fragede, dect cele trecute. Tot astfel poamele sunt mai usoare de mistuit cnd sunt crude sau pe jumatate coapte, dect cnd sunt coapte cu desavrsire. C ine a avut prilejul sa observe pe adevaratii prieteni ai naturii, care se hranes

c mai mult cu poame, a putut vedea, ca ei aleg mai mult poamele pe jumatate coap te. Din nenorocire, parerea generala e ca poama cruda e vatamatoare sanatatii, fiind ca produce urdinare51, colici si dizenterie. Asta e o mare greseala. Fara ndoiala , ca acela care e obisnuit sa mannce carne si care din ntmplare mannca poame verzi s au alte poame necoapte, capata usor urdinare. Dar aceasta nu e dect o dovada sigu ra de mistuirea extraordinar de usoara a poamelor crude. ntr-adevar, orice hrana, care se poate mistui repede si usor, e mai repede prefacuta prin actul de ferme ntatie al mistuirii, dect orice alta hrana mai grea de mistuit. Daca n organele mi stuitoare se gasesc alimente mai grele de prefacut sau de fermentat, ele sunt as a de mult influentate de actul de fermentatie grabnica a poamelor crude, ca intr a si ele mai repede n descompunere si n fermentatie. Cu acest chip se naste urdina rea, de care lumea se sperie pe nedrept. O astfel de urdinare, scapa adeseori co rpul de o mare parte din materiile straine si asta e o adevarata binefacere pent ru organism. (Vezi alte amanunte n aceasta privinta la capitolul bolilor de stoma c). Vedem de asemenea, cum cinii ngrasati de stapnii lor printr-o prea multa hrana, mann ca, adeseori, iarba, un aliment care n-a fost lasat carnivorului de catre natura . Dar daca ntrebam pentru ce cinele mannca iarba, un singur raspuns e cu putinta, a cela ca instinctul sau i spune ca iarba foarte usoara de mistuit poate sa grabeas ca mistuirea lui tulburata, printr-o prea multa hrana. Daca ntlnim bolnavi, care sufera de stomac sau a caror mistuire nu vrea sa se ndrep te, n-avem dect sa-i sfatuim sa mannce poame crude n loc de coapte, pna cnd stomacul se va mputernici iarasi, pentru a putea mistui poamele coapte. Ca si poamele, tot asa si cerealele sunt foarte usoare de mistuit; asta atrna nsa de modelul de preparare si de felul n care le mncam. Ele sunt mai usoare de mistui t n stare naturala, adica n graunte ntregi. Dintii au atunci o munca mai mare, pent ru a le sfarma si tocmai salivatia mbelsugata este conditia cea mai nsemnata pentru mistuirea lor. Dar cerealele pot fi mncate n starea lor naturala numai de un om, si acesti care are dantura completa. Toti aceia, care nu mai au dantura completa a sunt desigur cei mai multi nu pot ndeplini aceasta munca, caci dantura nu-i aju ta, dar pot foarte bine sa mestece grauntele uruite. Grul uruit este deci, un ali ment foarte nsemnat pentru cei greu bolnavi si trebuie sa se dea ntotdeauna ca hra na bolnavilor, care nu pot suporta nca pinea de gru uruit. n cazul acesta, faina de gru uruit, mpreuna cu poamele crude, aduce servicii minunate si daca starea bolnav ului se poate nca mbunatati, ntrebuintarea acestor alimente l va face curnd sanatos. Sub forma pinii de gru uruit (pine de Graham), cerealele nu mai sunt asa usoare de mistuit ca sub celelalte forme de mai sus. Dar, din toate felurile de pine, pinea de Graham (vezi reteta mai la vale) e cea mai usoara de mistuit. Pentru cele mai multe soiuri de pine nu se ntrebuinteaza dect miezul alb si fainos al bobului de g ru, pe cnd cojile slujesc mai ntotdeauna pentru alte trebuinte. Aceasta preparare a grului da o faina foarte fina, dar orice pine preparata astfel, e deja cu mult ma i grea de mistuit, dect pinea de Graham, caci prin lipsa de tarte stomacul se ncuie, de aceea tocmai tartele fac pinea de Graham asa de usoara. 51 diaree 62 Dar, va voi aduce nca un exemplu luat din natura. Stim cu totii, ca ovazul este o minunata hrana pentru cai. Dar, cteva ncercari ne vor arata nsemnatatea formei sub care trebuie dat ovazul calului, pentru a-i fi de folos. Daca dam calului ovaz amestecat cu paie taiate, forma aceasta e cea mai usoara de mistuit si cea mai h ranitoare. Dar daca dam calului ovaz curat fara paie taiate, hrana aceasta e pre a grasa. Daca-i dam acum alte cereale, de pilda gru sau secara, fara a mai adauga paie taiate, mistuirea va arata numaidect, ca aceasta hrana e si mai grasa dect o vazul curat. Dar, greutatea mistuirii se dovedeste si mai lamurit, daca dam calu lui ovaz curatit de coji. Calul se ngrasa repede, se leneveste si sufera de ncuier e de stomac. Tocmai cojile sau tartele grnelor usureaza mistuirea. Cu ct bobul are mai multa coj i, cu att e mai usor de mistuit. Dintre toate grnele, ovazul are mai multe coji, d e aceea prieste cailor mai mult dect grul sau secara, care au mai putine coji. Coj ile sau tartele fac bolul, ca sa zicem asa, mai slab. Ovazul, amestecat cu paie t

aiate, e mai usor de mistuit fiindca paiele au aproape aceleasi proprietati ca t artele, adica ajuta sa micsoreze grasimea bolului. n balega cailor gasim parti de coji sau de paie taiate, fara nici o schimbare aparenta. Sa nu credem prin aceas ta, cum din nenorocire fac multi adeseori, ca paiele sunt o sarcina zadarnica pe ntru mistuirea calului, pe care ar fi mai bine sa i-o luam. Asta ar fi o mare gr eseala, care ar vatama mistuirea si sanatatea calului. Calul are nevoie tocmai d e sarcina asta aparenta, pentru mistuirea lui normala. Cojile sau tartele sunt to t att de trebuincioase ca si miezul bobului. Mistuirea normala e cu neputinta, fa ra aflarea acestor doua elemente. Cea mai priincioasa forma pentru mistuire este tocmai aceea sub care natura ne prezinta bobul si numai o minte slaba nu poate vedea lucrul acesta si se apuca sa perfectioneze si sa ndrepteze natura. Din neno rocire, natura nu e de fel susceptibila la perfectionari. Ori de cte ori omul vre a sa o corijeze, lucreaza n paguba lui. Tot ce e adevarat pentru cal, e adevarat pentru toate celelalte fiinte vietuitoa re, ca si pentru om. Forma sub care omul ia hrana sa, este deci foarte nsemnata. Auzi pe unii spunnd adeseori: Nu pot sa mistuiesc legumele, caci mi pricinuiesc pre a multe vnturi, etc. . Asta atrna foarte putin de legume, dar n mare parte numai de m odul de preparare. Sub forma strivita sau sub forma de supa, cum se mannca astazi mai pretutindeni, legumele sunt foarte grele de mistuit si nu trebuie sa se mir e nimeni, ca ele turbura mistuirea. Mai ales sub forma de supa, ele fac foarte r au, caci ajung n stomac fara sa fie mestecate ndestul si deci nu mai pot fi mistui te. Daca, dimpotriva, luam aceeasi cantitate de mazare, pe care am fi mncat-o mai nainte la o mncare sub forma de supa si daca o fierbem sub o alta forma, cu foart e putina apa, asa ca mazarea fiarta sa nu mai aiba apa si sa pastreze forma boab elor naturale, vom mnca abia a treia parte din ce ar fi trebuit sa nghitim sub for ma de supa si vom vedea ca aceasta mica cantitate, desi mncata cu coji cu tot, nu ne cade greu si ne ntareste mai mult dect supa. Dar cantitatea, pe care am puteao mnca, ar fi si mai mica, daca am ncerca sa mncam legumele cu coji, n stare cruda. Sub aceasta forma, a treia parte din cantitatea de mai sus, ne-ar aduce cu priso s acelasi folos. Am cunoscut un muncitor, care, silit de mprejurari, nu mncase timp de aproape trei luni, dect un pumn de mazare cruda, pe zi. Omul acesta mi vorbea cu o adevarata p lacere de aceasta parte a vietii si staruia mai ales asupra mprejurarii, ca-i tre buiau adeseori ceasuri ntregi, pentru a muia boabele de mazare n gura, ca sa le po ata mesteca. Cu toata aceasta hrana foarte saraca, el ramasese tot asa de sanato s, ca n orice alta mprejurare a vietii sale. De aci se vede lamurit, ca alimentele n starea lor naturala sunt cele mai hranitoare. De aci mai vedem, ca marele prin cipiu al naturii: a produce cele mai mari efecte prin mijloacele cele mai simple si mai mici , se nfatiseaza si n chestiunea hranei, n chipul cel mai vadit Fiecare va putea deci, de acum nainte, de a-se feri de supra-hranire. Bine nteles, ca nu e cu putinta de a hotar ntr-un mod uniform pentru toti oamenii si pentru to ti bolnavii, ce trebuie sa mannce si ct sa mannce, pentru a mpiedica supra-hranirea. Nu se gasesc doi bolnavi, la care mistuirea sa fie cu desavrsire de o potriva, a sa ca niciodata nu se poate hotar de mai nainte cantitatea si forma hranei. Fiecar e trebuie sa-si aleaga singur, ce-i prieste mai bine. E de ajuns sa afle numai d iferitele grade de mistuire ale alimentelor. Nici asupra procesului de mistuire nu ne da scoala medicala moderna un punct sig ur de reazam. Chiar cele mai minunate descoperiri ale chimiei, care si-au luat d rumul lor prin retorte, prin cumpene si prin alte aparate, sunt pentru noua stii nta de vindecare absolut fara nici o nsemnatate. Mistuirea este ea nsasi un act de fermentatie n corp. Prin aceasta fermentatie, mnc arurile ce intra n corpul vietuitor se prefac n alte materii cu totul deosebite. D in ele corpul si nsuseste att ct se 63 poate nsusi. Toate mncarurile, care prin prepararea noastra sunt influentate n ferm entatia lor, sau a caror fermentatie o mpiedicam noi fie prin sarat, zaharisire s au fierbere, ajung mai grele de mistuit, adica pot fi nsusite mai greu de corp. mp iedicate n nsusirea lor de a fermenta, ele au nevoie atunci de mai multa vreme, pe ntru a intra n fermentatia neaparat trebuincioasa mistuirii. Cu alte cuvinte, ele stau n canalul de mistuire mai mult dect ar trebui, de unde se naste n corp o star

e de fermentatie mai urcata si prin urmare o temperatura mai ridicata. Marea cal dura, ce se naste prin aceasta mprejurare nauntrul corpului, ntareste si nnegreste n cele din urma mncarea macinata n mate. Se stie ca mistuirea ncepe deja n gura, o data cu scuipatul, cu care se amesteca mn carea. n urma, mncarurile ajung n stomac, unde amestecate cu zemurile stomacului, s unt framntate cu desavrsire. Cu acest chip ele intra deja n fermentatia care le sch imba cu desavrsire. n mate, aceasta fermentatie creste din ce n ce, prin amestecare a mai departe cu alte zemuri mistuitoare ale stomacului. Aceea ce nu e trebuincios corpului se da iarasi afara prin mat si prin rinichi. Nu rareori observam, ca animalele mistuiesc n scurta vreme o hrana ce ni s-ar par ea cu neputinta de mistuit, oase, pietricele sau bucatele de moloz (cum se gases c de obicei n pipota gainilor). Daca cercetam excrementele acestor animale, nu ga sim nici urma de pietricele sau de oase. n schimb, nsa, observam adeseori la oamen i, ca mncarurile ramn uneori n canalul de mistuire opt zile si mai mult. Asta da pr ilej unei stari de fermentatie neobisnuita. Gazele, ce se dezvolta din aceasta f ermentatie si care n-au ntru nimic de a face cu constructia corpului, sunt mpinse spre piele, prin care ies sub forma de sudoare sau prin alta parte sub forma de vnturi. Aceste vnturi nu trebuie sa le mpiedicam, n nici un caz, daca nu vrem sa adu cem vatamare corpului. Normala e mistuirea atunci cnd excrementele apar ca o masa moale, cafenie deschis a, care, acoperita cu un strat cleios arata si mai lamurit alunecusul feluritelo r zemuri cleioase ale corpului. Excrementele trebuie sa paraseasca corpul n forma crnatului, fara sa murdareasca ctusi de putin corpul. Acest lucru l observam la to ate animalele sanatoase. Tot asa trebuie sa fie si la omul sanatos. Matul sezutu lui este asa de bine construit la capat ca poate da afara excrementele unei mist uiri normale, fara a murdari corpul. Hrtia Klossett (hrtia higienica) este o cucer ire a omenirii suferinde. Oamenii sanatosi n-au nevoie de ea. Pe urma, excrement ele nu trebuie sa aiba niciodata un miros greu, neplacut si respingator. n cazul acesta, trebuie sa se fi petrecut n corp o fermentatie mai mult sau mai putin neo bisnuita. n urma acestor lamuriri, pricepem acea stare, pe care o numim ncuierea stomacului, constipatie; mncarurile macinate ramn uscate si tari n matele uscate si nu pot sa mearga nici ncoace, nici ncolo. Fermentatia nsa, merge nemicsorata nainte. Ea lasa m asa macinata si uscata sa-si schimbe forma si nlesneste o dezvoltare foarte mare de gaze, din care pricina gazele ncep sa umble prin corp. Apasarea dinauntru, ncor darea pricinuita de fermentatie le mpinge afara, catre extremitati si catre piele . Daca cea din urma nu mai functioneaza regulat, materiile straine, sub forma de gaze, nu mai gasesc nici o iesire si ncep sa se aseze sub piele. n sfrsit, pielea functioneaza si mai neregulat. Ea dobndeste o temperatura mai rece ca de obicei. Apoi vasele sanguinare, cele mai fine, sunt att de apasate si astupate cu materii straine, ca sngele sanatos, care singur ncalzeste pielea, nu mai poate ajunge pna la periferia din afara a corpului. De aci urmeaza, ca pielea capata o culoare pa lida. De obicei, pielea capata culoarea asa numita: de cadavru (vezi amanunte asup ra clorozei, la capitolul respectiv), dar asta atrna si de calitatea materiilor s traine si a sngelui. Cantitati mari de materii urinare, n snge, nrosesc pielea, pe cn d ea de obicei si arata starea bolnavicioasa prin culoarea galbena, cafenie sau vn ata. Temperatura de afara mai rece, n opozitie cu caldura dinauntru, ajuta ntarire a materiilor straine adunate sub forma de gaze, care prin apasarea dinauntru si raceala din afara sunt strnse si apasate si umplu astfel partea din afara a corpu lui. Astfel, se naste acea stare, care schimba formele corpului, si pe care noi o numim ncarcarea cu materii straine. Gradul ei se poate cunoaste numai prin noua mea diagnoza, adica prin stiinta expresiunii figurii. n acelasi fel se nasc toat e durerile de cap, de ochi, de urechi, bolile de creier, bolile mintii si altele . Prin cunoasterea acestui fapt sigur se dezleaga deodata o grea problema n trata rea omenirii suferinde si cu ea se dovedeste zadarnicia si neputinta acelei dire ctiuni medicale, care, n vindecarea bolilor se ntemeiaza numai pe tratamentul loca l. Daca pielea functioneaza nca bine si daca materiile straine, ce se gramadesc s pre ea, pot fi nca date afara, nemistuirea poate fi nca multa vreme ndurata. E vrednic de remarcat aceea ce lumea ntelege astazi prin mistuirea normala. Adese ori ne e dat sa auzim: mistuirea mea e ct se poate de buna, pot sa mannc attea musch

iuri, pot sa beau attea 64 pahare cu vin, fara ca mistuirea sa se turbure ctusi de putin. Toate mi plac de mi nune, am o pofta de mncare zdravana . Toate astea pot fi adevarate, dar tot n felul asta auzi pe unul spunnd, ca fumatul a zece tigari pe zi nu-l vatama, ca-i priesc de minune. Tot asa se ntmpla si cu celelalte pofte pomenite mai sus. Tutunul este si ramne o otrava pentru corp, orict de mult acesta ar ndura nicotina. La nceput, s tomacul sanatos se revolteaza ntotdeauna mpotriva fumatului. Abia mai trziu, dupa c e printr-o maltratare zilnica s-a slabit si s-a molesit, nu se mai mpotriveste fu matului. Corpul caznit nencetat, cu alungarea nicotinei, e vatamat, bine nteles, n mistuirea lui normala. Tot asa e si cu mncarea si cu beutura. Un stomac cu desavrs ire sanatos nu ndura cea mai mica hrana nepotrivita. Prin rgire, ngreunare, arsura n gt, si altele, ne arata, ca i se pretinde prea mult. Un stomac mai slabit, ndura n aparenta tot, adica nu mai are putere de a se mpotrivi unei hrane nepriincioase. Cu alte cuvinte, el si-a pierdut simtul natural, instinctul natural. n sfrsit mncar urile parasesc corpul fara sa fie mistuite ndeajuns si fara ca corpul sa traga vr eun folos din ele. Gradul de hranire al feluritelor alimente se poate dovedi numai si numai dupa pl acerea de mistuire a stomacului si dupa felul cum sunt nsusite de corp, iar nu du pa materiile hranitoare ce contin. Pinea de Graham, poame crude, legume si prajit uri de faina, preparate numai cu apa, fara grasime, zahar si sare, cuprind, dupa cum se stie, mult mai multe materii hranitoare si mai asimilabile pentru corp d ect cel mai bun vin, cea mai scumpa carne, oua sau brnza. Aceste din urma alimente sunt alcatuite, dupa analizele chimice, din aceleasi materii, din care se compu ne, n aparenta, corpul omenesc. Dar pot oare chimistii nostri, cu mijloacele lor n ca nendestulatoare, sa masoare si sa taxeze puterea de asimilare a organelor noas tre de mistuire, sau pot ei sa hotarasca gradul de mistuire al fiecarui aliment pentru corpul fiecaruia din noi? Sunt ei mai ales n stare, asa cum sunt, lipsiti de orice mijloace de observare, sa-si nchipuiasca actul de fermentatie al mistuir ii, ntr-un corp viu si sanatos? Corpul omenesc e n stare sa-si fabrice singur, din alimentele cele mai simple, cu m sunt cerealele, toate acele materii pe care chimia le priveste ca neaparat tre buincioase pentru constructia lui. Se poate spune, cu drept cuvnt, ca atta vreme ct mistuirea e normala, corpul are si el nauntrul lui o ntreaga grupa de ramuri de f abricatie, pentru prefacerea produselor sale de mistuire, precum o fabrica de ot et, o fabrica de alcool, o fabrica de zahar, o fabrica de materii colorate, si a ltele, si toate ntr-un mod asa de perfect ca nicaieri aiurea. Stim, de pilda, cum grauntele de cereale, pe care le mncam n pinea de Graham, dupa ce sunt nmuiate de s cuipat si mestecate, se acresc imediat, pe data ce ajung n stomac. Prin procesul mistuirii, alcoolul, zaharul si asa mai departe, se prefac, producnd toate materi ile hranitore trebuincioase corpului, dar care nu pot fi adevarate si asimilabil e pentru corp, dect numai atunci, cnd acesta si le fabrica singur, prin grauntele de cereale. Acele parti ale grauntelui care nu pot fi nsusite de corp, sunt date afara ntr-o forma si ntr-o culoare hotarta. Desi multi nu vor sa creada dovezile, pe care le aduc eu, totusi, numarul din ce n ce mai mare al bolilor, nu pledeaza n favorul progresului stiintei medicale. Ac easta ne da si masura pentru dreapta judecare a scolii medicale. Cti nu s-au lasa t sa fie nselati de nvataturile false ale scolii medicale, cti n-au calcat, n buna l or credinta, legile naturii? Calcarea acestor legi e nsa pedepsita! Urmarea natur ala e boala si suferinta de tot felul. Nu pot sa nu atrag atentia cititorilor asupra unui fragment dintr-o scrisoare, p e care am primit-o dintr-o tara departata, din Honolulu, de la un misionar entuz iast. Iata ce-mi scrie el, cuvnt cu cuvnt: nainte de a face cunostinta Albilor, indi genii se hraneau numai cu Poi (mncare nationala din Honolulu, radacina de Taro, c are e foarte hranitoare, amestecata cu apa si facuta terci), apoi cu banane si a lte fructe si luau ca bautura numai apa curata. Ei traiau, asadar, potrivit cu n atura si erau adevarati uriasi, plini de putere si de sanatate. Atunci (asa cont inua el n scrisoarea sa), venira Albii n tara si nvatara pe indigeni, ca numai carn ea da putere si numai bauturile alcoolice, mai ales rachiul, ntaresc corpul. Nu t recu mult si cea dinti vita fu taiata, iar vnzarea rachiului si raspndi binefacerile e

i. n tabela istorica Havaieza se pomeneste chiar care era capetenia Havaieza, car e la 18 Mai 1819 s-a despartit pe fata de felul de viata de mai nainte. n cele din urma mncarea de porc a ajuns mncare nationala si rachiul, bautura nationala, dar cu ce urmari! Cei mai multi indigeni (Ka-naki) sufera de spuzeala de piele precu m si de astma si chiar bolile de sex s-au raspndit foarte mult printre ei, au pre dispozitii catre lepra, care deja a secerat multi pna acum . Vedem asadar, cum indigenii s-au mbolnavit o data cu schimbarea felului de viata, pe care le-o adusese civilizatia, att de mult laudata. Si acesta e un punct, car e ramne un semn de ntrebare, fata cu teoriile de hranire ale scolii medicale moder ne. Clima calduroasa a tarilor tropicale a priit foarte mult bolii, care a ajuns numaidect acuta, pe cnd n clima noastra rece ea se iveste mai ncet, dar cronica. 65 Reproduc aici o conferinta a domnului E. Hering, presedintele societatii vegetar ienilor din Lipsca, conferinta n care acest orator aduce aceasta dovada ntr-un chi p remarcabil. Prin doua organe introducem noi materiile n corpul nostru: prin plamni si prin sto mac52. Natura aseaza o sentinela naintea fiecarui din aceste organe, nasul pentru plamni, limba pentru stomac. Din nenorocire, experienta ne dovedeste, ca aceste sentinele pot fi nselate. Fara ndoiala, aerul de munte e cea mai buna hrana pentru plamnii nostri si mirosul nostru e cu desavrsire multumit cnd respiram acest aer. Acela care se misca totdeauna n acest aer curat, nu poate ramne nici o data ceasur i ntregi ntr-o odaie plina de fum, caci mirosul sau l previne la fiece respirare. D ar daca sederea ntr-un asemenea loc se prelungeste, mirosul se slabeste din ce n c e mai mult si sfrseste prin a nu se mai mpotrivi. Mirosul se obisnuieste asa de mu lt cu fumul, nct ajunge sa-i placa. El se strica, si-i trebuie ctava vreme, pentru a se dezbara de poftele lui ispititoare. Dar fiindca noi respiram de 16 20 ori pe minut, urmarile suparatoare ale introdu cerii directe a materiilor straine se simt foarte repede si judecata trebuie num aidect sa intervie, cnd mirosul ne tradeaza. Lucrul sta si mai rau cu limba, pe care din nenorocire avem obiceiul sa o corupe m nca din copilarie si de care nu mai suntem siguri la urma. Stim cu totii, cum s e poate strica gustul prin obiceiurile noastre. Totusi e de multa nsemnatate de a nu introduce n corp dect o hrana potrivita, caci orice aliment mpotriva naturii cu prinde materii, care nu trebuie sa intre n corp si aduce germenii bine cunoscuti ai tuturor bolilor. Regimul potrivit cu natura formeaza deci una din partile ese ntiale ale noii stiinte de vindecare, fara doctorii si fara operatii. Sa studiem deci aceasta chestiune: Care e dieta potrivita naturii? De vreme ce nu ne mai ncredem n limba noastra si n mirosul nostru, trebuie sa dobndi m o siguranta n aceasta privinta, prin ajutorul observatiilor si concluziilor exa cte. Aceasta chestiune, n toata ntinderea ei, tine de stiintele naturale si o putem dez lega numai prin metoda de inductie, singura admisa de stiintele naturale, adica prin judecata de la un lucru particular la altul general. Pentru asta se cere sa ndeplinim trei conditii principale: 1.sa adunam observatii, 2.sa tragem din ele concluzii, 3.sa facem ncercari. Domeniul de observatie este enorm si nimeni nu poate sa-l studieze n toate partil e lui. Ne vom multumi deci, cu cteva excursiuni, asa cum am face, de pilda, sa cu noastem flora Germaniei. Domeniul n chestiune, pentru dovedirea unei forme oarecare a hranirii, este asa d e vast ca trebuie sa ne restrngem, pe ct e cu putinta, nca de la nceput, altfel ar t rebui sa ne ocupam cu modul de hranire al tuturor fiintelor organice. Pentru a t rage concluzii si pentru a dobndi dovezi convingatoare, ne va fi de ajuns sa ne o cupam mai ales, de lumea animalelor superioare, care ne intereseaza mai de aproa pe. mi nchipuiesc ca, sunt cunoscute toate principiile, asupra caror suntem deja nt elesi si care reies limpede din experienta sau care sunt dovedite n chip sigur. C ea dinti privire aruncata asupra fiintelor vietuitoare, ne arata ca ele trebuie n eaparat sa se hraneasca, dar ca sunt marginite n alegerea hranei. Planta, care cr este pe pamntul sarat de pe malul marii, se ofileste si piere nauntrul tarii, plan

ta care creste si se dezvolta pe un pamnt uscat si nisipos, se usuca n pamntul din gradina, planta, care creste n pamntul bogat n huma, se usuca ntr-un pamnt nisipos. Gasim acelasi fenomen, foarte batator la ochi, n regnul animal. Animalele se pot clasa chiar dupa modul lor de hranire. Orice om stie sa mparta mamiferele n carniv ore si n ierbivore. Dar aceasta mpartire e asa de superficiala, ca nu ne poate mul tumi. Privind lucrul mai de aproape, vedem numaidect, ca trebuie sa despartim ins ectivorele, de carnivorele propriu zise si ca ierbivorele se mpart n ierbivore pro priu zise, si n frugivore. Gasim apoi printre ele un mic numar de omnivore. Obser vatia trebuie sa se ntinda n diferite clase, asupra organelor care slujesc la hran ire. Aceste organe arata felul de hranire n chip asa de sigur, ca se poate cunoas te chiar dupa scheletul animalului. Vom studia mai nti dintii, canalul mistuitor, organele simturilor, care crmuiesc animalul n hranirea sa si n sfrsit hranirea prasi lei. Vom ntreprinde deci aceste patru excursiuni n domeniul deja ngradit si vom ala tura observatiunile noastre. Sunt trei feluri de dinti: cinestii, taietorii si maselarii. 52 Introducerea materiilor prin vaccinarea lichidelor este cu desavrsire mpotriva naturii, de aceea are mai ntotdeauna urmari suparatoare 66 Dintii taietori (incisivi) ai animalelor salbatice sunt foarte putin dezvoltati si nu slujesc aproape la nimic, pe cnd cinestii sunt foarte lungi. Ei ntrec cu mult ceilalti dinti si le trebuie un loc special, n rndul dintilor opusi, pentru a ncap ea. Ei sunt ascutiti, netezi si putini adusi. Ei nu sunt buni de mestecat, dar s lujesc foarte mult, pentru a apuca si a tine prada. La animalele salbatice i cuno si vedem ca animalele se slujesc de ei tocmai astem sub numele de dinti de prada pentru scopul asta. Dar, pentru a macina carnea, ele se slujesc de maselari, ca re sunt toti ascutiti. Vrfurile lor nu se ntlnesc deloc, dar sunt asezati foarte ap roape unul de altui, asa ca nu sunt despartiti dect prin fibrele muschiulare. Mis carea laterala a falcilor de jos ar fi suparatoare si de aceea nici nu e cu puti nta la animalele feroce. De aci urmeaza, ca nu pot executa miscarea de mestecare si putem vedea zilnic, ce greu le e cinilor sa farme bucatelele de pine, pe care l e nghit aproape fara a le mesteca. La ierbivore, dintii taietori sunt foarte dezvoltati. Ei le slujesc sa taie iarb a si plantele. Cinestii sunt de obicei stricati si uneori dezvoltati pentru a slu ji de arme, ca la elefanti. Maselarii sunt lati n partea de sus si smaltuiti numa i de o parte. Ei sunt foarte potriviti pentru zdrobirea si macinarea alimentelor . Nu sunt multe frugivore, cele mai nsemnate pentru noi sunt maimutele, a caror con formatie se apropie de aceea a omului. Dantura cea mai uniforma o gasim, la frug ivore. Dintii au aproape aceeasi naltime, numai cinestii ntrec putin pe ceilalti, d ar totusi prea putin pentru a sluji la aceeasi ntrebuintare ca la animalele salba tice. Ei au forma conica, dar trunchiata sus, asa ca nu pot sa slujeasca de prad a. Ei sunt fara ndoiala, destinati pentru o mare munca si se stie ca maimutele fa c gimnastica uimitoare cu acesti dinti. Maselarii acestor animale sunt acoperiti n partea de sus, cu dungi smaltuite si fiindca falca de jos se poate misca foart e mult ntr-o parte si ntr-alta, activitatea dintilor se aseamana cu aceea a macina tului. E de multa nsemnatate de a observa ca nici un maselar nu e ascutit n partea de sus si ca nici unul, prin urmare, nu e potrivit pentru mestecarea carnii. As ta e cu att mai vrednic de observat, cu ct omnivorele, n rndul carora nu pot fi trec uti cu adevarat dect ursii, au maselari ascutiti si maselari lati. Omnivorele ca si animalele salbatice au dintii cinesti ncovoiati, fara de care n-ar putea apuca hrana lor animala, dar dintii lor taietori se aseamana cu aceia ai frugivorelor. Cu care din aceste danturi se aseamana dantura omului? Se poate vedea numaidect s i fara osteneala, ca ea se potriveste cu aceea a frugivorelor. Dintii cinesti ai omului nu ating nici o data naltimea dintilor cinesti ai frugivorelor si ntrec foar te putin sau deloc ceilalti dar asta nu e o deosebire esentiala. Adeseori s-a tr as ncheiere din singura aflare a dintilor cinesti, ca si omul e facut pentru hrana animala, dar aceasta ncheiere n-ar fi dreapta dect daca dintii cinesti ai omului a r putea sa ndeplineasca acelasi scop ca ai animalelor salbatice si daca am avea c el putin, ca ursii, ctiva maselari potriviti pentru spintecarea carnii. Iata ncheierile ce trebuie sa tragem, din observatiunile noastre:

1-iu dantura omului nu se aseamana deloc cu aceea a carnivorelor, prin urmare om ul nu e carnivor; 2-lea dantura omului nu se potriveste cu aceea a ierbivorelor, prin urmare omul nu e ierbivor; 3-lea dantura omului nu se potriveste cu aceea a omnivorelor, prin urmare nu e o mnivor; 4-lea dantura omului se aseamana aproape cu desavrsire cu aceea a frugivorelor, c are se apropie de om, prin urmare omul este frugivor. Concluzia falsa pomenita mai sus, se trage adeseori si sub forma urmatoare: Dupa dantura lui, omul nu e nici carnivor nici erbivor, el tine linia de mijloc, deci e si carnivor si ierbivor . Nici nu merita sa ne dam osteneala cu aceasta ncheiere , caci ea cade naintea logicei. Notiunea de: linie de mijloc e foarte generala si n ehotarta, pentru a fi ntrebuintata ntr-o demonstratie stiintifica; nu ne putem face o idee hotarta de aceasta notiune, dect n matematica. Sa facem acuma a doua excursiune n bogatul nostru domeniu de observatii si sa ndre ptam atentiunea noastra asupra canalului mistuitor al animalelor. Animalele salb atice au stomacul mic si aproape rotund; canalul lor intestinal e de 3 5 ori mai l ung dect corpul lor, socotind lungimea corpului de la deschizatura gurii si pna la locul unde ncepe coada. Ierbivorele, mai ales cele rumegatoare, au stomacul foar te ntins si compus: canalul intestinal, e de 20 28 de ori mai lung dect corpul. St omacul frugivorelor este putin mai larg dect acela al carnivorelor si are un apen dice care se poate numi un al doilea stomac. Canalul intestinal al frugivorelor e de 10 12 ori mai lung dect corpul. n lucrarile anatomice ntlnim adeseori parerea c a matul omului e de 3 - 5 ori mai lung dect corpul si ca prin urmare, e facut mai ales pentru hrana animala. Asta ar nsemna sa nvinovatim natura de o contradictie grosolana, fiindca a facut pe om omnivor, judecnd dupa dinti si dupa parerea gene rala si apoi carnivor, judecnd dupa conformatia canalului sau mistuitor. Dar acea sta contrazicere aparenta se lamureste n chipul cel mai sigur. S-a socotit lungim ea corpului omului, distanta ntre vrful canalului si vrful picioarelor, dar nu s-a tinut n seama ca pentru a fi drept n toate cazurile de comparatii, trebuia sa se 67 masoare numai distanta ntre deschizatura gurii si locul unde sfrseste sira spinari i. ncheierea anatomistilor este deci o ncheiere falsa. Lungimea canalului intestin al al omului este de 5 8 metri, 50 centimetri, dupa marimea insului, iar distant a ntre deschizatura gurii si extremitatea sirei spinarii este de 50 80 centimetri , asa ca mpartind, gasim canalul intestinal aproape de zece ori mai lung dect corp ul. Asa ca, pentru a doua oara, ajungem la ncheierea ca omul e un frugivor. Sa facem acum a treia excursiune si sa studiem simturile, care ne ndreapta spre a limentele noastre. Animalele sunt crmuite n hranirea lor mai ales de miros si de v az, care ntarta n ele dorinta de hrana. Daca animalul salbatec gaseste urma vreunui vnat, ochii lui scnteiaza, i ia urma, apuca prada dintr-o saritura ndrazneata si li nge cu lacomie sngele care tsneste, toate astea l multumesc, fara ndoiala; ierbivoru l trece linistit pe lnga celelalte creaturi si daca mprejurari extraordinare l sile sc sa atace o alta creatura, nu e nici o data ntartat de mirosul lui ca sa mannce c arne si nici nu atinge hrana lui, cnd e patata de snge. Mirosul si vazul l ndreapta spre plante si spre iarba, care se potrivesc cu gustul lui. Observam cu desavrsir e acelasi lucru la frugivore, care sunt ndreptate de simturile lor catre fructele copacilor sau ale cmpurilor. Cum se poarta simturile omului? Mirosul si vazul nostru ne poftesc vreodata sa o morm un bou? Copilul, care n-a auzit nici odata de taierea vitelor, dar care a mnc at deja carne, se gndeste el vreodata, vaznd un bou gras: Ce mai bucata pentru mine ? . Numai stabilind n spiritul nostru sau n mintea noastra o mpreunare de idei ntre an imalele vietuitoare si friptura ce ni se aduce la masa, putem avea asemenea gndur i, dar natura nu le-a pus n mintea noastra. Simturile noastre au adevarata groaza de taierea vitelor si carnea proaspata nu place nici gustului, nici vazului. De ce se zidesc ntotdeauna abatoarele afara di n oras? De ce e oprit n multe orase de a transporta carnea n carute descoperite? P oate fi numita carnea o hrana potrivita naturii, daca vazul si mirosul nostru au groaza de ea? nainte de a o mnca, trebuie sa o facem placuta mirosului si chiar g ustului, preparnd-o n felurite chipuri, afara numai daca simturile nu sunt prea mu

lt stricate. Mirosul fructelor e dimpotriva foarte placut si nu e numai o ntmplare , ca raportorii expozitiilor de fructe si exprima regulat senzatia lor, prin acea sta fraza stereotipa: ti lasa gura apa, la vederea acestor fructe! . Pot adauga aici , ca cerealele au si ele un miros placut, desi slab, si ca sunt bune chiar crude . Toata producerea si preparatia lor n-are nimic respingator si nu degeaba s-a n umit fericit omul de cmp. Asa tragem a treia ncheiere, ca omul prin natura lui e far a ndoiala frugivor. Daca n a patra noastra excursiune avem n vedere masurile, pe care le-a luat natura pentru conservarea speciei, observatiile sunt cu mult mai grele. Toate creaturi le primesc, odata cu intrarea lor n viata, o hrana, care nlesneste grabnica lor de zvoltare. Laptele mamei este, fara ndoiala, singurul aliment natural, pentru copi lul care se naste. Dar, observam ca foarte multe mame nu pot sa-si mplineasca dat oriile lor cele mai sfinte, fiindca organismul lor nu mai e n stare de a produce hrana copilului. Asta e foarte rau, fiindca copiii pierd, nca din primele lor zil e, adevarata masura a impresiunii simturilor, caci hrana artificiala nu poate sa nlocuiasca niciodata cu desavrsire hrana naturala. Observatiunile noastre ne arat a, ca femeile avute, care se hranesc mai ales cu carne, sufar mai adeseori de ac easta lipsa de hrana naturala si de aceea sunt de multe ori nevoite sa ia doici de la tara, unde se mannca foarte putina carne. De obicei, aceste doici mannca atu nci din masa familiei si ele pierd adeseori dupa cta-va vreme conditiile trebuinc ioase pentru a nlocui pe mama copilului. Pe vapoare se da mamelor, care alapteaza copiii lor, crema de ovaz, caci ttele lor s-ar ntari, daca ar mnca hrana animala, ce se obisnuieste pe vapor. Din aceste observatiuni putem trage ncheierea, ca, carnea nu ajuta dect foarte put in sau chiar deloc, pentru producerea laptelui mamei53. n felul acesta ajungem pe ntru a patra oara, la ncheierea ca omul e lasat de natura sa se hraneasca cu fruc te. Daca ncheierea noastra e dreapta, urmeaza neaparat, ca cei mai multi oameni s-au departat mai mult sau mai putin de hrana lor naturala. Creaturile s-au departat de hrana lor naturala! Asta pare aproape monstruos si cere nca o confirmare. E cu putinta ca alte creaturi sa se abata tot astfel de la hrana lor naturala si car e sunt urmarile? Trebuie sa rezolvam aceasta chestie intermediara, nainte de a ur ma drumul nostru. Stim bine ca pisicile si cinii se obisnuiesc cu hrana vegetala, dar mai putem da exemple de animale, care se obisnuiesc cu hrana animala. Am avut prilejul de a o bserva un caz foarte interesant: o 53 Prin asta nu vrem sa pretindem ca orice mama vegetariana poate alapta copilul ei: pentru asta trebuie un anume grad de sanatate, ce nu se poate capata de azi pe mine. 68 familie crescuse o tnara caprioara, care se mprietenise numaidect cu cinele de casa. Caprioara vedea adeseori pe cine, lipaind supa lui grasa si ncerca ndata sa-i tie tovarasie. La nceput ntorcea cu dezgust capul, ori de cte ori baga limba n supa, dar tot ncercnd, se deprinse, si dupa cteva saptamni, lipaia cu placere supa tovarasulu i ei. Dupa cteva alte saptamni putea deja sa mannce carne si n cele din urma i placea carnea mai mult dect hrana ei naturala. Urmarile nu ntrziara de a se arata, caprio ara cazu bolnava si muri nainte de a atinge vrsta de un an. Voi adauga ca aceasta caprioara nu era tinuta nchisa si ca putea sa umble prin gradina si prin padure. Stim iarasi ca maimutele n captivitate se obisnuiesc usor cu hrana animala, dar c a mor de oftica, de obicei dupa un an sau doi. Aceasta se atribuie de obicei cli mei, dar, deoarece celelalte animale ale tarilor tropicale se aclimatizeaza foar te usor la noi, putem admite ca numai hrana mpotriva naturii este cea dinti pricin a a acestei morti nainte de vreme, aceea ce s-a dovedit prin ncercarile cele mai r ecente. E lucru deci sigur, ca animalele pot sa se abata de la hrana lor naturala, si pa rerea ca o mare parte a omenirii a renuntat si ea la hrana ei naturala, cstiga mu lt n probabilitate. Dar daca e asa, urmarile trebuie sa fie vazute si pentru noi si trebuie sa se iveasca sau sa se fi ivit deja boli din pricina asta. Daca ntrebam pe oameni sa ne spuna, n constiinta lor, cti dintre ei n-au avut nicio data nevoie de un doctor, cred ca n-o sa gasim dect un numar foarte mic. Si, cti s

unt care mor de batrnete? Cazurile sunt asa de rare, ca jurnalele se grabesc ntotd eauna sa le anunte. ntr-adevar se gasesc foarte putini oameni, care sa n-aiba del oc materii straine n corpul lor. n general populatia de la tara, mai mult frugivor a, dar netraind nca ntr-un fel cu totul potrivit naturii, e mult mai fericita n ace asta privinta; daca aerul curat joaca un mare rol, hrana nsa joaca rolul de capet enie. Fara ndoiala, ca reaua stare sanitara a omului atrna si de alte conditii, da r putem recunoaste ca hrana este cea dinti conditie printr-un exemplu luat din lu mea animalelor. Animalele din grajduri traiesc n conditiile higienice cele mai de testabile, ce se pot nchipui. Ele sunt nevoite sa respire necontenit gazele, ce s e ridica din excrementele lor si sunt mpiedicate mai ntotdeauna de a se misca n lib ertate. Trebuie neaparat ca ele sa fie bolnave si se poate spune ca vita taiata nu e niciodata cu desavrsire sanatoasa; dar, cu toate aceste conditii higienice d etestabile, nu sunt attea boli printre aceste animale, cte sunt printre oameni, de si acestia se pot ngriji cu mult mai bine, n toate privintele. Pricina de capeteni e este deci, hrana. Am ajuns n sfrsit, la ultima ncheiere, aceea de a dovedi prin experiente soliditate a concluziilor noastre. Sunt mai ales doua obiectiuni a caror valoare trebuie sa o studiem, n acelasi timp. Cea dinti este ca omul, a carui organizatie este super ioara, nu trebuie sa fie supus acelorasi conditii ca celelalte creaturi, care-i sunt inferioare, si a doua obiectie este ca printr-o ndelungata ntrebuintare a hra nei animale, corpul s-a adaptat acestei hrane, aproape n ntelesul teoriei lui Darw in. Aceasta a doua obiectie se submparte n doua afirmari: mai nti, ca genul omenesc a trecut deja prin acest proces de adaptare si apoi ca adultii, cel putin, n-ar putea sa se abata fara primejdie. Toate aceste chestiuni nu pot fi limpezite dect prin experiente si anume prin exp eriente facute asupra copiilor si asupra adultilor. Dar asemenea, ncercari au fos t deja facute n mare numar si va voi nfatisa n linii generale rezultatele. Copiii u nei mari serii de familii au fost hraniti fara carne si ntotdeauna mi-am facut o datorie de a observa dezvoltarea acestor copii. Pot afirma n constiinta, ca acest e ncercari au dat rezultate cu desavrsire favorabile regimului vegetarian. Acesti copii se dezvolta minunat de bine la fizic si la moral, aproape fara exceptie, d ezvoltarea morala e minunata din punctul de vedere al inteligentei, al vointei s i al inimii. Asta ma ndeamna sa mai adaug cteva cuvinte asupra educarii morale. Aceasta chestiu ne e ntr-adevar plina de actualitate si zilnic se aud plngeri asupra imoralitatii tinerimii. Dar, care e principalul dusman al moralei? ntrebati pe preotii tuturor religiilor, pe toti filozofii si pe toti moralistii. Raspunsul e acelasi: Patimi le senzuale . S-a dat multa osteneala pentru a le nabusi, dar s-au ntrebuintat multa vreme mijloace mpotriva naturii, cum ar fi posturile exagerate, sechestrarea n ma nastiri si altele, dar toate astea fara succes ndestulator. Pedagogul trebuie sa lucreze ca si generalul, care biruieste mai repede si mai sigur dusmanul, mpiedicn du-l de a-si aseza armata n ordine de bataie. ndata ce pedagogul izbuteste sa mpied ice dezvoltarea patimilor senzuale, a nlaturat deja dusmanul principal al moralei . Un puternic mijloc, pentru acest sfrsit, este o hrana neexcitanta, sau vegetari ana. Experientele au dovedit adevarul acestor afirmari si faptul acesta e asa de nsemnat, ca nu se poate starui ndestul asupra lui. 69 Potolirea patimilor senzuale si linistea sufleteasca care izvorasc de aci, sunt temelia sigura a unei minunate culturi intelectuale. Orice psiholog stie, ca mul tumirea e, fara ndoiala, cea mai priincioasa pentru munca intelectuala, pentru li mpezimea mintii si a judecatei. Ori, aceasta stare nu poate fi adusa n nici un fe l asa de bine, ca prin hranirea vegetariana. Cu toata placerea ce as avea de a urma nainte cu aceste cugetari, trebuie sa ma o presc pentru a nu abuza prea mult de atentia dumneavoastra. Trebuie sa aruncam nc a o privire asupra experientelor facute la adulti. Sunt foarte multi dintre aces tia si chiar noi acestia, reprezentantii regimului potrivit cu natura, suntem su biectele acestor experiente. Rezultatele dobndite de noi le exprimam ct se poate d e lamurit, ramnnd credinciosi partizani ai acestui regim. Nu trebuie sa pierdem di n vedere, n acelasi timp, ca cei mai multi vegetarieni n-au mbratisat acest sistem dect siliti de boli grele. Dar, daca acesti vegetarieni sunt fericiti de a-si fi

recstigat sanatatea lor prin acest regim, nu se poate cere ca ei sa poata fi san atatea n picioare, multi izbutesc, altii nsa nu. Daca un Teodor Hahn, a fost pe ma rginea mormntului, pe cnd era de 29 de ani si doctorii i declarasera ca orice vinde care era cu neputinta si daca el s-a ntremat destul de bine printr-un regim potri vit cu natura si a putut trai nca 30 de ani, experienta a dovedit, desigur, foloa sele acestui regim. Esti foarte ciudat impresionat cnd adversarii ti striga atunci cu un glas triumfator: Uite, n-a trait dect 59 de ani! . n mica sa brosura ntitulata: Lucruri vechi si noi asupra regimului vegetarian , Alfred von Seefeld a adunat un mare numar de cazuri interesante, n care doctorii nevegetarieni si prin urmare ne partizani ai sistemului, au vindecat si vindeca bolile prin regimul vegetarian. Noua stiinta de vindecare, fara doctorii si fara operatii, a gasit ca hrana neex citanta si potrivita naturii e absolut trebuincioasa pentru orice vindecare radi cala. Experienta a dovedit nencetat ca succesele sunt totdeauna mai grabnice, cnd bolnavul urmeaza regimul neexcitant cel mai riguros. Toti aceia, care nu se pot hotar sa renunte la fierturi si la spirtoase, obtin succese cu mult mai ncet, pent ru ca introduc mereu noi materii straine n corp, pe care trebuie sa le dea afara din nou. Aceste persoane nu se vor scapa niciodata de predispozitia lor catre bo ala. Persoanele aproape sanatoase sunt mai curnd n stare de a ncarca corpul lor cu aceas ta munca, cu toate ca asta nu e niciodata n folosul lor, dar aceia care voiesc sa ajunga sanatosi au nevoie de toata puterea lor de viata pentru a da afara mater iile morbide. Hrana mixta, ce se obisnuieste n zilele noastre, ne explica de altminteri, de ce bolile si infirmitatile se ivesc pretutindeni. Dar acum, o sa ma ntrebati cu mai multa staruinta: Ce trebuie sa mncam, ce trebuie sa bem? . n ce priveste bautura trebuie sa revenim la domeniile noastre de observat ii. Nu exista nici o alta fiinta ca omul, care sa caute prin instinct un alt lic hid dect apa, pentru a-si potoli setea. E de observat ca animalele beau mai bucur os ntotdeauna apa curgatore a rurilor si a praielor dect apa izvoarelor sau apa care izvoraste din stnci; si, ntr-adevar, apa care a fost expusa la soare si care curg e pe pietricele e mai buna dect apa proaspata de izvor. Animalele care mannca o hr ana apoasa, beau de altminteri foarte putin, si nsusi omul are rareori sete cnd se hraneste cu fructe; dar, cnd are nevoie de baut, tot apa e si pentru el singura bautura cu adevarat potrivita naturii. Apele amestecate cu siropuri de fructe l i nvita sa bea mai mult dect trebuie, cel putin atunci cnd sunt foarte zaharisite. C ine vrea, deci, sa se vindece, trebuie sa se margineasca numai si numai la bautu ra ce ne-a fost harazita de natura si sa nu-si potoleasca setea dect cu apa. Dar, ce trebuie sa mncam? Natura ne-a indicat fructele, deci, aceasta hrana e pot rivita cu natura. Toate fructele arborilor, toate cerealele, toate boabele si to ate legumele, care nu dezgusteaza nici vederea, nici gustul nostru, dar care, di mpotriva, magulesc aceste simturi, pot sa ne slujeasca de hrana. Aceste produse ale naturii le gasim n cantitate ndestulatoare n toate tinuturile si n toate zonele, cel mult daca lipsesc n regiunile de gheata. Dar aceste regiuni nu sunt deloc la sate pentru a fi locuite de oameni, de aceea locuitorii acestor regiuni sunt deg enerati la fizic si la moral. Aceste daruri ale naturii trebuie sa le mncam n starea lor naturala, pe ct e cu put inta, lucru ce nu putem face ntotdeauna, din cauza numeroaselor degenerari (mai a les a dintilor) la care am fost supusi. Dar, trebuie sa ne ferim, pe ct e cu puti nta, de toate suplimentele si de toate extractele artificiale, caci orice hrana concentrata e mpotriva naturii, deoarece natura nu ne-o arata nicaieri. Trebuie d e asemenea, sa ne ferim de sosurile picante si chiar de zahar si de sare, pe ct e cu putinta. Fierberea alimentelor se face astazi, mai ntotdeauna n mod gresit. Se arunca de ob icei apa, care a servit la fiertul legumelor si care cuprinde o mare cantitate d e materii hranitoare si apoi se mannca legumele care au pierdut taria lor princip ala. Acesta e un procedeu cu desavrsire gresit 70 Trebuie sa fierbem legumele cu ct se poate mai putina apa, sau ntr-o oala cu aburi , lasnd nauntru toata apa cu care a fiert. Puteti gasi toate mncarurile acestei die te n cartile de bucatarie vegetariana.

Dar, ar fi o greseala de a crede ca fiecare din alimentele, care sunt n aceste ca rti, pot fi recomandate bolnavilor. Acela care are o mna bolnava nu poate lucra n chip normal, tot astfel, stomacul bolnav nu poate sa mistuiasca n chip normal. Ne arata el nsusi ce poate face. ndata ce se ivesc rgieli, ngreunari, vnturi, acrimi sau o neregularitate oarecare, e semn ca bolnavul a mncat prea mult sau a mncat ceva care nu trebuia sa mannce. Bolnavul va gasi numaidect aceea ce-i face bine, daca s e observa cu de-amanuntul. Daca o mesteca bine, pinea de gru uruit va fi pentru el , la nceput, tot ce poate fi mai bun, daca nu o va mai putea suporta, va putea sa mannce chiar cu multa nlesnire gru uruit, caci el nu se poate nghiti dect atunci cnd e nmuiat cu desavrsire de scuipat, asa ca bolnavul nu se poate teme, ca va mnca pre a mult. Chibzuiala n mncare este de cea mai mare nsemnatate pentru bolnavi, dupa al egerea alimentelor potrivite. Hrana cea mai potrivita e vatamatoare, daca se mann ca mai mult dect trebuie!! Vom nsira aci ca aliment pentru bolnavi arpacasul de ovaz, pe ct se poate neprepar at, sau preparat foarte ngrosat, cu ct mai putina sare si lapte proaspat nefiert. De altminteri, laptele nu trebuie sa se ia dect proaspat, iar nu fiert. Dar, treb uie sa ne ncredintam mai nti ca n-are miros respingator, ca nu e rau la gust si ca nu pricinuieste neplaceri. Daca are aceste defecte, nu e bun pentru hranire. Sa nu se creada, ca laptele se face mai bun prin fierbere. Laptele fiert e cu mult mai greu de mistuit, caci fermenteaza mai cu greu si materiile nesanatoase nu su nt nimicite prin fierbere, ci ele ramn dimpotriva n lapte ca si mai nainte. Laptele fiert nu ajuta dect foarte putin la hranire si cel mult ngrasa pe om, dar el nu p oate ntari bolnavul. Se pot mnca fructe proaspete dupa masa. Pentru a varia putin hrana, cu toate ca asta nu e de trebuinta, vom nsira: orezul, arpacasul, grisul, etc., care se pot prepara mai bine, adaugnd legume verzi, conopide, anghinare sau fructe uscate n cuptor, care le da un gust placut. Omul sanatos, sau aproape san atos, poate alege multe alimente si se va ncredinta de asta frunzarind chiar si d oar una din cartile de bucatarie vegetariana. Dar, pentru a nlatura orice nentelegere, va voi mai reaminti ca cei greu bolnavi s i, mai ales cei care mistuiesc cu greu, nu trebuie sa mannce dect hrana cea mai si mpla, aceea pe care trebuie s-o mestece, adica gru uruit si fructe. Nu e ngaduit d e a tine socoteala de gustul limbii, dect numai dupa ce sanatatea s-a ndreptat. Dar, ce lucru e bun? , o sa ma ntrebati. De unde vine placerea mncarii? Ea izvoraste din farmecul, pe care alimentele l exercita asupra nervilor limbii. Acest farmec se aseamana cu farmecul obisnuit si ne place, daca se potriveste cu acest farmec cunoscut. Acest farmec poate fi putin mai mare, prin exceptie, si atunci ne da o placere d eosebita. Dar daca acest farmec mai mare se iveste adeseori, sfrsim prin a ne obi snui cu el si farmecul deosebit dispare. De aceea, ndata ce ne am obisnuit cu pla cerile rafinate, ele ne dau ntocmai atta placere, ca placerile simple si ieftine d e alta data, care mai aveau avantajul de a nu zgudui nervii cu o furie nefolosit oare, pentru a le face o impresie placuta. Sa va mai reamintesc nca urmarile pomenite la nceputul acestei conferinte? O hrana mpotriva naturii a ncarcat corpul omenesc cu materii straine, hrana potrivita nat urii n-aduce asemenea materii n corp, cel putin atunci cnd e bine mistuita si cnd n u e luata peste masura. Daca izbutim a da afara materiile straine, regimul potri vit naturii ne da garantia ca vom putea trai sanatosi, daca nu vom neglija cu de savrsire si celelalte conditii higienice. Sfrsesc exprimnd dorinta ca, conferinta de astazi,sa invite pe fiecare a cerceta s i a ncerca, ca sa se poata cunoaste din ce n ce mai mult, n popor, ce mare bineface re e un regim potrivit naturii, pentru fiecare om n particular, pentru familia si pentru natiunea ntreaga. 71 Pine de Graham Instructiuni pentru a prepara o pine buna de gru uruit pine de Graham54. Probata de Louis Kuhne de la 1868. Pentru a face doua pini mijlocii, se ia 1 kg de gru uruit sau orice alte graunte u ruite (n tarile tropicale, porumb uruit cu faina de gru, sau orez uruit si altele) si se pune ntr-o strachina, varsndu-se litri apa rece si amestecndu-se amndoua bine . Apa rece o socotesc mai folositoare dect cea calda, caci experienta dovedeste,

ca apa calda face pinea sa fermenteze mai usor dect apa rece si pinea ajungnd astfel putin mai usoara, pierde din gust si din puterea ei de hranire. Aluatul se mparte dupa aceea n doua parti de o potriva55, se formeaza din fiecare o pine lungueata, se aseaza fiecare pe o lespede de tigla uscata si presarata cu faina de gru uruit, apoi se potriveste bine suprafata pinii cu apa si se aseaza fi ecare pine cu lespedea ei pe un ghiveci de flori, n cuptorul bine ncalzit. n cuptor nu mai trebuie sa fie altceva dect pinea, n timpul ct se coace. Caldura cuptorului trebuie sa fie ntretinuta egala, printr-un foc bun, dar nu pre a tare. Dupa o jumatate de ceas, n care timp nu trebuie sa se deschida cuptorul, se ntorc pinile cu fata spre fundul cuptorului. Dupa o alta jumatate de ceas se observa, daca coaja de deasupra e deja destul de tare si atunci se ntorc pinile cu partea de jos n sus, caci de obicei sunt nca moi dedesubt. Pinile trebuie sa se coaca, pna cnd suna a gol, cnd lovesti cu degetul n mijloc. De o bicei mai trebuie nca o jumatate de ceas. Atunci se poate sti cu siguranta, ca pinea e destul de coapta si coaja nu e prea tare. Supa de gru uruit Instructiuni pentru prepararea supei de gru uruit. ntr-o farfurie de supa se amesteca, n putina apa rece, o lingura plina de gru uruit , pna cnd se face ca un fel de terci. Se varsa acest terci n apa care fierbe si se lasa sa fiarba nca cteva minute, amestecnd-o nencetat. Sare si unt putin, sau chiar deloc. Supa aceasta are un gust minunat, daca e presarata cu stafide marunte. Instructiuni pentru alegerea unei hrane potrivita cu natura. Dimineata: pine de gru uruit si fructe, sau supa de gru uruit cu pine, sau arpacas d e ovaz cu fructe si pine. Lapte, numai nefiert. La prnz: daca se ia supa, sa fie bine ngrosata, sau mncari fainoase, fierte pna s-au ngrosat, de orez, arpacas, gris, arpacas de ovaz numai cu apa si ceva unt, poate si cu putine fructe, sau/si legume: mazare, bob, linte, toate proaspete si fier te numai cu putina apa pna se ngroase si cu putina caprilema si maghiran, sau oric e alta leguma, dupa tara si dupa sezon; compot sau fructe proaspete, pine de gru u ruit. Seara: pine de gru uruit si poame (crude sau coapte), sau supa ngrosata de faina sa u de gru uruit, cu pine si fructe. Cteva retete simple de bucatarie 54 Toti aceea care sunt fara familie si care n-au bucatarie, se pot sluji de apa ratul ce l-am construit de curnd, cu ajutorul caruia oricine si poate coace pinea l ui de Graham, caci aparatul acesta se ncalzeste numai cu spirt ca si oalele apara tului meu de bai de aburi. Pinea se coace n acest aparat n trei sferturi de ceas si e de calitate minunata. 55 egale 72 Varza rosie cu mere Se taie n felii subtiri si lungi, o capatna maricica de varza rosie si se opareste 6 mere pe jumatate, cu putina apa fiarta (ca la o ceasca); pe urma se adauga 4 acre, taiate n felii rotunde mici, putina sare si putin unt. Apoi se oparesc toat e acoperite, pna cnd nu mai ramne apa (chiar fara sare si unt sunt gustoase). Pentr u trei persoane. Varza alba cu patlagele rosii Se taie si se fierbe, pe jumatate, o varza alba n acelasi fel ca varza rosie, apo i se adauga o jumatate de ceasca de bulion de patlagele rosii, sau 4 10 patlagel e rosii, dupa marime, trecute prin sita, ceva sare si unt, precum si 6 8 cartofi cruzi, curatati de coji, taiati numai n doua, asezati deasupra si opariti, fara a se amesteca mai departe. Aceasta mncare e, de asemenea, gustoasa chiar fara unt si fara sare. Cine n-are p atlagele rosii sa ia caprilema. Reteta pentru 3 persoane. Spanac cu cartofi Spanacul se curata si se spala de mai multe ori, se toaca si se opareste cu foar te putina apa, ceva unt si sare si ctiva cartofi cruzi. Daca mai ramne putin sos,

se mai adauga o lingura de gru uruit. Varza nemteasca cu arpacas de ovaz Varza se curata si se taie n bucatele, se spala si se pune la foc cu apa, cam la doua cesti. ndata ce e putin moale, se amesteca ceva sare si unt si o jumatate de ceasca de arpacas de ovaz, apoi se fierbe, pna cnd arpacasul se umfla. Morcovi cu cartofi 5 8 morcovi (dupa marime) se taie n bucatele si se oparesc, cam cu o ceasca de ap a, apoi se aseaza deasupra 6 8 cartofi cruzi, curatati de coji si taiati n doua s i se fierbe cu ceva sare si unt. Are gust chiar fara sare si unt. Reteta pentru 3 persoane. Gulii cu cartofi O gulie galbena mai mare se taie felii, se opareste cu 1 1 ceasca apa, se adauga ceva sare si unt si apoi se opareste bine, mpreuna cu 6 8 cartofi cruzi curatati Are gust chiar si fara sare si unt (trei persoane). Mncarea aceasta si cea preced enta, pot fi fierte la un loc si atunci capata un gust minunat. Orez cu mere Se piseaza 1/4 de kg. orez si 4 8 mere taiate felii, peste care se adauga 4 cesc ute cu apa. Se obtine astfel un terci gustos. Ceva sare si unt se poate adauga, cu toate ca nu e nevoie; (trei persoane). Mncare simpla de orez Terciul de orez de mai sus se amesteca cu 125 g stafide marunte si se coc toate la un loc, ntr-un vas presarat cu unt si cu coji de pine pisata. 73 Fasole cu patlagele rosii Cu o seara mai nainte, se pune n apa rece, ca sa se moaie, un sfert de kg fasole s i dimineata se aseaza la foc cu atta apa, ct trebuie sa acopere boabele. ndata ce s -au nmuiat, se adauga ca la 1/2 ceasca bulion de patlagele rosii sau 5 10 patlage le rosii trecute prin sita, ceva unt si sare (cu toate ca e gustoasa si fara ace stea) si se lasa sa stea n cuptorul cald al masinii, 1 2 ceasuri. Daca va mai avea zeama, se adauga nca o lingura de gru uruit, ca sa se ngroase. Cui nu-i plac patlag ele rosii, sa ia maghiran. (Ajunge pentru doua persoane) Bob cu mere Se scot atele de la bob, se farma fiecare bob, se fierbe n apa, apoi se adauga mer e acre sau crude, taiate felii, patrunjel taiat sau ceapa, precum si ceva sare s i unt. Daca mncarea e nca zemoasa, se mai pune si gru uruit, pentru ngrosare. Linte cu prune Un sfert de kg de linte se pune de cu seara n apa, apoi se fierbe cu vreo 30 de p rune n putina apa, pna cnd seaca de tot. Se poate adauga si ceva sare si unt, cu to ate ca nu e nevoie; (trei persoane). Mnatarci cu cartofi Mnatarcile se taie n bucatele, se spala si se oparesc, adaogndu-se patrunjel sau pu tina ceapa taiata. Se adauga ceva sare si unt si sosul se ngroase cu doua linguri de gru uruit. Cartofii se coc cu coaja, se curata, se taie n bucatele si se amest eca cu sosul. Apoi se coace nca odata totul la un loc si se mai lasa sa stea cald , ctava vreme. Salata de sfecle rosii Sfeclele rosii se spala si se coc n cuptorul masinii, pe o lespede de tigla. Apoi se curata, se taie n bucatele si se prepara cu zeama de lamie. Salata de laptuci Salata de laptuci se curata, se spala si se prepara cu ceva untdelemn, zeama de lamie (nu esenta) si cu putin zahar, dupa placere. Salata de cartofi cu mere Ctiva cartofi copti cu coaja se curata si se taie n felii. Apoi se taie iarasi n fe lii subtiri cteva mere acrisoare si se amesteca toate la un loc, cu ceva untdelem n si zeama de lamie. Mazare sau linte n forma cea mai usoara de mistuit Se pune de cu seara n apa, mazarea sau lintea necuratata. A doua zi, se varsa ntro oala, dar asa ca apa sa nu treaca mult peste boabe. Se fierbe cu ceva sare (ct se poate mai putina) si maghiran. Mazarea sau lintea se fierbe apoi pna seaca de tot. n felul acesta mazarea si lintea si pastreaza forma lor potrivita si sunt mai

hranitoare si mai usoare de mistuit dect daca s-ar slei sau s-ar adauga untura. 74 Galuste de cartofi Se fierbe un kg de cartofi de Brasov (fainosi), apoi se lasa sa se raceasca, n ur ma se rade pe razatoare. Doua franzelute se taie n bucatele si se prajesc n unt ap oi se amesteca cu un ou, cu cartofi rasi pe razatoare si cu ceva faina de gru uru it sau alta faina. n urma se formeaza cu mna galuste rotunde de marimea unui mar. Apoi se tavalesc prin faina (de gru uruit sau alta faina) si se fierb vreo 10 min ute n apa n clocote. Dar, sa se bage de seama, sa nu se topeasca galustele. n urma se adauga orice sos de fructe, chiar sos de ceapa sau de unt. Pentru 2 persoane. --------75 Partea a doua Bolile de nervi si bolile psihice originea, natura si vindecarea lor. Insomnia Pricina uniforma a tuturor bolilor ne da si pentru bolile de nervi, ca si pentru bolile mintii, temelia nestramutata. n veacul nostru, veacul al nouasprezecelea, care nu s-a numit pe nedrept veacul bolilor nervoase, acestea din urma se ivesc sub mii de forme. Lumea si bate capul cu numirile lor, cerceteaza natura, cauta sa cunoasca pricina nasterii tuturor acestor boli, pentru ca n cele din urma sa p oata ajunge la un tratament, pe ct e cu putinta mai nimerit. Nervozitatea, neurastenia, nevralgia, hipochondria, histeria, nebunia, bolile mi ntii si paralizia au ajuns n timpul nostru cuvinte la ordinea zilei, afara de mul te alte simptome nervoase, care ntemeindu-se pe aceeasi temelie, pot fi alaturate pe lnga bolile de mai sus. Odata cu aparitia acestor simptome nervoase, care dau foarte mult de gndit, se iv esc mereu alte forme exterioare noi. Aceste forme exterioare nu alcatuiesc nsa, n orice caz, un punct singur de reazam pentru adevarata cunoastere a naturii tutur or bolilor acestea. Daca examinam nsa, starea launtrica a celor patimasi (suferin zi) de aceste boli, gasim ntotdeauna o nemultumire launtrica, o tulburare launtri ca; bolnavii de nervi simt inconstient si nehotart boala, fara a putea gasi prici na ei, fara a voi sa marturiseasca chiar boala. Vedem, de pilda, ca unul e peste fire de vorbaret, pe cnd altul se deosebeste pri ntr-un mutism exagerat sau printr-o tacere particulara. Multi sufera de insomnie , altii dau dovezi de o activitate febrila si neobosita, sau dimpotriva, de o le nevire nestapnita. Unul e chinuit nencetat de gnduri de sinucidere, fiindca se crede de prisos si e d ezgustat de toata lumea; colo vedem un milionar, care e chinuit zilnic de grija traiului si e pretutindeni urmarit de acest gnd. Unora le tremura tot corpul, alt dimpotriva, paralizati de tot corpul, sau numai de partea asta sau ceala ii sunt lta, ori de cutare sau cutare membru. Aci se adauga manifestatiile nesfrsit de fe lurite si, adeseori, contrazicatoare ale maniei si ale nebuniei, a caror forma c ea mai primejdioasa e paralizia56. Vedem apoi, ca aceste boli mpiedeca pe oameni, mai mult sau mai putin, n exercitiul normal al functiunii lor. Unul e adus de bo lile nervoase n asa hal, ca nu mai poate fi stapn pe membrele lui, pe cnd altul nu mai poate fi stapn pe gndurile lui, pe manifestarile vointei si ale gndurilor lui. Daca vom observa sutele de bolnavi de nervi, abia vom gasi doi, ale caror simpto me exterioare sa fie cu desavrsire aceleasi, asa de felurit se manifesta aceste b oli. Nu e deci, de mirare, daca aceste simptome asa de felurite n-au putut da sc olii medicale moderne un punct de reazam sigur, pentru adevarata cunoastere, pen tru adevarata numire si vindecare a bolilor de nervi. Administrarea doctoriilor n-a putut aduce n toate bolile acestea nici usurare, nici vindecare, chiar daca s -a obtinut o paralizie (linistire) trecatoare a nervilor. E foarte mare greseala, aceea de a crede ca nsasi doctoria lucreaza, nu e doctori a, ci corpul care lucreaza ntr-un fel sau altul si care cauta sa se scape de mate riile straine vatamatoare. n anume caz si manifesta printr-un spor de activitate intentia vadita de a se scap a cu forta de otrava ce e vatamatoare, asta se ntmpla ori de cte ori doctoriile sun t administrate n doze asa de mici, ca nu pot paraliza nca organismul. Dar, la luar ea dozelor mari (alopatice) a otravurilor doctoricesti, se arata urmele lamurite ale paraliziei. Cu acest chip se paralizeaza si sfortarile de vindecare ale cor

pului (boli acute) si semnele exterioare ale bolilor lui cronice. Asa se lamures te cum aceste boli dispar pentru ctava vreme si reapar iarasi mai trziu, daca sunt tratate n mod alopatic. La nceput sunt nabusite prin paralizia nervilor, n urma, d upa ce slabiciunea corpului a trecut, reapar iarasi. Otravuri medicale tari, lua te n doze mari, paralizeaza corpul asa de mult, ca moare, n doze mai mici paralizi a aceasta n-aduce moartea, ci doar o vatamare a ntregului organism. 56 catatonia 76 De aceea eu sustin, ca multe boli de nervi sunt provocate chiar de medicamente, care la nceput au fost ntrebuintate pentru vindecarea unei boli usoare. Cnd medicam entele sunt administrate n doze si mai mici, paralizia corpului se transforma, n a parenta, ntr-o stare contrarie. Printr-o sfortare grabnica, corpul cauta sa se scape de otrava si lupta cu o sta ruinta disperata, pentru nlaturarea acesteia. Dar asta nu e dect un nceput al paral iziei lui si nimic mai mult. ntruct priveste vindecarea acestor boli de nervi, stiinta, att de laudata a scolii medicale moderne, sta cu minile n sn si aproape nu stie ce sa faca n fata lor. Odata sfatuieste schimbarea aerului, alta data distractii prin calatorii sau alte ase menea parigorii57 nevatamatoare. Chiar daca aceste mijloace ar fi de vreun ajuto r trecator, de fapt, nsa, ele dovedesc si mai lamurit ca scoala medicala de astaz i cunoaste nca foarte putin pricinile si natura acestor boli. Dar, neputinta aces tei scoli se arata la lumina zilei, cnd e vorba de tratamentul acestor boli, caci adeseori marturiseste ca nu poate face nimic. Aceasta marturisire cinstita a ce lor mai ilustri reprezentanti ai ei, e facuta de nevoie; aceasta nsa, nu ajuta, n orice caz, pentru a ridica n ochii lumii aceasta metoda de vindecare. Aceea ce er a nepriceput si cu neputinta scolii medicale si reprezentantilor ei, s-a lamurit si s-a facut cu putinta prin noua metoda, fara doctorii. Rapoartele mele asupra vindecarilor, precum si scrisorile originale de multumire si de recunostinta al e unui mic numar din bolnavii mei vorbesc mai lamurit si mai doveditor dect orice alte demonstratii stiintifice si teoretice. Sa-mi fie deci, ngaduit de a ma marg ini aici asupra ctorva puncte esentiale. Fiecare stie, ca sunt doua feluri de nervi n corpul omenesc, unii care sunt supus i vointei noastre, altii care, independent de vointa noastra, ntretin activitatea respiratiei, mistuirii, si circulatiei sngelui. Daca pretind acum, ca toate boli le, pricinuite prin ncarcarea corpului cu materii straine, sunt si boli nervoase, o sa li se para multora ciudat n primul moment. Lucrul sta astfel: orice boala, care s-a dezvoltat, nu se baga de seama dect atunci, cnd stnjeneste ntr-un fel oarec are corpul si mintea noastra, n functiunile lor normale sau cnd le pricinuieste du reri. Dar asta presupune ntotdeauna o stare de boala destul de naintata, care acum din fericire se poate cunoaste usor si lamurit prin ajutorul stiintei expresiun ii figurii. Stim iarasi, ca nu se poate nchipui o boala, fara aflarea materiilor straine n corp. Dar, orice gramadire de materii straine n corp nimiceste nu numai diferitele organe, dar tot asa de mult si nervii, care sunt legati cu organele s au cu partile corpului ncarcate, sau cu nervii, care ntretin functiunea lor regula ta. Tocmai prin faptul, ca aceste conducatoare de nervi se mbolnavesc, simtim si noi boala. Observatorul superficial e crmuit n judecata lui numai de nervii, care sunt supusi vointei insului si de bolile care ating numai organele, ce stau sub controlul permanent al nervilor supusi vointei noastre. Si, pentru a vorbi de acele boli, care mpiedeca respirarea, circulatia sngelui si mistuirea noastra, trebuie sa spunem ca ele se baga de seama cu mult mai greu si mai ncet. Si la aceste boli sunt tot nervii atinsi de boala, care ne fac sa simt im aceste suferinte. Acesti nervi nu sunt supusi vointei noastre, totusi de acti vitatea lor normala atrna si functionarea regulata a organelor nesupuse vointei n oastre, precum plamnii, inima, stomacul, rinichii, intestinele, besica58. Nicioda ta nu vom putea simti o tulburare de mistuire, o boala de rinichi, de besica, de inima, de plamni si de stomac, nainte ca nervii corespunzatori sa fie si ei asa d e mult ncarcati cu materii straine, ca activitatea lor regulata nu mai e cu putin ta. Fiecare din bolile de mai sus cuprinde deci, totdeauna, n sine, aceeasi boala de nervi, asa ca o tulburare a mistuirii e cu neputinta fara o tulburare a nerv ilor mistuirii.

Dupa cum v-am apus mai nainte, mistuirea normala este cea dinti conditie pentru pa strarea sanatatii corpului, caci ati vazut doara, ca toate materiile straine nem ostenite nu ajung n corp, dect printr-o mistuire nendestulatoare. Orice boala si cu ea orice boala de nervi, trebuie deci, atribuita unei mistuiri turburate, sau m ostenirii genetice. Dar, asta e si pricina comuna a tuturor bolilor. Cnd corpul a re destula putere de viata, ncearca printr-o boala acuta (criza de vindecare) a s e scapa de materiile straine. Cnd, nsa, corpul nu mai are atta putere de viata, se ivesc acele cazuri de boli cronice (latente), care nu se sfrsesc niciodata, ci, c el mult, si schimba forma si care, n cele din urma, ating ultima lor dezvoltare tr ista n bolile de nervi si bolile mintii. Bolile nervoase nu sunt altceva dect sufe rintele cronice (latente) ale corpului, oricare ar fi simptomele lor. 57 Mngiere, consolare 58 vezica urinara 77 n toate bolile nervoase, ca si n toate celelalte boli, observam, ca un semn batato r la ochi, sau ivirea frigului, sau o caldura ridicata. Dar, din conferintele me le precedente rezulta ca acest frig si aceasta caldura nu sunt dect urmarile unor friguri launtrice. Dupa toate acestea, ajungem la ncheierea nsemnata, ca orice boala nervoasa nu e si ea dect tot o stare cronica (latenta) de friguri nauntrul corpului. Daca pretind acum, ca bolile nervoase au aceeasi pricina ca varsatul, pojarul, scarlatina, an ghina difterica, sifilisul si altele, trebuie, prin urmare, ca acelasi mijloc pr in care tratam cu succes aceste boli sa vindece si bolile nervoase. Si, de fapt, am dovedit aceasta n practica mea, n sute si mii de cazuri, certificate de rapoar tele de vindecare cuprinse n ultima parte a acestei carti. Aceasta expunere ne da acum un punct de reazam sigur si solid pentru a determina natura, origina si vindecarea tuturor bolilor nervoase si nu mai stam nepricepu ti si nestiind ce sa facem, ca scoala medicala moderna n fata acestor boli. Acela, care se pune din punctul meu de vedere, care arunca o privire asupra nenu maratelor boli si trece n revista mpartirile si sectiunile lor, va ntelege ca numai acela poate cuprinde cu o singura privire ntregul sir de boli, care le priveste dintr-un punct de vedere nimerit. Dar, acela care vrea sa lupte mpotriva lor, far a a le cunoaste natura si fara a avea acea privire agera, care e cea dinti condit ie, pe care trebuie s-o aiba orice general, nu va avea, desigur, nici un succes. Dar, acela care ar voi sa nvinga cu aceasta armata, numind pentru fiecare divizi e un general, care sa lupte n voia lui, fara a cunoaste si fara a vedea mersul op eratiunilor, ar fi sigur ca va fi biruit. Tot asa e si cu specialistii scolii me dicale moderne. Specialistii stiintei medicale trebuie neaparat sa conduca aceas ta stiinta spre ruina si spre o discreditare din ce n ce mai mare. ntr-adevar, cum ar putea un specialist sa contribuie la progresele unei stiinte, cnd, nesocotind cea dinti conditie pentru cunoasterea naturii si a legilor ei, nu studiaza si nu trateaza dect o parte din marele tot, fara sa tie socoteala de legatura fiecarei parti cu acel tot? Pentru noi, toti specialistii stiintei medicale si-au trait traiul. Numai acela care ntelege bine natura, ca un mare tot uniform si indivizibil, numai acela poat e judeca, cum trebuie, toate simptomele ei, numai acela se poate folosi de legil e ei. De cte ori natura ne arata una si aceeasi materie, sub formele cele mai fel urite si cele mai deosebite, care sunt numai rezultatul diferitelor temperaturi! Va voi observa numai, cum avem prilejul de a vedea aproape zilnic, apa sub form ele cele mai deosebite, precum: gheata, zapada, grindina, apa lichida, ceata, ab si cum aceasta diversitate de forme atrna numai de temperatura. Vede urii, norii, m si la boli, cum cele mai felurite forme ies dintr-o materie uniforma. Astfel, natura ne arata adeseori fenomene formate n chip deosebit, cu toate ca ele au ies it toate dintr-una si aceeasi materie. Legatura uniforma a acestor fenomene ne r amne ascunsa, fiindca avem vederea prea scurta si nu putem pricepe actiunea unifo rma sau unitatea naturii. Dupa cum stiinta medicala sta cu minile n sn n fata bolilor nervoase, tot astfel dia gnoza ei e nendestulatoare n fata acestor boli. n multe cazuri, scoala medicala nu e macar n stare de a cunoaste bolile nervoase. Cti bolnavi n-am tratat eu, care ca utasera pretutindeni aiurea scaparea lor, nainte de a veni sa-mi ceara sfatul, ca

la cea din urma scapare a lor. Toti bolnavii acestia erau dovezi vorbitoare si vii de nedestoinicia scolii medicale n acest domeniu. Multi bolnavi fusesera decl arati cu desavrsire sanatosi de doctori, boala lor nu trebuia sa fie dect nchipuita , pe cnd eu puteam dovedi numaidect, ca ajutorul noii mele diagnoze, stiinta expre siunii figurii, marea ngramadire de materii straine n acesti bolnavi. Toti bolnavi i nervosi, tratati de mine, au remarcat si mi-au comunicat cu ce repeziciune nea steptata se facusera bine prin tratamentul meu, si ca mbunatatirea starii lor se simtea n acelasi timp cu alungarea materiilor straine. n metoda mea, orice bolnav vede deslusit, n fiecare zi, roadele muncii sale prin alungarea zilnica a materii lor straine. Cine a constatat aceste alungari si s-a simtit mai bine, nu se mai n doieste o clipa, ca aplicarea acestui tratament e de cel mai mare folos pentru c orp. Dar, diagnoza mea asigura pentru totdeauna reprezentantilor procedeului meu, un loc de frunte n stiinta de vindecare, caci numai prin aceasta diagnoza se poate d etermina cu siguranta orice boala nervoasa, si se poate observa n acelasi timp, v reme de ani de zile, dezvoltarea tuturor acestor boli, cu multa vreme nainte ca b olnavul nsusi sa aiba cea mai mica idee. 78 Bolile mintii Tot ce am spus mai sus, se aplica si la bolile mintii asa de temute. Scoala moderna medicala nu cunoaste nici natura lor. Alienatia mintala nu izvora ste din cauzele pe care le admite ea, ci numai si numai din ngramadirea materiilo r straine de ani de zile, care atinge n bolile mintii si n paralizia progresiva un grad ce nu mai poate fi vindecat, n cele mai multe cazuri. Dupa cum am spus mai n ainte, aceasta ncarcare latenta nu s-a produs dect prin tulburarea progresiva a mi stuirii, n urma unui regim mpotriva naturii, sau, cu alte cuvinte, n urma felului d e viata, ndepartat din ce n ce mai mult de natura. Daca nu toti oamenii sunt lovit i de bolile mintale, n urma unui regim mpotriva naturii, asta e din pricina, ca nca rcarea cu materii straine se face n felurite chipuri la toti oamenii, si ca boala mintala nu e pricinuita, dect de anumite ncarcari cu totul hotarte, afara numai, d aca materiile straine nu sunt date afara cu vremea, pe cnd celelalte stari de boa la latente, care se deosebesc de aceste ncarcari, dar care sunt de o potriva de g rave, aduc la urma urmei alte stadii de boala hotartoare. Progresele nencetate ale civilizatiei n-au alta vina, n aceste mprejurari, dect ca silesc pe oameni de a se departa de natura si de a lucra mpotriva legilor ei nestramutate. Dar cea mai ma re vina cade asupra masurilor higienice opuse legilor naturii si recomandate de scoala medicala moderna, precum si asupra parerilor ei gresite. Scoala medicala moderna e de vina, ca astazi se evita apa, ca vatamatoare sanatatii si se nlocuie ste cu: bere, cu vin si cu ape alcoolice, gazoase sau minerale. n felul asta, mul ti fumatori au ajuns adevarate cosuri de fabrici si multi bautori adevarate buto aie cu bere. Ce rezulta de aci? Moleseala corpului si somnolenta. Nu e de deci, de mirare, ca nervii adormiti trebuiesc mereu ntartati prin excitante noi. Pe lnga asta, trebuie adaugata n cele mai multe cazuri si sederea nesanatoasa n locuinte nc hise sau n fabrici prea pline. E lucru cunoscut ca, la tara, unde populatia traieste nca n cea mai strnsa legatura cu natura si munceste totdeauna n aer liber, unde toate vitiurile civilizatiei s i masurile higienice absurde ale scolii medicale moderne n-au patruns nca de tot, bolile mintii sunt aproape necunoscute. Ele se ivesc cel mult la copiii de beti vi, care au fost procreati n stare de betie sau ntr-o stare de veselie provenita d in betie. Copilul procreat ntr-una din aceste stari, mosteneste o ncarcare ce prov oaca mai trziu o boala de minte sau o alta boala grea, deoarece copilul e ntotdeau na o copie credincioasa a alcatuirii trupesti a parintilor lui. Prin multele bau turi alcoolice se pune n sarcina corpului atta munca de mistuire, nct nu-i mai ramne nici o putere pentru alta activitate. Aceasta lamureste cu prisos, acea oboseala peste masura de mare si acel somn adeseori nenatural n care cad toti betivii, cta vreme stomacul lor se munceste nca cu mistuirea bauturilor mpotriva naturii. Apas area asupra creierului si gazele, ce se dezvolta n corp, n timpul acestui proces d e mistuire si de fermentatie, pricinuieste tulburarea mintii la betivi. Copilul procreat n stare de betie sau de chercheleala, e aproape ntotdeauna atins mai trziu de o boala mintala, afara numai daca nu moare nainte, ca nedestoinic de viata.

Oricum s-ar manifesta boala mintala, fie ca ar izvor dintr-o ncarcare de materii s traine mostenite sau dobndite, ntotdeauna va avea aceeasi pricina, adica o mistuir e anormala. Orice boala mintala izvoraste deci, din pntece. Cu ct omul traieste ma i simplu si mai natural, cu att se simte mai sanatos si mai fericit. Asa se expli ca, de ce negrii n timpul robiei lor, care i silea sa traiasca simplu si cumpatat si sa munceasca mult, erau scutiti de boli mintale. Aceste boli s-au ivit printr e ei, ndata ce au primit, prin liberarea lor, odata cu foloasele libertatii si ot rava civilizatiei moderne. E cunoscut ca femeile sufar mai putin ca barbatii de boli mintale. Pricina trebu ie cautata n faptul, ca ele traiesc, n general, mai cumpatat dect barbatii si ca de obicei nu se dedau nici la fumat, nici la bauturi alcoolice. La femeile alienat e e, mai n toate cazurile, o ncarcare de materii straine, mostenita, care a adus b oala mintala. Observam la multi alienati ca boala mintala e adeseori precedata sau nsotita de u n spor de activitate intelectuala sau fizica, sau de aptitudini cu totul special e, lucruri ce ramn pentru scoala medicala moderna, adevarate enigme. ncarcarea pro gresiva a corpului si n special a creierului, exercita ani de zile o presiune tot mai mare asupra creierului si deci asupra centrelor nervoase, din care izvorast e, n primul rnd, un spor anormal de activitate a acestor organe. Aceasta activitat e se manifesta n felurite chipuri, cum am aratat deja la bolile de nervi. Corpul si mintea trec nencetat de la o ocupatie la alta, fara a gasi vreodata o stare de liniste si de multumire. Aceasta activitate anormala se manifesta adeseori, ca aptitudine speciala n timpul scolii si nceteaza ndata ce copilul a ajuns la maturit ate. De aceea copiii precoci sfrsesc adeseori asa de rau. 79 Dispozitia catre boli mintale se observa la toti aceia, care au, mai ales, o ncar care de materii straine n spate, ncarcare ce ataca foarte mult nervii abdomenului, sira spinarii si nervus simpathicus. Daca aceste materii straine nu sunt date a fara prin boli acute, aceste friguri ascunse pot produce o stare de boala cronic a, care atinge cel mai nalt grad n boala mintala. Nu trebuie sa uitam ca si bolile acute au tulburari de spirit, adica o necunostinta nsotita de delir, care se ive ste deodata si dispare tot astfel dupa cum apasarea dinauntru a materiilor strai ne e mai mult sau mai putin mare. De altminteri, observam adeseori si la alienat i momente de luciditate perfecta mai mult sau mai putin lunga, cnd apasarea mater iilor straine e pentru ctva timp mai mica. Momentele lucide dispar ndata ce apasar ea materiilor straine e mai puternica. Paralizia progresiva59 e un grad si mai naintat al bolii mintale. Daca presa, n ca litate de organ al scolii medicale moderne, spune ca paralizia progresiva lovest e mai cu seama oamenii cei mai sanatosi si cei mai puternici , asta dovedeste ntr-un c hip stralucit ct de putin e n stare scoala moderna de a cunoaste adevarata sanatat e. Noi am facut deja un pas nainte, caci stim ca o boala asa de grava ca paralizi a progresiva, nu se poate ivi asa deodata, ca diferitele ei grade pot fi observa te, cu multa vreme nainte, de catre initiatii stiintei expresiunii figurii si ca, prin urmare, nu poate fi niciodata vorba, ca oamenii cei mai sanatosi sa poata fi loviti de alienatie mintala. Pentru a vindeca bolile mintale, trebuie a nlatura numaidect ncarcarea de materii s traine. Am izbutit a vindeca, prin metoda mea, un anumit numar de alienati si am dat astfel dovada victorioasa de adevarul afirmarilor mele. Iata urmatorul rapo rt cules din practica mea. nsotita de parintii ei, ma vizita ntr-o zi, n orele de consultare, o fata de vreo 2 3 ani, care suferea de multi ani de alienatie desavrsita si care pricinuia parint ilor ei o necontenita grija si mhnire. ngramadirea materiilor straine la aceasta f ata era favorabila, asa ca putui a ncuraja pe parintii ei sa faca cel putin o ncer care cu tratamentul meu. Bolnava era ntr-o asa stare, ca nu putea sa faca singura baie si ca mai mult mama-sa era nevoita sa-si ia aceasta sarcina. Abia dupa 4 s aptamni, starea ei se mbunatatise asa de mult, ca nu numai ca putea sa faca singur a baile, dar nici nu se murdarea. Dupa o jumatate de an, ea putea fi numarata pr intre persoanele sanatoase ale familiei ei. Aceasta vindecare asa de grabnica fusese cu putinta numai fiindca bolnava era de stul de favorabil ncarcata de materii straine si mistuirea ei putu sa se ndrepteze

ncetul cu ncetul si apoi fiindca bolnava nu era furioasa, ci destul de apatica si reculeasa, ceea ce permise aplicarea tratamentului meu. n multe cazuri, unde ngramadirea materiilor straine nu este asa de favorabila si u nde starea bolnavilor nu ngaduie nicidecum aplicarea metodei mele, boala mintala nu se mai poate vindeca. Nu rareori mi s-a ntmplat sa vad alienati, care nici nu v oiau sa auda de vreun fel de baie. Boala mintala fiind o perioada finala, ca oft ica, trebuie sa nlaturam boala ct mai e timp. Aceasta era cu neputinta alta data, fiindca nu se cunosteau mijloacele potrivite si se vedea boala prea trziu pentru a mai putea fi vindecata, dar astazi cnd stiinta expresiunii figurii ngaduie de a observa, cu ani de zile nainte, aproprierea bolii mintale si cnd metoda mea este m ijlocul cel mai sigur de a departa aceste dispozitiuni de boala, putem privi far a neliniste bolile mintale cele mai temute. Dar, deoarece bolile mintale sunt privite pna astazi ca nevindecabile, va voi cit a nca un caz de interes general, fiindca si astazi sunt probabil multe persoane n aceeasi stare. E vorba de un caz foarte grav de paralizie progresiva, cu baza sifilitica. Bolna vul mistuia rau de mai multi ani. Mistuirea lui se strica din zi n zi, n urma ocup atiunilor obositoare pentru mintea lui. Nici un leac nu putea sa-l vindece de ac i nainte. Dupa sfatul mai multor doctori se duse n Iulie 1892 la baile din W., und e bau o apa minerala foarte tare. Dar apa aceasta l obosi asa de mult, ca starea lui deveni ngrijitoare, caci nu mai stia ce spune. Patru doctori, cei mai celebri din B., ordonara, dupa o lunga consultatiune, frictiuni cu mercur, care nu fura facute dect de doua ori. Bolnavul era ntr-o asa stare ca repeta numai ntrebarile m edicilor, fara a putea sa raspunda la ele. Orice nadejde de vindecare fiind pier duta bolnavul fu trimes la Viena, n cercetarea vestitului alienist M. Acest docto r declara ca bolnavul era atins de atrofia creierului cu baza contagioasa si de paralizie progresiva si ca va trebui dus n curnd la balamuc. Despernd cu desavrsire de bolnav, el ordona iodul, de care nsa bolnavul nu facu uz. Dupa sfatul unul pri eten, parintii adusera fara ntrziere pe bolnav la Lipsca, pentru a-l supune tratam entului meu. Bolnavul nu scotea o vorba, la nceputul curei era cu desavrsire apati c si parea ca n-aude ntrebarile ce i se adresau. Nu mai putea sa-si faca trebuint ele naturale ca celelalte persoane. 59 boala Alzheimer 80 Corpul functiona fara a fi supus ctusi de putin vointei. Baile derivative cu fric tiuni si regimul natural, adusera o mbunatatire foarte grabnica. Mistuirea se ndre pta dupa 3 zile. Dupa 8 zile, bolnavul si venise n simtire si-si recstigase graiul. Din acest moment starea bolnavului se ndrepta din zi n zi si vindecarea desavrsita fu dobndita dupa 8 saptamni, fara sa lase urma de paralizie progresiva. Aceste doua rapoarte de vindecare, dovedesc ntr-un chip stralucit pricina uniform a a tuturor bolilor. Daca boala mintala n-ar fi avut aceeasi pricina ca simptome le de boala deja mentionate, ea n-ar fi putut fi niciodata vindecata prin acelas i mijloc, cu care se pot vindeca si toate celelalte boli. --------81 Bolile de plamni. Pneumonia60. Oftica61. Asthm62. Pleurezia63. Lupus64 Acel caliu ngrozitor, care bntuie astazi omenirea cu atta furie si secera oameni de toate vrstele si de toate meseriile, boala de plamni, oftica65, da nca mult de luc ru stiintei medicale. Nici o boala nu e mai raspndita astazi ca bolile de plamni si, mai ales oftica, n d iferitele ei stari si simptome. Formele acestor boli asa de grozave sunt asa de felurite, ca nu se gasesc doua, care sa semene una cu alta. Unul se vaeta de res piratie greoaie, asthma66; altul se vaeta de dureri de cap, un al treilea de rea mistuire, un al patrulea nu simte nimic, pna cnd cu 14 zile nainte de a fi dus la cimitir, e lovit deodata de pneumonie, un al cincilea nu observa iarasi nimic, pn a n clipa, cnd l loveste un atac galopant si e dus la groapa dupa cteva zile. Un al saselea sufera, dupa parerea lui, de caria oaselor, pe cnd el n realitate e bolnav de oftica67. Multi bolnavi de plamni simt dureri n umeri; altii au dureri de ochi si de urechi, care ascund adevarata pricina a bolii, la multi bolnavi, bolile gt ului, catarurile68 de bronsita, guturaiul nfundat si altele, ascund bolile de pla

mni; la altii se ivesc dureri necontenite de picioare, rani deschise la picioare sau sub solduri, lupus69 si pecingine70, care nseala pe cei neinitiati n stiinta e xpresiunii figurii, asupra adevaratului sediu al acestor boli. Ceea ce e caracteristic la cea mai mare parte din bolnavii de plamni, e gura mai mult sau mai putin deschisa, att ziua ct si noaptea n timpul somnului, pentru a res pira mai repede. Aceasta se lamureste prin faptul ca prea marea caldura dinauntr u cere necontenit aer curat, pentru a racori corpul. Plamnii au functiunea de a curati nencetat sngele corpului, prin introducerea aerul ui curat. Daca ngramadirea materiilor straine n plamni nu mai ngaduie acestor organe de a curati ndeajuns sngele, materiile acestea straine, n loc de a fi date afara, ramn, la nceput n cantitate mica, apoi se strng din ce n ce mai multe si se adauga la celelalte materii straine din corp, dar, lucrul acesta petrecndu-se n plamni, binen teles ca organul acesta e cel mai ncarcat de materii straine. Urmarea e ca, toata masa sngelui ajunge anormala si ca se naste o caldura mistuitoare nauntrul corpul ui. Aceasta prea mare caldura dinauntru pune plamnii ntr-o stare de inflamatie cro nica cangrenoasa. Partile cangrenizate se prefac n tesuturi inerte, care sunt dat e afara prin tuse. Cu drept cuvnt domneste astazi o spaima nemarginita pentru bolile de plamni, caci scoala medicala moderna nu poate sa le cunoasca, dect dupa ce ele au atins deja u n stadiu, la care interiorul plamnilor e deja devastat, ea le cunoaste atunci pri n mijlocul auscultatiei, dar diagnoza aceasta e nendestulatoare si putin sigura, atunci cnd vindecarea aproape nu mai e cu putinta. Din nenorocire, stadiile anter ioare ale bolilor de plamni sunt necunoscute pna acum scolii medicale moderne, fii ndca diagnoza ei imperfecta nu e de ajuns pentru cunoasterea lor. E, de asemenea, cu neputinta de a restabili un plamn distrus prin vestita tuberculi na si tot astfel chirurgia va da chics n ncercarile ei, de a departa cavernele plamni lor. Nu e absolut nici un mijloc de a cumpani cu desavrsire procesul de distruger e al plamnilor, afara, numai daca nu vom da ndarat pe acelasi drum, actul acesta d e distrugere, care s-a alcatuit putin cte putin, de ani ntregi. Prin procedeul meu s-a izbutit, n sfrsit, de a da ndarat procesul bolii. Lucrul cel mai nsemnat la tra tarea tuturor bolilor de plamni, este cunoasterea din vreme a stadiilor anterioar e acestor boli, ce se pot vedea cu ani de zile nainte si chiar din copilarie, pri n stiinta expresiunii figurii. De aceea, aceasta noua 60 Boala provocata de o infectie virotica sau bacteriana, care se manifesta prin inflamarea tesutului pulmonar 61 Tuberculoza pulmonara; ftizie 62 astma boala caracterizata prin accese repetate de sufocare, prin respiratie g rea si prin nevoia intensa de aer 63 Stare patologica constnd n inflamarea pleurei, nsotita de secretie abundenta de lichid 64 Boala de piele manifestata prin leziuni care distrug tesuturile; tuberculoza a pielii 65 Tuberculoza pulmonara; ftizie 66 Boala caracterizata prin accese repetate de sufocare, prin respiratie grea si prin nevoia intensa de aer 67 Tuberculoza pulmonara; ftizie 68 Inflamatie a mucoasei unui organ, nsotita de secretie abundenta 69 Boala de piele manifestata prin leziuni care distrug tesuturile; tuberculoza a pielii 70 Boala contagioasa a pielii manifestata prin eruptii, care, uscndu-se, provoaca mncarime si formeaza o crusta, care apoi se cojeste, lasnd pete albicioase 82 diagnoza e nepretuita pentru cunoasterea bolilor de plamni. Fireste, aceasta cuno astere din vreme a bolilor de plamni e destul de indiferenta scolii medicale, fii ndca nu poate nca vindeca sau mpiedica stadiile posterioare al ofticei. Cele dinti stadii ale bolii sunt stari, de care bolnavul n-are nca cea mai mica idee. De ace ea, e de multe ori greu de a convinge asemenea bolnavi asupra primelor faze ale bolii de plamni. Asa mi s-a ntmplat o data, cnd am prevestit dintr-un simtamnt de car itate, pe o tnara fata frumusica si n aparenta foarte sanatoasa, care se gasea n se rviciu la mine, spunndu-i ca e greu bolnava de plamni si ca trebuie sa se supuna t

ratamentului meu, altfel va muri probabil ntr-un an. Servitoarea aceasta se supar a, asigurndu-ma, ca era sanatoasa tun si ca n-are nevoie de cura mea. Tacui si i r epetai cu 4 luni naintea mortii ei nca o data acelasi avertisment, nsa toate ostene lile mele fura zadarnice. Trei luni mai trziu, ea cazu la pat si dupa 4 saptamni f u secerata de atacul galopant. Aceasta ntmplare si multe altele m-au facut sa vad, ca nu e ntotdeauna bine de a atrage luarea aminte a oamenilor asupra dispozitiil or lor catre anumite boli si ca e mai bine sa asteptam pna ni se cer sfaturi, cac i stiinta expresiunii figurii e nca prea noua si multi nca nu pot pricepe adevarul ei. Prin aceasta stiinta fiecare e n stare de a nlatura din vreme toate bolile, a sa ca rareori va putea fi lovit de o boala asa de seceratoare ca oftica. Dupa aceste explicatii generale, sa trecem la originea si la pricina tuturor bol ilor de plamni. Aceste boli sunt toate, fazele extreme ale altor simptome de boal a anterioare, mai ales ale bolilor organelor genitale, sau n linie directa, adica ntr-unul si acelasi individ, care a suferit la nceput de vreo boala de organe gen itale sau de o alta boala, nainte de a fi atins la plamni, sau chiar n linie indire cta, adica printr-o dispozitie transmisa prin mostenire copiilor. Aceasta se ntmpl a cnd parintii au fost atinsi vreodata de bolile organelor genitale sau de alte b oli, care n-au fost vindecate cu adevarat, ci numai nabusite n corp de medicamente si care se gasesc n stare cronica si ascunsa n tata, sau n mama, sau chiar numai nt r-unul din parinti si care s-au transmis generatiei noi, ivindu-se la copil ca d ispozitii catre scrofule71 sau oftica, caci produsele generatiei sunt totdeauna rezultatele ntregului organism, adica, o chintesenta72, care are exact aceleasi p roprietati, ca subiectul n chestie si care transmite aceste proprietati. Am obser vat, mai ales, ca scrofulele se prefac totdeauna mai trziu n oftica si ca scrofule le sunt totdeauna o faza anterioara a ofticei. Se poate vedea deslusit, ca tnarul corp scrofulos are destula putere pentru a da afara materiile straine si pentru a le tine departate de organele cele mai nobile, dar, aceasta putere de viata s e pierde ncetul cu ncetul si apoi, n oftica, e incapabila de a vindeca descompunere a organelor interne de catre materiile straine. E absolut cu neputinta, ca oamen i cu adevarat sanatosi sa poata fi atinsi de orice fel de oftica, ndata ce sunt nc arcati de materii straine, chiar daca au inspirat orict de multi bacili de oftica . Cine e initiat n teoria mea asupra ncarcarii si fermentatiei, stie ca trebuiesc temperaturi launtrice foarte ridicate, pentru dezvoltarea ofticei, fiindca bacil ii de oftica nu se pot dezvolta dect la temperaturi ridicate, aceea ce a dovedit scoala moderna dupa mari osteneli. Dar aceste temperaturi launtrice, ridicate la un grad anormal, nu sunt cu putinta dect n starile de ncarcare mostenita de la mai multe generatii, sau cnd omul traieste asa de mult mpotriva naturii, ca organismu l ntreg se ruineaza n scurta vreme. Lucrul de capetenie, e de a lamuri, ca toate bolile de plamni, ca si toate celela lte boli, izvorasc din pntece, adica dintr-o mistuire foarte slabita. Daca, ntr-ad evar, e o pricina ereditara n cele mai multe cazuri de oftica, nu trebuie sa ne nc hipuim, ca distrugerea directa a plamnilor a nceput odata cu intrarea materiilor s traine, ci numai ca o dezvoltare foarte slaba, foarte delicata, si foarte putin rezistenta a plamnilor n raport cu celelalte organe, stare produsa prin mostenire la urmasi si care face din acest organ slabit sediul special al materiilor strai ne. Apasarea din launtru face ca sa se depuna materiile produse n corp, n urma mis tuirii nendestulatoare, materiile straine se aseaza, mai ales pe organele care se mpotrivesc mai putin si acestia sunt plamnii. Este deci de cea mai mare nsemnatate pentru toti aceia, care sunt dispusi prin mostenire catre bolile de plamni, de a putea sa nlature, n urma, orice ncarcare de materii straine. Ati vazut, n dezvoltar ea teoriei frigurilor, ca pricina tuturor bolilor trebuie cautata n pntece, mai al es n cazurile de boala care sunt, ca sa zicem asa, faza extrema a bolilor acute s i latente. Daca acest fapt e nca putin priceput de multi, aceasta vine, binenteles , de acolo, ca aproape nimeni nu cunoaste adevarata valoare a unei mistuiri norm ale si mai ales fiindca cei mai multi oameni nu stiu sa deosebeasca mistuirea no rmala de mistuirea anormala. Cei mai multi cred, ca daca alimentele introduse n s tomac trec prin corp fara piedeca, e deja o mistuire 71 Inflamatie a ganglionilor limfatici la bolnavii de scrofuloza 72 Parte care constituie esentialul a ceva 83

normala, dar putini stiu, ca actul mistuirii este un act de fermentatie, care se face n conditii si n temperaturi foarte deosebite, ca o singura temperatura bine hotarta poate aduce o mistuire desavrsita, pentru organismul de care e vorba, si c a orice abatere de la aceasta temperatura pricinuieste tulburari. nsasi scoala mo derna nu cunoaste dect foarte putin acest domeniu cu deosebire nsemnat. Cu ct actul de fermentatie al mistuirii e mai normal, cu att si hranirea insului n chestie e mai desavrsita. Asa se lamureste de ce unii oameni sanatosi, n-au nevoi e dect de foarte putine alimente simple si gasesc n ele destula putere si stimulen t de putere de viata, pentru a putea trai pe cnd alte persoane atinse de boli iau adeseori portii enorme de bucate delicate, fara a trage din ele vreun folos deo sebit pentru corpul lor, pe care, astfel, l silesc sa lucreze asa de mult, ca cea mai mare parte a timpului e nedestoinic de orice alta munca, mai ales de o munc a care cere staruinta. Sunt astazi foarte multi oameni, care mor de foame fizice ste si intelectualiceste, cu tot felul de hranire ct mai ngrijita pe care cred ei ca l practica. Toata lumea se mira atunci si zice de o astfel de persoana ca: nimi c nu-i prieste . Asa mi se ntmpla zilnic, sa vad persoane, care mncau de trei ori mai mult nainte, dect dupa tratamentul meu si care cu toata hrana asa zisa, cea mai d atatoare de putere (carne, vin, bere, oua, etc.) ajungeau din ce n ce mai incapab ile de munca, pe cnd dupa o ntrebuintare destul de lunga a tratamentului meu, cnd m istuirea lor se mbunatatise mult, ei mncau de trei ori mai putin ca nainte si nu lu au dect hrana neexcitanta si usoara de mistuit, care le ntarea trupul si mintea lo r. Mii de bolnavi, care au ncercat asupra lor nsisi, aceasta primenire a sanatatii lor, sunt si ramn pentru totdeauna marturii vii de falsitatea prescriptiilor sco lii medicale moderne, care se ocupa cu deosebire de consumarea carnurilor si a a ltor alimente si bauturi, ntartnd organele si ajutnd astfel ntr-un chip nemaiauzit la mbolnavirea organelor mistuirii. Aceeasi pricina, care face sa moara asa de repede de oftica maimutele din gradin ile noastre zoologice, fiindca nu mai au aceeasi hrana ca n tarile tropicale, ace easi pricina le mbolnaveste imediat de oftica. Frigul, ce s-a nvinuit pna acum, nu ajuta aceasta boala, dect att ca actul de fermentatie al mistuirii se face mai ncet si mai greu n temperaturile scazute si mai cu deosebire, cnd animalele nu pot sa primeasca nici hrana, ce le-a fost harazita de natura. Atunci influenteaza n chip vatamator asupra sanatatii lor, doi factori deodata. Am avut adeseori prilejul de a observa maimutele n diferitele faze ale sanatatii lor, dupa ce sosisera la n oi si am putut stabili cu ajutorul noii mele diagnoze, ca mistuirea se strica nai nte de a se ivi alte boli. Acelasi lucru e si cu noi oamenii, cu singura deosebi re, ca mprejurarile ne sunt mai favorabile noua, fiindca ne-am aclimatizat si ca nu lucram mpotriva mistuirii noastre, dect printr-o hrana nepotrivita si un fel de viata absurd. Vedem adesea, la bolnavii de plamni, ca, corpul nu se mai poate hrani, cu toate mn carurile cele mai alese si ca, dimpotriva, se usuca printr-o prea mare caldura d in launtru. Valoarea hranitoare nu atrna att de mult de compozitia alimentelor; ea nu sta att de mult nici n faptul ca alimentele contin sub forma de extract tot fe lul de materii hranitoare; aceasta valoare atrna n primul rnd de gradul de mistuire a alimentelor. Dar, cine are de a face cu bolnavii, stie foarte bine ce deosebi ta e puterea de mistuire a insilor si mai ales a bolnavilor. Cnd corpul e deja fo arte mult ncarcat de materii straine, plamnii sunt cu deosebire n primejdie, din pr icina ntinderii si volumului lor, caci materiile, care se ngramadesc spre cap, sun t adeseori nevoite sa-si croiasca drum prin plamni. Acestia din urma odata ncarcat i, ajung adeseori depozitul de capetenie al materiilor straine, care nu mai ncear ca sa ia drumul spre cap, ci ramn n plamni. Cnd actul de descompunere al plamnilor se iveste, cele dinti parti care sunt distru se, sunt vrfurile plamnilor. Asta vine de acolo, ca materiile straine ale corpului ncearca, n prefacerea sau fermentatia lor, sa se ridice mereu n sus. Se stie, ca vr furile plamnilor se sfrsesc la umeri; n timpul fermentatiei, materiile se raspndesc n sus, n cele mai departate vrfuri ale plamnilor si, cum ele nu pot merge mai depart e din pricina umerilor, ce le stau n drum, tocmai aceste vrfuri sunt expuse faptel or celor mai dezastruoase ale acestei fermentatii si multor frecari. Asa se lamu reste pricina acelor dureri de umeri si acelor junghiuri, pe care bolnavii de pl amni le simt adeseori, cu mult nainte de a fi plamnii distrusi.

Dupa aceste lamuriri, sa trecem acum la origina nodurilor tuberculoase. Alcatuir ea si origina nodurilor tuberculoase, sunt absolut aceleasi ca ale nodurilor hem oroidale si canceroase si ca ale tuturor celorlalte noduri ale corpului, pna la b ubitele cele mai nensemnate. Pentru descrierea mai amanuntita a pricinilor care p roduc aceste noduri, trebuie sa o luam mai de departe. 84 Am spus deja, mai nainte, ca un corp sanatos are pielea calda si umeda, pe cnd bol navii cronici au adeseori pielea uscata si moarta, n tot corpul, sau n anume locur i. n cel dinti caz, corpul are nca destula putere de viata pentru a da afara toate materiile vatamatoare, n cel de-al doilea caz el a pierdut aceasta putere. Multe din materiile destinate pentru a fi date afara, ramn atunci nauntrul corpului si a lcatuiesc astfel dispozitia catre boli. Multi vor fi bagat de seama, ca anumite persoane au, la anumite timpuri ale anului, n chip periodic, abcese la sezut, la gt, sau pe brate. Persoana n chestie simtise multa vreme nainte o greutate n tot cor pul, care disparea ndata ce spargea abcesul, caci dupa ce trecea aceasta criza, b olnavul se simtea iarasi ca nou nascut si mult mai bine dispus ca nainte. Sa stud iem acest fapt mai de aproape si sa urmarim originea acestui abces. Observam mai nti pe locul unde se formeaza abcesul, ca pielea se ntareste si se roseste putin ct e putin, cu zile si saptamni nainte. Locul tare se ntinde n urma, se ridica din ce n ce mai mult si formeaza, n sfrsit, n piele, un nod gros si tare, care se roseste si se umfla din ce n ce mai mult, pricinuind dureri foarte mari. Pielea se trage de toate partile mprejurul nodului si produce dureri, mai ales n miscari. ndata ce ab cesul a atins cel mai nalt grad, se nmoaie putin cte putin, n urma se sparge si se g oleste. Materia morbida trebuincioasa pentru formarea acestui abces e astfel, da ta afara din corp. Acest fapt nu e deci, altceva, dect o alungare a materiilor st raine din corp. Dar, daca observam aceste fenomene asupra unor anumite persoane, e nevoie sa stim de ce nu le vedem la toata lumea. Am spus deja, ca acelasi luc ru l observam n privinta sudoarei, pe care unii o au cu belsug, iar altii deloc. A m aratat deja, ca asta atrna de gradul de putere de viata al diferitelor persoane . Tot asa e si cu abcesul. Cnd corpul dispune nca de o mare cantitate de putere de viata, el da afara, sub forma de abcese, materiile straine, pe care nu le poate da cu desavrsire afara prin organele lui de secretie. Dar, cnd corpul nu mai disp une de o asa mare putere de viata pentru a provoca si ndura asemenea crize, fie d in cauza unei slabiciuni produse de medicamente, fie din cauza unei slabiciuni i vite n timpul crizei, fie n sfrsit, din cauza unui fel de viata mpotriva naturii, ce se ntmpla atunci cu materiile straine destinate pentru a provoca abcese? Contract arile si ngramadirile au loc atunci ca si la abcese, dar corpul nu mai are destul a putere de viata pentru a mpinge aceste contractari pna la piele si pentru a le d a afara printr-un abces. Se formeaza atunci, acele locuri tari, care nsotesc ntotd eauna aceste contractari, dar ele sunt fara dureri si se prefac n urma n noduri ta ri sau moi; dar, puterea de viata ne mai fiind ndestulatoare pentru a ispravi ace st act, el ramne neispravit si de aci nainte avem un nod n locul unui abces. Aceste noduri nu sunt deci, altceva, dect abcese nedezvoltate, adica materii straine ngr amadite, pe care nsusi corpul le strnge la un loc, n anumite cazuri. Cnd corpul are n ca multa putere de viata, el mpinge aceste noduri pna sub piele si atunci le putem simti si vedea la gt si chiar pretutindeni aiurea, caci ele se ivesc adeseori n n umar mare. Dar, cnd puterea de viata e nendestulatoare, pentru a aduce aceste nodu ri pna la piele, nodurile se formeaza chiar nauntrul corpului si le gasim n pntece s ub numele de noduri hemoroidale, tuberculoase si canceroase. Diferitele noduri s e alcatuiesc n corp, ntr-un fel necunoscut pna aci. S-au facut mereu pna aci ncercari zadarnice de a lamuri originea acestor noduri. Dovada acestor afirmari nu se po ate avea dect n practica. Daca vom izbuti prin vreun mijloc oarecare sa ridicam pu terea de viata a corpului, vom observa numaidect o schimbare a nodurilor. Deja de mai nainte s-au observat asemenea alcatuiri de abcese n timpul tratamentului cu a pa. Puterea de viata a corpului e ndestul de ridicata prin acest tratament, dupa cum s-a dovedit si de vechea metoda naturala, pentru a ngadui corpului sa isprave asca actul nedezvoltat al alcatuirii abceselor, din care rezulta nodurile. Aceas ta este lamurirea formarilor critice ale abceselor si bubitelor, care se ivesc n cura cu apa; dar, daca izbutim de a influenta si de a ridica mai mult ca aceste metode, puterea de viata a corpului, putem izbuti sa sfarmam si sa nimicim toate

aceste noduri. Daca vom da atunci afara, repede si cu ndestulare toate aceste mat erii sfarmate, lucru ce se poate obtine prin baile mele derivative, si daca nu vo m mai introduce printr-o hrana nepotrivita alte materii straine noi, orice forma re de abcese e cu neputinta si nodurile se sfarma si pier nauntru tot asa cum s-au nascut. Vechiul tratament cu apa izbutea si el, cum am spus mai sus, sa nimicea sca aceste noduri, dar nu putea da afara materiile straine si nu se formau abces e si bubite dect atunci, cnd corpul avea nca destula putere de viata, pe cnd tratame ntul meu nlatura aproape orice abces si bubita, deoarece am izbutit sa dau afara materiile straine ntr-un chip cu mult mai natural si mai repede. Am vazut ca nodu rile tuberculoase, nu sunt altceva dect abcese nedezvoltate, care au aceeasi pric ina ca toate celelalte formari de noduri n corp. Feluritele moduri, n care se ives c nodurile, atrna numai de feluritele grade de ncarcare ale omului cu materii stra ine. Acum, cnd cunoastem adevarata origine si adevarata natura a tuturor modurilo r ca si a nodurilor tuberculoase, cunoastem si drumul, ce trebuie sa urmam pentr u vindecarea lor. De aci nainte 85 vom spune noi nsine, ca operatia nodurilor canceroase practicata de scoala medica la moderna, este mijlocul cel mai nepotrivit pentru vindecarea lor, caci ea nu nl atura dect fenomenul din afara, niciodata nsa pricina nodurilor. Singurul mijloc d e a vindeca aceste noduri este de a ridica puterea de viata si de a da corpului puterea de a da afara nodurile. Multumita proprietatii caracteristice a puterii de viata a corpului si multumita conditiilor vietii, aceste noduri chiar n stare pietrificata, pot da ndarat pe drumul ce l-au urmat la formarea lor, si pot fi da te cu desavrsire afara din corp, aplicnd, bine nteles, tratamentul meu, adeseori an i ntregi. Caile pe care le urmeaza fermentatia materiilor straine n corp, pentru a ajunge pna la cap nu sunt niciodata aceleasi, asa se ntmpla ca, la unul, vrfurile p lamnilor sunt atacate mai nti, pe cnd masele n fermentatie se ridica mai mult spre mi jloc, sau n fata plamnilor la un altul, ceea ce pricinuieste asthma, catarurile si inflamatiile de tot felul ale cailor respiratoare. Dealtminteri, se iveste la c ei mai multi ofticosi o inflamatie a cailor respiratoare, cu toate ca aceasta in flamatie e adeseori ntr-o stare latenta. Aceste mprejurari lamuresc varietatea bol ilor de plamni. Feluritele stari de ncarcare latenta a plamnilor aduc inflamatiile acute, precum: pneumonia si pleurezia. Pneumonia si pleurezia Corpul ncearca de a se scapa de materiile straine iarasi prin crize acute de cura tire, care aduc cu usurinta moartea, cnd nu sunt tratate cum trebuie. Aceste boli febrile acute sunt totusi cu desavrsire neprimejdioase daca sunt tratate din tim p prin baile mele derivative. n chipul acesta boala acuta e cu desavrsire n puterea noastra, si ea nu se poate niciodata dezvolta, asa ca sa puna organismul n prime jdie. Vindecarea tuturor acestor crize acute se face de obicei cu o repeziciune uimitoare. Pentru mai buna pricepere voi cita, iarasi, un raport de vindecare luat din prac tica mea. Catre sfrsitul anului 1890 am fost chemat ntr-o familie n care o fetita d e 9 ani era atinsa de o grava pneumonie. Doctorul alopat tratase copilul, timp d e doua luni, fara succes, cu creozota73 si aceasta otrava darapanase asa de mult mistuirea bolnavei, ca parintii astepta s-o vada murind n scurta vreme. Atunci a m fost chemat n ultimul moment. Am spus parintilor ca starea bolnavei se va mbunat atii numaidect, daca vor voi sa renunte la ordonantele74 doctorilor si sa urmeze orbeste pe ale mele. Zis si facut. Dupa doua zile de tratament, raul dete napoi s i mbunatatirea merse crescnd din zi n zi, asa ca orice primejdie de moarte era nlatu rata dupa opt zile, iar dupa cteva saptamni, copilul putea sa alerge n aer liber. D aca tratamentul meu ar fi fost aplicat de la nceputul acestui caz grav si daca bo lnavul n-ar fi urmat timp de doua luni tratamentul medical, cu desavrsire mpotriva naturii, vindecarea s-ar fi putut dobndi n cteva zile tot asa de bine, ca mai pe u rma n cteva saptamni. Temperaturile cu deosebire ridicate, ce domnesc nauntrul plamnilor, la toti bolnav ii de piept, se lamuresc ntr-un chip ct se poate de natural. E un act de descompun ere foarte repede al aerului atmosferic n plamni, la inspirare si la expirare. n cl ipa n care inspiram sau n care expiram, plamnii nostri au descompus aerul n elemente

le lui (oxigen si azot), oxigenul ramne n corp si azotul e dat afara, n combinatie cu alte gaze ale corpului. Astfel se produce n plamni un act necontenit de ardere si de descompunere, care a dat mult de lucru chimiei si care produce deja prin e l nsusi temperaturi urcate, care se ridica si mai mult si ajung si mai anormale nd ata ce nauntrul plamnilor e o stare de ncarcare sau de fermentatie a materiilor str aine. Am explicat deja ca bacilii nu sunt dect produsul fermentatiei materiilor straine n corp si ca dezvoltarea lor atrna totdeauna de diferite temperaturi, dupa variet atea lor. Oftica fiind totdeauna nsotita de temperaturi foarte ridicate, dezvolta rea bacilului tuberculos atrna de aceste temperaturi ridicate, lucru ce stie si s coala medicala moderna. Din nenorocire, ea nu se poate ajuta cu aceasta stiinta si cauta mari leacuri mpotriva bacililor, a caror natura n-o cunoaste deloc. Pentru acela care a priceput explicatiile mele, vindecarea e asa de naturala si de simpla, ca nu se poate nchipui, cum de a fost cautata n alt chip, n loc de a reg ula nencetat aceste temperaturi anormale dinauntrul corpului, ridicnd si ntartnd75, t otodata, puterea de viata, pna cnd starile anormale ale corpului sunt reduse cu de savrsire. Baile mele derivative, n legatura cu masurile mele n 73 Produs uleios obtinut prin distilarea gudroanelor de lemn si folosit n industr ie si medicina 74 sfaturi, indicatii 75 stimulnd 86 privinta dietei si altele, ne ngaduie sa ajungem foarte usor la acest sfrsit. Cel mai greu lucru e de a face baile la timp. Temperaturile foarte ridicate ale corp ului nu se pot cobor la nceput ntr-un chip durabil si de aceea durata si repetarea bailor trebuiesc reglate dupa starea bolnavului, lucru ce se poate face sub supr avegherea mea sau sub aceea a elevilor mei, caci de obicei nu e priceputa deloc aceasta parte nsemnata a tratamentului. Un aer curat si lumina soarelui precum si o sedere prelungita ntr-un asemenea aer sunt ajutoare foarte pretioase ce nu tre buiesc nici odata neglijate. Baile de soare mai ales, au o nsemnatate deosebita p entru toti bolnavii de piept. Eficacitatea bailor mele derivative e sporita foar te mult prin aceste bai de soare. Ele trebuiesc aplicate dupa cum au fost descri se mai sus. Ct pentru vaccina lui Koch mpotriva ofticei, cititorii mei nu vor fi deloc mirati, daca o nlatur, cu tot entuziasmul general, cu care a fost primita la sfrsitul anu lui 1890. Efectul ei se lamureste foarte simplu. Materia veninoasa inoculata la tuberculosi, lucreaza cteodata asupra materiilor straine, ca si drojdia asupra al uatului, producnd o fermentatie (friguri), schimbnd starea primitiva a fermentatie i materiilor straine, care atrna bine nteles de alte temperaturi launtrice si care pot avea ca urmare, ca bacilul tuberculos, ce se putea dezvolta numai n temperat ura lui de mai nainte, trece ntr-o alta faza, ce a fost privita pna aci ca nimicito area lui. Dar, desigur, materiile straine nu sunt niciodata date afara si nu e n ici o departare absoluta de pricina fundamentala a bolii. Zica oricine ce-o vrea , vaccina este si ramne o simpla parigorie76, ale carei efecte primejdioase se iv esc, desigur, la lumina zilei, chiar daca ntrziaza mai mult. Marele entuziasm pric inuit de metoda lui Koch, a facut loc unei deziluzii amare dupa cteva luni. Din t oate partile nu se aud dect rapoarte defavorabile, ce pornesc de la persoane bine informate si, mai ales, de la medicii scolii moderne, care judeca ntr-un chip in dependent. Moare n fiecare zi un anumit numar de persoane vaccinate cu tuberculin a si sperantele exagerate se sting din ce n ce mai mult. Asta a fost o noua confi rmare a proverbului: Pod mare si apa nicidecum . Astazi, cnd editia de fata e lansat a n public, vaccina lui Koch pare a fi deja aproape uitata. Afirmarile noastre au fost dovedite pretutindeni. Vaccina este si ramne cea mai mare sarlatanie din lu me. O adevarata vindecare a bolilor de plamni naintate, nu se poate dobndi dect printr-o ntrebuintare de ani ntregi a tratamentului meu. Scoala medicala moderna cauta sa explice de obicei fiecare boala prin aflarea unui bacil special, dar ea uita cu desavrsire, ca dupa cum una si aceeasi planta se dezvolta n felurite chipuri si su b felurite fete, potrivit climei si dupa cum zburatoarele uneia si aceleasi spet e ajung felurite, n felurite clime, desi au toate aceeasi origine comuna, tot ast

fel bacilii n-au dect una si aceeasi origine, ca produse ale fermentatiei materii lor putrede, dar forma lor, structura lor si natura lor, atrna de feluritele temp eraturi (clime). La bolile de plamni prea naintate, nu se mai poate dobndi de altmi nteri nici-o vindecare, dar starea bolnavului poate fi facuta suportabila pna n ce le din urma momente. Vindecarea bolilor de plamni atrna, asadar, numai de puterea de viata a bolnavului si de faptul daca mistuirea se poate ndrepta. Daca izbutim a mbunatati mistuirea si a o face mai normala, vindecarea vine uimitor de repede, daca nu izbutim a ndrepta mistuirea, vindecarea n cele mai multe cazuri, e absolu t cu neputinta. Am tratat foarte multi bolnavi, care au fost vindecati de bolile lor de plamni cu o repeziciune uimitoare, fiindca izbutisem a ndrepta repede mist uirea lor. Am observat dimpotriva, la alti bolnavi, care aveau deja noduri tuber culoase tari n plamni, ca treceau ani, pna cnd nodurile acestea dadeau ndarat si ca, de cte ori se nimicea un astfel de nod, se ivea o criza violenta, care desi nu er a primejdioasa, nu era nsa mai putin dureroasa. Metoda mea se ocupa numaidect cu r eglarea temperaturilor launtrice si, prin o aplicare nimerita, face sa dea ndarat toate materiile straine, pna cnd se dobndeste o vindecare deplina. Cu prilejul acesta, vreau sa ma opresc asupra unui punct ce merita atentia gener ala. Acolo unde e vorba de bolnavi, al caror stadiu de boala e foarte naintat, fi e ca ar suferi de oftica sau de orice alta boala, sa nu se creada ca n toate cazu rile se poate dobndi o vindecare. Adeseori, puterea de viata si puterea de reacti e a corpului, nu mai sunt ndestulatoare si, n asemenea cazuri, e mai bine sa nu se ncerce nici-o cura. Oricum, nsa, se poate cerceta puterea de reactie a corpului. Daca mistuirea se mai poate ndrepta, se poate urma nainte cu tratamentul fara cea mai mica grija, daca nsa, mistuirea nu mai poate fi ndreptata, e mai bine sa se ntr erupa cura. n privinta aceasta, va atrag luarea aminte asupra urmatorului exemplu , cules din practica mea. Acum vreo jumatate de an, o fata de 20 ani, foarte bol nava de piept, a fost adusa la mine de catre parintii ei. Cura s-a nceput si a fo st facuta de bolnava cu cea mai mare ngrijire. Abia dupa cteva saptamni am putut ve dea, ca mistuirea foarte tulburata nu voia sa se ndrepte cu nici un chip. Atunci sfatuii pe bolnava, sa ntrerupa mai bine cura, caci astfel 76 mngiere, consolare 87 corpul se scapa de orice munca de reactie care-l mpovareaza degeaba, fara sa-l fi putut vindeca vreodata. Fie-mi ngaduit, acum sa nsir aici, cteva cazuri de vindecare a feluritelor boli de plamni, culese din practica mea. Asthma Pe o dama de 65 de ani, care era asa de astmatica si cu respirarea att de ngreunat a, ca doctorul care i daduse hapuri de creozota77 si cte alte prafuri, nu facuse d ect sa nrautateasca si mai mult starea si, mai ales, mistuirea bolnavei, acelasi d octor o sfatui, ca cel din urma mijloc de scapare, sa se duca n vreo tara din mia zazi, deoarece nu mai era nici-o vindecare pentru o asthma asa de naintata. Nici zece pasi nu putea face n clima aceasta, asa de rau era chinuita de asthma. Dar, acela care cunoaste leacurile scolii medicale moderne, stie ca trimeterea bolnav ilor ntr-o tara mai calduroasa, e tot una cu condamnarea. Asta e ca si cum doctor ii ar zice bolnavilor: Nu mai e nimic de facut; pentru noi sunteti pierduti. ncerc ati cu natura, poate o sa va ajute ea! . Bolnava pricepu toate astea si de aceea s e adresa la mine, cu recomandatia uneia din prietenele sale, dupa ce-i spusese d octorului ca mai bine vrea sa moara aici, dect sa se duca sa moara ntre straini, s i astfel, ncepu cura mea, pe la nceputul lui Decembrie, pe un timp urt si plin de c eata. Apasarea materiilor straine n sus, era foarte nsemnata la ea. Bolnava urma c onstiincios toate prescriptiile mele si apasarea nceta, iar mistuirea nu ntrzie de a se ndrepta ntr-un chip foarte mbucurator. Materiile straine fura date afara cu mbe lsugare, prin sudoare si prin secretiune. n fiecare zi lua trei bai derivative, d e cte o jumatate de ceas fiecare si n fiecare saptamna o baie de aburi. n putine lun i, boala dadu ndarat, pe acelasi drum pe care venise. Toate simptomele ce nsotiser a dezvoltarea bolii, se iveau si acum, numai ca boala dadu napoi ca de vreo douas prezece ori mai repede de cum venise. n fiecare luna de cura, ea dadu afara o ncar care de materii straine, de douasprezece luni, asa ca n trei luni, fu cu desavrsir e scapata de asthma ei.

nca un caz interesant, de asthma. E vorba de un domn, de vreo 60 de ani, care suf erea de aceasta boala, de mai multi ani si pe care doctorii l parasisera cu desavr sire. n urma medicamentelor ntrebuintate ani ntregi, puterea de viata a corpului sa u era asa de zdruncinata, ca nici nu vrusei sa-l primesc n cautarea mea, deoarece i dam putina speranta de scapare; n cele din urma nsa ma hotari. Cele dinti bai adus era deja multa usurare bolnavului, asa ca urma cura mea cu o staruinta si o ncord are, ce ntreceau cu mult prescrierile mele. Numai frica de moarte l facea asa de z elos. Fiecare baie usura frigurile lui puternice dinauntru si l scapa de apasarea materiilor straine catre partile superioare. Si cum aceasta usurare nu se produ cea la nceput, dect n timpul baii si nu dura dect foarte putin timp dupa baie, bolna vul facea bai foarte des, desi eu nu-i prescrisesem dect 3 bai pe zi. El facea ba ie chiar si noaptea, caci tusea nu-l lasa sa doarma. Dupa fiecare baie de jumata te de ceas putea sa doarma un ceas ntreg, apoi frigurile, ntartnd tusea si facndu-i s omnul cu neputinta, facea iarasi baie. Fiecare baie dadea destula putere de viat a corpului sau, pentru a da afara flegma, lucru ce-l usura foarte mult. Din luna n luna acest cadavru ambulant si recapata puterea sa, vioiciunea sa si dragostea sa de viata, asa ca astazi omul acesta, care era un candidat al mortii cnd a veni t la mine, a obtinut o cura minunata printr-un tratament de 15 luni. A trecut un an de cnd am scris acest raport de vindecare. Cu toata vrsta lui naintata, bolnavu l meu o duce de minune. Aceea ce e caracteristic, pentru progresele necontenite ale sanatatii sale, e ca batrnul, altadata cu desavrsire plesuv, a nceput sa capete de vreo 8 luni un par carunt foarte bogat. Oftica (naintata) n ceasurile mele de consultare, m-a vizitat o data o femeie de vreo 30 de ani, ca re suferea de oftica naintata. Ea respira aproape ntotdeauna cu gura deschisa, mai ales n timpul somnului. Mama ei murise de oftica n vrsta de 45 de ani si aceasta d ispozitie de boala o transmisese tuturor copiilor ei. n copilarie bolnava mea, ca si surorile ei, fusese foarte scrofuloasa. Ca fata de 20 de ani avea o fata pli na si obrajii foarte colorati, care se nvineteau iarna si era deja corpolenta, fr umusica si bine facuta. n anii urmatori ea pierdu corpolenta si coloarea obrajilo r si formele ei ajunsera iarasi normale. Dar oftica 77 Produs uleios obtinut prin distilarea gudroanelor de lemn si folosit n industr ie si medicina 88 ereditara se simtea din ce n ce mai mult, cu ct se apropia de 30 de ani. Mistuirea ei era neregulata. Avea cnd constipare, cnd diaree. Culoarea si mirosul excrement elor aratau deslusit ct de neregulat si anormal se facea actul de fermentatie al mistuirii n corpul acesta. Afara de dese dureri de masele si de cap se iveau cteod ata dureri fulgeratoare n piept si n umeri. Aceste dureri nu se simt dect n timpul a ctului de descompunere. ndata ce partile plamnilor s-au descompus deja, durerile a cestea nceteaza numaidect. Menstruatia acestei femei era ntotdeauna foarte dureroas a si foarte neregulata, nceta cteodata luni ntregi si apoi revenea foarte des. Toat e astea erau nsotite de o slabiciune generala, de o mare oboseala dupa orice munc a corporala, de un simtamnt si de o nemultumire foarte mare. Pentru acela care nu cunoaste deloc stiinta expresiunii figurii, femeia aceasta trebuia sa fie un mo del de sanatate, cnd a venit sa urmeze tratamentul meu. Obrajii frumosi si rosii si formele pline si rotunde nselau pe orice profan asupra starii critice a aceste i bolnave, stare ce pentru mine nsa nu era ascunsa. Femeia aceasta ncepu tratament ul meu, n plina cunostinta de starea ei primejdioasa. i prescrisei doua sau trei b ai de sezut cu frictiuni pe zi si una sau doua bai de aburi pe saptamna. O dieta absolut fara excitante, multa sedere la aer curat si ferestrele deschise n timpul noptii. Starea ei generala se mbunatati asa de mult n sase luni de tratament, ca nu mai simtea oboseala, cnd urca scara sau umbla mult, aceea ce altadata o dobora cu desavrsire. Mistuirea ei se ndreptase si mhnirea facuse loc multamirii, toate d urerile de cap disparusera cu desavrsire de la nceputul curei. Se putea vedea desl usit, ca materiile straine ncepusera a da napoi spre pntece. n cel dinti an al curei se ivira doua crize foarte violente, cnd se nimicira nodurile plamnilor. n timpul a cestor crize, care durau doua sau trei saptamni, bolnava simtea o slabiciune ades eori trecatoare, simptom ce adevereste teoria asupra bolii, si care-si gaseste o dezlegare naturala prin prefacerile ce se opereaza n corp n timpul curei.

n timpul celui de al doilea an de cura starea bolnavei s-a mbunatatit iarasi n mod simtitor, mai cu deosebire starea ei generala. n acest an s-au ivit numai doua cr ize. Daca dupa doi ani de cura nu pot privi nca pe aceasta femeie ca vindecata pe deplin, cel putin greaua ei boala de plamni a disparut cu desavrsire si se poate spera o vindecare completa. Cine nu cunoaste cu de-amanuntul stiinta expresiunii figurii, crede ca femeia aceasta e acum sanatatea n picioare si nici nu banuiest e ca acum trei ani mergea cu siguranta catre sfrsit, daca n-ar fi nceput cura mea. Iata un alt raport de vindecare tot asa de nsemnat. E vorba de un domn de vreo 40 de ani, bolnav de oftica, dupa spusa celor mai renumiti doctori, care l sfatuise ra sa sada multa vreme n sudul Italiei. Cercetai pe bolnav si stabilii prin stiin ta expresiunii figurii, ca boala lui de plamni era foarte cronica si ca sederea l ui ntr-o clima calda, l-ar fi dat gata cel mult ntr-un an. L-am pus sa nceapa numai dect cura mea. n timpul acesteia se ivi, deja dupa 4 saptamni, pe lnga treptata mbuna tatire a starii generale, un catar de besica si de intestine, de care suferise f oarte mult cu noua ani nainte. Catarul se ivi nsa, de rndul acesta mult mai slab si disparu dupa vreo 14 zile prin metoda mea. Aceasta dovedeste, ca prin ntrebuinta rea medicamentelor, amndoua bolile nu fusesera vindecate, ci numai nabusite si tra nsformate ntr-o stare latenta. O data cu ridicarea puterii de viata, amndoua bolil e devenisera iarasi acute. Ceva mai trziu se ivi chiar un sculament trecator, de care bolnavul suferise de repetate ori, cnd era de 20 de ani, dar care fusese nabu sit prin medicamente. Dupa ce fu nlaturat si acesta n doua saptamni, boala de plamni luase o forma cu desavrsire schimbata, asa ca bolnavul credea ca e pe deplin san atos. Dupa sfatul meu nsa, el mai continua ctava vreme cura si, dupa un an si juma tate era cu desavrsire vindecat. Oftica oaselor si caria oaselor Foarte multi bolnavi de acestia am avut n tratamentul meu si am dobndit rezultate foarte multamitoare. Mai n toate cazurile, bolnavii aceia suferisera n copilaria l or de boala englezeasca (rachitism78), ntructva numai ca un stadiu preliminar al b olilor lor de mai trziu. Oasele erau deja de la nastere moi, fragile, ca zgrciuril e, aceea ce se putea stabili cu siguranta n cele mai multe cazuri. La vrsta pubert atii sau chiar si mai de timpuriu, caria oaselor se ivea si oasele picioarelor s au ale bratelor ncepeau sa coaca n parte si se ntindeau ca un burete, pe cnd ncheietu rile se umflau foarte mult. Extremitatile, bratele si picioarele, fusesera de mu lte ori amputate de reprezentantii scolii medicale moderne. Cei mai multi bolnav i treceau de nevindecabili nainte de a veni n tratamentul meu. Odata cu 78 Stare patologica cauzata de insuficienta vitaminei D n organism, caracterizata prin deformatii ale sistemului osos 89 cura mea ncepu si procesul bolii sa dea ndarat. Membrele amputate: nu se mai pot p une la loc si de aceea operatiunile n toate cazurile de boala sunt, dupa parerea mea, cel mai nepotrivit mijloc pentru vindecarea lor. Eu sustin chiar, ca aceste manipulatii mpotriva naturii, n-au adus nici o data vreo singura vindecare adeva rata n cazuri de asa fel. Aceste boli nu pot fi vindecate, dect atunci cnd stii sa le dai napoi, pe acelasi drum pe care au venit. Asa, mi aduc aminte de un copil, pe care l-am avut n tratamentul meu, la care, amnd oua fluierele picioarelor, de la genunche pna la glezna, erau cu desavrsire deschi se si coapte pe jumatate. Doctorii voiau sa amputeze amndoua picioarele si atunci parintii venira cu copilul la mine. Procedeul meu legat cu baile derivative si cu o dieta neexcitanta fu nceput si deja dupa 4 saptamni, ranile ncepura sa se nchid a dinauntru n afara. Pielea crescu pe ranile lungi de 8 toli, ntocmai cum creste c oaja copacului peste locul lovit de secure. Dupa sase luni amndoua picioarele era u vindecate si nu mai ramneau dect doua coji mici nensemnate, care disparura dupa a lte doua luni. n acelasi timp, starea generala a copilului se schimba cu totul si melancolia lui disperata facu loc unei adevarate veselii de copil. Un alt caz: e vorba de un copil de zece ani, care avea un genunchi tuberculos, p e care doctorii iarasi voiau sa-l amputeze. Aici dura peste noua luni, pna cnd mat eriile de boala se trasera din ncheietura genunchiului catre focarul bolii, adica pntecele, si fura date afara printr-o rana a osului de la sold, care se coapse s i se sparse timp de trei luni, pna cnd baiatul putu sa umble si sa alerge ca si to varasii lui.

Lupus79 Numeroasele succese de vindecare dobndite si la boala lupus prin metoda mea, dove desc destul de lamurit ca teoria unitatii se poate aplica si la aceste simptome de boala. ntr-adevar, acela care cunoaste numai cteva din aceste succese, acela nu va putea pricepe, cum metoda mea, care era cunoscuta cu multa vreme naintea vacc inei cu tuberculina, a fost asa de putin luata n seama n anumite locuri. Fireste, aci e vorba si de atentia autoritatilor medicale, si nu mai ncape ndoiala, ca aces te autoritati nu vad cu ochi buni un lucru, ce e cu totul mpotriva nvataturilor lo r. Dar, va veni odata vremea, cnd scoala medicala va fi silita, de nevoie, sa dea ndarat odata cu luminarea marelui public. Iata un caz de lupus, care nfatiseaza un interes general. Bolnava era n vrsta de 41 de ani. Fusese sanatoasa pna la vrsta de doi ani, cnd a fos t vaccinata si de cnd data si boala ei. Dupa vaccinare se ivise o strasnica erupt ie de piele, care se transforma n lupus, cnd bolnava atinse vrsta de zece ani. Vrem e de 30 de ani, aceasta biata femeie suferise de aceasta grea si dureroasa boala , fara a gasi cea mai mica usurare, desi consultase un mare numar de doctori ves titi. Figura ei era ngrozitoare si nu putea sa iasa nicaieri, fara sa ngrozeasca p e cei ce o vedeau. ntr-aceasta stare disperata veni la mine, dupa ce toti doctori i i declarasera, ca boala ei nu se poate vindeca. Dupa ce o examinai, putui sa-i fagaduiesc o vindecare foarte grabnica, fiindca ncarcarea ei era foarte avantajoa sa pentru tratamentul meu. Cura adeveri cele ce spusesem. Dupa 15 zile, lupusul avea deja o alta nfatisare si aproape nu mai desfigura bolnava. Dar mistuirea ei, cu desavrsire neglijata n celelalte tratamente, fu ndreptata de minune ntr-un timp asa de scurt. De aci urmara iesiri afara enorme, care dadura afara toate zemuril e bolnave. n sapte saptamni bolnava capatase culoarea pielii normale. Acest succes de o repeziciune asa de uimitoare, mpotriva unui rau asa de nradacina t, fusese cu putinta numai fiindca bolnava avea o ncarcare anterioara (n fata). To ti aceia, care cunosc uvrajul asupra noii mele diagnoze, stiinta expresiunii fig urii80, pot sa-si lamureasca lucrul acesta. Am tratat, dimpotriva, alte cazuri de lupus, care erau mai putin nradacinate, dar care au cerut mult mai multa vreme. Cazurile, a caror vindecare cere mai multa vreme, sunt acelea care au o mai multa ncarcare de materii straine n spate sau de partea stnga. Multi din acesti bolnavi au ntrerupt cura dupa cteva saptamni, fiindca n-au putut v edea o schimbare deosebita, ci cel mult o ndreptare a mistuirii. Binenteles, multi din acestia n-aveau rabdarea de a astepta timpul trebuincios pentru vindecarea bolilor lor. Multora li se pare nelamurit, de ce unul 79 Boala de piele manifestata prin leziuni care distrug tesuturile; tuberculoza a pielii 80 Louis Kuhne. Manualul stiintei expresiunii figurii, cu numeroase ilustratiuni . Editura Louis Kuhne, Lipsca 90 izbuteste sa se vindece mai repede dect altul si totusi lucrul e foarte natural. Orice cunoscator al stiintei expresiunii figurii l va ntelege. nca o dovada de eficacitatea metodei mele de vindecare a fost data de o femeie di n Stettin. Aceasta suferea de 19 ani de lupus la figura si nu se mai putea arata nicaieri. Mergea ntotdeauna cu voal si ascundea cu cea mai mare grija trasaturil e ei desfigurate. Domnisoara Sch. ncercase zadarnic toate leacurile de care dispu nea stiinta medicala moderna. Metoda mea o usura si o vindeca numaidect. Aceasta dadu prilej domnisoarei Sch. sa-mi adreseze la 29 Ianuarie 1891 urmatoarea scris oare de multumire: Stimate Domnule Kuhne! Starea mea de astazi mi impune datoria de a va exprima mult umirile mele cele mai calduroase, pentru efectul minunat al metodei d-voastra mpo triva grelei mele boli. Urmez tratamentul d-voastra cu cel mai mare succes; ma s imt acum sanatoasa si cu putere si pot munci, fara sa obosesc. Sunt cu att mai fe ricita, cu ct toti doctorii, consultati timp de 19 ani, n-au putut nici sa ma vin dece nici sa ma usureze. Recomand dar, tuturor bolnavilor de orice fel, sa urmeze metoda d-voastra, caci sunt adnc ncredintata ca vor fi usurati. Va rog, scumpe domnule Kuhne, de a publica aceasta scrisoare, n interesul cauzei

dumneavoastra si n acela al omenirii suferinde. Semnez cu cea mai mare stima si multumire sincera, devotata. A. von Stettin. --------91 Bolile organelor genitale n laturi cu fatarnicia, n laturi cu rusinea falsa, care acopera orbirea fatala si n gaduie raului sa se ntinda pe ascuns: n laturi cu fatarnicia, care nu poate sta n l umina cunostintei, n raza judecatei curate si naturale! Deschis si fara rusine tr ebuie sa se vorbeasca de raul ascuns al omenirii, de bolile ei tinute n ascuns. R aul pricinuit omenirii prin bolile organelor genitale e asa de raspndit si asa de mare, ca as savrsi un adevarat pacat, daca n-as proclama rezultatele metodei mel e, care m-au pus n stare de a vindeca bolile acestea cu o siguranta necunoscuta pn a aci. Necunostinta generala a naturii acestor boli si, mai ales, tratarea lor p rin medicamente au pricinuit atta rau, ca tocmai din aceasta cauza e de neaparata nevoie, de a lumina omenirea, printr-un limbaj plin de sinceritate. Faptul foar te trist, ca aceste boli sunt astazi mai raspndite ca ntotdeauna si ca tocmai sifi lisul face n fiecare an mii de victime, pe care le arunca n mizerie, e ntemeiat pe cauze adnci, dupa cum voi arata mai la vale. Toate metodele ntrebuintate pna aci, afara de metoda naturala, sunt neputincioase m potriva sifilisului. Ele nu izbutesc dect a reduce vremelnic aceasta boala la o s tare latenta prin ajutorul frictiunilor cu mercur, etc. si de a provoca astfel o stagnare a bolii, care, din nenorocire, e privita de bolnavi ca o vindecare. Da r, tocmai aceasta nestiinta a pricinuit un rau enorm. Multe din aceste persoane vindecate n aparenta, s-au nsurat dupa sfatul doctorilor lor si au aflat ndata prin tristele urmari ale acestor casatorii, ct de rau au fost sfatuite. Multa vreme s anatatea si viata femeii sunt n cea mai mare primejdie, cnd barbatul are sifilis n stare latenta. Relatiile trupesti sunt destinate a compensa, ca sa zicem asa, ce le doua corpuri, ntr-un anume grad, de aceea sifilisul latent se comunica numaide ct femeii, facnd-o sa moara de aceasta boala, sau de o alta boala oarecare. Copiii nascuti din aceste casatorii sunt totdeauna nedestoinici de viata, fiindca nici odata nu se pot dezvolta n chip normal. De aceea am dreptate cnd sustin, ca starea latenta a sifilisului e cu mult mai primejdioasa, dect starea acuta, caci n acest e din urma cazuri are cel putin asupra lui un semn, n privinta caruia e cu neputi nta de a se nsela. Scoala medicala moderna recunoaste deja, stadiul latent al sifilisului, cu toate ca nu e capabila de a-l determina, dect atunci, cnd bolnavul e lovit din nou de s ifilis acut, dupa o perioada de sifilis latent, care a durat ani de zile. Aceast a scoala, care nu stie mare lucru, spune atunci ca boala a stat ascunsa multa vr eme n corpul sifiliticului. Daca faptele n-ar vorbi de la sine, stiinta moderna n ici n-ar voi sa auda de o stare latenta sau cronica si ar fi n stare sa pretinda, ca acest studiu e si el o vindecare ca toate celelalte vindecari. Prin stiinta expresiunii figurii, stadiul latent al sifilisului nu ramne ascuns, chiar daca nu s-au ivit nca asemenea stari acute. Dar, prin aceasta stiinta sunte m tot deodata n stare, de a cunoaste mai dinainte dispozitiile catre toate bolile organelor genitale, asa ca fiecare se poate feri astfel de raul primejdios. Nu ma voi ocupa n particular de fiecare din bolile organelor genitale, precum: poala alba81, sculamentul82, sangarul83, baboanele, negii84, sifilisul85, polutiile86 si altele; va voi observa numai, ca numirile acestor diferite boli sunt cu desa vrsire nefolositoare pentru noi, daca stim, ca toate aceste boli au una si aceeas i pricina si ca varietatea formelor lor atrna numai de varietatea dispozitiei, ad ica de felul cum e ncarcat omul cu materii straine, sau de starea lui de boala la tenta si cronica. Nu e o ntmplare, ca natura a asezat n aceeasi parte organele genitale mpreuna cu org anele de secretie. Organismul se sileste nencetat, de a ndruma catre aceste iesiri toate produsele secretiei, de aceea aceste organe devin sediul particular al tu turor materiilor straine si al tuturor depozitelor formate de produsele secretiu nii, lucru ce se observa, mai ales, foarte deslusit, la femeie, si e de multa nse mnatate n relatiile sexuale, n timpul carora aceste substante foarte tari trec nea parat n celalalt ins

81 Leucoree scurgere vaginala de lichid albicios, uneori purulent 82 blenoragie boala venerica contagioasa, caracterizata prin inflamarea organelo r genitale, nsotita de scurgeri purulente; gonoree 83 Ulceratie a mucoasei sau a pielii, formata n urma patrunderii n organism a unei infectii 84 mici excrescente pe piele 85 Boala venerica cronica, cauzata de un spirochet si transmisa prin contagiune sau ereditar 86 Proces de eliminare involuntara a spermei (de obicei n timpul somnului) 92 ca o unsoare, din cauza permeabilitatii pielii. Asa se transmit materiile cele m ai rele de la femeie la barbat si vice-versa, cnd barbatul e mai ncarcat dect femei a, produsul generator alcatuit din zemurile lui se ncorporeaza n femeie, influente aza asupra ei si o mbolnavesc. Dar, mai e si o alta mprejurare pentru a carui lamurire se cere s-o iau mai de de parte. Instinctul sexual e un fapt cunoscut de toata lumea, totusi el e destul d e obscur si n-a fost nici o data destul de limpede explicat. Scoala medicala mod erna spune putin lucru despre natura lui, spune si mai putin de aceea ce-l face normal si tace cu desavrsire asupra pricinilor ce-l fac anormal. Cu toate astea, n toate manualele acestea, gasim ca dupa instinctul de conservare, instinctul de propagare87 e cel mai puternic n corp. E de necrezut si de mirare, cum se batjoco reste astazi acest al doilea factor, al vietii noastre, nct e privit ca ceva ce e m potriva naturii si chiar ca un lucru putin estetic si necuviincios n cel din urma grad. ntocmai ca si celelalte instincte, instinctul sexual are stadiul sau norma l, sau are un caracter anormal si morbid pricinuit de o stare de boala, adica de o simpla ncarcare a corpului cu materii straine. Tocmai n instinctul sexual poate avea cineva un termometru foarte exact pentru propria-i sanatate, mai ales pent ru stadiul cronic si latent al bolilor si pentru efectul regimului asupra organi smului. Instinctul sexual nu devine anormal dect printr-o ndoita apasare a materii lor straine catre caile lor naturale de secretie, adica, printr-o ndoita ntartare n ervoasa pricinuita de ncarcarea corpului cu materii straine. Aceeasi apasare se e xercita si asupra organelor genitale, aceea ce se manifesta la nceput printr-un s por al instinctului sexual, nsotit de o descrestere progresiva a puterii generatr ice. Un instinct sexual normal lasa pe om cu desavrsire liber de orice tulburari de minte si de simturi. Normal este acest instinct numai la insii sanatosi, si n ormal nu se poate pastra dect printr-o dieta neexcitanta si printr-un fel de viat a potrivit cu natura; n sfrsit, anormal e instinctul, ndata ce corpul e ncarcat cu m aterii straine sau se gaseste ntr-o stare de boala latenta si cronica. Bolnav de organele genitale poate fi deci, numai acela al carui corp e deja ncarc at cu materii straine. Asa se lamureste de ce unii se mbolnavesc de sculament, sa ngar si sifilis, prin transmiterea virusului acestei boli, pe cnd altii ramn neati nsi. Cunosc cazuri n care doi oameni au fost expusi la aceeasi primejdie de infec tie si unul din ei s-a mbolnavit, pe cnd celalalt a ramas neatins. Mi s-au ntmplat adeseori cazuri, cu totul contrarii. Mi-aduc aminte de un astfel d e caz, n care o femeie avusese multa vreme raporturi sexuale cu un singur om, car e iarasi n-avusese relatii sexuale dect cu aceasta femeie. Cnd omul acesta trebui sa se duca n alta parte, urmasul sau lua aceasta femeie. Desi s-a dovedit ca nici unul, nici altul nu fusese bolnav, si desi nici unul, nici altul nu avusese alt e relatii sexuale, cel din urma fu atins n scurta vreme de sifilis, pe cnd femeia ramase cu desavrsire curata. Materiile straine asezate n organele genitale sunt direct transmise prin relatiil e sexuale si lucreaza asupra materiilor straine din cealalta persoana, ca drojdi a asupra aluatului, producnd o fermentatie, mai ales cnd se tine socoteala si de a ctiunea linistitoare, pe care compensarea magnetismului reciproc o exercita n ace lasi timp asupra corpului. Aceasta actiune da corpului o putere de viata, care-l pune n stare, de a se sili sa dea afara printr-o criza de curatire, precum scula mentul, sangarul, si sifilisul, materiile straine ce se gasesc n corp. Aceste fap te explica iarasi cazurile ce se ntmpla asa de des, cnd un barbat, care a avut mult a vreme relatiuni sexuale regulate cu femeia lui se mbolnaveste de sifilis, dupa ce a avut o singura data contact cu alta femeie care trecea de sanatoasa. Relati

ile sexuale ale sotilor n-aveau aceasta actiune, deoarece corpurile lor se compe nsasera deja, dar noile relatii avnd o compensatie cu totul deosebita, au produs alt efect. Am indicat aceste cazuri numai pentru a dovedi n ce fel se nasc bolile organelor genitale si care e rolul transmiterii directe, a materiilor infectioa se. Ma voi feri de a atinge, ntr-un fel sau altul, partea morala sau imorala a re latiilor sexuale n afara de casatorii, caci nu ma voi ocupa aci dect de boala, nat ura, originea si vindecarea ei si nu voi atinge relatiunile sexuale n afara de ca satorii, dect daca va fi de trebuinta pentru demonstratiile mele. Astfel ajungem n sfrsit la ncheierea ca, bolile organelor genitale nu sunt altceva dect crize de vindecare ale corpului, prin care acesta se sileste de a da afara m ateriile straine. Daca vrem, deci, sa le vindecam, trebuie sa departam pricina d e boala, ncarcarea corpului cu materii straine, dupa care celelalte simptome vor dispare de la sine. Trebuie sa ne ferim de a cadea n greseala, n care cade scoala medicala moderna, care se sileste de a nabusi aceasta ncercare de vindecare a corp ului prin injectii, medicamente (otravuri nemaipomenite, precum mercurul n feluri tele lui forme, iodul, iodura de 87 nmultire 93 potasiu, etc.). Toate acestea nu se fac dect pe socoteala puterii de viata a corp ului, care era nainte destul de puternica, pentru a duce singura la bun capat ace asta criza de vindecare. Acum, dupa ncorporarea otravurilor, puterea de viata tre buie sa lucreze a neutraliza otrava, pentru a pastra organismul si astfel e mpied icata n silintele ei de vindecare. Aceea ce scoala moderna numeste vindecare, nu este dect o grea vatamare a corpulu i, care ntrece cu mult starea de boala. Fireste, ea mbraca o haina nselatoare si fa ra dureri, care ascunde adevarata stare, dar care, fiind cronica si latenta, nu mai arata simptomele bolilor organelor genitale de mai nainte si trece n ochii uno ra drept vindecare. Am curajul de a respinge asemenea grave greseli ale mult laudatei scoli medicale si, chiar daca mi voi face-dusmani nempacati, voi merge nainte, ntemeiat pe dovezi nestramutate. Sa vedem acum aceste dovezi. Am spus mai sus, ca toate bolile organelor genitale nu sunt deloc vindecate prin medicamente, ci numai nabusite si nradacinate si mai adnc n corp si ca aceasta vind ecare aparenta nu e dect nrautatirea starii bolnavului, lucru ce se manifesta si m ai deslusit prin nrautatirea starii generale si prin descresterea puterii de viat a. Daca izbutim mai curnd sau mai trziu, poate chiar dupa ctiva ani, sa ridicam iar asi puterea de viata, nu e cu neputinta, sa iasa iarasi la iveala toate simptome le de boli nabusite, desi ntr-o forma mai blnda si mai trecatoare. Aceasta s-a dove dit cu prisos n sutele de cazuri din practica mea. Baile mele derivative ngaduie ns a de a nfrna asa de mult aceste boli, ca ele pierd cu desavrsire caracterul lor pri mejdios si tulburator, ca putem umbla cu ele ntocmai ca si cu niste dusmani nvinsi , n fata carora suntem superiori. Din nenorocire nsa, acest simptom a dat prilejul multora din bolnavi, sa paraseasca nspaimntati cura mea. Din cine stie ce conside ratiuni nebune si fricoase, ei credeau de cuviinta sa-si jertfeasca mai bine san atatea lor, dect sa treaca iarasi prin toate bolile lor vechi, fiindca nu cunoste au nici cursul lor, nici forma blnda sub care se ntorc. Puterea de viata, natura s i conditiile ei, precum si mijloacele naturale pentru ridicarea si ntarirea ei au ramas din nefericire o enigma pentru scoala medicala moderna. Abia prin aplicar ea apei, soarelui si dietei naturale de catre oameni straini de medicina si, n sfr sit, prin aplicarea bailor de trunchi cu frictiuni, de sezut cu frictiuni si pri n baile de aburi s-a gasit mijlocul de a ridica si ntari iarasi puterea de viata a corpului, n felul cel mai potrivit cu natura. Metoda mea caracteristica a ajuns, fara voia mea, martorul nendoielnic al neputin tei scolii medicale. Am avut la mine sute si mii de acesti bolnavi, care dupa ce au alergat fara succes la toate metodele scolii medicale moderne, s-au adresat la mine n ultimul moment si au ajuns astfel, dupa vindecarea lor, dovezi nendoieln ice de adevarul metodei mele. Astfel ntemeiat pe dovezi nestramutate, dupa o prac tica obositoare de ani ndelungati si n urma unor studii necontenite, am putut nu n umai sa arat greselile n care cade scoala medicala moderna, ci sa fac cunoscut si lumii o noua si mai buna metoda de vindecare, a carei eficacitate o poate proba

oricine, n cazurile de boala. Metoda mea face sa piarda exteriorul nspaimntator al mai tuturor bolilor de organe genitale si mai ales al sifilisului, de care toti se tem, cu drept cuvnt. Pot pr etinde fara vanitate, ca aceasta boala, incurabila pentru scoala medicala, poate fi vindecata cu desavrsire prin metoda mea, ca orice alta boala, asa ca nu mai p oate fi temere de urmarile suparatoare de orice fel, ce le-ar putea avea asupra urmasilor. Totusi nu pretind, ca n toate cazurile, adica orice sifilitic poate fi vindecat, dar pretind ca sifilisul se poate cu desavrsire vindeca, n toate cazuri le n care mistuirea bolnavului se poate ndrepta, chiar daca pentru acest tratament ar trebui ani de zile. Stiu ca sunt cazuri de sifilis asa de disperate, ca pute rea de viata a bolnavilor e departe de a ajunge pentru o vindecare radicala. Dar , n acest caz nevindecarea atrna numai de lipsa puterii de viata, adica numai de b olnavi. Toate bolile organelor genitale sunt, nca de la aparitia lor, un semn nendoielnic de o mare ncarcare a corpului cu materii straine, sau, cu alte cuvinte, ale unei boli, care doarme n corp. Toate bolile organelor genitale nevindecate nu sunt dect stari preliminare ale altor boli cronice si mai grele, care, de obicei, sunt cu noscute sub numele de asthma, bolile de plamni, oftica, cancerul, bolile de inima , hidropizia88, podagra si altele. Daca aceste boli nu lovesc ntotdeauna pe bolna vul nsusi, ele se razbuna de tratamentul fals, din nenorocire, adeseori asupra ur masilor. Multe mame cu desavrsire nevinovate, se vaeta deznadajduite de bolile co piilor lor, mai ales de bolile asa de raspndite de piept, oftica, scrofule, rachi tism, dar nu stiu adevarata pricina a acestor boli, fiindca ele nu se simt vinov ate, nu stiu nimic de bolile secrete ale parintelui si nu cunosc deloc nrurirea ac estor boli asupra urmasilor. Au 88 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi 94 mncat agurida parintii si copiilor li s-au sterpezit dintii , zice poporul, cu drep t cuvnt, caci acei urmasi bolnavi si slabanogi sunt o oglinda, n care multamita no ilor mele principii, putem cunoaste si judeca exact starea de sanatate a parinti lor, n timpul procrearii. Daca consideram mersul bolilor celor mai raspndite ale organelor genitale, precum poala alba si sculamentul, vedem n simptomele lor dovada nestramutata a teoriilo r mele asupra materiilor de boala. Corpul da afara materiile morbide n fermentati e, numite scurgeri, prin ajutorul starii febrile de inflamatie locala. Prin aces t procedeu de friguri si de fermentatie, organele dinauntru sunt direct atacate si umflate, cta vreme nu se iau masuri de a face acest proces nevatamator pentru organism. Atunci acest proces va fi, n adevaratul nteles al cuvntului, o criza de v indecare pentru corp. Cu ct el da afara mai multe materii, cu att organismul se cu rata. nainte de toate, trebuie sa nlesnim acest proces de departare al materiilor straine, facndu-l sa fie fara durere, adica sa nu turbure corpul, si n acelasi tim p sa se ndeplineasca ct se poate mai bine. Prin baile mele derivative, mai ales ba ile de sezut cu frictiuni, se poate ajunge la acest sfrsit, n modul cel mai sigur; binenteles ca durata vindecarii atrna de starea de ncarcare a bolnavului cu materi i straine. E locul sa ne amintim nca odata mijloacele de vindecare ntrebuintate de stiinta medi cala mpotriva bolilor organelor genitale: injectii corozive n canal, cu solutii de plumb, de zinc si de iodoform, pentru a nabusi cu forta aceasta actiune asa de b inefacatoare a naturii. Asta e de ajuns pentru a ne dovedi toata absurditatea ac estor leacuri si toate greselile n care cade scoala medicala. E de mirare, ca nim eni nu si-a pus nca ntrebarea, unde poate ramne materia dupa nabusirea scurgerii pri n medicamente si care e adevaratul ei scop. Se stie, ca natura nu face nimic far a cauze si scopuri bine hotarte. Actele naturale nu se pot sprijini, dect numai pr in conditiile de viata potrivite cu natura, iar nu prin mijloace mpotriva naturii . Nu e o ntmplare, ca ospiciile de nebuni si casele de sanatate, clinicile si spital ele rasar ca ciupercile. Orice om cu judecata nu poate vedea dect o trista decade re si o nenorocita incapacitate a stiintei medicale, n cresterea numarului acesto r nchisori de bolnavi. Daca scoala medicala ar avea cu adevarat succes si ar raspn di sanatatea printre oameni, cea dinti urmare, ar trebui sa fie o descrestere tre

ptata a acestor institutii. nainte de a ncheia acest capitol, va voi cita cteva cazuri culese din practica mea. n primul rnd e vorba de un om de vreo 50 de ani, care m-a consultat pentru o boal a de inima. Dupa ce i-am dat sfaturile respective si dupa ce a ntrebuintat cura m ea timp de 14 zile, s-a dat pe fata o boala de rinichi, pe care o avusese nainte, si dupa ce s-a vindecat si aceasta, dupa alte 14 zile, s-a ivit un sculament de care suferise cu 18 ani nainte. Amndoua bolile se ivisera de rndul asta ntr-o forma cu mult mai blnda ca nainte; n timp de 8 zile a fost nlaturat si sculamentul, si st area generala a acestui domn s-a mbunatatit n chip uimitor. n acelasi timp, i-a dis parut cu desavrsire si boala lui de inima. n cursul tratamentului, mi-a istorisit bolnavul cum suferise nainte vreme mai nti de sculament si cum pentru vindecarea lu i consultase pe cei mai celebri profesori. Mijloacele lor, spunea el n-au ramas fara efect, caci au nlaturat toate simptomele sculamentului. n urma, dupa ctiva ani , a avut nca o data sculament, dar s-a scapat iarasi repede de el prin medicament e. Abia dupa alti doi ani a fost lovit de o boala de rinichi care i-a dat mult d e lucru, pna cnd, n sfrsit, prin consultarea a 8 doctori vestiti, a putut fi nabusita prin medicamente, cel putin att ca nu s-au mai putut manifesta simptomele turbur atoare. Nu mult dupa aceea, ncepu boala lui de inima, pentru care nu putuse sa ga seasca nici-un leac si care ameninta sa dea n hidropizie89. I-am explicat atunci, cum sculamentul lui nu fusese vindecat, ci numai nabusit n corp si cum el devenis e astfel o stare preliminara a bolii lui de rinichi de mai trziu si cum aceasta d in urma fiind iarasi nabusita n corp, provocase boala lui de inima, care fara cura mea ar fi sfrsit n hidropizie. De nlantuirea acestor simptome s-a ncredintat si el pe deplin, prin cura ce-a facut-o. Dupa un tratament de 4 luni, bolnavul a fost cu desavrsire vindecat. Voi cita nca un caz de sifilis. Domnul baron de E., n vrsta de 47 ani, m-a vizitat acum ctiva ani n orele mele de co nsultare si mi-a comunicat, ca sufera foarte mult de sifilis deja de vreo 10 ani . Mi-a spus ca a facut deja de 4 ori cura de unsoare cu mercur, sfatuit de cei m ai celebri doctori, ca bause chiar iodura de potasiu, dar ca totusi se iveau iar asi simptome sifilitice, mai ales rani deschise, n gura si pe picioare. Astfel a pierdut orice ncredere n alopatie, cu att mai mult ca starea lui generala, dupa tra tamentul cu mercur, nu mai era nici pe jumatate asa de buna ca nainte; ca din vre mea aceea simte o necontenita greutate n cap si 89 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi 95 ca nu mai are memoria limpede de mai nainte. Prin stiinta expresiunii figurii sta bilii cu siguranta, ca sifilisul de mai nainte ramasese neschimbat n corp si ca fu sese trecut numai ntr-o stare latenta, prin ntrebuintarea mercurului, ca apoi boln avul sufera deja foarte mult de otravire cronica prin medicamente. I-am prescris n fiecare zi o baie de trunchi cu frictiuni si doua bai de sezut cu frictiuni, mp reuna cu o hrana simpla, potrivita cu natura. Succesul a fost minunat, caci deja dupa o jumatate de an bolnavul se schimbase cu desavrsire. n prima linie, mistuir ea lui se ndreptase mult, si nfatisarea lui era iarasi sanatoasa. Odata cu nlaturar ea pricinilor disparuse orice urma de sifilis, care de acum nainte nu se va mai nt oarce niciodata. Vezi alte rapoarte de vindecare, n partea a IV-a a acestei carti . Impotenta90 Neputinta omului. (Impotenta). Aceasta boala, care se propaga astazi asa de mult , caracterizeaza ntr-un chip batator la ochi degenerarea crescnda a generatiei noa stre. Stiinta medicala n-a fost n stare pna astazi sa vindece aceasta boala: n fata impotentei ea sta cu minile n sn, fiindca nu cunoaste adevarata ei natura. Ea nu s tie ca orice impotenta e numai o stare de boala cronica a omului, provocata numa i si numai de ncarcarea corpului cu materii straine, sau cu materii de boala. Ori ce impotenta se poate iarasi vindeca ndata ce izbutim a libera corpul de acea ncar care. Astazi suntem n fericita pozitie, ntemeiati pe experientele si pe succesele metodei mele de vindecare, nu numai sa ajungem acest scop, ci putem spune cu con stiinta linistita, ca am izbutit deja n foarte multe cazuri si ca vom izbuti si d e aci nainte, ntruct tratamentul nostru va fi aplicat cu pricepere dreapta si cu o energie de fier. Prin nlaturarea cauzei acestei boli se vindeca toate neregularit

atile functiunii organelor genitale si prin aceasta cstiga si instinctul sexual p uterea lui normala, asa ca cei vindecati sunt pusi n stare, de a duce viata lor s exuala potrivit cu natura. Stim ca principiile morale, cele mai solid stabilite, sunt adeseori neputincioase, pentru a nlatura neornduielile sexuale cele mai nena turale si am mngierea, de a fi primit deja multumirile cele mai calduroase din par tea tinerilor si a oamenilor cu principii morale solide, fiindca tratamentul meu i-a facut sa rupa cu obiceiurile lor nenorocite. (Vezi n privinta asta: raportur ile de vindecare n partea a IV-a a acestei carti.) Impotenta la femei, n ntelesul sterilitatii, nu exista numai din cauza deformarilo r organelor genitale interne, ci se iveste la ele si o totala lipsa de simt a ac elor organe. Amanunte asupra sterilitatii se gasesc n partea a III-a, n capitolul: bolile de femei . Fiindca instinctul sexual la barbati este cu totul altfel dect la femei, impotent a se manifesta la ei n chip deosebit. Dar ntotdeauna sunt semne anume hotarte, pe c are le observam cu ani de zile nainte: Un instinct sexual anormal, urcat si nervo s, e provocat numai printr-o boala cronica. La copii si la persoanele de sex mas culin nca nevrstnice, instinctul sexual se manifesta printr-o mare iritare, ca o c onsecinta a unei inflamatii cronice, latente, a organelor genitale, de unde izvo raste astazi nclinarea asa de mare si patima asa de raspndita a onaniei. La cei vrs tnici acea iritare se manifesta printr-un instinct sexual dus pna la exces. n acel asi timp observam o tulburare mai mult sau mai putin mare a spiritului, deoarece gndurile celui n chestie se framnta ntr-un chip cu totul nenatural cu simturi eroti ce. n tinerete se iveste adeseori o anume jena n fata femeilor si a fetelor, care poate degenera, n anumite cazuri, chiar pna la o adevarata spaima. Ea e legata atu nci cu impotenta, si, de fapt, vedem astazi foarte multi barbati bine situati, c are nu se nsoara, din pricina, ca au o anumita jena n fata femeii, jena care nu iz voraste dect din impotenta lor. Cti tineri ajunsi n vrsta maturitatii nu sunt incapa bili de a ndeplini actul sexual ntr-un chip normal, din cauza ca au devenit impote nti n urma onaniei! Cte sinucideri si cte ncercari de sinucidere se datoreaza impote ntei! Ca ncheiere voi cita urmatorul caz de un interes general, luat din practica mea. Acum ctiva ani m-a vizitat un tnar domn de vreo 23 de ani, mostenitorul unei mari averi, care facea onanie din vrsta de 12 ani si care voia sa faca o ncercare cu me toda mea, ce-i fusese recomandata cu staruinta, spre a-si nfrna patima lui. Zi si noapte l chinuia gndul acesta. Ajunsese aproape incapabil de a nvata vreun lucru bu n si se lasase onaniei, cu toate ca se mpotrivise din toate puterile lui. Nu gasise pna aci nici un mijloc de a-l scapa de aceasta boala; dar, nici vointa lui nu mai avea atta putere. De cteva ori izbutise, cu sfortari extraordinare, sa biruiasca pentru cteva luni patima, dar n urma mboldit de o apasare insuportabila, se daduse ei cu mai multa furie. Simtea nauntrul lui o 90 despre barbati - care nu este apt de a savrsi un act sexual 96 adnca nemultumire, se socotea de prisos pe lumea aceasta si hranea gnduri de sinuc idere. Acum trebuia sa contracteze o casatorie dorita de parintii sai, dar n-ave a absolut nici o tragere de inima, caci se simtea impotent, n cel din urma grad. s i pusese ultima nadejde n metoda mea de vindecare, altfel se socotea pierdut pent ru totdeauna. Cercetarea starii sale, prin stiinta expresiunii figurii, ma facu sa vad, ca imp otenta sa se datora unei boli cronice de mistuire si, deci, cea dinti grija, treb uia sa fie ndreptarea mistuirii. Deoarece corpul sau, ntr-o vrsta asa de tnara, pute a sa-si recapete prin cura puterea lui de viata, i-am dat cele mai bune sperante . Constiincios si cu energie a ntrebuintat tratamentul meu si deja dupa cteva luni greaua lui stare s-a mbunatatit mult. Teoria mea a fost dovedita si aci ntr-un ch ip stralucit, baile de trunchi cu frictiuni si baile de sezut cu frictiuni, ajut ate de o dieta neexcitanta si potrivita cu natura si-au facut efectul lor. Dupa o cura de 13 luni, impotenta si patima onaniei erau vindecate ntocmai pe ace lasi drum simplu, pe care au fost vindecate si alte attea boli. 97 Bolile de besica si de rinichi. Diabetul (zaharisirea sngelui). Uremia. Netinerea udului. Bolile de ficat. Piatra. Galbinarea. Bolile de intestine. Asudeala pici

oarelor. Pecinginea. S-ar parea nesistematica si nemetodica nsirarea attor boli si simptome de boli, ca re n-au pentru profan, la cea dinti privire, nici cea mai mica legatura. Aceasta, nsa, e numai n aparenta. n ochii scolii medicale ele sunt, bine nteles, boli cu des avrsire separate, care se trateaza, bine nteles, iarasi separat, nsa sub lupa scrut atoare a noii mele metode de vindecare, toate sunt contopite ntr-una si aceeasi p ricina, adica toate nu sunt dect consecintele acestei cauze, numai ca mbraca o for ma corespunzatoare fiecarui caz. Originea lor se lamureste iarasi, prin ngramadirea materiilor straine si, anume, a acelor materii, care mpiedica functionarea normala a rinichilor si a pielii, do ua organe asa de nsemnate pentru alungarea materiilor netrebuincioase corpului. A ci e la locul lui si capitolul despre nasterea gazelor, ce se ivesc n timpul mist uirii. Prin actul de fermentatie al mistuirii se formeaza o mare cantitate de gaze, si aceste gaze concureaza cu miscarile vermiforme ale intestinului, ca sa transport e, prin ncordarea lor, alimentele n canalul de mistuire. ncordarea acestor gaze le n gaduie asemenea de a trece de-a dreptul n ntregul corp si n snge, patrunznd prin pere tii canalului de mistuire. Voi lamuri lucrul acesta printr-un exemplu. Apa de pe pamnt este restrnsa n anumite mari, bine delimitate, n lacuri, balti si ruri, care c utreiera tarile ca si vinele corpului si care sunt restrnse n domeniul lor ca si sn gele si materiile mistuirii si totusi apa, desi sub forma de gaz, umple ntreaga a tmosfera si toate partile pamntului. Acelasi lucru se petrece cu alimentele si ba uturile n corp; ele sunt destinate n aparenta pentru anumite cai si organe, totusi parte din ele, sub forma de gaze, umplu ntregul corp. De aceea, alcoolul (berea, vinul, cognacul), se simte numaidect n ntregul corp, mai ales n cap, desi printr-o normala activitate a pielii, parte din gaze sunt date afara iarasi sub forma de sudoare sau exhalatii. Ele ies afara fara sudoare si n sudoare. Aproape la fiecar e om, sudoarea aceasta miroase altfel. ndata ce e ncarcata cu materii straine vech i, miroase rau, altfel o sudoare normala nu e asa de neplacuta nasului. nauntrul corpului, gazele sunt, de asemenea, date afara prin rinichi, care le aduce sub o forma lichida n besica udului. Sudoarea si udul sunt deci doua secretiuni de apr oape aceeasi valoare si acelasi fel. ndata ce besica udului e destul de plina, se simte nevoia de a da afara apa si aceasta nevoie trebuie satisfacuta numaidect, daca nu vrem sa aducem vatamare corpului. Acest punct e asa de nsemnat, nct merita o cercetare mai de aproape. Fireste ca n aceasta privinta se pacatuieste astazi f oarte mult, mai ales acolo unde moravurile moderne nu ngaduie satisfacerea imedia ta a acestei nevoi si de aceea nu e de mirare, ca bolile de rinichi si de besica udului sunt mai curnd sau mai trziu consecintele naturale. E o datorie pentru tot i parintii si nvatatorii sa atraga luarea aminte a copiilor asupra consecintelor vatamatoare, ce izvorasc din tinerea udului si a scaunului. n nici un chip nu tre buie sa ngaduim celor mici sa-si stapneasca aceste trebuinte, daca nu vrem sa prov ocam la marea lor putere de viata, consecinte vatamatoare si foarte primejdioase pentru toata viata. Daca udul adunat n besica nu e dat la timp afara, e supus, c a toate cte sunt n corpul vietuitor, unei prefaceri mai departe si anume se naste un proces de fermentatie si de descompunere. Temperatura n besica se urca si n cel e din urma consecinta naturala este o evaporare a fluidelor urinare si o depuner e a sarurilor ce se gasesc n ud. Acest act opreste mai nti secretiunile rinichilor catre besica si le sileste sa sufere alteratiuni anormale progresive. Cnd cineva tine prea multa vreme trebuinta de a da afara udul sau excrementele, pierde acea sta trebuinta, nu mai poate s-o satisfaca mai trziu, sau o satisface incomplect. Dar unde a ramas urina care pricinuia aceasta trebuinta? Ea nu mai e n besica, fi indca apa care a ramas, s-a redus cantitativ. Stim ca o parte a urinei, n urma pr ocesului continuu de prefacere, s-a prefacut n gaze si s-a mprastiat n corpul ntreg si n snge, ntocmai ca si la actul de mistuire. Materiile, ce nu se pot topi, si sar urile minerale ramn n besica si n rinichi sub forma unor mici pietricele galbene cr istalizate. Daca observam acest depozit, ntr-un vas, printr-un microscop care mar este de 200 de ori, vedem ca acest depozit se alcatuieste din mici pietricele ga lbui de forma cristalina, care, privite n parte par galbui 98 deschise, dar privite n gramada par rosietice. Daca se mai gasesc si stari de ncar

care speciala n besica, consecinta acestui act e boala destul de cunoscuta. Piatra Piatra, a carei vindecare se descrie amanuntit mai la vale. Pietrele acestea, se formeaza numai n mprejurari anormale pentru corp si n urma unei hraniri mpotriva na turii. Ele se produc n acelasi fel ca piatra cazanelor n cazanul cu aburi, care se formeaza numai la temperaturi urcate si prin ntrebuintarea apelor minerale, pe cn d, prin ntrebuintarea apei de ploaie ele se produc mult mai greu. Urina retinuta n rinichi se evaporeaza si cristalele pietrelor se gramadesc. Cta v reme sunt mici, ele trec fara greutate n besica prin canalul udului, dar cnd ajung mai mari ele pricinuiesc, n trecerea lor prin canalul udului, acele stari durero ase, care sunt numite colicele de piatra (colice nefretice), fiindca colturile a scutite ale cristalelor irita si ranesc peretii canalului. Acelasi lucru se petr ece si n besica. Daca iesirile urinei sunt strnse printr-o foarte mare ncarcare a pn tecelui (stricturile91), se ntmpla adeseori, ca pietricelele nu mai pot fi date af ara cu urina si atunci se formeaza n besica pietre mai mari. Prin nvrtirea neconten ita a pietrelor n besica, forma lor se rotunjeste, dar cnd sunt sparte, suprafata lor e totdeauna cristalina. Nu trebuie nsa sa credem, ca pietrele se formeaza ori de cte ori retinem prea mult a vreme urina, asta e cu desavrsire fals. Compozitia urinei e adeseori de asa fel , ca nu se formeaza absolut nici-o piatra din descompunerea ei si ca, dimpotriva , toata materia urinei se preface si se depune n corp ca materii straine. De aci izvorasc simptomele de boala cele mai felurite si mai ales formatiunea nodurilor descrise la paginile despre nodulii cancerosi, care survin n urma dereglarilor c irculatiei limfatice. Acum ctiva ani am avut n tratamentul meu un baiat, care avea tot corpul semanat cu noduri tari de marimea mazarii si, n urma unei raceli, nu putuse sa iese la ud mai multe zile. Atunci, dupa cum mi-a istorisit mama-sa, au aparut deodata acele noduri, de care ea era foarte ngrijata. I-am explicat ca ac este noduri vor dispare ndata, daca ele s-au nascut numai n urma tinerii udului si ca grija noastra este de a le preface iarasi n urina. Baiatul ncepu atunci tratam entul meu si ndata dupa cele dinti bai de trunchi si de sezut cu frictiuni avu ies iri la ud foarte mari, care durara mai multe zile. Ca prin minune si spre marea uimire a fericitei sale mame, toate nodurile disparura. n acest caz, nodurile era u produse din materiile straine nascute din prefacerea urinei si pe care corpul le putuse da afara printr-o ridicare a puterii lui de viata. Urdinarea si ncuierea izvorasc, dupa cum am dovedit deja mai nainte, dintr-una si aceeasi pricina: ncarcarea corpului cu materii straine. Acelasi lucru e si cu ies irea la ud, atta numai ca ncuierea nu se simte aci direct, ci numai indirect print r-o coloratie anormala a pielii, roseata pielii, pecingini92, dureri de cap, for matiuni de noduri si de pietre, etc., care formeaza, ca sa zicem asa, stadiul pr eliminar al altor boli. Diabet Simptomele dizenterice ale evacuatiunii de apa, numita: Diabet (zaharisirea sngel ui) se simt nsa direct. Starea de inflamatie pricinuita de marea caldura dinauntr u si din care rezulta si setea chinuitoare a celor atinsi de diabet, nu provoaca nici ncuiere, nici noduri, nici formatiuni de pietre, ci o prea repede alungare a materiilor si a zemurilor descompuse, asa ca urina iese din corp ntr-o stare de fermentatie bolnava si zaharisita. Piatra si diabetul sunt dupa natura lor una si aceeasi boala si se deosebesc numai n simptomele lor exterioare. Dovada afirma rilor mele nu se poate avea dect prin vindecarile numeroase ce le-am obtinut n pra ctica mea. Tocmai pentru cei atinsi de diabet, baile mele derivative sunt de mar e pret. Ele racoresc frigurile dinauntru si potolesc astfel setea bolnavicioasa. Piatra si diabetul sunt vindecate n acelasi fel cu procedeul meu, prin nlaturarea pricinei, care le-a dat nastere. Piatra se sfarma si se face gris marunt, n care f orma e data de obicei afara mpreuna cu udul. E foarte batator la ochi, la tratame ntul bolilor de piatra, ca tocmai n timpul ntrebuintarii bailor mele derivative, b olnavii simt nevoia, de a iesi foarte mult la ud. Lamurirea este foarte simpla. Materia 91 Strmtare a canalului unui organ cavitar (n urma unui traumatism, a unei inflama tii etc.) 92 Boala contagioasa a pielii manifestata prin eruptii, care, uscndu-se, provoaca

mncarime si formeaza o crusta, care apoi se cojeste, lasnd pete albicioase 99 streina, ce se evaporase nainte, si care acum s-a prefacut n ud, e readusa iarasi din ntregul corp pe acelasi drum si e data afara sub forma de urina. Am avut boln avi, care multa vreme n-au putut iesi regulat la ud dect n timpul baii si la care regulata functionare a besicii s-a ivit mai trziu, putin cte putin, treptat cu nlat urarea pricinei de boala. Ca omul poate mbatrni cu boala de piatra, ne-a dovedit-o mparatul Germaniei, Wilhel m I-ul. Cu toata boala lui grava de besica si de piatra, el totusi a atins vrsta de 90 de ani. Aceasta a provenit din ncarcarea foarte favorabila a augustului rap osat. La urmasul sau, rapit asa de timpuriu, mparatul Friederich, boala aceasta s -a ivit ntr-o forma cu mult mai rautacioasa. Daca cineva nu pricepe, cum de e cu putinta la o astfel de grea boala, sa se poata atinge o vrsta asa de naintata, i da m ca lamurire urmatoarea comparatie. Sa ne nchipuim o grea furtuna, care trece pe ste o padure si pastreaza pe toata ntinderea padurii aceeasi furie, cu toate ca p uterea ei va fi egala n toate partile, vom vedea nsa unii copaci dezradacinati, pe cnd altii vor ramne n picioare. Toti copacii au ndurat furia vntului, dar nu toti au fost ngenunchiati de el. Acelasi lucru se petrece si cu bolile acute. Acestea tr ec peste omenire, ating pe multi insi din ea, secera pe unii si lasa pe altii, t ot asa de atinsi, sa traiasca linistiti mai departe. Uremia93 Uremia este o stare, n care stofele (materiile) urinare se gasesc n snge si n corpul ntreg. Boala aceasta este, n cele mai multe cazuri, un tovaras al bolilor de besi ca si de piatra. Pentru cei initiati n stiinta expresiunii figurii, boala aceasta nu ramne ascunsa, chiar din primele momente, cnd nsasi bolnavul n-are cea mai mica idee. Nu exista alt mijloc, care sa curete asa de repede sngele si ntregul corp, pe dinauntru, de aceste materii, dect baile mele derivative. Netinerea udului Netinerea udului este si ea o ncarcare a pntecelui cu materii straine. De obicei, se formeaza n besica o fistula94, prin care udul picura, fara voie, afara. Acest simptom trebuie atribuit, aproape fara exceptie, altor boli de mai nainte nevinde cate, nabusite n corp prin medicamente sau prin alt tratament mpotriva naturii. Vez i n privinta asta si raporturile de vindecare, partea a IV-a. Att acest simptom de boala ct si: Fistulele din intestine Fistulele din intestine au fost vindecate radical n practica mea, de multe ori n s curta vreme, adeseori n cteva zile sau saptamni. A fost nevoie de o cura mai lunga, numai n unele cazuri, cnd bolile acestea ajunsesera foarte cronice si adnci si cnd corpul fusese tratat si vatamat foarte rau cu medicamente. Catarul95 de besica Catarul de besica este ntructva numai un stadiu preliminar acut al unor grave boli de besica si de piatra; o stare de inflamatie critica a besicii si a canalului udului, ntovarasita cu dureri n timpul udului. Boala aceasta, ca toate starile feb rile acute, se poate nlatura foarte usor prin metoda mea, fiindca pricina ei este aceeasi ca la toate celelalte boli. Asa, am fost chemat acum ctva timp de un bolnav, care suferea deja de 14 zile de un catar de besica. Glandula organului genital era foarte umflata si bolnavul nu putea iesi la ud dect cu dureri ngrozitoare. Din zece n zece minute se iveau convu lsiuni foarte dureroase de besica. Fiindca n cele din urma zile, bolnavul iesea l a ud din ce n ce mai greu si mai cu dureri, doctorul care-l trata, voi n a 93 Stare patologica constnd n intoxicatia generala a organismului, provocata de cr esterea excesiva a cantitatii de uree din snge 94 1) Canal artificial, congenital sau patologic, prin care un organ comunica n m od anormal cu alt organ sau cu exteriorul si prin care se scurg secretiile inter ne. 2) Ulceratie adnca ntr-un tesut al organismului. 95 Inflamatie a mucoasei unui organ, nsotita de secretie abundenta 100 14-a zi sa scoata udul cu ajutorul sondei, lucru ce era asa de dureros si imprac ticabil, din cauza umflaturii glandulei, ca doctorul propuse bolnavului sa-l clo roformizeze. Acesta nsa nu voi cu nici un chip si n aceeasi seara ma chema pe mine

. Deja la cea dinti baie cu frictiuni ncetara crampele de besica, ce se iveau naint e la fiecare zece minute si chiar dupa o jumatate de ceas de baie bolnavul putu sa iasa la ud fara dureri, iar dupa o baie de trei sferturi de ceas se culca n pa t. Noaptea avu foarte mari sudori si iesi necontenit la ud, chiar n timpul noptii , nsa fara dureri. Astfel catarul de besica fu vindecat n cteva zile. Bolile de ficat, bolile de fiere, galbinarea Bolile de ficat, bolile de fiere, galbinarea se ivesc, mai cu seama, cnd corpul e ncarcat n partea dreapta cu materii straine, deoarece ficatul e mai mult de parte a dreapta a corpului. Fierea secretata de ficat se goleste, dupa cum se stie, di n besica fierii n duodenum (matele cele subtiri) si slujeste pentru a micsora fer mentatia actului de mistuire. Pretutindeni unde ngramadirea materiilor de partea dreapta a corpului ncarca ficatul si l mpiedica n secretiunile lui normale, am obser vat o sudoare cu totul deosebita, de aceea din ncarcarea de partea stnga. Astfel s e nasc, dupa starea de ncarcare, pietrele fieroase si ntarirea ficatului. Toti bol navii acestia asuda foarte usor si sudoarea lor are adeseori un miros urt, bolnav icios. Bolnavii acestia sufera mai cu deosebire si de asudeala picioarelor. Evap orarea, descompunerea, fermentatia secretiunilor ficatului, se pot cunoaste foar te deslusit dupa culoarea nchisa a pielii (cunoscutele pete de ficat) si poate du ce de multe ori la galbinare. (Vezi raporturile de vindecare, n partea a IV-a). A m observat la tratarea acestor boli, ca prin procedeul meu se obtine o vindecare foarte repede, care sta n legatura tocmai cu ncarcarea din partea dreapta. La ase menea stari de ncarcare, metoda mea savrseste adevarate minuni. Asudeala picioarelor Dupa cum se vede din pasajul precedent, aceasta boala e n strnsa legatura cu bolil e de ficat si se iveste, dupa cte am observat eu, numai n tovarasia acestora din u rma, asa ca asudeala picioarelor ne arata, cu ani de zile nainte, o stare de ncarc are ce se dezvolta n partea dreapta. n stadiile naintate ale bolilor de ficat si de fiere, asudeala picioarelor nceteaza, de multe ori. Starea bolnavului devine din ce n ce mai rea, fiindca toate materiile bolnave si mputite, ce ieseau prin sudoa rea picioarelor, ramn n corp si nlesnesc acum boli si mai grele, precum pecingine, cancer, etc., toate acestea fiind boli ce se pot vindeca cu mult mai greu si n mu lt mai multa vreme. A voi sa nabusim asudeala picioarelor prin medicamente, precu m acidul cromic, nsemneaza a vatama foarte mult sanatatea celui n chestie. Urmaril e rele ale acestei tratari medicale se ivesc abia dupa ctava vreme, adeseori dupa ani de zile si sfrsesc prin a provoca o boala cu mult mai grea. A voi sa nabusim asudeala picioarelor prin medicamente, e tot asa cum ai voi sa astupi canalul st rngator al unui mare oras, pentru a departa mirosul urt ce se degajeaza, acolo und e se sfrseste. E adevarat ca s-ar strpi mirosul urt la extremitatea marelui canal, dar s-ar crea o stare cu mult mai primejdioasa pentru ntregul oras, care s-ar pie rde n curnd n propriile lui necuratenii. E foarte regretabil, ca administratia militara, foarte supusa prescriptiilor sco lii medicale, care nu cunoaste nca natura acestor simptome de boala, recomanda tu turor soldatilor ntrebuintarea acidului cromic, salicii, sau prafuri, n contra asu delii picioarelor. Previn cu tot dinadinsul pe cei interesati, mpotriva acestor m edicamente dezastroase. Prin metoda mea dispar numaidect simptomele neplacute ale asudelii picioarelor, fiindca ea nlatura cu usurinta pricina acestei boli. Pecingini si boli de piele De multe ori originea lor nu e alta dect un stadiu mai departat al asudelii picio arelor, al activitatii pielii, sau al altor boli nabusite. Sunt pecingini uscate si pecingini umede. Pecinginile uscate sunt mai grele de v indecat dect cele umede. (Vezi rapoartele de vindecare, n partea a IV-a.). La copi i se ivesc adeseori pecingini, care izvorasc din aceeasi pricina. Fie dintr-o nca rcare mostenita, fie chiar direct din nabusirea bolilor de 101 copii, fie chiar din altoire, pecinginile sunt totdeauna stadii deja mai naintate ale unei ncarcari oarecum grele. --------102 Bolile de inima si hidropizia Omenirea suferinda are de luptat cu un sir de boli de inima, pentru a caror vind

ecare scoala medicala moderna mpartaseste cele mai deosebite prescriptii, dupa fo rma sub care se deosebesc aceste boli. Ele se clasifica n boli organice de inima si de supapa inimii si de simptome de inima, care atrna de cauze mai mult trecato are. Acela nsa, care urmareste pricinile bolilor de inima si cauta explicarea lor n procedee naturale, va ajunge si aici, fara ndoiala, la ncredintarea, ca ncarcarea inimii cu materii straine e izvorul tuturor bolilor de inima si, ca, deci, o mpa rtire a bolilor n diferite feluri e cu desavrsire nefolositoare. Numai de starea o rganului inimii nsasi, numai de destoinicia ei mai mult sau mai putin mare, de a se mpotrivi influentelor vatamatoare, atrna gravitatea fiecarui caz de boala. Daca , de pilda, e o ncarcare n partea stnga, bolile de inima au un drum cu mult mai mar e de dezvoltare dect n cazul contrariu. Daca inima e mai slaba n comparatie cu cele lalte organe, lucru ce se poate ntmpla n urma unei dispozitii ereditare, materiile straine ntmpina mai putina rezistenta n inima dect n celelalte organe. Simptomele generale de ncarcare se arata si la ncarcarea inimii. Nu numai partile corpului nconjuratoare dovedesc o ncarcare sporita cu materii straine, adeseori n f orma de ngrasare, dar chiar si muschii inimii sunt adeseori asa de patrunsi de ma teriile straine si oarecum umflati, ca functiunea lor normala e cu neputinta. Nu e de trebuinta numaidect n toate cazurile, ca ntinderea muschilor inimii sa devie mai mare; ncarcarea tesuturilor muschiulare se face, adeseori, printr-un spor de n cordare si de ntarire. n aceasta stare muschii nsisi ajung incapabili de a mai func tiona. Toata lumea stie ca, ncordarea si apasarea pielii umflate mpiedica si opres te libera functionare a ntregului corp. Aceasta ncarcare a muschilor se observa si la inima printr-o activitate neregulata a acestui organ. ndata ce se cere inimii un spor de activitate, cum de pilda, ntr-o spaima sau ntr-alt eveniment neastepta t si emotionant, precum si ntr-un spor de activitate a corpului, cu alte cuvinte, n cazuri n care se produce un spor de circulatie a sngelui de inima, simtim numaid ect foarte deslusit, ca organul acesta nu mai poate ndeplini cu desavrsire functiun ea lui. Atunci se ivesc: batai de inima, spaime, navaliri de snge, paralizie, res piratie ngreunata, etc. n general, nu se simte nici o durere, ci numai o senzatie neplacuta si o apasare necontenita sau numai vremelnica, sau, n sfrsit, se simte c a se gaseste n inima sau n vecinatatea ei ceva ce n-ar trebui sa fie. n acelasi fel se produc turburarile functionarii supapelor inimii. Aceste apendic e de piele nu mai pot ndeplini cum trebuie functiunile lor de usieri, ndata ce ele au atins un anume grad de ncarcare, fiindca suprafetele lor sunt asa de deformat e prin ngramadirea materiilor straine, ca ele nu se mai potrivesc pe deschizaturi le inimii. Dar, defectul supapelor inimii se mai poate produce si printr-o trans formare a suprafetelor deschizaturilor inimii, cauza este aceeasi n amndoua cazuri le. Ct priveste bolile nervoase ale inimii, le-as putea numi o inventie cu totul remarc abila. Dupa cum am explicat, destul de lamurit, n capitolul asupra bolilor de ner vi, stiti ca nici un organ nu poate fi bolnav, fara ca nervii sa nu fie si ei bo lnavi. Numai acela care nu cunoaste deloc natura si legile ei, mai poate crede, ca nervii ramn cu desavrsire sanatosi si ca numai cutare organ se mbolnaveste, sau ca ntregul corp e sanatos tun, numai nervii nu. Dupa mine, parerea aceasta si-a t rait traiul. Stim astazi n modul cel mai sigur, ca toate bolile de inima, cele ma i felurite, cu toate sutele lor de denumiri, cu toate aspectele lor deosebite si cu toate simptomele lor exterioare felurite, nu au dect una si aceeasi origina, n tocmai ca si diferitele flori si plante dintr-o cmpie, ca nasterea lor trebuie at ribuita unei cauze comune, adica ncarcarea corpului cu materii straine. Aci as voi sa spun cteva cuvinte asupra ivirii hidropiziei96. La o ncarcare n parte a stnga, ce se iveste adeseori n legatura cu o boala de inima, se poate spune cu s iguranta, ca boala de inima e n cele mai multe cazuri, un stadiu preliminar al hi dropiziei. Aceasta din urma e nsa, ntotdeauna, cel din urma stadiu al altor boli n evindecate. Aflarea materiilor straine la hidropizie va putea fi nteleasa de oric ine, fara alte comentarii, caci apa asa cum se arata n corp la hidropizie este pr odusul, de natura cu desavrsire straina, al unui corp bolnav. De aci reiese ct se poate de lamurit ca n cazul acesta corpul 96 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi 103 nu e n stare nici sa produca un snge normal, nici sa curete n destul sngele ce exist

a. Ce urmeaza de aci? Lichidele ce formeaza sngele se descompun din ce n ce mai mu lt sub influenta materiilor straine si si pierd forma lor. La nici o alta boala n u se poate observa asa de deslusit, ca la hidropizie, procesul nasterii si desco mpunerii materiilor straine n corp precum si transformarile lor. Acum ctava vreme m-a consultat unul din acei bolnavi de hidropizie, al carui corp era asa de plin cu apa, ca semana cu un burduf de cauciuc umflat. Apasarea dinauntru a apei era asa de puternica, ca apa curgea, nencetat, prin pielea picioarelor si pretutinde ni, unde se aseza bolnavul, lasa dupa el urme de apa. Dar iata ce era mai remarc abil n starea sa: bolnavul, de meserie vnzator de unt, mncase n toate zilele foarte mult unt. Apa data afara prin pielea picioarelor mirosea asa de mult a unt, ca n u mai era chip sa te ndoiesti de originea ei. Cantitatile de unt mncate nainte vrem e n fiecare zi, fara nici-un alt adaos de hrana, ca pinea, etc., nu fusesera n dest ul de mistuite de stomacul lui: untul se gramadise din ce n ce mai mult n corp si devenise o materie straina si ncarcase la nceput partea stnga, pe care negustorul d e unt avea obiceiul sa doarma. n cele din urma se ivira depozite de grasime n inim a si mprejurul ei precum si n corpul ntreg. Din cauza aceasta izvorse o boala de ini ma, care dura de multa vreme. n cele din urma materiile straine trecura mai depar te ntr-o alta stare de descompunere si se ivira sub forma apei. Boala de inima a acestui om trecuse prin toate treptele si prin toate fazele. La nceput fusese numita bataie de inima, apoi boala nervoasa de inima, dupa aceea ng rasare de inima si la aceasta se adaugase n sfrsit, si un defect al supapelor inim ii. n urma se ivi hidropizia de inima care sfrsi printr-o hidropizie generala. Bol navul ntrebuintase toate mijloacele de vindecare si veni n cele din urma si la min e, cnd,din nefericire, era prea trziu pentru a ntrebuinta cura mea. De altminteri, era deja incapabil de a o mai putea face. Fusese ndopat cu tot felul de doctorii si de otravuri si fiecare stadiu al bolii sale primise un nume si un leac deoseb it. Pricina formarii apei n corp este o anume stare de cangrenizare n pntece, pe care b olnavul, de multe ori, nici nu o simte, fiindca e latenta, numai apa ce-i pricin uieste respiratia greoaie si apasarea inimii l jeneaza. Daca corpul ncepe nsa sa lu creze mpotriva bolii si daca puterea lui de viata mai poate fi ntartata, atunci se iveste n forma acuta si starea de inflamatie cangrenoasa, ce fusese pna aci cronic a, ascunsa. Daca starea bolnavului e deja foarte naintata, cangrena aceasta l slab este asa de mult nauntru, ca o vindecare desavrsita nu mai e cu putinta: el arde p e dinauntru. Daca puterea de viata este nsa destul de tare, pentru a stapni boala, ea poate izbuti sa traga afara din corp acea mare inflamatie. Pentru o mai buna pricepere va voi aduce doua cazuri culese din practica mea. Dintr-o tara departata, ma vizita ntr-o zi un domn, care suferea deja de ani de z ile de hidropizie si care nu se putea vindeca pe cale alopatica. Picioarele erau de doua ori umflate de apa, tot asa si pntecele. Cu toate ca bolnavul se vaeta d e respirare grea, cnd sedea culcat, si de greutate n picioare, totusi putea sa umb le destul de bine. i explicai ca starea lui era deja foarte naintata, pentru a mai putea fi vindecata, si de aceea l sfatuii, ca ar face bine, daca nici n-ar ncepe cura mea. Bolnavul starui nsa, n ideea de a face cura si asa o ncepu plin de cele m ai frumoase sperante, cu toata mpotrivirea mea. n contra tuturor asteptarilor, lucrul merse bine n cele dinti doua saptamni. Sudoare a mbelsugata si iesiri afara foarte mari, nlaturasera ntr-adevar uimitor de repede apa, asa ca bolnavul era n culmea fericirii. Pna acum corpul lui daduse afara numa i produsul bolii, adica apa, pe cnd de aci nainte era vorba, de a nlatura pricina f ormarii apei. Aceasta pricina era nsa cangrena interna, pna aci ascunsa. Corpul nu putuse aduce vindecare dect pe o singura cale, prefacnd cangrena rece si ascunsa n tr-o cangrena aprinsa, acuta. Daca corpul mai are nca puterea de viata trebuincio asa, el poate da afara, n aceasta criza de transformare, materiile straine ce pri cinuiesc aceasta stare, dupa care urmeaza vindecarea. n celalalt caz, corpul arde si se mistuie nauntru. La bolnavul meu s-a ntmplat, dupa cum prevazusem, cel din u rma caz. n a treia saptamna ncepu prefacerea cangrenei latente n piciorul drept, car e astfel se inflama din ce n ce mai mult, pna cnd n cele din urma se forma o rana de schisa de la degete pna n mijlocul fluierului, care deja a doua zi capata o nfatisa re cu desavrsire neagra. Cangrena care fusese pna aci ascunsa nauntru, a fost scoas a astfel afara, ceea-ce, fireste, pricinuia bolnavului dureri mari. n a patra sap

tamna, partea neagra a ranii se acoperi de o piele groasa si rana ncepu iarasi sa se vindece. Acuma nsa caldura omului, nca destul de corpolent, crestea din zi n zi si aceasta era un semn sigur de prefacerea mai departe a cangrenei ascunse, ce s e gasea n pntece. O sete chinuitoare a fost cea dinti urmare. Cu toata nlaturarea ac elei mari calduri, bolnavul n-a putut deveni stapn pe cancer si slabiciunea lui c restea din ce n ce. Puterea de a face 104 baie se slabi curnd si asa n a 29-a zi bolnavul pierdu cunostinta, iar n a 30-a mur i. Numai n urma marii calduri dinauntru fusese rapus bolnavul acesta. Voi cita un alt raport de vindecare, care nsa a avut un rezultat foarte favorabil . E vorba de un bolnav, care era de multa vreme foarte hidropicos, dar care, din fericire, prin tratamentul sau homeopatic luase putine medicamente. n timp de 3 saptamni, prin aplicarea tratamentului meu pierdu toata apa, dupa care n a patra s aptamna se ivi nauntru o caldura mare, ntovarasita de simptome foarte caracteristic e. n a doua zi, din a patra saptamna, ncepura niste iesiri afara negre ca carbunele si cu un miros pestilential, cu simptome de holera si de diaree. Aceste iesiri afara durara 3 zile. Nimenea din ai casei nu putea sa-si lamureasca acest fapt s i toti erau cu att mai mult ngrijati, cu ct bolnavul luase foarte putina hrana. Fem eia bolnavului veni foarte ngrijata la mine, aducndu-mi aceasta veste. I-am explic at, ca barbatul ei e scapat, fiindca prin aceasta criza, corpul sau nu numai ca a prefacut cangrena rece si ascunsa dinauntru, ci a dat afara chiar materiile st raine, ce se gaseau n corp de ani de zile si care erau pricina bolii. n urma acest ei crize, bolnavul era foarte obosit si peste masura de slab, nsa dupa ctva timp nc epu sa se ntremeze din zi n zi. Astazi e tot asa de sanatos ca acum 20 de ani si n u s-a mai aratat nici urma de apa. n cazul acesta corpul putuse rezista cu succes la prefacerea cangrenei reci si ascunse. Toate bolile de inima si hidropizia au, asadar, dupa cte am vazut, aceeasi pricin a ca toate celelalte boli si sa-mi fie ngaduit, a mai adauga cteva cuvinte asupra modului de vindecare a acestor doua simptome de boala. Daca izbutim sa ridicam nc arcarea, amndoua bolile sunt nlaturate. Bolile de inima cuprind n sine, n cele mai m ulte cazuri, o ncarcare a corpului, de partea stnga, dupa cum am aratat deja la nce putul acestui capitol. Toate starile de ncarcare din partea stnga sunt nsa, dupa cu m am observat ndeajuns n practica mea, cu mult mai grele de nlaturat, dect cele din partea dreapta; n orice caz, departarea lor cere mai mult timp. De asemenea, cei n carcati de partea stnga asuda cu mult mai greu dect cei ncarcati de partea dreapta. Hidropizia se poate cu adevarat vindeca, numai atunci cnd bolnavul respectiv, ap licnd riguros tratamentul meu, izbuteste sa asude n partile atinse de hidropizie. Numai atunci e cu putinta ca apa si celelalte materii straine sa fie date afara si o mistuire normala sa ia iarasi loc. Hidropizia nsa nu se mai poate vindeca, d aca puterea de viata a corpului e asa de restrnsa, ca nu mai ajunge, pentru alung area materiilor straine, n cazul acesta nici mistuirea nu mai poate fi ridicata n chip durabil. Aci trebuie sa atrag iarasi luarea aminte asupra noii mele diagnoze: stiinta exp resiunii figurii; ea ne da un mijloc sigur, de a observa cu multa vreme nainte ap ropierea hidropiziei. ntemeiati pe aceasta noua stiinta, nu mai avem nevoie sa as teptam, pna cnd bolile au naintat asa de mult nct trec de nevindecabile, ci putem ncep e deja n acel crmpei de vreme, cu o cura staruitoare, caci stadiul de boala ne ngad uie atunci o vindecare mai usoara si mai desavrsita. Dreptatea celor spuse mai sus nu se poate dovedi dect iarasi, prin practica si de aceea citez nca urmatorul caz interesant, de grea boala de inima legata cu hidro pizie si lepra. Acest caz priveste pe un domn I. F. R. din Batavia, insula Iava, care facea de 2 4 de ani negot, de export, si care n timpul acesta s-a bucurat, dupa parerea lui, de o sanatate multamitoare, desi l chinuiau din cnd n cnd friguri, dureri de ochi s i rani la picioare. Pentru noi, aceste simptome sunt ndeajuns, pentru a ne spune ca corpul nu era sanatos, ci foarte ncarcat cu materii straine, care se depuneau cnd ntr-o parte, cnd n alta parte a corpului si care n caldura tropicala de acolo int rau n fermentatie mai usor dect n clima noastra temperata, adica provocau o stare d e boala acuta. Pentru adevarul acestor afirmari ne da o stralucita dovada nsasi m ersul mai departe al acestui simptom de boala cu desavrsire interesant. n Noiembri

e 1879, domnul R. avusese o umflatura tare la ceafa, lnga urechea stnga, ale carei materii straine fura nabusite si mpinse iarasi n corp prin otravurile medicale; n c ele din urma nsa, se arata sub o alta forma, deoarece un deget i se umfla foarte mult si cnd sparse, curse atta materie, nct chiar o bucatica de os fu data afara de abces. Abia se vindecase degetul si se porni o mare scurgere de snge prin intesti ne. Iarasi un semn sigur, ca nauntrul corpului nodurile hemoroidale ncepusera a se topi. Nu trecu multa vreme si se nascu o rana deschisa la piciorul stng, care ra mase multa vreme deschisa si dadu n copt. Raceala minilor si a picioarelor, sudoarea rece, foarte dese atacuri de friguri, pe care le avea permanent domnul R. erau simptome, care aratau o pricina mai adnc a de boala. n Februarie 1882, se ivira niste friguri puternice, care dupa ce dura ra mai multe zile, ajunsera n urma asa de primejdioase, ca medicul sau de casa, c are lua boala drept lepra, l sfatui cu multa staruinta sa ntreprinda o calatorie n Europa. Asa pleca domnul R. din Batavia, la 13 Aprilie 1882, si odata ajuns n Eur opa, consulta pe profesorul J. din Basel, care, constatnd aprinderea sngelui, l trimise la Baile Kra nkenheil bei Tolz n Bavaria de sus si i dadu o recomandatie catre doctorul de acol o. n timpul curei de acolo, domnul R. se pomeni pe bratul drept cu o pata rosie c are cu toata frecarea cu sublimat nu disparu. Desi dupa terminarea acestei cure, domnul R. se simtea ceva mai bine dispus si mai elastic, totusi n toamna se ivir a mai multe pete rosii pe corp. Starea cronica de friguri fu deci si mai mare. n Aprilie 1883, se rentoarse iarasi n Iava si acolo, prin sudorile calde produse de clima tropicala pierdu petele rosii. Sosit n Batavia n Mai se ivi n curnd o boala de inima, legata cu friguri puternice, asa ca el recurse din nou la cautarea medic ala si n cele din urma n mai 1885, trebui sa se ntoarca iarasi n Europa, mai multa v reme, pentru cura. Asadar, tratamentul n baile Krankenheil nu daduse afara din corp ctusi de putin pr icina de boala a domnului R. si dovada despre asta e noua izbucnire de boala dup a ntoarcerea lui n patrie. Prin sederea sa n clima mai racoroasa a Europei, starea lui de boala intrase ntr-un stadiu latent si cronic, care se simtea mai putin si provoca mai rar stari acute, dar care pe data ce se gasea n caldura tropicala, de venea din nou acuta. Doctorul sau credea, fireste, ca acea mbunatatire aparenta a starii sale pricinuita de schimbarea climei e o vindecare multamitoare, fata de mprejurari. Dupa rentoarcerea lui n Europa, domnul R. se stabili n Freiburg, n Baden, si trai nto cmai dupa cum i prescria cura, ordonata de doctoral sau de casa si de doctorul N. , consilier al Curtii. n toamna se ivira iarasi petele rosii peste tot corpul si astea cu mult mai puternice dect n anul 1882, o dovada sigura ca ncarcarea corpului sporise. Deoarece aceste pete rosii pareau o enigma doctorilor care-l tratau si care nu cunosteau nici natura acestei eruptii de piele, asemanatoare cu scarlat ina, nici celelalte simptome de boala, declarara Domnului R. ca numai natura poa te sa-l vindece. O vizita n Soolbad Rheinfelden, pe care a facut-o bolnavul n anul 1886, dupa ndemnul acelor medici, avu urmari ct se poate de rele. Boala ajunse di n ce n ce iarasi cronica. Pe lnga toate astea, suferintele corporale influentau n r au dispozitia sufleteasca a bolnavului. El se gasea n acea stare de mizerie, n car e cade oricine, care cauta, zadarnic, ajutor pretutindeni, si care e izvorul mel ancoliei, relei dispozitii, descurajarii, abaterii morale si dezgustului de viat a. De aceea nu e de mirare, daca bolnavul, care se cauta zadarnic pna la sfrsitul anului 1888, cu cei mai vestiti doctori, ajunse n cele din urma aproape disperat. Din omul plin de speranta de pna aci, nu ramasese dect un batrn grbov si satul de v iata. 105 Afaceri urgente silira pe Domnul R. sa se ntoarca la 19 Ianuarie 1889 iarasi la I ava. Boala sa ajunsese deja acum asa de cronica, ca nsasi soarele tropical putu s a ridice foarte putin puterea de viata a corpului, care de trei ani nu mai putea asuda. Sosit n Batavia, starea sa deveni iarasi acuta. Se ivi iarasi boala de in ima de mai nainte, cu o furie si mai mare. Puterile sale slabeau treptat cu crest erea frigurilor si apa patrunsese deja n picioare. Afara de aceasta, doctorii de acolo declarara boala sa de leproza si deja n timpul ultimei sale aflari n Europa, cei mai vestiti specialisti de lepra din Europa, gasisera suma de bacili de lep

ra. Aceasta mprejurare dadu prilej doctorilor din Batavia, n interesul igienei pop orului si de teama de molipsire, sa sfatuiasca pe Domnul R. sa plece grabnic, da ca nu vrea sa se ia alte masuri exceptionale. Astfel debarca Domnul R. la 19 Dec embre 1889 nca o data n Europa. Tovarasii de calatorie ai domnului R. credeau ca e cu neputinta sa ajunga n viata la Genova. Aerul racoritor de mare avu nsa o nrurire buna asupra puterii lui de viata si astfel putu sa ajunga n Europa. Starea sa, n urma acuta, deveni acum iarasi tot mai cronica, mai latenta. Doctorii sai din Fr eiburg nu mai dadeau absolut nici o speranta de vindecare. n aceasta stare nenoro cita, domnul R. fu informat de metoda mea de vindecare de catre un vechi prieten al sau, W. din Lipsca, cu care traise nainte multa vreme n Iava. La 20 Martie 189 0 pleca spre Lipsca si la 24 din aceeasi luna intra aproape fara speranta n trata rea mea. 106 Tocmai mersul bolii Domnului R. ofera un minunat exemplu pentru adevarul nvatatur ilor mele si confirma n chip nendoielnic stiinta expresiunii figurii. De aceea am si luat, dupa natura, fotografia sa, dupa cum se vede n ilustratia de mai sus. Co rpul sau era cu desavrsire schimbat de materiile straine. Gtul, care de altminteri arata o gusa mare, abia se zarea, deoarece era ascuns n trunchi si nu i se mai p uteau cunoaste adevaratele hotare. (Vezi fig. 1). Pe frunte se ntindea o piele ta re, groasa de doi centimetri. Ochii erau cu desavrsire umflati, ca si capul ntreg, care arata o mare si anormala gramadire de materii straine. Piciorul drept, n mi jlocul pulpei, era foarte cangrenos si continea deja apa, att n partea cangrenei ct si deasupra ei, la ncheietura genunchiului si n picior, asa ca domnul R. nu se pu tea sluji de picior dect cu foarte mare osteneala. Depozitele de materii straine n trunchiul corpului erau proportionale cu acelea de la gt si de la cap. Mistuirea era cu desavrsire prapadita. Intestinele si rinichii functionau ct se poate de ne regulat. Boala sa de inima nu-i da odihna nici zi, nici noapte, nelinistea si su ferinta erau tovarasii lui de toate zilele. Picioarele si minile erau reci ca ghe ata si de o culoare vnata albastruie. ncepnd cu tratamentul meu, efectele favorabile nu ntrziara mult. Mistuirea se ndrepta curnd. Scaunul, produs mai nainte prin clistire, precum si iesirea la ud, fura de ja regulate a treia zi. Urina mai nainte limpede si deschisa deveni acum turbure si zeroasa; se vedea ca e ngrosata cu o mare cantitate de materii straine. Deja a doua zi bolnavul se simti mai usurat si mai bine dispus, dar simtea si o anume oboseala pricinuita de prea marile sfortari pe care le facea organismul de a da afara materiile straine. Sudoarea nlesni de asemenea foarte mult progresul. O sch imbare vadita a formelor corpului se ivi foarte curnd si n acelasi timp procesul d e alungare al materiilor straine merse la el mai repede dect ma asteptam. Aceea ce era mai interesant, era felul cum disparea cu desavrsire cordonul lat de 4 toli dimprejurul pulpei, la nceput cafeniu nchis, mai trziu violet, si cum, n ace lasi timp, volumul piciorului crestea din ce n ce mai mult. Piciorul drept arata n cele din urma o grosime extraordinara. Dar, acest fapt ngaduia de a observa desl usit procesul de prefacere si de descompunere al materiilor straine. Grea era criza, ce se dezlantuise astfel asupra bolnavului, desi puterea lui de viata, nca destul de tare, i venea foarte mult n ajutor. Desi nu se putea misca mul t, totusi asuda regulat, dupa baile mele, n locurile atinse de hidropizie, ceea c e era o dovada de puterea de reactie favorabila a corpului sau. n patru saptamni t oata apa era data afara din corpul sau. De aci nainte procesul de vindecare merse extraordinar de repede. n fiecare zi se simtea mai tnar si mai bine dispus si dup a o cura de 4 luni, ntovarasita de cteva crize de vindecare, si schimbase asa de mu lt exteriorul sau (vezi fig. 2), ca abia mai putea fi recunoscut. Boala sa de in ima si hidropizia disparusera cu desavrsire si erau cu adevarat vindecate. Dezgus tul sau de viata facuse loc unei dispozitii vesele, unui dor de viata. Acest fericit succes al curei fu privit n Batavia ca absolut cu neputinta, se scr ise de acolo ca bolnavul va fi lasat sa intre iarasi n Iava, numai daca va fi cu desavrsire vindecat de lepra. Din acest motiv, Domnul R. se lasa sa fie cercetat asupra bacililor de lepra de catre cei mai vestiti specialisti de lepra, ce se g aseau n Hamburg si care deja l cautasera si-l tratasera mai nainte. O cercetare de 4 saptamni dadu rezultatul mbucurator, ca e cu desavrsire scapat de bacilii de lepr a. Domnul R., care s-a ntors n Iava la 1892, se gaseste si astazi n cea mai buna sa

natate si nici una din bolile sale nu s-au mai ivit. Acest caz ne da iarasi o dovada minunata de slabiciunea stiintei medicale, a dia gnozei si a tratamentului ei. Si, cti alti bolnavi, parasiti de autoritatile medi cale, n-au fost vindecati prin metoda mea spre fericirea lor, a familiilor si a prietenilor lor! --------107 Bolile maduvei spinarii. Scurgerea maduvei spinarii. Bolile hemoroidale O ndelungata boala trebuie sa fi avut loc, nainte de a izbucni ngrozitoarea boala d e maduva spinarii. Oricum, stiinta expresiunii figurii poate hotar sfrsitul cu ani de zile nainte, poate vedea dispozitia catre aceste boli, aratnd pricinile, care aduc o ncarcare bolnavicioasa a nervilor. ntre aceste cauze se pot numara, mai ale s, polutiile97 ce se ivesc adeseori, fie bolnavii nsurati, sau nu. Polutiile nsemn eaza nsa, ntotdeauna, o stare de aprindere cronica latenta a nervilor si anume a m aduvei spinarii si a nervului simpathicus, pricinuita de o mare ncarcare a spinar ii cu materii straine. Aceasta stare de aprindere, care merge progresnd, face ca nervii sa functioneze din ce n ce mai neregulat pna cnd, n cele din urma, bolnavul n u mai e stapn pe membrele lui. n cele mai multe cazuri, picioarele se slabesc mai n ti. Mai sunt si alte simptome, care nsotesc polutiile. Multi bolnavi au mprejurul pn tecelui un sentiment caracteristic, care se deosebeste dupa ncarcare, ca si cum a r avea un cordon sau un pieptar. n fazele naintate ale bolilor sirei spinarii se i vesc adeseori dureri fulgeratoare sau de lunga durata (dureri de nervi) si chiar ndoituri de sale, care de obicei sunt foarte dureroase. Bolile sirei spinarii sunt foarte felurite n forma manifestarii lor. La o egala nc arcare cu materii straine, cum e boala sirei spinarii, se nasc si alte boli, de pilda asa numita boala: luatul din iele . n cea din urma faza, vindecarea bolii sirei spinarii aproape nu mai e cu putinta. n asemenea cazuri, cea mai mare mbunatatire ce se poate atinge, e sa usuram bolna vul cel putin de dureri, un succes la care putem ajunge n scurt timp, daca ndrepta m mistuirea, cea dinti conditie, pentru a procura odihna dinauntru, somnul si pof ta de mncare. Noua mea diagnoza, stiinta expresiunii figurii, ne da din fericire, putinta, dup a cum am aratat deja, sa nu asteptam ultima faza a bolilor de maduva spinarii, c i sa ncepem cu multa vreme nainte a o nlatura, un avantaj ce nu se poate pretui ndes tul. n primele lor faze, bolile de maduva spinarii sunt tot asa usoare de vindeca t, ca si orice alte simptome de boala. Cta vreme avem nsa de tratat boli de maduva spinarii naintate, mai ales acelea, care au fost tratate cu medicamente, vindeca rea lor nu ne este nici noua cu putinta. O casa cotropita de flacari nu mai poat e fi scapata, daca focul a naintat prea mult. Am avut de tratat numeroase boli de sira spinarii, dar nu toate au putut obtine vindecarea. Multi au trebuit sa se multumeasca cu o mbunatatire, cu o usurare a s tarii lor asa de nenorocite. ntre aceste din urma cazuri se pot cita exclusiv ace ia, care printr-o ndelungata ntrebuintare de medicamente, paralizasera asa de mult puterea de vindecare a corpului lor, ca chiar cea mai ngrijita cura abia putea s a le-o ridice putin. Desi doctorii ntrebuinteaza foarte de multe ori aceste mbunat atiri partiale ca o arma mpotriva metodei mele, totusi eu cred, ca marele public, care a ajutat att de mult la raspndirea metodei mele, judeca altfel, n urma acesto r lamuriri. Succesele dobndite sunt, si la bolile de maduva spinarii, dovezi indi scutabile si de aceea voi cita, din practica mea, doua rapoarte de vindecare. Cel dinti caz priveste pe un tnar, care era n acelasi timp greu bolnav de sira spin arii si cu desavrsire paralizat de amndoua picioarele, consultase mai bine de un a n pe toti specialistii, fara a putea trage vreun folos. Nu putea face nici cea m ai mica miscare cu picioarele si nu se mai putea tine pe picioare, cu toata vrsta lui tnara de 24 de ani. Lipsit de putere, sta necontenit culcat n pat, sau sedea n fotoliul sau pe roate. Mistuirea sa era cea mai rea din cte se pot nchipui. Scaun ul nici nu se avea pe cale naturala, udul iesea fara voie, fara sa simta bolnavu l. Cnd sedea n fotoliul sau, trebuia sa-i aseze altcineva picioarele sale, caci el nsusi nu putea face nici cea mai mica miscare cu ele. Intrat n tratamentul meu, trebui sa faca zilnic 4 bai derivative si sa ia numai h rana uscata, potrivita naturii. Desi n prima luna succesul curei abia se putea ob

serva, fiindca mistuirea se ndrepta foarte cu greu, totusi n a doua luna progresul fu vadit. Dupa alte doua luni, bolnavul putea sa-si tie udul si picioarele lui erau ndreptate ntr-att, ca putea sa le miste putin si putea sa stea n picioare cu aj utorul ngrijitorului sau. Dupa o ntrebuintare de 9 luni a tratamentului meu, a aju ns asa de departe, ca 97 Proces de eliminare involuntara a spermei (de obicei n timpul somnului) 108 ajutat de servitorii sai putea ocoli odaia. Dupa alta cura de 2 luni a ajuns cu desavrsire stapn pe picioarele sale. Boala sa de maduva spinarii, care fusese prod usa de aceasta slabiciune, n urma marii calduri dinauntru, pricinuita de gramadir ea materiilor straine, era nlaturata ntocmai pe acelasi drum, pe care s-au putut o btine si alte vindecari. Deci, si acest caz arata destul de lamurit, ct de greu este sa obtinem o vindecar e la o ncarcare asa de naintata a spinarii. Nici eu nu credeam, la nceputul curei, ca bolnavul va putea obtine o mbunatatire, necum o vindecare, caci mistuirea sa e ra foarte prapadita si nu voia sa se ndrepte. Numai duratei extraordinare de lung i a curei se datoreaza succesul final. Daca bolnavul acesta ar fi intrat de mai n ainte n tratamentul meu, niciodata nu s-ar fi ivit o asemenea totala slabiciune d e picioare. Vindecarea ar fi fost atunci cu mult mai repede. Foarte instructiv este si urmatorul caz. ntr-o zi primii vizita unui domn de 47 d e ani, care suferea de ani de zile de scurgerea maduvei spinarii si nicaieri nu putuse gasi usurare sau vindecare. Boala sa era deja foarte naintata. Numai cu mu lta osteneala putea merge. Adeseori era apucat de ndoituri de sale si de alte dur eri fulgeratoare. Somnul era nendestulator, adeseori nu se lipea de el zile ntregi , mistuirea anormala, starea generala rea. Deja n cele dinti luni ale curei, bolna vul acesta fu scapat de chinuitoarea insomnie si celelalte dureri fura de asemen ea nlaturate. Si mistuirea lui se ndreptase, nu nsa si umbletul sau greu. De aceea, el credea ca nici nu o sa se mai vindece. Durerile lui de mai nainte si insomnia le socotise ntotdeauna ca boli separate. ntotdeauna crezuse, ca aceste boli n-au nici o legatura cu boala lui de sira spinarii. Deoarece acestui bolnav i era pest e masura de greu sa urmeze prescrierile mele n privinta dietei, nceta cura dupa o n trebuintare de 10 luni. Fireste ca starea lui ajunse atunci deznadajduita. Acest bolnav ar fi trebuit sa vada un succes mare n faptul ca boala sa nu numai c a nu se nrautatise n timpul curei, dar ca toate celelalte simptome dureroase, ce ns oteau boala, fura nlaturate n scurta vreme. Dar, asta este o poveste veche: daca nt inzi celui care se neaca un deget, el ti cere toata mna. De aceea, bolnavul si-a ex plicat imperfectiunea vindecarii sale prin lipsa de efect a curei, n loc sa si-o explice prin starea lui de boala prea naintata. Un alt caz de scurgerea maduvei spinarii se gaseste n partea a IV-a, la rapoartel e de vindecare. Bolile hemoroidale Se ivesc de cele mai multe ori mpreuna cu bolile de sira spinarii si cu prea mare a ncarcare a spinarii. Ele sunt semnul unei stari de boli grele si cronice, care fiind ntemeiata pe aceeasi baza ca si celelalte boli, presupune un foarte mare fo car de inflamatie sau de friguri, n pntece. Bine nteles, la acesti bolnavi, mistuir ea e si ea foarte neregulata. Formarea acelor noduri n pntece, un simptom care presupune tocmai o grea stare de n carcare, e o dovada, ca puterea de viata si de vindecare a bolnavului respectiv, trebuie sa fie foarte mica. Pentru priceperea mai de aproape a celor spuse, voi da si aici un exemplu din pr actica mea zilnica. Un tnar de 17 ani, care suferise deja n copilaria sa de ngreunarea mistuirii, ma vi zita ntr-una din orele mele de consultare. Dupa cte mi povesti el, se ivisera deja la vrsta lui de 11 ani, noduri hemoroidale si ngreunari hemoroidale nsotite cu curg eri de snge din intestine, care l chinuiau peste masura. La vrsta de 15 ani, noduri le hemoroidale si ngreunarile pierisera putin cte putin. n schimb nsa, izbucnisera c ele mai grozave dureri de cap, mpotriva carora toate mijloacele ntrebuintate au ra mas fara folos. n sfrsit, se ivira si pe din afara, la ceafa, noduri tari de marim ea alunelor, ce se puteau vedea si pipai, de asemenea, tot capul si schimba forma lui si ajunse mai voluminos. Se vedea destul de lamurit, ca raportul ntre cap si

restul corpului nu mai e acelasi ca mai nainte. Toti, care vedeau baiatul, aveau banuiala, ca n capul baiatului trebuie sa fie ascuns ceva, ce n-ar trebui sa fie si ce nu putea fi mai nainte. Nimeni nu banuia, ca nodurile hemoroidale, ce se a flau nainte vreme n pntece, s-au ivit acum n cap, ntr-o forma cu mult mai strnsa si ma i tare, ca noduri tuberculoase. Pentru cunoscatorii stiintei expresiunii figurii aceste simptome erau lesne de vazut. nsasi acele grozave dureri de cap, puteau f i o dovada de existenta unei cauze mai adnci. Din nenorocire, ea nu fusese nteleas a. Astfel, biata muma vedea aparnd la fiul ei, ntr-o vrsta asa de tnara si cu o furi e nemiloasa, aceeasi boala de care murise si tatal bolnavului, n vrsta abia de 39 de ani. Nici unul din leacurile ntrebuintate mpotriva acestei boli n-a putut aduce vreun folos. Boala crestea din ce n ce, pna cnd tnarul ajunse, n urma durerilor de c ap, incapabil de a munci si caznd adeseori n lesinuri. 109 n aceasta stare disperata, si foarte naintata, mi-l aduse mama-sa n tratamentul meu . Deoarece spinarea era foarte ncarcata cu materii straine, era temere n fiecare z i de o izbucnire a inflamatiei creierilor. Prescrierile mele alcatuite din dieta , bai si miscare, fura urmate cu seriozitate si dadura urmatorul rezultat. n cea dinti saptamna ncetara deja durerile de cap. Ele se iveau n chip trecator numai la d escompunerea nodurilor tuberculoase din cap. Mistuirea si pofta de mncare se mbuna tatisera n chip mbucurator. O scadere a nodurilor, ce se puteau pipai nainte vreme la ceafa, fu iarasi rezultatul catre sfrsitul lunii a doua. n acelasi timp descres cura si nodurile aflatoare nauntrul capului, iar capul ajunse mai mic, de cum era nainte. Alte doua luni de cura alungara si alte noduri si, ntr-o jumatate de an, nu se mai putea pipai nici urma de ele. Deodata se ivi o schimbare, o nrautatire aparenta a starii bolnavului. Dupa cum mi spuse mama-sa, fiu-sau ncepu sa se simta iarasi rau. Boala hemoroidala, nlaturata deja de ani de zile, reaparuse iarasi n toata puterea ei. Explicai mamei ngrijora te, ca acest simptom nu se putea nlatura. Nodurile tuberculoase, ce fusesera naint e vreme n cap, au fost alungate de acolo, pentru a se arata acum iarasi n forma lo r primitiva, ca noduri hemoroidale, din care se nascusera acele noduri din cap. Prin aceasta criza de vindecare, fiul ei se poate considera acum ca scapat de of tica creierilor si acum nu mai e nevoie, dect de nlaturarea bolii hemoroidale, un stadiu preliminar al ofticii creierilor. Aceste explicatii fura pricepute de fem eie, cura fu continuata cu rezultatele cele mai mbucuratoare si astfel dupa un an boala hemoroidala fu cu desavrsire nlaturata. A se ceti alte rapoarte de vindecare, n partea a IV-a. --------110 Crampe epileptice. Agorafobia (frica de loc deschis). Acea boala ce se iveste pe negndite si pe furis, acele cazuri de boala, cunoscute de obicei sub numele de epilepsie, care bntuie corpul omenesc, sunt numai cea di n urma treapta a unui sir de boli de mai nainte, nevindecate, ci numai nabusite, s au izbucnirea vreunei boli mostenite, ce se poate atribui de multe ori, pacatelo r savrsite de parinti n tineretea lor. n cel din urma caz, lucrul sta astfel, ca mo dul de tratare al bolilor organelor genitale, prin medicamente, a avut de urmare nabusirea bolii si depozitarea materiilor straine n corpul tatalui. Transmiterea acestora asupra unui nou ins, a dat nastere bolii, pe care noi o numim crampe. Epilepsia a fost vindecata de multe ori n practica mea, cu cel mai mare si mai re pede succes. Adeseori am observat ca atacurile epileptice, ce se iveau pe negndit e, nu sunt altceva dect niste fierberi ale materiilor straine, ce se dezvolta mai nti n pntece. La multi bolnavi loviti de epilepsie, aceasta fermentatie n stare de f ierbere porneste mai nti n jos spre picioare si apoi de acolo porneste n sus. Unul e nvrtit de mai multe ori, prin aceasta izbucnire de fermentatie, pna ce cade; un al tul pierde numaidect cunostinta si cade jos ndata ce procesul de fermentatie porne ste n sus, adica spre cap. Aceste ntmplari n capul omenesc, s-ar putea compara mai bine cu izbucnirea unui vul can, n care gazele adunate nauntrul pamntului se ncordeaza si izbucnesc afara. Daca au gasit loc de iesire, ctava vreme e iarasi liniste, pna cnd prin procesul de arde re, de descompunere sau de prefacere a interiorului pamntului, se naste o noua nco rdare. Acelasi lucru se petrece si la atacurile epileptice. Se formeaza n pntece o

anumita ncarcare cu materii straine, care provoaca nencetat acte de fermentatie p otolita si tot deodata dezvoltari de gaze si ncordari. Deoarece focarul de ncarcar e e nchis n sine, prin materiile straine, se naste o ncordare, din ce n ce mai mare, sprijinita de o nencetata fermentatie si provoaca n cele din urma o izbucnire, ca re pricinuieste crampe si care prin apasarea ei asupra creierului, mpiedica funct ionarea lui. Pe data ce descreste procesul de fermentatie si mpreuna cu el si apa sarea, bolnavul capata iarasi cunostinta, desi ntregul corp se va simti mai mult sau mai putin atins de acest atac violent. Daca e de regretat ca scoala medicala nu poate vindeca epilepsia, e lucru si mai trist ca pna astazi ea nu cunoaste nici chiar natura ei. De multe ori, ea socote ste epilepsia drept o simpla boala de nervi. Bine nteles, cu greu va putea banui medicina, ca toate aceste boli, ce i se par enigme si care trec de nevindecabile , sunt n mare parte opera ei proprie, sunt rodul unei stiinte gresite, unor presc riptii gresite pentru ngrijirea sanatatii si unei ntrebuintari de leacuri sucite mp otriva bolilor. Vindecarile epilepsiei sunt foarte felurite si ele atrna de starea de ncarcare a b olnavului. La unul nceteaza atacurile ndata dupa nceperea curei; la un altul se ive sc ceva mai des la nceput. Prin prefacerile ce se opereaza n corp, asemenea simpto me trecatoare nu se ivesc rar, dar treptat cu nlaturarea materiilor straine, ele dispar ncetul cu ncetul, sau chiar deodata. Ele se slabesc putin cte putin, pna cnd, n cele din urma, ajung ameteli, lesinuri si atacuri de indispozitie, care dispar cu desavrsire, daca se continua cura. De aceea, e bine sa atragem de mai nainte lu area aminte a unor astfel de bolnavi, asupra mersului curei. Stiinta expresiunii figurii, e si aci de foarte mare ajutor, caci ea poate prevedea de mai nainte ac ele eventuale crize de vindecare, care, mai ales, la starile de ncarcare grea sun t nenlaturabile. Astfel, ajungem la ncheierea ca vindecarea epilepsiei atrna numai de gradul de ncar care al bolnavului. Prin metoda mea, vindecarea a fost cu putinta mai n toate caz urile. Ea a mers ncet sau a fost cu neputinta, numai cnd starea bolnavului era dej a cronica si cnd corpul si mistuirea erau prea mult vatamate prin bromur sau alte medicamente obisnuite. n asemenea cazuri, boala a provocat cu violenta multe str icaciuni n legaturile nervilor si n creier, ce nu mai pot fi vindecate. n practica mea am vazut multe boli ncapatnate, care cereau aplicarea exacta a curei mele, vre me de ani ntregi, pna cnd ncetau crampele. Sa nu se creada nsa, ca odata cu dispariti a crampelor, bolnavul e cu desavrsire scapat de ncarcare. nlaturarea desavrsita a ac estei ncarcari cere adeseori si mai mult timp. 111 Dupa raportul anual al consiliului de medicina din 1889, numarul copiilor de sco ala epileptici din Saxonia, se ridica catre sfrsitul acelui an, la 795, sau: 13,6 la 10.000 de scolari. Ar fi deci, de dorit, n interesul bietei omeniri suferinde , sa se poata cunoaste n cercuri ct mai mari efectele binefacatoare, ale noii meto de de vindecare fara doctorii si fara operatii. Nu pot sfrsi, fara sa aduc si aci un raport de vindecare, pentru mai buna pricepe re a tratamentului. Persoana, de care e vorba n acest raport, e o fata de 19 ani, care, suferind deja de vreo 6 ani de o grea epilepsie, avea n fiecare saptamna cel putin doua atacuri . Daca mistuirea ei era cum nu se poate mai proasta, menstruatia ei era cu desavr sire neregulata. nca de la nceputul ei, menstruatia nu se ivise o singura data n ch ip normal si la timpul cuvenit, ci, ori ca lipsea luni ntregi; ori ca se ivea pre a des. Cloroza n cel din urma grad si dispozitie catre boli de plamni, ce se pot cunoaste prin stiinta expresiunii figurii, le-am putut constata si la bolnava aceasta. A fara de asta, avea un cap prea mare. De altminteri, ncarcarea ei era asezata foar te favorabil, asa ca-i putui prezice un bun succes. O facusem atenta nca de la co nsultare, ca n cele dinti 14 zile e posibil sa aiba atacurile ceva mai des si deci sa nu priveasca faptul acesta ca o nrautatire a bolii, caci atacurile vor slabi din ce n ce, pna vor nceta cu totul. Prescriptiile mele, dieta neexcitanta, viata p otrivita cu natura, zilnic trei bai derivative de sezut cu frictiuni si bai de t runchi cu frictiuni, urmate de miscare la aer liber si sudori provocate prin aco periri n pat, toate aceste mijloace de vindecare naturale, nu m-au dat de rusine

nici n cazul acesta. Baile de aburi au trebuit cu totul nlaturate n acest caz, ca s i n toate cazurile de epilepsie. n timp de trei saptamni, bolnava era scapata de to ate atacurile. ntocmai dupa cum prevazusem la nceput, asa s-a aratat si mersul curei. n cele dinti zile, se puteau observa zilnic, doua, trei si chiar mai multe atacuri. Dupa 16 z ile, ele s-au prefacut, din ce n ce, n lesinuri, ameteli si indispozitii. n cele di n urma au ncetat cu totul. De altminteri, aceasta repede vindecare a fost cu puti nta numai fiindca mistuirea bolnavei s-a putut ndrepta repede n chip mbucurator si menstruatia a ajuns putin cte putin iarasi normala. Sa nu se creada nsa, ca n toate cazurile e cu putinta o asa de grabnica vindecare. Ea nu s-a datorat, n cazul de mai sus, dect starii de ncarcare foarte favorabila a bolnavei. Alti epileptici vi ndecati de mine au avut nevoie de o vreme ndoita, ntreita si chiar mai ndelungata. (Vezi raportul de vindecare, partea a IV-a.). Agorafobia Asa numita agorafobie, este o stare n care bolnavii nu pot trece peste un loc des chis. Aceasta boala, consta iarasi numai dintr-o ncarcare cu materii straine si n u se poate lamuri dect ca, ncordarea dinauntru nu poate produce contra-apasarea tr ebuincioasa mpotriva apasarii aerului de afara, sau exercita o prea mare apasare asupra unor anumite organe. Cu ct aerul e mai subtire si mai curat, cu att si aces ti bolnavi se simt mai rau. Am avut n tratare bolnavi, care n aceste mprejurari tre buiau sa mearga lipiti de case, daca nu voiau sa cada jos. Acest simptom se lamu reste prin faptul ca aerul n asemenea locuri e mai des si mai greu dect n mijlocul strazii. Fireste, aci e vorba de diferente foarte mici n densitatea aerului, dar totusi ele sunt simtite de bolnavi. Daca aerul e mai curat si mai liber, bolnavi i se simt deja rau si nelinistiti n ultimul grad. Ei nu se pot mpotrivi apasarii d inauntru. Ca si oftica si cancerul, agorafobia este cea din urma faza a altor boli de mai n ainte, fie ca se iveste direct, fie indirect ca mostenire. Vindecarea ei atrna nu mai de starea si de ncarcarea bolnavului. De altminteri, o vindecare radicala se poate obtine numai prin metoda mea, care nlatura pricina, bine nteles, nsa, ca de m ulte ori e foarte grea. --------112 Lipsa de snge si Cloroza. (Fata palida). Din toate straturile sociale se ridica astazi plngeri asupra lipsei de snge si clo rozei. Nici bogatul, nici saracul, nici tnarul, nici batrnul nu sunt scutiti de ac este boli, desi se ntrebuinteaza o suma de leacuri mpotriva lor. n prima linie, cla sele avute si bogate, fac o ntrebuintare nemasurata de attea ajutoare medicale si, n special, de asa numitele alimente puternice, precum mncarurile de oua, carne si bulion, vin si bere si altele. Stiinta noastra medicala moderna se faleste cu progresele ei colosale, chimia no astra, n legatura cu fiziologia, pretinde ca e n stare sa cunoasca exact puterea d e hranire a tuturor alimentelor si efectul lor asupra organismului omenesc, si t otusi aceste puteri stiintifice nu sunt n stare sa opreasca raul n progresul lui. Lipsa de snge si cloroza se ntind din ce n ce mai mult. Ele dau nastere altor boli, precum lipsa de putere, slabiciunea si nervozitatea, provoaca un instinct sexua l anormal, lipsa de lapte n timpul lauziei, cu alte cuvinte, ele fac pe om nedest oinic trupeste si sufleteste, aduc somnul n cugetare si n actiune. Afara de asta s i simtibilitatea (sensibilitatea) creste. Apoi, astfel, cei atinsi de aceste bol i se vaeta de oboseala, de greutate n picioare, de dureri n muschi. Pofta de mncare se micsoreaza si activitatea pielii se slabeste. Ce atitudine are scoala medicala de astazi n fata acestor boli? ntemeiata pe anali zele chimice, ea recomanda ntrebuintarea extractelor, n care pretinde ca sunt cupr inse toate substantele trebuincioase pentru alcatuirea si pentru conservarea cor pului omenesc. Ea sfatuieste adeseori mncare buna, prescrie hapuri si prafuri, ch inina si fier ca doctorii n cele mai felurite forme. Si care e rezultatul acestei tratari medicale? E tocmai contrariul de ce ar vrea sa obtina, de ce ar trebui sa astepte. Acest rezultat contrariu se arata ntr-o sporire a lipsei de snge si a clorozei sau n ivirea altor boli, a caror nastere nu se poate atribui dect numai u nui tratament mpotriva naturii. Astazi chiar se ivesc simptome surprinzatoare, pr

in faptul ca deja copii abia nascuti sufera de lipsa de snge. Din toate aceste observari trebuie sa tragem importanta ncheiere, ca modul de hra nire si de tratare, ntrebuintat pna aci nu poate fi cel adevarat. Tot astfel, treb uie sa convenim, ca rezultatele chimiei nu sunt de ajuns pentru a mpiedeca cu des avrsire greselile, ce se fac n privinta actelor corpului vietuitor. Dupa cercetari le noastre, toate, extractele artificiale, toate surogatele artificiale destinat e pentru ndoparea bolnavilor sunt cele mai grele de mistuit, ba cte o data nu se p ot mistui deloc. Toate alimentele n forma lor naturala, neschimbate prin fierbere , dovedesc n schimb, ca sunt cele mai usoare de mistuit. Noua mea stiinta de vindecare sfatuieste, pentru aceste boli, un tratament care se deosebeste cu desavrsire, ba e chiar opus de tratamentul scolii medicale. Simp tomele exterioare ale lipsei de snge si ale clorozei nu ne ofera, n niciun caz, un punct sigur de reazam pentru cunoasterea naturii lor. Stim ca o piele normala n -are niciodata culoarea palida a celor atinsi de cloroza si nu trebuie sa fie ni ciodata prea rosie, galbena sau cafenie, ci trebuie sa fie totdeauna calda-umeda la pipait. Sngele sanatos e rosiu, deschis si subtire, chiar n vine; cel ncarcat c u materii straine e nchis, aproape negru si gros. Afara de asta arterele se umfla cnd sunt prea mult ncarcate cu materii straine si prin strngerea cantitatilor groa se de snge se formeaza adevaratele saculete. Aceste largiri ale arterelor se ives c n urma nencetatei ncordari si apasari dinauntru, pe care le provoaca starea de nca rcare. De aceea, observam la toti anemicii si cei atinsi de cloroza, pe lnga culo area pielii palida, mai ales vinele nchise, foarte batatoare la ochi. Vinele norm ale pline cu snge fluid si sanatos abia se pot vedea prin piele si n-au cel putin culoarea albastra si latimea ca la cei atinsi de cloroza. Afara de asta, pielea acestora din urma e palida, ofilita, inactiva, adeseori stravezie ca ceara, gal buie, batnd n verde deschis. Adeseori nsa si cei anemici au fata purpurie si obraji i par trandafiri; n fata acestei figuri, n aparenta frageda, n fata acestui exterio r nfloritor sta totusi, ca o contrazicere strigatoare, cea mai desavrsita neactivi tate a pielii si lipsa de putere a insului. Aceasta stare, ce denota n aparenta s anatatea, e poreclita adeseori de catre scoala medicala moderna, ca boala nchipuit a". La anemie si cloroza se iveste ntotdeauna o prea mare caldura nauntru, ori de cte o ri se simte frigul n afara. Cu aceasta se lamureste nsasi boala, care denota simpt omele unor friguri launtrice latente, ce se ivesc ca la toate bolile cronice. 113 Mistuirea nendestulatoare, n legatura cu neactivitatea pielii si a plamnilor, cu al te cuvinte lipsa de hrana si de aer, sunt singurele pricini ale acestor boli. Ma teriile straine, sau materiile de boala, ce se gramadesc n corp n urma unei mistui ri nendestulatoare, provoaca n corpul nesanatos o ncordare si un spor de caldura. E le trec ntr-o stare de fermentatie, capata forma de gaze, cutreiera astfel ntregul corp omenesc si se depun mai cu deosebire n partile cele mai extreme, adica sub piele, sau n piele. n acelasi timp, vasele sanguinare cele mai fine ale pielii se astupa, sngele nu mai poate sa patrunda pna la ele si pielea nceteaza de a mai avea caldura normala. nfatisarea exterioara a pielii ajunge palida si ofilita. Asadar, o mistuire nendestulatoare, e vina de capetenie a lipsei de snge si a clor ozei. Pe lnga asta se mai adauga si activitatea nendestulatoare a plamnilor, cu urm arile ei vatamatoare. Din nenorocire, mai exista teama de racire, infiltrata n cr edinta multora de catre doctori, teama de aerisirea odailor de locuinta si de do rmit, si astfel influenta vatamatoare a aerului stricat e cu att mai puternica. S coala medicala moderna stie foarte bine, ca tocmai plamnii sunt aceia care, prin inspirarea aerului proaspat savrsesc procesul de primenire al sngelui si totusi, a deseori, n tratarea bolilor ea comite greseala, de a sfatui bolnavilor sederea n o daie si de a se feri de aerul curat de afara. De altminteri, aceste fapte, ce do vedesc lamurit defectele scolii medicale, si au si ele explicarea lor. Dupa principiul de vindecare al alopatiei, care nu cunoaste adevarata pricina a bolii, nu e vorba de a da afara materiile de boala din corp, ci numai de a nabusi anumitele simptome de boala. Ea numeste vindecare, faptul ca fiecare boala e tr ansformata ntr-o stare latenta, ascunsa si pe care ea n-o vede. Aceasta nsa, dupa cum vom vedea, e numai o vindecare aparenta. Din nenorocire nimenea n-a putut cu noaste pna aci n mod sigur si nendoielnic aceste vindecari aparente, care nseala nu

numai pe bolnav, ci care nseala nsasi stiinta sfnta. Numai prin stiinta expresiunii figurii, descoperita de mine, orice om care s-a patruns ndeajuns de ea, are un m ijloc sigur de a recunoaste nselaciunea unei vindecari aparente98. Cine ntrebuinteaza, dar, mijloacele nenaturale, ca medicamentele, mpotriva lipsei de snge si clorozei, nrautateste starea bolnavului, introducnd n stomac materii si m ai grele de mistuit. Numai prin scoaterea materiilor straine din corp, pot fi vi ndecate aceste boli, niciodata nsa prin medicamente. Prin medicamente si, mai ale s, prin fierul, asa de des ntrebuintat la lipsa de snge, stomacul e n scurta vreme asa de slabit, ca bolnavul ajunge curnd n acea stare, n care nu mai are pofta de mnc are, dect pentru bucate picante si ntepatoare. Acestea sunt nsa, dupa credinta noas tra, foarte grele de mistuit si ntarta corpul. n cele din urma, nceteaza orice simt normal al formei. Doctorii recomanda atunci, cu mai multa staruinta, mncari hrani toare: oua, carne si vinuri ntaritoare si dau zor mereu cu medicamente tot mai tari . Atunci, bolnavul, nemaigasind nici un ajutor n consultatiile lui de pna aci, aju nge n acea stare disperata, n care vine sa-mi ceara sfatul meu. Aceste greseli ale scolii medicale deschid ochii bolnavilor deja n cea dinti saptamna a curei mele si fac din ei, n cele din urma, pe baza succeselor pipaite, cei mai entuziasti adep ti si discipoli ai noii mele metode de vindecare. Pe data ce sunt departate acele materii de boala, care astupa pielea si ngreuneaz a circulatia sngelui, sngele izbuteste iarasi sa circule pna n partile exterioare al e pielii, pielea si capata culoarea si caldura ei normala si n acelasi timp si act ivitatea ei normala, calda-umeda. Mncarurile usoare de mistuit si neexcitante, prescrise de mine, s-au dovedit ca c ele mai minunate mijloace de vindecare tocmai pentru cei atinsi de lipsa de snge si cloroza. Repet ca aerul natural, proaspat, asa cum l putem gasi numai afara din locuinta n oastra, sau n odaia cu ferestrele deschise la perete, are ntocmai ca si apa putere a de a sprijini corpul n crizele lui de vindecare si de a-l ajuta, n ntelesul natur ii. Din nenorocire scoala medicala moderna, de teama sa nu raceasca bolnavul, nla tura cu tot dinadinsul tocmai acesti doi factori importanti, aerul proaspat si a pa rece, ca o dovada ct de putin cunoaste natura racelii. Ea nu poate sa nlature a ceasta raceala, fara a vatama adnc organismul, de aceea are grija nainte de toate, sa nu se ntmple asemenea raceli si ntrebuinteaza pentru acest scop mijloacele cele mai nepotrivite. Pentru cunoscatorii nvataturilor mele, raceala are o nsemnatate neprimejdioasa, ba nca e privita ca ceva de folos. Daca un om sanatos raceste cu adevarat, o data, corpul sau poate produce imediat atta caldura ca sa precumpaneasca aceasta raceal a si s-o faca nevatamatoare pentru corp. De altminteri, la el nu poate fi vorba de friguri de raceala, caci nu se gasesc materii straine n corpul 98 Vezi: Louis Kuhne, Manualul stiintei expresiunii figurii, cu numeroase ilustr atiuni n text, Editura Louis Kuhne, Lipsca 114 sau. Cine nsa e ncarcat, dar traieste potrivit cu natura, stie ca prin ntrebuintare a apei reci si a aerului proaspat, mpreuna cu o dieta neexcitanta, e pus n stare s a mearga nainte cu sanatatea sa. El va cstiga astfel o mputernicire, o ntarire a cor pului si o curatenie launtrica, ce nu le poseda nainte. Afara de asta el mai stie , ca acele raceli, ce se ivesc mai cu seama la schimbarile repezi de temperatura , nu s-au putut naste dect prin faptul, ca puterea de viata a corpului a fost mput ernicita de aerul proaspat si n acelasi timp s-a manifestat printr-o criza de rac eala, ntr-un guturai. Prin aceste crize de vindecare, corpul e pus n stare de a se scapa de o parte din materiile lui straine. Asadar, n ntelesul naturii, aceste cr ize de vindecare au loc numai pentru desavrsirea insilor, iar nu pentru vatamarea lor. Tratarea celor atinsi de cloroza si de lipsa de snge trebuie sa fie mai blnda sau mai energica, dupa cum e si starea trupeasca a insului. Prescriptii amanuntite n u se pot da prin urmare, dect n general. Dau mai la vale un raport de vindecare, d in care se pot vedea aceste prescriptii generale de cura. O fata de 19 ani fusese tratata alopatic de la vrsta de 15 ani, pentru cloroza. D octorul ei i prescrisese, n cele din urma, fier n pilule si apoi ntr-o compozitie fl uida cu pepsina si alte medicamente. Afara de asta o sfatuise sa nu se hraneasca

dect cu alimente ntaritoare , sa mannce zilnic, mai ales carne si bulion, oua si sunc a si sa bea n toate zilele unul pna la doua pahare de vin ntaritor de Ungaria, iar n l ocul cafelei sa ia lapte bun de vaca, si ca toate acestea o sa-i foloseasca. n lo c de apa, care poate contine multe miasme rele, sa ia mai bine ceva bere ntaritoar e . Prescriptiile acestea fura urmate ntocmai, luni si ani ntregi, fara folos. Daca starea fetei era destul de trista naintea acestui tratament, n urma ea ajunse si m ai de plns. Mistuirea ei se slabi si mai mult, fata murea de foame, cu toata diet a ntaritoare. Ea se facea din zi n zi mai slaba, mai palida si mai nemultumita suf leteste. Simtea lamurit ca prescriptiile doctorului ei nu-i ajutau ntru nimic, da r nu arunca vina pe el, ci numai pe corpul ei, despre care credea ca nu se mai p oate face sanatos. Asa numita hrana ntaritoare trecea, ce e drept, prin corpul ei ; dar nu-l hranea ctusi de putin, fiindca mistuirea era cu desavrsire zdruncinata. nca de la nceput, menstruatia nu fusese niciodata normala, ci totdeauna neregulat a. Astfel, dupa un tratament alopatic de 4 ani, starea fetei ajunsese aproape de znadajduita. Trista si dezgustata de viata, ofilita si nencrezatoare, chinuita de gnduri de sinucidere, extrem de nervoasa, scrbita de altii si de ea nsasi, asa ven i n tratamentul meu aceasta sarmana fata. Numaidect schimbai dieta ei, prescriindu -i o hrana cu desavrsire neexcitanta, legume usoare de mistuit, ca bautura numai apa curata si-i recomandai pe lnga toate astea, multa miscare si sedere n aer cura t si liber. i recomandai apoi sa doarma cu ferestrele deschise, sa faca zilnic tr ei bai derivative si n fiecare saptamna doua bai de aburi. Dupa opt zile dispoziti a bolnavei se schimbase cu totul. Veselia si dragostea de viata luasera loc gndur ilor ei pesimiste si bolnavicioase de mai nainte. Dupa 4 luni mistuirea si menstr uatia erau aproape normale, fata era ca nou nascuta. Pielea ei, care nu putea as uda nainte vreme, ajunse iarasi normala, calda-umeda. n alte sase luni, fata se de zvolta ntr-un chip uimitor si dupa un an de cura era cu desavrsire vindecata. Cazu l acesta de vindecare dovedeste deci si el, n parte, nvataturile gresite ale stiin tei medicale. A se citi alte cazuri de vindecare, din practica mea, n partea a IV-a, Rapoarte de vindecare . --------115 Bolile de ochi si de urechi. Att ochiul ct si urechea, aceste organe ale unor simturi asa de nsemnate, sunt supu se unor grele boli. De multe ori, ba aproape ntotdeauna, aceste boli sunt de obic ei, atribuite unor anumite influente exercitate direct asupra ambelor organe, fa ra a se cerceta lucrul mai de aproape. Metoda mea de vindecare si experientele r ezultate din aplicarea ei, nu mai lasa nici o ndoiala, ca toate bolile de ochi si de urechi, oricum s-ar numi ele, izvorasc numai din boli cronice interne. Ele s e pot atribui sau cazurilor de boli nabusite, ca anghina difterica, varsatul si s carlatina care au lasat ramasite, ce pot atta o noua boala, sau chiar vaccinarii. Stiinta expresiunii figurii confirma aceste afirmari n chip nendoielnic. Ea stabi leste la fiecare ncarcare de ochi si de urechi, o ncarcare generala corespunzatoar e a corpului, ea dovedeste, asadar, aflarea materiilor straine n corp si lamurest e astfel legatura directa a acestora cu simptomele de boala, ce se ivesc la ochi si la urechi. E cu desavrsire absurd, de a sustine, ca un corp la care s-a ivit o boala de ochi sau de urechi e cu desavrsire sanatos n celelalte parti ale lui. ntotdeauna materi ile straine trebuie sa fi luat mai nti drumul catre acele parti ale corpului, cazu te n suferinta, nainte ca ele sa se mbolnaveasca. Aceasta se poate recunoaste pe di n afara, cu multi ani nainte, prin ajutorul stiintei expresiunii figurii. Sa vorb im acum de starile bolnave ale urechii. Daca materiile straine au luat drumul catre urechi, n primul rnd ele astupa nervii fini ai auzului. Pielita timpanului crapa, sau ajunge incapabila de a mai vibra si astfel nu mai e n stare de a functiona n chip normal. Din cauza aceasta se nas te si catarul urechii de mijloc, care nu e dect un simplu depozit de materii stra ine n partea de mijloc a urechii. La asemenea depozite se poate observa adeseori, ca daca apasarea de jos e puternica, se nasc stari acute. Se formeaza apoi ades eori n urechea dinauntru, copturi, care dnd mereu afara materiile straine n ferment atie, produc n cele din urma cunoscuta scurgere a urechii. Daca aceasta stare acu

ta nu e vindecata la timp, pe cale naturala, se nasc stari de ncarcare si mai put ernice si de multe ori vatamari directe ale organului auzului, care sunt mai pri mejdioase, ori de cte ori se ncearca de a se nabusi cu forta aceste simptome de boa la, prin medicamente. Cine a urmarit cu interes si cu luare aminte expunerile mele de mai nainte, acela va pricepe lamurit, ca scurgerea urechii si guturaiul, pe de o parte, sculament ul si poala alba, pe de alta parte, trebuie sa aiba una si aceeasi pricina. Eu s ustin ca, aceste felurite simptome de boala, nu sunt altceva dect materii straine depozitate n corp, n stare latenta, care trec ntr-o stare de fermentatie acuta, n c optura sau ntr-un clei apos. Prin starea de fermentatie se provoaca ntotdeauna o f ermentatie a pieilor cleioase si a partilor corpului corespunzatoare. Aceasta in flamatie poate izbucni, n cazul cel mai rau, chiar n rani deschise care coc, sau n bube mai mici. Aceste stari de inflamatie, care vin de cele mai multe ori n legat ura directa cu partea dinauntru, iar nu cu aerul din afara, au pentru noi, o deo sebita nsemnatate, ntruct ele ne dau cea mai sigura dovada de o puternica ncarcare l auntrica a corpului si ne arata, ca puterea de viata a corpului e nca destul de t are, pentru a da afara materiile straine, n crizele acute de vindecare. ntocmai ca si la simptomele de boala ale urechii, acelasi lucru se petrece si la ochi. Aici, materiile straine umplu partea fluida, clara ca cristalul, dinauntru l ochiului, o tulbura si slabesc astfel puterea vederii. Astfel se lamureste mio pia. n alte cazuri, materiile straine umplu partea dinauntru a luminii ochiului, asa ca nu rareori se ntmpla ca din cauza aceasta, pata galbena a ochiului si nervi i lui sa fie mutati din loc, sau acoperiti. (Perdeaua neagra). Perdeaua cenusie Perdeaua cenusie are si ea aceeasi pricina. n cazul acesta se formeaza peste cris talinul ochiului o pielita turbure, care nu e altceva dect materii straine, ce se gramadesc n aceasta forma peste ochi si n cristalin. Acestea sunt stari, care n ce le mai multe cazuri, presupun o ncarcare de multa vreme si de aceea se ivesc, mai cu deosebire, la oamenii batrni. 116 Perdeaua verde Perdeaua verde presupune o ncordare extrema a luminii ochiului, care nu e pricinu ita altcumva dect prin fermentatia materiilor straine, ce are loc n ochi. Daca pen tru vindecarea acestei boli, reprezentantii scolii medicale moderne, scot afara o bucata din iris, ei nu fac altceva, dect departeaza puterea de viata a corpului de la noua actiune de vindecare, devenita neaparat trebuincioasa, schilodesc oc hiul si lasa lucrurile n starea lor de mai nainte. Aceasta manipulatie poate totus i sa aduca o schimbare n starea ochiului. Acum, cnd cunoastem aceasta explicatie, putem pricepe zadarnicia operatiunilor la ochi, caci ele nu ataca dect numai forma exterioara a bolii, dar niciodata nu da afara adevarata pricina a bolii. Daca n urma operatiei nu se schimba nimic n ncarc area ochiului, operatiunea e privita, cta vreme starea ramne aceeasi, ca izbutita. ndata nsa ce se observa, cum se ntmpla de multe ori, iarasi vreo schimbare, sau vre o mutare a materiilor straine, atunci reapare numaidect si simptomul de boala, ce l vechi, dnd astfel o dovada de zadarnicia operatiei, n aparenta fericita. Feluritele boli de inflamatie a ochilor si, mai ales, asa de raspndita inflamatie egipteana a ochilor nu sunt produse dect prin fermentatia materiilor straine, ce se gasesc n ochi. Vederea dubla Vederea dubla se naste prin depozitarea materiilor straine, ntre lentila si pata galbuie, sau de-a dreptul n lentila sau pupila. Prin metoda mea, vindecarea nfatis eaza n urma retragerii materiilor straine, nu numai cazuri foarte dese de vedere dubla, dar chiar si intervale de vedere limpede sau intervale de vedere cu totul sau n parte turbure. Privirea crucisa Privirea crucisa se naste prin ncarcarea muschilor rotatori ai prunelei. Materiil e straine se gramadesc cu deosebire ntr-unul din acesti muschi, pe care l ntaresc, l ntind, l ngroasa si l fac adeseori cu desavrsire incapabil de a functiona, caci i rap esc toata elasticitatea lui, iar ncordarea astfel produsa face ca muschiul acesta sa fie mai scurt dect toti ceilalti muschi, tot asa de importanti, care nconjura

ochiul si ajuta la rotatia lui. Astfel, ochiul ntreg e tras din ce n ce mai mult d e muschiul ncarcat si si pierde astfel pozitia lui naturala, deoarece muschiul ace sta nu se mai poate ntinde n mod normal. Taind numai muschiul acesta scurtat, pent ru a pune capat acestei boli, scoala medicala moderna ne arata nca o data, ca nu cunoaste deloc natura acestei boli. Vederea crucisa nu poate fi vindecata n chip radical si natural, dect prin alungarea materiilor straine, care ncarca muschiul r otator. Se stie, ca nervii optici, se mpreuna ntr-un nod si se ncruciseaza nauntrul capului, asa ca nervul optic stng trece n partea dreapta a capului si vice-versa. Din aces t motiv, nu este exclusa posibilitatea, ca la o ncarcare de partea stnga, sa se mbo lnaveasca ochiul drept, deoarece nervul lui sufere si el de ncarcarea din partea dreapta. Tot astfel se poate ivi si cazul contrariu. Socotesc de prisos, de a mai intra n labirintul bolilor de ochi, pe care speciali stii moderni le-au denumit n nenumarate feluri. Toate n-au dect una si aceeasi pri cina, adica o ncarcare mai mare sau mai mica a partilor de care e vorba. Va voi a trage nsa luarea aminte asupra unui punct. Aproape orice caz de boala a ochilor t rebuie sa fie putin diferita de cazurile anterioare, din pricina varietatii ncarc arii ochilor si din pricina, ca ncarcarea progresiva si nentrerupta a neamului ome nesc, trebuie sa aduca si va aduce neaparat forme de boala totdeauna noi si dife rite de formele de boala cunoscute mai nainte, asa ca medicina nu le va da niciod ata de rost, fiindca se vor ivi totdeauna boli noi pe care va trebui sa le botez e iarasi cu alte denumiri si sa le trateze cu leacuri noi. Pentru noi, varietatea simptomelor de boala la ochi si la urechi ne este indifer enta, deoarece vindecarea tuturor acestor stari atrna numai si numai de un singur mijloc, acela de a departa pricina acestor boli, adica ncarcarea cu materii stra ine. Si acest mijloc pomenit asa de des este: toate materiile straine trebuiesc sa fie conduse napoi pe acelasi drum pe care au venit si apoi scoase afara prin c aile naturale de secretie ale corpului. La acest sfrsit se poate ajunge prin apli carea bailor mele derivative 117 mpreuna cu o dieta neexcitanta si o viata potrivita cu natura. Cteodata se pot ntre buinta cu folos si baile mele locale de aburi, dupa cum sunt descrise amanuntit n subcapitolul respectiv. Si pentru a vorbi acum de vindecarea diferitelor boli de ochi si de urechi prin tratamentul meu, trebuie sa observ, ca toate starile acute, la care a intrat n jo c si vreo inflamatie, se pot vindeca uimitor de repede, adeseori n putine zile, d aca organele n-au suferit nca nici o stricaciune. n orice caz, durerile dispar n ti mpul acesta si odata cu ele e nlaturata si primejdia unor stricaciuni de lunga du rata, asa ca se capata o vindecare deplina, de obicei n cteva zile sau saptamni. Da ca nsa organele auzului sau ale vazului sunt n parte distruse, se poate obtine cel putin o mbunatatire, n urma careia chiar organele vatamate mai pot fi ntrebuintate n parte pentru toata viata. n schimb nsa, bolile cronice de ochi si de urechi, fiind legate de multe ori cu al te stari de boala mai adnci, cer mai mult timp si adeseori mai multa staruinta n c ura. De obicei bolile de copii nabusite provoaca adeseori asemenea stari grele. V indecarea unor asemenea cazuri cronice cere luni, ba chiar ani, dupa cum e si nca presupunnd doua cazuri identice, se vindeca r rcarea. Asa se lamureste de ce unul epede cu aceeasi cura, pe cnd celalalt are nevoie de un timp ndoit sau chiar ntreit . Pricina acestui simptom sta tocmai n varietatea ncarcarii. Pentru mai buna pricepere a celor spuse, voi cita aci cteva cazuri din practica m ea. Alte rapoarte de vindecare se gasesc notate n partea a IV-a. Boli de ochi n cel dinti caz, e vorba de fiul unui negutator de aici, care era bolnav de sifili s, din vrsta lui de noua ani. Ochiul stng era cu deosebire atacat. O puternica inf lamatie ameninta sa nimiceasca ochiul. Baiatul era foarte mult ncarcat cu materii straine, aceea ce dovedea si capul sau prea mare. Aceasta mare ncarcare fusese p ricina, ca putuse capata sifilis, care fu urmat de boala acuta de ochi. n casa de sanatate, discipolii scolii medicale moderne turnasera n ochiul bolnav picaturi de atropina (un medicament foarte otravitor, compus din zeama de laur otravitor si din beladona tot asa de otravitoare), un medicament, de care sfatuiesc cu tot

dinadinsul, pe oricine, sa se fereasca. Prin aceasta otrava ochiul se nrautati d in ce n ce mai mult. Cu acest chip s-au introdus noi materii straine, care singur e erau de ajuns, pentru a otravi un om. Care a fost rezultatul acestui tratament ? Dupa un tratament de 6 luni cu atropina, ochiul orbise cu desavrsire. Aceasta n ereusita dadu prilej tatalui sa vie cu baiatul la mine. Orice tratament local la ochi fu parasit de mine, si cautai sa ntart numai organele de secretie ale pntecel ui, prin bai derivative. Bine nteles, fu nevoie si de o dieta neexcitanta. Dupa 8 zile, se ivi o mbunatatire foarte simtitoare si dupa 6 saptamni fu nlaturat, nu nu mai sifilisul, dar chiar si boala de ochi fu cu desavrsire vindecata. Nimenea nu mai putea cunoaste de care ochi fusese orb baiatul. Vederea i revenise completa. Starea lui generala era mai buna ca nainte. Perdea cenusie. O dama de 60 de ani fusese deja operata de perdea cenusie la ochiul stng, dar ram asese, bine nteles, oarba de ochiul acesta, de cnd cu fericita operatie . I se pregat ea aceeasi operatie pentru ochiul drept, ndata ce s-ar fi ivit perdeaua si la ace st ochi. Cazul acesta este iarasi un minunat exemplu, pentru nedestoinicia scoli i medicale moderne, pentru nvataturile ei gresite si pentru diagnoza ei falsa. Ca racteristic e, mai ales, faptul ca se amna a doua operatie, pna cnd perdeaua ajunge la maturitate. Asadar, astepti, pna cnd casa e cotropita de flacari!... A stinge focul, cta vreme e mic si se poate usor nlatura, acest lucru asa de simplu nu l-a n vatat nca scoala medicala moderna. Astfel bolnava, de care e vorba aci, pierduse deja de la prima operatie orice ncredere n acest mod de vindecare si se adresa n ce le din urma la mine. Vederea ochilor ei era asa de stinsa, ca nu vedea dect o umb ra naintea ei si nu putea deosebi din doua persoane, care e barbat si care e feme ie. ncarcarea ei, stabilita pe baza stiintei expresiunii figurii, era foarte grea si se datora, unei boli nevindecate, ci numai nabusite, din copilaria ei. De atu nci suferise nencetat de miopie, care sfrsi n cele din urma, n perdea. Dupa o ntrebui ntare de 4 saptamni a curei mele, boala ei se mbunatatise asa de mult, ca putea ci ti litere mari de tipar. Pe lnga aceasta, starea ei generala era cu mult mai buna . Dispozitia ei trista facuse loc unei veselii si unui dor de viata: era ca nou nascuta. Mistuirea ei se ndreptase n mod simtitor, n cele dinti zile. Cura fiind con tinuata, ochiul se facu din saptamna n 118 saptamna mai limpede, mai luminos si mai capabil de a functiona, pna cnd n cele din urma, dupa o jumatate de an se vindeca pe deplin. Acest succes uimitor de repede a fost cu putinta numai fiindca ncarcarea bolnavei era n fata, pe cnd spatele ramasese aproape liber. Daca ncarcarea ar fi fost n spat e, ar fi trebuit attia ani, cte luni au trebuit n cazul de fata, pentru a ajunge la acelasi rezultat. Ca ochiul operat si nimicit de cutitul operatorului a trebuit sa ramna orb, nu mai e nevoie de spus. Surzenie de partea stnga, scurgerea urechii, vjirea urechii E vorba aci de un domn de 35 de ani care suferea de ani de zile de o grea scurge re de ureche si de-o jumatate de an surzise deja de urechea stnga. Niciun medicam ent nu-l putuse usura si de aceea veni n tratamentul meu. Constatai prin stiinta expresiunii figurii, ca aceasta boala, pornita din pntece, a trebuit sa fie conse cinta unei rele mistuiri. Am prescris acestui bolnav zilnic 2 3 bai derivative de trunchi si de sezut cu frictiuni, mpreuna cu o dieta neexcitanta si potrivita nat urii, apoi asudari prin umblare sau prin nvelire n pat, recomandndu-i sa doarma cu ferestrele deschise. Rezultatul a fost urmatorul: n 17 zile scurgerea urechii si surzenia de partea stnga fusesera nlaturate, dupa ce deja din prima zi a curei mis tuirea se mbunatatise n chip simtitor. Dupa alte 14 zile, orice urma de vjirea urech ii disparuse. Astfel boala fu vindecata n 31 de zile. Auzul greu (tare de ureche) Un domn de 24 de ani suferise deja n copilaria sa de varsat, care n urma tratament ului medical nu fusese vindecat. Materiile de boala se trasesera nauntrul corpulu i si dadusera nastere cu vremea acelor stari cronice de boala, precum reumatismu l, slabiciune generala, etc. n cele din urma, ivindu-se si o mare apasare spre ca p, bolnavul ajunsese tare de urechi. Toate mijloacele posibile fura ntrebuintate de bolnav, dar toate fura fara folos. Boala sa deveni tot mai cronica. Dupa multe recomandatii ncepu n sfrsit si cura mea. Dieta neexcitanta, bai de trunc

hi si de sezut cu frictiuni si celelalte mijloace de vindecare obisnuite, adeseo ri chiar bai locale de aburi, adusera si aci uimitor de repede efectul dorit. Re zultatul acesta are o nsemnatate cu att mai mare, cu ct multele tratamente false de mai nainte, slabisera deja foarte mult puterea de vindecare a corpului. De altmi nteri, i-a venit n ajutor si vrsta lui tnara si sezonul favorabil n care a nceput cur a. Astfel, dupa cum mi-a scris bolnavul, nu numai ca auzul sau a ajuns iarasi no rmal, dar chiar si parul ce ncepuse sa-i cada, a crescut iarasi la loc; tot soiul de raceli la care fusese expus nainte vreme disparura de asemenea. Desi nu mai p utu sa pastreze dieta ca mai nainte si desi slabise putin, totusi se simti cu des avrsire sanatos trupeste si sufleteste si se scapa de insomnia sa. Si acest rezultat a fost obtinut iarasi pe aceeasi cale simpla, fara medicamente , fara operatii si fara alte procedari medicale. --------119 Dureri de dinti si masele. Guturaiul. Influenta. Dureri n gt. Gusa. Dureri de dinti si masele Am atins deja si mai nainte acest subiect, dar revin aici cu mai multe amanunte, din pricina desei iviri a acestor boli. Maselele gaunoase, durerile de dinti si bolile de dinti de tot soiul sunt si ele un semn nendoielnic de o mare ncarcare cu materii straine. Ele se nasc numai din miscarea acestor materii straine catre c ap si adeseori numai la o ncarcare bine hotarta, n care materiile straine din fata si de amndoua partile se urca n sus si ntlnesc n dinti o piedica, n procesul lor de fe rmentatie. Nici smaltul dintilor, nici osul lor nu e atunci destul de tare; prin necontenita apasare, dintii sunt putin cte putin rosi ntocmai ca o craca putreda. Durerile ce se ivesc adeseori nu sunt provocate dect de prea marea caldura si fr ecare n timpul acestui proces de fermentatie. n timpul curei mele se pot ivi durer i de dinti trecatoare. Se ntmpla uneori ca persoane care n-au avut nainte vreme nic iodata dureri de dinti, ndura asemenea dureri trecatoare n timpul curei mele, deoa rece materiile straine n retragerea lor provoaca suferinte dintilor. Acelasi simp tom l gasim la reumatism. Foarte absurd e obiceiul de a scoate dintii. Prin asta se sluteste numai corpul, si nu se nlatura nicidecum pricina durerilor de dinti. Metoda mea nu ramne de rusine nici la bolile de dinti, dupa cum au dovedit numero asele cazuri de vindecare. Pe lnga baile derivative, baile locale de aburi aplica te la cap (vezi capitolul respectiv), urmate de bai de trunchi cu frictiuni, s-a u dovedit ca sunt de mare folos. Toate acestea trebuie sa fie urmate, daca e cu putinta, de rencalzirea corpului printr-o preumblare mai ndelungata la aer liber, sau si mai bine, la soare. n cele mai multe cazuri, ajunge o asemenea baie locala de aburi, urmata de bai derivative, daca nu, se poate lua o a doua. Cine face c ura mea mai multa vreme, nu sufera de dureri de dinti dect numai pna cnd materiile straine n trecerea lor, prin dinti, sunt mpinse de sus n jos, pentru a fi date apoi afara. Aci e locul unei observatii, care e prea nsemnata pentru a fi lasata la o parte. E vorba de trebuinta de a curati dintii. Pe dinti se aseaza nencetat un clei alb galbui care se preface chiar n piatra. De altminteri, eu sustin, ca trebuinta de a curati dintii se impune numai oamenilor ncarcati cu materii straine. Oamenii sa natosi n-au nevoie de asta, ca si animalele sanatoase. Vom gasi la acestea din u rma, dupa cum am observat adeseori la tara, ca au dintii sanatosi, stralucitori de albi, pe care nu se aseaza nici pic de clei sau de piatra. Cine nsa are corpul ncarcat, sau cu alte cuvinte, cine nu mai are mistuirea cu desavrsire normala, va ncepe sa aiba numaidect clei si piatra pe dinti, doua dovezi de mistuire anormala . Sunt materii straine, care pornesc din pntece n sus si se depun pe dinti. nlaturarea tuturor bolilor de dinti, nu poate, deci, avea loc dect numai daca ncete aza formarea materiilor straine n corp. Daca dintii si maselele sunt deja gaunoas e sau stricate, bine nteles ca nu se mai pot face la loc, dar n orice caz tot e ma i bine sa lasi un dinte stricat n gingie dect sa-l scoti afara. Natura va sti cu m ulta ndemnare sa-l faca mai nevatamator corpului, dect dentistii prin scoaterea lui afara. Dintii si maselele care mai pot fi plombate, sa se plombeze, ca sa poata sluji ct mai multa vreme la macinat. Cel mult, maselele gaunoase, care sunt o pi edica la mestecat, pot fi scoase afara si nlocuite, daca e cu putinta, prin dantu ra artificiala. Daca din toate oasele corpului, tocmai dintii se strica cei dinti

, apoi aceasta mprejurare e o dovada minunata pentru dreptatea teoriei mele asupr a fermentatiei. Dintii sunt singurele oase, care iesind afara din corp, nu sunt n conjurati de muschi. n actul caracteristic al fermentatiei materiilor straine, se ntelege de la sine, ca tocmai aceste oase iesite afara, sunt mai ales atacate de acest proces de fermentatie, deoarece potrivit oricarei fermentatii, ea si ncepe mai energic procesul ei de distrugere n partile cele mai extreme. Dintii nfatiseaz a o astfel de ultima statie. Daca ei ar fi nconjurati de carne, materiile straine ar influenta mai nti asupra acesteia. Guturaiul. Guturaiul, o usoara inflamatie a caii respiratoare se atribuie n cele mai multe c azuri racelii. Am explicat deja si mai nainte ce gndesc eu asupra racelii. Raceala poate pricinui boli numai la 120 persoanele ncarcate, niciodata nsa la oamenii sanatosi. Guturaiul nsemneaza deci, nt ocmai ca si durerile de dinti, o ncarcare a organelor corespunzatoare, provocata adeseori de o ncarcare anterioara a plamnilor. Privit din acest punct de vedere, g uturaiul este ntructva un act de curatire al plamnilor. Prin ntrebuintarea metodei mele, prin multa sedere n aer curat si prin culcare cu fereastra deschisa, guturaiul pierde cu desavrsire proprietatile lui neplacute. A celasi lucru se ntmpla si cu: Influenta Oricine si aminteste nca marea epidemie de influenta din anul 1890. Pot spune n con stiinta, ca am dobndit cele mai bune rezultate la foarte multi bolnavi de influen ta, ce au venit n tratamentul meu, att n cazuri usoare ct si n cazuri grele. Bai de t runchi cu frictiuni, bai de sezut cu frictiuni, bai complecte si bai partiale de aburi au avut si la aceasta boala un efect minunat. Bine nteles, a trebuit si ac i sa se tina o dieta corespunzatoare, neexcitanta. Acest simptom de boala, ca si toate celelalte, a fost reglat nsotit de o grea mistuire. Ea e si n cazul acesta pricina de boala si a fost provocata prin ngramadirea materiilor straine n pntece. Astfel se lamuresc si frigurile ce ntovarasesc influenta. Dupa baile derivative, starea bolnavului se mbunatateste uimitor de repede, iar fermentatia materiilor s traine, favorizata de o puternica schimbare de temperatura, e numaidect nlaturata. Vindecarea deplina urmeaza tot asa de repede, adeseori dupa cteva zile, fara a m ai provoca o alta boala, dupa cum se ntmpla prin ntrebuintarea medicamentelor. (Vez i rapoartele de vindecare, partea a IV-a.). Bolile de gt Ct de mult s-au ntins n cei din urma ani bolile de gt, stiu foarte bine din ntinsa me a practica. Si aci nu e de vina dect tot medicina moderna, care n loc sa taie raul de la radacina, l trateaza ntotdeauna local. Astfel, boala ajunge, bine nteles, to t mai cronica, deoarece nabusirea materiilor straine nu poate fi niciodata de fol os. Bolile de gt denota o ncarcare launtrica, ce exista deja de mai nainte; ele sunt ma i ales legate de bolile de plamni. Adeseori, boala de gt e pricinuita si de o ncarc are mostenita. Materiile straine fermenteaza aici de jos n sus si fiindca gtul ce formeaza ntructva o strmtoare, ntre trunchi si cap, le face multa piedica, gtul e atacat si el n prim De aceea, nsusirea gtului este de multa nsemnatate pentru a linie o data cu capul. stiinta expresiunii figurii. Vindecarea bolilor de gt, oricum s-ar numi ele, fie raguseala, inflamatia gtului, sau catar, atrna numai de felul ncarcarii, si procesul de vindecare n cazurile cron ice mostenite dureaza adeseori luni si ani ntregi. Metoda mea numara si aci numer oase succese. (Vezi rapoartele de vindecare, partea a IV-a). Gusa Efectele minunate ale metodei mele au avut prilejul sa se manifeste adeseori si la acest simptom de boala. E un fapt stabilit, ca formatiunea gusei se observa mai des n tinuturile muntoase si mai cu deosebire n anumite districte. Pricina acestui simptom foarte batator la ochi s-a lamurit de obicei printr-o prea mare si neobisnuita ncarcare a greuta tii, lucru ce nu e obisnuit la locuitorii muntilor. E drept ca o ngreunare exteri oara a corpului poate pricinui uneori simptome asemanatoare cu gusa; ea izvorast

e nsa din influente cu totul deosebite. O astfel de influenta vatamatoare are apa de munte proaspata, limpede si n aparenta cu desavrsire curata. n curgerea ei prin straturile de pamnt sau de piatra, ia cu ea multe corpuri minerale (plumb, arama , etc.), care, orict de putin s-ar distinge, sunt totusi n stare, de a pricinui tu rburari n organismul omenesc, daca o asemenea apa e bauta multa vreme. Acest simp tom se lamureste printr-o observatie foarte simpla. Daca lasam sa stea mai multa vreme la soare aceasta apa, n aparenta limpede, se formeaza pe fund un depozit, adica o ngramadire de materii straine, care intrate n corp, se strng ntr-un anumit l oc si favorizeaza cu prilejul acesta nasterea si formatiunea gusei. Bine nteles, ca toti aceia, care n urma dispozitiei lor trupesti, pot da afara mat eriile straine si mai ales toti aceia care asuda regulat, ramn feriti de aceasta boala. Aceia nsa care sunt lipsiti de aceste 121 dispozitii trupesti, aceia care duc o viata falsa si nenaturala, aceia care sufe ra de o rea mistuire, nu pot da afara toate materiile straine: ramasitele apei, ce nu s-au putut mistui, intra n fermentatie, materiile straine se ridica n sus si se depun pe lnga gt, n chipul acelei deformari numite gusa. Daca gusa se ntinde n af ara, daca ea se formeaza prin umflarea putin dureroasa a partilor din fata si la terale ale gtului, gusa prezinta o primejdie foarte mica. ndata, nsa, ce formatiune a acestei umflaturi mpiedica organele respiratoare n functiunile lor, atunci e pri mejdie. Pe cnd influenta corpurilor vatamatoare ale apei asupra unui om, care tra ieste simplu, da nastere la umflaturi, ea face nervosi pe oamenii care muncesc c u mintea. E o greseala de a crede, ca o apa proaspata, nghetata, prieste sanatatii omului; deja taria apei ne arata ct e de grea de mistuit. Observatiunea ne-a nvatat si, ne nvata si astazi, ca apa ce curge la soare si apa de ploaie e cea mai buna de ntre buintat si cea mai trebuincioasa omului. Nici plantelor, nici florilor nu le pri este apa prea proaspata si prea tare. Numai prin expunerea la soare, apa poate f i curatita de materiile straine vatamatoare si grele de mistuit si ajunge astfel priincioasa sanatatii omului. Afara de asta, omul nu e lasat de natura sa bea mult. O viata simpla si potrivit a cu natura nu va destepta niciodata setea. Chiar cnd se iveste setea, apa poate fi nlocuita mai cu folos prin fructele zemoase. Un caz din tratamentul meu l-as putea da aici ca o ntregire a celor spuse mai sus . De zeci de ani o femeie suferea de stomac. De cteva luni ncepuse a se ivi o format ie de gusa, care putin cte putin i mpiedica respiratia. Prin ntrebuintarea metodei m ele de vindecare, mai ales prin aplicarea bailor de sezut cu frictiuni, greutate a respiratiei disparu putin cte putin si dupa 8 zile de cura materiile straine da dura asa de mult napoi, ca umflatura pielii se trase cu totul. Dupa alte cteva sap tamni nu se mai vedea nici urma de gusa. --------122 Dureri de cap. Migrene. Oftica creierului. Inflamatia creierului S-ar parea absurd de la ntia privire, sa nsiri una dupa alta, n aceeasi linie, attea boli ndeobste cunoscute si riguros separate de scoala medicala moderna. Dar, n lat uri cu denumirile! ele nu sunt dect una si aceeasi boala, ele se nasc dintr-o adnc a nepricepere a legilor naturii. Aceasta se dovedeste cu prisos prin metoda mea de vindecare. Am amintit deja n alta parte, ca de obicei se cauta focarul bolii tocmai acolo un de se simt dureri. Aceasta e o greseala grosolana mai ales la bolile capului. El e izvorasc totdeauna din pntece si se dezvolta abia n cap, unde ajung a fi simtite , dupa ce au stat ani ntregi n pntece. Cunoscatorii stiintei expresiunii figurii su nt n stare de a observa dezvoltarea si apropierea bolilor capului, cu multa vreme nainte de izbucnirea lor. Tot astfel, se poate prevedea, cu ani de zile nainte, p redispozitia catre migrena de partea dreapta sau stnga si nu mai putin predispozi tia catre inflamatia creierului si oftica creierului. Cine a observat ndestul ace ste boli, stie din experienta, ca migrena se naste din ncarcarea de partea stnga s au dreapta a corpului cu materii straine, cnd acestea, apasnd creierul, patrund n c ap. Bolile capului cu mult mai grele, care se manifesta prin inflamatia creieril

or si oftica creierilor izvorasc nsa dintr-o ncarcare posterioara. La toti bolnavi i, care sufera de cap, observam adeseori, cu ani de zile nainte, o mistuire anorm ala, ce se manifesta mai des prin constipatie si taria pntecelui. Pe lnga asta, se ivesc adeseori si boli hemoroidale, formatiuni de noduri hemoroidale si mai ale s formatiuni de noduri n pntece. Aceste stari se pot observa astazi pna si la copii . Cteodata, acele noduri din pntece dispar deodata, din care pricina bolnavul n che stie ncepe sa sufere de cap. Observatorul atent va putea vedea n aceste cazuri anu mite schimbari ale formei capului. Nodurile ce se gaseau nainte vreme n pntece, se aseaza acum n cap, unde se zaresc desi mai mici, nsa cu mult mai tari. La multi bo lnavi, nodurile acestea ies asa de mult la iveala ca se pot vedea si pipai foart e usor de amndoua partile capului si mai ales la ceafa. Corpul nu izbuteste nsa ntotdeauna, de a mpinge materiile straine ale acestor nodur i spre cap. Daca puterea de fermentatie e prea mica, materiile acestea de boala se depun deja n drumul lor, n gt, sub brate sau pe piept, n forma de noduri. Sa nu s e creada, ca nodurile calatoresc din pntece spre partea superioara a corpului n fo rma lor rotunda si tare. Pentru a face aceasta calatorie, ele sunt transformate de corp iarasi ntr-o stare gazoasa, usoara, capabila de transportat. Fiind supuse legilor de fermentatie n corp, materiile straine ale nodului vor porni tocmai ca tre partile extreme, adica spre cap, fara a fi mpiedicate nauntrul corpului de vre unul din organe. Daca nodurile se strng n urma iarasi n cap, ele provoaca acea star e, pe care scoala medicala o numeste oftica creierilor. Pe cnd nainte vreme se gas eau n corp numai noduri hemoroidale sau alte noduri de pntece, acum se vor observa adevaratele noduri tuberculoase n creieri. Experimentul vindecarii ne da n acelas i timp dovada pentru adevarul acestor afirmari. Baile mele derivative dizolva ac este noduri n creieri si le vedem plutind n cap. Pe urma, ele apar ca noduri hemor oidale sau si ca alte noduri n pntece, adica iarasi n forma lor primitiva. Numai du pa ce ele sunt cu desavrsire dizolvate si date afara, orice predispozitie catre b oli de cap, e cu desavrsire nlaturata. Bine nteles, ca nu trebuie sa se traga ncheie re din cele spuse, ca n orice caz nodurile hemoroidale provoaca dispozitii catre bolile capului, sau ca orice boala hemoroidala trebuie sa fie neaparat urmata de dureri de cap. Am tratat cteodata bolnavi de hemoroizi, care n viata lor nu se va itasera de dureri de cap, mprejurare ce nu se poate atribui dect iarasi varietatii ncarcarii corpului. Am ajuns la ncredintarea, ca la ncarcarile anterioare si de amndoua partile, noduri le acelea nu ajung asa de usor la cap. Daca totusi se ntmpla aceasta, ele se depun mai mult la gt, sau n plamni. Asemenea cazuri sunt de obicei cu mult mai usoare si mai repede de vindecat, dect acelea, ce izvorasc din formatiunea nodurilor la o n carcare posterioara. Prin noua mea diagnoza, stiinta expresiunii figurii, putem cunoaste cu multa vreme nainte, calea, ce vor lua nodurile, sau materiile straine spre cap. Daca nu le sta nici o piedeca n drum si daca depozitele de noduri se f ac n creieri, se creeaza atunci o predispozitie catre inflamatia creierilor. Daca vreo cauza oarecare nlesneste prilejul unei prefaceri imediate (fermentatie sau dizolvare) a materiilor straine n noduri, consecinta naturala va fi, ca se va nas te n vecinatatea materiilor straine, adica n cap, o stare de friguri foarte urcata . n acest 123 caz, scoala medicala constata inflamatia creierilor, naintea careia sta neputinci oasa, cu toate mijloacele ei. Astfel, onoratii cititori vor fi priceput legatura ce exista ntre bolile de cap si bolile de pntece. Eu sustin ca nu numai oftica cr eierilor si inflamatia creierilor, dar chiar cele mai mici boli de cap, pna la ce a mai nensemnata durere de cap, si au originea lor n pntece. Atta numai, ca cele din urma sunt pricinuite de boli de pntece mai putin grele sau de turburari de mistui re mai nensemnate. O asemenea durere de cap este numai trecatoare. Efectele metod ei mele se vad la lumina zilei tocmai la bolile capului, migrene, dureri de cap, oftica creierilor si inflamatia creierilor. Toate aceste boli au asadar, una si aceeasi pricina, izvorta din pntece. Excluznd orice tratament local, ele pot fi vi ndecate numai prin baile mele derivative si prin dieta mea. Toate acele cure urm ate de succese uimitoare, ce au fost dobndite tocmai de bolile de cap, nu se dato reaza dect numai si numai faptului, ca metoda mea strpeste ntotdeauna raul de la ra dacina.

Am observat adeseori, ca durerile de cap si atacurile de migrena se puteau nlatur a numaidect printr-o singura baie derivativa. Daca m-au consultat dame n asemenea cazuri si daca n mprejurari de ncarcare favorabila le-am putut spune, ca daca vor v oi sa ia numaidect o baie de sezut cu frictiuni, durerea lor de cap va fi nlaturat a ntr-o jumatate de ceas, multe din bolnave apartinnd sexului slab m-au luat n rs. A bia dupa o baie au putut ntelege aceea ce nu puteau pricepe nainte. Bolile capului, ce dureaza ani ntregi si care sunt pricinuite de o prea mare ncarc are, nu pot avea acelasi repede succes. Trebuie sa se desfasoare nti acea stare de retrogradare a materiilor straine, n care bolnavul nu e scutit de dureri de cap, ce revin. Aceste dureri de cap se ivesc des, desi trecatoare, tocmai n urma bail or, care dau ndarat materiile straine. Sa-mi fie ngaduit, n acest loc, de a aduce un exemplu, pentru priceperea acestei m aterii, putin cam aride. Fetita de 13 ani, Hedviga, a doamnei R. suferea de ofti ca de creieri mostenita. Tatal ei murise deja de aceasta boala, n floarea vietii, si lasase de mostenire tuturor copiilor lui predispozitia catre aceasta boala. Astfel, fetita aceasta suferea nca de ani de zile de chinuitoare dureri de cap, p ricinuite de formatiunea nodurilor n cap. Parte din aceste noduri se puteau chiar vedea si pipai, mai ales la ceafa, din care cauza copila suferea necontenit de dureri de gt. Afara de asta se vaeta de o greutate nesuferita pe ochi. Doctorul s pitalului diagnostica boala, de oftica creierilor si spuse ca n-are leac. Starea , n care muma si aduse copila la mine era disperata. Stabilii, prin stiinta expres iunii figurii, ca aceasta boala, desi mostenita, si are pricina ei n pntecele copil ei. n consecinta, fura prescrise pentru tratamentul ei tot bai derivative de sezu t cu frictiuni si dieta naturala. Succesul se ivi deja n cele dinti 8 zile, caci d urerile capului slabira si greutatea de pe ochi disparu cu desavrsire. Mistuirea ei mai ales se ndreptase ntr-un chip cu totul neasteptat, asa ca copila avea acum o alta dispozitie sufleteasca. Pe cnd nainte vreme era posomorta si melancolica, ac um producea o impresie cu totul contrarie. n acelasi timp, durerile de gt fura nlat urate, n scurta vreme. n cursul altor doua luni se dizolvara si nodurile cele mari , de la gt si de la cap, care provocnd cteva crize de vindecare, fura alungate n jos spre a pieri pentru totdeauna. Dupa o cura de sase luni, copila fu vindecata cu desavrsire de oftica de creieri, dar si nfatisarea ei se schimba, devenind mai tna ra si mai frumoasa. --------124 Typhus. Dizenterie. Holera. Urdinare. Typhus99 Frigurile de nervi bntuie lumea si ngrozesc omenirea. Dar, orict ar fi de temute, p rimejdia lor se micsoreaza, daca tratamentul lor e ntemeiat pe legile nestramutat e ale naturii. Numai daca ncarcarea e prea grea se pot ivi proprietatile distruga toare ale corpului. Daca izbutim nsa, pe baza metodei mele de a provoca bolnavilo r o sudoare naturala prin baile derivative, boala abia va mai fi simtita. Mi s-a ntmplat de multe ori, n tratarea celor mai grele boli de typhus, ca bolnavii care fusesera tratati de doctori, saptamni si luni ntregi, au putut umbla numaidect n aer liber, deja dupa cele dinti zile ale curei mele. Experienta a dovedit efectele minunate ale bailor mele de aburi, la tot soiul de boli acute, precum typhusul, influenta, etc.. Totusi, ele trebuiesc aplicate du pa puterea bolnavului, nu prea des la nceput si nu prea multa vreme. Bine nteles, trebuiesc aplicate n acelasi timp si baile mele derivative de trunchi cu frictiun i si de sezut cu frictiuni. Izvort din aceeasi pricina, typhusul trebuie tratat n general tot asa de simplu ca si celelalte boli. Daca typhusul trece n lume drept o boala primejdioasa si ndelungata, cauza e trata mentul gresit al scolii medicale. Tocmai din aceasta cauza boala ajunge de multe ori ngrijoratoare. Din punctul meu de vedere, frigurile de nervi sunt cu desavrsi re neprimejdioase. Stim ca boala are o pricina mai adnca si ca o data cu nlaturarea ei, vor dispare d e la sine toate simptomele urmatoare, deci si frigurile de nervi. O veche adepta a metodei mele mi-a scris, o data, ca a avut doi greu bolnavi de typhus si n acelasi timp de varsat negru si ca printr-o baie de aburi si trei bai mai ndelungate de trunchi si de sezut cu frictiuni a putut dobndi un asa bun rezu

ltat, ca bolnavii s-au putut ridica si preumbla la aer liber si ca dupa sase zil e boala disparuse fara a lasa un singur semn. Acelasi rezultat minunat l-am putut dobndi si la bolnavii de typhus tratati de mi ne. Daca puterea de vindecare a corpului era slabita prin medicamente, succesul venea cu mult mai ncet. Holera100. Dizenteria101. Aceleasi succese au fost dobndite si la dizenterie si la holera, doua boli ce sun t provocate de turburarile puternice ale mistuirii si de friguri launtrice foart e mari. Dupa cum am observat adeseori, frigurile acestea sunt la holera asa de m ari, ca pntecele arde nauntru si se negreste cu desavrsire un simptom, ce se iveste prin culoarea nchisa a buzei, a nasului si a ochilor, la cei rapusi de aceasta b oala. Eu sustin ca holera si dizenteria ataca numai pe aceia al caror corp e foarte mu lt ncarcat cu materii straine. Numai cei ncarcati, care poarta cu ei predispozitia catre aceasta boala, pot fi atinsi de holera, nu din ntmplare oricine. M-am ntins de mult n amanunte102 asupra holerei si a simptomelor de boala, nrudite cu ea, si atrag atentia celor interesati asupra acestei publicatii ale mele. Experienta a dovedit ndestul, ca cei atinsi de aceste boli, sufera deja de mai nai nte de mistuire anormala, mai ales de taria pntecelui si constipatie. De aceea, se observa de obicei la cei atinsi de holera sau dizenterie, nainte de izbucnirea bolii, o anumita indispozitie, o greutate mare n corp: doua semne de o puternica fermentatie a materiilor straine, ce ncepe n pntece. Dupa parerea mea, h olera este cea mai puternica criza de curatire de acele materii de boala. Aceste a se gramadesc cu o furie nemaipomenita catre pntece, fiind mpinse de 99 Boala epidemica febrila, cauzata de o infectie parazitara (tifos exantematic) 100 Boala epidemica grava, deseori mortala, care se manifesta prin intoxicarea s i deshidratarea puternica a organismului 101 Boala infectioasa, caracterizata prin dureri acute, ulceratii intestinale si diaree cu snge 102 Louis Kuhne: Holera, urdinarea si alte asemenea boli; nasterea si vindecarea lor fara doctorii. Pretul: 50 Pfenigi. Editura: Louis Kuhne, Lipsca. 125 cauze exterioare, cum ar fi schimbarea temperaturii, raceala, spaima, iritatie, etc. Daca puterea de viata a corpului e nca destul de mare, ea va putea birui ase menea grele crize si bolnavul va fi, n urma, cel mai sanatos om. Daca nsa puterea de vindecare a corpului a fost slabita prin prea multe medicamente, luate mai nai nte sau mai pe urma, corpul nu poate ndura ntotdeauna asemenea crize de vindecare. n timpul procesului de fermentatie al holerei si al mai putin primejdioasei dize nterii, se petrec fapte caracteristice, ntr-o forma, pe care nu o ntlnim aiurea. Ca ldura dinauntru a frigurilor se concentreaza aci aproape numai asupra organelor mistuirii, asa ca nauntru se simte un foc mistuitor si afara se simte frig. Pentru vindecarea acestor doua simptome de boala, e nevoie n primul rnd, de a nlatu ra prea marea caldura dinauntru. Apoi, trebuie provocata sudoarea, pe cale natur ala. Daca corpul poseda nca ndeajuns atta putere de viata, pentru a departa afara a cea caldura dinauntru, cangrenoasa si primejdioasa, succesul nu va ntrzia. Multi n u simt adeseori frigul din afara, din cauza prea marii calduri dinauntru. Dar, t ocmai acesti bolnavi sunt mai supusi primejdiei. n anii 1849 si 1866, cnd bntuia ho lera n Lipsca, am observat mai multe cazuri de holera. mi amintesc faptele foarte bine, si astazi posed si explicarea lor. Acei bolnavi, care simteau caldura frig urilor pe partea exterioara a corpului, au rezistat n mare parte holerei, pe cnd a ceia la care caldura frigurilor abia se putea simti pe din afara, au murit. Astf el, am vazut o femeie plimbndu-se cu copilul ei, dimineata la 11 ceasuri, linisti ta prin curte, si la 2 ceasuri dupa prnz o scoteau deja moarta din casa. Nici cel e mai mici sfortari de reactie ale corpului mpotriva fermentatiei holerei nu se i vise la ea printr-o caldura, care sa se fi simtit ct de putin pe dinafara. Femeia era, bine nteles, foarte mult ncarcata cu materii straine. Culoarea nchisa a ochil or, a buzelor si a vrfului nasului, aratau ca n pntece trebuie sa fi existat o star e cangrenoasa mostenita. Baile mele de sezut cu frictiuni sunt cele dinti n stare, de a nlatura ct se poate d e repede, dupa cum se si cere, aceste stari grele. n acelasi timp, ele nvioreaza f

oarte mult puterea de viata; chiar si baile de aburi la pntece au adeseori efecte minunate, nsa trebuiesc urmate de bai derivative de sezut sau de trunchi cu fric tiuni. Daca e cu putinta, se poate lua apoi si o baie de soare, pentru o grabnic a rencalzire, pna la izbucnirea sudoarei. Altfel, sudoarea trebuieste cautata n pat , printr-o buna nfasurare. De multe ori, ajuta cteva bai derivative, pentru a nlatu ra orice primejdie. Se ntelege de la sine, ca trebuie pastrata o dieta cu desavrsi re neexcitanta. Si la dizenterie baile mele, n legatura cu celelalte mijloace de vindecare, dau e fecte minunate. Adeseori ajung cteva bai de sezut cu frictiuni, sau bai de trunch i cu frictiuni si o baie de aburi pentru a nlatura dizenteria. Adevarul nvataturilor mele si al stiintei expresiunii figurii nu se poate dovedi n sa mai bine, prin nici o alta boala, dect tocmai prin simptomele holerei. Numai materiile straine provoaca deci predispozitia catre holera si schimbari n f ormele corpului. Acest proces de alungare al materiilor straine i savrseste corpul ui ntr-un timp uimitor de scurt ca si orice alte schimbari. La toti bolnavii de h olera pe care i-am vazut, dupa ce suportasera cu succes boala, sarea numaidect n o chi, nfatisarea lor schimbata, la fata, la cap si la ntregul corp. Astfel, prin ac est repede proces de curatire au disparut n cteva zile cele mai grele stari de ncar care. Cine a putut suporta cu succes aceste puternice crize de vindecare, se simte n ur ma cu desavrsire bine. Acest fapt s-a observat de multi; toti cei care au fost bo lnavi de holera si s-au facut sanatosi, se bucura de disparitia unei greutati ce -i apasa; greutatea de mai nainte a materiilor straine a fost nlaturata. Lucru de capetenie ramne nsa, mijlocul de a se feri de aceste boli. Din nenorocire , acest scop nu s-a ajuns nca pna astazi. Abia prin descoperirile mele suntem n sta re de a stabili orice ncarcare si deci orice predispozitie primejdioasa, care n co nditii prielnice ar putea da nastere unor crize de vindecare ca si holera. Din Indiile engleze si din Indiile de jos mi-au sosit n anii trecuti rapoarte foa rte favorabile asupra succeselor dobndite la holera, prin aplicarea metodei mele. Pe lnga baile mele a fost de multa nsemnatate, pentru nlaturarea unor astfel de si mptome n acele tari tropicale, tocmai dieta mea neexcitanta si care nu da nastere la o noua caldura, ci dimpotriva, are un efect minunat asupra tuturor frigurilo r acute, precum holera, dizenteria, etc. Locuitorii acelei tari sa nu se teama d e a introduce o astfel de dieta, daca nu exista nca la dnsii. Sa faca numai o ncerc are. (Asupra dizenteriei, vezi rapoartele de vindecare, partea a IV-a.). 126 Astfel, ajungem la importanta ncheiere, ca holera si dizenteria nu sunt altceva d ect niste furioase crize de vindecare ale corpului, pricinuite de influente exter ioare. Obisnuitele crize de urdinare103 sunt ntocmai aceleasi simptome ca dizenteria si holera, numai ntr-un grad mai mic. Am observat de ani de zile ca oamenii cu multa putere de viata sufera periodic de crize de urdinare. Orice urdinare, chiar ct de mica, nsemneaza o sfortare de vindecare a corpului si e totdeauna un semn bun. Un astfel de simptom trebuie deci salutat cu bucurie, n umai nu trebuie sa tie mult. Acela care a suportat asemenea crize, a fost n urma curat ntinerit. Vedem, deci, cum corpul cauta singur, sa se scape periodic de ncar carea lui prin asemenea crize. Daca urdinarea si constipatia par doua cazuri opuse, sa nu se mire nimeni, daca eu le privesc pe amndoua ca simple turburari de mistuire, ce s-au nascut din prea marea caldura dinauntru, pricinuita de supra-hranire. Dupa cum aceeasi pricina face pe unul gras si corpolent, pe altul slab si uscat, tot astfel aceeasi prici na provoaca aci urdinare, dincolo constipatie. --------103 diaree 127 Frigurile de clima si Frigurile tropicale. Malaria. Frigurile de venin. Friguril e galbene si Frigurile schimbatoare. Orict de felurite s-ar ivi simptomele de friguri si oricum s-ar numi ele, toate a u acelasi punct de plecare, toate izvorasc si se dezvolta dintr-una si aceeasi p ricina: fermentatia. Cine are n vedere raporturile climatice ale tarilor tropical

e si cine ia n consideratie enormele diferente de temperatura ntre zi si noapte, si explica numaidect furia izbucnirii frigurilor tropicale, a caror intensitate se mareste, treptat cu actul de fermentatie, ce se manifesta din ce n ce mai repede si mai puternic. Tocmai n climele calde se gasesc cele mai prielnice conditii pen tru producerea frigurilor puternice, chiar n cazul cnd corpul e ncarcat relativ cu putine materii straine. Zonele temperate nu ne arata niciodata asemenea simptome batatoare la ochi. Daca nainte vreme, necunoscndu-se ntelesul natural si simplu al nasterii frigurilor , se explica cu desavrsire fals natura bolii, astazi nsa, prin stiinta expresiunii figurii si prin cercetarile mele, stim ca pricina frigurilor trebuie cautata nto tdeauna ntr-o ncarcare a omului cu materii straine, sau ntr-o stare de boala latent a; deci, nu numai n clima sau ntr-o nrurire din afara. Cine crede ca orice constitut ie trupeasca poate fi lovita de friguri, se nseala. Cel dinti mijloc pentru nlaturarea frigurilor e de a preveni boala. Pentru asta av em ntotdeauna mijloace la ndemna. nti trebuie sa ne obisnuim cu o dieta neexcitanta s i foarte cumpatata (vegetariana) dupa produsele tarilor respective, pe urma o ngr ijire cu desavrsire naturala a sanatatii, prin ntrebuintarea bailor mele derivativ e. Daca n tarile tropicale, apa pentru aceste bai nu se poate avea asa de rece ca n zonele temperate, totusi raportul ntre temperatura apei si caldura aerului, va fi aproape acelasi. Pe urma, aceasta caldura, care a dat nastere mai nainte simpt omului de fermentatie, ajuta acum procesul de vindecare, caci rencalzirea dupa ba i si sudoarea se dobndesc n tarile acelea mai usor ca la noi. Experienta a dovedit nsa, ca baile mele derivative, prin proprietatea lor racoritoare, au un efect ui mitor asupra oricaror friguri sau oricarui proces de fermentatie al materiilor s traine dinauntrul corpului. Sa ne nchipuim, de exemplu, cazul ca un bolnav are fr iguri urcate de 40C, printr-o singura baie de trunchi sau de sezut cu frictiuni, de o jumatate de ceas, temperatura frigurilor scade cel putin cu 3 4C. Daca se urca iarasi frigurile si temperatura corpului, ea e scazuta iarasi printr-o a doua b aie si asa mai departe. Astfel, tinem n fru frigurile sau procesul de fermentatie al materiilor straine dinauntrul corpului, ntocmai cum calaretul iscusit tine cal ul sau. Prin acest tratament nu se poate ajunge niciodata la acele stari neplacu te si chinuitoare, ce se ivesc la tratamentul medical. Niciodata scoala medicala , care obisnuieste sa trateze toate bolile numai n locul unde se manifesta, nu va putea sa nlature pentru multa vreme orice fel de friguri prin chinina, antipirin a, sau alte doctorii ce paralizeaza nervii. Totdeauna dozele slabe ale acestor m edicamente sunt nlocuite din ce n ce cu alte doze mai mari. n cele din urma, se nas c, prin aceasta continua paralizare, cele mai grele cazuri de boala, cele mai ngr ijoratoare boli de nervi, ce pot fi nlaturate atunci cu att mai greu. Pe baza manualului meu, s-au facut n toate tarile tropicale ncercari cu metoda mea de vindecare, mpotriva acestor friguri si s-au dobndit rezultatele cele mai uimit oare. Domnul R. din Batavia mi scrie din Genova, ntre altele: Aflu ca femeia mea si contabilul meu din Batavia (India de rasarit), carora la tr imesesem cartea dumitale, au ntrebuintat metoda dumitale, cu un succes extraordin ar, mpotriva frigurilor de clima, ce bntuie pe acolo. Domnul pastor M. din P. L. (Brazilia) mi scrie, ntre altele, urmatoarele: n ceea ce ma priveste pe mine, va pot spune cu recunostinta, ca prin ntrebuintarea bailor p rescrise de dumneavoastra, frigurile de clima si mistuirea mea s-au ndreptat n mod simtitor, n scurta vreme. Dieta ne face cteva greutati aici n tara cafelei unde n l oc de uruiala de gru avem uruiala de porumb, n loc de tot felul de legume nemtesti avem orez, mandijoka si altele, n loc de pere, mere si prune, avem banane, pepen i, portocale, smochine, curmale, castane si altele . Din B., ccra, Coasta de aur, Africa de apus, domnul misionar L. S., unul din nume rosii mei adepti din Coasta de aur si din Kamerun, mi-a scris n anul 1891, ntre al tele, urmatoarele: Pe baza scrisorilor, ce ne-ati trimes, am ncercat pe ct ne-a fos t cu putinta, sa aplicam metoda dumneavoastra 128 la friguri (mai ales la friguri de venin). Spre marea noastra bucurie, va putem anunta, ca metoda Dumneavoastra usureaza foarte mult frigurile ce se ivesc aici att de des . Domnul M. S. mi scrie, ntre altele, urmatoarele: Stann Creek-Belize, Brit. Honduras

, America centrala, 3 Iulie 1890. n posesiunea manualului Dumneavoastra Noua stiin ta de vindecare , va multumesc pentru sfaturile ce ati binevoit a-mi da prin scris oare si pe care le-am executat, cum s-a putut mai bine. Aveam de luptat n fiece a n cu frigurile tropicale, frigurile schimbatoare si alte boli, anul acesta nsa, p rin ntrebuintarea metodei Dumneavoastra am fost ferit de aceste rele. Din Otjimbingue (Herero), Africa de sud-vest, domnul Fr. M., ntr-o scrisoare lung a, dupa ce mi descrie starea de boala grea a nevesti-si, mi comunica urmatoarele: T oate leacurile ncercate de 30 de ani n-au putut opri boala. Mistuirea era de asem enea cu desavrsire darapanata. Atunci sosi scrisoarea D-tale, care ma nvata un luc ru mai bun. Femeia mea face acum bai cu frictiuni. Frigurile de malaria ce se iv isera n timpul din urma, au disparut deja, picioarele se dezumfla si degetele se fac iarasi mai subtiri si se pot ndoi la ncheieturi . Domnul misionar G., din Dar-es-salaam, Africa de rasarit, care a aplicat asupra sa cu cel mai mare succes, metoda mea, pe baza manualului meu, scrie n Noutatile m isiunilor din Africa de rasarit , Berlin, Septembrie 1890, asupra efectului minuna t al curei mele, nepotului sau, urmatoarele: Duminica, 22 Iunie 1890: Saptamna tre cuta nepotu-meu Daniel E., a fost bolnav de violente friguri malaria; nici chini na, nici antipirina, nici antifibrina, nici ceaiul de menta, nici nfasurarile dup a prescrierile vechilor metode naturale, n-au fost de nici-un ajutor; frigurile stateau pe loc, sau chiar se urcau din cnd n cnd. Ieri la prnz, n urma attor experient e, stateam cu minile n sn. Numai un lucru ne mai putea scapa: schimbarea de loc si de aer; dar, cum s-o facem? Atunci ne amintiram de noua metoda de vindecare a Do mnului Louis Kuhne, din Lipsca, a carui carte Noua stiinta de vindecare o primisem tocmai de curnd. Bagaram n apa pe bolnavul arznd de friguri si care nu putea asuda , adica i daduram bai de trunchi cu frictiuni de cte 3 minute fiecare. ndata ce ter mometrul arata peste 39 grade, baia se repeta, si astfel observaram ca frigurile ncepura a da napoi. Peste noapte starea se mbunatati si dimineata bolnavul asuda d e la sine. Astfel, prin aceasta metoda simpla, bolnavul a fost usurat n cteva ceas uri! . Daca bolnavul acesta ar fi prelungit baile de trunchi cu frictiuni, n loc de trei minute, 20 de minute, vindecarea ar fi venit si mai repede si mai sigur. Cu ct b aile acestea sunt ntrebuintate, n asemenea cazuri, mai des si mai mult, cu att mai bune si mai prielnice sunt pentru bolnavi. Domnul misionar Q., n Dar-es-salaam, mi comunica despre el nsusi, la 22 Decembrie a nul trecut, ntre altele, urmatoarele: Pentru a nu repeta ceea ce v-am scris deja o data asupra vindecarii mele, de feluritele friguri climatice prin metoda Dumnea voastra, va adaug pe scurt ca, cura Dumneavoastra de apa, mi-a dat succese uimit oare si neasteptate. Cura asta o aplic acum si indigenilor, bine nteles cu multa osteneala si pierdere de timp si totusi efectul e acelasi. N-am ntrebuintat din Iunie, nici eu nici ai mei, nici un fel de medicamente, dect numai apa, dupa prescrierile Dumneavoastra. Ne gasim asa de sanatosi, cum nu se poate cere mai mult de la o tara tropicala, cunoscuta de nesanatoasa. N-ar putea avea aceleasi succese minunate cura Dumneavoastra si pentru frigurile galbene din Africa de apus? . Domnul G. n-a priceput nca, probabil, unitatea tuturor bolilor, dupa cum am desco perit-o eu. Altfel nu mi-ar fi adresat aceasta ntrebare. Domnul misionar A., din Kwala Rongan, insula Borneo, mi scrie la 20 Ianuarie 1892 : Prea stimate Domnule Kuhne! n posesiunea celor doua manuale ale Dumneavoastra: Noua stiinta de vindecare , gasesc prilejul de a va exprima multumirile mele pentru bunele rezultate ale noii stii nte de vindecare, pe care am experimentat-o aici n insula Borneo, att asupra-mi, ct si asupra celorlalti bolnavi. E aproape un an, de cnd am cunoscut aci n Borneo, n oua stiinta de vindecare, cnd ntr-una din zile am fost lovit, n casa unui amic, de niste friguri indiene asa de puternice, ca nu mai puteam rabda; am ncercat atunci cu noua metoda de vindecare, lund mai nti o baie de aburi, pe un scaun de trestie si apoi o baie de trunchi cu frictiuni, dupa prescrierea manualului. Efectul fu asa de minunat, ca dupa baie putui parasi chiar patul, lucru ce mai nainte mi-era cu neputinta. Chiar si prietenul meu si femeia lui se mirara de succesul acela asa de grabnic. De atunci sunt un adept al noii metode de vindecare. Am observat

si la Dajaki aceleasi rezultate bune, date de noua metoda de vindecare. Dajakii , care n-au doctori, ntrebuinteaza din vremuri vechi baile de aburi, numai baile derivative nu le cunosc. 129 Daca as voi, stimate domnule Kuhne, sa-ti povestesc de toti bolnavii mei vindeca ti prin noua stiinta de vindecare, as ajunge prea departe. Cartea Dumneavoastra, stimate domnule Kuhne, este cu adevarat o carte pentru misionari n pustiu, careti este ntotdeauna de ajutor, pe cnd celelalte carti, ce posed, te trimet totdeaun a la doctori. Dar, cine poate capata aici n pustiu un doctor? De aceea mi pare bin e ca posed manualul dumneavoastra asupra noii stiinte de vindecare. Acum vreo 3 saptamni, am fost chemat la o femeie, careia i arsese peste noapte coliba ei din cm pul de orez si care dormise asa de mult pna cnd focul i atinsese corpul. Femeia era foarte prlita, mai ales la fata si pe brate. I-am prescris numaidect comprese rec i de dimineata pna seara, iar seara am nfasurat-o, dupa prescrierile manualului du mneavoastra, repetnd acelasi lucru si n zilele urmatoare si deja dupa 8 zile femei a era cu desavrsire restabilita; cred ca printr-o cura de unsoare mi-ar fi trebui t saptamni sau luni ntregi. Acum cteva saptamni, m-am pomenit cu o spuzeala pe mna stnga, care e cunoscuta aici sub numele de ki-his; e o spuzeala foarte ncapatnata si se iveste n forma de cerc, pe pntece. nainte o goneam cu unsoare, dar dupa ctva timp revenea iarasi. Aceasta s puzeala se iveste cnd pe picioare, cnd pe fata, cnd pe spate, cnd pe mini. Cnd mi s-a ivit pe mna stnga, acum cteva saptamni, ma gndii sa o gonesc prin noua metoda de vind ecare. Luai mai nti o baie de aburi si apoi o baie de trunchi cu frictiuni. n zilel e urmatoare, numai doua bai de sezut cu frictiuni, zilnic, asa ca a treia zi de cura, vazui ca spuzeala e aproape sa dispara. Am facut si o baie de aburi numai la mna si n urma am luat o baie de sezut cu frictiuni. Acum s-au format pe mna stnga si n locul bolnav doua bube mici, ce cred ca trag n ele toate materiile straine. Daca bubele se vindeca, dispare si spuzeala cu desavrsire: astfel se vindeca ki-h isul asa de temut. Voi aplica de aci nainte noua metoda de vindecare, caci pna astazi n-am cunoscut c eva mai bun. Am ncercat sa atrag si atentia prietenilor mei asupra noii stiinte d e vindecare! . Numeroase rapoarte de vindecare prin metoda mea si multe scrisori de multumire s i de recunostinta am primit de asemenea din Africa, Australia, India de apus si din alte parti. --------130 Ria orientala. Epidemia leprei. Leproza. Lepra, pe care noi cei din climele temperate nu ne-o putem nchipui dect foarte put in, este un flagel ngrozitor al tarilor tropicale. Pna acum, cei atinsi de aceasta boala erau aproape ntotdeauna osnditi la moarte, caci nu se gasise nici un leac p entru vindecarea ei. Tinuti departe de lume, n locuri despartite, n insule, n spita le nchise, nenorocitii bolnavi vedeau nainte-le chinuitorul lor sfrsit. De teama mo lipsirii, cei bolnavi erau goniti de familie, exilati din patrie si transportati n locuri departate, unde erau lasati pe seama lor nsasi. Li se aducea din cnd n cnd ceva hrana, dar toti se fereau de a se apropia de dnsii. n clima noastra temperata lepra se iveste foarte rar; la noi, hidropizia si podag ra se formeaza din aceeasi pricina ca lepra n tarile tropicale. Dupa cum palmieru l creste numai n tarile tropicale, iar stejarul numai la noi, cu toate ca amndoi a u la ndemna acelasi soare, aceeasi apa si acelasi pamnt, tot astfel lepra este un p rodus al climei calde. Se deosebeste lepra umeda de cea uscata. n cea din urma, corpul se ofileste ntr-un stadiu chinuitor, care dureaza ani de zile, pna cnd n cele din urma, daca boala a n aintat prea mult, moartea l scapa de chinuri. Simptomele leprei uscate sunt de asa natura, ca se formeaza ntocmai ca la lepra u meda, din cauza relei mistuiri, pe partile din afara ale corpului, mai ales pe mi ni si pe picioare, pete nchise (cangrenoase), semne sigure de friguri foarte pute rnice nauntru. n urma dispare, mai nti toata carnea dintre ncheieturile degetelor, ap oi si din celelalte parti ale corpului, pna cnd n cele din urma nu ramn dect oasele g oale si ncheieturile. Corpul se usuca ntocmai ca un pom si ajunge un fel de mumie.

Oasele si ncheieturile ramase, par atunci ceva mai umflate. Carnea continua sa d ispara din ce n ce, pna cnd acesti nenorociti ajung ca niste schelete si mor lipsit i cu desavrsire de putere. Cauza nasterii, pna aci necunoscuta, si natura acestei n grozitoare epidemii, precum si bntuirea ei tocmai n tarile tropicale, nu mai e o e nigma nici pentru mine, nici pentru toti aceia, care au studiat cu de-amanuntul n vataturile mele. Si lepra are aceeasi cauza ca toate celelalte boli, adica, ncarcarea bolnavilor c u materii straine. Ea se poate mosteni, sau chiar dobndi printr-o viata nenatural a. Adevaratul focar al epidemiei e n pntece sau n organele mistuitoare, care functi oneaza anormal. Prin prea marea caldura, care favorizeaza toate actele de fermen tatie, descompunerea materiilor straine n corp, trebuie sa fie, bine nteles, foart e intensiva. Materiile straine sunt mpinse cu o forta foarte mare catre partile d in afara ale corpului, unde din cauza apasarii dinauntru, se depun de obicei n fo arte mare cantitate. Prin aceste ngramadiri si depuneri, nervii conducatori catre aceste membre, acesti purtatori ai vietii, sunt cu desavrsire cotropiti, asa ca nu mai pot functiona regulat. Astfel se lamureste, la cei bolnavi de lepra, lips a de simt a acestor membre. nauntrul acestor bolnavi domneste o caldura de frigur i foarte urcata, pe cta vreme afara se simte frig. Din cauza prea marii calduri d inauntru, la lepra uscata, membrele se usuca complectamente, caci organele mistu irii nemaiputnd functiona ndestul, cu toate alimentele asa numite datatoare de put ere, o adevarata hranire a bolnavului e cu neputinta. Mncarurile trec, ce e drept , prin corp, dar bolnavul moare de foame, cu toata mncarea. Aceste simptome ne da u iarasi o minunata dovada, ca corpul nu e hranit de acele alimente, care i plac si care, dupa parerea medicinii moderne trebuie sa cuprinda materiile, din care e compus si corpul, ci dimpotriva numai de hrana, pe care corpul o poate mistui cu adevarat. La lepra umeda, se naste un proces de descompunere, asemanator cu a l hidropiziei, caci si la aceasta, dupa cum mi-a dovedit experienta, starile can grenoase dinauntru, ce dureaza ani de zile, formeaza apa, asa ca stadiul de desc ompunere e oarecum stadiul final al acestor acte, ce se petrec n corpul vietuitor . Afara de asta, la lepra umeda are loc o descompunere apoasa, desi ntr-o alta fo rma ca la hidropizie. Foarte instructiv este cazul de boala, pomenit mai sus, al domnului din Batavia, care suferea n acelasi timp de boala de inima, hidropizie si lepra si care explica cele expuse pna aci. Lucru de capetenie ramne, ca noi tre buie sa privim lepra, ca o ncarcare a corpului cu materii straine, deci ca izvornd iarasi din pntece. Daca lepra nu se arata la noi n aceeasi forma ca n tarile tropi cale, totusi observam multe cazuri asemanatoare. n prima linie, e fara ndoiala ame teala, care are un caracter cu totul asemanator, numai ca materiile straine, n ta rile 131 temperate, nu pot apasa cu aceeasi intensitate catre partile din afara ale corpu lui, ca n clima calda, la lepra. Aceste materii straine savrsesc deja nauntrul corp ului opera lor distrugatoare prin nimicirea plamnilor, sau a altor organe. n ce priveste acum vindecarea leprei, trebuie sa observ, ca ea nu se poate dobndi niciodata prin medicamente. Nici chinina, nici mercurul, nici alte otravuri tari nu o adevarata mbunatatire si vindecare a le nu pot fi ntrebuintate aci cu folos, prei nu se poate dobndi, dect prin departarea din corp a pricinei de boala, a mate riilor straine. Un exemplu va lamuri si mai bine acestea ce spun. Stim ca ntr-o g roapa cu cadavre, se nasc din cadavrele, ce intra n putrefactie, foarte multi vie rmi, ce formeaza o mncare minunata pentru gaini. Daca am voi sa nlaturam viermaria , presarnd otrava n groapa, am omor n orice caz o foarte mare cantitate de viermi, d ar vor creste iarasi altii noi, cta vreme vor fi materii n putrefactie. Numai prin nlaturarea cadavrelor n putrefactie am putea nimici cu desavrsire viermaria. Acela si lucru se petrece cu boala si cu materiile straine n corp. Nu vom putea nlatura aceste materii prin medicamente, ce otravesc corpul, ci va trebui sa nlaturam pri cina tuturor bolilor, materiile straine din pntece. n opozitie cu tratamentul scolii medicale moderne, metoda mea ne pune n stare sa s tim pricina oricarei boli, precum si mijloacele de a departa din corp materiile straine, sau materiile de boala, pentru a rapi bolii terenul ei prielnic. Prin medicamente se cauzeaza nsa o vatamare si mai mare, dect cea provocata de boa la nsasi. Un exemplu minunat pentru adevarul celor spuse, este raportul de vindec

are al domnului R. din Batavia, pomenit cu cteva capitole mai nainte. Din acest ex emplu, se poate vedea foarte deslusit, cum bacilii de lepra, ce dormitau n acel b olnav si a caror existenta a fost stabilita n chip nendoielnic de doctorii special isti, nu voiau sa iasa din corp nici prin ntrebuintarea de medicamente otravitoar e, nici prin alte asemenea prescrieri. Ce efect minunat a avut metoda mea si cum a nlaturat ea cu desavrsire toti bacilii de lepra, rapindu-le terenul prielnic, lucru ce au confirmat n urma nsisi doctori i! Numai dieta mea neexcitanta si baile mele derivative pot fi de folos. Bine nte les ca si aci se va putea scapa numai acel bolnav, a carui mistuire se poate ndre pta, si n cazul cnd pielea si poate capata iarasi activitatea ei si puterea de viat a e nca ndestulatoare. Dupa cum am explicat deja n alta parte, cura mea nu e altceva dect o retrogradare a bolii pe acelasi drum pe care s-a nascut. Numai astfel se pot vindeca bolile, mai ales cele cronice. Prin modul meu de tratare s-a mai aratat deslusit, ca orice primejdie de a fi mo lipsit de catre bolnavii de lepra e exclusa. Aceasta e de o nsemnatate exceptiona la, mai ales pentru aceia care se tem de molipsire. Acestia n-au dect sa urmeze o viata naturala si sa aplice metoda mea de vindecare, ce racoreste si mputernices te ntregul corp, adica sa provoace o curatire launtrica a materiilor de boala si pot fi siguri ca vor fi feriti nu numai de molipsire, dar se vor simti n general mai bine, att trupeste, ct si sufleteste. Ct de putin pret a pus scoala medicala pe mijloacele naturale de vindecare, reies e de acolo, ca tine pe bolnavi n odai separate, cu ferestrele nchise si are grija de a nu se strecura nauntru ctusi de putin aer curat de afara, mai ales noaptea. A stfel, aerul din odaile leprosilor se ngreuneaza si se mputeste, prin exalatiile g rele si prin fermentatia materiilor de boala, asa ca nu e de mirare, daca aerul acesta molipseste pe altii si transmite altora materiile de boala. nainte de a aj unge la rapoartele de vindecare a bolilor de lepra, voi sa mai pomenesc nca, pe s curt, felul si chipul prin care oricine se poate feri cu siguranta de lepra si d e celelalte boli, cum de pilda malaria si frigurile de clima, cel putin asa, ca n cazul cel mai rau, boala sa treaca putin turburatoare si cu desavrsire neprimejd ioasa. Numai acela e atins de asemenea boli, al carui corp e deja predispus, adi ca e foarte mult ncarcat cu materii straine. Orice influenta turburatoare asupra marilor depozite de materii straine, produce o noua fermentatie (o criza de vind ecare) si pune corpul n primejdie. Predispozitia catre asemenea simptome o putem cunoaste cu ani de zile nainte, prin stiinta expresiunii figurii. Chiar si aceia care nu cunosc nca aceasta noua diagnoza pot simti oarecum aceasta predispozitie. Natura a avut grija de noi si aci, dndu-ne un semn foarte deslusit de cunoastere , pe care noi, din nenorocire, nu stim sa-l ntrebuintam, acesta este instinctul. Instinctul natural inspira celor ncarcati cu materii straine, daca ei stau nca n le gatura cu natura, o frica tainica, o groaza neexplicata de molipsire. Dupa aceste consideratiuni generale, voi cita raportul de vindecare a trei copii leprosi, care, parasiti de autoritatile medicale din Berlin si din alte orase, au intrat n tratamentul meu. La acesti trei copii (n etate de noua, treisprezece si cincisprezece ani) s-a dov edit superioritatea metodei mele, dupa ce scoala medicala declarase pe fata nepu tinta ei. Deoarece tocmai aceste cazuri de boala desteapta un interes general, a m luat de la acesti trei copii sapte fotografii dupa natura. Starea n care am primit pe cei trei bolnavi era disperata. De la mini lipseau prim ele falange si pe unele locuri erau mncate si falangele urmatoare. Ramasitele de degete erau foarte umflate si aproape de putrezire, dupa cum se poate vedea n fig ura 4 si 5. La cel mai mic, indexul de la mna dreapta era tocmai n putrezire. Pici oarele celorlalti doi baieti mai n vrsta erau si mai ngrozitoare. (Vezi Figura 6 si 7). Diforme si ncarcate cu materii straine, ele erau deja roase de mai multe ran i adnci, care razbisera la os si de unde curgea un puroi sngeros, apatos si cu mir os greu. Picioarele si minile erau nesimtitoare pna deasupra genunchilor si a coat elor. Pentru a constata insensibilitatea membrelor se introdusese n Berlin un ac lung prin minile copilului si se ntepase bratul, pna cnd copilul simtise dureri abia la cot. Ce operatie remarcabila! Starea copiilor era asa de ngrozitoare, ca n-am putut lua aceste fotografii dect abia 3 saptamni dupa nceperea curei. n rastimpul a

cesta, boala lor se usurase deja foarte mult. A ilustra starea bolnavilor la ncep utul curei ar fi fost aproape cu neputinta. 132 133 Zilnic doua pna la trei bai de sezut cu frictiuni, bai de trunchi cu frictiuni ma i dese, dieta potrivita cu natura, multa miscare la aer liber, provocarea sudoar ei acestea au fost si aici mijloacele simple, ce au avut un efect minunat. Daca n ainte de nceperea curei, exalatiile lor erau insuportabile, n timpul curei ele ras pndeau un miros curat pestilential. Aceasta se explica prin faptul, ca murdariile din corp se puneau n miscare, pentru a iesi afara. Simptomul acesta se ivea mai ales n timpul baii. Bolnavii mncau dimineata pine uscata de gru uruit si cteva mere. La prnz mncaruri scazute de legume, fierte n apa cu ceva unt si sare. Carnea si bul ionul au trebuit, bine nteles, nlaturate. Mncarurile trebuiau sa fie ct se poate de scazute si erau totdeauna ngrosate cu uruiala de gru. Cnd le era sete nu li se da b olnavilor dect apa proaspata. 134 Prin ntrebuintarea curei mele, ranile deschise de la picioare ncepura deja sa se u suce n primele 14 zile, vindecndu-se dinauntru n afara. Afara de asta, cei doi copi i mai n vrsta, aveau fiecare cte o rana si mai mare, care se vindecara abia n cursul lunii viitoare. Efectele minunate ale curei se observara numaidect si la mini. n p rimul rnd, degetele se subtiara deja n a doua luna a curei, ceea ce se putea vedea foarte deslusit prin formatiunea cutelor pielii. Materiile straine se retrasera pe acelasi drum, pe care venisera, din pntece n aceste parti departate ale corpul ui. Lucrul acesta se putea constata prin niste dureri, pe care bolnavii le simte au n brate si n picioare, mai ales la ncheieturile lor. Deja dupa o cura de patru saptamni, cel mai n vrsta dintre baieti putea purta ghete de piele obisnuita, pe cta vreme nainte nu putuse umbla nici cu ghete facute nadin s. n cele din urma, membrele ce erau nainte vreme nesimtitoare, ncepura a dobndi sim tul normal. Bine nteles, succesul acesta nu fusese cu putinta, dect prin treptata m bunatatire si ndreptare normala a mistuirii. Desi baietii n-aveau deloc pofta de mncare cnd au intrat n tratamentul meu, dupa 8 zile de cura, nu se mai puteau satura. Treptat cu pofta de mncare se ndrepta si mi stuirea lor. Astfel starea acestor trei baieti se ndreptase ntr-un timp asa de scurt, ca nici n u se putea compara cu starea lor de mai nainte. Acei nenorociti copii, ce erau co ndamnati la moarte sigura, sunt astazi oameni veseli si plini de viata. Acest succes dovedeste ndestul, ca boala numita lepra, ce trece n ochii lumii de n evindecabila, se poate vindeca prin metoda mea, dupa cum s-a dovedit si prin caz ul domnului R. din Batavia, insula Iava. Pe baza rezultatelor dobndite pot declara deci, n toata siguranta, ca bolile pomen ite n acest capitol se nasc din aceleasi pricini unitare, ca toate celelalte boli . Numai acei leprosi, la care boala deja prea naintata, a nimicit oarecare organe nsemnate, nu mai pot fi vindecati. Acesti nenorociti pot gasi n metoda mea cel pu tin usurarea chinurilor lor si un sfrsit dulce si linistit. --------135 Ria. Limbrici. Panglica. Parazite. Surpatura (Hernie). Citez iarasi la un loc un numar de simptome de boli, care orict de felurite s-ar manifesta, totusi izvorasc din aceeasi cauza. Aceasta afirmare o ntemeiez pe dove zile sigure ale succeselor de cura, dobndite n ndelungata mea practica. Pentru a us ura, sau a vindeca ria si toate bolile de paraziti, nrudite cu ea, trebuie n primul rnd sa ne lamurim bine n ce conditii se nasc acarienii riei si care e natura lor. E lucru cunoscut ca o singura zi calda de primavara, anotimpul n care natura si de sfasoara cea mai mare putere de viata, produce si da viata, pe cracile verzi ale pomilor, la miliarde de omizi. ntristati, ca frunzele verzi sunt mncate astfel su b ochii nostri, stam cu minile n sn, fiindca nu cunoastem nici-un mijloc mpotriva lo r. Deodata vine o noapte friguroasa si toate omizile dispar fara de urma, tot as a de repede cum au venit. Natura a savrsit, ntr-o singura noapte, prin scaderea te mperaturii, aceea ce noua ne era cu neputinta nainte. Toate celelalte parazite su nt supuse acelorasi legi ale naturii ca si omizile.

Din aceste consideratiuni va trebui sa tragem importanta ncheiere, ca acarienii d e rie si limbricii, ca toate parazitele, pot exista numai acolo unde gasesc teren prielnic. Acest teren nsa, nu-l poate oferi dect un corp bolnav, adica un corp nca rcat cu materii straine. Pe lnga asta, trebuie sa mai avem n vedere, ca conditia d e existenta a acestor parazite atrna de o anumita temperatura mai urcata, un simp tom pe care, dupa cum ne dovedeste si experienta, l observam numai la organismele ncarcate. Daca izbutim a cobor acele temperaturi anormale iarasi la nivelul lor p rimitiv si a da n acelasi timp afara lichidele rele din corp, orice prasire a ace stor parazite e de aci nainte cu neputinta. Repede si sigur vor dispare atunci cu toate. Cine a urmarit explicatiile mele cu interes si cu luare aminte, va pricepe foart e lesne, ca temperatura ridicata dinauntru nu se poate cobor mai usor dect prin ba ile mele derivative, printr-o dieta neexcitanta si prin celelalte prescriptii cu noscute ale curei mele. Toate aceste mijloace de vindecare trebuiesc, bine nteles , individualizate, dupa gradul de ncarcare al fiecaruia. Astfel, din punctul de v edere al noii mele stiinte de vindecare, toate aceste simptome de boala, fiind i zvorte din aceeasi pricina, se pot vindeca n acelasi mod simplu ca toate celelalte boli. Orice tratament medical, nu poate aduce altceva dect vatamare organismului respectiv. Sa-mi fie ngaduit si aci sa ilustrez aceasta materie, putin cam arida, prin cteva exemple. Cel dinti caz priveste pe un domn, care suferea de tot felul de viermusi si limbr ici. Bolile de nervi si de mistuire mergeau, bine nteles, mna n mna. Asa ca se gasea la marginea mormntului; corpul ardea si se mistuia cu desavrsire pe dinauntru. Ex crementele lui erau pline de viermusi mici. ntrebuintnd metoda mea, succesul ntrecu toate asteptarile, cu toata starea disperata a bolnavului. Deja ntr-o luna, toti viermusii fura nlaturati odata cu cauza lor. Pacientul urma cura mai departe, si , n cele din urma, candidatul mortii ajunse un om capabil de munca si de viata. Numai prin scaderea temperaturii dinauntru si, astfel, prin nlaturarea materiilor de boala, fusese cu putinta nlaturarea procesului de descompunere dinauntrul cor pului, care se manifesta prin panglica, limbrici, etc. Baile de sezut cu frictiu ni si baile de trunchi cu frictiuni, precum si producerea sudoarei si o hrana ne fiarta, neexcitanta au fost n aceasta mprejurare de cel mai mare folos. Iata un alt raport de vindecare privitor la rie, care va destepta un interes gene ral, deoarece caracterizeaza destoinicia scolii medicale. Un tnar de 17 ani, sufe rind de aceasta boala, colindase tot felul de clinici si de spitale, fara sa gas easca cel mai mic folos. n cele din urma, un profesor de aici l-a sfatuit cam n gl uma, cam n batjocura, sa vie la mine, deoarece el nu mai stie nici-un leac. Bolna vul urma acest sfat, mai mult fiindca vedea ca medicamentele nu-i ajuta nimic. Mi nile si bratele lui erau ngrozitoare. Prin stiinta expresiunii figurii constatai numaidect, ca bolnavul acesta suferea deja de ani de zile de o boala cronica de pn tece, pricinuita de o mistuire nendestulatoare. Astfel, prin formarea lichidelor rele si a sngelui necurat, se crease si terenul prielnic pentru rie. Acarienii riei se pot compara foarte bine cu niste bacili, care se prasesc acolo, unde organis mul ncepe sa se ruineze. Fara terenul prielnic, ei nu pot exista. Ei sunt, deci, produsul unei cauze mai adnci. 136 Bai de trunchi cu frictiuni si bai de sezut cu frictiuni, dieta potrivita cu nat ura si bai de aburi des repetate, s-au dovedit si n cazul acesta ca mijloace de v indecare minunate. Mistuirea se ndrepta repede; n acelasi raport si acarienii riei dadura napoi cu ct li se rapea terenul lor propriu. Microscopul arata deslusit, ca parazitele ncepeau sa dispara. Dupa 3 saptamni, acarienii erau izolati si n a patr a saptamna nu se mai vedea urma de ei. n acelasi timp, bolnavul arata cu mult mai bine la fata. Cine-l vazuse mai nainte, nu-l mai putea cunoaste acum, asa de mult se schimbase. Natura bolnavului facuse singura aceea ce nu putuse sa faca arta medicinii, aprobata de stat, si toate astea prin acelasi procedeu fara medicamen te si fara operatii. Surpaturi (Hernii) Cauza surpaturilor trebuie atribuita unei ncarcari launtrice si unei ncordari a pnt ecelui. n locul n care prapurul e mai putin rezistent, matele trec afara n urma put

ernicei apasari dinauntru. Atunci se rupe prapurul si matele, cednd apasarii dina untru ies afara. Locul surpaturii poate fi deosebit, pricina ramne nsa aceeasi la toate surpaturile. Sa nu se creada nsa ca ea se datoreaza numai unei lovituri, un ei cazaturi sau unei zdruncinari. Toate acestea pot grabi surpatura, ele nsa nu s unt pricina bolii. Pricina tuturor surpaturilor este, dupa cum sustin eu, pe baz a experientelor mele, numai ncarcarea pntecelui cu materii de boala, care, prin ngr amadirile lor au provocat o mare caldura launtrica, o mare apasare launtrica. Pr in aplicarea metodei mele, care alunga din corp acele materii de boala, surpatur ile sunt nlaturate si astfel purtarea cercului e cu desavrsire de prisos. Metoda mea numara deja foarte multe succese n acest domeniu, o dovada ca principi ul unitatii tuturor bolilor nu ma da nici aici de rusine. Timpul de vindecare atr na, bine nteles, de gradul general de ncarcare al bolnavului si de faptul, daca su rpatura e noua, sau deja nvechita. Afara de asta, la bolnavii batrni, la care pute rea de vindecare a corpului e deja slabita, succesul nu va fi niciodata asa de m are ca la bolnavii tineri. --------137 Cancerul. Carne vie. Cancerul Nasterea cancerului, a acestei boli asa de grozave, nu se poate atribui influent elor vatamatoare din afara, nici turburarilor ce izvorasc din ele, ci, mai mult unor fapte, ce se petrec n nsusi organismul omului si care devin temelia si cauza acestui simptom de boala. Ca si hidropizia si oftica, cancerul este cel din urma inel din lantul unor boli anterioare nabusite si nevindecate. Punctul lui de ple care izvoraste n primul rnd din bolile organelor genitale, mai ales din sifilis, f ie ca asemenea boli se ivesc direct, fie indirect, adica mostenite. Principalul e aflarea materiilor straine, care si aleg un drum oarecare n corp, unde provoaca ultima faza a bolii, pricinuind acele vegetatii, formatiuni noi si descompuneri cangrenoase, ce ngrozesc omenirea. Prin stiinta expresiunii figurii, e foarte les ne de a prevedea o boala de cancer cu multa vreme nainte de izbucnire. Se formeaz a mai ales noduri si umflaturi la gt, care ne ndeamna sa conchidem cu siguranta la o formatiune foarte numeroasa de noduri n corp, mai ales la o formatiune foarte n semnata de noduri hemoroidale n pntece. Aceasta formatiune de noduri hemoroidale poate lua o ntindere asa de mare, ca ast upnd canalele mistuirii, sa mpiedice golirea excrementelor, pe cale naturala. Dupa observatiunile ce am cules, n diferite cazuri grele de cancer, se ivea ntotdeauna o desavrsita ncuiere a mistuirii. Fara clistire si fara mijloace de iesire afara, nu era chip pentru acesti bolnavi sa aiba scaun. Am observat nsa de asemenea, ca printr-o prea mare ntrebuintare de purgative, mai ales de hapuri, se dezvolta nau ntrul corpului o stare cangrenoasa, ce duce la oftica si mai cu seama la cancer. Corpul ndura ani ntregi ntrebuintarea acestor purgative, precum si attarea provocat a de ele asupra nervilor mistuirii si pntecelui. Dar, din ce n ce, nervii se ntarta asa de mult ca nu mai pot functiona fara o attare si mai mare. De aci izvorasc ca zuri grozave de boala, ntre care poate fi numarat si cancerul. Aceasta boala groz ava, ca si oftica, hidropizia si toate celelalte faze din urma ale altor boli an terioare, nu e provocata de obicei, dect printr-o viata foarte nenaturala, printr -o prea mare rzgiere, supra-hranire si supraexcitare a nervilor, prin mncaruri, sau medicamente rafinate; n fata cancerului, scoala medicala sta tot asa de neputinc ioasa, ca si n fata tuturor celorlalte ultime faze de boli. Esti foarte dureros i mpresionat cnd vezi ca medicina, n tratarea cancerului, ncearca sa nlature vegetatiu nile si formatiunile noi prin cauterizare sau taiere si crede ca lecuieste boala , lucru ce s-a dovedit asa de drastic la raposatul mparat Frederic. Medicina uita nsa, sau nu poate sa-si explice de unde vin aceste formatiuni noi. Natura aceste i boli i-a ramas pna acum straina, altfel nu s-ar ocupa n tratamentul ei numai de forma exterioara a bolii, numai de spuma cangrenoasa a acestei fermentatii de ma terii straine, adica de formatiunile noi. Ar fi trebuit sa se gndeasca, ca format iunile noi trebuie sa se nasca si ele dintr-o pricina oarecare si ca nlaturarea a cestei pricini trebuie sa fie cea dinti grija. Pentru a ilustra iarasi acest pasagiu cu un exemplu, voi cita filoxera asa de te muta si asa de vatamatoare, care a nimicit asa de des sperantele unei bune recol

te. Eu sustin, ca nu exista leac extern mpotriva filoxerei. Cine cunoaste bine na tura si cauza nasterii filoxerei, stie ca ea nu poate exista dect acolo, unde gas este teren prielnic, niciodata nsa ntr-o radacina de vita sanatoasa. Dar, terenul prielnic va ncepe din momentul cnd acea tulpina de vita se va mbolnavi printr-o ngra sare nenaturala si printr-un tratament fals din partea omului. Necunoscnd natura conditiilor de existenta ale tulpinii de vita, omul nu se gndeste dect a spori pe ct e cu putinta puterea de a rodi si ngrasnd pamntul stirbeste din conditiile vitei, asa ca tulpina bolnava nauntru si plina de seva stricata, formeaza acum un teren prielnic filoxerei. Dupa cum paduchii nu ataca dect un animal bolnavicios, tot a stfel tulpina de vita va cadea sub influenta vatamatoare a filoxerei, cnd ea nsasi va ajunge bolnava. De aceea, nlaturarea parazitului nu se poate dobndi de-a drept ul prin omorre sau otravire, ci numai retragndu-i terenul prielnic, adica boala la untrica a tulpinii de vita. Exemplul acesta ne conduce iarasi la organismul omenesc, ale carui parti dinaunt ru, pe data ce sunt atinse de boala, pregatesc terenul prielnic pentru alte boli si mai rele. Simptomele ce nsotesc starile cangrenoase, deci si cancerul, sunt a deseori dureri nesuferite si foarte neplacute. Pentru amortirea acestor dureri c hinuitoare pentru bolnav, scoala medicala moderna se slujeste de injectii cu 138 morfina, care n tot cazul au efectul dorit pentru ctva timp, dar care mai n urma va tama ntregul corp si tot sistemul nervos. Faptul acesta ne aminteste cunoscuta po veste a ursului, care a omort pe stapnul sau cu pietre, pentru a goni musca de pe nasul acestuia. Pentru ce dar sa slavim otravurile, daca exista mijloace naturale, care usureaza durerile nervilor mai bine ca morfina si otelesc si ntaresc n acelasi timp organe le: baile mele derivative? Atunci morfinomania va cadea de la sine. Aceasta din urma cere necontenit o noua ametire ca si betia, caci amndoua nu sunt provocate d ect de inflamatiile sau starile cangrenoase din corp. Numai un tratament natural poate nlatura aceasta ntartare ce creste necontenit. n partea a III-a, n capitolul asupra tratamentului ranilor, rani deschise , se va exp lica cu de-amanuntul cauza nasterii si natura bolilor de cancer. Aci voi spune n umai vreo cteva cuvinte asupra vindecarii lor. Mai nti de toate, e absolut indifere nt n ce forma si n ce loc al corpului se iveste boala; e cu totul indiferent, daca e asa numitul cancer la limba, sau cancer la piept, cancer la mitra, sau cancer la stomac. Vindecarea nu e influentata ctusi de putin de varietatea formei sub c are se manifesta boala de cancer, caci ea izvoraste dintr-unul si acelasi izvor, cu toata varietatea aceasta. Sediul acestei boli atrna numai de locul ce si-au a les materiile straine ca depozit principal si de drumul pe care-l ia principala presiune a fermentatiei. Cancerul se poate vindeca prin metoda mea. Totusi un succes sigur nu se poate as tepta dect n cazurile, n care ndreptarea mistuirii e cu putinta si puterea bolnavilo r e nca ndestulatoare, pentru a-i face n stare sa se mpotriveasca crizelor violente, ce nu se pot nlatura la asemenea boli. n orice caz, numai adncii cunoscatori ai me todei mele pot vindeca boala cancerului, caci ea formeaza, ca si oftica si hidro pizia, sfrsitul unor boli anterioare si prin urmare un simptom de boala grea. Cteva exemple din practica mea vor lamuri cele de mai sus. Un domn, trecut de 40 ani, suferea de cancer la nas. Consultase pe cei mai vesti ti specialisti ai medicinii. Toti i-au spus ca are cancer la nas, dar de vindeca t n-au putut sa-l vindece, caci nu cunosteau nici natura, nici pricina bolii. To ti reprezentantii acestei scoli fusesera de acord de a ntrebuinta medicamente tar i si otravitoare, pentru a nlatura astfel manifestarile locale ale cancerului. Da r, ntocmai dupa cum un pom nu-si arata agonia, acolo unde rasare din trunchi o cr aca uscata, pe care o putem vedea, ci boala lui patrunde cu mult mai adnc n seva; tot astfel, la cancer, formatiunile noi, cangrenoase si putrede de afara nu sunt boala nsasi ci numai focarul cel mai naintat. Pe data ce copacul e taiat, se poat e vedea numaidect, ca uscarea cracii nu e boala locala. Tot astfel si doctorul po ate constata facnd autopsia cadavrului ca ntregul corp al celui atins de cancer er a bolnav. Fireste ca e mai bine pentru bolnav, daca lucrul acesta se vede si se stie de mai nainte. Revenind la raportul nostru de vindecare, trebuie sa observam, ca mistuirea acel

ui bolnav era deja de ani de zile ct se poate de rea. Lucru ciudat, acest simptom asa de important nici n-a fost zarit de specialistii moderni, care s-au ocupat numai si numai cu nasul bolnavului. Daca ar fi avut macar o idee de stiinta expr esiunii figurii, ar fi putut conchide din cancerul de la nas, pentru o cangrena asemanatoare n pntecele bolnavului. Astfel, bolnavul, de firea lui un om dornic de viata, se ncredinta, spre fericirea lui, de zadarnicia oricarui tratament local si veni la mine ncalzit de cele mai bune sperante. Nasul si buza de sus erau cu d esavrsire mncate, culoarea nasului era cangrenoasa, mistuirea darapanata cu desavrs ire, iesirea la ud neregulata si lasnd mult de dorit. Iesirea la ud era ntovarasit a adeseori de dureri ngrozitoare, dar care din fericire, multumita umorului bolna vului, n-aveau nici o influenta. Deoarece puterea de viata a bolnavului era nca tare, corpul se folosi foarte repe de de cura mea. Mistuirea, mai ales, se ndrepta foarte repede si odata cu ea trep tat si starea generala. Din saptamna n saptamna, inflamatia cangrenoasa de la nas d a ndarat, fara ca sa fi pus ceva la ea. Ea se schimba mai nti ntr-o roseata, care du pa 4 luni capata cu desavrsire culoarea pielii normale. n acelasi timp, buza mncata se vindeca dinauntru n afara, fara a lasa cel mai mic semn. Pentru dobndirea acestui rezultat, s-au ntrebuintat pe lnga o dieta cu desavrsire ne excitanta, uscata si potrivita cu mistuirea bolnavului, baile mele derivative de trunchi si de sezut cu frictiuni, n chip alternativ, si n fiecare saptamna una pna la doua bai complecte de aburi, respectiv bai de aburi la cap. Cnd durerile si in flamatia deveneau insuportabile, baile se faceau la fiecare doua ceasuri. n timpu l bailor durerile slabeau, asa ca timpul de baie era cel mai placut bolnavului. Deja n a doua zi ncepu coborrea inflamatiei cangrenoase dinauntru, aceea ce se obse rva la locul de frictiune, deja dupa a doua baie de sezut cu frictiuni. Lucrul a cesta nfricosa pe bolnav, mai ales ca starea aceasta era nsotita de dureri. i expli cai cauza nasterii acestui simptom nenlaturabil; nu-i ramnea dect sau sa 139 faca linistit cura nainte, sau sa astepte cu siguranta moartea. Totodata i atrasei si luarea aminte, ca n aceeasi masura, n care inflamatia se iveste la locul de fr aceea ce vazu si el, din care cauza se hotar sa urmez ictiune, dispare de la nas, e mai departe cu prescrierile mele. Numai prin bai foarte dese, se putu scapa de toate aceste stari foarte suparatoare, pna cnd n cele din urma, ajunse scopul dori ntelor sale. Aceasta retrogradare caracteristica a starii de inflamatie latente dinauntru, es te un act, ce din nenorocire e priceput pna acum de foarte putini, n toata ntindere a si n tot adevarul lui. Doctorii si medicina aduc tot felul de nvinuiri metodei m ele. Ei n-o cunosc si o nesocotesc prin tagaduirea succeselor ei; ei tagaduiesc natura acestei metode si se servesc de aparitia unor anumite crize, precum si de ivirea unor simptome de boala, ce n-au fost vindecate mai nainte ci numai nabusit e cu medicamente, pentru a se napusti, fara nici-o consideratie asupra mea si as upra metodei mele. Acestia nu cunosc, din nefericire, metoda mea de vindecare, caci metoda mea n-ar e alti aparatori sinceri, dect numai aceia care au fost scapati prin ea. Ar fi o parere foarte gresita si o dovada de mare nepricepere, daca cineva ar sustine, d upa cum s-a mai ntmplat, ca printr-o necontenita spalare cu apa rece, n baia de sez ut cu frictiuni, pielea din locul de frictiune trebuie sa se jupoaie. Jupuiala n locul de frictiune si la baile de sezut cu frictiuni, care, pentru cei initiati, au nteles larg si adnc, se iveste numai n cazuri determinate si n forme bine hotarte . Un organism, care n-are nauntru stari de inflamatie latente, sau n care materiil e straine si aleg un alt drum de iesire, nu se va jupui nici odata n locul de fric tiune. Am tratat bolnavi, care timp de 2 ani au facut zilnic bai de 1:30 2 ceasu ri si totusi nu s-au jupuit niciodata. Altii nsa, s-au jupuit n timpul prefacerii bolii lor latente si cronice n boala acuta, adica n timpul simptomului critic, si jupuiala tinea pna cnd inflamatiile acute dinauntru erau coborte n jos. Atunci jupui ala nceta tot n timpul baii. La unii bolnavi se formeaza, nu departe de locul de f rictiune, rani deschise purulente mai mari sau mai mici, din care curge neconten it puroi (materii straine n forma acuta, n stare de fermentatie). Acest puroi nu s e naste, dupa cum cred unii, din prostie, prin inflamatia frictiunii, ci numai s i numai din corpul bolnavului si mai ales din acea inflamare dinauntru acuta sau

latenta, ce a fost provocata prin fermentatia materiilor straine. Acest puroi n u e asadar, nici mai mult nici mai putin, dect pricina crizei. De aceea, e foarte gresit, daca bolnavii care urmeaza tratamentul meu, fara sfaturile si prescrier ile mele, se tem de aceste simptome, sau nu pot sa le interpreteze bine. Departe de a nfatisa cel mai mic caracter nelinistitor, aceste simptome dovedesc reactia ce se face n corp, prin tratamentul meu, si cum ndreapta spre pntece starea de inf lamatie dinauntru. Sub aceasta forma, cteodata dureroasa, se ascunde cel dinti ger men al unei vindecari adevarate. Bine nteles, jupuiala n locul de frictiune si for marea puroaielor se ntmpla mai des atunci cnd inflamatia dinauntru a provocat deja o stare cangrenoasa, dupa cum e cazul la cancer. n cazul acesta, bolnavul trebuie sa aplice n timpul cnd nu face baie, pe locul de frictiune, o pnza uda si ndoita de mai multe ori. Aceasta pnza se poarta de bolnav n tot timpul ct nu face baie si tr ebuie sa fie n tot timpul uda. Pentru a reveni iarasi la raportul meu de vindecare, voi mai spune ca, n timpul c urei, s-a ivit la bolnav mai nti o boala de rinichi si apoi o boala de organe geni tale de care suferise nainte vreme, nsa ntr-o forma cu mult mai blnda si mai trecato re dect nainte. Amndoua bolile acestea nu fusesera vindecate la prima lor izbucnire , ci numai nabusite n corp prin medicamente. Ele formau, deci, stadiul preliminar al cancerului la nas, nsa abia medicamentele ntrebuintate au dat prilej pentru dez voltarea acestei boli. Eliminarile din timpul tratamentului cancerului dovedeau cu prisos aceasta afirmare. Puroiul, ce curgea din rana, mirosea uneori ntocmai c a medicamentele ntrebuintate mpotriva bolilor de rinichi si de organe genitale si mirosul acesta era asa de patrunzator, ca nu mai putea fi nici o ndoiala asupra r aportului lui cu medicamentele de alta data. Dupa cum am explicat deja, aceasta provine din faptul ca, corpul nfasoara n mucozitati medicamentele care sunt o otra va pentru el si ca aceste gheme mucoase ramn n corp, se transforma n zgrciuri, putin cte putin, sub influenta caldurii dinauntru si a ncordarii caracteristice a corpu lui, se usuca cu desavrsire si ajung tari ca oasele. Printr-o cura de apa, aceste mase mucoase ntarite se dizolva n acelasi fel cum s-au format si apoi sunt date a fara, treptat cu ridicarea puterii de viata. Am putut constata faptul acesta n ma i multe mii de cazuri din practica mea. Am observat de asemenea, ct de mult mpiede ca adevarata vindecare a corpului, prin cura mea, ntrebuintarea multor medicament e si ct de critice si de dureroase sunt eliminarile vechilor medicamente din corp . Aceasta experienta a trebuit sa o faca si bolnavul meu, cu propriul sau corp. Dar mbunatatirea sa treptata nu-i dadu ragaz sa nceteze cu cura mea, pna cnd se vind eca pe deplin de greaua sa boala. 140 Voi mai cita un alt caz de cancer, luat din practica mea si care prezinta un int eres general. O femeie la nceputul celor 50 de ani, suferea de cancer la piept. Tt a stnga fusese operata n Berlin, de aceiasi doctori vestiti, care vegheasera la ca patiul mparatului Frederic. Nu trecu mult si tta dreapta fu de asemenea cotropita d e cancer. Cea dinti operatie asa de fericit reusita n-avusese, deci, nici un succes , ba dimpotriva starea generala se gasea, n urma operatiei, cu mult mai rea. Cnd b olnava se nfatisa, pentru a doua oara, naintea acestor celebritati medicale, pentr u a le cere sfatul lor asupra cancerului ce i se ivise iar, i se spuse, dupa ndel ungate cercetari, ca pentru vindecarea ei e neaparata nevoie si de operatia ttei drepte. Corpul ei e nsa deja prea slab si n-ar putea suporta operatia. De altmint eri, vindecarea ei nu se poate capata pe alta cale. n aceasta stare nenorocita, p arasita de cei dinti doctori , veni femeia n tratamentul meu. Tta dreapta era cangreno asa, iar alaturi se gaseau, pna sub subsuoara, mai multe noduri tari de marimea a lunelor, nucilor si oualor de gaina, de o culoare iarasi nchisa si cangrenoasa. Pn tecele era, de asemenea, foarte plin de noduri, mistuirea rea, scaunul se capata la 3 sau 4 zile, prin clistire. Excrementele se compuneau din cocoloase tari, n egre si arse. Iesirea la ud era, de asemenea, foarte nendestulatoare. Starea pute rilor ei se arata foarte ngrijoratoare, mai aleg ca niste dureri de cap foarte vi olente o slabeau din zi n zi. Multa vreme, femeia aceasta urma cura mea cu energi e. n scurta vreme, durerile de cap slabira. Chiar si mistuirea se ndrepta, din sap tamna n saptamna. Numarul bailor derivative trebui sa fie potrivit cu starea si cu puterile bolnavei. n cele dinti sase saptamni, cura fu pentru ea putin cam dureroas a. n timpul curei se arata foarte deslusit efectul operatiei asa de fericite , savrsi

ta n Berlin la tta stnga. n locul semnului vechi si adnc de la tta stnga se forma, n dinti saptamna a curei, o rana deschisa cangrenoasa, care, marindu-se nencetat n cu rsul celor dinti 4 saptamni, atinse n cele din urma marimea unei piese de 5 marci. Pe urma, ncetul cu ncetul, rana aceasta se vindeca n sase saptamni. Starea cangrenoa sa a ttei drepte dadu ndarat, n aceeasi masura ca cea din partea stnga. Operatia de la tta stnga nu nlaturase nicidecum pricina cancerului, ci numai focarul din afara al fermentatiei. Corpul a fost astfel nevoit sa schimbe mersul fermentatiei canc erului, pna cnd n cele din urma, dupa ce se formasera noduri tari peste tot pieptul pna sub subtioara, tta dreapta lua n primire acest proces de fermentatie. Prin tra tamentul meu, boala trebui sa se retraga pe acelasi drum, pe care venise, si de aceea nu e de mirare, daca materiile de boala s-au ivit iarasi n stare acuta n tta stnga, din care fusesera gonite cu de-a sila n timpul operatiei si mpinse n corp. E un fapt asupra caruia nu mai ncape nici o ndoiala, ca natura nu se lasa a fi silit a, cu toata dorinta medicinii moderne. Fiecare operatie dovedeste numai si numai nedestoinicia scolii medicale moderne, precum si nesfrsita ei saracie de leacuri adevarate. Operatia este si mai nenaturala dect ntrebuintarea medicamentelor. Acu m vor pricepe onoratii cititori si cititoare de ce intitulez stiinta mea de vind ecare, nu numai fara doctorii , dar chiar si fara operatie . Dar, sa revenim la cazul citat. Durerile, ce avea de ndurat bolnava, prin schimba rile ce se faceau n corp, devenira foarte suportabile prin multele bai derivative . Nu trecu mult si se ivira cteva puroaie, o dovada sigura, ca marea inflamatie c angrenoasa dinauntru era trasa afara. Putin dupa aceea se muiara si acele noduri de sub subtioara dreapta, se zdrumicara putin cte putin si se trasera n cele din urma catre focarul bolii, catre pntece. n timpul celor dinti doua luni, bolnava a t rait numai cu pine de Graham si cu poame. Numai prin aceasta dieta serioasa si pr in baile mele a fost cu putinta sa provoc n timp de 3 luni o mbunatatire nsemnata, asa ca rana deschisa de la tta stnga fu ca si vindecata si bolnava putu sa plece a casa. Mi s-a ntmplat la fel si la alte cazuri de cancer; asa uneori s-a aratat la limba, alteori la gt, doua simptome care mai ales astazi sunt la ordinea zilei. Nici la ele metoda mea nu m-a dat de rusine. Daca se aratau la gt noduri de cancer tari, ele se muiau deja n primele saptamni si prefacndu-se n puroi, nu mai erau primejdioase bolnavului la nghitit. La cancerul limbii, depozitul cafeniu se dizolva imediat dupa baile cu frictiuni si nodurile limbii dispareau cu mult mai nainte dect nodurile de jos, asa ca limb a devenea iarasi curata si normala. Cele mai primejdioase, la asemenea boli de c ancer, erau de obicei marile noduri hemoroidale din pntece. Cnd bolnavii nu mai pu teau mnca hrana uscata, izbuteam sa nlatur foarte repede durerile nesuferite, morf inomania si foamea, puteam de asemenea sa dizolv nodurile si sa gonesc orice ins omnie, nsa totusi bolnavul nu gasea nici-o usurare, fiindca nodurile din pntece nu mai ngaduiau, n timpul dietei lichide, nici-o eliminare normala. La atacurile de nabusire, ce se ivesc adeseori n asemenea cazuri grele de boala, e fectele bailor de sezut cu frictiuni erau extraordinare. Tocmai la acei bolnavi, care aveau zilnic mai multe asemenea 141 atacuri, primejdia nabusirii era numaidect nlaturata, n cteva minute dupa nceputul bai i. De cte ori se dizolva un nod nauntrul gtului si de cte ori puroiul lui se varsa n canalul de respirare, sau de cte ori gtul era apasat prin cresterea nodului n timpu l dizolvarii, se iveau acele atacuri de nabusire. Prin baile derivative, atacul a cesta dadea numaidect ndarat. Prin aceste bai, puroiul era tras numaidect n jos si v olumul nodului ce se dizolva era micsorat. Tocmai aceste piedici, pentru a caror nlaturare nu se cunostea pna acum dect traheotomia, sunt de o mare nsemnatate. Astf el, baile mele aduc n aceste crize disperate aceleasi servicii sigure, ca si n ata curile de nabusire ale anghinei difterice, pentru a carei nlaturare medicina nu cu noaste dect operatia. Carne vie Acele vegetatii si formatiuni noi, ce se ivesc n partile zdrelite ale corpului si care sunt cunoscute n general sub numele de carne vie , sunt mai putin primejdioase dect cancerul. Vindecarea acestei boli se face cu mult mai repede deoarece, pres upunnd cazul ca, carnea vie se preface n puroi, materiile straine ce se gasesc n co

rp, sunt cu desavrsire dizolvate. Numeroase experiente din practica mea mi-au dov edit aceasta. Sa-mi fie ngaduit de a cita urmatorul caz. E vorba de o femeie de vreo 30 de ani, care de ctava vreme avea dureri la degetul aratator de la mna dreapta. n urma unei zdreliri, degetul acesta se inflamase, in flamatia se ntinsese din ce n ce si n cele din urma se forma pe locul zdrelit o mar e vegetatie de carne vie. Doctorul care trata femeia aceasta, taiase aceasta car ne vie, o cauterizase cu piatra iadului si cu alte mijloace tari, dar fara niciun folos. Cu toate operatiile repetate, carnea vie se ntindea din ce n ce mai mult , si cnd degetul capata o culoare cangrenoasa, doctorul i declara ca osul e si el atins si ca amputatia degetului e neaparat trebuincioasa, daca bolnava nu vrea c a raul sa se ntinda mai departe. Deoarece nsa bolnava nu se putu hotar pentru amput atie, veni la mine, caci dupa cum mi spuse, auzise lucruri mari despre metoda mea de vindecare fara operatii. i explicai la nceput, ca operatia, asa cum o vrea doc torul, o socotesc nu numai zadarnica, dar chiar vatamatoare sanatatii. Degetul b olnav, continuai eu, e mai mult urmarea unei alte pricini si numai prin nlaturare a acesteia vindecarea degetului e cu putinta. i prescrisei zilnic trei pna la patr u bai de sezut cu frictiuni, de cte 30 minute fiecare, dieta potrivita cu natura si pentru cele dinti trei, patru zile, o baie locala de aburi la deget, naintea ba ii de sezut cu frictiuni. Femeia care devenise lauza, pregeta la nceput de a face baile de sezut cu frictiuni: se hotar nsa repede, cnd i spusei ca nu pot sa-i dau a lt sfat mai bun; n tot cazul, o sfatuii mai bine sa nu faca cura mea, daca n-are n credere ntr-nsa. Totusi, ea se hotar sa o faca, cu att mai mult cu ct nu-i ramnea alta scapare dect amputatia. Succesul se ivi foarte repede. Deja, dupa trei zile mbuna tatirea era uimitoare. Dupa prima baie, carnea vie ncetase de a se mai ntinde si n ziua a treia ncepu sa se prefaca n puroi. Starea cangrenoasa ncetase si astfel oric e primejdie pentru os si pentru deget era nlaturata. n timp de 14 zile, degetul er a cu desavrsire vindecat fara a lasa cel mai mic semn. --------142 Partea a treia Tratarea si vindecarea ranilor, fara doctorii si fara operatii. E greu de nlaturat prejudiciul nradacinat, ca tratamentul ranilor se poate face nu mai si numai pe baza legilor stabilite de chimie si ca de aceea ranile interne s au externe nu se pot vindeca dect printr-un tratament chirurgical si antiseptic. Stralucitele rezultate ale metodei mele de vindecare, arata ndeajuns ct de false s unt aceste pareri. Tocmai aci cura de apa si arata efectele ei minunate si nimic nu e mai potrivit, pentru tratamentul ranilor prin apa si n mod natural, ca metod a mea de vindecare. Prin ntrebuintarea acestei metode, aproape toate ranile, de orice fel, se pot vin deca nu numai fara dureri, dar chiar ntr-un timp de trei ori mai scurt, dect prin tratamentul medical, asa numit antiseptic. Pot ntemeia aceasta afirmare pe un sir ntreg de succese si pe un mare numar de ncercari practice. Toate aceste ncercari, n-au dat nici macar vreo singura data gres si n-au lasat nici semnele, pe care l e lasa operatiile chirurgicale. Cine capata o rana prin taietura sau mpuscatura, prin strivire, prin arsura, sau prin nghet, va observa numaidect ca, corpul se sileste de a precumpani, sau de a v indeca aceasta vatamare. Aceasta intentie de vindecare produce n locul respectiv un spor al circulatiei sngelui si a altor materii reparatoare, si asta n urma irit arii nervilor atacati de rana. n cele din urma, locul respectiv e cotropit de o c aldura mare si se umfla prin frecarea materiilor reparatoare. La arsuri si la st riviri, acest simptom e de obicei nsotit de dureri. Corpul aduce astfel o mare cantitate de materii de vindecare, pentru a repara va tamarea ct mai curnd posibil. Daca aceasta intentie a corpului e sustinuta cum tre buie, vindecarea se face extraordinar de repede si fara dureri. Acele dureri, pomenite mai sus, se ivesc de obicei cnd corpul ncepe procesul de vi ndecare. Ele nu sunt altceva dect niste friguri locale, friguri de rani. O data s tabilit faptul, ca la rani, ca si la celelalte boli, avem de a face cu friguri, desi ntr-o alta forma, ne va fi foarte usor sa gasim drumul catre vindecarea lor. Dupa cum am vazut mai nainte, cea dinti grija a noastra, trebuie sa fie nlaturarea frigurilor. Scopul acesta trebuie sa fie ndeplinit ct se poate de repede, mai ales

la ranile mai mari, pentru ca frigurile locale sa nu se prefaca n friguri genera le. Durerile vor fi numaidect nlaturate, daca vom putea tine frigurile n fru. Tocmai la rani se poate observa deslusit, ca orice friguri nu sunt altceva dect o sfortare de vindecare, o sfortare de precumpanire a corpului. Din nenorocire, se ntmpla pre a des ca ntregul corp sa fie cuprins de frigurile de rani, din care pricina, rana se vindeca mai ncet. Lucrul acesta si are explicarea ntr-o cauza mai adnca. Eu sust in, ca n asemenea cazuri, trebuie sa fi existat n corp, cu multa vreme nainte de ra nire, o puternica ncarcare cu materii straine, adica o stare de friguri latenta. Bine nteles, o asa de nefavorabila dispozitie trupeasca grabeste foarte mult ntind erea frigurilor si atta fermentatia intensiva a materiilor straine, ce se gasesc n corp. La un organism cu desavrsire sanatos, ranile cele mai grele se vindeca ntrun timp uimitor de scurt: organismul poseda atunci puterea trebuitoare, pentru a nlatura prin sine nsusi materiile straine suparatoare. Dar, se mai gasesc oare as tazi oameni cu adevarat sanatosi? Foarte putini, caci desi multi trec de sanatos i pe deplin, totusi stiinta expresiunii figurii ne dovedeste contrariul. Am observat adeseori, ca animalele lasate cu desavrsire n voia lor, fara nici-un a jutor din alta parte, se vindeca singure de ranile lor, adeseori ntr-un timp necr ezut de scurt. Cu prilejul studierii acestui simptom, de altminteri foarte natur al si explicabil, m-a izbit ntotdeauna enorma deosebire, ce exista ntre aceste vin decari si acelea ale omului. Tocmai aceasta mprejurare a desteptat n mine, si mai mult, imboldul catre cugetare si catre cercetarea tainelor naturii. Si eu eram l a nceput de parere ca bietele animale, n cazuri de ranire, o duc mult mai greu dect noi oamenii, care dispunem de toate leacurile, pe care ni le pune la ndemna stiin ta si ngrijirea omeneasca. Experienta m-a nvatat nsa, 143 adeseori, ca vindecarea la animale se face mult mai repede, dect la oamenii care zac n clinici si n spitale. Toate aceste observatiuni m-au adus n acelasi timp, la n cheierea sigura, ca aceste simptome nu se datoreaza numai unor simple ntmplari. El e sunt ntemeiate pe legi nestramutate. Cteva exemple vor lamuri cele spuse pna aci. O pisica daduse ntr-o cursa. Cursa frnsese pisicii piciorul drept dinapoi, cu trei centimetri deasupra genunchiului, adica tocmai acolo unde ncepe carnea. n sfortar ea ce facuse de a scapa din cursa, pisica smucise cursa de mai multe ori, se nvrti se, tavalind piciorul rupt prin praf. Cnd pisica fu liberata, o lua razna, tinnd p iciorul frnt n aer. Cteva zile nu se zari si toti credeau ca a murit. Trecuse ca la o saptamna, cnd din ntmplare mi se facu cunoscut, ca ntr-un pod cu fn di n apropiere se gaseste o pisica bolnava. Se dovedi ca pisica era aceeasi, care c u opt zile mai nainte si frnsese piciorul n cursa. Spre marea mirare a tuturor, pici orul dinapoi devenise n rastimpul acesta iarasi normal; se vedea nsa, n locul unde fusese frnt, o umflatura tare. De buna seama, pisica nu mncase nimic o saptamna, ca ci era extraordinar de slaba. I se aduse mncare buna si apa, nsa amndoua fura refuz ate cu ncapatnare. Piciorul ranit l tinea ntins, drept, silindu-se a-l pastra n aceea si pozitie si n acelasi timp lingnd locul ranit, de toate partile, cu o deosebita n demnare. Aceasta lingere, continuata cu un zel neobosit, usura de buna seama dure rile. Dar, si nemncarea pisicii si avea cauza ei adnca. Se stie ca procesul de mist uire n corp este un proces de fermentatie, ce nu se poate nchipui fara producere d e caldura. Pisica, neavnd la ndemna apa, pentru stingerea caldurii nepriincioase ra nii, se lipsea mai bine de hrana. Ea nu dorea sa introduca o noua caldura n corp. Instinctul ei i arata aceea ce i prieste. Slaba ca un schelet, pisica se arata iarasi dupa alte cteva zile. Gusta lapte si ajunse, n scurta vreme, la o vioiciune normala. Dupa 30 de zile, pisica era iaras i n stare cu desavrsire normala, desi ramasese la frntura piciorului un nod tare, c are nsa nu o mpiedica nicidecum la mers. Sa ne nchipuim un asemenea procedeu petrecndu-se la om: cum ar fi mers vindecarea printr-un tratament antiseptic? Probabil, ca lucrul n-ar fi mers fara amputare s i s-ar fi taraganat saptamni si luni ntregi, pna cnd n cele din urma, s-ar fi dobndit o asa vindecare, ca bolnavul putea sa-si petreaca restul vietii ca schilod. Chia admitnd cazul cel mai favorabil, s-ar fi putut nlatura amputarea, piciorul n r daca sa, prin tratamentul medical, ar fi ramas fara ndoiala teapan. Pentru o mai buna argumentare a tratamentului meu de rani, voi mai cita un alt c

az, luat tot din regnul animal. Un cine fusese mpuscat cu alice de ploaie si ranit foarte greu, desi nu de moarte. Mai multe alice ciuruisera labele dinainte si d inapoi, altele gtul de la dreapta la stnga si unele se oprisera chiar n piele n part ea stnga. Canalul respirator, esofagul si principalele artere nu erau, din ferici re, ranite. Cnd ranile ncepura sa-l doara, cinele cauta nencetat un loc umed si umbr os si si racorea trupul si mai ales partile dureroase pe pamntul proaspat, pe care -l zgria mereu de cte ori se ncalzea. Lingnd nencetat ranile, refuza cu ncapatnare ori e hrana. Se ducea numai de doua ori, n fiecare zi, la lacul din apropriere pentru a bea apa, singura lui hrana. Procesul de vindecare nu dura mult, nici n cazul a cesta. Deja dupa 5 zile, ranile de la picioare, pe care cinele nu le putea linge necontenit, erau ca vindecate, desi mai erau putin umflate. Ranile de la gt nsa, p e care cinele nu le putea linge, erau n rastimpul acesta nca nevindecate pe deplin, desi nu erau asa de grele ca cele de la picioare. Abia dupa o saptamna, cinele nce pu sa mannce, dupa ce n timpul acesta se cam vindecasera si ranile de la gt. Alicel e au ramas ntre piele si muschi. Un al treilea caz, va destepta iarasi interesul onoratilor cititori. E vorba de un cine de Terra-nova, care fusese calcat de un camion peste laba dreapta, ce fus ese astfel foarte mult strivita. Pielea era jupuita, osul zdrumicat. Cinele nu pu tea sa mearga si trebui sa fie transportat n trasura. Odata ajuns acasa, se tr ntr-u n loc umbros, lingndu-si nencetat laba. Zile ntregi cinele nu mnca deloc. Abia n a pat ra zi mnca putin. n timpul acesta, rana se vindecase ntr-att, ca animalul putea sa a lerge iarasi pe trei picioare, tinnd n sus piciorul ranit. Dupa 20 de zile, cinele de Terra-nova era iarasi n starea normala. Exemplele citate mai sus ne sunt, fara ndoiala, o calauza sigura si pentru tratam entul organismului omenesc. Racoreala prin apa si nlaturarea oricarei hrane produ catoare de caldura, sunt aci mijloacele de vindecare cele mai potrivite. De aceea trebuie privita ca gresita acea directie chirurgicala, ce se obisnuiest e n clinicile si n spitalele moderne, si care prescrie, pentru ridicarea puterilor bolnavului, mncarurile cele mai hranitoare precum: carne, bulion, oua, lapte. vin. Aceasta e o masura cu totul contrarie si se bate cap n cap cu legile naturii. Eu cred, ca cel mai bun lucru, e de a nu ncarca corpul, n timpul tratamentului 144 ranilor, cu nici o alta functiune, dect cu munca vindecarii, caci orice alta munc a s-ar face pe socoteala vindecarii. Metoda antiseptica, ce trateaza ranile prin aciduri carbonice, iodoform, sublimat, cocaina, etc., dovedeste si celor orbi ct de putin a priceput stiinta medicala natura si nsemnatatea actelor ce se petrec n corp. Astfel chirurgul, necunoscnd efectele minunate ale curei cu apa, s-a depar tat tot mai mult de drumul adevarat. Vindecarea naturala i este necunoscuta. Pe baza multor observatiuni, am izbutit sa gasesc un tratament de rani potrivit cu natura. Prin experientele proprii, am putut sa-l dezvolt n chip practic si sal fac folositor omenirii. nainte de toate, am putut vedea deslusit ca vindecarea mai repede sau mai nceata a ranilor atrna ntotdeauna de ncarcarea mai mult sau mai p utin mare a corpului ranit, cu materii straine. Aceste premise nu m-au nselat niciodata. Voi intra mai la vale n explicatiile dife ritelor soiuri de rani si voi ilustra vindecarea lor prin cteva-exemple. Taieturi, mpunsaturi, striviri si ruperi Pe data ce corpul e ranit printr-o taietura, mpunsatura, strivire sau rupere, vas ele sanguinare mai mari sau mai mici, deschise prin rana aceea, se golesc de snge prin apasarea dinauntru atta timp, pna cnd acea apasare e nimicita printr-o contra -apasare exterioara. Acest fapt, jucnd un rol nsemnat n tratamentul meu de rani, me rita o cercetare mai amanuntita. Se stie, ca asupra noastra, a oamenilor, apasa o presiune atmosferica, care socotita exact, vine ca la un kilogram de fiecare c entimetru patrat. Corpul nostru n-ar putea niciodata suporta aceasta apasare, da ca n-ar avea nauntrul lui o nsemnata contra-apasare, ce tine n cumpana presiunea at mosferica din afara. La urcarea pe munti, fiecare va putea vedea diversitatea ac elei apasari. Pe muntii foarte nalti, sau n calatoriile cu balonul, presiunea atmo sferica din afara e asa de slaba, ca multor oameni le curge snge din gura, din na s, din ochi si din urechi, sngele fiind mpins afara de marea presiune dinauntru. D aca presiunea dinauntru se precumpaneste iarasi cu cea din afara, sngerarea ncetea za numaidect. Tot asa este si cu sngerarile de la rani. Prin ranire i se rapeste c

orpului, n locul ranit, acei pereti, care ncercuiesc apasarea sngelui dinauntru, pe drumul hotart. Ca cel dinti semn de rana, prin mpunsatura, taietura, etc., se ives te sngele. E vorba, deci, n primul rnd de potolirea sngelui. Presiunea sngelui va fi mai mare sau mai mica, dupa marimea si adncimea ranii, dupa cum vasele sanguinare ranite, sunt mai mari sau mai mici. Sa se fereasca oricine, pe ct e cu putinta, de orice legare a vaselor sanguinare, caci aceasta actiune asupra organismului n u poate corespunde niciodata intentiilor naturii si mpiedeca nencetat circulatia sn gelui. Sunt alte mijloace mai bune pentru potolirea sngelui, dect legaturile. Numa i n cazul, cnd sunt ranite vasele sanguinare cele mari, din care pricina se poate naste o curgere de snge asa de mare nct sa puna n primejdie viata celui ranit, numai cnd nu ai la ndemna compresele trebuincioase, poti recurge la legarea vinelor si a membrelor. Sngerarea este ntotdeauna nsotita de dureri, care trebuiesc potolite amndoua deodata . Pentru asta nu exista nici-un mijloc mai potrivit, dect de a lega bine rana cu o pnza uda, chitita de mai multe ori, asa ca presiunea sngelui dinauntru si n acelasi timp sngerarea sa fie oprite. Daca e cu putinta, sa se tina partea corpului rani ta, n apa rece, atta timp pna cnd durerile se potolesc. Aceasta poate dura mai multe ceasuri. Daca nu e cu putinta aceasta, sa se racoreasca cel putin partea corpul ui ranita, nmuind mereu compresa n apa rece. Ct de mult si cum trebuie sa fie chitita pnza ordinara pentru acest scop, atrna de felul ranii, adica de presiunea sngelui dinauntru, mai mare sau mai mica. La rani 4 6 ori, iar la ranile mai mari, de le mai mici, ajunge o compresa chitita de 2 10 15 20 30 de ori. Daca s-ar pune pe o rana mai mare o compresa prea subtire, n u s-ar opri nici sngerarea, nici rana nu s-ar vindeca repede. Asa, de exemplu, ta ieturile de la deget se vindeca sub o compresa groasa, chitita de 20 de ori, mul t mai ncet si mai greu dect sub o compresa mai subtire, chitita de 2 sau 4 ori. Compresa de pnza (compresa de apa) trebuie sa fie asa chitita, ca sa ntreaca marim ea ranii de toate partile ei, numai cu ctiva centimetri. Astfel circulatia sngelui , al carui mers liber e de cea mai mare nsemnatate la vindecare, nu e mpiedicata n partile vecine. Peste compresa de apa se nfasoara apoi, odata sau de mai multe or i, un bandaj de lna prin care compresa e tinuta strns si presiunea regulata. n acel asi timp, se iveste si adevarata caldura a corpului. nainte de a se aplica, compr esa se nmoaie n apa rece, curata, si pe ct e cu putinta, dulce si se stoarce usor. Cta vreme compresa e rece, nici durerile nu mai sunt asa de mari. Pe data ce se nc alzeste compresa, trebuie nmuiata din nou 145 n apa proaspata si rece. Durerea da ntotdeauna semnalul pentru schimbarea comprese lor. La nceput, e ntotdeauna nevoie de o schimbare ct de deasa. Fara o adnca cunoastere a curei de apa, reprezentantii medicinii moderne au intro dus, de ctava vreme, o mbunatatire curat medicala-chirurgicala , adica o foaie de cau ciuc ntre compresa si bandaj. Un asemenea soi de compresa de apa, nu e recomandab il. Experienta dovedeste, ca acel cauciuc mpiedeca vaporizarea apei n compresa si libera evaporatie din corp. Cu acest chip, cura de apa ajunge cu totul zadarnica , caci o asemenea compresa nu va putea da niciodata efectul dorit. De aceea ndemn , sa se fereasca de aplicarea acestui soi de comprese, mai ales pe acei oameni, care recurg la foaia de cauciuc, de teama sa nu se ude patul. Dupa cum am vazut mai sus, o dieta neexcitanta are o influenta cu totul favorabi la asupra vindecarii ranilor. Cu ct hrana e mai putina si mai neexcitanta, cu att si rezultatul e mai favorabil. Pine de Graham, poame si apa, fara nimic altceva, sunt cele mai potrivite. n primul rnd trebuiesc nlaturate toate mncarurile calde si excitante. Cele ce se mistuiesc mai usor si mai repede sunt cele mai bune, fiind ca produc mai putina caldura n corp. Tocmai aceasta mprejurare e de mare nsemnatate n tratamentul ranilor. Mai e si un alt mijloc, care sprijina procesul de vindecare si e de mare nsemnata te, adica baile mele derivative de trunchi cu frictiuni si de sezut cu frictiuni . Prin ntrebuintarea lor se nlatura n chip sigur orice friguri de rani si se combat e caldura frigurilor locale. n acelasi timp, puterea de viata a ntregului organism e asa de mult nviorata, ca vindecarea merge atunci mult mai repede si mai usor. Baile acestea sunt trebuincioase mai ales pentru aceia care sufera de o puternic

a ncarcare cu materii straine. Prin modul de tratare expus pna aici, nu numai ca s e vindeca ranile repede, dar nu ramn nici acele semne, ce se ivesc asa de des pri n procedeul antiseptic. Cteva exemple vor adeveri cele spuse. ntr-o fabrica, un om de vreo 45 de ani ncapuse cu mna stnga ntr-un ferastrau circular , care-i rupsese partea carnoasa dintre degetul aratator si degetul cel mare, nct carnea ramasese pe ferastrau. Din fericire, osul nu fusese atins. Cteva minute du pa aceasta ntmplare ranitul cazu lesinat si se destepta abia dupa o jumatate de ce as. n timpul acesta se chitise de mai multe ori o camasa de pnza, cu care se nfasur ase strns mna ranita, asa ca sngerarea ncetase aproape cu totul. Astfel mna fu tinuta ntr-o galeata cu apa rece. Prin aceasta manipulare, durerile slabira deja ntr-un ceas si n cursul unei zile pierira aproape cu totul. Daca n cele dinti zile era nev oie de schimbarea compresei, zi si noapte, de la a patra zi ncepu sa se micsoreze compresa, asa ca sa nu mai nfasoare toata mna. Se facu atunci o compresa chitita aproape de 20 de ori, ce fu aplicata pe rana cu ajutorul unui bandaj de lna, nfasu rnd toata mna. Acest bandaj de lna dadu numaidect minii caldura ei normala, dupa care urma circulatia regulata a sngelui. La nceput, compresa trebui sa fie stropita cu apa rece la fiecare jumatate de ceas, mai trziu la intervale tot mai mari, pna cnd dupa vreo 14 zile rana era asa de vindecata, ca nu mai era nevoie de un tratame nt special. Dupa 4 saptamni, omul acela putu sa se slujeasca iarasi de mna. Trebui e sa spunem, ca deja din a doua zi, bolnavul lua zilnic doua bai de trunchi cu f rictiuni, ceea ce favoriza foarte mult procesul de vindecare. De altminteri, sta rea sanatatii acelui bolnav nu era tocmai din cele mai bune. Printr-un tratament antiseptic s-ar fi putut ajunge cel mult la o vindecare dure roasa si de lunga durata. Doctorul ar fi trebuit, fara doar si poate, n cazul pom enit mai sus, sa coase rana. Degetul cel mare ar fi ramas, fara ndoiala, teapan s i inert. Prin tratamentul meu rana se vindeca nu numai repede, dar chiar fara sa lase cea mai mica urma. Desi, la nceput, rana se despica foarte mult pe din afar a, totusi corpul o vindeca pe dinauntru; marginile ranii cazura de la sine n scur ta vreme. Deoarece mai multe legaturi importante de nervi fusesera nimicite prin ranire, jumatate din degetul cel mare ramasese la nceput inert, asa ca bolnavul nu se putu sluji cteva luni cu degetul lui cel mare. Dupa ce facu nca ctava vreme b aile mele derivative, se ivi si simtul normal. Striviri, contuziuni si rani interne Acelasi procedeu se poate aplica la striviri ca si pentru ranile exterioare. Se n tmpla adeseori, ca la striviri, contuziuni si rani interne se formeaza nauntrul co rpului besici de snge si ngramadiri de snge, care mpiedeca regulata functionare a ntr egului organism. Daca pe din afara nu se poate aplica nici un leac, baile mele d erivative, racorind corpul pe dinauntru si ntarind n acelasi timp foarte mult nerv ii corpului, grabesc o vindecare uimitoare. Presupunnd, ca n cazuri izolate, masel e de snge curse si ngramadite nauntrul corpului, sau alte produse n descompunere, nu sunt ndestul de repede 146 dizolvate si date afara prin baile mele derivative, se pot ntrebuinta atunci, cu un succes uimitor, baile locale de aburi, urmate de bai de trunchi cu frictiuni. Prin baile de aburi, toate acele produse, greu de transportat pentru corp, sunt date cu nlesnire afara. Vom ilustra si acest pasaj cu cteva exemple. n ceasurile mele de consultare m-a vizitat o fata, care-si strivise degetul arata tor de la mna dreapta ntr-o masina de mpletit si n acelasi timp degetul fusese strap uns de mai multe ori. Fata fu tratata n cele dinti saptamni de doctorul spitalului, care ntrebuintnd metoda antiseptica, nu putu vindeca rana. Afara de durerile ngroz itoare, ce trebuise sa ndure bolnava, prin acest tratament, doctorul ntrebuintase iodoform, carbol si salicil si nu scapase prilejul de a spune fetei, ca probabil va fi neaparata nevoie de o amputare a degetului sau a ranii. Dupa cele dinti do ua saptamni, degetul ncepu sa se umfle tot mai mult si n cele din urma ajunse cu de savrsire violet, n care timp durerile crescura tot mai mult. n a treia saptamna se u mflase si mna ntreaga asa de mult, ca ajunsese si ea violeta. n cele din urma, doct orul ntreba pe bolnava, daca are curajul, de a se lasa sa i se taie mna. Aceasta d eclaratie o nfricosa si astfel veni la mine. ntrebuintnd metoda mea, i se aplicara numaidect comprese de apa reci si zilnic doua bai de aburi locale, urmate de bai de sezut cu frictiuni. Deja dupa un tratament de 2 ceasuri, durerile au disparut

aproape cu totul. Ele nu s-au mai ivit n tot timpul tratamentului. Umflatura gro zava a degetului si a minii dadea napoi pe fiecare ceas, asa ca aceste membre putu ra sa-si capete culoarea si forma lor naturala, deja dupa doua zile. Dupa vreo 3 4 saptamni, fata putu iarasi sa munceasca, desi nu se putu nca sluji deocamdata d e mna dreapta. Daca astfel s-a nlaturat o operatie, poate interesanta pentru stiinta medicala, s -a scapat n acelasi timp si fata de a ajunge schiloada. ntr-un alt caz, nevoia aduse un tmplar la mine. Acesta si strivise foarte greu si-s i ranise mna stnga att pe dinauntru ct si pe din afara. Omul nu mai avea nici o ncred ere n tratamentul antiseptic, caci facuse de mai nainte aceasta experienta. Bratul ntreg pna la umar era deja foarte umflat si cu desavrsire inert. Dupa vreo 3 ceasu ri de tratament, dupa metoda mea, si potolise durerile si deja dupa 48 de ceasuri umflatura se trasese. Dupa 14 zile mna era cu desavrsire vindecata si omul iarasi bun de munca. Arsuri Apa rece e si la arsuri un mijloc minunat pentru nlaturarea acelor dureri simtito are, ce se ivesc mai ntotdeauna la arsuri. Pentru nlaturarea durerilor, rana trebu ie tinuta adeseori mai multe ceasuri n apa. Dupa ce durerile arzatoare au conteni t, se procedeaza cu compresele, ca si la rani. Apa de ploaie sau de ru e mai pref erabila dect apa de izvor, fiindca cea din urma cuprinde adeseori materii, care v atama vindecarea si maresc durerile. Daca vindecarea arsurii merge ncet, cauza e, fara doar si poate ca, corpul respec tiv e mult ncarcat cu materii straine, adica suferea mai dinainte de o boala cron ica. n asemenea cazuri se recomanda, n acelasi timp, un tratament general al ntregu lui corp prin baile mele derivative n legatura cu o dieta cumpatata si neexcitant a. Dar, chiar acolo unde vindecarea si urmeaza cursul ei obisnuit, baile acestea sprijina foarte mult procesul de vindecare, daca sunt facute cum trebuie. Voi cita aci urmatorul raport de vindecare. Un domn capatase trei rani foarte ma ri de arsura. Doua din ele, ce se gaseau la gt, aveau marimea unei piese de 5 mar ci. Cea de a treia, mai mare si mai adnca, era la picior. Bolnavul fu tratat nti du pa metoda antiseptica, nsa nu o putu rabda nici o zi, din cauza prea marilor dure ri. n urma, ncepu el singur sa se trateze dupa vechea metoda naturala. Dar, fiindc a nici ntrebuintarea acestei metode nu-i aduse timp de 8 zile nici o usurare, fus ei chemat eu. Cea dinti grija a mea, a fost fireste de a nlatura durerile, lucru c e a fost cu putinta, n timp de 2 ceasuri, prin comprese de apa rece, dupa ce, mai nti, curatisem ranile de untdelemn si de puroi. Printr-un astfel de tratament, ra nile capatara deja dupa 2 zile o nfatisare cu desavrsire schimbata: Una, cea mai m ica, de la gt, era aproape vindecata, celelalte doua mergeau spre vindecare. Rana cea mai adnca, de la picior, era deja mai neteda ca nainte. Dupa alte 5 zile, bol navul putu sa-si reia lucru sau n fabrica. Ranile de la gt erau cu desavrsire vinde cate si cea de la picior mergea asa de bine, ca bolnavul putea cel putin sa umbl e. 147 Rani de arma de foc Tratamentul ranilor de arma de foc este acelasi ca la mpunsaturi si taieturi. Tot usi, voi starui mai mult asupra acestui capitol din cauza nsemnatatii ce o are ntr -un razboi. Pentru soldati, mai ales, e de multa nsemnatate, de a sti ce trebuie sa faca la astfel de rani. De cte ori, timpul ce se pierde, pna cnd vin sau pna cnd p ot veni ajutoare, nu pricinuieste moartea sau cel putin amputatia! Daca ranitii trebuie sa ramna locului ceasuri ntregi pna cnd li se poate da ajutor, nu trebuie sa ne miram, ca multe din aceste rani, mai ales daca sunt supuse unui tratament an tiseptic, sunt urmate de cangrena si de nevoia unei amputatii. Natura vietii, fe lul cum se poate obtine vindecarea ranilor, nefiind cunoscute de nimeni, nu exis ta alt mijloc de scapare dect amputatia. n urma ndelungatelor mele experiente pot s pune fara teama, ca medicina moderna nu vindeca nici un fel de rani, prin amputa tie, ci cauzeaza astfel, rani mai adnci si aplica asupra bolnavului pecetea trata mentului ei pentru toata viata. Ea stinge focul prin foc si cauzeaza numai nenor ociri. Doctorii, si lumea n general, crede ca gloantele si sfarmaturile de proiectile, da ca ramn n corp, trebuiesc neaparat scoase, pentru a nlatura o mare vatamare a corpu

lui. Aceasta e o greseala colosala, care a costat viata a multor mii de oameni. Sfarmaturile de proiectile si gloantele fiind grele, e adeseori foarte greu, de a le departa din corp, fara a rani si a rupe nca mai mult partile corpului. Se sti e, ca partile dinauntru ale corpului sunt foarte alunecoase, asa ca glontul poat e trece usor pe lnga ele, nefacnd n locul unde patrunde, dect o mica deschizatura, c are ajunge att ct i trebuie glontului sa treaca. Prin apasarea, ce o exercita asupr a tesuturilor, glontul, cnd patrunde n corp, tesuturile, fiind elastice, se ncordea za si se ntind putin. Lucrul se petrece ntocmai ca la un cauciuc, n care am trage u n glonte. Vom vedea, ca se va face o gaura, prin care glontele nu va mai putea t rece, pna nu vom ntinde ndestul gaura cauciucului. ntemeindu-ne pe cele de mai sus, ce observam noi cnd partile ranite ncep sa se umfl e? Umflatura se iveste, de obicei, foarte curnd, nsa cu ea nceteaza numaidect si ela sticitatea de mai nainte. Partile ranite sunt acum pline cu snge si cu material de vindecare si, de aceea, ncordate si tepene. Daca am voi acum, sa extragem glontu l pe drumul pe care a intrat, lucru ce se cauta a se face prin tratamentul obisn uit, ne-ar fi cu neputinta, caci nu numai poarta de intrare a ranii si ntregul ei drum sunt umflate, ci si tesuturile, mai nainte foarte elastice, si-au pierdut t oata mobilitatea si puterea lor de ntindere. Asadar, numai printr-o alta rupere s i ranire a acestor parti ale corpului, s-ar putea scoate afara glontele. Ce infl uenta detestabila are faptul acesta asupra organismului, se poate lesne pricepe. Glontele nsusi este, pentru corp, cu mult mai putin primejdios, dect sfortarile v iolente, ce se fac de obicei pentru scoaterea lui afara. Corpul face numaidect cu desavrsire nevatamatoare acea mare materie straina, nvaluind-o mai nti ntr-o masa ap atoasa. nvelisul apatos, se schimba cu vremea ntr-o capsula solida. n urma corpul, daca nu i se rapeste toata puterea lui de viata, printr-un tratament otravitor a ntiseptic, da afara foarte curnd uneori dupa o vreme mai ndelungata, acele corpuri straine, prin caile naturale de secretie cele mai potrivite pentru corp. Asa, s -a vazut de multe ori, ca un glonte, de pilda, care ramasese n umar, a fost dat a fara, dupa luni si ani ntregi, printr-un abces la sezut sau la coapsa. Pentru vindecarea ranilor, trebuie cautat n primul rnd, nu scoaterea glontelui, ci mpiedecarea unei prea mari calduri si potolirea ranii. Drumul catre acest tel lam aratat deja. De aceea, e bine ca fiecare soldat sa poarte cu el ceva pnza si u n bandaj de lna, pentru a-si da singur cel dinti ajutor la vreme de nevoie. Apa se gaseste pretutindeni, n orice caz mai usor ca toate celelalte mijloace de vindec are. Daca, cu toate astea, nu se gaseste apa, soldatul poate ntrebuinta orice alt mijloc de racorire, precum: iarba, pamnt umed, sau altceva. Si, acestea se pot a plica la nevoie pentru racorire, pe data ce rana e legata strns, caci si ele stin g caldura. n felul acesta un mare numar de soldati raniti care se mai pot nca misc a, pot sa-si dea singuri la nceput cele dinti ajutoare. nainte de toate, n asemenea m prejurari, ei nu trebuie sa lase sa treaca fara folos un timp asa de pretios. Du pa aceste lamuriri ar fi de mare nsemnatate, ca fiecare soldat sa fie instruit as upra acestei metode naturale de a trata ranile fara doctorii si fara operatii. A tunci, ar putea fiecare soldat, sa se ngrijeasca singur, numaidect dupa ranire si sa nu mai astepte, tnguindu-se fara nici un folos, pna cnd vine doctorul. De asemen ea, cei usor raniti vor fi n stare, de a da numaidect ajutor celor greu raniti. n timpul si n urma razboiului germano-francez 1870 1871, am facut destule experien te asupra inconvenientului tratamentului antiseptic si asupra urmarilor lui neno rocite. Voi cita pentru aceasta un exemplu din practica mea. n anul 1883, veni la mine un domn, care n razboiul din 1870 fusese mpuscat n pntece. Glontele iesise pri n spate tocmai lnga sira spinarii. Cu tot tratamentul antiseptic, 148 rana nu era nca pe deplin vindecata dupa 13 ani, ci dimpotriva cocea nencetat. Des i fusese vindecata trecator, la fiece prilej izbucnea iarasi din nou. Starea bol navului se nrautatea din ce n ce mai mult si i facea, mai ales, umblarea pe jos cu neputinta. Dupa cum recunoscui numaidect prin stiinta expresiunii figurii, pricin a acestei grele vindecari era numai o puternica ncarcare generala a omului, cu ma terii straine, si starea febrila cronica a corpului sau. Un tratament local al r anii nici nu s-a ncercat ctusi de putin, ci am ngrijit mai nti sa nlatur acele friguri cronice prin baile mele derivative, prin ntrebuintarea bailor mele de aburi si p rintr-o dieta potrivita. Deja ntr-o saptamna rana era vindecata; pna astazi nici nu

s-a mai deschis. Dupa 14 zile omul, bucuros de succesul sau asa de repede, pute a iarasi sa umble. Dupa ndemnul meu, el mai urma cura ctava vreme, pna cnd, n cele di n urma, ncarcarea lui fu cu desavrsire nlaturata. Ca tratamentul antiseptic nu obtine nici o vindecare propriu zisa, ci numai un s tadiu interimar de vindecare, o dovedesc trei rapoarte de vindecare foarte inter esante pe care le dau mai la vale. Doua fete fura amndoua ranite la degetul aratator, n acelasi fel, la una si aceeas i masina. Osul falangei superioare era despicat de mai multe ori si zdrobit, pe cnd celelalte ncheieturi ramasesera neatinse. Vrsta si constitutia fetelor era de a semenea aceeasi. Cea dinti se duse la doctor si se lasa sa fie tratata antiseptic , pe cnd cea de-a doua ntrebuinta metoda mea. Doctorul operase, numaidect degetul c elei dinti fete, extragnd una cte una toate sfarmaturile de oase si nefacnd nici o ec onomie cu iodoformul. Fata trebui sa ndure foarte multe dureri, pna cnd, n cele din urma, dupa 8 saptamni, degetul era ntr-atta vindecat, ca fata putea iarasi sa lucre ze, la nevoie. Din nenorocire nsa, falanga superioara se schilodise prin extrager ea sfarmaturilor de oase si ntregul deget fusese, astfel, deformat. La orice schim bare de temperatura mai mare, fata simti multa vreme zvcnituri n rana veche, ce nu erau pricinuite dect prin tratamentul fals, care introdusese de-a dreptul materi i straine (iodoform). Afara de asta, degetul ramase inert. A doua bolnava, care ntrebuinta metoda mea, dobndi rezultate cu mult mai bune. La n ceput ma silii, de a nlatura durerile ce se iveau. Izbutii n aceasta deja n cursul celei dinti zile. n acelasi timp fura urmate ntocmai prescriptiile descrise mai nain te, compresele de pnza umede si baile derivative; cele din urma, din cauza ca fat a era nu putin ncarcata cu materii straine. Fara a i se face altceva, acele sfarma turi de oase iesira singure afara dupa 2 zile, fara a cauza bolnavei dureri deos ebite. n ziua a sasea iesi o a doua bucata si mai mare. Dupa 4 saptamni, fata era n stare sa-si reia lucrul. Dupa 6 saptamni, degetul era cu desavrsire vindecat, far a sa ramna ctusi de putin inert, diform, sau sa poarte cel mai mic semn. Nici la s chimbarile de temperatura nu s-au ivit pna astazi nici-un fel de dureri. Cine a f ost deci, n cazul acesta, mai mare mester de vindecare, natura sau metoda antisep tica? Bine nteles, natura, nu metoda antiseptica, care presarnd otrava peste rani micsoreaza puterea de viata. Procedeul acesta vindeca, dar niciodata pe deplin. Un alt raport de vindecare, nu mai putin interesant, priveste pe un om, caruia i se rupsesera, n anul 1879, mai multe legaturi de muschi si nervi, de la ncheietur a piciorului stng. Bolnavul trebui sa petreaca 8 saptamni n pat. n timpul acesta fu tratat cu unsori. Dupa ce piciorul fusese vindecat, ramasese nca o umflatura si o slabiciune. Aceasta se observa mai ales la umblet, cnd piciorul schiopata adeseo ri n afara, pricinuind bolnavului dureri. Deoarece omul acesta era, n general, bol nav pe dinauntru, ncepu cura mea n Martie 1889 si fiindca i pria, urma cu ea mai mu lta vreme. La nceputul lui Februarie 1890, se inflama iarasi pentru ctva timp locu l acela de la picior, pentru care fusese nevoit sa zaca 8 saptamni, cu ctiva ani m ai nainte. n acelasi timp, se ivira si durerile, care tinura 3 zile. Deoarece el nt rebuinta cura mea, inflamatia si durerile erau nlaturate deja n a patra zi, n acela si timp nsa, si slabiciunea generala de mai nainte si aducerea suparatoare a picio rului. Din acest caz reiese destul de deslusit, ca acea rana, capatata cu 11 ani nainte, nu fusese atunci vindecata cu adevarat, lucru ce nu s-a putut face dect n umai prin metoda mea naturala. Un rezultat tot att de mbucurator a dobndit un militar, care si zdrobise n razboi rot ula genunchiului. ntrebuintase tot felul de mijloace, fara a se putea vindeca. Pi ciorul nu era teapan de tot, dar era totusi foarte mult mpiedicat n libera lui mis care. Cazul acesta merita o deosebita atentie, cu att mai mult, cu ct bolnavul ace la a fost tratat, vreme de 20 de ani, dupa principiile vechii metode naturale, f ara a se obtine rezultatul dorit. La 20 de ani dupa ranirea lui, domnul acela ntr ebuinta baile mele, nu att pentru genunchiul sau, ct pentru a ncerca valoarea lor. Mirarea lui n-a fost mica, cnd, dupa ctava vreme, rotula genunchiului ncepu iarasi sa se umfle putin, o dovada ca rana de mai nainte nu fusese vindecata cu adevarat . Prin continuarea curei mele, inflamatia fu nlaturata n scurta 149 vreme. Mirarea lui fu si mai mare, cnd, n urma, putu sa-si miste piciorul n toata v oia si sa umble fara nici o suparare.

Frnturi de oase Printre simptomele de boala, ce se nasc din ranile exterioare si a caror vindeca re merge mai mult sau mai putin greu, se pot numara si frnturile de oase. Pe cnd s coala medicala moderna aplica, n cele mai multe cazuri, un bandaj de ghips si se slujeste de el ca de singura metoda de vindecare, metoda mea recurge la mijloace de vindecare cu mult mai sigure si mai eficace. nainte de toate, metoda mea raco reste corpul, pna cnd umflaturile si durerile ce se ivesc la frnturile de oase disp ar cu desavrsire. Baile derivative sunt iarasi de nepretuit, caci aplicarea lor f avorizeaza foarte mult vindecarea frnturilor de oase. Cine trateaza membrul ranit prin bandaje de ghips si nesocoteste cura cu apa naturala si rationala, tagadui este adevarul legilor nestramutate ale vietii. Daca, din pricini curat locale, a dica n cazuri cnd membrul ranit nu e n stare de a primi comprese de apa rece si tot usi are nevoie de o nfasurare strnsa, se poate lega membrul cu lemne, coaja de pom sau cu orice alt material tare. Niciodata nsa cu bandaje de ghips!... Cine urmeaza sfatul meu, cine are ncredere n tratamentul meu, se va ncredinta cum, pe baza acestei metode, frnturile de oase se vindeca uimitor de repede si cum dur erile sunt totdeodata alinate. Voi cita un exemplu din practica mea. Un domn de vreo 30 de ani, si frnsese partea de sus a bratului drept, tocmai lnga nc heietura cotului. Ca adept al metodei naturale, ntrebuinta numaidect comprese de a pa rece si bai reci la brat. Un doctor chemat n consult, fu de parere sa se aplic e un bandaj de ghips, declarnd n acelasi timp ca bratul va ramne, probabil, teapan. Aceasta perspectiva, nu tocmai magulitoare, hotar pe om sa ceara sfatul meu. i pr opusei sa bandajeze bratul cu tesatura de srma si pap si sa aplice, pe locul frnt, comprese reci n modul prescris mai sus. Baile mele derivative, precum si o dieta neexcitanta, urmate cu cea mai mare cumpatare, fura de asemenea trebuincioase. Rezultatul a fost uimitor. Durerile si umflatura disparura deja dupa 24 de ceasu ri. Dupa o saptamna, bolnavul putea deja sa scrie putin. Dupa o alta saptamna, put ea sa ridice cu nlesnire un scaun. Dupa 3 saptamni nsa, era cu desavrsire vindecat. 150 Rani deschise Loviturile si ntepaturile din razboi, ce produc rani exterioare, ranile primite p e cmpul de onoare, toate aceste vatamari ce izbesc corpul deodata, pot fi vindeca te usor si repede. Cu totul dimpotriva se ntmpla nsa cu acele rani deschise, scrboas e, prin care se savrseste necontenit un proces de scurgere, ce se iveste de obice i n formele cele mai schimbatoare si n cele mai diferite parti ale corpului. Oricu m s-ar numi aceste secretiuni, de forma puroiului si cu miros greu, fie de natur a sifilitica, canceroasa sau tuberculoasa, dupa cum le zice medicina, totusi ele ramn o stare caracteristica de descompunere a corpului vietuitor. Alopatia n-a i zbutit nca, pna acum, sa vindece pe deplin aceste rani deschise. Desi i este cu put inta prin medicamente tari, sa opreasca procesul de descompunere al corpului pri n astfel de rani, sau sa le treaca ntr-un alt stadiu, nabusind n corp materiile str aine, a caror fermentatie razbise afara, totusi alopatia nu poate nlatura cu desa vrsire raul. i lipsesc mijloacele si puterea de a taia raul de la radacina. Astfel vedem, de pilda, cum rani vindecate n aparenta de alopatie izbucnesc iarasi ntr-u sau, mai pe scurt, cum materiile de boala cauta sa iasa mereu din cor n alt loc, p. La orice prilej, rana izbucneste ntr-un alt loc. Astfel de rani deschise, fara vatamari exterioare, nu sunt de natura asa de dureroase ca celelalte rani acute , dar vindecarea lor, daca bine nteles mai poate fi vorba de ea, se capata cu mul t mai greu si mai ncet. Ivirea acestui soi de rani e legata ntotdeauna cu o boala cronica mai adnca. Cte sinucideri, datorate unor astfel de boli, nu s-au faptuit s i nu se faptuiesc zilnic! Tocmai de aci se poate vedea ct de mult lucreaza omul mp otriva legilor naturii, ct de mult le nesocoteste el n viata. Care e pricina unor astfel de rani? Eu sustin, ca ele nu se nasc dect prin ncarcarea corpului cu mater ii straine si ca ele formeaza stadiul naintat al unor alte boli de mai nainte, ce n-au fost vindecate, ci numai nabusite; de obicei, aceste ultime faze de boala su nt provocate prin ntrebuintarea asa numitelor leacuri medicale: mercur, iod, iodu ra de potasiu, brom, salicil, digitalis, chinina si altele, care sunt adevarate otravuri pentru corp. Si altoirea104 mpotriva varsatului trebuieste privita ca o regretabila ndopare a corpului cu materii otravitoare, prin care genul omenesc se slabeste si se degenereaza din ce n ce mai mult. Altoirea slabeste, desigur, put

erea de viata si de vindecare a corpului. Asa se explica, de ce materiile de boa la, ce dormiteaza de multa vreme n genul omenesc, nu mai izbucnesc astazi prin ep idemii de varsat, ci prin boli cu mult mai grozave si mai grele de vindecat ca: oftica, cancerul, sifilisul, epilepsia si bolile mintii. Din nenorocire, scoala noastra medicala se ntemeiaza prea putin sau deloc pe natura puterii de viata, ca ci altfel si-ar da seama de influentele vatamatoare ale otravurilor cuprinse n me dicamentele cu care ndoapa, ung si altoiesc oamenii, chiar daca aceste influente nu s-ar ivi dect dupa ani sau zeci de ani. Aceste mijloace, despre a caror ramasite si efect n corp, nvatatii nostri de astaz i nu-si dau nca seama, formeaza cu ani de zile nainte smburele, ce va da nastere ma i trziu unor rani deschise, ca cele despre care se vorbeste n capitolul de fata. E un lucru cunoscut, ca stiinta medicala cauta mereu medicamente noi, dezinfecta nte si antiseptice noi. Leacul acesta nu mai e asa de tare si asa de otravitor c a celalalt. Lamurirea acestui procedeu e foarte simpla. La cea dinti ivire a unei boli (criza de vindecare), puterea de viata a corpului se slabeste, de pilda pr in antifibrina, asa de mult, ca nu mai e n stare sa continue criza de vindecare nc eputa, sau sa duca la capat boala respectiva n corp. Cu acest chip nceteaza simpto mul de boala, dar pricina de boala nu se nlatura. Atta ajunge alopatiei pentru a v orbi de vindecare. Daca, n urma, dupa ce puterea de viata iarasi s-a ntarit, se iv este iarasi cutare sau cutare boala n corp, antifibrina de mai nainte nu mai are p utere sa lucreze, ci e nevoie deja de un leac mai tare si mai otravitor, pentru a produce acelasi efect ca ntiasi data. Cu ct puterea de viata a corpului e mai tar e si mai nsemnata, cu att mai usor se poate ndeparta printr-un medicament de la o c riza de vindecare; cu ct nsa e mai slaba si mai zdrobita, cu att e nevoie de medica mente mai tari si mai otravitoare, pentru a o departa de la scopurile ei primiti ve. Aceasta lege nestramutata e usor de priceput. Orice medicament este o otrava , o materie straina pentru corp. Cu ct puterea de viata a organismului omenesc va fi mai mare, cu att mai intensiv si mai repede va cauta sa faca nevatamatoare ac este materii straine, ce se gramadesc n organism. Daca nsa aceasta putere de viata e slabita, o doza mica, o otrava slaba, nu mai ajunge pentru a o ntarta. Ea e toc ita si nu va mai fi desteptata dect atunci cnd va fi silita de nevoie. Dar, acum i va trebui mult mai multa vreme pentru a face nevatamatoare materia otravitoare. 104 vaccinarea 151 Un exemplu din practica mea va lamuri si mai bine cele spuse mai sus. Un doctor crezuse ca a gasit un leac minunat mpotriva ranilor de la picioare. Prin aceasta s i cstigase o mare celebritate. Medicamentul lucra asa de sigur, ca ranile se vind ecau de multe ori n scurta vreme. Materia de boala era pur si simplu nabusita iara si n corp. Tot astfel au fost vindecate foarte curnd prin acest leac niste rani adn ci, ce se ivisera pe tot fluierul piciorului la un domn. Dupa 2 ani, ranile vech i izbucnira nsa din nou. Bolnavul se duse iarasi la acel doctor, dar vechiul leac asa de pretuit, nu mai facu de rndul acesta nici un efect. Doctorul, pus n ncurcat ura, declara ca ranile sunt acum de alta natura, ca acum nu mai este boala trata ta mai nainte, ci cu totul o alta boala, de aceea nici medicamentul nu are efect. Nu ramne, deci, altceva de facut dect o amputatie. Nenorocita stiinta! ntrecuta cu mult de productiunile celor mai putini instruiti doctori ai naturii, stiinta me dicala nu stie altceva dect sa fereasca pe oameni de boli ca varsatul, altoindu-i cu puroi, numai fiindca nu stie sa-i vindece! Ranile deschise, ranile care se ntind, se ntemeiaza pe aceeasi pricina, adica, ncar carea corpului cu materii straine. E lucru vazut si pipait, ca puroiul ce curge nencetat nu e, n realitate, altceva dect materii straine. Aci e vorba nsa, ntotdeauna , de un stadiu foarte naintat, ce atrna de temperaturi anormale n corp. Chiar bacte riologia a emis, n cele din urma, parerea ca gradul de dezvoltare al fiecarui bac il sau spiril e conditionat de un anume grad de temperatura. Aceste grade de tem n ntelesul meu, friguri produc o stare de descompunere peratura urcata, anormala, sau de fermentatie a materiilor straine, ce ajuta nenchipuit de mult dezvoltarea bacililor. Materiile straine si schimba acum forma dupa gradul de temperatura. ntemeiati pe deslusirile de mai sus, putem gasi, prin noi nsine, cararea ce trebui e sa urmam, pentru nlaturarea acelor stari si pentru nimicirea bacililor, asa de temuti: Temperaturile ridicate, anormale, trebuiesc regulate. Adevarul acesta e

att de mare, pe ct e de simplu. Baile mele derivative de trunchi si baile de aburi , sustinute de o dieta neexcitanta, sunt cele mai minunate mijloace, pentru regl area temperaturii, al carui termometru sigur este stiinta expresiunii figurii. Nenumarati bolnavi cu asemenea rani, fie de natura canceroasa, tuberculoasa sau sifilitica, au fost n tratamentul meu. Daca puterea de viata era oarecum ndestulat oare si corpul nu era prea ndopat de medicamente otravitoare, vindecarea venea nto tdeauna uimitor de repede. Din toate aceste cure, va voi comunica numai mersul u nui caz exceptional de greu, pentru a carui vindecare a fost nevoie de un timp d e 3 6 ori mai ndelungat, dect la cele mai multe altele. Un om de 50 de ani, avea puroaie deschise la amndoua picioarele, ntre glezna si ge nunche si pe picioare. Toate metodele de vindecare fusesera ntrebuintate, fara ni ci un folos. O rana era lnga alta, fiecare de marimea unei piese de 5 marci. Erau aproape ca la 30 de rani, din care curgea nencetat un puroi apatos, raspndind o d uhoare grea. Cteodata, ranile se vindecau, nsa n urma, pe locurile ranilor de mai na inte, ncepea o mncarime asa de tare, ca bolnavul era nevoit sa se scarpine pna da sn gele si astfel ranile se faceau la loc. Aceasta grozava mncarime se putea explica numai prin puternica fermentatie dinauntru si prin apasarea dinauntru a materii lor straine catre pielea lucioasa si apoi prin marea caldura, ce se dezvolta ast fel n picior. Pe data ce ranile se deschideau, mncarimea nceta. Capatul piciorului era de culoare cafenie nchisa, o dovada ca era deja cangrenizat. Cteva rani ajunge au la os. n fata alternativei de a se lasa sa-i taie piciorul, sau de a muri, nev oia l sili, n cele din urma, sa vina la mine, desi nu prea avea tocmai mare ncreder e n sfaturile mele. Pe baza noii mele diagnoze, stiinta expresiunii figurii, putui constata ca mistu irea era cu desavrsire darapanata. Stomacul nu mai putea sa mistuiasca, ndestul si bine, nici cele mai usoare mncari. De aceea, corpul nu mai era n stare de a fabri ca snge normal. Chiar plamnii functionau neregulat. Dupa aceste deslusiri, oricine va gasi natural, ca n corpul bolnav se asezasera cantitati enorme de materii str aine. Stomacul si plamnii aveau grija, zilnic, sa introduca alte materii straine. Bolnavul nu banuia ca suferea deja de o ncarcare cronica generala, care era pric ina unor astfel de urmari grele. La nceput, nu putea price de ce ndreptam tratamen tul meu asupra ntregului corp si nu asupra picioarelor. Pentru ranile de la picio are prescrisesem numai comprese ude, usoare, de pnza, nfasurate pe deasupra cu un bandaj de lna: toata atentia mea era ndreptata nsa asupra unei diete cu desavrsire n eexcitanta, potrivita cu natura, mult aer curat, zilnic 4 bai derivative si asud ari naturale. La nceput, bolnavul puse mai mult pret pe compresele de la picioare si pe schimbarea lor si neglija dieta si baile, fiindca nu-si putea lamuri efec tul lor. De aci urma, ca timp de jumatate de an vindecarea venea foarte greu. n c ele din urma, se lasa de ideile sale si urma ntocmai prescrierile mele. Celelalte sase luni dadura un rezultat cu mult mai mbucurator. Ranile prinsesera deja puti na coaja. Cele mai mici erau cu desavrsire vindecate. Mncarimea suparatoare era nla turata pe deplin, iar puroiul n mare 152 parte. Starea generala si mistuirea erau cu mult mai bune, si boala de plamni fus ese oprita. Aceste semne favorabile ndemnara pe bolnav sa urmeze constiincios cur a. n anul al doilea, ranile se trasera de jos n sus, peste genunche si din ce n ce mai sus pna la pntece, un simptom foarte favorabil la cura mea. Jos, piciorul ajun se din ce n ce mai normal. Cnd izbucni cea dinti rana deschisa, deasupra genunchiul ui, unde mai nainte nu fusese nici una, bolnavul credea ca nici cura mea nu fuses e de nici un folos, deoarece ranile se ndreptau din ce n ce spre pntece. i explicai ca acesta e un mare progres. Materiile de boala trebuiau sa se ntoarca spre pntece , pe acelasi drum pe care venisera. Bolnavul pricepu aceste deslusiri si urma cu ra mai departe, dar i trebuira aproape 3 ani, pna cnd mistuirea si activitatea plamn ilor se ntarira asa de mult, ca toate ranile se vindecara, pentru a nu mai izbucn i niciodata. Culoarea pielii ajunse atunci iarasi normala. Astfel, acea grea boa la, de natura jumatate tuberculoasa, jumatate canceroasa, care, dupa parerea cel or mai vestiti doctori, era nevindecabila, s-a putut vindeca prin metoda mea nat urala, fara sa se mai fi ivit nici urma pna astazi. ntepaturi de insecte otravitoare, muscatura de sarpe, de cine turbat, otravirea sng elui (septicemia)

Sngele omenesc este n fiecare din moleculele lui de o sensibilitate extraordinar d e mare. El e foarte mult impresionat prin atingerea cu materii straine si provoa ca simptome, ce au o desavrsita asemanare cu procesul fermentatiei. Presupunnd chi ar ca omul ar fi sanatos n ntelesul nostru, totusi muscatura unui sarpe otravitor, ar da nastere unui simptom de friguri, cu toata sanatatea corpului; dupa metoda mea, acest simptom e identic cu starile de fermentatie. Daca nsa corpul e ncarcat si cu materii straine, otrava lucreaza, bine nteles, cu m ai multa putere. Asta e foarte lesne de priceput. Aceste materii straine, care s unt deja prin sine producatoare de fermentatie, ajung, bine nteles, cu mult mai s ensibile prin patrunderea n snge a altor otravuri, fie ca ar fi produsul unei desc ompuneri sau al unui puroi. Materiile straine, ce se gramadesc astfel n mare cant itate, ncep o munca violenta n organism si primejdia devine ngrijoratoare. Cu ct mai multe materii straine vor fi n corp, cu att mai felurit va fi efectul, provocat d e o astfel de otravire a sngelui. n felul acesta, se lamureste chiar simptomul, ce se iveste aproape zilnic, ca ntepatura unei albine produce unuia o mare umflatur a, pe cnd altuia o simpla mncarime ca de musculita. Am observat, de asemenea, ca u n om muscat de cine turbat a turbat si el, pe cnd altul muscat de acelasi cine, n-a ndurat nici-un fel de urmari vatamatoare. Tot astfel, otrava sarpelui produce un uia moartea, iar altuia numai friguri puternice. Greutatea primejdiei nu sta tot deauna n muscatura, ci, adeseori, chiar n starea nsasi a celui muscat. Acelasi lucr u se poate spune despre asa numitele otraviri de snge (septicemii), ce se ivesc a deseori dupa operatiile facute cu succes . Zic: asa numitele otraviri de snge fiindca toate simptomele de boala, provocate prin introducerea n snge a unei otravi, ca la muscaturile de serpi, ntepaturile de insecte, muscaturile de cini, nu sunt altcev a dect o otravire a sngelui si, deci, pot fi trecute toate n aceeasi clasa. Efectul caracteristic al muscaturii de cine turbat, la care otrava balelor produc e mai nti un stadiu preliminar latent de boala, si apoi trece ntr-o stare acuta, se explica si prin teoria mea asupra fermentatiei. Otrava influenteaza la nceput, c u toata puterea, asupra nervilor si organelor pntecelui, si abia dupa cteva saptamn i, efectele acestea sunt transportate la cap si la creieri. Abia atunci se ivest e acel simptom numit turbare. Mistuirea si pofta de mncare, la cinii turbati, sunt cu desavrsire nimicite, dupa cum am avut prilejul sa observ adeseori. Lucrul ace sta se observa dupa coada tinuta ntre picioare si aproape lipita de burta. Efectul unei muscaturi de sarpe se poate vedea mai lamurit din urmatorul exemplu . Un baiat, culcndu-se ntr-o padure, fu muscat la cap de o vipera. Efectul muscaturi i nu ramase multa vreme ascuns. n scurta vreme, se ivi o stare spasmodica n pntece, ce se caracteriza prin faptul, ca baiatul nu putu iesi la ud 15 ceasuri. Bolnav ul se gasea n mare primejdie. Atunci fu ntrebuintata cura mea si baiatul asuda foa rte mult. n scurta vreme, primejdia era nlaturata si baiatul putu sa goleasca udul . Daca trecem acum n revista tot soiul de otraviri de snge, ori din ce cauze ar izbu cni ele, gasim ntotdeauna ca ele ncep cu o umflatura a partii corpului vatamate; d upa care urmeaza ntotdeauna o caldura mare, friguri puternice, desi la nceput numa i n forma locala. nlaturarea acestor friguri, trebuie sa fie cea dinti grija a noas tra si nu putem ajunge mai bine la acest rezultat, dect printr-o racorire a locul ui otravit. La otravirile mai nsemnate, e nevoie, de a se tine mai multe ceasuri rana n apa (daca e 153 cu putinta apa de ru). Daca rana se gaseste ntr-un asa loc, ca nu poate fi tinuta n apa rece, trebuie racorita necontenit cu comprese reci de pnza. n acelasi timp tr ebuiesc aplicate n chip alternativ si baile mele derivative de trunchi si de sezu t cu frictiuni. ntepaturile de albina, sau alte asemenea mici vatamari pastreaza ctava vreme umflatura, fara nsa a avea u rmari vatamatoare. Aci e locul, de a face o observatie, de mult interes, ca inse ctele obisnuiesc sa ntepe n primul rnd acele parti ale corpului, care sunt mai ncarc ate cu materii straine. Compresele reci de pnza, pomenite mai sus, sunt minunate n asemenea cazuri. Ele ajuta corpul, de a face nevatamatoare otrava, dnd-o afara s au nvaluind-o n mucozitati si n capsule.

Daca, prin umflaturile de mai sus sunt amenintate partile vecine ale corpului, n u e nici un minut de pierdut. Partea respectiva a corpului trebuie bine racorita , bagata numaidect n apa rece, sau daca nu e cu putinta, acoperita cu comprese ude . Daca mprejurarile permit, baile mele de aburi, locale si complecte, urmate de b ai de trunchi sau de sezut cu frictiuni, sunt tocmai n asemenea cazuri, de mare f olos bolnavului. Baile derivative trebuiesc ntrebuintate si separat si daca e pri mejdie pot fi repetate la fiecare 2 3 ceasuri. Cu ajutorul acestor bai, adica prin potolirea caldurii frigurilor, boala poate fi combatuta mai energic. n acelasi t imp, bolnavul trebuie sa rabde de foame sau sa mannce foarte putina pine de Graham si ceva poame. Apa poate bea, caci nu e vatamatoare. Multa sedere la soare si m ai cu seama miscare n aer, pentru rencalzirea corpului dupa bai. Daca partile vata mate ale corpului s-au ntarit, se recomanda mai ales baile mele locale de aburi. Dupa ele nsa, trebuie sa urmeze ntotdeauna cte-o baie derivativa. Prin sudoarea pro dusa de baile de aburi iese o mare cantitate de materii otravitoare. Din cele spuse pna aci, trebuie sa tragem importanta ncheiere, ca efectele acestor vatamari sunt cuprinse iarasi ntr-o stare febrila. n primul rnd, trebuie, asadar, n laturate frigurile, pentru care metoda mea de vindecare ofera mijlocul cel mai p otrivit. Nu pot ncheia acest capitol nainte de a cita un exemplu. Un tnar abia de 20 de ani fu muscat ntr-o zi, pe cmp, de o insecta otravitoare, la mna stnga. Deoarece ntepatura nu produse dureri si umflatura era foarte mica, tnarul nu-i dadu nici-o importanta. Dupa cteva ceasuri nsa, ncepu sa tremure de frig si mn a ntreaga se umfla. Nu trecu mult si umflatura se ntinse si peste brat. Doctorul c hemat n graba, constata otravirea sngelui, adaugnd ca va fi nevoie, probabil, de am putarea bratului. Din ntmplare, bolnavul cunostea metoda mea si astfel o puse n apl icare, mai ales ca perspectiva unei amputari nu-i era tocmai magulitoare. Bai lo cale de aburi, urmate de bai de trunchi cu frictiuni, precum si cele din urma se parate, avura si n cazul acesta un efect minunat; ntinderea umflaturii fu numaidect mpiedecata. Totodata, n rastimpuri, fura aplicate comprese de apa rece. Afara de asta, bolnavul trebuia sa asude facnd miscari prin aer liber la soare. Astfel, pr in aceasta metoda simpla si naturala, s-a nlaturat nu numai orice urma de ntepatur a, dar s-a mbunatatit si starea generala a bolnavului. --------154 Bolile de femei. Numeroasele simptome de boala si stari de boala ce influenteaza, mai mult sau ma i putin greu dezvoltarea si viata sexului femeiesc, se explica prin constructia delicata a organismului femeiesc si prin ntreaga alcatuire a corpului femeii, car e deja e cu mult mai putin rezistent dect acel al barbatului. De aceea, un sir ntr eg de boli, care izvorasc, n primul rnd, din sfera sexuala a femeii, bntuie lumea f emeiasca ntr-un chip foarte intensiv, ce ramne cu totul strain barbatului. n afara de neregularitatile ce se manifesta adeseori n mprejurari obisnuite n timpul menstruatiei, sarcinii, facerii, lauziei, alaptarii, sunt si alte boli care, iz vorte din greselile timpurilor moderne, cu lacomia lor de placeri, cu rzgierea lor, cu cresterea lor vicioasa, formeaza temelia viitoarelor tulburari vatamatoare a le organismului femeiesc. Ele formeaza un lant nesfrsit de stari fiziologice anor male, pentru a caror nlaturare medicina de astazi se sileste n zadar. De unde vin attea simptome de boala, attea turburari ale sanatatii, tocmai la sexu l femeiesc? Ele izvorasc mai mult dintr-o viata falsa a femeii, din neglijarea ng rijirii corpului ei, din lipsa unei miscari regulate n aer liber, din neglijenta de a multumi la timp si n chip natural trebuintele, dintr-o lacomie de placeri ex agerate si din numeroase abateri mai mici sau mai mari, de la felul de viata pre scris de natura. Toate aceste influente vatamatoare lucreaza asupra organismului eminamente delic at al femeii; nu e, deci, de mirare daca organismul pierde puterea lui de rezist enta si e bntuit de o suma de boli. Si cum ar putea fi altfel? Acela care trage o comparatie ntre taranca plina de sa natate si dama modei de la oras, va putea pricepe adevarul afirmatiei mele fara alte comentarii. Daca, prin urmare, organismul femeiesc ajunge, asa de des, sediul feluritelor fo

rme de boala, care se datoreaza parte unor influente exterioare sau interioare m ostenite, parte neglijentei individuale, cu att mai mult trebuie pretuita metoda mea de vindecare, care poate lupta cu succes mpotriva tuturor acestor ramificatii de boli. Din fericire, sistemul meu de vindecare, care, deja prin ieftinatatea si simplit atea lui, ntrece cu mult pe toate celelalte, e foarte priceput tocmai de femei si de fete. Sanatatea recstigata, puterea redobndita, le-a dat prilejul, de a se ncre dinta pe deplin, fara a mai ntreba de ce si cum, de eficacitatea metodei mele de vindecare, de efectele minunate ale unui mod de tratare ntemeiat pe legile naturi i si, astfel, femeile au ajuns n urma profetesele cele mai entuziasmate ale metod ei mele. Astfel, noua mea diagnoza, stiinta expresiunii figurii, cstiga n acelasi timp nume rosi adepti. Lumea femeiasca a primit aceasta diagnoza cu att mai multa simpatie, cu ct ea nlatura toate cercetarile la partile genitale, att de neplacute sexului f emeiesc si totusi, hotaraste si caracterizeaza n chipul cel mai uimitor si mai ni merit starile de boala ale corpului. Stabilirea bolii si cunoasterea unei boli cu mult anterioare este tocmai la sexu l femeiesc de cea mai mare nsemnatate. Multe din bolile acestea sunt neglijate, n umai si numai fiindca femeile si fetele nu vor sa se supuna unor cercetari medic ale. Si ct de recunoscatoare sunt femeile tocmai pentru ca metoda mea, dupa cum am pom enit deja, nlatura odata pentru totdeauna tratamentul suparator cu instrumente la partile sexuale. Toate ncercarile practice ale metodei mele la femei, au dat, din fericire, rezult ate peste masura de favorabile. De aceea, metoda mea a ntmpinat, dupa cum am spus, tocmai la femei si la fete cea mai buna primire. Ca dovada ndestula de puterea e i liberatoare, ea a adus multor femei chinuite usurarea dorita. Tulburari de menstruatie Menstruatia femeii nsemneaza o nencetata pregatire spre multiplicare. Cta vreme nu s-a facut nca nici o zamislire, sngele menstruatiei curge fara a-si fi ndeplinit sc opul sau. La persoanele sanatoase faptul acesta nu trebuie sa fie nsotit nici de dureri, nici de alte neplaceri. Daca menstruatia e nsotita de dureri sau de ngreun ari, desigur ca corpul femeii respective e ncarcat cu materii straine. Actul acesta natural, dupa cum l observam de obicei la organismul femeiesc si n ur ma experientelor mele de mai multi ani, sta n legatura cu fazele lunii. La un cor p sanatos, n ntelesul noii 155 stiinte de vindecare, periodul se iveste odata cu luna plina, dureaza trei, patr u zile si se repeta cu precizie la fiecare 28 de zile. Femeia la care menstruati a nu se iveste n acest timp sau pe aproape de el, poate fi ncredintata de o ncarcar e corespunzatoare a organelor pntecelui, ncarcare ce e cu att mai mare, cu ct si zil ele periodului sunt mai departate de ziua n care iese luna plina. ncarcarea aceea va fi si mai cronica, daca zilele menstruatiei se repeta cu o pauza de 14 zile s au de 3 saptamni, sau chiar daca pierderea sngelui dureaza pna la 14 zile, doua sim ptome, ce, din nenorocire se ntmpla foarte des n zilele noastre. Dupa cum totul n natura e supus unei prefaceri necontenite, tot astfel si actul m enstruatiei e o necontenita urcare si coborre, o necontenita crestere si descrest ere. Vremile periodului sunt pentru fete si femei de o nsemnatate cu mult mai mar e dect se crede de obicei. La zilele acelea e de recomandat linistea si evitarea oricarei excitari, nu numai la fete, ci n primul rnd la femeile nsarcinate, pentru a se nlatura mai trziu orice consecinte, daca nu vatamatoare, cel putin suparatoar e. Toate cugetarile si actiunile lor influenteaza foarte mult sistemul nervos si mai ales la femeile nsarcinate, rodul ce se dezvolta n pntece. Bolile ce se nasc n zilele acestea sunt nsotite adeseori, dupa cum am observat, de urmari foarte rele . Observatorul atent va putea cunoaste simptome cu mult mai demne de observat dect acele acte naturale, ce se petrec n organismul femeiesc. Toate, nsa, dovedesc minu nata unitate a legilor naturii. Asupra acestui punct am intrat n explicatii mai a manuntite n manualul meu asupra stiintei expresiunii figurii105 asupra careia atr ag luarea aminte a celor interesati.

Dupa cum am spus mai sus, att un period prea tare, ct si unul prea slab, o menstru atie neregulata sau lipsa ei sunt semne nendoielnice de ncarcare cu materii strain e. Cum se pot nlatura asemenea stari de boala? Nici aici drumul simplu al noii me le stiinte de vindecare nu ne da de rusine, nici aici nu ne lipseste masura jude catei. Mistuire nendestulatoare, pricinuita de ngramadirea materiilor straine n pnte ce, trebuie sa fi fost si aci premergatoare turburarilor menstruatiei, alcatuind simptomul natural de care va fi nsotita. Daca ndreptam mistuirea, daca provocam u n scaun regulat si coborm temperatura urcata, anormala, din pntece, toate acele ur mari neplacute vor fi nlaturate de la sine. Baile mele derivative, individualizate dupa gradul de ncarcare, dieta neexcitanta si celelalte mijloace de vindecare cunoscute, sunt de mare folos si la turburar ile de menstruatie, dupa cum dovedesc ndestul rapoartele mele de vindecare. Aci e locul sa mai adaug, ca sngele menstruatiei reprezinta un prisos al zemurilo r corpului. Cnd ncepe sarcina, el e ntrebuintat pentru hranirea rodului. De fapt, c ele mai nsemnate zile pentru dezvoltarea rodului sunt, ntotdeauna, la femeile sana toase, zilele dimprejurul lunii pline, adica zilele n care s-ar ivi periodul daca n-ar fi sarcina. Tot astfel, am ajuns la ncredintarea ca simptomele de boala, ce sunt n legatura cu mitra, se nrautatesc cu ct creste luna. Din ziua, cnd luna ncepe sa scada, boala nce pe sa se usureze numaidect. Aceste fapte dovedesc si ele destul de lamurit n ce st rnsa legatura sta omul cu natura. Desigur ca, onoratii cetitori si cetitoare, vor avea interes de a pricepe nsemnat atea acelor timpuri, prin cteva exemple cunoscute mie. Cel dinti exemplu priveste pe o femeie nsarcinata, care avea o spaima nedescrisa d e soareci. ntr-o zi un soarece i alerga pe bratul gol, si anume tocmai n timpul cnd alta data i se ivea menstruatia. Ct de mare i-a fost spaima femeii, rezulta din faptul ca teama de soarece n-o par asea nicidecum. Chiar noaptea visa de el. Cnd copilul fu nascut dupa sase luni, a vea si el pe bratul sau un soarece, adica o pata n marimea si de forma acestuia, m preuna cu o coada de soarece cu par marunt. Chiar si pata ntreaga, de aceeasi nalt ime cu pielea bratului, purta niste peri marunti si cenusii, caracteristici soar ecelui. n al doilea caz, e vorba de o femeie nsarcinata cu al saselea copil. Femeia, barba tul si ceilalti 5 copii n viata, aveau toti parul negru. n prima jumatate a sarcin ii ei, se gasea zilnic n vecinatatea femeii o fetita, pe care o iubea foarte mult si care purta un par foarte des, salbatec, rosu aprins, un par cu adevarat rar. Femeia nsarcinata avea o slabiciune extraordinara pentru aceasta fetita si nutre a n acelasi timp dorinta intima ca plodul, care-l poarta n pntece, sa aiba acelasi par. Dorinta aceasta deveni mai intensa n vremea cnd i se ivea de obicei periodul, asa nct noaptea chiar visa de asta. 105 Louis Kuhne, Manualul stiintei expresiunii figurii, o noua diagnoza, cu nume roase ilustratii n text. Editura Louis Kuhne, Lipsca. 156 Dupa 5 luni fu nascut copilul, o fata. Ea semana, fara ndoiala, cu parintii ei. A vea, nsa, tocmai acelasi par batator la ochi, ce caracteriza pe roscovana. Un al treilea exemplu nu e mai putin important. O dama trecea la plimbare n trasu ra cu un catelus mic al ei, la care tinea foarte mult. Pe drum, catelusul atras de un obiect, sari dintr-o data din trasura, si, din nenorocire, roata trasurii i apuca si i strivi capul. Ea se ngrozi asa de mult de aceasta ntmplare, ca zilnic nai ntea ochilor ei avea capul strivit al cinelui. Femeia tocmai era n cele dinti luni ale sarcinii si dupa sase luni copilul fu nascut mort, cu un cap cu desavrsire an ormal. Capul avea o nfatisare curat strivita. Voi cita un al patrulea caz. O femeie nascu un copil, a carui gura se ntindea de la o ureche pna la cealalta. ndata dupa nastere copilul muri. Pricina deformarii e ra o mare spaima, ce capatase mama printr-o masca cu o gura pna la urechi. ntmplare a aceasta o speriase asa de mult, ca nu putuse dormi mai multe nopti de-a rndul. Deoarece ea era tocmai nsarcinata, copilul pe care l nascu dupa cteva luni purta si el deformarea pomenita mai sus. Astfel, onoratii cetitori si cetitoare vor pricepe cum caracterele cele mai felu rite, proprietatile si dispozitiile copiilor cele mai anormale, atrna de multe or

i de purtarea, de dispozitia si de mprejurarile, n care femeile nsarcinate se gases c n timpul menstruatiei. Daca ele sunt, n timpul acesta, triste si cu nclinari pesi miste, dispozitia va gasi mai trziu si n copii un ecou mai mult sau mai putin pron untat. Din aceleasi cauze izvorasc dispozitiile catre mnie, frica, curaj, cleptom anie (mania de a fura), nselaciune, lacomia de bani si alte defecte sau calitati. Din aceste cteva exemple, care n aparenta nu se potrivesc la capitolul bolilor de femei, trebuie sa tragem importanta ncheiere, ca toate acele influente exterioare , ce le observam si le simtim cu simturile noastre, adica le constatam cu capul, nu-si arata principalul lor efect n cap, ci prin mijlocirea nervilor, n pntece si organele acestuia. Cine a urmat cu luare aminte teoria mea asupra frigurilor, va fi vazut, cum asez eu punctul de plecare al tuturor simptomelor de boala n pntece . Acest procedeu se dovedeste pe deplin ca ntemeiat. Teoria mea, care priveste pnt ecele ca organul principal al corpului omenesc, este sprijinita prin explicatiil e de mai sus si metoda mea de vindecare aduce n acelasi timp dovezile cele mai nen doielnice. Caderea mitrei, purtarea cercului Si aceste simptome de boala izvorasc dintr-una si aceeasi pricina, ce trebuie ca utata n patrunderea mitrei cu materii straine. Si aci materiile de boala, ce ncarc a acel organ, produc o caldura launtrica, o apasare launtrica, ce mpinge mitra af ara, n urma slabei ei rezistente. E un caz asemanator cu surpaturile despre care se vorbeste la subcapitolul despre surpaturi. Pricina acestei boli a ramas, din nenorocire, necunoscuta scolii medicale. Ea nu taie niciodata raul de la radacina, ci cauta mai mult, de a opri caderea mitrei , recomandnd purtarea unui cerc de cauciuc. Am tratat multe femei, care purtau as emenea cercuri. Chiar daca ele ar fi de vreun folos trecator, niciodata nsa nu vo r nlatura pricina bolii. Prin ntrebuintarea curei mele, apasarea dinauntru, ce provoaca acea cadere a mitr ei, slabeste foarte curnd, materiile de boala sunt nlaturate si purtarea cercului ajunge de prisos. n acelasi timp, se nlatura nsa si pricina de nastere a unor noi c azuri de boala. ntoarcerea mitrei e de asemenea provocata prin prea marea ncordare din pntece. Pntecele e asa de patr uns cu acele materii de boala, ca mitra iese din pozitia ei naturala, sau se ntoa rce. Si aceste simptome au nevoie, pentru vindecarea lor, de aceleasi mijloace. Ca mijloacele mele sunt cele mai nimerite o dovedesc numeroasele succese, pe car e le-a nregistrat metoda mea de vindecare, n aceasta directie. Orice ncercare de op eratie nu poate, dupa cum a dovedit experienta, dect sa vatame si mai rau organul respectiv. 157 Sterilitate n practica mea ntinsa, am ntlnit adeseori destule femei, care mureau de dorul copiil or si totusi nu puteau ajunge niciodata la acest scop. Ele nu-si puteau explica pricina, cu att mai mult, cu ct se credeau destul de sanatoase. Noua stiinta de vindecare arata pe ce se ntemeiaza acest simptom turburator. Ea e de parere, ca sterilitatea nu poate fi provocata, dect prin ncarcarea partilor ge nitale respective (ovar, mitra, etc.), cu materii straine. Chiar daca se poate a junge cteodata la zamislire, totusi ngramadirea acelor materii straine n pntece prod uce o inflamatie asa de mare, ca ncordarea sau apasarea, ce urmeaza de aci, provo aca o nastere nainte de timp (avort). Acest fapt se ntmpla mai des n timpul celor di nti 4 luni de sarcina si e favorizat de acele pricini ocazionale, ca zguduirea si mtirii, prin spaima sau lovituri neasteptate, care toate provoaca o fermentatie urcata a materiilor de boala. Strngerea n corset este iarasi un factor prielnic si mptomului pomenit mai sus. La tara, unde starea sanatatii femeilor e cu mult mai buna dect la orase, nici nu se prea ntmpla avorturi. Am cunoscut femei, care dansau cu usurinta pna n a saptea luna de sarcina, fara sa simta cea mai mica jena sau suparare. Numai prin nlaturarea pricinei de boala, numai prin nlaturarea ncarcarilor, ce cotr opesc partile genitale, pot fi deci nlaturate acele simptome regretabile. Operati i, injectii, sau alte masuri, ce ranesc sentimentul de rusine al femeii, nu vor da niciodata efectul dorit. Ele vor paraliza cel mult puterea de vindecare a cor

pului, asa ca n cele din urma vindecarea nu va mai fi cu putinta nici prin metoda mea. Cu acest prilej vroi sa dau un sfat, care e prea important pentru a-l putea trec e cu vederea. Sa nu se creada, ca e totuna timpul n care barbatul si femeia se mpr euna pentru zamislire. Dupa cum totul n natura si dezvolta dimineata cea mai mare putere de viata, tot astfel e si la om, si deci dimineata e si pentru el cel mai prielnic timp pentru zamislire. mpreunarea n cealalta vreme a zilei, de pilda sea ra, nu numai ca ntarta nervii si deci i slabeste, ci chiar daca ar urma o zamislire , rodul ce se va dezvolta nu va avea atta putere de viata. Ce des am avut prilejul de a proba nalta valoare a metodei mele de vindecare tocm ai pe domeniul sterilitatii femeiesti, mai ales ca medicina, dupa cum se stie. s ta cu minile n sn n fata acestui simptom de boala. Ca dovada, citez urmatorul caz din practica mea. E vorba de o femeie maritata deja de 8 ani, care, nsufletita de dorinta de a avea copii, alergase pe la toti specialistii, fara a gasi nici un ajutor. O facui at enta ca sterilitatea ei si are originea ntr-o mare ncarcare a pntecelui si ca prima noastra grija trebuie sa fie de a departa acea ncarcare. Numai astfel va putea sa -si vaza dorinta mplinita. i prescrisei zilnic 2 3 bai derivative, dieta neexcitanta si un fel de viata potriv ita cu natura. Cu acest chip ncarcarea ei fu ndepartata putin cte putin, si, dupa ct eva luni putu sa-mi aduca mbucuratoarea veste, ca e nsarcinata. O nastere usoara s i un copil sanatos au fost cele mai pretioase dovezi pentru minunata eficacitate a metodei mele de vindecare. ntarirea ttelor si lipsa de lapte Cel mai natural, si deci, cel mai bun izvor de hranire pentru copil e pieptul ma mei. El este un organ peste masura de important, ale carui functiuni nu sunt nca, din nefericire, ndestul de pretuite. De aci izvoraste de multe ori neglijarea un uia din mijloacele cele mai pretioase pentru sanatoasa crestere a urmasilor. n ti mpurile de fata sunt foarte putine mame care pot sa-si alapteze, cum trebuie, co piii lor. Asemenea mame, judecate serios, nu mai sunt capabile de multiplicare. Gasim noi ceva asemanator la animale? Vedem noi vreodata ca ele nu pot sa-si hra neasca puii lor sau ca li se strica tta prin supt? Niciodata! Asadar, la om sunt cauze silnice, care provoaca aceasta stare anormala. O asemenea pricina este si dezvoltarea extraordinar de voluptoasa a ttelor, deja n timpul sarcinii si nainte d e alaptare. Se stie, ca tocmai multe din femeile care au asemenea tte nu mai pot astazi sa alapteze nici un copil sau trebuie sa se chinuiasca la supt cu ttele nta rite. Ttele dezvoltate voluptos, n stare feciorelnica, nu sunt niciodata normale. Ele sunt, dimpotriva, un semn sigur de o puternica ncarcare a corpului respectiv cu materii straine. Mai ales la tara se observa adeseori ca femeile nasc fara osteneala, alapteaza c opiii lor fara dureri, fara a avea ttele prea dezvoltate nici n timpul sarcinii, n ici n timpul alaptarii. Acelasi lucru se poate spune si de starea femeii, la care domneste o slabiciune prea mare si bolnavicioasa, un stadiu 158 care presupune o stare de ncarcare cronica si mai adnca. n asemenea cazuri, mai ale s prin ntrebuintarea hranei, ce se obisnuieste a se numi puternica si hranitoare, precum: carne, vin, bere, oua, lapte, etc., am observat ca mai ales atunci feme ile nu pot alapta: din lipsa de hrana . n ntinsa mea practica, am facut adeseori experienta, ca tocmai printr-o hrana neex citanta, prin ntrebuintarea bailor mele derivative si a bailor de aburi, corpul a junge destoinic de a se hrani si ntarirea ttelor dispare. Cteva rapoarte de vindecare vor ntregi cele spuse pna aici. O femeie nascuse al treilea copil. Nu putuse alapta pe nici unul din cei doi de mai nainte si totusi, ce bucuros ar fi facut-o! Acum, de ctava vreme, nainte de nas tere, a ntrebuintat cura mea si dorinta ei s-a mplinit. Mi s-au ntmplat multe asemenea cazuri n practica mea. Asupra vindecarii ntaririi ttelor, voi cita un caz din numeroasele mele succese. Unei tinere doamne R., i se umflara foarte mult ttele, cteva saptamni dupa nastere. Doctorul casei si propusese, ca ultima scapare, operatia lor pentru a doua zi. Tn ara femeie nu se putu hotar la aceasta operatie si trimise nca n aceea seara trziu l

a mine. i spusei ca eu socotesc operatia nu numai nefolositoare, ba chiar, dimpot riva, foarte vatamatoare, totusi cred cu siguranta ca o voi putea vindeca n scurt a vreme pe alta cale. Cu bucurie urma bolnava prescrierile mele si lua chiar n no aptea aceea 4 bai de sezut cu frictiuni, de cte o jumatate de ceas fiecare, cu ap a de 12C. A doua zi starea ei se mbunatatise foarte mult. Dupa cteva zile toate dur erile se muiasera si dupa cteva saptamni de cura femeia fu iarasi n stare normala, deoarece pricina bolii: materiile straine, fusesera scoase afara din pntece. Rapoartele de vindecare de mai sus, ce vorbesc mai lamurit dect toate explicatiil e teoretice ale scolii medicale, ne dau si aci o dovada nendoielnica despre efica citatea noii mele metode de vindecare. Frigurile lauziei O adevarata groaza raspndeste aceasta boala, careia mii de mame fericite au cazut jertfa n patria noastra. O adevarata spaima, caci puterea omeneasca nu putea pna aci sa nfrnga furia acestor friguri, o adevarata spaima, caci frigurile si urmau dr umul lor fara crutare si fara mila. Ivirea lor este un semn sigur, ca organismul atins de frigurile lauziei este foa rte mult ncarcat cu materii straine. Numai cnd se gasesc acestea din urma si cnd in tra n fermentatie, boala se arata n toata primejdia ei. De aceea, sunt atinse de f rigurile lauziei numai acele femei, n corpul carora au ramas, dupa nastere, asa d e multe materii straine, ca ele ajung attatoare sau mijlocitoare de boala. Nu e d eloc nevoie, ca sngele ramas n mitra sa intre n putrezire (fermentatie) si astfel, producnd fermentatie, sa influenteze celelalte materii straine, ci nsasi actul nas terii influenteaza deja destul de puternic asupra acestor materii, pentru a prod uce n ele o fermentatie. Daca voim, deci, sa vindecam frigurile lauziei, trebuie sa scoatem afara din corp pricina bolii, materiile straine, ceea ce se poate fac e mai degraba prin baile de sezut cu frictiuni. Pentru mai buna pricepere a celor spuse, sa-mi fie ngaduit de a cita si aci un ca z din practica mea. Dupa o nastere fericita, doamna B. fu lovita chiar n ziua fac erii, n Mai 1887, de friguri de lauzie foarte grele. Moasa facuse comprese caldic ele, bine nteles fara succes, caci ea nu stia ce mare caldura launtrica fusese pr ovocata n acest corp prin fermentatia materiilor straine, caldura ce nu se putea combate dect numai prin raceala. Spusei bolnavei ca as putea sa-i vin n ajutor, da r ma tem nsa ca nu va face tot ce-i voi ordona. Ordona ce poftesti , fac tot! fu rasp unsul ei. Atunci i prescrisei zilnic 3 4 bai de sezut cu frictiuni, de cte 15 30 m inute fiecare, cu apa de 17C. Pentru bai recomandai asadar apa de 17C, dar, fiindca ducea lipsa de apa calda, f u ntrebuintata apa numai de 10C (asa cum venea n conducte). De altminteri, prescrie rile mele fura urmate ntocmai. Aceasta abatere nu i-a facut rau, ci dimpotriva, a grabit si mai mult procesul de vindecare, desi temperatura blnda prescrisa de mi ne i-ar fi fost la nceput mai placuta; temperatura mai rece e nsa ntotdeauna mai ef icace, desi, bine nteles, uneori, puterea de vindecare a corpului e la nceput prea slaba pentru ea. Dupa 18 ceasuri frigurile disparusera si lauza scapase de oric e primejdie. Deja dupa 8 zile putu sa-si reia lucrul ei obisnuit. Acesta este ia rasi unul din acele cazuri, din care se pot vedea efectele uimitor de repezi ale bailor de sezut cu frictiuni. Materiile straine fura date afara prin organele n aturale de secretie. Fermentatia lor fu oprita, si femeia, urmnd cu baile, ajunse n cele din 159 urma mai sanatoasa ca mai nainte. Se vede dar, ca prescrierile mele au fost si n c azul acesta cu totul opuse celor medicale. Medicina prescrie, dupa cum am vazut adeseori, raceala capului prin basica cu gheata si ncalzirea pntecelui, asa ca fer mentatia (frigurile) n loc sa fie nlaturata, e dimpotriva ajutata. N-am putut pric epe nici pna acum de ce besica cu gheata e asezata tocmai la cap, caci tocmai atu nci sngele e tras mai mult la cap! Oricine stie ca nu capul poate da afara materi ile straine, ci numai organele naturale de secretie, ce au tocmai scopul acesta. Pe urma, gheata nu raceste, ci mai mult ngheata creierul. Organul se sileste num aidect, de a cumpani aceasta raceala, cautnd sa restabileasca caldura normala a co rpului prin trimiteri mari de snge spre cap. Aceste navaliri de snge nauntrul creie rilor vor provoca nsa, bine nteles, o urcare a caldurii. Pe dinafara avem atunci o raceala de gheata, iar nauntrul capului o caldura arzatoare, doua stari opuse, c

are, daca nu sunt cumpanite la timp, pot pricinui foarte repede moartea. ntr-o alta mprejurare, am fost chemat la doamna morareasa F. din D., la care se de clarasera niste friguri de lauzie, a doua zi dupa facere. Profesorii care o trat au, autoritati de rangul nti, nu putusera nlatura acele friguri, ci transformasera mai mult frigurile acute n friguri cronice. n cele din urma, dupa un tratament de vreo opt zile, fura atacati si creierii, bolnava aiura nencetat si doctorii se te meau de deznodamntul fatal. n aceasta stare disperata, am gasit bolnava, cnd am viz itat-o, n urma unei invitatii telegrafice. Am cautat nti sa nlatur frigurile latente -cronice. Lucrul merse foarte repede. Cteva bai de sezut cu frictiuni, de cte un c eas, fura de ajuns pentru a potoli acea caldura din pntece si a readuce pe bolnav a n simtiri. Daca n aceste putine ceasuri, corpul nu era nca liber de materiile de boala, ce pr icinuisera frigurile, totusi doamna F. scapase de orice primejdie. Ea a mai urma t ctava vreme cu baile si cu prescrierile mele n privinta dietei si pna astazi se g aseste minunat de sanatoasa, dupa cum am prilejul sa aflu adeseori de la o ruda a ei, ce locuieste n Lipsca. --------160 Cum se obtin nasteri usoare si fericite? n cercul vietuitor al naturii, stapnite de legile vesnice si nestramutate, n existe nta si n dezvoltarea lumii organice, sunt prescrise anumite conditii, prin care s e savrseste alcatuirea fiecarei creaturi n parte. Totul se ntmpla dupa un sistem hot art: zamislire, sarcina si nastere. Daca omul ar fi ramas tot asa de curat, cum n e apare ca prototip, nu s-ar ivi niciodata vreo piedeca n dezvoltarea lui, si bol ile, ce bntuie organismul sau, ar fi nlaturate. Asa nsa, el a rupt de multa vreme l egaturile cu natura si a apucat pe cai, ce reclama o intervenire artificiala n or ganism, pe data ce se ivesc simptomele de boala. Sa ne aruncam o privire n natura si sa vedem n ce conditii si cu ce greutati nasc acele animale, care nu sunt supuse influentei oamenilor, adica nu animalele dome sticite. Sa observam o caprioara, o iepuroaica, o pisica sau orice alt animal, ce traiest e n natura libera: vom vedea pretutindeni, ca ele n-au nevoie de nici-un ajutor l a facere, ca facerea nu e niciodata grea si dureroasa si nu dureaza mai mult dect trebuie. Niciodata nu vom observa la asemenea animale, ctusi de putina neliniste sau spaima naintea facerii. Dimpotriva, experienta zilnica ne arata, ca actul ac esta, asa de greu la oameni, se savrseste usor si repede la animale, fara a provo ca cea mai mica vatamare n regulata functionare a organelor lor. Am avut adeseori prilejui de a ma ncredinta singur de adevarul acestui fapt. Nu rareori am observat asemenea animale si am vazut, ca imediat dupa facere si re luau felul lor obisnuit de viata ca si cum nimic nu s-ar fi ntmplat, ca si cum s-a r fi scapat de toate grijile, o data cu urmasii lor. Niciodata, dupa cte am obser vat, natura nu se manifesta altfel la animalele sanatoase. mi aduc aminte de un c az, n care o iepuroaica, care fatase deja doi pui, fu tulburata la facerea ei de un vnator si totusi fugi asa de repede, ca si cum s-ar fi gasit n stare trupeasca normala. Iepuroaica fu mpuscata, si, dupa ce fu examinata cu atentie se constata ca ea fusese surprinsa tocmai n actul facerii. Vnatorul o spinteca numaidect si gas i n pntece un pui nca n viata, pe cnd alti doi fusesera nascuti mai nainte si care fur a de asemenea gasiti dupa cteva cercetari. La oameni, bine nteles, nasterile usoare sunt astazi raritati si exceptii, si dac a la ordinea zilei sunt facerile grele de lunga durata si mai ales avorturile de tot soiul, mpreuna cu fel de fel de boli din timpul sarcinii, lucrul trebuie sa dea de gndit tuturor. O nastere fara moase aproape nu se poate nchipui; actul nast erii este mai mult un act artificial, dect natural. Pe lnga asta, orice femeie, du pa facere, trebuie sa stea n pat mai mult sau mai putin timp, n cea mai netulburat a liniste, pentru a nlatura orice urmari vatamatoare. Dar, toate aceste abateri de la o lege naturala, nestramutata, trebuie sa aiba, bine nteles, o cauza mai adnca, trebuie sa izvorasca din fapte, ce stau tocmai mpot riva acestor legi. Natura nu provoaca niciodata asemenea tulburari, ci actiunea ei este aceeasi. Omul singur, cu de la sine putere, se atinge de organismul natu ral si bine ornduit si, necunoscnd datoria lui, zdruncina legile naturii. Prin urm

are, nu natura si legile ei au ajuns imperfecte fata de omenire nu, ci omenirea n sasi nclina din ce n ce mai mult spre imperfectiune. n ntregul spatiu al lumii, nu e xista nimic, care sa fie supus unora si acelorasi legi ale naturii. Legile acest ea sunt valabile si pentru pamntul nostru, ele au, nu mai putin, o influenta de m are nsemnatate asupra feluritelor simptome de boli. De aceea nu trebuie sa se mire nimeni, ca nesocotirea legilor naturii se razbuna din ce n ce mai mult pe neamul omenesc si sapa prapastia degenerarii lui trupest i. Abia dupa abaterea ei de la natura, omenirea s-a vazut din ce n ce mai bolnava , adica mai ncarcata cu matern straine. Ea a simtit ndata n ce mod neplacut se mani festa aceasta calcare a legilor naturii, tocmai la multiplicare. Astfel s-a pier dut paradisul, acel paradis pamntesc, ce se gaseste numai ntr-o sanatate deplina, dar care e cu putinta numai acolo, unde omenirea traieste n strnsa legatura cu nat ura si urmeaza cu seriozitate legile ei. Sa rezumam cele de mai sus n urmatoarea fraza principala: mamele pe deplin sanatoa se vor avea ntotdeauna sarcini usoare, nasteri fericite si copii sanatosi . Fireste , cuvntul sanatos e dat n ntelesul pomenit mai nainte, adica ca o totala lipsa de mate rii straine. Astazi se vorbeste de 161 sanatate chiar la oamenii foarte mult ncarcati. Abia prin cunoasterea stiintei ex presiunii figurii se poate judeca n mod sigur starea sanatatii. Copilul va fi nsa pe deplin sanatos, daca si tatal va fi liber de orice ncarcare. Totusi, natura se sileste nencetat de a alcatui fatul, adica germenul acelei crea turi, ce se dezvolta n pntecele mamei, din cele mai bune elemente ale parintilor r espectivi. Transmiterea directa a germenilor de boala, nu consta, adeseori, dect n faptul, ca organele bolnave sau ncarcate ale tatalui sau ale mamei, n timpul proc rearii, se reproduc si mai slabe la copil, fara a pastra proportiile naturale. D aca apoi se naste n copil o ncarcare cu materii straine, dupa cum se ntmpla astazi d e obicei prin altoire, sau prin hranirea cu lapte de vaca fiert, materiile strai ne cautnd nencetat de a se ndruma si a se-depune acolo unde ntmpina mai putina rezist enta, ele se vor aseza tocmai n organele cele mai slabe ale corpului, adica cele care mostenesc boala parintilor. De aci urmeaza, ca se naste la copil aceeasi bo ala ca si la parinti, desi noi suntem n stare, printr-un tratament potrivit natur ii si prin pazirea cu sfintenie a legilor naturii, sa mpiedecam tocmai la copii o rice ncarcare cu materii straine, sa le mputernicim si sa le tinem n buna sanatate organele cele mai slabe sau mai predispuse spre ncarcare. Numai astfel va fi cu p utinta sa dobndim, dupa mai multe generatii, iarasi un neam sanatos si puternic. Observam de multe ori, ca daca parintii sunt deja foarte mult ncarcati, copiii se nasc si ei tare ncarcati, desi au izvort din cele mai bune elemente ce au stat la dispozitia parintilor. Pomul, dupa roadele lui se cunoaste , e o foarte buna zicat oare. Felul de viata mpotriva naturii, transmis asupra copiilor, a facut ca neamu l omenesc sa devie tot mai bolnav din generatie n generatie. Dar, mai sunt si alte mprejurari, ce aduc grele vatamari sanatatii noastre. Nu gasim nicaieri n natura vreun animal, care sa slabeasca, sa urteasca sau sa se deformeze prin facere. Cum stau oamenii n aceasta privinta? Raspunsul e putin mbuc urator. De obicei femeile ncep sa mbatrneasca dupa cea dinti facere. Dupa fiecare fa cere ele se fac mai urte, desi nu se schimba nimic din obiceiul si din felul de v iata de mai nainte. Exemplul Penelopei, ce era dorita chiar ntr-o vrsta naintata, nu s-a mai repetat de multa vreme. Aici voi arata una din pricinile acestui simptom. Nicaieri, n natura, afara de ne amul omenesc, nu observam ca o fiinta femeiasca sa mai aiba mpreunare cu barbatul , dupa zamislire, dimpotriva, ea se mpotriveste cu hotarre la aceasta. Aceasta e o lege a naturii. Actul mpreunarii e lasat numai pentru scopul zamislirii, nu nsa p entru placere. Actul mpreunarii sporeste circulatia sngelui catre partile genitale si asta are o influenta vatamatoare asupra fatului, adica asupra embrionului sa u rodului, ce se dezvolta deja. Dar, aceasta influenta vatamatoare cade mai ales asupra mamei, caci natura se sileste nencetat de a proteja rodul n pntecele mamei, de tot ce l-ar putea vatama. Nesocotirea acestei legi naturale se manifesta la femei ntr-o grabnica sleire a puterii de viata si ntr-un mare numar de boli de fem ei, ce se numara astazi cu sutele. Tot astfel, si acele simptome ce ntovarasesc sarcina, precum: greata, debordarea,

durerea de masele, schimbarea fetei, fiori de frig si aprinderi trecatoare, ncli nare spre melancolie si spre plns, ntartarea nervilor, dezgustul de mncari obisnuite si pofte adeseori neexplicabile, sunt consecintele directe ale nesocotirii legi i naturale pomenite mai sus. Nu e vorba, cteodata ele se datoreaza si unei ncarcar i mostenite. Calcarea acestei legi a naturii pricinuieste omenirii un rau nedescris. Prin ace asta calcare se ruineaza nu numai sanatatea femeii si a copilului, dar se turbur a chiar si raporturile morale si trupesti ntre barbat si femeie. Experienta a dov edit ca instinctul sanatos al oricarei femei se mpotriveste la orice alta mpreunar e, dupa ce a avut loc zamislirea. Numai obiceiurile noastre de astazi, precum si ncarcarea tot mai mare a neamului omenesc cu materii straine, contribuie la raspn direa acestor acte mpotriva naturii, la depravarea instinctului din ce n ce mai an ormal si mai bolnav al barbatilor. Orice agricultor stie, ca instinctul sexual excesiv la dobitoace, e un semn sigu r ca boala e declarata. Aceasta lege se poate aplica si oamenilor. Cine vrea sa deschida ochii, se poate ncredinta de asta zilnic. E destul sa va reamintesc sure xcitatia sexuala a ofticosilor. La oamenii sanatosi, instinctul sexual e cu totul deosebit de acela ce domneste n zilele noastre. Liber de orice cugetare erotica, liber de orice nclinare nenatur ala, instinctul sexual al barbatului slujeste numai pentru conservarea speciei. Niciodata instinctul acesta nu trebuie sa devie o trebuinta, din a carei nepotol ire vremelnica, sa se nasca chinurile privatiunii. Bine nteles, aceasta stare o p oate judeca limpede numai acela care e sanatos si care printr-o hrana neexcitant a, si printr-un fel de viata potrivit cu natura, si pastreaza corpul curat. Cel c are va judeca nsa mai bine va fi acela, care cunoaste amndoua stadiile. Cine vrea ca vointa lui sa nu mai fie n contrazicere cu natura, cine vrea sa-si 162 regleze corpul sau, asa ca poftele lui mpotriva naturii sa fie reduse n proportiil e lor naturale si sa devie astfel binefacere pentru el, aceea ce n alte mprejurari i s-ar fi parut o silire fortata, acela sa se ntoarca la natura. Daca va urma to ate regulile stabilite de mine, pentru deosebirea sanatatii, adica pentru depart area materiilor straine din corp, va ajunge multumit si fericit, presupunnd, bine nteles, ca, corpul sau n-a ajuns nca n asa hal, pentru a nu mai gasi aceea ce caut a. Sa trecem putin n revista tot soiul de faceri monstruoase, ce se ivesc pretutinde ni astazi. Ct de des auzim noi, de avorturi si de nasteri nainte de vreme. Aici ve dem o nastere pe la sezut, dincolo copilul iese de-a curmezisul. Pe urma, observ am iarasi copil cu capete enorme si n acelasi timp un organ asa de strns la mama, ca nasterea e cu neputinta fara operatie. ntr-un cuvnt, toate acestea nu sunt dect fapte mpotriva naturii si nu se pot explica dect prin felurita ncarcare a mamei cu materii straine sau chiar prin ncarcarea deja existenta a copilului. Pozitia falsa a copilului, n pntecele mamei, e provocata ntotdeauna prin gramadiril e materiilor straine, care mping si muta copilul din pozitia lui naturala. Cnd org anele femeii sunt ngustate, prin ngramadirea materiilor straine, nasterea e totdea una grea. Dar, daca parintii au fost foarte mult ncarcati cu materii straine, cop ilul poate fi si el deja asa de ncarcat, ca sa fie prea mare n dimensiunile lui, s a se nasca mai ales cu un cap prea mare, aceea ce cauzeaza de asemenea o facere grea, mai ales cnd organele genitale ale femeii sunt strnse. ncarcarea organelor ge nitale poate fi numai astfel nchipuita, ca toti nervii, muschii si legaturile res pective se ncarca asa de mult cu materii straine, ca se umfla si pierd foarte mul t din elasticitatea si din puterea lor de ntindere si de contractare. Totusi, san atatea deplina a acestor organe este, dupa noi, neaparat trebuincioasa pentru or ice nastere usoara. Orice muschi ncarcat pierde foarte mult din proprietatile sale si cauzeaza dureri mari, cnd e supus unor contractiuni spasmodice, ce trec peste puterile lui, cum se ntmpla de pilda la durerile facerii. Noi vedem, ca durerile mari la faceri, izv orasc ntotdeauna dintr-o ncarcare cu materii straine sau dintr-o boala, n ntelesul n ostru. Aceeasi cauza o are lipirea casei copilului, la care nu poate fi vorba de o lipire adevarata, ci numai de o legatura produsa prin depozitele materiilor s traine.

Mai poate fi de mirare, ca toate femeile ncarcate au groaza de faceri? Groaza ace asta nu e nicidecum ntemeiata, ci izvoraste numai si numai din ncarcare. O femeie cu adevarat sanatoasa nu cunoaste asemenea sentimente. Acest sentiment de groaza este glasul instinctului nostru, care desi nabusit de multe ori, totusi ntr-un ca z asa de hotartor ca facerea, ne arata lamurit, ca am administrat rau bunul ce ni s-a ncredintat de natura, adica sanatatea corpului nostru. Dar, cine mai ntelege astazi glasul acesta?... Mi se va obiecta poate, ca sunt multe cazuri de facere la care ajutorul chirurgical e de neaparata nevoie. Voi raspunde citnd urmatorul caz, vrednic de toata luarea aminte. O femeie de 36 de ani, care voia sa nasca al doilea copil al ei, se chinuise zad arnic, doua zile si doua nopti, n durerile facerii, fara ca rodul ei sa miste n pnt ece. Moasa fu de parere ca trebuie alergat la ajutorul medical, fara de care nas terea n-ar fi cu putinta. Un doctor foarte ndemnatec si vestit ca mamos fu chemat numaidect. Patru ceasuri lucra acesta, cu toate instrumentele posibile. n cele din urma declara ca, pozitia copilului fiind ntoarsa, i e cu neputinta de a-l scoate afara, fara a pune n primejdie viata mamei. Biata femeie voia, dupa cum spunea, m ai bine sa moara dect sa ndure chinurile acestor ajutoare medicale. Fara a-si ajun ge scopul, doctorul pleca, declarnd ca femeia trebuie sa moara, deoarece copilul nu se poate scoate. Natura hotarse nsa altfel, dect acel doctor. Dupa 24 ceasuri de dureri, copilul iesi fara doctor, numai cu ajutorul moasei. Cine lucrase mai mu lt n mprejurarea aceasta, mamosul vestit, sau natura?... Operatiunea mpotriva natur ii nu fu scutita nsa de urmari vatamatoare, caci dupa urma ei, femeia se mbolnavi dupa facere si zacu 9 saptamni aproape de moarte. Operatiunea aceea instrumentala o paralizase aproape si numai natura ei puternica o puse pe picioare. Convin ca numeroasele boli cronice si latente ale neamului omenesc, aduc faceri si complicatii, care deconcerteaza pe doctor si pe mamos. n urma propriei mele ex periente, am ajuns la parerea ca, n asemenea cazuri, cel mai bun lucru e de a las a n liniste sa lucreze natura. Nimeni nu poate face mai bine dect ea. Pentru a red estepta actiunea durerilor facerii, nu cunosc nsa nimic mai bun dect baile de sezu t cu frictiuni. Mii de femei au fost precipitate n groapa, pentru ca fusesera ope rate prea curnd. n toate cazurile, sunt mpotriva oricarei operatii, la faceri. Daca femeia e cu adevarat incapabila de a naste, e mai bine pentru ea daca n-ar nast e deloc. Natura a prevazut si acest caz pe care l ndeplineste, fara nici o primejd ie. Rodul uscat moare si se ntareste din ce n ce mai mult n cursul vremii, pna cnd pnt ecele mamei si recapata iarasi formele lui naturale primitive. La vaci si la oi s e ivesc adeseori cazuri asemanatoare si niciodata animalele acestea n-au suferit vreo vatamare. Natura 163 lucreaza si aci, ca pretutindeni, n chip normal si fara nici o primejdie si mpiede ca astfel n chip natural orice alta nsarcinare n viitor. Ce bucuroase ar fi multe d in mamele chinuite si de cte nenorociri n-ar fi scutite unele familii, daca n locu l mamosilor maniaci, care nu vad naintea ochilor dect operatii, ar lasa pe seama n aturii grija facerii. Dar, ntotdeauna e si vina femeii, daca ajunge ntr-o asa stare, ca natura nu e cu p utinta fara ajutorul instrumentelor. Ea are la ndemna destule mijloace, pe data ce observa ca a ramas nsarcinata, sa pregateasca din vreme o nastere fericita. Fire ste, trebuie sa si priceapa cum si cnd sa ntrebuinteze acele mijloace; cine cunoas te metoda mea stie ce are de facut, pentru a dobndi nasteri usoare. Chiar n anii d in urma, am aflat un sir de cazuri noi, ce au confirmat pe deplin adevarul nvatat urilor mele. ntotdeauna baile de sezut cu frictiuni, alaturi cu prescrierile mele n privinta dietei si-au aratat efectele lor minunate! Pretutindeni, unde s-a fac ut din vreme cura mea, nasterile au fost uimitor de usoare. Din cele mai calduroase scrisori de multumire, ce am primit, reiese nencetat conf irmarea, fara rezerve, a eficacitatii bailor de sezut cu frictiuni. Dupa toate a stea, veti pricepe, desigur, ca e mult mai usor de a nlatura din vreme o nastere grea, dect a da ajutor n momentele facerii. Sporirea din an n an a ajutoarelor arti ficiale la nasteri si ntrebuintarea obisnuita a tot felul de instrumente, lamures te raspndirea bolilor cronice n omenire. Cine voieste dar sa obtina nasteri fericite si copii sanatosi, sa ngrijeasca, ca mai nainte de toate, corpul sau sa fie n timpul procrearii liber de materii strain

e, adica sanatos. Dar, sanatatea nu se poate dobndi, dect prin departarea materiil or straine si prezervarea de o noua ncarcare. Nu pot ncheia acest capitol fara a ilustra explicatiile de mai sus prin cteva exem ple vii. Ele vor dovedi si mai bine afirmarile mele. E vorba mai nti de o femeie, care din pricina unui reumatism articular, era deja d e ctava vreme n cautarea mea. Oarecum mult ncarcata cu materii straine, mai ales n pn tece, nascuse deja 5 copii n mprejurarile cele mai grele. Toate facerile durasera cte doua si chiar 3 zile, n durerile cele mai grozave, asa ca fara cleste nici n-a r fi fost cu putinta. n timpul sarcinii a sasea, femeia aceasta urmase ntocmai pre scrierile mele si facuse zilnic 2 3 bai de sezut cu frictiuni. Rezultatul fu ca a sasea nastere, care ar fi fost desigur cea mai grea, fu cea mai usoara. Muncil e facerii durara abia un ceas si nasterea avu loc repede, aproape fara dureri. Rezultatul acesta era privit de aceasta femeie ca o minune. Cnd i vorbeam, naintea facerii, de rezultatul pe care-l nadajduiam, ea mi raspundea nencrezatoare, ca num ai nasteri fara dureri n-am putut descoperi eu. Astazi, cnd stie mijlocul de a na ste usor si fara dureri, ar da bucuros viata si la mai multi copii. Nu mica i-a fost si mirarea, ca de rndul asta a putut sa-si alapteze singura copilul, fericir e ce nu o putuse avea niciodata nainte. Si toate astea si au cauza lor naturala n faptul, ca femeia aceea, de cnd facuse cu nostinta cu metoda mea, traia potrivit cu natura si ntrebuinta baile mele. Corpul ei foarte mult ncarcat nainte vreme cu materii straine, se scapase aproape cu tot ul de aceasta ngreunare. Corpul ei se mputernicise n toate functiunile lui. ntr-un alt caz, doamna Z. de aici, cernd sfatul meu, ncepu cura mea nca din timpul s arcinii ei si dupa 7 luni de ntrebuintare a curei, avu de asemenea o facere lipsi ta de dureri, cu durata de o jumatate de ceas si fara ajutorul moasei. Voi cita un al treilea exemplu, n forma unei scrisori originale, ce mi-a trimis-o din recunostinta, doamna Louisa. B. de aici, n Septembrie 1890. Sunt acum n vrsta de 28 ani si deja din vrsta de 15 ani eram greu bolnava de rinichi si besica udului. La nceput am stat 8 saptamni n institutul T. de aici; rezultatul a fost, ca acel catar de besica ajunse, dupa acest timp, aproape insuportabil, asa ca nu mai puteam nici sta n picioare, nici umbla, deoarece ma chinuiau dureri le cele mai grozave. Starea aceasta dura 4 saptamni, dupa care intrai n clinica din strada L., unde dobn dii n scurta vreme o usurare trecatoare a suferintei mele. Dar, fiindca raul nu f usese taiat niciodata din radacina, boala se ntoarse dupa un an cu o furie si mai mare. Ma gaseam atunci n Chemnitz si a trebuit sa intru n spitalul de acolo, unde mai mult de 3 luni de zile am fost tratata n tot felul cu salicil si piatra iadu lui, comprese si electricitate, fara nici un folos, asa ca venind n Lipsca n 1890, trebuii sa intru iarasi n spital, unde fusei tratata iarasi fara succes, 4 sapta mni, de o boala de mitra si durerile erau asa de mari ca abia puteam face drumul de la spital pna acasa. 164 Parasii spitalul, caci nu vedeam acolo nici o usurare, si vreme de 4 ani cautai ajutor la doctorul M. de aici, care ma trata tot de catar de besica si de inflam atia mitrei si trei ani de-a rndul ma trimese la Franzensbad, pentru a face bai d e noroi si bai feruginoase si pentru a bea ape minerale, dar toate fara folos. L a ultima mea aflare n Franzensbad am fost trimisa aici, chiar de doctorul de acol o, caci dupa parerea lui o operatie era neaparat trebuincioasa. Aici fusei opera ta de doctorul L. si tratata mai departe, asa ca starea mea ajunse insuportabila pentru ctava vreme. Simteam, nu e vorba, vechea mea boala si-mi dam cu socoteala ca ea fusese nabusita numai prin operatie, dar ca nicidecum radacina ei nu fuses e scoasa din corp. Din vreme n vreme, eram nevoita a cauta usurare n comprese sau altceva, dar n cele din urma trebuii sa intru iarasi n tratarea doctorilor. Ma dus ei la doctorul Z. de aici. Cu toata cura de un an, nu aflai nici o usurare. n cel e din urma, doctorul Z. mi declara, ca aveam rinichi ambulanti si ca nu mai era n imic de facut. Totusi, ma trimise la profesorul doctor Sch. de aici; acesta ma c erceta 8 zile de-a rndul, mi spuse si el n cele din urma ca nu mai e nimic de facut si ma trimise acasa. Astfel, intrai fara nici o speranta n cautarea Dumneavoastra, acum doi ani, n Iuli e. Deja n cele dinti zile de cura, ma scapai de durerile mele chinuitoare, si, dup

a 4 saptamni, eram iarasi capabila de munca. Prin metoda aceasta am ramas si pna a stazi sanatoasa. Ma simtii deja n timpul celui dinti an de cura, asa de mputernicita trupeste, ca ma maritai, cu toate ca doctorii mi profetizau faceri grele. Sfaturile D-voastra si experienta mea proprie m-au ndemnat la ceva mai bun si ntocmai dupa cum mi-ati sp us s-a si ntmplat. M-am maritat, am urmat prescrierile D-voastra n timpul sarcinii mele, si spre mirarea multora, am avut o facere fericita si usoara fara ajutorul moasei. Toate astea le datorez metodei D-voastra de vindecare asa de simple. Lipsca. Louisa B. --------165 Tratamentul copilului n cele dinti luni106. Cresterea copiilor. Cine observa cu luare aminte cele ce se petrec n natura, va trebui sa cunoasca nu maidect ca ntre mama si copil exista o strnsa legatura, pentru o durata mai lunga, caci legatura tinerei creaturi de mama ei este n cel dinti an al vietii intima, di recta, suverana, prin caldura ei. E o mare greseala de a departa copilul din apr opierea mamei si de a-i rapi astfel caldura binefacatoare a ei. Tocmai acest fac tor, extraordinar de important pentru sanatatea copilului, e din nenorocire negl ijat de multe mame. O data fusei chemat ntr-o familie, n care cel mai tnar vlastar, un copil de 3 sapta mni, nu putea sta linistit o clipa n leaganul lui. El i pricinuia mamei multa nelin iste, cu att mai mult cu ct nici mistuirea nu-i era reglata. Caldura naturala a ma mei si trei bai derivative de trunchi, n fiecare zi, linisti copilul si astfel st area lui ajunse cu desavrsire normala. Cresterea copiilor n vremea noastra se vad putine mame care-si alapteaza singure copiii. Consecintel e sunt: copii slab dezvoltati. Daca hrana naturala lipseste la pieptul mamei, ac easta din urma se nlocuieste cu doica. Dar, nu ntotdeauna doica ofera garantie sig ura, pentru cresterea sanatoasa a copilului, caci n ea nsasi pot fi ascunse boli, ce nu se pot descoperi prin cea mai amanuntita examinare. n tot cazul, stiinta ex presiunii figurii ofera un mijloc de a putea vedea primejdia eventuala, ce ar pu tea izvor din alaptarea la doica, dar hrana doicii nu se poate compara, nici pe d eparte, cu cea mai buna si mai naturala hrana pe care o poate da mama. Celelalte mijloace de hranire, ntrebuintate n asemenea cazuri, sunt foarte nepractice si ne potrivite. Cine da lapte de vaca, sa-l dea nefiert, numai ncalzit, caci laptele f iert e cu mult mai greu de mistuit dect cel nefiert. Nimicirea, prin fierbere, a microbilor vatamatori nu joaca aici nici un rol. Dovada e foarte usor de pricepu t. Mistuirea noastra e un proces de fermentatie, care savrseste prefacerea mncarur ilor n corpul omenesc. Orice influentare a acestui act, prin noi materii vatamato are, micsoreaza activitatea fermentatiei si opreste mistuirea. Mncarurile cele mai hranitoare sunt, bine nteles, cele mai usoare de mistuit. Cta v reme mistuirea merge n regula, sngele nostru si zemurile noastre mistuitoare, n leg atura cu fermentatia, au putere de a nimici numaidect tot ce e vatamator si a-l d eparta din corp. Pe cnd laptele nefiert se potriveste minunat de bine cu actele m istuirii, laptele fiert ramne mai multa vreme n canalul de mistuire si provoaca as tfel simptome de fermentatie mai intensive, lucru ce nu trebuie sa se ntmple la o hranire normala. De aci se lamureste, fara ndoiala, bntuirea attor boli printre copii si mortalitate a ce merge crescnd. Alimentele artificiale, extractele, maresc si mai mult turbur arile de mistuire la copii. Ele umfla pntecele copiilor, turbura mistuirea si pro duc mare neliniste. Laptele fiert, dupa procedeul Soxleth, apoi laptele steriliz at, recomandat de catre autoritati si preparat n aparenta pentru nimicirea tuturo r bacililor, sunt tot asa de vatamatoare, nepotrivite si primejdioase pentru cop ii, ca si laptele fiert pe masina. Caci tocmai aceea ce vor nvatatii sa nimiceasc a n lapte, prin fierbere, se mistuie cu mult mai usor. ndata ce laptele ajunge n ca nalul de mistuire, intra n descompunere. E adevarat ca nu se vede nicaieri n natur a, ca laptele sa vie n contact cu aerul nainte de a fi supt de copil. Laptele treb uie sa treaca numaidect din tta n corpul copilului, fara a veni n contact cu aerul. n data ce laptele vine n contact cu aerul, ncepe o schimbare, care influenteaza n mod vatamator asupra mistuirii copilului. Daca nsa laptele e ntrebuintat ct se poate m

ai proaspat, schimbarea nu e nca asa de nsemnata. Oricum, trebuie sa se procedeze cu multa bagare de seama, fiindca nici vaca nu e cu totul libera de acele materi i straine, ce obisnuiesc sa ncarce organismul omenesc. Asa, de pilda, se nseala am ar, cel care crede, ca o vaca grasa si rotunda, care a stat n staul, vara si iarn a, trebuie sa aiba cel mai bun lapte. Dimpotriva, aci se arata o umflatura anorm ala a trupului vitei, care va avea desigur influente vatamatoare asupra laptelui . De altminteri, lumea va fi osndita, sa se hraneasca ntotdeauna cu un 106 O tratare speciala a acestei teme e cuprinsa n brosura mea, aparuta n ultimul timp: Louis Kuhne, Educarea copiilor. Un apel catre toti parintii, nvatatorii, pe dagogii. Pretul 50 Pfg., Editura Louis Kuhne, Lipsca. 166 produs ngreunat cu materii straine, caci laptele de vaca sanatoasa nu exista n tar ile noastre cu o cultura naintata. Laptele de vaca, greu de mistuit, se poate nloc ui cu succes prin crema de ovaz, nesarata, fara grasime si zahar, fiarta numai n apa, preparata din uruiala de ovaz, cu coji, buna, nu amara. Grauntele de ovaz s e gasesc aproape ntotdeauna preparate, adica uscate n cuptor. Ele pierd nsa prin ac easta manipulatie din usurinta lor de mistuire si n aceasta stare nu mai sunt pro prii pentru hranirea copiilor. Pentru acest scop, recomand graunte de ovaz cu de savrsire neuscate. Daca nu se poate avea n aceasta stare, se cumpara ovaz curatat si se face din el crema de ovaz. Daca nu se gaseste nici n aceasta stare, se ia o vaz ntreg, se striveste ntr-o piua, sau se da la uruiala ntr-o moara de uruit pentr u a prepara n urma crema de ovaz. Acest din urma produs este, pe lnga marea lui si mplitate, cel mai folositor pentru copii, dar e oarecare greutate pentru a urui ovazul. Nu trebuie nsa nimeni sa se descurajeze, caci dupa cteva ncercari va izbuti . Asupra acestei teme, precum si asupra educarii copiilor, mai ales, m-am explic at mai cu de-amanuntul n mica scriere pomenita mai sus: Educarea copiilor . E regretabil, ca supararile pe care le au parintii cu educarea copiilor lor, sun t adeseori mari. Ba copii nu vor sa nvete, ba au gndul ndreptat la alte lucruri, su nt rautaciosi, mniosi, suparaciosi, oricta osteneala si-ar da parintii si nvatatori i sa scoata ceva bun din ei. Parintii si nvatatorii nu pot pricepe, cum educarea poate fi asa de grea. Si astfel, cauta pricina acestei enigme, n-o gasesc si se mngie n cele din urma cu spiritul timpului de astazi, fara a banui ca, n toate acest e cazuri, sunt pricini bine hotarte. Caci, pretutindeni unde exista o ncarcare a u nui corp tnar cu materii straine, functiunile naturale ale creierului si ale ntreg ului corp sunt influentate n rau si schimbate. Daca nsa aceasta ncarcare e nlaturata , se iveste iarasi o stare cu desavrsire naturala. n practica mea am vazut adeseor i copii, care n aparenta nu puteau fi capabili de educare, dar care prin cura mea au ajuns cei mai cuminti, cei mai linistiti si cei mai placuti. Da, am observat adeseori, cum baieti, care nu puteau nvata nimic, care sedeau ceasuri ntregi naint ea celui mai mic lucru, fara sa-l poata da gata, au fost cu desavrsire schimbati, odata cu departarea materiilor straine din corpul lor. Ei nvatau iarasi repede, nu mai erau asa lenesi ca mai nainte si ajunsera iarasi bucuria parintilor lor. C ine stie cta bucurie procura educarea copiilor sanatosi, nu va pregeta o clipa, d e a face pe ai sai capabili de aceasta fericire. Ar fi tocmai o sfnta datorie pen tru toti parintii, de a cunoaste noua mea metoda de vindecare si mai ales diagno za mea, stiinta expresiunii figurii, care-i pun n stare de a cunoaste cu sigurant a orice ncarcare a copiilor cu materii straine. Voi atinge aci nca un punct, care e foarte important, pentru a fi trecut cu veder ea din orice consideratie. E vorba de instinctul sexual tot mai exagerat al tine rimii si de satisfacerea lui nenaturala, onania. ntr-adevar, e trist ca nu s-a cu noscut nca pna acum pricina acestor pacate ale tineretii, ci dimpotriva s-a arunca t peste tot valul ipocriziei. Prin asta nsa, raul n-a fost gonit din lume. Cine v rea sa ndrepte greselile omenirii trebuie sa vorbeasca deschis despre ele. La tar a, unde natura si practica merg mna n mna, se stie de mult dupa cum am explicat cu cteva pagini mai nainte, ca ori de cte ori se iveste un instinct sexual exagerat la animale, e un semn de boala. Si omul e supus acelorasi legi ale naturii, chiar de ar crede multi, ca el ocupa un loc exceptional n natura si ca de aceea sunt si legi speciale pentru el. Dupa cum la animale o stare de boala, adica ncarcarea c orpului cu materii straine, provoaca un instinct sexual exagerat, nenatural, tot astfel se ntmpla si la om. nclinarea sau patima catre onanie e un semn sigur, ca m

ateriile straine cotropind organele genitale, trebuie sa se gaseasca n corpul res pectiv. Daca aceste materii straine sunt scoase putin cte putin din corp, se slab este de la sine si patima nenaturala. Toate pedepsele si bataile, pe care parint ii le aplica adeseori copiilor, pentru ca se joaca cu partile genitale, nu sunt de nici un folos. Numai nlaturarea pricinei, alungarea materiilor straine, poate curma acea necontenita iritare. Chiar daca puterea vointei e asa de mare la copi i, ca pot sa-si nfrneze acest viciu, totusi nclinarea ramne n ei si nu dispare dect od ata cu pricina, care i-a dat nastere. Experientele mele ndelungate cu onanistii m -au ncredintat, ca pe lnga dieta neexcitanta si un fel de viata potrivit cu natura , nu exista mijloc mai potrivit, pentru nlaturarea acelui viciu, dect baile mele d erivative. Astfel, ele pot fi un minunat mijloc, pentru ndreptarea moralului tine rimii noastre. --------167 Partea a patra Rapoarte de vindecare si scrisori originale de multumire. Pentru a dovedi prin fapte si celor care stau n tari departate, ce succese extrao rdinare s-au dobndit prin noua mea metoda de vindecare, reproducem mai la vale ma i mult de 100 rapoarte de vindecare si scrisori originale de multumire, cuprinznd toate bolile. Fie ca ele sa contribuie la raspndirea noii stiinte de vindecare s i sa deschida ochii omenirii suferinde! Nr. 1. Catar de plamni Raceala picioarelor Boala de stomac Boala de ficat Catar de gt. Domnul H. din L., de 27 ani, a ntrebuintat metoda mea, pentru bolile de mai sus. Bai de trunchi cu frictiuni, mai trziu chiar bai de sezut cu frictiuni si dieta n eexcitanta, au fost mijloacele ntrebuintate de dnsul. Succesul n-a ntrziat. Mistuire iar n zilele urmatoare st a si boala de stomac ncepura a se ndrepta din ziua a doua area generala merse mbunatatindu-se; dupa trei saptamni, bolnavul era vindecat de toate bolile, dar aceea ce-l mira mai mult, e ca picioarele, mai nainte reci, i s e ncalzisera, fara vreun tratament local! Nr. 2. Piatra n fiere (Calcule biliare) Inflamatia cronica a intestinelor Nervozitate Insomnie Doamna R. avea multe neajunsuri ca scaunul ei (inflamatie cronica de intestine), pe cale naturala nu-l putea avea si alerga ntotdeauna la medicamente si clisme. Suferea si de piatra n fiere. Din luna n luna se facea tot mai grasa si mai corpol enta, pana cnd starea ei ajunse insuportabila. Nervoasa n cel din urma grad, si fa ra somn, se vaeta de dureri n partea ficatului, din cauza pietrei din fiere si navea pofta de mncare, cnd doctorii care o tratau i propusera, ca cel din urma mijlo c de scapare, sa o opereze de piatra. Deoarece ea auzise multe lucruri rele desp re operatii, veni la mine n acea stare-disperata. Zilnic, doua pna la cinci bai derivative cu frictiuni si una sau doua bai de abur i pe saptamna, apoi dieta vegetariana, au fost si aci mijloacele minunate ale met odei mele de vindecare. n cele dinti 8 zile, pofta de mncare era foarte mica. n a do ua saptamna, pofta de mncare, scaunul si somnul devenira normale, iar n a treia sap tamna boala de nervi disparu. A patra saptamna provoca eliminari colosale, cu miro s pestilential, negre ca si carbunele (cangrenoase), n forma de colice. Corpul sl abise cu 15 kilograme, n schimb nsa, pntecele prea umflat, devenise normal. Dupa a cincea saptamna, piatra din fiere ncepu sa se dizolve si fu data afara la ud, n for ma de gris. n sapte saptamni, bolnava aceasta fu vindecata. Nr. 3. Pecingine Domnul O. din N. suferea, de la a doua altoire a sa, de o spuzeala de piele, ce se ntindea peste tot corpul. Trebuia sa poarte manusi si sa i se lege minile peste

noapte, ca sa nu se scarpine. Cnd era copil, nu se putea juca cu tovarasii lui s i cauta sa-si omoare vremea cu cititul, ceea ce nsa nrautatea si mai mult starea l ui sufleteasca. Cu vrsta, boala deveni si mai grea, mai cu seama starea lui sufle teasca ajunse ngrijoratoare, caci se gndea numai la apropiatul sau sfrsit. 168 Atunci afla, din ntmplare, de metoda naturala de vindecare si facu numaidect cura m ea, dupa ce citise mai nti manualul noii stiinte de vindecare. Avea destula energi e si n scurta vreme simti, spre marea lui bucurie, o mbunatatire n starea lui gener ala, dupa care urma o treptata vindecare a spuzelii de piele, asa ca n cele din u rma acel rod al altoiului fu nlaturat. Da, pomul dupa roade se cunoaste: altoiul a adus spuzeala de piele, noua stiinta de vindecare a nlaturat-o. Nr. 4. Cancer. Un brazilian de 25 ani suferea de bube canceroase, care, n timp de 8 ani se ntinse sera de la gt pna la stomac. Dupa ce bolnavul mnca, ranile sngerau si din gtul bolnav ului iesea o duhoare asa de grea, ca nimeni nu putea sta n aproprierea lui. Era m inune, daca umbla mereu cu gnduri de sinucidere, n cap? Ctiva prieteni ai sai, ce fusesera vindecati prin cura mea, l ndemnara, n cele din u rma, s-o faca si el. n cele dinti trei luni, boala fu n aparenta mai grea, deoarece nodurile canceroase se dizolvau si astfel pricinuiau dureri. Totusi, el nu se d escuraja si n cele din urma simti, treptat, mbunatatea starii lui. Dupa un an, tnar ul era sanatos. Astazi, e un om muncitor si vesel, si a ajuns un zelos propagand ist al noii stiinte de vindecare fara doctorii si fara operatii. Nr. 5. Galbinare Slabiciune Dureri de cap n primavara anului 1887, fata de treisprezece ani a doamnei L. de aici, se vaeta de mare oboseala, neplacere de munca, slabiciune generala, dureri de cap, n sfrsit , o suferinta generala; dupa mai multe zile, albul ochilor se ngalbeni, apoi acea sta urta culoare se ntinse peste toata fata, pe gt si n cele din urma peste tot corp ul. n acelasi timp se putea vedea, ca n corp bntuiau niste friguri foarte puternice dupa cum c , care pornisera din pntece si se raspndisera n tot organismul, dar care erea natura fermentatiei se ivisera pe dinafara, la cap. I s-a prescris: dieta n eexcitanta, de trei ori pe zi bai derivative, pentru nlaturarea materiilor n ferme ntatie si pentru deschiderea porilor pielii. n patrusprezece zile, galbinarea era cu desavrsire vindecata. Nr. 6. Oftica oaselor Dupa o cautare alopatica de peste 9 luni, fara nici-un folos, domnul A. H. din W . suferea de oftica oaselor si fusese tratat cu iodoform, karbol, sublimat s.a. Se facusera deja, mai multe operatii la amndoua picioarele, de unde fusesera taia te si scoase afara chiar cteva bucati de oase. Dupa attea macelariri locale, stare a bolnavului ajunsese att de disperata, ca el nu mai putea umbla. n acest hal a ve nit bolnavul la mine. n 3 luni, ranile de la picioare se vindecara si oasele umfl ate ca buretii se ntarira si se subtiara tot mai mult. Bolnavul ncepu iarasi sa um ble si dupa trei luni putu fi privit ca vindecat pe deplin. Nr. 7. Inflamatia ncheieturilor soldurilor (Ischias) Slutirea corpului Paralizie Oswald Z. din K., de 12 ani, se mbolnavise de inflamatia ncheieturilor soldurilor, dupa ce mai nainte zacuse de raceala si tuse. Bolile lui fura agravate prin trat amentul nenatural al diferitilor doctori, prin medicamente s.a., asa ca bietul b aiat se alesese cu un sold teapan, mergea strmb si schiopatnd. Piciorul drept era mai nedezvoltat si mai slab ca cel stng. Piciorul teapan, deformat, nu fu tratat local, baile derivative si dieta neexcit anta alcatuira principalele mijloace de vindecare. Efectul lor nu ntrzie. Dupa pat rusprezece zile, baiatul putea deja sa umble fara crje si fara bastoane. Dupa pat ru saptamni, soldul ntepenit deveni iarasi normal, moale, si orice deformare dispa

ru, piciorul drept l putea misca tot asa de bine ca si pe cel stng. n timp de o jum atate de an, toate partile nedezvoltate ale piciorului ajunsera deopotriva cu ce lelalte. 169 Nr. 8. Slabiciune generala Dureri n spate Raceala minilor si a picioarelor Lipsa de snge Usurarea facerii De multe boli mai suferea si Doamna E. din W. lnga P. n acelasi timp era si nsarcin ata. Toti doctorii nu-i putusera veni n ajutor si de aceea ea si puse ultima nadej de n cura mea. i prescrisei zilnic o baie de trunchi si doua de sezut cu frictiuni , apoi ncalzirea corpului prin preumblari la aer curat si la soare, n sfrsit, o die ta simpla si neexcitanta. Dupa cteva luni, Doamna E. veni iarasi la mine si-mi sp use ca a urmat ntocmai prescrierile mele si deja n timp de opt zile a perceput o mp uternicire, ce crestea cu ct ntrebuinta cura. De patru saptamni nascuse, si spre ma rea mirare a moasei, facerea aceasta fusese cea mai usoara. Pe cnd nainte vreme fa cerea era foarte grea si nsotita cu pierderi mari de snge foarte gros si cangrenos , de rndul acesta mersese foarte usor si fara nici o ngreunare. De asemenea, copil ul acesta era cel mai vioi dintre toti. Pe cnd nainte vreme n-avusese niciodata nde stula tta pentru copil, acum avea foarte multa. Pofta de mncare crescuse si nsasi e a se ncredintase ca felul acesta de viata nu era numai cu mult mai simplu ca cel obisnuit mai nainte dar si mult mai sanatos. Nr. 9. Glci Copilul de noua ani E. K. se mbolnavi de glci, n partea stnga, si glcile se umflara m ereu, ct aproape un ou de gaina. Ele fura tratate zilnic cu bai de trunchi si bai de sezut cu frictiuni de cte o jumatate de ceas fiecare si n fiecare saptamna cu d oua bai de aburi locale, mpreuna cu o dieta potrivita. La nceput glcile erau rosii n chise, n urma se facura rosii-vinete. Dupa vreo trei saptamni, baiatul nu mai putu sa faca baile cu aburi, deoarece capul, prin prea mare umflatura, luase o pozit ie strmba si nu se mai putea misca. Din aceasta pricina baile cu aburi fura nlocui te prin comprese cu apa calda. Compresele fura aplicate asa de calde, ct putea sa rabde corpul. Aci se putea vedea deslusit mersul materiilor straine. Puroiul pa trunse prin piele si murdari compresa, fara sa se fi ivit vreo deschizatura. n sfr sit, se ivira doua deschizaturi, cam de marimea boabelor de mazare, prin care se scurse foarte mult puroi. Acum umflatura dadu foarte repede napoi. Dar, n dosul a cestei umflaturi se forma alta noua, care dadu de asemenea napoi, dupa ce se goli se prin deschizaturile celei dinti. Dupa patru saptamni, copilul putu deja sa mear ga la scoala. Dupa cinci saptamni, boala disparuse cu totul si miscarile capului ca si ale gtului erau iarasi libere. Dureri nu se ivisera aproape deloc n timpul p rocesului de vindecare, caci pe de o parte baile de aburi si compresele calde, p e de alta parte baile derivative, le muiasera. Semne n-au ramas deloc. Nr. 10. Cancer la piept si la nas Femeia macelarului Sp. din Lipsca-Rendniz ncercase toate leacurile posibile mpotri va unei grele boli, cancer la piept si la nas, dar fara nici un folos. ntr-o zi a fla de metoda mea de vindecare si ma ruga sa ma transport la locuinta ei. Ma dus ei si gasii femeia ntr-o stare disperata. Pe piept izbucnise o rana adnca, aproape n putrefactie, si asa de mare ca abia putea fi acoperita de palma unei mini. Apoi , jumatate din nas era deja mncat de cancer, si n sfrsit, pe frunte se formasera do ua umflaturi tari, rosii (noduri canceroase), care stateau gata sa sparga. Dupa cercetarea mea, prescrisei numaidect o cura corespunzatoare, ce dadu cel mai bun rezultat. La nceput, umflaturile de la frunte dadura napoi, apoi se vindeca pieptu l si n sfrsit nasul. Cnd femeia veni la mine, dupa cteva luni de cura, pentru a-mi s pune ca merge spre bine, avea nca o nfatisare grozava. Astazi a ajuns o femeie apr caci e o minune ca o astfel de bolnava sa se vin oape placuta. Si aceasta minune dece n asa scurta vreme, a fost savrsita numai de o dieta potrivita cu cura, bai d e trunchi si de sezut, asudeli, fara a face nimic altceva la nas, la piept sau l

a frunte. n aproape noua luni, printr-o cura staruitoare, femeia Sp. s-a scapat de greaua e i boala. Nr. 11. 170 Rani deschise la picioare Profesorul F. din Brazilia mi face cunoscut, ca a dobndit un minunat rezultat prin cura mea. Sapte ani de zile a suferit de o rana deschisa la picior, colindnd de la un doctor la altul, varsndu-si punga prin spiterii, pe cnd rana se facea tot ma i mare, mai rea, asa, ca uneori era incapabil de munca si trebuia sa ndure chinur ile iadului. Atunci i cazu n mna manualul noii stiinte de vindecare. Dupa cetirea lui se hotar nu maidect sa faca o ncercare. Facu bai de trunchi, si se vindeca chiar cu ele n timp de vreun an de zile. Cu baile de sezut cu frictiuni s-ar fi putut vindeca, de bu na seama, ntr-un timp ceva mai scurt. Tamaduitul scrise despre acest succes al sau, ntr-un ziar german din Porto Alegre . Nr. 12. Boli de rinichi si de basica Hidropizie Boala de ficat Doamna B. din P. era bolnava de ani de zile de rinichi si de besica udului. Trat amentul medical nu numai ca nu-i adusese nici-o usurare dar nu putu mpiedica nici hidropizia. Atunci doamna B. se hotar sa ntrebuinteze cura mea. Am prescris: ziln ic 2 bai de trunchi si 1 baie de sezut cu frictiuni, precum si o dieta potrivita cu natura, nlaturnd cu desavrsire supele. n curnd se ivira crize, saptamni ntregi n-avu pofta de mncare, asa ca doamna B. pierd use aproape curajul de a merge nainte cu cura. Fiica ei o ncuraja sa urmeze cu sta ruinta cura si rezultatele minunate nu ntrziara a se arata. n locul bailor de trunc hi fura prescrise, n cele din urma, tot bai de sezut cu frictiuni, pentru ca prog resul sa fie si mai repede. Astfel, hidropizia, boala de rinichi si de ficat dis parura treptat. De ctava vreme, doamna B. s-a vindecat pe deplin si cine o vede a cum nici nu banuieste ct de greu a fost bolnava mai nainte. Nr. 13. Boala de inima Mouches volantes Puncte negre E un simptom foarte neplacut de a vedea naintea ochilor plutind ncoace si ncolo nis te corpuri negre, fara ca vreun obiect exterior sa se gaseasca naintea ochilor. A cest simptom se naste prin faptul ca materiile straine se depoziteaza n cristalul ochiului si arunca umbre mici asupra retinei (Mouches volantes). Bine nteles, ca pe data ce corpul ntreg se curata, dispar si aceste corpuri straine. Asa mi comun ica domnul avocat F. H. din B., ca n cursul curei sale, pe care o aplica n primul rnd contra unei boli de inima, vechi, nradacinate, a pierdut cu desavrsire si acele mouches volantes de care suferea. Nr. 14. Urdinare de ani ntregi Dizenterie Doamna W. din America, se vaeta de dizenterie si de o urdinare, ce tinea de patr u ani si care o slabise foarte mult. Toate leacurile prescrise de doctorii pe ca re-i consultase nu-i folosira nimic. i prescrisei o dieta usoara de mistuit, potrivita cu starea ei, trei bai derivati ve de trunchi n fiecare zi si trei bai de aburi n fiecare saptamna. Dupa trei sapta mni, boala ei era cu totul nlaturata. Nr. 15. Boala de ficat Inflamatia matului gros Asudeala picioarelor Catar de stomac Domnul director M. din D. suferea de multa vreme de inflamatia matului gros, car

e, devenind cronica, provocase o grea boala de ficat. Ani ntregi fura ntrebuintate cele mai diferite tratamente alopatice, dar fara nici un folos. La nceputul lui Septembrie, domnul M. intra n tratamentul meu. Efectul fu minunat. n cteva zile, fu nlaturat si catarul de stomac si deja n prima saptamna mistuirea fu ndreptata. Mult ele materii de boala, ce se gramadisera n el, de ani de zile, fura date repede af ara, 171 starea lui se mbunatati din saptamna n saptamna. Dupa doua luni, n care timp scazuse cu aproximativ 7 kilograme, domnul M. era cu desavrsire vindecat si n acelasi timp si asudeala picioarelor, foarte neplacuta, era nlaturata. Nr. 16. Scurgerea maduvei spinarii Literatul M. din N. suferea de scurgerea maduvei spinarii, care, dupa spusa doct orilor de la clinica universitatii din Lipsca, n-avea leac. M. fu tratat la ncepu t, mai mult de un an, n numita clinica, fara umbra de folos. Nenorocitul era n cea mai disperata stare, nu mai primea bani de la societatea de ajutor, si trebuia sa fie ntretinut de rude; parerea doctorilor i rapise orice nadejde de ndreptare. A tunci auzi de succesele mele si se hotar a face o ncercare cu noua stiinta de vind ecare, fara doctorii si fara operatii. Si astfel veni la mine, sprijinindu-se pe doua bastoane, fara nici-o putere, cu toate alimentele ntaritoare ce-i fusesera prescrise. Diagnoza stabili o mare ncarcare n spate, si o nsemnata caldura launtric a, mpreuna cu friguri puternice. Prescrisei la nceput bai de trunchi de 16 18* 20 22C si bai de sezut cu frictiuni, n mo d alternativ, cele din urma cu durata de un ceas, dieta fara carne dimineata si seara, pine de uruiala si poame, la prnz legume. La 3 4 saptamni odata, era nevoie de o baie de aburi, n special pentru pntece, asa ca n timpul baii de aburi, bolnavu l n-avea voie sa se aseze pe spate. Dupa aproximativ 3 luni, domnul M. putea sa umble binisor dupa o jumatate de an chiar fara baston. ncarcarea din spate slabise ntr-att, ca putea iarasi savrsi munci usoare si n-a mai fost nevoie sa-l tin n tratamentul meu. Nr. 17 Boala grea de menstruatie Pierderi de snge Doamna W. suferea de peste opt ani de lipsa de menstruatie sau de menstruatie ne regulata, cteodata si de mari pierderi de snge care i sleiau puterile. La nceput se adresase medicului de aici, doctorul S., care o trata multa vreme fara nici-un f olos; tot asa i merse si cu tratarea locala n clinica femeilor de aici. Prescrieri le mele constau n cteva bai de sezut cu frictiuni, zilnic, si obisnuita dieta neex citanta. Efectele fura uimitoare. Doamna W. se scapa n scurta vreme de pierderile de snge, iar dupa mai multe luni de cura simpla si necostisitoare, dobndi iarasi o menstruatie regulata. Tot asa si puterile corpului, ce n-o mai ajutau nainte vr eme, si recapatara din nou vigoarea lor. Nr. 18. Brnca Acum doi ani, am tratat o femeie greu bolnava de brnca. Pe lnga celelalte prescrie ri ale mele, a trebuit ca baile derivative sa fie potrivite dupa starea bolnavei . Adeseori, cnd frigurile si inflamatia cotropeau prea mult fata, trebuia sa prel ungesc baia de sezut cu frictiuni, cte doua ceasuri necurmate, schimbnd apa la fie care jumatate de ceas, pentru a taia frigurile. Afara de asta, s-au mai aplicat zilnic 1 2 bai de aburi la cap, urmate de bai de sezut cu frictiuni, care usurau foarte mult bolnava. n aproape 8 zile, boala era cu totul vindecata si femeia ma i sanatoasa si mult mai bine dispusa ca nainte. Nr. 19. Umflatura de piele Tiuitul urechii Doamna L. din Gr. avea dupa urechea stnga o umflatura de marimea unei nuci si suf erea din cauza aceasta de tiuitul urechii stngi. Trei ani de-a rndul ntrebuintase t oate medicamentele posibile, fara nici un folos, totusi nu se putuse hotar la ope ratia ce i-o propusese doctorul casei. Astfel, veni n tratamentul meu. Si aci s-a u aplicat cunoscutele bai derivative, mpreuna cu o hrana potrivita naturii. Tiuit

ul urechii nceta dupa cele dinti bai. Umflatura fu tamaduita dupa 6 saptamni. 172 Nr. 20. Pecingine Dureri de spate De cea dinti boala suferea domnul H. de ani de zile. Toata barbia era rosie nchisa si plina peste tot de coji. Toate leacurile alopatiei si homeopatiei, precum si vechea metoda naturala, fusesera ncercate de domnul H., fara nici-un folos. Dupa cum putui constata, pe baza noii mele diagnoze, pecinginea era urmarea unei ncarcari a spinarii. ntr-adevar, de vreo doi ani, domnul H. se vaeta necontenit d e dureri de spate. n urma acestui fel de ncarcare, procesul de vindecare merse ncet . Mai multe bai derivative pe zi, dieta corespunzatoare si doua bai de aburi pe sa ptamna, au fost si aci mijloacele de vindecare, ce l-au scapat de bolile sale cro nice, n 5 luni. Nr. 21. Inflamatia egipteana a ochilor Hidrocefalie De aceste doua simptome de boala suferea copilul de 8 ani al d-nei W. si, timp d e patru ani fusese tratat n fel de fel de clinice si sanatorii private, unde se t urnasera n ochi picaturi de atropina, dar fara niciun succes. Doctorii declarara n cele din urma, ca baiatul devine hidrocefal si ca numai e nimic de facut. Astfe l aduse femeia copilul n cautarea mea. Prin stiinta expresiunii figurii stabilii ca inflamatia ochilor si capul prea mare sunt numai consecintele unor boli anter ioare nevindecate. Am explicat apoi mamei, ca n cazul acesta, vindecarea se obtin e ncet, deoarece aci e o deosebita ncarcare a spinarii. I s-au prescris zilnic 3 4 b ai derivative de trunchi si de sezut cu frictiuni, mpreuna cu dieta neexcitanta. Deja dupa opt zile, inflamatia ochilor se mbunatatise foarte mult. Bolnavul putea sa deschida putin ochii, aceea ce mai nainte era cu neputinta. Tot astfel, si mi stuirea ajunsese aproape normala. Dupa doua saptamni, sensibilitatea ochilor mpotr iva luminii era nlaturata si n a patra saptamna copilul capata iarasi vechea lui sc arlatina. Corpul avea acum destula putere pentru a continua acum mai departe cri za scarlatinei, nabusita cu patru ani nainte. Dupa terminarea acestei crize de vin decare, boala de ochi si hidrocefalia erau nlaturate. Nr. 22. Neputinta barbateasca (impotenta). Domnul Gl. din Sp. suferea de impotenta complecta. Toate leacurile ntrebuintate mp otriva acestei boli nu folosisera nimic. Prin cura mea, ce o facu acasa la el si anume: trei bai de sezut cu frictiuni, zilnic, alternnd cu bai de trunchi cu fri ctiuni, mpreuna cu dieta neexcitanta, boala a fost cu desavrsire vindecata, dupa s ase saptamni. Nr. 23. ncuiere (constipatie) la un copil de tta Copilul de jumatate de an al preotului L. suferea de o ncuiere ncapatnata, ce nu se putuse birui cu tot felul de medicamente. Nu e vorba, copilul era hranit si cu lapte, care de multe ori se fierbea si de cte trei ori. Corpul copilului se umplu cu materii straine si astfel se ivira n curnd niste friguri grele si crampe, ce s labeau foarte mult copilul. mpotriva celor din urma, doctorul prescrisese comprese reci, ce trebuiau sa fie s chimbate, la fiecare 2 ceasuri. Efectul fu, bine nteles, nendestulator si crampele ncepura sa se repete de 12 ori ntr-o zi. Atunci tatal ajunse singur la ideea de a schimba compresele la fiecare sfert de ceas si efectul fu minunat: crampele nu se mai ivira. Totusi, pricina bolii, ncuierea, nu era nlaturata. Atunci tatal copilului citi man ualul meu, al noii stiinte de vindecare si ncepu numaidect sa administreze copilul ui n fiecare zi doua bai de trunchi, n tot cazul prea calde. n schimb nsa si vindeca rea veni mai ncet, abia dupa 5 saptamni copilul avu scaun normal. n timpul acesta s i copilul se hrani altfel, i se da numai lapte crud si crema de ovaz, si copilul se ndrepta vaznd cu ochii. n curnd ajunse vioi si vesel, pe cnd nainte vreme tnjea to a boala.

173 Nr. 24. Glci Nastere usoara Doamna M. avea glci la gt si trebuia sa-si nfasoare ntotdeauna gtul, pentru a le ascu nde. Ea ncepu cura mea si o continua cu multa staruinta. Glcile tari fura repede m uiate si se micsorara din ce n ce, pe cnd starea generala a bolnavei se mbunatati n mod simtitor. Dar, abia la viitoarea ei facere, putu sa vada doamna M. ce mult cstigase corpul prin cura mea. Ea darui viata celui de-al saptelea copil si mirarea ei nu fu mic a, vaznd ce usoara fu nasterea de rndul acesta. Copilul, desi mic, era bine facut, si fiindca fu liberat de casa lui abia dupa 2 ceasuri, si pastra culoarea lui tr andafirie, pe cnd toti copii de mai nainte erau palizi ndata dupa nastere. Doamna M. nu mncase nicidecum carne n tot timpul ct fusese nsarcinata si surprindere a ei fu din cele mai placute, ca putu sa-si alapteze trei luni de zile copilul, lucru ce i-ar fi fost cu neputinta n alte conditii. Nr. 25. Ischias (coxartroza) Acum ctiva ani fusei chemat la doctorul medic B., care suferea din Februarie de I schias. Cu toate cautarile medicale, boala mergea din rau n mai rau. n cele din ur ma, nu mai putea sa umble, nici sa stea culcat, asa ca si petrecea zilele si nopt ile rezemat pe sofa. Prescrisei domnului dr. B.: zilnic doua bai de trunchi cu f rictiuni de 18 pna la 18C grade si, din doua n doua zile, o baie de aburi, precum s i dieta potrivita cu natura. Deja n a patra zi, unul din baiasii mei mi aduse vest ea ca starea generala se mbunatateste si domnul dr. B. putea sa mearga prin odaie . n opt zile, starea bolnavului se mbunatatise asa de mult, ca tratamentul putu fi continuat si fara ajutorul meu. Dupa patru saptamni, boala era vindecata. Nr. 26. Anghina difterica Scarlatina Odata fusei chemat la doamna S., al carei fiu de noua ani se mbolnavise greu de s carlatina si anghina difterica. Fiindca trebuia sa i se faca mai nti o baie de abu ri si n-aveam la ndemna unul din aparatele mele de bai de aburi, trebui sa improvi zez repede unul. Pentru acest sfrsit, asezaram copilul pe un scaun de trestie si sub scaun, o oala de 4 5 litri de apa n clocote. Picioarele erau de asemenea asezat e pe o galeata plina pe jumatate cu apa n clocote si acoperita cu doua stinghii. Corpul ntreg fu mai nti acoperit cu ngrijire ntr-un strai de lna. Dupa ce bolnavul asu dase bine de tot, i se facu o baie de trunchi cu frictiuni, de 8C, cnd i se freca pntecele asa de mult, pna cnd caldura de la cap disparu. Era foarte interesant de o bservat, cum respiratia greoaie de la nceput disparea n timpul acestei operatii, p entru a face loc unei respiratii usoare, cu desavrsire normala. Primejdia era nlat urata. nainte de a pleca, facui nca atenta pe mama, ca, dupa cteva ceasuri friguril e se vor ivi din nou, si, n acest caz, sa se repete n mod energic baile de trunchi cu frictiuni, pna cnd caldura va dispare. Dupa vreo 5 zile, copilul era pe deplin restabilit. Asa se vindeca anghina difterica, asa de temuta, mpotriva careia med icina cauta nca si astazi leacuri! Nr. 27. Surzenie Polip n nodul gtlejului Raguseala Domnul Sch. din Th. ma consulta pentru surzenia sa la urechea dreapta, apoi pent ru polipul sau de la nodul gtlejului. Boala l mpiedeca foarte mult la vorbit. Vizit ase toate clinicile si toti doctorii, fara sa gaseasca undeva ajutor. Cercetndu-l , dupa stiinta expresiunii figurii, stabilii ca are ncarcare anterioara, asa ca i putui prezice un rezultat favorabil. De fapt, se ntmpla aceea ce-i spusesem. Dupa ce bolnavul facu zece zile cura mea, mi spuse ca poate deja sa auda cu urechea su rda si ca raguseala precum si zgrietura din gt mergeau spre bine. Dupa alte 4 sapt amni, bolile lui fura pe deplin vindecate. La urma urmei, domnul acesta mi marturi si ca niciodata, nici chiar n tineretea lui, nu se simtise asa de bine ca acum, d upa ce fusese scapat de bolile lui.

174 Nr. 28. Neurastenie Catar de gt, cronic Domnul Kl., de aici, suferea, de mai mult de 20 ani, de o boala de nervi, care m ai trziu se prefacuse n neurastenie si la care se adaugase un catar cronic de gt. M ulte cure, ce ntrebuintase pna atunci, nu avusesera nici un efect. Nici n aceasta mp rejurare, noua stiinta de vindecare nu m-a dat de rusine. ncarcarea bolnavului er a favorabila si putui sa-i prezic un sfrsit bun. Dupa cum prevazusem, rezultatul fu extraordinar. Bolnavul trebui sa ndure cteva crize de vindecare, n cele din urma nsa, nu mai ramasese urma de neurastenie sau de catar cronic de gt. Bolnavul se s imtea, asa spunea el, ca nou nascut. Nr. 29. Dureri de obraz Nevralgie Insomnie Dilatarea stomacului Un domn de 39 ani, R. B. din R., suferea de mai bine de patru ani de crampe dure roase de obraz. Domnul B. consultase foarte multi doctori, fara nici-un folos, b a chiar pe un profesor vestit, care-l sfatuise, ca cel din urma mijloc, sa-si fa ca operatie. Domnul R. renunta la operatie si intra n tratamentul meu, fara docto rii si fara operatii. Prin stiinta expresiunii figurii, stabilii ncarcarea de par tea dreapta, din care pricina se iveau acele dureri si spasmuri n obraz. Punctul de plecare al bolii sale trebuia cautat n pntece. De fapt, domnul R. suferea si de dilatarea stomacului. ntrebuintnd metoda mea, mistuirea fu ndreptata deja dupa opt zile. Dupa trei saptamni, domnul R. putea dormi toata noaptea fara dureri, lucru ce nu-i fusese cu putinta n cele din urma patru saptamni, cnd mai cu seama calator ia pe drumul de fier era pentru el o povara. Dupa doua luni de cura, domnul R. e ra cu desavrsire vindecat de chinuitoarele sale boli si n acelasi timp exteriorul sau se schimbase cu totul. Nr. 30. Scrofule Cloroza Presbitism Glci Domnisoara H. G. din Gr., de profesie nvatatoare, suferise ctiva ani de cloroza si de scrofule, n urma carora se ivisera niste glci foarte tari, apoi presbitism. Ni ciun leac nu fusese de vreun ajutor mpotriva acestor boli. Din cauza presbitismul ui, domnisoara G. trebuia sa poarte ochelari speciali, dar, n curnd, nici acestia nu mai fura ndeajuns. Domnisoara G. afla atunci, printr-o prietena a ei, de metoda mea de vindecare, p e care o practica serios un an ntreg. Facea zilnic doua bai de sezut cu frictiuni , de cte 15 30 minute fiecare si traia potrivit cu natura. Succesul fu minunat. Mai nti se ndrepta mistuirea. Apoi, disparura glcile, una cte una, mpreuna cu predispozit ia, ce avea pna atunci, catre bolile de plamni. Pe data ce fu nlaturata orice urma de glci, boala de ochi se vindeca repede. Dupa un an, domnisoara G. nu mai avea n evoie de ochelari. Aceea ce nu putusera face doctorii cei mai vestiti, facuse no ua mea stiinta de vindecare. Nr. 31. Constipatie si insomnie la un copil de doua luni O doamna H. din Mannheim, ma vizita ntr-o zi, mpreuna cu fetita ei de doua luni. C opilul suferea deja de constipatie, din care izvorse insomnia, o dovada ca el tre buie sa se fi nascut deja ncarcat. Dupa cum stabilii prin stiinta expresiunii fig urii, mama era cu adevarat foarte ncarcata cu materii straine, suferea de proasta mistuire, si era de multa vreme bolnava de o inflamatie de ochi. Deoarece femeia alapta singura copilul, cea dinti grija a mea fu de a departa mat eriile de boala, din corpul mamei. i prescrisei pentru aceasta, n fiecare zi o bai e de trunchi si de sezut cu frictiuni, dieta neexcitanta si potrivita cu natura, multa sedere la aer curat. Copilul l lua cu ea n pat, pentru a-l face sa asude. D eja dupa o cura de doua zile, constipatia si insomnia copilului fura nlaturate, i

ar dupa o saptamna ngreunarea mistuirii si inflamatia ochilor mamei. 175 Din cele de mai sus se poate vedea deslusit, ce mare e influenta mamei asupra co pilului, prin hrana naturala. Un tratament direct ar fi fost cu mult mai nefolos itor, la o fiinta asa de mica. Pricina mbolnavirii copilului era ncarcarea mamei c u materii straine. Nr. 32. nvineteala De aceasta boala suferea o copila de 12 ani, Eliza a domnului E. H. din P. Expli cai tatalui bolnavei, ca ntr-un caz de boala asa de naintata, si fata de o slabici une asa de mare provocata de multele medicamente, e putina nadejde de scapare. V indecarea e cu putinta numai daca pntecele si mistuirea mai pot fi influentate. M ica era speranta, cu care bolnava a nceput cura mea, dar, deja ntr-o saptamna stare a ei se mbunatatise asa de mult, ca pofta de mncare si mistuirea erau minunate. Du pa o cura de patru saptamni, nvineteala multumita puterii de viata a tnarului organ ism era cu desavrsire vindecata. Nr. 33. Varsaturi periodice Boala de plamni Cloroza Domnul M. din L. suferea, de doisprezece ani, de varsaturi periodice, mpotriva ca rora nu gasise leac. Regulat n fiecare saptamna, varsaturile acelea se iveau ntr-o zi sau doua. Varsaturile tineau de dimineata, de la sculare, pna seara la culcare . Tratamentul meu, alcatuit din bai de trunchi si de sezut cu frictiuni, dieta n eexcitanta si din celelalte prescrieri generale, a avut un efect stralucit. n loc ul fetei sale palide si aproape cenusie, se ivira obrajii plini de sanatate. Mis tuirea sa, mai nainte vreme darapanata, fu cu desavrsire ndreptata. Varsaturile nu se mai ivira. Dupa patru saptamni, ma vizita bolnavul acesta, pentru a-mi multumi de vindecarea sa, asigurndu-ma totodata, ca se simte ca nou nascut. Nr. 34. Boala grea de inima nchegarea sngelui Insomnie Artera inimii iesita afara Astma De toate aceste boli suferea doamna M. din H., o dama n vrsta de 58 de ani. n cei d in urma ani, astma ei facuse progrese. Apoi se ivira niste dureri, din ce n ce ma i mari, n tta dreapta. n acelasi timp bataia inimii si atacurile de spaima ajunsera tovarasii ei zilnici. Durerile chinuitoare si respiratia grea nu dadeau ragaz b ietei femei sa nchida ochii, desi simtea o oboseala de moarte. Bolnava nu mai era n stare sa mai faca nici zece pasi si vorbele ei cadeau foarte greoaie. Apoi, ntr -o zi, se ivi deasupra ttei drepte, nu departe de gt, o vna de grosimea unui deget, care zvcnea nencetat si cu mai multa putere dect inima. Doctorii care tratau bolna va printre ei chiar o celebritate stateau cu minile n sn, n fata acestui simptom. n ele din urma, ei declarara ca artera inimii a iesit afara si adaugara ca ea se p oate rupe n orice moment, provocnd astfel un anevrism, adica moartea. Cei cinci do ctori, printre care si un vestit doctor, adept al naturii, parasira bolnava si a stfel nu mai era nici-o speranta cnd ea veni n cautarea mea. Cercetai bolnava pe b aza noii mele metode si descoperii ca pricina feluritelor simptome de boala era la dnsa o veche boala cronica de pntece, din care izvorse mai nti astma, apoi o grea boala de inima precum si nchegarea sngelui. Zilnic trei bai derivative de sezut cu frictiuni, mpreuna cu dieta neexcitanta, dadura rezultate minunate. n opt zile to ate durerile se mutasera. Dupa patrusprezece zile, artera inimii nu mai zvcnea as a de tare si dupa trei saptamni toate simptomele bolii cronice a pntecelui disparu sera, fara urma, o noua dovada de unitatea tuturor bolilor. Nr. 35. Anghina difterica Voi cita si asupra acestei boli un raport de vindecare. E vorba de fetita de 12 ani, Elsa B., care se mbolnavise greu de anghina difterica. Doctorul, un alopat, n trebuintase toate mijloacele sale, dar fara

176 folos. Gtul era asa de gros, umflat mai ales de partea dreapta si pe dinauntru ca ptusit cu un strat alb-verzui, gros de un deget si puturos. Respiratia era asa d e greoaie, ca primejdia ameninta copilul n fiece moment. Doctorul propuse parinti lor o operatie la canalul respirator, pentru care era nevoie de transportarea co pilului n spital. Din fericire, parintii nu voira sa auda de operatie si astfel s e ntrebuinta tratamentul meu, n ultimul moment. O baie cu frictiuni, de o durata m ai lunga, fu aplicata la nceput, n timpul careia frigurile urcate dadura napoi. n ac elasi timp si ncordarea puternica a gtului umflat, se mai muie putin. Baile cu fri ctiuni fura facute nencetat, ori de cte ori se simti nevoia si apoi fu provocata s udoarea. n acelasi timp fereastra odaii, n care se gasea bolnava, trebui sa ramna z i si noapte deschisa. Douasprezece ore fura de ajuns pentru a nlatura orice prime jdie. Dupa patru zile, umflatura gtului si stratul dinauntru pierisera. Dupa opt zile, mistuirea mai nainte darapanata, ajunse iarasi normala. Dar, am staruit sa se dea copilei numai pine uscata de Graham si fructe acrisoare. n a zecea zi dadui voie parintilor sa scoata copila la aer, la soare. n ziua a cincisprezecea, copi la era sanatoasa. Nr. 36. Pecingeni umede. De aceasta boala grozava suferea un domn de 24 ani, anume W. din G. Pecinginea s e ivise mai ales la cap si la gt. Unsorile si medicamentele ntartasera si mai mult boala si astfel bolnavul pierdu credinta n medicina. El veni la mine si ncepu cura mea. Si acestui bolnav putui sa-i prezic un rezultat bun, caci si la el ncarcare a era n fata. ntr-adevar, mistuirea, mai nainte darapanata, se ndrepta n cteva zile si , n acelasi timp, ncepu sa se ndrepte si pecinginea. n ziua a treia umezeala pecingi nei nceta si dupa 16 zile nu se mai zarea nici urma de pecingine. n acelasi timp, gtul gros al bolnavului se trase n aceste 16 zile cu vreo 3,5 cm. n circumferinta. Materiile de boala ce umflasera gtul si provocasera pecinginea, fura eliminate n c antitati colosale prin mat si prin rinichi. Nr. 37. Cancer la buze Cei mai renumiti alopati si homeopati tratasera sase ani pe un domn de 72 de ani . Cancerul la buze mergea din ce n ce mai rau. Apoi, se ivi si o suparatoare scur gere de bale, asa ca balele curgeau nencetat din gura bolnavului. l cercetai si ga sii ca ncarcarea lui era mai mult n fata si de amndoua partile capului. Efectele me todei mele nu ntrziara mult. Deja n cele dinti zile curgerea balelor nceta, si format iunile noi, vegetatiile si ranile deschise ncepura a da napoi. Cele din urma se vi ndecara pe dinauntru, n timp de zece zile si buza ajunse de trei ori mai mica. Bo lnavul dobndi n unsprezece zile un rezultat, ce nu-l putuse capata prin tratamentu l lui de sase ani. Iarasi un caz de vindecare a cancerului, care, dupa cum se st ie, n ochii medicinii, trece de nevindecabil. Nr. 38. Boala de gt Anghina difterica Scarlatina Carol Br., din Stiria, de 8 ani si jumatate, veni cu mama-sa, n cautarea mea. Mam a-sa mi spuse urmatoarele cu privire la sanatatea fiului ei: pna la vrsta de 2 ani si jumatate, baiatul fusese pe deplin sanatos, pe urma nsa, de cnd cu altoirea, fu sese tot bolnavicios. La nceput, ca baiat de trei ani, avusese anghina difterica, ce fusese nabusita prin medicamente, pe urma, dupa boala, copilul o dusese din c e n ce mai greu si vocea i slabise foarte mult. n gt se vedeau ntotdeauna niste punct e albe, pe amigdale. La orice ocazie, gtul se umfla, ca si la anghina difterica. De cnd cu boala aceasta, mistuirea copilului fusese cu mult mai proasta, ca mai na inte. n Martie 1891, n urma unei spaime, copilul se mbolnavi de un reumatism articu lar, de care zacu greu bolnav trei saptamni. n urma, copilul se gasi n asa hal, ca, ca cea din urma scapare se simti nevoia unei pentru restabilirea sanatatii sale cure n institutul Louis Kuhne din Lipsca. La 15 Aprilie 1891, baiatul ncepu cura la mine. Efectul metodei mele fu surprinzator. Deja n a doua zi, mistuirea se ndrepta. n ziu a a treia, anghina difterica, ce fusese nainte vreme numai nabusita, reveni cu oar

ecare furie. Ma asteptam la asemenea crize de vindecare, deoarece n corp dormitau de mai nainte attea medicamente. Deja n ziua a cincea, ncepura niste iesiri afara olosale, puturoase, nchise ca namolul. Tot astfel si urina mirosea foarte greu si era de culoarea cafelei. Dupa eliminarea acestor materii de boala, copilul fu v indecat n cinci saptamni si se simti ca nou nascut, att trupeste ct si la minte. 177 Nr. 39. Polipi ngreunarea mistuirii Domnul B., farmacist din Z., suferea de 20 de ani de mistuire rea, neregulata. T oate leacurile ce le ntrebuintase pentru reglarea scaunului, le luase din farmaci a sa, dar nici unul nu-i fusese de vreun folos. Nu-i vorba, cte un medicament avu sese o influenta trecatoare, dar efectul nu tinea mult si disparea iarasi. Din c auza relei mistuiri si a marelui abuz de medicamente i se stricasera aproape tot i dintii si toate maselele. Apoi, se formasera n nas si n canalul respirator, poli pi ce nu voiau sa se vindece cu nici un pret, caci erau urmarile neaparate ale b olii cronice de pntece, de care suferea. De 26 ori si operase domnul B. polipii si totusi cresteau mereu la loc. De aci se vad nvataturile gresite ale medicinii si greutatile ce ntmpina din aceasta cauza doctorii, n practica lor zilnica. Prin buintarea metodei mele, domnul B. dobndi n opt zile un rezultat, ce nu-l putuse av ea n 20 de ani, prin medicamente. Formatiunea polipilor nceta din ce n ce. n patru aptamni, domnul B. era vindecat. Efectele tratamentului meu, dovedit asupra propr iului sau corp, uimira att de mult pe domnul B., nct la plecare marturisi, ca nu ma i poate fi mpacat cu constiinta, cta vreme va fi farmacist. Vede si el, ca, prin m edicamente omenirea e nselata si otravita si de aceea e hotart a vinde ct de curnd armacia lui. Nr. 40. Luatul din iele Insomnie Acestea erau bolile, de care se mbolnavise fata de cinci ani a doamnei G. din L. Zbatndu-se din tot corpul, biata copila nu mai putea nici merge, nici vorbi, nici dormi, nici pricepe, nici mistui. Dupa ce ncercase toate metodele posibile de vi ndecare, fara nici un folos, bolnava veni n cautarea mea. Bai de trunchi si de sezut cu frictiuni, cele din urma de durata mai lunga, misc are la aer liber si dieta neexcitanta, au dat si aci rezultatul dorit, asa ca, d upa o saptamna, bolnava putea deja sa umble. Prin continuarea mai departe a curei, se dobndi o vindecare deplina, dupa ce mist uirea ce fusese cu totul zdruncinata ajunse cu desavrsire normala. Si, toate aste a s-au putut dobndi iarasi prin noua mea stiinta de vindecare, fara doctorii si f ara alte procedee medicale. Nr. 41. Crampe nervoase Doamna G. suferea de niste ciudate crampe nervoase; crampele porneau din vrful de getelor si navaleau n cap. Cei mai vestiti doctori si profesori din localitate, nc ercasera n diferite chipuri de a vindeca aceasta boala, dar ea n loc sa dea nspre b ine, mergea tot mai rau. Doctorii luasera simptomul de boala, drept boala nsasi, si, n miopia lor, trecusera cu vederea adevaratul focar al bolii, adica pntecele. Nu e deci de mirare, daca boala mergea mai rau. n cele din urma, nevoia o aduse p e bolnava la mine. Tratamentul fu alcatuit din bai derivative cu frictiuni si vi ata potrivita cu natura. Dupa sapte saptamni, femeia fu cu desavrsire scapata de b oala ce o chinuia de atta vreme. Nr. 42. Polutii Scurgerea maduvei spinarii Tabes dorsalis Insomnie Boala de nervi Paralizie Suferind de aceste boli, domnul H. de 42 ani, veni n cautarea mea. Mergea cu mult a osteneala; scularea ca si sederea i erau peste masura de grele. De ani de zile

ntre s

suferea de proasta mistuire si de insomnie. Apoi, l chinuiau polutiile, desi era n surat o dovada sigura de o grea ncarcare dorsala, de o grea boala de nervi. ntelep ciunea medicala parasise cu totul pe domnul H., dupa ce ncercase tot felul de mij loace. Prescrisei acestui domn n cele dinti patrusprezece zile, zilnic doua bai de trunchi cu frictiuni, apoi timp de patru saptamni zilnic o baie de trunchi cu fr ictiuni si doua bai de sezut cu frictiuni. Rezultatul fu uimitor. Mistuirea se nd repta dupa cteva bai, paralizia picioarelor sale, dupa cteva 178 saptamni. Scurgerea maduvei spinarii fu pe deplin vindecata n doua luni. Iarasi, o dovada minunata de adevarul noilor mele nvataturi, iarasi o dovada de neputinta scolii medicale! Nr. 43. Surdo-mutenie Navalirea sngelui la cap Fata de patru ani a doamnei Sch. din L., era surda si muta, din cauza altoireii, dupa cum sustinea mama ei. Tratamentul medical ramasese zadarnic, cu toate sfor tarile lui. Prin operatii si prin cauterizari, biata copila fusese asa de rau ma ltratata si tipa de cte ori vedea doctorul. Din cauza tipetelor si a spaimei nu p utui examina copila, vazui nsa ca avea o mare ncarcare cu materii straine si ca sng ele navalea spre cap. Prescrisei numai bai derivative si dieta neexcitanta, usca ta si potrivita cu natura, i recomandai sa doarma cu fereastra deschisa si sa sad a mult la aer si la soare. Rezultatul fu favorabil, si, dupa doua saptamni, mama m i aduse vestea ca fetita merge mult mai bine si ca a nceput chiar sa auda putin. Dupa alte patru saptamni, mica bolnava era pe deplin vindecata. Putea iarasi sa a uda si sa vorbeasca. Nr. 44. Constipatie puternica Doamna Dr. F., din A., suferea de vreo 20 ani de constipatie puternica. Nimic nu -i folosea. Cnd ncepu cura mi spuse ca, dupa experientele de mai nainte, n-are nicio speranta de ndreptare. Dupa ce urma povetele mele, timp de opt zile, adica dupa ce trai potrivit cu natura, boala ei si n acelasi timp toate consecintele ei sup aratoare fura nlaturate. n ce priveste dieta, bolnava se hranise ctva timp cu gru ur uit si poame acrisoare, pana cnd putuse mistui pine si mncaruri fierte. --------179 Scrisori originale de multumire Nr. 45. Dureri de gt Boala de rinichi si de basica Bolile organelor genitale. Prea stimate domnule Kuhne! Cura ce mi-ati ordonat prin scrisoare, mi-a priit de minune. Suferintele de la r inichi si besica s-au muiat. Boala organelor genitale s-a ndreptat foarte mult, m ai este putina curgere. Durerile ntepatoare n gt (observam n gt si un strat galben) s unt cu desavrsire nlaturate. Ma simt mai bine ca nainte. Multumindu-va pentru sfatu rile ce mi-ati dat prin scrisoare si care mi-au folosit mult, ramn devotatul Dv. Bromberg. E. M. Nr. 46. Migrena puternica. Prea stimate domnule Kuhne! mi propusesem de multa vreme sa mi exprim adnca mea multamire, dar m-a mpiedecat ba una, ba alta. Poate ca va aduceti aminte de mine, daca va spun ca am fost la Dvs ., n August anul trecut, mpreuna cu fata mea mai mare, dupa recomandatia doamnei N . din L., pentru a cauta leac mpotriva unei migrene puternice, ncapatnate. A doua z i, dupa sosirea mea acolo, am fost iarasi chinuita de migrena, n prezenta Dumneav oastra, atunci cnd jertfeati pentru noi, n gradina, un ceas din pretiosul Dumneavo astra timp. De atunci n-am mai avut migrena, pentru care multumesc lui Dumnezeu si dumitale. Ma simt asa de usoara, ca n tineretea mea, de aceea nici nu mi-e gre u sa pastrez dieta prescrisa de Dumneavoastra. Baile sunt asa de binefacatoare, ca n-as putea ndura lipsa lor. Numai baia cu aburi mi cauzeaza oarecare greutati f

ara aparatul Dumneavoastra. Va rog sa binevoiti a-mi trimite un aparat de bai de aburi, mpreuna cu cele trei oale trebuincioase. Multe salutari de la fata mea. Multumindu-va nca o data, va salut cu toata stima. Bielefeld. Doamna E. H. Nr. 47. Reumatism Podagra Paralizie Ischias (coxartroza) Boala de ochi Subsemnatul, m-am mbolnavit n toamna anului 1885, de bolile de mai sus, si timp de 3 ani si jum atate n-am gasit leac. Am fost tratat, fara succes, de mai mult de 12 profesori si doctori vestiti din orasul acesta. n cele din urma, un profesor si un doctor d e la Clinica Universitatii, ma sfatuira sa consult pe domnul L. Kuhne. Aproape 3 ani si jumatate fusesem tratat de cei dinti doctori din Lipsca, si starea mea de venise tot mai de plns. n timp de 3 saptamni numai, domnul Louis Kuhne, prin noua s a metoda de vindecare, m-a facut cu desavrsire sanatos si capabil de a munci. Lipsca-Anger. H. K. 180 Nr. 48. Oftica plamnilor Defect de inima Caria oaselor Inflamatia intestinelor Boli hemoroidale Sngerarea rinichilor. Prea stimate domnule Kuhne! S-au mplinit doi ani, n August, de cnd fiul meu, Pastorul U., si-a procurat manualu l Dumneavoastra: Noua stiinta de vindecare . Catre sfrsitul lui Iulie, am fost bolna va pe moarte, parasita cu desavrsire de alopati. Fiul meu mi-a atras luarea amint e asupra curei Dumneavoastra, si m-am agatat de ea, ca cel care se neaca, de un f ir de pai. Baile dumneavoastra si dieta au facut minuni; dupa 5 luni, bolile mele hemoroida le si de plamni, mpreuna cu inflamatia intestinelor si sngerarea rinichilor fura cu desavrsire vindecate. Aceea ce medicina n-a putut face n 12 ani, a facut metoda D umneavoastra naturala, n 5 luni! Agricultorul Fr., care si-a procurat de la mine cartea dumneavoastra, s-a vindec at cu desavrsire de un defect de inima. Am vindecat mai multi de pe aici si am fa cut propaganda pentru metoda dumneavoastra. Asa de exemplu, o fata de 16 ani, suferea de 6 ani de caria oaselor si nu gasea leac nicaieri. Din spate, din picioare si din brate, oasele ncepusera deja sa fie mncate. Bolnava a facut, ntocmai dupa prescrierile dumneavoastra, 2 bai complecte de aburi si n fiecare zi 3 bai de sezut cu frictiuni, urmnd n acelasi timp si o di eta serioasa. Din cadavrul acela, s-a nascut, spre marea mea bucurie, o fata fru moasa si grasa. Va ramn adnc recunoscatoare, D-le Kuhne. Hilligsfelde. Doamna Dr. med. U. nascuta von K. Nr. 49. Paralizie ntarirea pntecelui Glci Scrofule. Stimate domnule Kuhne! mi mplinesc o datorie adnca, exprimndu-va cele mai cordiale multumiri pentru filantr opia ce ati dovedit prin minunatul dumneavoastra raport de vindecare asupra boli i mele. De la 1892 sufeream deja de glci tari si scrofule si de mai multi ani de ngreunare a mistuirii. Am ntrebuintat toate mijloacele, am consultat toti doctorii, dar sta

rea mea se nrautatea din ce n ce, si credinta mea n doctori se slabise foarte mult. n aceasta stare disperata, auzii de stiinta de vindecare, fara doctorii, a d-lui Kuhne si plecai numaidect la Lipsca. Dar, fiindca mi se facuse o mare operatie l a calci, trebuii sa fac aceasta calatorie, cu crje si cu baston. Rezultatul curei dumneavoastra a fost minunat, asa ca, n cteva zile puteam umbla comod, fara crje si numai cu ajutorul bastonului, de care peste cteva zile n-am mai avut trebuinta. M-am simtit foarte bine, n timpul acestei cure. De-as fi plecat numaidect la domnu l Kuhne la Lipsca, nu mi-ar fi ramas nici semnele ce le port la gt. Sunt recunoscator pentru toata viata, d-lui Kuhne, si ma voi sili a raspndi oriun de ma voi gasi aceasta noua stiinta de vindecare. Burgwindheim. Cu stima, B. 181 Nr. 50. Sifilis Insomnie Dureri de cap. Prea stimate d-le Kuhne! Socotesc de datoria mea, a va face cunoscut efectul minunat ce am dobndit prin ap licarea metodei dumneavoastra la boala mea grava (sifilis), pe care doctorii spe cialisti o priveau ca nevindecabila. 7 8 ani de zile am ntrebuintat mercur, de 2 3 ori am fost la niste bai de pucioasa fo arte scumpe, care pareau pentru un moment ca ma fac sanatos. Dar, boala fusese n umai nabusita, iar nu data afara din corp si din an n an am devenit mai slab, mai nervos, mai fara placere de munca. n cele din urma, capatai niste dureri de cap, care ma faceau aproape nebun. N-aveam somn luni ntregi; doctorul ma sfatui sa fac iarasi bai de pucioasa, altfel s-ar putea naste o inflamatie a creierilor. Simteam ca nu mai pot s-o duc asa si stiam ca aceste cure alopatice ma otraviser a n mod cronic. n disperarea mea (speranta aveam putina) am alergat la metoda dumn eavoastra. Rezultatul fu uimitor. La nceput, capatai odihna si somn, deja dupa tr ei bai. Ce multe rele nu s-ar nlatura, daca toti bolnavii s-ar supune tratamentului dumne avoastra, asa de simplu si cu desavrsire lipsit de dureri! Tratamentul dumneavoas tra nu poate fi laudat ndestul si constat, spre bucuria tuturor suferinzilor de a ceasta boala, marea greseala a scolii medicale, ca sifilisul n-ar fi vindecabil. La boala mea adnc nradacinata, vindecarea mea a fost o adevarata minune a naturii. Am mai urmat ctava vreme cu cura dumneavoastra, pentru a curati bine corpul si a m ajuns ca arat astazi mai tnar. Am cstigat o culoare sanatoasa si un dor nou de v iata. Si, fiindca toate acestea le datorez numai dumneavoastra, stimate domnule Kuhne, va ramn foarte recunoscator. Lipsca. Cu toata stima. E. F. Nr. 51. Piatra Inflamatia rinichilor Boli hemoroidale Hidropizie. De ctiva ani m-am mbolnavit mai nti de o boala de rinichi, constipatie, insomnie, cnd am ndurat cele mai chinuitoare dureri. Trei ani mai trziu, a trebuit sa intru greu bolnav si incapabil de munca n spitalu l orasului. Diagnoza era: inflamatia rinichilor, piatra, boli hemoroidale si un n ceput de hidropizie. M-au tratat acolo cu fel de fel de medicamente, dar fara su cces. Din ceasul n care am ntrebuintat cura dumneavoastra, starea mea s-a mbunatati t si cine ma vede astazi nici nu banuieste starea mea mizerabila de mai nainte. E ram osndit n scurta vreme la moarte, si datorez numai curei dumneavoastra sanatate a mea de astazi, drept care certific aceasta, prin publicitate. Lipsca. G. H. Nr. 52. Dureri de dinti si de masele Striviri

Friguri climatice. Prea stimate domnule Kuhne! Am avut prilejul sa probez asupra mea si asupra altora, metoda dumneavoastra de vindecare, conform sfaturilor ce mi-ati dat prin scrisoare. Frigurile de clima s i durerile de dinti si masele le-am vindecat n scurta vreme prin baile locale de aburi si baile derivative de trunchi, tot astfel si o nsemnata strivire la mna dre apta. Baile mi-au alinat numaidect orice durere. Si la Hotentoti am nregistrat num eroase cure fericite. S-a ornduit deja la directia misionarilor, ca toti misionar ii, nainte de plecare, sa studieze mai nti la dumneavoastra. Sper, mai trziu, sa va pot comunica si alte cure fericite. Pana atunci, ramn cu ce a mai mare multamire, credinciosul dumneavoastra adept. Warmbad, Africa. C. W., Misionar. 182 Nr. 53. Serpengea Insomnie Domnul S. din Halle mi scrie: M-am pomenit la nceputul lui Aprilie cu o umflatura tare la ceafa. n acelasi timp, am fost cuprins de o mare oboseala. La nceput, am dat putina atentie. Dar, umfla tura crestea din ce n ce, starea mea generala era foarte putin multamitoare. Poft a de mncare foarte slaba, ma tragea tot a somn si aveam niste zvcnituri n sale. Din ce n ce nsa, umflatura ajunse de marimea unui ou de gaina, durerile ajunsesera fo arte puternice; de somn si de foame nici idee. n acelasi timp, se ivira niste fri guri violente. Abia atunci, ma putui hotar sa ncep serios tratamentul. Am facut ma i nti bai de aburi locale, pentru care m-am slujit de aparatul de bai de aburi al d-lui Kuhne. Baile de aburi le repetam de cte ori cresteau durerile si ntotdeauna m-am simtit usurat prin acele bai, prin baile de trunchi si de sezut, cu frictiu ni. ntre o baie si alta, acopeream partea bolnava cu o pnza de in, curata, umeda, peste care nfasuram un bandaj de lna, ca sa feresc partea bolnava de orice necurat enie. La nceput nsa, serpengeaua, care capatase o culoare violeta, ramase ctva timp foarte tare. Durerile reveneau iarasi. Dupa vreo 4 5 zile, se ivira n mai multe lo curi niste deschizaturi mici de marimea unor gamalii de ace. Erau ca la 20. Din aceste deschizaturi curse snge si apa. Dar, umflatura era nca foarte cangrenoasa s i tare. Dupa alte patru zile, micile gaurele se mpreunara, formnd deschizaturi mai mari, din care curse foarte mult puroi. Deodata, ntreaga buba nu era dect o gaura , din care curgea cu mbelsugare snge si puroi. Atunci m-am linistit, durerile au d isparut si n scurta vreme m-am vindecat. Acum ma simt asa de bine, ca niciodata. Mi se pare ca, corpul meu s-a scapat de o povara grea, si am o putere si o place re de a munci, cum n-am avut niciodata nainte. Nr. 54. Slabirea memoriei Grasime la pntece Boala de plamni Nervozitate puternica Surzenie Boala de gt Friguri violente. Stimate domnule Kuhne ! Trebuie sa fie cineva prea de tot nvatat, pentru a nu pricepe, ca 2X2 = 4, caci t ot asa de simpla, ca acest exemplu, este si noua si infailibila dvs. metoda de v indecare. nainte de a face eu nsumi cteva experiente, nu puteam ndura cele mai mici oboseli, d esi faceam zilnic exercitii de gimnastica; astazi nsa, dupa ce m-am scapat de gra simea de pntece, pot munci n gradina sau altundeva, ceasuri ntregi, fara sa obosesc . nainte vreme, respiram greoi, cu gura deschisa, ori de cte ori ieseam la plimbar e, (plamni slabi) acum respir linistit cu gura nchisa. De urechea stnga eram surda de ani de zile, acum aud cel putin tic-tacul unui ceasornic de buzunar, tinut ap roape de ureche, uruitul roatelor de trasura si spre marea mea bucurie, chiar vo rbirea tare. Materiile n fermentatie ngramadite n corpul meu, trebuie sa fi navalit mai cu seama

spre cap, caci adeseori ma durea capul, ma chinuiau nencetat boli de gt, de care nu ma puteau scapa nici doctorii, nici profesorii. Acum nu mai simt, de luni de zile, nici cea mai mica durere de gt. Pentru a marturisi adevarul pe deplin, treb uie sa mai adaug ca mi surdea si o alta frumoasa perspectiva: slabirea creierilor (tm penia). De cnd cu cura dumneavoastra, au ncetat toate simptomele ngrozitoare, precu m: slabirea memoriei, nervozitate extraordinara, adevarate atacuri furioase, la cel mai mic prilej, si o totala dezinteresare de tot ce m-ar fi putut nsufleti si entuziasma, de tot ce-mi era drag si scump. Pentru nimic n lume n-as fi spus cui va, acum o jumatate an, de starea mea (numai barbatul meu stia), stiam ca nimic nu ma mai poate scapa si totusi astazi ma simt ca nou nascuta! Acum cteva luni, aceasta minunata metoda m-a scapat dintr-o grea ncurcatura. Am lu at cu mine la tara, o servitoare n aparenta sanatoasa, care nsa mi spuse deodata, d upa opt zile, cu lacramile n ochi, ca nu mai poate! Picioarele erau foarte mult u mflate, nu le mai ncapeau nici ciorapii, nici ghetele, bolnava era chinuita de fu rioase dureri de cap si de friguri violente, asa ca nu se mai putea misca. Neputn d transporta bolnava la Petersburg, o facui sa asude n pat, dupa baile de trunchi , ntocmai dupa prescrierile 183 dumneavoastra, o nvatai sa-si faca bai de sezut cu frictiuni si deja dupa cea din ti baie mi spuse ca se simte asa de bine si de usor! ntregul procedeu fu repetat nca o data n aceeasi zi, de doua ori n ziua urmatoare si n ziua a treia fata nu mai vo ia sa stie de asudeli si de atunci mi spune ca se simte sanatoasa ca un peste n apa . St. Petersburg Doamna Aug. E. Nr. 55. Dureri de cap. Stimate domnule Kuhne! nainte de a pleca din Lipsca, ma simt dator a va exprima cea mai adnca multamire p entru tratamentul ngrijit la care m-ati supus. Numai minunatului efect al bailor dumneavoastra i datorez vindecarea de durerile de cap, ce ma chinuiau de multi an i si care ajunsesera n cele din urma insuportabile. Dorind din suflet raspndirea binefacatoarei dumneavoastra descoperiri spre usurar ea omenirii suferinde, semnez cu deosebita stima. Lipsca. Vaduva M.W. Nr. 56. Catar de gt Spuzeala pe obraz. Prin aceasta, certific d-lui Louis Kuhne, ca, printr-o ntrebuintare de mai multe luni a bailor sale si a unei diete corespu nzatoare, m-am putut vindeca cu desavrsire de un catar de gt foarte ncapatnat si de o spuzeala pe obraz. Sunt gata oricnd a da informatii asupra celor de mai sus. Lipsca. Emil P. Nr. 57. Crampe epileptice Lesinuri Lipsa de snge. Stimate domn! Permiteti-mi a va exprima cele mai adnci multamiri, pentru aceea ce a savrsit desc operirea dumneavoastra asupra fiicei mele, de starea careia nu mai aveam nici o nadejde. Aceea ce n-au putut face doctorii si medicamentele asa de scumpe, a facut apa , un p rodus al naturii . Permiteti-mi, stimate domn, a va detaila pe scurt boala fiicei mele. Cnd s-au ivit cele dinti simptome ale bolii, fata era de vreo 9 ani; dar, la nceput , n-am prea dat multa atentie. Se iveau din cnd n cnd, lesinuri slabe, care nsa erau trecatoare. Cnd nsa lesinurile se ndesira, chemaram pe un doctor recunoscut de cap abil. Acesta ne spuse ca bolnava e slaba de nervi si are lipsa de snge. i prescris e prafuri si medicamente, dar, n loc sa-i dea nspre bine, i mergea tot mai rau. Lesinurile se iveau mai dese si mai puternice. Consultaram pe mai multi doctori, dar ni se dadu ntotdeauna aceleasi medicamente.

n cele din urma, ne spuse unul, ca boala e nevindecabila, din care cauza aruncara m toate medicamentele, afara de bromura de potasiu. Credeam, cu toata siguranta, ca bromura de potasiu e singurul mijloc pentru nlaturarea raului, pna cnd dumneavo astra ne dovedirati contrariul. Acum boala e nvinsa si att eu, ct si familia mea va vom onora si va vom privi ntotdeauna, stimate domnule Kuhne, ca un salvator si b inefacator. Permiteti-mi nca odata a depune la picioarele dumneavoastra multumiri le mele cele mai adnci, ramnnd devotatul dumneavoastra G. n Boemia. F. H. 184 Nr. 58. Raceala Recunosc si eu ca nu va pot multami ndestul pentru serviciul ce-ati facut mamei m ele si mie. O raceala puternica, legata cu friguri violente, m-a ndemnat sa ncerc asupra propriului meu corp, efectul metodei dumneavoastra de vindecare. Rezultat ul eminamente favorabil m-a uimit peste masura. Sunt adnc ncredintat, ca metoda du mneavoastra de vindecare apartine viitorului. Cu stima: Dr. phil., Chr. R. W. Nr. 59. Umflatura ct pumnul, la picior. Prea stimate domnule Kuhne! Ma simt dator a va exprima multamirile mele cele mai adnci, pentru rezultatele mi nunate ce mi-a dat stiinta dumneavoastra de vindecare, fara operatii. De opt ori am fost operat de catre doctori la piciorul stng; la nceput mi s-au amp utat degetele picioarelor, n urma tot piciorul, asa ca trebuia sa ma misc cu crja. Dar, dupa toate aceste operatii, piciorul nu voia sa se faca sanatos; simteam o greutate n el si n cele din urma se ivi o umflatura dureroasa, de marimea pumnului , asa ca mi-era frica sa nu ma supuna unei alte operatii. Aflnd de noua dumneavoastra metoda de vindecare, v-am rugat la nceputul lui Martie sa-mi spuneti ce e de facut, si, printr-o ntrebuintare de patru saptamni a bailor derivative si a masurilor ce mi-ati prescris n privinta dietei, umflatura a disp arut cu desavrsire si piciorul era scapat de o alta operatie. si Daca m-as fi supus tratamentului dumneavoastra, nca de la nceputul bolii mele, celelalte operatii ar fi fost de prisos, si astazi probabil m-as fi putut sluji pe deplin de piciorul meu sanatos. Multumindu-va nca o data pentru sfaturile si ajutoarele ce ati binevoit a-mi da, semnez: Cu toata stima Rendnitz. Sophie W. Nr. 60. Cancer la mitra si pierderi de snge. Prea stimate d-le Kuhne! Femeia mea s-a mbolnavit, n Decembrie, foarte greu (pierderi de snge), asa ca am fo st nevoit sa chem noaptea, la 11 ore, pe domnul dr. K. sngerarea fu deocamdata po tolita cu vata, dar a doua zi fu si mai rau, asa ca trebui sa chem un al doilea medic, pe domnul dr. D. Acesta declara ca e nevoie de operatie. Deoarece nu vede am nici o mbunatatire n starea femeii mele, ma adresai d-lui profesor dr. H., aces ta o cerceta si declara ca e neaparata nevoie de operatie, deoarece femeia mea a re cancer la mitra. ntrebnd nca o data pe domnul profesor dr. H., daca nu se poate vindeca fara operatie, mi-a raspuns ca fara operatie nu e nici o speranta de sca pare. Dupa acestea, m-am dus la domnul Kuhne, (stabiliment de vindecare fara operatii, Flossplatz). Acesta mi prescrise bai de trunchi si bai de sezut cu frictiuni, pr ecum si dieta corespunzatoare. Din ziua cnd femeia mea a nceput sa urmeze prescrie rile d-lui Kuhne, i-a mers tot mai bine si astazi poate munci, fara sa oboseasca , de dimineata de la 5 pna la 10 ore seara. Afara de aceasta, niciodata n-a fost asa de sanatoasa ca acum. Multumesc din inima d-lui Kuhne si nu voi lipsi de a recomanda tuturor suferinzi lor metoda de vindecare a d-lui Kuhne, caci fara domnia sa, femeia mea n-ar mai fi astazi n viata.

Cu deosebita stima, devotat Lipsca. Albert W. Nr. 61. Tuse magareasca. Stimate d-le Kuhne! n Februarie anul acesta, mbolnavindu-se copilul meu de tuse magareasca, m-am adres at n scris la dumneavoastra. Din stimata dumneavoastra scrisoare, am aflat ca tre buie sa facem copilul sa asude la pieptul mamei. De altminteri, facusem cele de cuviinta, dupa cum ne nvatase cartea dumneavoastra. Mersul bolii a fost cel urmat or: Dumineca bagaram de seama, ca copilul nostru, atunci de 14 saptamni, are 185 tuse magareasca si dupa cum am banuit, copilul nostru capatase boala de la ngriji toarea lui, o fata de scoala, caci un mare numar de copii s-a mbolnavit n aceasta localitate. La nceput, am dat drumul fetei. Copilul nostru, care e alaptat de mam a si caruia i se face zilnic doua bai, i s-a facut la prnz o baie de trunchi cu f rictiuni de, care nsa a tinut foarte putin, ca sa nu tipe prea mult copilul. Rezu ltatul a fost excelent, scaunul s-a ndreptat, a treia zi tusea nu mai era asa de puternica. Atunci, primiram stimata dumneavoastra scrisoare, femeia mea a luat p este noapte copilul cu ea n pat, pentru a-l face sa asude. n 13 zile tusea a dispa rut cu desavrsire. Prin urmare, nu pot dect sa adeveresc aceea ce ati scris n carte a dumneavoastra despre tusea magareasca. Va multumim deci nca o data, att femeia mea ct si eu, caci numai Dumnezeu si metoda dumneavoastra ne-a ajutat sa scapam asa de repede copilul. Cu toata stima Harzburg Domnul si Doamna E. K. Nr. 62. Neurastenie Nevralgie Epilepsie D-lui Louis Kuhne, Lipsca. Numai metodei dumneavoastra de vindecare datorez restabilirea mea de neurastenie , nevralgie si epilepsie, dupa ce fusesem multa vreme tratat de 2 din cei mai ve stiti doctori din Dresda si parasit, ca fiind cu desavrsire pierdut . Boala mea era n asa stare, ca am zacut trei luni, dupa care (conform diagnozei: e pilepsie grava) am fost scutit si de serviciul militar. Cu stima Dresda Hans B. Nr. 63. Auzul greu Dureri n spate Tuse Crize de asfixie. Prea stimate domnule Kuhne! Fiindca ati dorit, din timp n timp, un raport de la noi, va trimet astazi urmator ul: Zilnic vorbeam de dumneavoastra si zilnic multameam lui Dumnezeu, ca prin descop erirea dumneavoastra copilul nostru s-a vindecat cu desavrsire de auzul greu, de care suferea mai bine de un an si jumatate. Aceasta e principalul succes ce vi-l putem nota, nsa n acelasi timp, descresc si amigdalele umflate din gt, iar copilul e ca nou nascut. Creatura plngatoare de mai nainte se pierde si n locul ei rasare un copil vioi si vesel, care cauta tovarasia altor copii, poate sa cnte si sa str ige tare, pe cnd, nainte vreme, glasul i era pe jumatate stins. Chiar si crizele de tuse si de asfixie nu s-au mai ivit pna acum. Zilnic avem noi dovezi, de repezic iunea cu care copilul se dezvolta trupeste si sufleteste, zilnic va binecuvntam p e dvs., si nu pot dect sa va asigur, att n numele barbatului meu, ct si n numele meu de recunostinta noastra. n ce priveste sanatatea mea, ma simt mult mai bine si mai cu putere dect acum ctiva ani, si, n special, ma bucur si ca, chinuitoarele durei n spate le-am putut alina si nlatura printr-o baie de sezut asa de simpla. As putea sa va povestesc multe altele, cum cartea dvs. a deschis naintea ochilor

nostri un orizont nou, cum ne-am scapat de mesterii drege-strica cum i-am numit no i pe doctori, si cum cartea dvs. ne apare noua ca singura carte logica si cu tem ei. Devotata, doamna pastor M. n P. Nr.64 Pierderi de snge din mitra Stimate Domn!, O romnca de aici, Florica Chelariu, care suferea nencetat de patru saptamni, de pie rderi mari de snge, a ntrebuintat tratamentul recomandat de dumneavoastra, adica, pe fiecare saptamna doua 186 bai de trunchi cu frictiuni, una baie completa de aburi, si zilnic doua trei bai c u frictiuni de sezut. n a sasea zi de la nceputul curei, mpreuna cu dieta neexcitan ta, femeia era cu mult mai bine; n a 15-a zi, adica astazi, este pe deplin sanato asa! n numele bietei femei, n numele omenirii suferinde, va multumesc! Va salut cu stima Z. (Transilvania-Ungaria) Teodor D. preot Nr.65 Boala grea de nervi Neurastenie Slabirea memoriei. De multi ani, femeia mea era nervoasa n cel mai nalt grad. n timpul din urma, din c auza multor ocupatiuni, boala crescu asa de mult, ca se simti nevoia unei cure s erioase. Din toate mijloacele cunoscute ale metodei naturale n-a ramas unul nence rcat; cteodata se ivea o alinare, dar o vindecare radicala niciodata. Chiar si cu ra nceputa la domnul Louis Kuhne, n aprilie 1890, n-a dovedit la nceput nici un efe ct deosebit, ba, dimpotriva, n aparenta mergea mai rau. Dupa vreo 7 saptamni nsa, l ucrurile se schimbara. O criza urma dupa alta si aceasta critica tinu multe luni , un timp de care ne vom aduce multa vreme aminte. Silintele de vindecare ale co rpului, ntretinute si sprijinite foarte mult prin baile dumneavoastra de sezut, a ratara dupa o cura zilnica, staruitoare, de 11 luni, cele mai minunate rezultate . Pe cnd femeia mea, nainte vreme, se nelinistea foarte mult din cauza slabirii me moriei si a cugetarii, astazi aceste facultati i-au revenit cu o vigoare neastep tata, puterile i s-au nviorat din nou si astazi activitatea mintii e o placere pe ntru ea, pe cnd nainte vreme era o oboseala. Ca si mintea tot astfel si corpul s-a prefacut cu totul. n cea dinti jumatate a anului de cura femeia mea nu era n stare sa faca o plimbare de 4 km, fara popasuri. Dupa 10 luni, ea putea sa umble ziln ic mai mult de 20 km, fara a simti trebuinta nici sa se odihneasca, nici sa stea pe loc. aceasta minunata prefacere cuprinde deopotriva toate organele corpului, cu alte cuvinte: din ea s-a nascut o alta fiinta, altadata dezgustata de viata, astazi vesela si sanatoasa. Dupa Dumnezeu, datoram multumirea noastra domnului Kuhne, pentru minunatele sfat uri. Doresc sa poata lucra nca multa vreme pentru binele semenilor sai si sa cstig e adepti entuziasti, care sa-l ajute la raspndirea noii stiinte de vindecare, att de simple si totusi att de adevarate! Berlin. C. Sch. Nr. 66. Dureri de cap Boala de ochi Lipsa de snge Boala de nervi Sucirea vinelor Slabiciune generala Respiratie grea. Multumire. n tineretea mea sufeream periodic de dureri de cap, ce le aveam mai ales n scoala si care mai trziu se transformara n dureri cu adevarat sfsietoare. Apoi, pe la vrsta de 15 ani, printr-o mprejurare, mi s-au sucit foarte greu vinele la picior. Doctorii nu m-au putut vindeca si n cele din urma ajunsesem ca aproap e nu mai puteam umbla, si vreme de cinci ani am ndurat cele mai groaznice dureri.

Durerile mele de cap crescusera asa de mult, n intervalul acesta ca fusei transpo rtat n spital cu putina nadejde de vindecare, bolnav de nervi si lipsa de snge, da r dupa ctva timp am fost externat fara sa ma fi facut bine. n acelasi timp, sufeream de ochi, deveneam din ce n ce mai incapabil de munca si s tarea mea sufleteasca inspira serioase ngrijorari celor care ma cautau. Pe lnga to ate astea, aveam necontenit aprinderi nauntru, respiratie grea, friguri si perspe ctiva de a orbi! n aceasta stare mai mult dect disperata, de care nimeni nu stia sa ma vindece, am intrat n septembrie anul trecut, n stabilimentul international pentru arta de a vi ndeca fara operatii, a domnului Louis Kuhne. 187 ndata dupa prima baie ce-mi fu prescrisa, simtii o usurare si mbunatatire generala , ce crescu mereu, treptat cu urmarea curei, asa ca, dupa cteva saptamni, starea m ea generala nu mai era de comparat cu cea dinainte. Acum, dupa o cura de vreo ci nci luni, vederea mea si starea mea generala s-au mbunatatit asa de mult, ca ma s imt fericit a nu putea multami ndestul nobilului meu salvator. Acum pot iarasi sa vad bine, pot sa-mi ngrijesc de casa, ma simt mputernicit si cu placere de munca, chiar piciorul meu s-a ndreptat asa de mult, ca pot merge fara greutate, ntr-un cuvnt ma simt cu desavrsire schimbat si toate astea le datorez nu mai excelentei si simplei dumneavoastra metode de vindecare, ce se ntrebuinteaza astazi n familia mea si pretutindeni, cu cel mai sigur succes. Fie ca toti suferinzii sa se slujeasca de ea! Lipsca. Doamna Maria R. Nr. 67. Reumatism articular. Stimate domnule Kuhne! ndeplinindu-mi o sfnta datorie, am onoare, stimate domnule Kuhne, a va exprima adnc a mea multamire, pentru minunatele sfaturi, ce mi-ati dat cu privire la boala me a. Din Mai, anul trecut, suferind aproape necontenit de reumatism articular, m-a m mbolnavit din nou si cu mult mai greu n Noiembrie anul trecut cu toata cura facu te n Teplitz. N-aveam nici o speranta de ndreptare. Doctorul parea ca si-a ispravi t toate leacurile stiute, de aceea nu mai dadu pe la mine saptamni ntregi si ma po vatui sa sed mai multa vreme ntr-o clima calduroasa de miazazi, daca vroi sa ma v indec. Atunci, femeia mea, ngrozita, se adresa la dumneavoastra. Dumneavoastra ati avut bunavointa a ne da numaidect sfaturile dumneavoastra prin scrisoare; nsa, afara de dieta, nu am putut urma n totul sfaturile dumneavoastra, caci eram prea slab si incapabil de a ma misca. Abia la nceputul lui Februarie, nc epui cu bai, dupa ce, n aparenta starea mea se mbunatatise putin. Efectul nu ntrzie mult si deja dupa a treia baie simptomele de boala se ivira ntr-o asa masura, ca oricare altul, care n-ar fi fost pregatit prin citirea manualului dumneavoastra dar s-ar fi ngrozit. Cu toata siguranta ce aveam, totusi, simteam un fel de frica bucuria mea fu cu att mai mare, cnd putui observa, dupa a patra baie, ca ncordarea de la ncheietura piciorului da ndarat. Urina era cafenie nchisa. Saream n sus de bu curie, cu toate durerile ce ma chinuiau nca; aveam adnca convingere ca ntrebuintez un mijloc, care taie raul de la radacina. Si asa a si fost. n aceeasi ordine, n ca re materiile de boala ocupasera la nceputul bolii anumitele membre si muschiuri, disparura acum din corp, pricinuind noi dureri si inflamatii. Dupa patrusprezece zile, putui iarasi sa-mi vad de meseria mea. Martie, cu ploile si vnturile lui, nu m-a suparat ntru nimic si ma simt de atunci sanatos si bine dispus. Meran are n tot cazul un oaspete mai putin, dar pretioasa dumneavoastra metoda de vindecare un adept si un propagandist mai mult. n speranta si cu dorinta sincera, ca metoda dumneavoastra naturala de vindecare v a patrunde n cercuri tot mai largi si ca omenirea se va rentoarce de la o hiper-ci vilizatie la natura, semnez cu nestramutata recunostinta, Cu toata stima Iulius Sp., profesor. 188 Nr. 68. Dureri de stomac Lipsa de pofta de mncare

Ameteli Defecte de inima Pierderi de snge Boala de plamni Slabiciune generala a corpului. MULTUMIRE PUBLICA Femeia subsemnatului n vrsta de 61 ani suferea deja de mai multi ani, mai ales de la 1890, de ameteli cnd mergea, de dureri violente n regiunea stomacului, lipsa de pofta de mncare si slabiciune generala a corpului. n clinica universitatii de aici, unde am dus pe femeia mea n toamna anului 1890, s -a constatat boala cronica de stomac si de rinichi si i s-au prescris fel de fel de medicamente, dar femeia mea, n loc sa mearga mai bine, mergea mai rau. Pe lnga acest tratament neizbutit cu medicamente, auzind ca vor proceda si cu vac cinarea limfei lui Koch, am renuntat la tratamentul femeii mele n clinica univers itatii, care durase pna n Decembrie 1891. n Februarie 1891, starea femeii mele se nrautati cu totul, crizele de lesin se rep etara si slabiciunea generala si inactivitatea organelor mistuirii crescu asa de mult, ca trebui sa zaca n pat vreo sase saptamni. Doctorul H., pe care l consultaram, prescrise purgative, declara boala de defect al inimii, spuse ca nu se poate vindeca si nceta cu vizitele sale. n Aprilie 1891, ngreunarea stomacului crescu asa de mult, ca nu mai primea nimic; ci varsa tot afara. n acelasi timp, observai ca respiratia era foarte greoaie si bolnava simtea dureri de piept, si n general o darapanare a ntregului corp. ncercai atunci cu homeopatia. Dar, si doctorul homeopat declara ca boala femeii m ele e nevindecabila. Nu s-a putut dobndi nici-o usurare. n sfrsit, dupa toate aceste cotituri gresite, am venit n norocul femeii mele, bolna ve de moarte, n stabilimentul international pentru arta de a vindeca, fara doctor ii si fara operatii, al d-lui Louis Kuhne, Lipsca. Acolo i s-au prescris femeii mele, pe lnga o dieta potrivita cu starea ei, bai de sezut cu frictiuni, pe care le facea de doua ori pe zi, dupa o ordonantare spec iala. Deja dupa opt zile de tratament, se ivi o mbunatatire a starii generale. Mistuire a ajunse din ce n ce mai normala, si dupa cteva saptamni se mutara si durerile. Cri zele de lesin, respiratia grea si celelalte simptome se pierdura cu desavrsire si corpul cstiga din ce n ce mai multa putere, cu toata mncarea putina si slaba, asa ca astazi femeia mea se simte mai bine si mai sanatoasa ca nainte, si toti care o vad, ramn uimiti de vindecarea ei desavrsita. De mirare e, ca, chiar vederea feme ii mele s-a mbunatatit foarte mult prin aceasta cura si e mai agera ca nainte de b oala. Toate astea, ce n-au putut face n doi ani cei mai de frunte doctori din Lip sca, le-a facut stabilimentul de vindecare al d-lui Kuhne, n mai putin de opt sap tamni! Bine nteles, ca vom ramne recunoscatori d-lui Kuhne toata viata noastra si c a-i dorim deplin succes n munca sa filantropica, spre binele omenirii suferinde. Exista, n sfrsit, un medic, care poate vindeca si veni cu adevarat n ajutor! Lipsca. Gustav P. 189 Nr. 69. Boala de ochi nevindecabila Dureri nervoase de cap Catar cronic de gt Catar de basica Dureri n spate si de amndoua partile. Stimate Domnule Kuhne! ndemnat de sentimentul datoriei, nu vroi sa scap prilejul de a va da o descriere amanuntita de mersul si grabnica vindecare a grelei mele boli de ochi si va rog a va servi de ea, cum bun va va place. Din frageda mea copilarie, sufeream necontenit de inflamatia ochilor, cu care ma alesesem de pe urma varsatului. Fusesem cautat de feluriti doctori, dar n zadar. Boala fu pentru ctva timp nabusita, prin tratamentul medical, dar revenea iarasi n scurta vreme cu mult mai violenta. Zadarnic ntrebuintai eu calomel, mercur si ap a de zinc, inflamatia nu voia sa dea napoi. Zece doctori consultasem n lungul sir

de ani, dar fara nici un rezultat. n timpul acesta, boala mea de ochi se nrautati din ce n ce mai mult, pna cnd n cele di n urma se forma o inflamatie egipteana a ochilor (Trachoma) si starea mea ajunse vrednica de plns. Cautnd vindecare, intrai ntr-o clinica de ochi din Viena, unde f usei tratat fara succes, sase luni ntregi cu acid boric, piatra iadului, creion d e cupru, sublimat si iodoform. La ochiul drept fusesem operat de trei ori si tre buisem sa ndur cele mai groaznice dureri. Totusi, starea mea ajungea din ce n ce mai rea. Cnd, n sfrsit, domnii doctori vazura ca nu mai e nici o scapare, fusei concediat si as fi orbit, desigur, daca n-as fi facut cura dumneavoastra, careia i datorez fericita mea vindecare, dupa o seri oasa urmare de sase luni a sfaturilor dumneavoastra (dieta neexcitanta si bai de rivative). n timpul curei se mbunatati nu numai boala mea de ochi, dar m-am scapat cu desavrsi re si de niste dureri nervoase de cap, de care sufeream de mai bine de trei ani, apoi de catar cronic de gt si de o slabiciune a besicii, cu care ma alesesem din tratamentul medical al unui catar de besica, precum si de niste dureri n spate s i de amndoua partile, ce se trageau dintr-o pleurezie, de care suferisem cu vreo opt ani nainte. Starea mea generala este mai ales ct se poate de buna. De cnd am facut cura dumnea voastra, ma simt asa de limpede la minte, ca niciodata nainte. Dorind ca tot mai multi bolnavi sa ntrebuinteze metoda dumneavoastra, ce este sin gurul mijloc de vindecare a tuturor bolilor, pentru ca astfel metoda dumneavoast ra sa-si cstige, din ce n ce mai mult drept la recunostinta ntregii omeniri, semnez cu stima S. n Transilvania Eugeniu K. Nr. 70. Pneumonie Anghina difterica. Prea stimate Domnule Kuhne! Nu pot sa va exprim ndestul multumirea mea sincera si deplina mea recunostinta, p entru minunea ce ati savrsit la boala fetitei mele de noua ani. Dupa ce doctorul casei declarase boala de pneumonie si tratase copila, fara nici un succes, aproape doua luni, eu si femeia mea ar fi trebuit sa ne resemnam, ca ci nu mai credeam n scaparea fetitei noastre. Atunci, n acea grea mprejurare, mi-am adus aminte de dumneavoastra. V-am rugat, printr-o carta postala, sa veniti pna la mine si mi-ati spus: Daca ave ti ncredere si daca nu mai faceti prescrierile de pna aci ale doctorului, copila s e va nsanatosi n scurta vreme, presupunnd bine nteles ca veti urma ntocmai sfaturile mele . Femeia mea si eu v-am fagaduit si am urmat ntocmai. Rezultatul minunat al tr atamentului dumneavoastra s-a putut vedea deja a doua zi si din ce n ce mai mult n zilele urmatoare. A opta zi, puteam spune ca fetita noastra e scapata; astazi e a e cu desavrsire sanatoasa, merge la plimbare, rde, sare, etc. Sunt adnc ncredintat , ca daca n-ati fi intervenit dumneavoastra, copila mea ar odihni astazi n snul pa mntului. n acelasi timp se ivi n familia mea, un vechi musafir, cu care luptam deja de vreo 14 ani, anghina difterica, care atinse unul dupa altul, ceilalti cinci copii ai mei. 190 Certific prin aceasta, ca tratamentul dumneavoastra a vindecat pe ctesicinci copi ii de acea ngrozitoare boala. Nu preget dar de a va exprima n scris, nca o data, ce le mai calduroase multamiri si va rog a va servi de aceasta, cum bun va va place !... Cu cea mai mare stima, Lipsca. devotatul dumneavoastra Karl I. Nr. 71. Catar cronic de stomac si de intestine Nervozitate Slabirea memoriei Gnduri de sinucidere.

Stimate domnule Kuhne! Sunt n placuta pozitie, a va da cele mai favorabile informatii asupra efectelor c urei. Cunoasteti boala mea din descrierea ce v-am trimis nainte de nceperea curei. Boala mea era foarte grea si din cauza proastei hraniri, nervii mei suferisera f oarte mult attia ani de zile. De aceea e foarte explicabil, ca nu m-am putut rest abili n cteva saptamni sau luni. Observ de asemenea, ca memoria mea s-a mputernicit foarte mult si ca sunt iarasi dornic de viata. Nu mai ma gndesc deloc la sinucidere, nu mai sufar de dureri de cap. Cele din urma au disparut cu totul. Am ascultat sfatul dumneavoastra si dor m iarna si vara cu fereastra deschisa, aceea ce mi face foarte bine. Vedeti dar, de ce mare folos mi-a fost metoda dumneavoastra si va doresc din ini ma, ca orict de multi asemenea bolnavi sa viziteze stabilimentul dumneavoastra de vindecare. Pot spune cu siguranta, ca ar fi trebuit multi ani pentru a ajunge l a rezultatul, la care am ajuns ntr-o jumatate de an, prin ntrebuintarea curei dumn eavoastra. Dorind succes bun si pentru viitor stabilimentului dumneavoastra, semnez, ndatora tul dumneavoastra: H. n Moravia. Hugo B. Sef al oficiului postal. Nr. 72. Pierderea menstruatiei. Stimate Domnule Kuhne! Va mai aduceti nca aminte, ca v-am scris n toamna anului trecut, ca femeia mea a p ierdut periodul, de la nceputul lui August, acelasi an. Creznd ca femeia mea poate fi n primejdie, v-am rugat prin devotata mea scrisoare din 10 Octombrie sa-mi da ti sfatul dumneavoastra, la care mi-ati raspuns sa ma linistesc, caci si va reven i iarasi. Aceasta prevedere s-a ndeplinit la 19 Martie 1894, dupa ntrebuintarea cu rei dumneavoastra. Aproape noua luni femeia mea fusese lipsita de period. Acesta este iarasi un minunat rezultat al metodei dumneavoastra de vindecare si de aceea nu vroi sa scap prilejul de a va face cuno apartine desigur raritatilor scuta marea mea bucurie, de acest rezultat uimitor. Kiel. Cu stima H. H. Nr. 73. Tuse magareasca ntrebuintnd cu cel mai mare succes metoda dumneavoastra de vindecare, dupa recoman datia mai multor cunoscuti, la trei copii ai mei, care se mbolnavisera deodata de tuse magareasca, asa ca, ctesitrei au fost pe deplin vindecati n opt zile, ma sim t datoare, stimate domnule Kuhne, a va exprima sincerele mele multamiri. Fie ca metoda dumneavoastra de vindecare sa se arate tot asa de pretioasa si n alte cazu ri de boala, lucru de care nu ma ndoiesc, pentru ca lumea sa recunoasca din ce n c e mai mult foloasele si nalta valoare a acestei noi metode naturale. Lipsca. Doamna Theresa B. 191 Nr. 74. Reumatism Boala de ficat Hemoroizi. Stimate Domnule Kuhne! Sunt acum doi ani, de cnd m-am facut sanatos prin cura dumneavoastra si fiindca d e atunci nu-mi lipseste nimic, trec de o adevarata minune att n ochii mei ct si n oc hii celor ce m-au cunoscut nainte vreme. Stiti n ce hal am venit atunci la dumneav oastra. Drept vorbind, nu fusesem niciodata sanatos, n viata. Reumatism, raceala sau alte boli de tot soiul se tineau de mna, pna cnd, n cele din urma, niste hemoroi zi si o grea boala de ficat, pentru care am consultat vreo 10 ani suma de doctor i alopati si homeopati si n cele din urma un profesor bine vazut de la universita tea din Bonn, ma adusesera n asa hal, ca nu mai puteam sa-mi vad de meseria mea s i disperasem de viata. Daca efectul minunat ce am dobndit prin cura dumneavoastra a dat si altora prilej sa caute si sa gaseasca vindecare la dumneavoastra, daca v-am comunicat deja de attea ori, ce ndatorati va ramnem att eu ct si familia mea

sc

risoarea mea de astazi are numai scopul de a va ruga, n interesul adevarului si a l celorlalti suferinzi care sunt asa de numerosi, sa binevoiti a da publicitatii efectele minunate ale curei mele. As putea sa va mai comunic rezultatele uimito are ce le-am dobndit n familia mea prin baile dumneavoastra si prin felul de viata potrivit cu natura, dar ar fi sa ma ntind prea mult. Sunt acum de 51 ani, aici, n tr-un oras de 115.000 de locuitori, administrator de 16 ani al unei societati ev anghelice; sunt gata, de aceea, a da oricnd si oricui informatiuni mai amanuntite . Va salut! Devotatul dumneavoastra, Barmen. Ernest F. Nr. 75. Boala de stomac, si de nervi Constipatie. Va ramn foarte ndatorat, fiindca prin noua dumneavoastra metoda de vindecare, fara doctorii si fara operatii, m-am usurat n 14 zile de o grea boala de stomac si de nervi, de care sufeream de sase ani. Aceea ce nici cei mai vestiti doctori si tot felul de medicamente n-au putut fac e atta timp, ati facut dumneavoastra n cinci zile, adica mi-ati reglat scaunul. Pna aici, trebuia sa ntrebuintez ntotdeauna clistire. V. n Prusia de apus. Z., nvatator. Nr. 76. Boala de nervi. Prea stimate Domnule Kuhne! Simt o adevarata nevoie de a va spune, ca metoda dumneavoastra de vindecare este de o valoare nemasurata fata de toate celelalte metode, care lucreaza cu otravu ri, ce grabesc mizeria si prapadirea omenirii suferinde. Aproape nu e om, care s a nu fi facut, n familia sa, aceasta experienta asupra propriului sau corp. Trebu ie sa fie cineva prea orb, pentru a continua si de aici nainte sa puna n primejdie viata sa si alor sai, departndu-se de calea indicata de natura. N-as voi sa nchei aceasta scrisoare, fara a va repeta nca o data, aceea ce v-am spus sus si tare, ca descoperirea dumneavoastra de a vindeca corpul bolnav, o socotesc de geniala. Ca aceasta a mea parere nu se ntemeiaza numai pe judecata mea favorabila ci pe o experienta de mai multi ani, pe efectele minunate dobndite n familia mea. Va pute m numi, cu drept cuvnt, salvatorul surorii mele. Efectul curei dumneavoastra asup ra copiilor mei, pe care i-ati scapat n scurta vreme de felurite boli, ma ndeamna sa vad n cunostinta dumneavoastra una din cele mai pretioase cuceriri din timpul sederii mele n Lipsca. Voi pastra ntotdeauna o placuta amintire de dumneavoastra s i voi ramne o ferventa adepta a nvataturilor dumneavoastra! Va salut cu deosebita stima! Viena. Doamna Olga L. 192 Nr. 77. Reumatism articular. D-lui Louis Kuhne. Stabiliment de bai. Lipsca. Va adeveresc cu placere, ca printr-o repetata ntrebuintare a bailor dumneavoastra de aburi si de trunchi cu frictiuni, m-am scapat repede de un violent reumatism articular, asa ca deja dupa a doua baie puteam alerga iarasi fara ajutor strain . De aceea, recomand tuturor baile dumneavoastra pentru asemenea boli. Cu deplina stima, Lipsca. G. E. Nr. 78. Paralizia bratului. Fiul meu cel mai tnar, August von B., pe atunci de 12 ani si jumatate, se plngea l a nceputul lui Decembrie 1886 de dureri violente si greutate n bratul drept, si bo ala crescu, n scurta vreme, asa de mult, ca era incapabil de a ntrebuinta mna si br atul si ca trebuia sa poarte n bandaj pe cel din urma. Diferitele medicamente ntre buintate ramasera fara folos. Din ntmplare aflai de metoda d-lui Kuhne, auzii ca v indecase deja mai multe cazuri de asemenea natura si ma hotari sa ncredintez copil ul n cautarea sa.

Am urmat ntocmai prescrierile d-lui Kuhne. Ce e drept, a trecut ctva timp si a fost nevoie de oarecare rabdare, pna cnd, n cele din urma, boala ncapatnata a copilului a dat nspre bine. Prin baile de trunchi si de sezut cu frictiuni, precum si printr-o dieta neexcitanta (ntocmai dupa prescri ptie), nu numai ca s-a vindecat paralizia bratului, dar s-a restabilit si mistui rea ce se stricase cu desavrsire si pofta de mncare. Dresda. Domnul Locotenent-Colonel K. Nr. 79. Grea boala de pntece Poala alba. Stimate domn! nainte de plecare, ma simt datoare a va exprima dumneavoastra, bine facatorul ome nirii, cea mai sincera multamire a mea, pentru vindecarea, ce am obtinut prin me toda dumneavoastra. Dupa ce, ani ntregi consultasem pe cei mai buni doctori, care mi cauzasera mai mult rau dect bine, dupa ce toti ma sfatuisera pentru operatie, m-am putut vindeca, cu ajutorul dumneavoastra si fara operatie. Efectele straluc ite, ce le obtineti la toate bolile, le voi propovadui tuturor bolnavilor, si le voi spune ca e cu putinta vindecarea chiar si fara doctori si fara operatii. Exprimndu-va nca o data multumirile mele adnci, pentru tratamentul dumneavoastra ngr ijit, semnez, cu deosebita stima, Lipsca. Vaduva doamna, E. L. Nr. 80. Tulburarea mistuirii. Domnului Louis Kuhne, Lipsca! Va multumesc n numele femeii mele, pentru prescrierea bailor dumneavoastra. Deoar ece sanatatea ei era zdruncinata de patru ani si nu gasea ajutor nici n tratament ul alopatic, nici n cel homeopatic - asa ca mergea spre groapa -, ne-am adresat n disperarea noastra, la dumneavoastra. Ei bine, dupa o urmare constiincioasa a cu rei dumneavoastra, timp de 5 luni si jumatate, femeia mea s-a restabilit pe depl in, e sanatoasa si voinica; nainte de a veni la dumneavoastra, ea cntarea 52 kilog rame si acum cntareste 63 kilograme. Cu cea mai adnca multamire, ramnem Devotatii dumneavoastra, Kirchhain N/L. Th. W. si femeia 193 Nr. 81. Podagra. mi permit, stimate domnule Kuhne, a va exprima sincerele mele multamiri pentru tr atamentul dumneavoastra. Boala mea era asa de grea si asa de veche (caci data nca de pe vremea scolii), ca n-aveam multa nadejde de scapare. Deja, ca baiat de do isprezece ani, aveam dureri n degetele mari de la picioare, care cu timpul ajunse ra pna la podagra. n cursul anului acesta, starea mea a fost din ce n ce mai rea si mai insuportabila, mai ales ca doctorii, pe care i-am consultat, n-au avut ce s a-mi faca. ncheieturile minilor si picioarelor erau asa de mult ntarite, ca, n cele din urma nu ma mai puteam sluji nici de mini, nici de picioare si aproape un an s i jumatate mi-am petrecut viata cu desavrsire n inactivitate si nemiscare. Mizeria acestui trai era pentru mine cu att mai greu de suportat, cu ct nici un doctor nu putea sa-mi faca ceva si trebuia ca o alta mna sa-mi dea de mncare si de baut. Er am ca un copil nou-nascut si de aceea tratamentul meu, pentru cei care ma ngrijea u, era cu att mai greu si adeseori chiar cu neputinta. ndata ce, acum sase luni, am intrat n tratamentul dumneavoastra, s-a ndreptat corpu l meu podagros. n special, picioarele le putui misca deja n cele dinti doua pna la p atru saptamni de cura, asa ca dupa mai multa vreme fusei n stare, n sfrsit, de a ma misca si de a umbla. Dar, chiar si minile si degetele mele cu desavrsire tepene si slutite, devenira din zi n zi mai flexibile la ncheieturi si mai normale. Numai acela care stie mizeria prin care am trecut, numai acela va putea pricepe recunostinta cu care va adresez rndurile de mai sus. Lipsca. Emil W. Nr. 82.

Boala cronica de gt Certific prin aceasta, ca domnul Louis Kuhne, de aici, m-a vindecat de o boala c ronica de gt, ce nu putuse fi nlaturata prin tratamentul unui bun specialist. ntreb uintez de doi ani baile prescrise de domnia sa si ma simt, dupa urma lor, asa de mputernicita, ca pot preda, fara sa obosesc, 30 de lectii de canto pe saptamna. Lipsca. Clara, vaduva C. nascuta Sch., profesoara de canto. Nr. 83. Dureri de cap Ameteli Dureri n gt. Stimate Domnule Kuhne! Cu privire la excelentul dumneavoastra metod de vindecare, prin care m-am scapat de dureri de cap, ameteli si dureri n gt, ma simt dator a va exprima, cu aceasta, cele mai calduroase multamiri, pentru bunele efecte dobndite. Urndu-va nca multi a ni, pentru a putea lucra, cu ajutorul lui Dumnezeu, n folosul omenirii suferinde, semnez: Lipsca. Carolina K. Nr. 84. Epilepsie Subsemnatul, atest cu bucurie, ca domnul Louis Kuhne, proprietarul stabilimentul ui de bai din Lipsca, a vindecat cu desavrsire de o epilepsie ndrjita, pe un baiat, anume Golle, fost ntr-o vreme elev al subsemnatului. Atacurile epileptice se iveau, n cele din urma, n fiecare zi de mai multe ori, si semanau cu niste deliruri furioase. O data cura terminata, nu s-a mai aratat vre un atac si baiatul arata la fata ca un bujor. Afara de aceasta, subsemnatul trebuie sa mentionez n special, desi mpotriva vointe i d-lui Kuhne, ca domnul Kuhne nu numai ca n-a primit nici-o despagubire pentru toate 4 luni, ct a tinut cura, dar a ajutat si cu bani pe mama baiatului, vaduva Ida Golle, ca sa poata ngriji mai bine de bolnav. Acest fapt n-a fost cunoscut, n afara de femeia Golle, dect de subsemnatul. Cine se consacra nsa cu atta devotament unui bolnav, din curata filantropie, acela va fi n toate mprejurarile un sfatuitor sincer al bolnavilor! Lipsca. E. H. 194 Nr. 85. Strmbarea sirei spinarii Boala de nervi. Prea stimate domnule Kuhne! Va pot adeveri, n toata sinceritatea, ca sunt multamit de rezultatul procedeului de pna acum si de influenta acestuia asupra fiului meu (strmbarea sirei spinarii) ct si asupra mea nsumi (boala de nervi). Dupa o experienta de mai bine de o jumatate de an, staruim cu toata ncrederea n cu ra prescrisa de dumneavoastra. Nu voi pregeta de a spune aceasta, pretutindeni u nde voi fi ntrebat. Puteti uza, cum va va place, de aceasta parere a mea. Salutndu-va, ramn devotatul dumneavoastra Weimar. B. Admiral. Nr. 86. Influenta Tulburarea mintii Neliniste Insomnie. Prea stimate domnule Kuhne! Adnc recunoscatoare, pentru serviciile nepretuite ce ati facut barbatului meu, n g reaua lui boala, nu preget de a va adeveri binefacatorul efect al minunatei dumn eavoastra metode de cura. La 15 Decembrie 1893, barbatul meu se mbolnavi de influenta, asa de greu, ca ne e ra teama de vreun sfrsit rau n special creierii erau asa de mult atinsi, ca mintea era cu totul tulburata.

Vreme de 14 zile, vedeam ngrijorata, crescnd zi cu zi, tulburarea mintii si n acela si timp o neliniste, care ne ndemna sa supraveghem foarte de aproape bolnavul, zi ua si noaptea dar care, n acelasi timp, ne nspaimnta foarte mult. Cnd nsa doctorii, care tratau pe barbatul meu. declarara ca nu e nimic de facut si -i prescrisera numai odihna, ma hotari, dupa staruinta a lor mei care erau pe depli n ncredintati de minunatul efect al metodei dumneavoastra, sa recurg la ajutorul dumneavoastra, stimate domnule Kuhne. Deoarece ati avut bunatatea sa-i faceti dumneavoastra personal cele dinti cinci b ai, ati putut observa cu satisfactie, ca deja dupa ntia baie, bolnavul s-a linisti t, iar dupa a doua baie a adormit rezultat la care nu putusem ajunge nainte, cu t oate somniferele ntrebuintate si cu fiecare baie bolnavul si revenea n fire. Mintea se limpezea, ceas cu ceas, si dupa 4 zile, bolnavul se destepta ca dintr-un vis adnc, n deplina cunostinta. De atunci, slava Domnului!, nu s-a mai ivit nimic ngrijitor n aceasta privinta. Desi nainte stateam la ndoiala, a trebuit sa recunosc, ca, prin metoda dumneavoast ra se pot savrsi adevarate minuni. Spaima si grija nesfrsita de care ne-ati scapat , pe mine si pe ai mei, ma obliga sa va multumesc adnc, de asemenea barbatul meu, care vede n dumneavoastra, stimate domnule Kuhne, pe salvatorul vietii sale, va asigura de recunostinta si de stima sa, pentru dumneavoastra si pentru nepretuit a dumneavoastra metoda de vindecare. Cu prilejul acesta, barbatul meu va trimite salutarile lui respectuoase si ramn d evotata dumneavoastra Dresda. Clothilda W. 195 Nr. 87. Neurastenie Bataie de inima Dureri de cap Vjitul urechii Astma Melancolie Convulsii. Subsemnatul a suferit un lung sir de ani de tot felul de ngreunari trupesti, pe c are doctorii le socoteau ca izvorasc parte din cataruri, parte din reumatisme. D in Ianuarie 1887, a mers si mai greu. S-au ivit astma, ischias, mai trziu ameteli , dureri de cap, etc., pna cnd, n sfrsit, prin Octombrie 1888, se dezvolta n toata pu terea ei neurastenia cerebrala, cu toate urmarile ei diferite. Atunci a trebuit sa-si ia concediu ca bolnav. A cautat ajutor la diferiti doctori, alopati si hom eopati si n sanatorii, dar toate n zadar. Chiar daca simtea uneori putina usurare, dupa cteva zile vechile boli reapareau iarasi: dureri de cap n cele mai felurite forme, vjitul necontenit al urechii, convulsiunile muschilor fetei, ale bratelor, picioarelor, zvcnituri n pntece, n cap, batai de inima (extrasistole), ngreunarea pnte celui, pierderi de snge la scaun, pntece umflat, rgiala dupa orice fel de mncare, ins omnie, ce dura luni ntregi, indispozitie pna la melancolie, o grija exagerata de z iua de mine, pentru ai sai si pentru meseria sa, si mai cu seama un dezgust de vi ata, ntr-un cuvnt, viata i era un chin. Din ntmplare, n Decembrie 1889, putu cunoaste baile Kuhne, printr-un medic versat n stiinta naturala de vindecare. Facu numaidect cteva ncercari sfiincioase si deja du pa trei zile simti o mbunatatire de necrezut: vjitul urechii disparu, somnul si sca unul se regulara. Si pentru a dobndi un efect cu totul sigur, se duse el nsusi la domnul Kuhne, de la 12 pna la 20 Februarie 1890. El ntrebuinta n timpul acesta bail e de aburi si de trunchi cu frictiuni ale d-lui Kuhne, n formele lor respective s i cu o serioasa dieta neexcitanta. Efectul fu asa de minunat, nct nu numai ca dure rile chinuitoare disparura repede zi cu zi, dar n cteva zile putu sa-si reia iaras i meseria sa, dupa 15 luni de chinuri, si capata adnca ncredintare, ca, mergnd naint e cu baile si dieta d-lui Kuhne, va redobndi iarasi sanatatea de mai nainte. Dupa toate acestea, subsemnatul nu poate dect a recomanda tuturor suferinzilor, n toata onoarea si constiinta, metoda de vindecare a d-lui Kuhne si exprima prin aceast a cele mai sincere multamiri d-lui L. Kuhne, pentru minunata ngrijire ce i-a dat n acele putine zile.

H. (Wrtemberg) Profesor Fr. R. Nr. 88. Dureri de cap violente. Stimate domnule Kuhne! Nici eu nu pot scapa prilejul de a va exprima cea mai adnca multamire pentru vind ecarea unei dureri de cap, de 14 zile, care-mi cauza multe necazuri si grija pen tru ai mei. nca din tinerete, aveam adeseori dureri de cap, si multi ani de-a rndu l, n fiecare luna o data, timp de 24 ceasuri, foarte violente, nsa de un an si jum atate ncoace, aproape la fiece 8 zile, si de vreo 3 saptamni le avusei asa de pute rnice, timp de 10 14 zile, nct ma temeam ca creierii sa nu fie atinsi de vreo inflam atie puternica, care sa fi cotropit toata partea stnga si sa fi influentat asupra ochilor, caci mai ales ochii ma dureau foarte mult si mi se dusesera n fundul ca pului. Dar, deja cea dinti baie m-a scapat de boala mea n cinci minute si de atunci m-am m puternicit foarte mult asa ca pot merge iarasi usor si repede ca mai nainte, parc a as fi ntinerit desi sunt de 52 ani. N-am sezut nsa pe o scndura, ci n apa rece si am urmat n privinta aceasta sfatul dumneavoastra, ce mi-a devenit asa de scump. D upa 5 minute simteam caldura n sezut si ea se urca n timpul ntregului procedeu, car e de obicei dura 20 minute. Dupa asta ma plimbam un sfert de ceas. Asemenea plim bari obisnuiesc de 12 zile, cu acelasi succes si simt sanatate n ntregul corp si n cap. Va sunt, asadar, foarte recunoscator. Dar, nu vroi sa ma marginesc numai aici, c i vroi sa va fiu si de ajutor, facnd cunoscuta vecinilor mei si oamenilor cu care vin n contact, noua dumneavoastra stiinta de vindecare. Daca dati afara anunturi , as vrea sa le mpart eu, mai ales la toti bolnavii. Binevoiti a dispune de mine Tbingen G. A. L. 196 Nr. 89. Usurarea sarcinii si a facerii. Prea stimate d-le Kuhne! Rentoarsa din calatoria mea, aflai spre bucuria mea, de jubileul dumneavoastra, p entru care va felicit din toata inima. E tocmai un an de cnd am sosit n Lipsca, moarta de oboseala; cea din urma speranta a mea, erati dumneavoastra, dupa Dumnezeu caci dupa ce fusesem n cele mai nsemnat e bai din lume, dupa ce consultasem zadarnic pe cei mai mari doctori, ma simtii dupa trei saptamni de cura dumneavoastra, asa de bine, caci mi propusei sa n-o ntre rup deocamdata. Iarna, n frigul cel mai mare, cu toate ca eram nsarcinata, faceam zilnic 2 bai de sezut cu frictiuni, traiam potrivit cu cura si avusei, spre marea mea bucurie, o facere usoara si fericita, pe cnd n tot timpul sarcinii nu simtisem vreo nepriint a. Aceea ce e mai demn de remarcat n toata afacerea asta, e ca la cei dinti doi co pii trebuise sa iau doica, fiindca nu puteam alapta eu singura, pe cnd la acest c opil mi-a fost harazit norocul de a-l alapta eu nsami; i mai dau deosebit si crema de ovaz, chiar fiarta gros, nu asa de subtire, numai fiindca nu vroi sa-l alapt ez ntruna. Zilnic i fac seara o baie de trunchi de 5 minute, dimineata o baie de s i spalaturi cu apa rece. Va doresc numai de a vedea odata copilul acesta de trei luni: e cu adevarat sanatos tun, nu e nimic buhait n el. Toti, care nainte vreme ma luau n rs, din cauza curei mele, mi spun acum n fata, ca arat cu 10 ani mai tnara, ca att copilul ct si eu aratam minunat de bine si ca sunt cel putin 12 familii ai ci n Zllichau, care urmeaza cu entuziasm cura dumneavoastra. Sora-mea, care a fost o data cu mine n Lipsca, care fiind nsarcinata n-a trait ca mine, a mncat multa carne etc., si a avut o foarte grea facere, a trebuit sa ia o doica pentru copil si acum zace greu bolnava. Tuturor care nutresc nca cea mai mica ndoiala pentru cura dumneavoastra, le strig din departare: dati-va toata ncrederea d-lui Kuhne, acestui om, inspirat de Dumne zeu. Aceste rnduri pentru jubileul dumneavoastra trebuie sa va dovedeasca, ct va sunt d e recunoscatoare dupa Dumnezeu si cum voi deveni n orice timp adepta dumneavoastr a cea mai zeloasa. Salutndu-va att pe dumneavoastra ct si pe familia dumneavoastra, sunt a dumneavoastra

Zllichau Cl. B. Nr. 90. Boala de ficat Piatra n fiere Slabiciunea nervilor Reumatism la cap Boala de pntece. Stimate domnule Kuhne! Va amintiti desigur, ca am fost n Lipsca, de la 24 Iunie si pna la 13 Iulie, si am facut bai n stabilimentul dumneavoastra. Dupa cum stiti, am suferit de boala de ficat si piatra n fiere (calcule biliare). Cnd am plecat de la dumneavoastra, star ea mea se mbunatatise si dumneavoastra sperati ca prin continuarea curei ma voi f ace cu desavrsire sanatos. Dupa ce am stat cteva zile aici, am avut iarasi dureri violente si iarasi 2 pietre din fiere, n timpul durerilor am luat cteva bai de tru nchi, care mi-au priit foarte mult. De atunci merg bine, pot munci toata ziua, a proape fara sa obosesc, asa ca trec drept o minune n ochii oamenilor de aici, fap t pentru care va asigur de deplina mea recunostinta. ncurajata de un astfel de su cces al curei dumneavoastra, a ncercat cura dumneavoastra si o biata vaduva de ai ci, care suferea de ani ndelungati de slabiciune de nervi, reumatism la cap si bo ala de pntece si care era privita de doctorul de aici ca o bolnava nchipuita. Ea a cetit cartea dumneavoastra noua stiinta de vindecare si a facut zilnic 2 3 bai de s ezut cu frictiuni. Dupa 14 zile, pntecele care era foarte umflat, ncepu sa se subt ieze si femeia spunea ca durerile din pntece aproape au disparut cu totul. Volmarstein. Cu toata stima L. S. 197 Nr. 91. Astma Hemoroizi Inflamatia gtului. Stimate domnule Kuhne! Catre sfrsitul lui Octombrie anul trecut, v-am rugat prin scrisoare, sa-mi dati s fatul dumneavoastra si la 3 Noiembrie am primit raspunsul dumneavoastra respecti v. Va comunic pe scurt mersul curei: Femeia mea ntrebuinteaza regulat de 6 luni baile de sezut cu frictiuni, zilnic de 3 ori, la nevoie si mai de multe ori. n acelasi timp face alternativ bai de trun chi cu frictiuni si bai de aburi. Traieste aproape cu o pine de Graham si cu mere si mannca din cnd n cnd si legume sau alte bucate usoare de mistuit. Doarme cu fere strele deschise, umbla la aer liber si se simte bine, ca niciodata. n cele dinti l uni de cura, s-au format n vecinatatea organelor genitale niste besici mari, care dupa ce se goleau iarasi se umpleau. De asemenea, pe pntece se ivi o umflatura, care se sparse, dnd afara multe necuratenii puturoase. Astma, precum si hemoroizi i, ce o chinuiau atta, sunt aproape cu totul nlaturate. Femeia mea nu mai are greu tate la umblat si, mai ales exteriorul ei s-a schimbat cu totul. Dupa baile de s ezut cu frictiuni tremura de frig mai nainte, sudoarea naturala se putea dobndi fo arte rar. Acum, nu mai tremura asa mult. Are pofta sanatoasa de mncare si mistuir ea s-a ndreptat foarte mult, caci alimentele se prefac si se mistuiesc acum n corp . Am mare ncredere n cura si gasesc ca lucreaza ncet, dar sigur. Toate bolile de ma i nainte se ivesc iarasi, nsa mult mai slabe. Am ntrebuintat cu un succes extraordinar baile de sezut cu frictiuni si baile de aburi la o grea inflamatie a gtului de care a suferit copilul meu de 3 ani si 4 l uni si nu pot dect sa confirm dreptatea metodei dumneavoastra. Cu distinsa stima, semneaza ndatoratul dumneavoastra, Hermsdorf. P. K., nvatator Nr. 92. Reumatism Umflatura picioarelor. Stimate domnule Kuhne! Nu pot scapa prilejul de a va exprima viile mele multamiri, pentru grabnica vind ecare a bolii mele ngrozitoare. Baile dumneavoastra de sezut, asa de simple, m-au

scapat n 3 luni de ngrozitoarele mele boli. Sufeream deja de mult timp de reumati sm la mini si la picioare, oasele de la mini iesisera asa de mult afara, ca minile pareau cu totul strmbe si nu puteam sa apuc nimic cu ele; pe lnga asta, aveam asa multe dureri, ca nu mai stiam ce sa fac. Picioarele erau asa de mult umflate, ca abia eram n stare sa urc o treapta. De aceea, exprim de mii de ori multamirile m ele d-lui Kuhne, pentru grabnica si ieftina vindecare a bolii mele, asa de grele , si recomand tuturor suferinzilor, care ar suferi de orice boala, sa se adresez e d-lui Kuhne, caci cura domniei sale e foarte simpla si ieftina! Aceasta atesta: Lipsca. Doamna Th. Nr. 93. Vegetatie n mitra Poala alba. La 10 Iulie a.c., femeia H., din M., m-a vizitat n orele de consultare si mi-a co municat urmatoarele: nepoata-sa facuse, primavara, o cura minunata n stabilimentul meu si nu s-a lasat pna cnd n-a facut si ea aceasta cura, n felul cum o nvatase nepoata-sa. Sufar de mai multi ani de pntece , continua ea si ma caut de multa vreme, fara succes. Doctorul casei mi spune ca am vegetatie n mitra si ca aceea creste ncet, dar necontenit. Eu n sami ma simteam asa de nenorocita, ca declarai doctorului, ca renunt cu hotarre l a operatie. De va fi sa mor, voi putea muri si fara operatie, caci pentru asa ce va ma simteam prea slaba. Aproape fara speranta, ncepui cura dumneavoastra, dupa cum ma nvatase nepoata-mea. Scaunul tare si neregulat de ani de zile, se ndrepta n chip uimitor a doua zi de cura, asa ca din ziua aceasta avusei nentrerupt n fiecar e zi mai multe eliminari pe jos, dect nainte vreme. Tot astfel, trebuia sa ies la ud de trei si chiar de patru ori mai mult ca nainte; ntr-un cuvnt observam, cum pe fiecare zi erau date afara tot mai multe materii straine, cum pntecele se tragea n fiecare saptamna si 198 capata iarasi o forma normala. n fiecare noapte asudam, lucru ce nu se ntmplase nic iodata nainte si ma simteam din zi n zi mai bine si mai cu putere. Aceea ce ma mir a mai mult, la aceasta cura, e ca n fiecare zi, dupa baia cu frictiuni, aveam o e liminare, (poala alba), cum n-o avusesem nici odata. Astfel de eliminari s-au re petat necontenit, timp de patru saptamni, aproape n fiecare zi, sau chiar de cte do ua ori pe zi. Deodata, ntr-o zi, avusei un accident. Doctorul chemat constata ca nu e accident, ci ca e o vegetatie din mitra, de forma unei cani de cafea (n greu tate de 2 kilograme si un sfert), care iesise cu forta prin matrice si ca aceast a vegetatie fusese prinsa de doua parti, nauntrul mitrei. Vegetatia se desprinses e n cele din urma si, continund ctva timp cu baile de sezut cu frictiuni precum si cu dieta, ma simt astazi mai bine ca ntotdeauna . Nr. 94. Paralizie complecta din cauza unui picior prea scurt Inflamatie cronica a ncheieturilor soldurilor Melancolie. Doamna H. scrie urmatoarele n scrisoarea ei de multamire, asupra bolii fiicei sal e: Fiica mea Elsa, de 4 ani si jumatate, s-a mbolnavit n Octombrie 1889, de inflamatia ncheieturii soldului, care fu tratata, la nceput, alopatic, dar fara succes durab il, caci deja la nceputul lui Februarie 1890, piciorul respectiv deveni mai scurt ca celalalt si afara de asta copila nu mai putea, de multa vreme, sa alerge. Ti mp de trei saptamni se ntrebuintara bandaje de ghips, apoi patru saptamni copila fu tinuta ntinsa pe un pat special, dar fara nici un succes copila avusese de ndurat dureri si mai mari. O cura de mai multe saptamni, la profesorul Sch. de aici, un de copila trebuia sa stea mereu culcata si sa fie frictionata, nu se putu face d upa prescriptie, deoarece copila nu era n stare sa stea linistita saptamni ntregi s i ramase iarasi fara efect. n cele din urma, dusei fata n spitalul de aici, unde f u iarasi tratata nca trei saptamni, fara rezultat. Soldul, care nainte fusese moale , dupa tratamentul acesta devenise tare si teapan, piciorul ramasese n urma cu de zvoltarea si de umblat nici gnd nu mai era, de 9 luni. Aceea ce era mai rau nsa, e ca fata ajunsese asa de melancolica, n urma tratamentului din spital, ca pierdus

em orice speranta de vindecare; nainte de tratamentul n spital, putuse cel putin s a se tina n picioare, dar acum nu mai era nici aceasta cu putinta. n aceasta stare , am adus pe Elsa mea, la 1 August a. c., n tratamentul dumneavoastra. Urmai cons tiincios prescrierile dumneavoastra de cura si spre marea mea bucurie, fata pier du melancolia ei, deja dupa cele dinti trei bai de sezut cu frictiuni si putu iar asi sa stea n picioare; dupa trei zile, spre marea mea uimire, putea iarasi sa me arga si dupa patrusprezece zile ajunsese asa departe, ca putea urca, fara ajutor ul nimanuia, cele patru trepte din strada pna n odaia mea. Partile muschilor cu to tul tari si soldul se muiasera iarasi n intervalul acesta, ca nainte de inflamatie apoi dupa o cura de patru saptamni, se putea observa deslusit, cum piciorul scur t devenise mai lung. Astazi, dupa trei luni, nu se mai vede urma de boala si amnd oua picioarele sunt iarasi deopotriva de lungi si functioneaza deopotriva de reg ulat . Lipsca. Doamna Minna H. Nr. 95. Reumatism ntarirea pntecelui Hemoroizi Friguri de nervi Accident de mitra Tuse necatoare Tuse magareasca Scarlatina. Domnului Louis Kuhne, Lipsca. A doua editie a manualului dumneavoastra noua stiinta de vindecare am primit-o cat re sfrsitul toamnei anului 1891. De atunci, am trait dupa acele reguli, att eu cu femeia, ct si copii, si am dobndit foloase care ma obliga a va exprima recunostint a mea. Pe atunci n vrsta de 52 ani, n urma unui trai foarte neregulat pe care l dusesem nain te, sufeream de nervozitate excesiva, precum si de reumatism, n urma carora ajuns esem cu totul incapabil de munca si satul de viata. Am facut baile dumneavoastra de sezut cu frictiuni si n fiecare saptamna o baie cu aburi; am urmat o dieta nee xcitanta si am dormit cu fereastra deschisa, dupa cum dormim chiar si astazi, eu si 199 femeia mea. De mai mult de 15 luni de zile sunt iarasi pe deplin sanatos si capa bil de a munci; pe lnga asta, sunt mai linistit si mai vesel ca nainte vreme. De l a natura avnd putina nclinare spre mnie, ma simt astazi cu totul prefacut (transfor mat). n casa mea domneste iarasi pacea si fericirea casnica. Femeia mea suferea n vremea aceea foarte mult de un accident de mitra, de care un alopat nu o putuse vindeca, vreme de l8 luni de zile. O data cu mine, a nceput s i ea sa faca, de trei ori pe zi, bai de sezut cu frictiuni, de cte o jumatate de ceas si adopta si ea ntructva felul meu de viata. Consecinta a fost, ca deja a dou a zi avu scaun bun caci suferea foarte mult de constipatie si putu sa doarma noa ptea mai bine. Parea ca nviaza si ea. n sase saptamni, boala de pntece fu nlaturata s i hemoroizii disparura aproape cu totul. Vindecata de bolile ei, nascu un fiu, c are, crescut dupa perceptele dumneavoastra, a ajuns sanatos si voinic si a lasat napoi pe alti copii de seama lui, desi se hraneste cu alimente de trei ori mai p utine, dupa cum sunt ndopati ceilalti copii. De frigurile lauziei, n-a suferit femeia mea si nici tta nu i-a copt. Frigurile de nervi, de care a suferit femeia mea, acum doi ani, poate n urma obos elii si marii enervari, din cauza fiilor mei mai mari, au fost vindecate dupa o cura staruitoare de 14 zile. Cel de-al saselea fiu al meu, pe atunci de vreo 5 ani, s-a mbolnavit greu de scar latina si timp de trei zile a aiurat foarte mult. Ori de cte ori frigurile atinge au un grad mai nalt, i dam o baie de trunchi, de cte un sfert de ceas. De regula nsa , nainte de a se sfrsi baia, si venea n fire. n ziua din urma, cea mai grea, i-am fac ut cinci bai si n noaptea urmatoare doua sau trei de aceste bai de trunchi; din d imineata urmatoare, bolnavul nu mai aiura si vindecarea merse oarecum repede. La nceputul scarlatinei facusem pe copil sa asude bine, de cteva ori, n pat, printr-o

baie de aburi. Dupa ctva timp, baiatul se mbolnavi de tuse necatoare sau tuse maga reasca; n timpul acesteia i-am facut zilnic doua bai de trunchi de cte un sfert de ceas si tusea magareasca a mers bine si s-a vindecat cu totul, dupa trei sau pa tru saptamni. De atunci, urmarea perceptelor din stiinta dumneavoastra de vindecare, ne-a vind ecat de mai multe ori n cazuri mai mici, asa ca am recomandat metoda dumneavoastr a de vindecare, cu orice prilej. Cazurile de boli pomenite mai sus, daca ar fi fost cautate cu medici, m-ar fi co stat sute de marci si rezultatul ar fi fost ndoielnic; prin urmarea prescriptiilo r dumneavoastra dupa cum sunt descrise n cartea dumneavoastra nu m-au costat bani , ci numai putina osteneala, pe care oricine si-o da bucuros pentru ai sai. Se ntelege de la sine, ca cine vrea sa obtina rezultate favorabile cu sistemul du mneavoastra, trebuie sa-l cunoasca bine, sa fie patruns de nvataturile dumneavoas tra. Metoda dumneavoastra de vindecare foarte simpla si dieta corespunzatoare te nsana toseste nu numai trupeste ci si moralmente. Puteti face uz prin publicitate de cele de mai sus, daca e n interesul metodei du mneavoastra de vindecare, care ntrece tot ce-a existat pna acum. Elberfeld. Cu deosebita stima, B. H. Nr. 96. Piatra. Stimate domnule Kuhne! Cu prezenta, mi permit a va face cunoscut un simptom ce s-a ivit n starea mea trup easca. Poate ca pe dumneavoastra n-o sa va mire, pe mine nsa m-a uimit foarte mul t, fiindca nici nu banuiam ca si aceasta parte a corpului meu e ntr-un asa grad nc arcata cu materii straine. Dupa cteva grele secretiuni prin urina si n urma unor dureri momentane foarte vii n soldul stng, n doua dimineti consecutive, mi-a iesit la ud, n aceleasi zile, dupa amiaza, o piatra mica (mai bine zis o sfarmatura) si mai multe zile de-a rndul o m asa turbure de culoarea pietrei de mai sus si din cnd n cnd iarasi cte o sfarmatura m Bucuria mea a fost mare, caci aceasta ntmplare mi da o ica, tare, dar fara dureri. noua ncredintare de efectul minunat al curei dumneavoastra si cred ca prin asta s e confirma lamuririle ce ati dat n manualul dumneavoastra cu privire la dizolvare a pietrei din rinichi, cu care se nlatura multe forme grele de boala. Daca am crezut de cuviinta sa va fac comunicarea de mai sus, e ca izvoraste din recunostinta ce va pastrez. Bredstadt. A. 200 Nr. 97. Slabiciune generala a corpului Boala de ochi Boala de pntece. Stimate domnule Kuhne O suparatoare boala de pntece, si nervozitatea, de care s-a mbolnavit femeia mea, acum vreo 14 ani, nu voiau sa se vindece, cu tot tratamentul diferitilor doctori . n cursul anului, starea ei se nrautati nca asa de mult, ca se ivi o slabiciune gene rala a corpului, asa ca ea nu mai putea savrsi cea mai usoara munca de casa. n ace lasi timp, i se slabira si ochii, asa ca aproape nu mai putea citi. De la 17 Mar tie 1884, femeia mea ntrebuinteaza baile si urmeaza sfaturile d-lui Louis Kuhne, si astazi sunt n stare de a declara, ca bolile de mai sus ale femeii mele sunt vi ndecate si de a recomanda calduros tuturor bolnavilor aceasta cura. Lipsca. Devotat, G. F. Nr. 98. Grea boala de nervi. Prea stimate domnule Kuhne! Nu pot sa va multumesc ndestul prin aceste rnduri, pentru aceea ce ati facut pentr u viata mea, pentru sanatatea mea. Fara dumneavoastra, n-as mai fi astazi n stare sa corespondez cu dumneavoastra. Ca am fost mngiata de cei dinti doctori cu obisnu

itele lor vorbe si ca am fost lasata prada bolii mele, stiu nenumarati martori. Ca numai dumneavoastra mi-ati daruit viata, ce-mi parea deja pierduta, o spun su s si tare! Fie ca descoperirea dumneavoastra asa de simpla si totusi asa de mare , sa devie bunul obstesc spre fericirea tuturor. Aceasta o doreste si o spera, Viena. ndatorata dumneavoastra, Emma P. Nr. 99. ngreunarea mistuirii Insomnie Prea stimate domnule Kuhne! Cu cea mai mare bucurie, va pot face cunoscut, ca starea mea s-a mbunatatit foart e mult, de cnd ntrebuintez baile de trunchi si de sezut cu frictiuni, mpreuna cu ba ile de aburi. ngreunarea mistuirii, de care sufeream de ani de zile, am nlaturat-o. Ma simt mai cu putere si mai bine dispusa. Pe lnga asta, trebuie sa mai adaug, ca dorm foarte bine, aceea ce nainte vreme nu puteam. Va sunt foarte recunoscatoare si semnez: Lipsca. Cu toata stima Amalia F. 201 Nr. 100. Constipatie obisnuita Hemoroizi Dureri de stomac. Stimate domnule Kuhne! Dupa cum v-am spus deja, prin cartea mea postala de alaltaieri, sunt cu desavrsir e multamita de rezultatul dobndit prin cura dumneavoastra fara medicamente si ma bu cur a va putea spune, ca constipatia obisnuita, mpotriva careia am ntrebuintat, vr eo 40 ani, toate mijloacele posibile, s-a ndreptat att de bine, prin prescriptiile ce mi-ati dat prin scrisoare, ca o pot socoti ca fiind cu desavrsire vindecata, deoarece n fiecare zi, regulat, am scaun de 2 ori. n acelasi timp, au dat nspre bin e, zi cu zi, si hemoroizii, care s-au ivit odata cu constipatia, catre nceputul l ui 1850. Durerile de stomac (umflatura ficatului) s-au muiat cu totul si chiar o apasare puternica de partea dreapta a stomacului nu mai mi cauzeaza dureri, pe cnd acum vr eo trei luni, cea mai mica apasare mi cauza dureri violente. ntr-un cuvnt, simt ca efectul noii dumneavoastra metode de vindecare se simte zi cu zi, caci toate bolil e, care ma urmaresc de 40 de ani si care nu le-am putut nlatura nici prin tratame nt homeopatic, dau ndarat. Traiesc potrivit prescrierilor dumneavoastra, urmez cu seriozitate dieta neexcitanta si fac n fiecare zi dimineata o baie de trunchi cu frictiuni. Va salut cu stima! Aibling Capitan F. C. Nr. 101. Raguseala Insomnie Boala de nervi Durere de masele Dureri de cap Prea stimate domnule Kuhne! Deoarece cunosc metoda dumneavoastra de vindecare nca din anul 1887 si m-am vinde cat cu ea de o grea boala de nervi, am avut adeseori prilejul, n anii din urma, s a constat efectele binefacatoare ale mijloacelor dumneavoastra de cura. ntr-una d in cele din urma ierni, am fost chinuit de o grozava durere de masele, ce era ca uzata de gaunosarea (carierea) maselelor din fund, din falca dreapta, de sus. In flamatia fu n cele din urma asa de puternica, nct toata partea dreapta a figurii se umfla, pna peste tmple, pricinuindu-mi o durere grozava, care mi facea somnul cu n eputinta. Bai de sezut cu frictiuni, de scurta durata, pe care le faceam zilnic de mai multe ori, mi-au adus putina usurare. Cnd nsa am facut, dupa sfatul dumneav oastra, o baie de aburi la cap, mai mult de o jumatate de ceas, urmata de o baie

de sezut cu frictiuni, de o durata mai lunga, nervii ntartati se potolira numaide ct si durerile ncetara putin cte putin. De atunci, ntrebuintez cu cel mai mare succe s baia de aburi la cap, ori de cte ori am dureri de cap, ntepaturi n ochi, etc. . Va va interesa poate si un alt succes, ce am dobndit numai cu baia de sezut cu fr ictiuni. Racisem , cum se zice, si ragusisem cu desavrsire, asa nct chiar soapta ma ob osea. Dupa ce trecusera vreo doua zile, ncepui n dimineata urmatoare, pe cnd eram c u totul ragusit, sa fac o baie de sezut cu frictiuni, pe la orele 8. Simtii ca-m i face foarte bine, n aceasta stare de boala si prelungii baia, pna cnd apa se ncalz i prea mult. Dupa ce schimbai de doua ori apa si dupa ce facusem nentrerupt 2 cea suri si jumatate baie, raguseala disparuse cu totul, putin cte putin si puteam ia rasi sa vorbesc si sa cnt pe toate tonurile. Acest extraordinar succes, ce nu s-a r fi putut dobndi prin nici un alt mijloc, m-a uimit foarte mult si a marit recun ostinta mea catre dumneavoastra si binecuvntata dumneavoastra metoda de vindecare . Deoarece cunoasterea unor astfel de succese poate fi multora de folos, va mputern icesc sa faceti uz de aceasta scrisoare, cum bun va va place. Cu toata stima, Lipsca. Karl L. 202 Nr. 102. Dureri de nervi. Exprim d-lui Louis Kuhne adnca mea multamire, pentru ajutorul ce am aflat, prin ntrebuintarea metodei sale naturale de vindecar e; ea m-a scapat de niste dureri de nervi violente si a avut o influenta binefac atoare asupra starii mele generale. Recomand, deci, calduros tuturor bolnavilor stabilimentul de cura al d-lui Louis Kuhne, Lipsca, Flossplatz 24. Lipsca. E. F., pictor. Nr. 103. Boala de ochi. Prea stimate domnule Kuhne! Recunostinta ma obliga a va descrie pe scurt mersul grelei boli de ochi a fiului meu de 12 ani. Dupa ce am primit scrisoarea dumneavoastra, n urma ntrebarii ce va facusem tot prin scrisoare, am nceput numaidect sa ndeplinesc prescrierile dumneav oastra. Cine poate descrie mirarea mea? Dupa o cura de trei saptamni, baiatul era aproape pe deplin restabilit, dupa alte 8 zile cu totul sanatos si pna astazi nu s-a mai ivit nimic la ochi. Copilul e pe deplin sanatos. Aceea ce n-au putut fa ce doctorii n 3 ani, ati facut dumneavoastra, stimate domnule Kuhne, prin metoda dumneavoastra de vindecare, n 4 saptamni, pentru care va multumesc din inima. Treb uie sa mai adaug ca am scris aceasta, fara sa fiu ndemnat de cineva si puteti fac e uz de aceasta scrisoare, oricnd si oriunde, cum va va place. Cu stima, Rhemscheid-Hasten. G.F. Nr. 104. Stricturi Strmtarea canalului udului. Stimate domn! Cu bucurie apuc condeiul, pentru a va face cunoscut, ca metoda dumneavoastra de vindecare, pe care am urmat-o cu seriozitate de la 23 August pna la 1 Octombrie, dupa prescriptiile ce mi-ati dat prin scrisoare, m-a facut sanatos. La nceputul saptamnii a doua de cura, dupa ce se ivise o inflamatie, se trase stri ctura si astazi udul iese usor, tsneste departe si cu putere, asa ca nici nu-mi a duc aminte sa fi iesit la ud asa de usor, chiar nainte vreme, pe cnd eram sanatos. Primiti de aceea, stimate domn, adnca mea multamire! Dumnezeu sa va binecuvnteze p ct mai e dumneavoastra si minunata dumneavoastra metoda; fie ca ea se raspndeasca curnd cu att mai bine n lumea ntreaga! Zilele viitoare va voi descrie starea femeii mele, care deja de 5 ani e tare de ureche si va rog sa binevoiti a-mi transmite si pentru aceasta sfaturile dumneav oastra. Mai trziu sper sa va vizitez odata n persoana. Cu stima, Altsohl n Ungaria. I.H. junior, fabricant

---------