ARHEOLOGIA SUBACVATIC

REALIZAT DE: PALAZU GABRIEL

 ARHEOLOGIA SUBACVATIC, ESTE O RAMUR A ARHEOLOGIE CARE ESTE FOLOSIT PENTRU CERCETAREA EPAVELOR I A RELICVELOR SUBACVATICE. CA I TOATE RAMURILE ALE ARHEOLOGIEI, ACESTA A EVOLUAT DE LA RADACINILE SALE AFLATE N EPOCA PREISTORIC, SPRE EPOCA CLASIC PENTRU STUDIA MAI APOI SITURI DIN TOATE EPOCILE ISTORICE INCLUSIV DIN RECENTA EPOC INDUSTRIAL. APARIIA SA A FOST NTARZIAT DATORIT DIFICULILOR APRUTE N ACCESAREA SITURILOR I N APLICAREA METODELOR DE SALVARE A ARTEFACTELOR SUBACVATICE . LA NCEPUTURILE SALE ARHEOLOGIA SUBACVATIC S-A LUPTAT PENTRU SA SE ARATA CA FIIND O RAMUR UTIL CARE POATE ADUCE CONTRIBUII IMPORTANTE N STUDIEREA ARHEOLOGIEI. SITUAIA N CADRUL ACESTUI DOMENIUL A LUAT O NTORSUR FAVORABIL ATUNCI CND UNIVERSITILE AU NCEPUT S FIE INTERESATE DE ACEASTA, N ACESTA CONDIII S-A PUS LA PUNCT O BAZ TEORETIC I PRACTICA A ACESTEI DISCIPLINE.

 N ACESTE CONDIII ARHEOLOGIA SUBACVATIC A DEVENIT FOARTE POPULAR LA SFRITUL ANILOR 80, ASTFEL A DEVENIT ACCEPTAT TERMENUL DE ARHEOLOGIE MARITIN SAU SUBACVATIC CARE SE OCUP CU STUDIUL TIINIFIC A TRECUTULUI VIEII UMANE, COMPORTAMENTE, CULTURII, ACTIVITII DESFAURATE N JURUL SAU SUB OCCEANE, MRII SAU RURI. N STUDIUL SU ARHEOLOGIA SUBACVATIC ADUCE O CONTRIBUIE IMPORTANT N STABILIREA UNOR FAPTE DIN TRECUT, DE EXEMPLU ACESTA ARE UN ROL IMPORTANT N STUDIUL NAUFRAGIULUI PRIN EA SE POATE REDA IMPORTANA ISTORIC A UNEI EPAVE, SE POT STABILI PIERDERILE OMENETI I MATERIALE, DE ASEMENEA UNELE EPAVE POT PSTRA NTR-O FORMA INTACT UNELE ARTEFACTE. CA ATARE, ACEAST RAMUR A ARHEOLOGIEI NECESIT METODE SPECIALE DE A DESCOPERI ARTEFACTE , DE NREGISTRE I DE PSTRARE A ACESTOR RESURSE SUBMARINE. N CEEA CE PRIVETE SITURILE SUBACVATICE, ACESTEA N MOD INEVITABILE AU UN ACCES DIFICIL I SUNT MAI PERICULOASE DECT CELE DE PE USCAT. PENTRU A ACCESA UN ASEMENEA SIT ARHEOLOGUL ARE NEVOIE DE UNELE DOTRI SPECIALE CUM AR FI ECHIPAMENT PENTRU SCUFUNDRII I TOTODAT ABILITI PENTRU SCUFUNDARE, DEOARECE ADNCIMILE LA CARE SE LUCREAZ SUNT MARI IAR TIMPUL DE CERCETARE A SITULUI ESTE LIMITAT.

 PENTRU CERCETAREA UNUI SIT SUBACVATIC ESTE NEVOIE DE O PLATFORM DE LUCRU CARE ESTE O OBICEI O BARC SAU O NAV, ACEAST PLATFORM TREBUIE ECHIPAT CORESPUNZTOR PENTRU A EFECTUA O ASTFEL DE SPATUR, EA TREBUIE S FIE DOTAT CU ECHIPAMENT PENTRU LIVAREA AERULUI, FACILITI MEDICALE, ECHIPAMENT SAU SPECIALIST DE TELEDETECIE, FACILITII PENTRU ANALIZA REZULTATUL ANALIZEI ARHEOLOGICE, SPRIJIN PENTRU ACTIVITILE NTREPRINSE N AP, FACILITI PENTRU DEPOZITAREA DE BUNURI ARHEOLOGICE, FACILITI PENTRU CONSERVAREA ORICARUI ELEMENT RECUPERAT DIN AP, CAZARE PENTRU ECHIPAJ. DE ASEMENEA N CERCETAREA SITURILOR SUBACVATICE MAI SUNT UTILIZATE I ECHIPAMENTE PENTRU

 SITURILE ARHEOLOGICE SUBACVATICE SUNT SUPUSE UNOR FLUXURI PUTERNICE DE AP, UNOR CONDIII METEOROLOGICE NEFAVORABILE PRECUM FURTUNII, CREEA UNOR CURENI PE AP, APARIIA FLUXURILOR I REFLUXURILOR DAR I APARIIA UNOR ANIMALE MARITIME POT NGREUNA MULT CERCETAREA ARHEOLOGIC DE ACCEA TIMPUL DE STUDIERE A ACESTOR SITURI ESTE LIMITAT. N STUDIUL ACESTOR SANTIERE ARHEOLOGICE TREBUIE LUATE N CONSIDERARE I GRADUL DE CONSERVARE A ACESTORA, N CAZUL ACESTEI PROBLEME TREBUIE S SE IN CONT N PRIMUL RND DE CARACTERUL MEDIULUI N CARE AU LOC INVESTIGAILE, ACESTA ARE UN CARACTER DIMANIC I FACE APROAPE IMPOSIBIL PSTRAREA RELICVELOR MAI ALES CELE ORGANICE PRECUM LEMNUL CARE SUNT EXPUSE I POT I CONSUMATE DE CTRE ORGANISMELE MARINE. DE ASEMNEA RELICVELE AFLATE N SIT POT FI EXPUSE UNOR PROCESE CHIMICE DE EXEMPLU FIERUL POATE FI DIZOLVAT I SE POT FORMA STUCTURI METALICE DE FORMA CONCREIUNI, ASTFEL MATERIALUL DEVINE FOARTE FRAGIL I TREBUIE SUPUS UNUI TRATAMENT SPECIAL DE CONSERVARE.

 N CADRUL STUDIUL SITURILOR SUBACVATICE AU LOC MAI MULTE ETAPE DE CERCETARE I ANUME ETAPA DE CERCETARE A SITULUI, OPERAIUNEA DE EXCAVARE I RESTAURARE I OPERAIUNEA DE CONSERVARE. PRIMA ETAP A CERCETRI UNUI SIT SUBACVATIC ESTE OPERAIUNEA DE NAVIGARE COMBINAT I STUDIU, ACEST OPERAIUNE SE REALIZEAZ CU AJUTORUL UNEI AMBARCAIUNI DOATATE CU UN MAGNETOSCOPE CARE ESTE LEGAT LA UN SISTEM DE NAGIVARE DE OBICEI LA UN GPS, ACESTA METOD DE CERCETARE A FOST INTRODUS DE CTRE GRUPUL DE CERCETARE A ARHEOLOGIEI NAVALE(GRAN) I SOCIETATEA PENTRU PROSPECTARE A ARHEOLOGIEI NAVALE. PRIN ACEAST METOD ESTE UTILIZAT PENTRU A DETECTA MASELE FEROASE DIN AP I SE REALIZEAZ PRIN GSIREA UNEI ANOMALI N CAMPUL MAGNETIC AL PMANTULUI CARE SE EFECTUEAZ CU AJUTORUL UNEI SONDE MAGNETOSCOPICE CARE ESTE REMORCAT DE O NAV, N TIMPUL STUDIULUI ARE LOC UN STUDIUL SISTEMATIC CARE ARE DREPT SCOP DESCOPERIREA DE EPAVE, LOCALIZAREA LOR, DE ASEMNEA SE POATE STABILI O ANUMIT ZON N CARE SE AFLA O EPAV, DIN ACEST MOTIV ACEST SISTEM DE NAVIGAIE TREBUIE S FIE PRECIS PENTRU COLECTAREA DATELOR.

 DE ASEMNEA PENTRU CERCETA ZONA CARE URMEAZ S FIE SPAT ECHIPA DE ARHEOLOGI FOLOSETE UN ROBOT NUMIT LAGUNE, ACEST ROBOT NDEPLINETE URMTOARELE SARCINI: SE POATE DEPLASA N PARTEA DE JOS A MRII, NAVIGEAZ I POZIIONEAZ ZONA CERCETAT, EFECTUAZ IMAGINI VIDEO I COLECTEAZ OBIECTE. ACEST ROBOT A FOST FOLOSIT PENTRU PRIMA DAT DE CTRE SOCIETATEA CSS ALABAMA N COLABORARE CU ELECTRICETE FRANCE I SOCIETATEA HYTEC N EXPLOAREA EPAVEI ALABAMA CARE SA SCUFUNDAT LA O ADNCIME DE 60 DE METRI DE CHERBOUNG O ZON CU CURENI PUTERNICI CARE POT AJUNGE PAN LA 4 NODURI. UN ALT ECHIPAMENT DE STUDIERE A SITURILOR SUBACVATICE ESTE REMORA ACEST ECHIPAMENT A FOST DEZVOLTAT DE CTRE ARHEOLOGII DE LA COMEX, ACEST ECHIPAMENT POATE AJUNGE LA ADANCIMI FOARTE MARI I ANUME PN LA 350 DE METRII, ACESTA ESTE DOTAT CU SISTEME DE NAVIGAIE I LUMINI I POATE RMNE SCUFUNDAT PN LA O OR PENTRU A EFECTA OBSERVAII. ACEAST AMBARCAIUNE ARE O FORM SFERIC ARE O CABIN CU UN DIAMENTRU N INTERIOR DE 1,2 METRII, UN DOM TRANSPARENT ACRILIC N FA DE 70 DE MM GROSIME CARE A FOST TESTAT LA O ADNCIME DE 1000 DE METRII, DE ASEMNEA ESTE PREVZUT CU O CUPOL DIN OEL INOXIDABIL N SPATE.

 PENTRU PROPULSIE ACESTA ARE DOU MOTOARE CV I O CRM CARE CONINE ATT MODUL MANUAL I CEL DE PILOT AUTOMAT, ACESTA ESTE PERMANET ATAAT DE O NAV PRINTR-UN CONRDON PRIN CARE ESTE REDAT I ENERGIA ACESTUIA, SISTEMUL DE COMUNICAII, CONTROLUL NAVEI DAR I FUNCILE VIDEO ALE ACESTUIA PRECUM TV I SONAR MESOTECH CARE DETECTEAZ OBSTACOLELE I RED PROFILUL DE PE FUNDIL MRII PE O RAZ DE 100 DE METRII. REMORA ESTE FCUT S PLUTEASC PRIN ELIBERAREA MANUAL A UNEI MACARALE DE 200 DE KG DIN INTERORIUL AMBARCAIUNII. CONTROLUL ATMOSFERIC IN INTERIORUL ACESTUIA ESTE REALIZAT CU AJUTORUL UNEI RESURSE DE OXIGEN DE 100 DE ORE CU STICLE NORMALE I DE URGENE, DE ASEMNEA ARE UN SIFON PENTRU ABSORIA DE DIOXID DE CARBON I UN DEZUMIDIFICATOR PENTRU A ABSORBI CONDENSAREA. N ULTIMI ANI A FOST REALIZAT UN NOU REMORA NUMIT I REMORA 2000 ACESTA ARE UN CARACTER AUTONOM I POATE TRANSPORTA DOI PASAGERI LA O ADNCIME DE 610 METRII.

 UN ALT ECHIPAMENT FOLOSIT DE CTRE ARHEOLOGIA SUBACVATIC ESTE ECHIPAMENTUL CYANA, ACEST ECHIPAMENT A FOST DEZVOLTAT LA SFRITUL ANILOR 60 DE CTRE ORGANIZAIA CNEXO, ACESTA ESTE FOLOSIT PENTRU OPERAIUNILE DE EXPLORARE SUBACVATICE, ESTE PROIECTAT S FUNCIONEZE LA ADNCIMI DE PN 3000 DE METRII, ACESTA ARE UN ECHIPAJ DE TREI PERSOARE I ESTE PILOTAT MANUAL. CYANA ARE CA I DOTRII URMATOARELE: UN BRA MECANIC CU DOMENIU DE APLICARE DE 5 GRADE, CO MOBIL CU O CAPACITATE DE 50 DE KG PENTRU PROBE, CENTRU DE CONTROL PENTRU MASURARE I NREGISTRARE DE DATE. O ALT AMBARCAIUNE FOLOSIT PENTRU EXPLORAREA SITURILOR SUBACVATICE ESTE NAUTILLE, ACESTA ESTE UN ECHIPAMENT FOLOSIT PENTRU OBSERVAII I PENTRU OPERAIUNILE PANA LA 6000 DE MENTRI ADNCIME, ACESTA CNTRETE 18,5 TONE DAR IN CIUDA GREUTII ESTE FOARTE UOR DE MANEVRAT.

 DUP ETAPA DE CERCETARE URMEAZ ETAPA DE EXCAVARE, N CADRUL ACESTEI ETAPE SE FOLOSESC MAI MULTE TEHNICI, O PRIM TEHNIC ESTE SCUFUNDAREA, ACESTA ESTE FOLOSIT PENTRU CERCETAREA EPAVELOR AFLATE LA ADNCIMI CUPRINSE NTRE 60 I 80 DE METRI, NS PRIN FOLOSIREA ACESTEI TEHNICI SE POATE EFECTUA DOAR DOCUMENTAIA SAU SE POT REALIZA EXAMINRI FOARTE SCURTE ALE ARTEFACTELOR DEOARECE CONDIILE N CARE SE EFECTUEAZ SCUFUNDAREA SUNT DIFICILE I PERICULOASE. O SOLUIE CARE PERMITE CA SAPTURA METODIC S FIE EFECTUAT CU AJUTORUL SCUFUNDII ESTE REALIZAT CU AJUTORUL SATURRII, ACESTA METOD ESTE REALIZAT PRIN AMESTECUL DE DIFERITE GAZE PENTRU A PRELUNGI ASTFEL TIMPUL DE LUCRU, ASTFEL SCAFANDRUL AJUNGE SA DEIN UN ECHILIBRUL DE GAZE DIZOLVATE ASTFEL NCT DECOMPRESIA FORMAT RMNE INDEPENDENZ DE DURATA DE SCUFUNDARE. N TIMPUL OPERAIUNI DE SCUFUNDARE SCAFANDRUL ESTE LEGAT CU O TUTEL I CALATORETE PE SANTIER NTR-UN PORTBAGAJ DE MARE PRESIUNE SUFERIND ASTFEL DOAR O SINGURA DECOMPRESIE N TIMPUL CALATORIEI SALE. O ASTFEL DE OPERAIUNE A FOST EFECTUAT N ANUL 1988 LA STUDIEREA EPAVEI HELIOPOLIS, EPAVA A FOST CERCETAT DE CTRE PATRU SCAFANDRI AI MARINEI FRANCEZE AU FOLOSIT METODA SATURAIEI DIN TUTELOR LOR COBORND PN LA O ADNCIME DE 80 DE METRI, N CADRUL ACESTEI MISIUNI CEL PATRU AU ELABORAT UN PLAN DE NAUFRAGIU I AU RIDICAT LA SUPAFA APROXIMATIV 20 DE AMFORE.

 N CADRUL OPERAIUNI DE EXCAVARE ESTE FOLOSIT NAVA ARCHONAUTE, ACESTA ESTE O NAV DE CERCETARE CARE APARINE GUVERNULUI FRANCEZ FIIND CONSTRUIT SPECIAL PENTRU A FI FOLOSIT LA CERCETAREA SITURILOR ARHEOLOGICE SUBACVATICE. ACESTA ARE O SARCIN DE 120 DE TONE, MSOAR 30X6 METRI, ARE DOU 2 MOTOARE DE 300 DE CP I POATE SA GZDUIASC 78 DE PERSOANE. PRINTRE DOTRILE TEHNICE ACESTA CUPRINDE UN POST DE CONTROL PENTRU OPERAIUNILE DE DECOMPRESIE, O CAMER DE DECOMPRESIE CU DOU LOCURI, TRANSCEIVER RADIO CONECTAT LA PUNTE, O CAMER DE TRATAMENT CU OXIGEN, DOU LANSATOARE PNEUMATICE HB 60 CP I HB 45 CP, UN SISTEM DE SCUFUNDRI ECHIPAT CU TELEFON I AER, UN SISTEM DE COMUNICAII DE TIP SUBACVATIC WIRELESS DE TIP EXO 26, ECHIPAMENTE DE FOTOGRAFIAT SUBACVATIC ALB-NEGRU I ECHIMPAMENTE VIDEO, LABORATOR FOTOGRAFIC, DOU COMPRESOARE HP, UN COMPRESOR BP, O POMP FIX, DOU ELICI SUBACVATICE ALIMENTATE CU BATERI, DOU DETECTOARE DE METAL, PATRU VCR PORTABILE, O MACARA HIDRAULIC.

 SPTURA SUBACVATIC CUPRINDE MAI MULTE ETAPE I TEHNICI, O PRIMA ASTFEL DE TEHNIC ESTE CEA DE DECOMPRESARE A TERENULUI, ACEST OPERAIUNE ESTE EFECTUAT LA NCEPUTUL SAPATURII I CU AJUTORUL ACESTEI SE EFECTUEAZ O CURATARE A SITULUI, ASTFEL ATUNCI CAND SITUL ESTE NVALUIT DE UN STAT GROS DE TUFIURI FIIND GREU DE PENETRAT ESTE EFECTUAT O CURTIRE A LOCULUI CU AJUTORUL UNEI LANCE CU AP PENTRU A FRMIA SDIMENTALE. ODAT CE SITUL ESTE CURAAT PE SUPAFAA ACESTUIA SE ASEAZ O GRIL DE REFERIN, ACESTA AJUTA LA ELABORAREA CALCULELOR I LA NREGISTAREA DATELOR, TEHNICA CEA MAI DES FOLOSIT N CADRUL ACESTEI METODE ESTE PLASAREA UNEI GRILE PTRATIC ORTOGONAL FACUT DIN CABLURI DE NAILON SAU TUBURI DE PVC CARE CREAZ

 DUP CERAREA SISTEMULUI DE REFERIN URMEAZ EXPLOARAREA NAUFRAGIULUI, ACEST PAS ESTE EFECTUAT CU AJUTORUL UNOR ASPIRATOARE PUTERNICE DE AER I AP. ODAT CE EXPLORAREA SITULUI ESTE EFECTUAT SE TRECE LA CATALOGAREA OBIECTELOR GSITE N CADRUL SITULUI, ACESTEA SUNT NUMEROTATE I APOI FOTOGRAFIATE DUP CARE OBIECTELE SUNT RIDICATE LA SUPAFA. TOATE DATELE SUNT SCRISE PE TBLIE DE PVC DUP CATE SUNT ACOPERITE CU O FOIE DE HRTIE SINTETIC. DUP COLECTATEA DATELOR SE EFECTUAZ

 DUP SPAREA SITULUI ARHEOLOGIC SUBACVATIC SE TRECE LA CONSERVAREA DATELOR GSITE N TIMPUL SPATURILOR, O PRIM METOD DE CONSERVARE ESTE ELECTOLIZA, CU AJUTORUL ACESTIA SE FACE CURAREA SUPRAFEELOR DIN METAL PRECUM PLUMB SAU ARGINTE, DE ASEMENEA EA PERMITE CURAAREA UNOR OBIECTE DIN METAL CARE NU SE POT CURAA PRIN ALTE METODE CA DE EXEMPLU INTERIORUL UNUI TUN DE BRONZ. N CADRUL ACESTEI METODE ARE LOC PROCESUL DE STABLIZARE SI DECONTAMINARE A METALULUI DATORIT EFECTULUI PE CARE L ARE ASUPRA CLORITEI CARE SE NTALNTE N CANTITI MARI PE METALE VECHI. N CADRUL PROCESULUI DE ELECTOLIZ ARE LOC URMTORUL PROCES CHIMIC: DIFERENA DINTRE SARCINA UNUI POL NEGATIV REPREZENTAT DE OBIECTUL SUPUS ANALIZEI I UN POL POZITIV REPREENTAT DE PLASA DE SRM IN CARE ESTE INTRODUS OBIECTUL PRODUCE O REACIE DE ELECTROZI PRIN CARE SE PRODUCE UN PROCES CHIMIC DE REDUCERE A OBIECTULUI GENERNDU-SE HIDROGEN I OXIGEN.

 UN AL DOILEA PROCES DE CONSERVARE ESTE LIOFILIZAREA, ACESTA ESTE UN PROCES DE USCARE A UNEI PROBE. MAI NTAI ACESTA ESTE NGHEAT IAR PRIN UMIDITATE SI APOI PRIN SCDEREA DE PRESIUNE SE REDUCE LA O STARE DE VAPORI OCOLIND ASTFEL FORMA SA LINCHID. APOI VAPORI SUNT CONDENSAI PE O TIJ CARE SE PSTREZ LA O TEMEPERATUR SCZUT. ACESTA METOD ESTE FOARTE EFICENTA N CEEA CE PRIVETE USCAREA LEMNULUI VECHI I A PIELI.

 N CONCLUZIE ARHEOLOGIA SUBACVATIC REPREZINT O RAMUNR NOU A ARHEOLOGIEI CARE SE DEZVOLT N PERIOADA ANIILOR 80 ODAT CU APARIIA INTERESULUI PENTRU ACESTA DISCIPLIN A UNIVERSITILOR CARE DEZVOLT ATAT O BAZ TEORETIC CT I UNA PRACTIC A ACESTEIA. SPRE DEOSEBIRE DE ARHEOLOGIA CLASIC, N CADRUL ARHEOLOGIEI SUBACVATIC CONDIILE SE SAPTUR SUNT MAI DIFICELE DEOARECE MEDIUL N CARE ARE LOC SAPTURA ESTE UNUL SUBACVATIC CEEA CE DUCE LA DEZVOLTAREA UNOR CONDIII CU TOTUL APARTE N

 DIN ACEST STUDIU REIESE FAPTUL C ARHEOLOGIA SUBACVATIC SE OCUP CU STABILIREA UNOR FAPTE DIN TRECUT, DE EXEMPLU ACESTA ARE UN ROL IMPORTANT N STUDIUL NAUFRAGIULUI PRIN EA SE POATE REDA IMPORTANA ISTORIC A UNEI EPAVE, SE POT STABILI PIERDERILE OMENETI I MATERIALE, DE ASEMENEA UNELE EPAVE POT PSTRA NTR-O FORMA INTACT UNELE ARTEFACTE.
EFECTUAREA UNEI SPTURI ARHEOLOGICE PRESUPUNE MAI MULTE ETAPE, ETAPA DE CERCETARE N CADRUL CREIA SE UTILIZEAZ MAI MULTE ECHIPAMENTE PRECUM ROBOTUL LAGUNE, ROBOTUL REMORA, CYANA, NAUTILE. CEA DE A DOUA ETAP ESTE CEA DE EXCAVARE N CARE SUNT FOLOSITE MAI MULTE TEHNICI PRECUM DECOMPRESAREA TERENULUI, FORMAREA SISTEMULUI DE REFERIN, ETAPA DE EXPLORARE, CATALOGAREA OBIECTELOR. DUP TERMINAREA SAPTURILOR ARE LOC PROCESUL DE CONSERVARE A RELICVELOT CU AJUTORUL ELECTROLIZEI I LIOFILIZAREA PROBELOR.

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE REFERIN

WWW.FOURMILAB.CH/.../ APPLICATIONS/PANDORA/

COLECTAREA DATELOR

WWW.BODRUMLIFE.COM/
ENGLISH05/SCUBADIVING.HTM

ROBOT REMORA HTTP://WWW.CULTURE.GOUV.FR/CULTURE/ARCHEOSM/EN/

ROBOT CYANA HTTP://WWW.CULTURE.GOUV.FR/CULTURE/ARCHEOSM/EN/

PROCESUL DE ELECTROLIZ HTTP://WWW.CULTURE.GOUV.FR/CULTURE/ARCHEOSM/EN/

COLECTAREA DATELOR WWW.NAUTICALARCHAEOLOGYSOCIETY.ORG/.../ PART1.PHP