Seminarul Teologic Ortodox Sfantul Ioan Gura de Aur Targoviste

ATESTAT DE COMPETENTE PROFESIONALE

IERARHIA BISERICEASCA DUPA EPISTOLELE PASTORALE

Indrumator: Pr. Prof. Stan Mi ail Iulian

Elev sustinator: !lasa a "II#a

$%%&
'

PLANUL LUCRARII

Introducere Argument I.Preotia Ierarhica Sacramenta a a.A!o"to atu "i Preotia Sacramenta a #.Succe"iunea A!o"to ica II.Tre!te e Ierarhiei $i"erice"ti III.Conditii e Primirii a %irotonie I&.Preotia ca " u'ire a cu(antu ui Conc u)ii $i# iogra*ie

Introducere
Ierar ie (gr. iera ) ar i * conducere sau autoritate sacr+, : cu-rinde slu.irile confirmate -rin irotonie/ care au autoritatea de a conduce 0n 1iseric+. !u toate c+ -rinci-iul ierarhiei slu.irilor a-are 0n Evrei 2/ 2/ unde se arat+ c+ ceea ce este inferior este 3inecuv0ntat de ceea ce este su-erior/ acest -rinci-iu n#a -rimit o motivare teologic+ dec0t 0nce-0nd cu scrierile lui 4ionisie Areo-agitul/ care vede 0n ierarhia 3isericeasc+ o imitare a ierarhiei cere5ti. Pentru acesta/ cele trei tre-te ierarhice nu sunt altceva dec0t cele trei grade de sfin6enie de -e scara des+v0r5irii ' : e-isco-ul este sim3olul -erfec6iunii 7 -re83iterul/ al ilumin+rii/ iar diaconul/ ai -urific+rii. Tendin6a de a ex-lica 0n mod sim3olic 5i analogic formele de slu.ire 3isericeasc+ este mult mai vec e. Totu5i/ 1iserica a-ostolic+ nu a-are ca o institu6ie ierar i8at+/ 0n sensul de mai t0r8iu. 4e -ild+/ -entru sf0ntul Ignatie/ e-isco-ul este c i-ul 5i imitatorul lui 4umne8eu#Tat+l 7 -re83iterii/ adic+ sfetnicii 5i coliturg isitorii e-isco-ului/ re-re8int+ colegiul a-ostolic care 0ncon.oar+ -e 9ristos 7 diaconii/ a.ut+torii direc6i ai e-isco-ului/ s0nt c i-ul lui 9ristos/ sau imitatorii cetelor 0ngere5ti (Epistolele ctre Magnezieni, ':/ ' 7 Smirneni, &/ ' 7 Tralieni, $/ $;< 5i 2/ $=. G elasie/ 0n Istoria Sinodului I ecumenic, com-ar+ -e e-isco- cu c i-ul lui 9ristos/ -re83iterii fiind o re-re8entare a tronului serafimilor/ iar diaconii a eruvimilor. Astfel/ du-+ cum se men6ionea8+ 0n >a-tele A-ostolilor/ 0n 1iserica -rimar+ distingem mai multe categorii de mem3ri : a-ostolii/ -reo6ii 5i fra6ii ; ?>a-te '@/ $< 7 >a-te @/ $/ A. ti=. Aceast+ 0m-+r6ire 0ntre mem3rii 1isericii se -are c+ avea un caracter oarecum oficial deoarece ea a-are 0n ot+r0rile sinodului de la Ierusalim. 4ar/ 0n aceast+ -erioad+ denumirea tre-telor ierarhice nu era fixat+ 0ntr#un mod definitiv// de5i nu se f+cea confu8ie 0ntre gradele ierarhiei. 4e -ild+/ B-res3ite#roiC$ a 0nsemnat la 0nce-ut to6i slu.itorii 1isericii/ indiferent 0n ce trea-t+ se aflau. 4e asemenea/ Bdi+DonosC a desemnat orice form+ de slu.ire 0n 1iseric+. !u tim-ul/
'

4ionisie Areo-agitul/ Ierarhia bisericeasc, @/ a-ud./ Pr. Prof. 4r. Ion 1ria/ Dictionar de Teologie Ortodoxa/ Ed. I1M1OE/ 1ucuresti/ 'FFA/ -ag. $%' $ Pr. Prof. 4r. Ion 1ria/ Dictionar de Teologie Ortodoxa/ Ed. I1M1OE/ 1ucuresti/ 'FFA/ -ag. $%'

<

denumirile tre-telor ierarhice s#au fixat : Be-isco-C a desemnat cea mai 0nalt+ trea-t+/ B-res3iterC ; sau -reot s#a -+strat -entru trea-ta a doua/ iar BdiaconC -entru trea-ta a treia/ credincio5ii ne irotoni6i fiind numi6i Bsfin6iC. 4e -ild+/ a-os# tolul Pavel face o deose3ire clar+ 0ntre sfin6i/ e-isco-i ?-res3iteri= 5i diaconi/ amintind 5i -e Timotei/ care era e-isco-/ 0n >ili-eni '/ '. 4ar 0nce-0nd cu secolul al II#lea/ slu.irile -reo6e5ti instituite -rin irotonie sunt -reci8ate 5i devin foarte im-ortante. 4ida ia/ !lement Eomanul/ Ignatie al Antio iei/ Irineu/ !i-rian ne#au l+sat texte esen6iale -rivind teologia 5i sim3olismul sacerdo6iului 0n general 5i organi8area slu.irilor irotonite/ 0n s-ecial. To6i sunt de acord c+ f+r+ aceste forme de slu.ire sacerdotal+ nu se -oate vor3i -ro-riu#8is de 1iseric+.

I.

Preotia Ierarhica Sacramenta a

a.A!o"to atu "i Preotia Sacramenta a

S#a scris/ -e dre-t cuvant/ ca -rimele trei versete ale E-istolei de care ne ocu-am se numara -rintre cele mai dese din intreaga Sfanta Scri-tura7 ca ele evoca -rinci-alele adevaruri ale credintei crestine si contin/ mai ales/ cea mai com-leta definitie a a-ostolatului. In E-istola Intai catre Timotei/ A-ostolul neamurilor arata/ de asemenea/ o mare atentie conditiilor exce-tionale in care el s#a invrednicit sa se numere intre A-ostolii Mantuitorului. ?I Timotei '.''#'27 $.27 II Timotei '.'#''=. In e-oca in care sunt scrise E-istolele -astorale/ sunt de-asite cu mult -erioadele in care Sfantul A-ostol Pavel era o3ligat sa#si a-ere demnitatea sa a-ostolica ?I !orinteni F.'#$7 II !orinteni ''.@#'$7 Galateni '.''=/ deoarece nimeni nu mai contesta aceasta calitate a sa/ de la Ierusalim si -ana in S-ania. In sinte8a teologica din Tit '.'#< si in reevocarea evenimentelor -remergatoare c emarii Sfantului Pavel la a-ostolate ?I Timotei '.''#'2= tre3uie sa fie identificata si va8uta intentia autorului celor doua E-istole de a sta3ilii stransa legatura dintre a-ostolate si -reotia sacramentala in general si de Sfantul A-ostol Pavel si e-isco-ii Tit si Timotei/ in s-ecial <. Asa du-a cum nu se -oate vor3i des-re a-ostolat fara sa se afirme o3arsia sa dumne8eiasca/ instituirea sa de catre Iisus 9ristos ?Eomani '.'#@7 I !orinteni '.'7 II !orinteni '.'7 Galateni '.' Efeseni '.'7 !oloseni '.'7 Tit '.'#<7 I Petru '.'7 II Petru '.'=/ nu se -oate vor3i nici des-re -reotia ierar ica sacramentala fara sa se arate legatura ei cu a-ostolatul crestin din care decurge/ -rin Sfanta Taina a 9irotoniei/ instituita/ si -entru mem3rii -reotiei ierar ice/ o data cu aceea care a fost im-artasita Sfintilor A-ostoli ?Ioan $%.$'#$<7 Matei ':.'F7 Ioan 2.<F= de 9ristos Insusi. Preotia crestina este una si aceeasi/ indiferent ca este im-artasita Sfintilor A-ostoli sau mem3rilor ierar iei 3isericesti/ deoarece i8vorul si o3arsia ei se afla in Acelasi 9ristos/ unicul Preot si Ar iereu al 3unatatilor
<

Pr. 4r. Sa3in Ger8an / omentariu la Epistola catre Tit a S!antului "postol #a$el, Ed. I1M1OE/ 1ucuresti/ 'FFA/ -ag <@A

viitoare ?Evrei $.''=. Sfantul ! iril al Alexandriei face -reci8area -retioasa: 4andu#le indata 4u ul Sau -rin suflarea sensi3ila/ 4omnul i#a sfintit si i#a consacrat -e A-ostoli ca -astori si invatatori ai lumii si iconomi ai dumne8eiestilor TaineA. Gor3ind des-re irotonia lui Timotei ca -reot ?II Timotei '.:=/ Sfantul A-ostol Pavel ex-lica: 4umne8eu nu ne#a dat noua ?HIJK= du ul temerii/ ci al -uterii si al dragostei si al intele-ciuni ?'.2=/ !omoara cea 3una ce ti s#a incredintat -a8este#o cu a.utorul Sfantului 4u care salasluieste in noi ?LK HIJK= ?'.'A= Iisus 9ristos ramane in toate 8ilele/ -ana la sfarsitul veacurilor ?Matei $&.$%= cu Sfintii A-ostoli numai in masura in care -reotia si lucrarea acestora va fi continuata -rin mem3rii ierar iei 3isericesti carora li s#a incredintat -orunca s-re -astrare si ocrotire -ana la aratarea 4omnului nostru Iisus 9ristos ?I Timotei :.'A=. 4omnul nostru Iisus 9ristos/ dorind ca o-era Sa mintuitoare sa se constituie -este veacuri si sa fie folositoare tuturor oamenilor/ si#a ales M asa cum ne istoriseste Sfintul Nuca ?:.'<= # din multimea celor ce cre8usera/ dois-e8ece A-ostoli. 4u-a ce s#a tinut in .urul sau in tot tim-ul activitatii Sale -amantesti/ du-a invierea Sa din morti le#a dat si -uterea de a#I continua o-era/ 8icand: #recum M%a trimis pe Mine Tatal, $a trimit si Eu pe $oi. Si zicand acestea, a su!lat asupra lor si le%a zis& 'uati Duh S!ant( carora $eti ierta pacatele, le $or !i iertate si carora le $eti tine $or !i tinute) ?Ioan $%.$' M $<=. Totusi -linatatea arului 4u ului Sfant/ -entru slu.3a in care sunt randuiti/ Sfintii A-ostoli o -rimesc in 8iua !inci8ecimii 7 in aceasta 8i ei ince- sa#si desfasoare in mod -u3lic misiunea de -ro-ovaduitori si sa 3ote8e -e cei ce credeau in Evang elie. Atat alegerea lui Matia/ ca a-ostol in locul lui Iuda Iscarioteanul/ cat si alegerea lui Pavel si 1arna3a/ cartea >a-tele A-ostolilor ni le -re8inta ca -e niste acte voite si savarsite de 4umne8eu#Tatal/ fie de 4umne8eu#>iul/ fie de 4umne8eu#4u ul Sfant. Astfel/ -rimind inainte -e Iosif/ numit 1arsava si -e Matia/ Sfintii A-ostoli rugandu#se au 8is: * Tu Doamne, care cunosti inimile
A

4iac. G eorg e 1a3ut/ omentariu la E$anghelia dupa Ioan/ Ed.Pelerinul Eoman/ 1ucuresti/ $%%@/ -ag. 2%F

tuturor, arata pe care din acestia doi '%ai ales, ca sa ia locul acestei slu+iri si al apostoliei...) ?>a-tele '.$A=. 4u-a aratarea catre Saul/ -e drumul ce ducea catre 4amasc ?>a-tele $2.<=/ 4omnul Iisus se arata lui Anania ?>a-tele F.'%= si# i 8ice des-re Saul: Mergi/ fiindca acesta imi este vas ales ?>a-tele F.'@=. In tim- ce initiativa lui 4umne8eu#>iul/ in alegerea Sfantului Pavel este relatata si in ca-.$:.': M '2 : * aci spre aceasta M%am aratat tie ca sa te randuiesc slu+itor si martor...), alegandu%te pe tine din popor...), in ca-. $$.'A/ Sfantul Nuca/ relatand din nou minunea convertirii/ il -re8inta -e 4umne8eu#Tatal ca !el care l#a ales. Iar el ?Anania= a 8is: * Dumnezeul parintilor nostri te%a ales de mai inainte pe tine...). !ei din 1iserica Antio iei Siriei pe cand slu+eau Domnului si posteau, Duhul S!ant a zis& Osebiti%mi pe ,arnaba si pe Saul, pentru lucrul la care i%am chemat ?>a-tele '<.$ =. Iar in cuvantarea -e care Sfantul A-ostol Pavel o tine in Milet/ catre -re83iterii 1isericii din Efes/ le s-une: Drept aceea, luati aminte de $oi si de toata turma, intru care Duhul S!ant $%a pus pe $oi episcopii...) ?>a-tele $%.$&=. Exem-lele de -ana aici arata ca alegerea/ atat a Sfintilor A-ostoli cat si a urmasilor lor/ este un act de vointa comuna a -ersoanelor Sfintei Treimi/ c iar daca sunt amintite se-arat. 4ar aceasta alegere a Sfintilor A-ostoli de catre Sfanta Treime a fost -rimita de vointa comuna a credinciosilor laici/ care i#au considerat ca -e adevarati A-ostoli/ le#au ascultat si urmat -ro-ovaduirea/ acordandu#le res-ectul si cinstea ce li se cuvenea@. Na fel au -rocedat si Sfintii A-ostoli atunci cand au ales -e cei sa-te diaconi: * Drept aceea, !ratilor, cautati (alegeti- sapte barbati dintre $oi...) ?>a-te :.< =/ si acest -rocedeu a ramas -ermanent in 1iserica/ ca o mostenire -rimite de la Sfintii A-ostoli. !onstienti fiind de fa-tul ca viata lor va avea sfarsit/ in vederea continuarii lucrarii de -ro-ovaduire si sfintire in 1iserica/ afara de cei sa-te diaconi de care am amintit/ -rin rugaciune ?>a-tele '.$A7 :.:7 'A.$< =/ -rin -ost ?>a-tele
@

Pr. 4r. Stefan Slevoaca/ #reotia de hirotonie si preotia cedinciosilor/ Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F/ -ag. $@@

'<.<7 'A.$<= si -rin -unerea mainilor ?>a-te :.:7 &.<= irotonesc -reoti in toate cetatile in care au intemeiat 3iserici. Instituirea de -reoti nu era o sim-la numire/ fiindca/ asa cum am amintit mai inainte/ era insotita de o ceremonie liturgica/ cu -ost/ rugaciune si -unerea mainilor. 4e aici re8ulta foarte lim-ede gri.a manifestata de Sfintii A-ostoli de a asigura/ -entru viitor/ continuarea neintreru-ta/ -rin alti slu.itori al sacerdotului -e care ei l#au -rimit de la 4omnul 9ristos ?>a-te $%.$A M $: =. In >a-tele A-ostolilor gasim c iar si cateva conditii care erau im-erios cerute -entru a fi socotit si ales in slu.3a de a-ostol sau c iar in cea mai mica din trea-ta ierar iei 3isericesti/ adica in cea de diacon. Astfel/ atunci cand ni se relatea8a de alegerea unei alte -ersoane/ in trea-ta a-ostoliei/ din care ca8use Iuda Iscarioteanul/ sau alte im-re.urari din tim-ul activitatii Sfantului A-ostol Pavel/ indiferent/ ca aceasta demnitate este indicata cu diferite numiri ca : Slu.ire ?>a-te '/ '2/ $%/ $@ =/ a-ostolie ?>a-te '/ $@ =/ mostenire si c emare ?>a-te &.$'=/ iar A-ostolii sumt socotiti ca slu.itori ai 4umne8eului Prea Inalt care vestesc mantuirea ?>a-te ':.'2 = sau Gase ale lui 4umne8eu ?>a-te F.'@ = ni se vor3este des-re o vietuire alaturi de Mantuitorul 9ristos in tot tim-ul activitatii Sale -amantesti/ -ana la inaltarea Sa la cer. Mai ales/ in alegerea lui Matia ne sunt indicate aceste conditii si ele erau cerute de insesi datoriile -e care tre3uiau sa le im-lineasca in activitatea lor A-ostolii/ adica sa fie -ro-ovaduitorii intregii invataturi -rimite de la 4omnul Iisus/ -recum si marturisitori ai invierii Sale din morti ?>a-te '.$'#$$ 7 A.$% 7 '$.'@#': 7 $<.''=. Iar atunci cand citim relatarea des-re alegerea celor sa-te diaconi/ numind activitatea lor tot o slu.ire/ dar de o im-ortanta minora fata de cea a a-ostoliei sau a -reotiei ?>a-te :.$: =/ Sfintii A-ostoli recomanda ca alesii sa faca -arte dintre mem3rii 1isericii/ deci sa fie 3ote8ati/ indicand acest lucru -rin cuvintele -lin de 4u Sfant: si sa fie 3ar3ati socotiti de credinciosi ca avand intre ei un nume 3un si -lini de intele-ciune ?>a-te :.<#@ =. 4ar nu a trecut cu vederea nici -uterea arica a Sfintilor A-ostoli si a urmasilor lor/ e-isco-ii si
:

Pr. Prof. !onstantin Galeriu/ #reotia ca slu+ire a u$antului/ Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F/ -ag. $FA

&

-reotii/ -entru ca toate relatarile -e care le#au amintit des-re savarsirea Sfintelor Taine/ ne indica cu -risosinta misiunea lor de savarsitori ai celor sfinte -rin care se im-artasea arul 4u ului Sfant. Pentru mantuirea sufletului si do3andirea im-aratiei lui 4umne8eu/ credinciosul in orice moment din viata sa are tre3uinta de 3inecuvantarea lui 4umne8eu. Si du-a cum Mantuitorul/ cat tim- a -etrecut -e -amant a savarsit numai 3inele tot asa si 1iserica are datoria sfanta de a im3unatatii si de a s-ri.ini -e credincios/ 3inecuvantandu#i si sfintindu#i viata in orice im-re.urare/ -rin im-artasirea arului divin. Aceasta lucrare arica din -artea 1isericii este intemeiata -e cuvintele Mantuitorului -rin care incredintea8a A-ostolilor sai si -rin ei tuturor urmasilor -uterea de a vindeca toata 3oala si ne-utinta 2 : hemand la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le%a dat putere asupra duhurilor celor necurate ca sa le scoata a!ara si sa le tamaduiasca orice boala si orice slabiciune ?Matei '%.' =. In aceste cuvinte re8ida lucrarea curatitoare si sfintitoare exercitata de 1iserica/ lucrare care constituie viata sacramentala a acesteia. Mi.locul s-ecific de manifestare a vietii sacramentale il constituie Sfintele Taine. 4u-a cum s#a va8ut/ toate Sfintele Taine sunt instituite de Mantuitorul si se refera exlusiv la viata omului/ fiind fundamentale -entru mantuire si lucrand in c i- necesar. 4ar se stie ca -acatul savarsit de -roto-arintii nostri a avut efecte daunatoare si asu-ra armoniei dintre om si natura -recum si asu-ra naturii insasi/ -rovocand de8ordine si distrugand frumusetea acesteia : .iindca stim ca toata !aptura suspina laolalta si este pana acum ca in dureri de nastere ?Eomani 2.$$ =. Prin intru-area Mantuitorului/ natura a redo3andit/ o data cu omul/ -osi3ilitatea de a fi resta3ilita intru armonia initiala. Mantuitorul si#a im-letit toata viata Sa -amanteasca cu cea a naturii/ nimic din o-era creatiunii
2

arul si

Pr. !onf. Ilie Moldovan/ Semni!icatia si responsabilitatea slu+irii preotesti, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F/ -ag. $:&

neramanand strain de natura Sa umana. Astfel/ nimic n#a ramas in afara arului Sfantului 4u care -lutea -e deasu-ra a-elor/ la facerea lumii. Ormand -ilda Mantuitorului/ !are a 3inecuvantat -ainea si -estele ?Matei 'A.'F =/ -e co-ii ?Matei 'F.'@ =/ cerand Sfintilor A-ostoli sa 3inecuvante8e casele in care vor fi -rimiti ?Matei '%.'$ = si dandu#le -uterea de a alunga demonii ?Matei '%. &=/ 1iserica/ -reluand -rin Sfinti A-ostoli si urmasii lor aceasta -utere/ a instituit unele rugaciuni sau slu.3e -entru eli3erarea omului si a lucrurilor de su3 influenta diavolului/ si vindecarea de ne-utinte/ rugaciuni la cerere -entru a.utorul dumne8eiesc/ -recum si rugaciuni si slu.3e de sfintire -rin care -ersoane sau lucruri se scot din intre3uintarea comuna si se destinea8a sco-urilor sfinte&. Toate aceste rugaciuni si slu.3e constituie ierurgiile. >a-tele A-ostolilor/ referindu#se la -uterea lui Iisus 9ristos de a eli3era -e om de su3 -ecetea diavolului -rin diferite vindecari/ mentionea8a: *...cum a umblat El din loc in loc, impartasind bine!aceri si $indecand pe toti cei asupriti de dia$olul, pentru ca Dumnezeu era cu El). ?'%.<&=. !u -uterea Sfantului 4u a-oi Sfintii A-ostoli au savarsit tamaduiri:?':.'&=7 "sa incat scoteau pe cei bolna$i in ulite si%i puneau pe paturi si pe nasalii ca $enind #etru, macar umbra lui sa umbreasca pe $reunul dintre ei( $eneau si din targurile dimpre+urul Ierusalimului multime de oameni, aducand bolna$i si bantuiti de duhuri necurate si toti se tamaduiau ?>a-te @/ '@#':=7 aci din multi care a$eau duhuri necurate, duhurile racneau cu putere si ieseau si multi slabanogi si ologi se tamaduiau ?>a-te &.2=7 Si a $azut, in $edenie pe un barbat, anume "nania, intrand la el si punandu%si mainile peste el, ca sa%si capete iar $ederea)?>a-te F.'$ =7 "tunci #etru i%a zis& Enea te vindeca Iisus 9ristos. Scoala#te si strangeti -atul. Si s%a sculat numaidecat)?>a-te F.<A =7 "st!el ca (credinciosii- puneau peste bolna$i stergare sau sorturi purtate de #a$el si boalele se departau de ei, iar duhurile cele rele ieseau din ei) ?>a-te 'F.'$ =7 Si s%a intamplat ca tatal lui #ublius zacea in pat, bantuit de !riguri si de

&

Pr. Prof. Ene 1raniste/ /ocatia pentru #reotie, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F/ -ag. <'<

'%

urdinare cu sange. a #a$el intrand la el si rugandu%se si%a pus mainile peste el si l%a !acut sanatos)?>a-te $&.& =. Potrivit celor de mai sus/ 1iserica a sta3ilit anumite rugaciuni sau slu.3e -rin care -uterile raului sunt alungate in numele 4omnului/ ca sa eli3ere8e -e credincios/ sa#l curete si sa#l de8lege de -ri ana -acatelor si sa#l tamaduiasca de 3olile tru-ului. 4e asemenea a randuit rugaciuni/ slu.3e -entru sfintirea caselor/ viilor/ ogoarelor/ etc. ca -uterile care tul3ura linistea acestora sa fie inde-artate. Toate aceste 1iserica le#a randuit -entru ca/ -otrivit Sfintei Scri-turi/ -rin Sfantul 4u nu se va ingadui ca S!antul Tau sa $ada stricaciune) ?>a-te $.$2 = si -entru ca ele ce Dumnezeu a curatit, tu sa nu le zici spurcate) ?>a-te '%.'@ =. 4e asemenea 1iserica a instituit/ in randul ierurgiilor/ 3inecuvantarile sau evlod iile -rin care este invocat s-orul si a.utorul dumne8eiesc asu-ra unei -ersoane sau a unui lucru. Iisus 9ristos a 3inecuvantat -e co-ii/ -recum si -ainea si -estele/ dand astfel -ilda de -uterea ce#o are 1iserica/ -rin Sfantul 4u F/ de a cere a.utorul lui 4umne8eu -entru 3inefacerile oamenilor si lucrurilor/ caci dobandind a+utorul de la Dumnezeu stau pana in ziua aceasta) ?>a-te ':.$$ =. Intre randuielile legate de sfarsitul omului/ >a-tele A-ostolilor fac referinta la -regatirea si ingro-area celor morti: Si s%a intamplat in acele zile, ca ea s%a imbolna$it si a murit. Si dupa ce au scaldat%o, au pus%o in !oisor) ?>a-tele F.<2 =7 "tunci s%au sculat cei tineri, au in!asurat pe "nania si scotandu%l a!ara l%au ingropat ?>a-te @.: =7 Iar ea (Sa!ira- a cazut deodata la picioarele lui #etru si a murit. and au intrat tinerii au gasit%o moarta si scotand%o a!ara, au ingropat%o langa barbatul ei ?>a-te @.'% =. Asadar/ >a-tele A-ostolilor/ fie -rin relatari directe/ fie -rin descrierea activitatii Sfintilor A-ostoli si a -rimilor crestini ne ofera marturii si temeiuri -entru ierurgiile randuite de 1iserica/ slu.3e care fac -arte integranta din viata sacramentala a acesteia.
F

Pr. Prof. 4umitru Staniloae/ Iisus 0ristos "rhiereu in $eac, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F/ -ag. $'2

''

Eeflectand la cele istorisite in >a-tele A-ostolilor

constatam existenta

multor marturii si temeiuri -entru viata sacramentala in 1iserica. Mai intai se arata ca/ -entru mantuire/ credinciosul are nea-arata nevoie de -rimirea arului divin si conlucrare cu arul divin/ im-artasit noua -rin 1iserica/ in 4u ul Sfant. !a mi.loace de im-artasire a arului divin >a-tele A-ostolilor mentionea8a Sfintele Taine si ierurgiile. Potrivit >a-telor A-ostolilor/ Sfintele Taine isi au 3a8a in taina >iului lui 4umne8eu/ care este Su-remul Mister al crestinismului. !aracterul sacramental al 4umne8eu # Omului reali8ea8a deci cea mai frumoasa unire a lui 4umne8eu si a gratiei su-ranaturale cu natura vi8i3ila si materiala 7 tru-ul 4umne8eu M Omului / care contine cu adevarat si esential -lenitudinea 4umne8eirii/ devine un tru- de viata facator/ de unde i8voraste -entru noi viata su-ranaturala. In aceasta re8ida caracterul ristologic al Sfintelor Taine. Insa 9ristos -relungindu#se in oameni/ constituie 1iserica/ iar 1iserica se raneste si se extinde -rin Sfintele Taine. Astfel 1iserica este 9ristos comunicat si in curs de comunicare -rin Taine'%. In acest sens/ temeiul Sfintelor Taine sta in legatura dintre 9ristos si 1iserica. 4e aceea/ in afara de 1iserica nu -ot fi Taine. 4e aici si caracterul eclesiologic al Sfintelor Taine. On alt as-ect care este afirmat in >a-tele A-ostolilor este acela al conformitatii Sfintelor Taine cu natura omului. Aceasta conformitate este 3a8ata -e constitutia s-iritual M cor-orala a omului. In acest fel Sfintele Taine anga.ea8a -e om ca un intreg -si o M fi8ic si nu numai o -arte a lui. !u -rivire la ierurgii/ >a-tele A-ostolilor ne arata ca 1iserica le#a -racticat inca de la ince-ut. Onele au fost savarsite de Insusi Mantuitorul si de Sfintii A-ostoli/ care -rin urmasii lor/ le#au transmis 1isericii. 4e asemenea >a-tele A-ostolilor releva ca prin ele, puterea si actiunea curatitoare si s!intitoare a ,isericii se re$arsa nu numai asupra !iintei omului, ci si asupra intregului uni$ers scotandu%l de sub puterea blestemului si
'%

Ibidem, -ag. $'2

'$

s!intindu%l.

u alte cu$inte prin ,iserica 1 adica prin slu+itorii ei 1 se

impartaseste atat oamenilor , !iintelor necu$antatoare cat si !irii neinsu!letite, binecu$antarea lui Dumnezeu, in masura in care le este de trebuinta). >a-tele A-ostolilor constituie -rin 3ogatia de informatii -e care le relatea8a/ cea mai veridica si mai reala marturie des-re existenta sacramentala a 1isericii. #. Succe"iunea A!o"to ica Tansmiterea arului -reotiei de la Sfantul A-ostol Pavel la e-isco-ul Tit al 1isericii !retei este un as-ect fundamental al succesiunii a-ostolice -rin care se legitimea8a/ -entru totdeauna/ indre-tatirea ierar iei 3isericesti de a continua im-artasirea arului Sfantului 4u -rin Sfintele Taine si -ro-ovaduirea aceleiasi invataturi de credinta ca si aceea a sfintilor a-ostoli. Aratand/ in -rimele trei versete ale E-istolei catre Tit/ originea dumne8eiasca a a-ostolatului sau si descriind continutul -ro-ovaduirii sale care de8valuie -lanul mantuirii reali8at -rin Iisus 9ristos/ Sfantul Pavel desco-era lui Tit ceea ce ii este incredintat si lui/ ca e-isco- al 1isericii/ direct de la 4umne8eu/ -rin intermediul sau ca -rim detonator al acelor daruri s-irituale ?I Timotei '.''7 II Timotei '.''=. In versetul </ A-ostolul neamurilor face -reci8area ca 4umne8eu i#a incredintat lui cuvantul Sau in -ro-ovaduirea facuta inaintea oamenilor -entru a arata ca nu numai a-ostolatul sau si numai -lanul mantuirii conce-ut inainte de veci si reali8at -rin 9ristos sunt fa-te si realitati dumne8eiesti/ dar si continutul invataturi -ro-ovaduite de el''. Sfantul Pavel cola3orea8a/ ca A-ostol/ -rin intreaga sa lucrarea/ care sta su3 semnul vointei si a3stinentei divine/ la mantuirea lumii/ el fiind ro3 al lui 4umne8eu si A-ostol al lui Iisus 9ristos spre credinta alesilor lui Dumnezeu si cunostinta ade$arului cel intocmai cu e$la$ia ?Tit '.'=.

''

Pr. Ioan Mircea/ #reotia harica si preotia obsteasca, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F/ -ag. $<$

'<

!u nimic nu se deose3este lucrarea e-isco-ului de aceea a A-ostolului in ce -riveste reas-underea fata de mantuirea credinciosilor. Toata -ovara lucrarii sale de A-ostol al lui 4umne8eu si toata aceasta cutremuratoare ra-undere fata de mantuirea credinciosilor trec de la Sfantul A-ostol Pavel la e-isco-ul Tit ?'.A= sau la e-isco-ul Timotei ?I Timotei '.$= -entru ca si ei la randul lor/ sa le transmita mai de-arte urmasilor lor intr#o succesiune neintreru-ta -ana la sfarsitul veacurilor ?I Timotei :.'A7 II Timotei $.$7 Tit '.2=. >ormularea: lui Tit, ade$aratului !iu dupa credinta cea de obste are in -rimul rand/ sens succesoral/ intrucat mostenirea nu -oate trece de la tata la fiu decat daca acesta din urma este fiu adevarat. Ad.ectivul PKHQJRS ?II !orinteni &.&7 I Timotei '.$= inseamna adevarat/ autentic/ legitim/ s-re deose3ire de KRTRS ?Evrei '$.&= care inseamna nelegitim/ 3astard. Ad.ectivul PKHQJRS se intre3uintea8a -entru a califica -e un inter-ret autori8at al unei invataturi$. !and caracteri8ea8a -e un fiu/ ad.ectivul su3linia8a nu numai nasterea legitima a acestuia/ ci si dre-tul de a#l mosteni -e -arintele sau/ autoritatea acestuia si dre-tul de a#I inde-lini dis-o8itiile testamentare'$. Ase8area lui Tit in !reta este o-era Sfantului Pavel ?Tit '.@=/ care/ in virtutea autoritatii sale de A-ostol intemeietor al 1isericii din !reta/ a decis in consens/ desigur/ cu ceilalti inalti carmuitori 3isericesti din acel tim- ?Galateni :.F7 I Timotei A.'A= sa incredinte8e -astorirea acestei 1iserici lui Tit cel dintai ucenic al sau in -ro-ovaduirea Evang eliei'<. Nucrarea lui Tit in !reta se inscrie/ deci/ in continuarea activitatii A-ostolului neamurilor si ea este identica aceleaia -e care ar fi im-linit#o A-ostolul insusi daca tim-ul i#ar fi -ermis. 4aca ne referim la indrumarea a-ostolica: Sa indre-te8i cele ce mai li-sesc si sa ase8i -reoti in fiecare cetate ?'.@=/ re8ult+ c+ Tit avea dre-tul s+ a-recie8e 5i s+ ot+rasc+ 0n toate -rivin6ele asu-ra vie6ii 1isericii din !reta 5i/ mai ales/ era 0nd+torat s+ irotoneasc+ -reo6i/ lucrare care/ -Un+ la a5e8area -rimilor e-isco-i/ revenea/
'$

Pr. 4rd. Alexandru Tudor/ /iata sacramentala a ,isericii in 2.aptele "postolilor), Studii Teologice/ anul """II/ nr. '# $/ ianuarie#fe3ruarie/ 1ucuresti/ 'F&%/ -ag. 'F' '< Ibidem, -ag. 'F'

'A

0n exclusivitate/ Sfin6ilor A-ostoli ?>a-tele A-ostolilor :.'#:=. !u alte cuvinte/ e-isco-ul Tit/ ca 5i e-isco-ul Timotei/ erau 0ndatora6i s+ s+vUr5esc+/ 0n 1isericile 0ncredin6ate s-re -+storire/ toate acele lucr+ri -e care le#ar fi s+vUr5it 0nsu5i A-ostolul neamurilor dac+ tim-ul i#ar fi -ermis. Vi 0n ca8ul a5e8+rii -rimilor e-isco-i ?I Timotei '.<7 A.'A7 Tit '.@7 >a-tele A-ostolilor'@.$7 ':.A7 $'.'&7 Galateni $.$=/ c+ 5i 0n ca8ul a5e8+rii diaconilor ?>a-te :.'#:7 >ili-eni '.'7 I Timotei .&#'%= sau -reo6ilor ?>a-tele A-ostolilor ''.<%7 'A.$<7 $'.'&7 I Timotei @.'27 Tit '.@7 Iacov @.'A7 I Petru @.'=/ factor determinant a fost necesitatea continuarii 3n ,isericile nou 3n!iin4ate, a lucrrii S!in4ilor "postoli care era 0ndatora6i -rin -orunca MUntuitorului s+ vesteasc+ 0n toat+ lumea ?Matei $&.'F=/ misiunea lor fiind/ 0n s-ecial/ aceea de a 3ineve5ti -e 9ristos acolo unde nu fusese numit ?Eomani '@.$%=. Wici una din laturile lucrarii -reotesti ?-ro-ovaduirea Evang eliei/ im-artasirea arului mantuitor -rin Sfintele Taine/ -astorirea credinciosilor= nu inceta sa se desfasoare/ in noile 1iserici intemeiate de Sfintii A-ostoli/ cu aceeasi intensitate si regularitate/ -rin slu.itorii 3isericesti ca si cand A-ostolii intemeietori s#ar fi aflat de fata. Sfintii A-ostoli sunt incepatorii lucrarii -reotesti/ iar mem3rii ierar iei sacramentale sunt continuatorii acestei lucrari'A. E-istolele -astorale sta3ilesc in general/ un cod de conduita a slu.itorilor 3isericesti si descriu indea-roa-e indatoririle acestora in conditiile a3sentei Sfintilor A-ostoli din 1iserici. Prin E-istolele -astorale/ Sfintii A-ostoli isi exercita indatorirea lor de indrumare a slu.itorilor 3isericesti/ urmasii lor in ce -riveste -reotia ierar ica sacramentala. !ititorul acestor scrieri a-ostolice are in fata oc ilor nu numai c i-ul adevaratului -reot si e-isco-/ ci si ta3loul com-let al functiunilor lor in 1iserica locala. Aceste descrieri -rivind -ersoana si lucrarea mem3rilor ierar iei 3isericesti fac -arte integranta din succesiunea a-ostolica/ realitate -rofund+ 5i 0nc+rcat+ de semnifica6ie -entru $iitorul 5i devenirea istoric+ a 1isericii.

'A

Pr. Ioan Mircea/ op. cit./ -ag. $<A

'@

E-istolele -astorale ne#au -+strat imagine 1isericii a5a cum aceasta a fost 8ugravit+ de Sfin6ii A-ostoli -rin SfUntul A-ostol Pavel/ care scrie 0n numele 0ntregii 1iserici. Woi nu avem/ 0n 1iserica 0ncredin6at+ s-re -+storire -rimilor e-isco-i/ o alt+ institutie decUt aceea -e care au 0ntemeiat#o 5i c+reia i#au -urtat de gri.+ Sfin6ii A-ostoli/ ci aceea5i 1iseric+ al carei -rinci-al atri3ut este acela de apostolic ? Efeseni $.$%=. Gia6a cre5tin+ se de8volt+/ 0n 1iserica -osta-ostolic+/ la fel de autentic/ de tumultuous 5i de firesc ca 5i 0n 1iserica din vremea Sfin6ilor A-ostoli'@. E-istolele fixea8+ 0n scris -rinci-alele as-ecte ale vie6ii cre5tine cunoscute 5i tr+ite 0nc+ de la 0nce-ut 0n 1isericile cre5tine locale. Xn gri.a e-isco-ilor va trece/ -e viitor/ organi8area 5i su-raveg erea felului 0n care se desfa5oar+ cultul divin -u3lic ?I Timotei $.'#'@=/ -ro-ovaduirea 5i a-ararea dre-tei 0nv+6+turi ?I Timotei ''.'A#':7 II Timotei $.$A#$@7 Tit $.2#&/ <.F#'%=/ irotonia ?I Timotei <.'#'<7 II Timotei $.'#$7 Tit '.@#:=/ r+s-l+tirea ?I Timotei @.'2= 5i disci-linarea clericilor/ du-+ ca8 0ngri.irea v+duvelor 3iserice5ti ?I Timotei @.<#':=/ disci-linarea 5i c+rmuirea tuturor categoriilor de credincio5i ?I Timotei $.F#'@7 <.''7 II Timotei $.$@#$:7 Tit $.$#'%7 <.'A=.

II. Tre!te e Ierarhiei $i"erice+ti

'@

Pr. 4rd. Alexandru Tudor/ op. cit., -ag. 'F'

':

A5a cum s#a mai su3liniat/ E-istola c+tre Tit face -arte intregrant+ din gru-ul E-istolelor -astorale -utUnd fi considerat+ ca e-istola#sora a E-istolei 0ntai c+tre Timotei/ care este scris+ 0n acela5i tim-. E-istola 0ntUi c+tre Timotei 5i E-istola c+tre Tit tratea8+/ 0n general/ acelaea5i -ro3leme 5i ne 0nf+6i5ea8+ modelul 1isericii locale din e-oca a-ostolic+ 5i de totdeauna. Acest model al 1isericii locale este descris/ 0n aceste scrieri/ 0n directa legatur+ cu rUnduirea slu.itorilor 3iserice5ti 5i cu definirea rolului 5i -o8i6iei acestora 0n 1iseric+. >+r+ existen6a -reo6iei ierar ice sacramentale este cu ne-utin6+ s+ fie imaginat+/ 0n lumina cu-rinsului E-istolelor -astorale/ o desf+5urare fireasc+ a vie6ii cre5tine 0n 1iserica local+. Trea-ta episcopatului este afirmat+ 0n -rimul rUnd/ -rin enumerarea com-let+ 5i 0n am+nunt/ a atri3u6iunilor care#i revin e-isco-ului c+ cel mai 0nalt cUrmuitor al 1isericii locale. Xntre aceste atri3u6iuni tre3uie amintite: alegerea 5i irotonia clericilor ?I Timotei <.'#'<7 II Timotei $.'#$7 Tit '.@#:=/ retri3uire du-+ merit ?I Timotei @.'2#'&= 5i disci-linarea clericilor ? I Timotei @.'F#$%7 Tit '.@#:=/ organi8area cultului divin -u3lic 5i -+strarea disci-linei 0n 1iserici ?I Timotei $.'#'@=/ -ro-ov+duirea 5i a-+rarea dre-tei 0nv+6+turi. Xntr# un cuvUnt/ e-isco-ului 0i revine/ du-+ E-istolele -astorale/ res-onsa3ilitatea general+ a3solut+ -entru orice desf+5urare a vie6ii cre5tine din 1iserica local+':. Xn dou+ din E-istolele -astorale ?I Timotei <.$7 Tit '.2= se 0ntUlne5te 5i termenul care denume5te -e cel ce ocu-a/ 0n ierar ia 3isericeasc+/ trea-ta e-isco-atului/ acela de LYJQDRYRS/ e-isco-. 4ac+ 0n I Timotei termenul LYJQDRYRS a-are 0ntr#o -erico-+ 0n care este amintit+ trea-ta diaconiei -rin denumirea slu.itorului care o 5i ocu-a ?ZJ[\RKRS * diacon=/ 0n E-istola c+tre Tit/ acela5i termen ?LYJQ\RYRS= a-are 0ntr#o -erico-+ 0n care este amintit+ trea-ta -reo6iei -ro-riu#8ise ?a -re83iteratului= -rin denumirea slu.itorului care o si ocu-a ?Y]LQ^_`L]RS * -reot=. Astfel/ citind/ in acelasi tim-/ -erico-ele I Timotei si Tit/ in care A-ostolul neamurilor vor3este in mod direct nu numai
':

Pr. 4r. Sa3in Ger8an / op. cit./ -ag <@<

'2

des-re calitatile candidatilor la irotonie/ ci si des-re calitatile slu.itorilor 3isericesti du-a irotonie/ vom -utea constata ca autorul celor doua E-istole indica denumirea celor trei tre-te ale -reotiei sacramentale: e-isco-/ -reot si diacon. Accentul/ in cele doua -erico-e amintite/ este -us de autor -e trea-ta de e-isco- a -reotiei ierar ice/ care este amintita de doua ori ?I Timotei <.$7 Tit '.2=/ de fiecare data la singular/ fa-t de natura sa reliefe8e im-ortanta slu.irii e-isco-ale/ dar si unicitatea acesteia in 1iserica locala definite ca fiind a Efesului ?I Timotei '.<= sau a insulei !reta ?Tit '.@=. Intreaga exege8a -atristica/ in frunte cu Sfantul Ioan 9risostom/ face -reci8area ca -rin e-isco-ii din >ili-eni '.' nu se -oate sa intelegem -e e-isco-ii -ro-iu#8isi/ deoarece/ intr#o cetate/ nu -uteau sa fie mai multi e-isco-i : Wu se -utea ca multi e-isco-i sa -astoreasca o cetate'2. Wici la textul din >a-tele A-ostolilor $%.$& in care termenul LYJQ\RYRS a-are/ de asemenea/ la -lural ?Nuati aminte la voi insiva si la toata turma in care 4u ul Sfant v#a -us -e voi episcopi =/ exege8a -atristica nu -riveste ca la un text in care se vor3este des-re e-isco-ii -ro-riu#8isi/ deci des-re cei ce ocu-a cea mai inalta trea-ta a ierar iei sacramentale. >ireste ca o atare exege8a este indre-tatita/ in -rimul rand/ de folosirea termenului LYJQ\RYRS la -lural/ dar si de fa-tul ca/ in e-oca in care a fost scrisa E-istola catre >ili-eni sau cea la care se refera textul din >a-tele A-ostolilor $%.$&/ la >ili-i si Efes/ nu fusesera randuiti e-isco-i -ro-riu#8isi/ ci numai -reoti ?-res3iteri=. In aceasta situatie/ slu.itori 3isericesti avand cel mai inalt rang si/ deci/ si cea mai inalta ras-undere/ erau/ fara indoiala/ -reotii. Acestia vor fi numiti e-isco-i atat in E-istola catre >ili-eni ?'.'=/ cat si in >a-tele A-ostolilor ?$%.$&= in masura in care lor le revenea indatorirea de a ocroti/ de a ingri.i si de a -rote.a 1iserica si -e credinciosii ei. Aceasta este/ du-a definitia Sfantului Ioan 9risostom/ cea dintai o3ligatie a e-isco-ului si numai in masura in care este inde-linita aceasta indatorire fundamentala/ e-isco-ul se 3ucura si de intaietate si de carmuire fata de credinciosii
'2

Ibidem, -ag. <@<

'&

incredintati s-re -astorire. Wumai in acest sens/ e-isco-ia ?LYJQ\RYH= este un lucru no3il si 3un ?\[aRS/ I Timotei <.'=. !u totul alta este situatia/ data si -ers-ectiva la scrierea E-istolelor -astorale in care rolul e-isco-ului ca unic si cel mai inalt carmuitor dintr#o 1iserica locala a unei mari cetati/ sau regiuni este definit indea-roa-e de -ersoana si lucrarea lui fiind legata intreaga viata crestina din 1iserica res-ectiva. In E-istolele -astorale/ termenul LYJQ\RYRS a-are numai la singular si el desemnea8a/ in mod direct/ -e Timotei/ -rimul e-isco- al 1isericii Efesului ?I Timotei <.$= si -e Tit/ -rimul e-isco- al 1isericii din !reta. ?Tit '.2=. !and Sfantul Ioan 9risostom -reci8ea8a ca cele s-use de-re e-isco-i sunt -otrivite si -entru -reoti'&/ el se refera la fa-tul ca insusirile cerute slu.itorilor 3isericesti sunt/ -ractic/ aceleasi in ca8ul tuturor celor trei tre-te ale ierar iei 3isericesti/ caci un e-isco-/ de exem-lu/ nu -oate sa ai3a insusiri sau virtuti -e care nu le#a avut mai intai ca diacon/ iar a-oi ca -reot. 4aca/ in E-istola intai catre Timotei/ trea-ta de e-isco-/ este deose3ita/ in -rimul rand/ de aceea a diaconului/ in E-istola catre Tit aceeasi trea-ta a e-isco-ului a-are distincta de cea de -reot. In E-istola catre Tit mai este evidentiata treapta preotiei propriu%zise sau a -res3iteratului/ du-a termenul grecesc Y]LQ^_`L]RS/ care este folosit in Woul Testament -entru a desemna -e slu.itorul 3isericesc din trea-ta a doua a -reotiei sacramentale ?>a-tele A-ostolilor ''.<%7 I Timotei @.'27 Tit '.@7 Iacov @.'A7 I Petru @.'=. 9irotonind -reoti in cetatile din !reta/ e-isco-ul se conformea8a indrumarilor Sfantului A-ostol Pavel/ dar/ in acelasi tim-/ el inde-lineste in aceasta 1iserica o lucrare care -ana in acel moment a-artinea A-ostolilor intemeietori ?>a-tele A-ostolilor :.:7 'A.$<= ceea ce arata o latura esentiala a succesiunii a-ostolice/ aceea a succesiunii neintreru-te a arului -reotiei in cea mai inalta trea-ta de la A-ostoli la e-isco-i si la -reoti.
'&

Sf. Ioan 9risostom/ In Epistola ad Titum comentariu, P.G./ N"II/ trad. Pr. 4r. Sa3in Ger8an / omentariu la Epistola catre Tit a S!antului "postol #a$el, Ed. I1M1OE/ 1ucuresti/ 'FFA/ -ag <@<

'F

Este foarte -ro3a3il ca/ la instruirea lui Tit ?Tit '.@= -rivind felul in care acesta va urma sa#si inde-lineasca atri3utiunile in !reta/ sa fi -artici-at si Timotei care se afla/ de asemenea/ in gru-ul ucenicilor care insoteau -e A-ostolul neamurilor/ in calatoria s-re Orient. Oricum/ asa cum su3linia8a Sfantul Ioan 9risostom/ nici Timotei/ nici Tit nu aveau nevoie de vor3e multe ci numai de o amintire a celor invatate de la dansul.

III. Conditii e !rimirii a hirotonie

$%

Asa cum se stie/ E-istolele -astorale sunt ultimele scrieri ale sfantului A-ostol Pavel si ele a3ordea8a multe teme -e care nu le de8volta -e larg nici una din celelalte E-sitole ale sale. 4e aceea/ E-sitolele -astorale sunt scrieri s-eciale ale A-ostolului neamurilor care descriu situatia 1isericii locale in momentul transmiterii -uterii 3isericesti de la Sfintii A-ostoli la mem3rii ierar iei sacramentale. 4u-a cum Mantuitorul a -ro-ovaduit Evang elia/ -regatind/ in acelasi tim-/ -e Sfintii A-ostoli -entru a duce invatatura Sa la toate neamurile ?Matei $&.'F=/ momentul transmiterii -uterii de la Sfintii A-ostoli la mem3rii ierar iei 3isericesti tre3uia sa fie -regatit cu aceeasi atentie si ras-undere ca in ca8ul -regatirii Sfintilor A-ostoli s-re a duce invatatura crestina -ana la marginea -amantului'F. Preocu-ari in sensul -regatirii momentului transmiterii -uterii catre ierar ia 3isericeasca s#au manifestat si inainte de scrierea E-istolelor -astorale. 4intre acestea tre3uie amintita cuvantarea -astorala de adio a Sfantului A-ostol Pavel ?>a-tele A-ostolilor $%.'&#<&=/ rostita de acesta intr# un moment cand socotea ca/ din -ricina grelelor incercari -rin care avea sa treaca ?$%.$<#$A= din cau8a -ersecutiilor din -artea iudeilor care se anuntau amenintatoare/ nu va mai -utea sa vada fata slu.itorilor 3isericesti la Efes. In aceasta cuvantare de adio a A-ostolului neamurilor/ se cu-rind/ in re8umat/ multe -arti din E-istolele -astorale$%. Preocu-ari asemanatoare -rivind momentul trecerii intregii res-onsa3ilitati de la Sfintii A-ostoli asu-ra ierar iei 3isericesti manifesta si Sfantul A-ostol Petru cand in -rima sa E-istola/ se adresea8a -rintr#un scurt/ dar cu-rin8ator cuvant -erotilor din 1isericile din Pont/ Galatia/ !a-adocia/ Asia si 1itinia/ ofeindu#le acestora un cod de conduita -astorala si misionara care re8uma/ in 3una masura/ continutul E-istolelor -astorale. Este momentul cand Sfintii A-ostoli se vor -re8enta ei insisi ca -reoti ?-res3iteri= ai lui 9ristos evidentiind astfel ca ierar ia 3isericeasca desemnata
'F

Pr. !onf. !onstantin Galeriu/ Slu+irea preoteasca dupa S!anta Scriptura si S!anta Traditie, in Studii Teologice/ """ ?'F2F=/ nr. $/ -ag. $F $% Magistrant Gaina 4umitru/ S!intii "postoli si episcopii, in Studii Teologice/ "IG ?'F:$=/ nr. F M '%/ -ag. @&$

$'

ea insasi -rin termenul Y]LQ^_`L]RS ?>a-tele A-ostolilor ':.A= continua/ in 1iserica locala/ -ro-ria lor lucrare ?I Petru @.'7 II Ioan ca-itolul '=/ -rimind aceeasi -utere arica -e care o aveau ei insisi in dar de la Iisus 9ristos/ -rin 4u ul Sfant ?>a-tele A-ostolilor $.'#A=. Textul din E-istola catre Tit ?'.:#F= este/ alaturi de I Timotei <.$#'</ cel mai semnificativ in ce -riveste sta3ilirea conditiilor -entru admiterea crestinilor in cler. 4ar nu tre3uie sa fie trecuta cu vederea nici im-ortanta -entru acest su3iect/ a textelor din >a-tele A-ostolilor ?:.'#:7 $%.'&#<&=/ din I Timotei ?@.$A#$@=. !onditiile -rivind admiterea crestinilor la irotonie ca -reot sunt sta3ilite in Tit '.@#: in asa fel incat e-isco-ul Tit este c emat ca/ -ersonal/ sa le constate la candidatii la irotonie si/ -e aceasta 3a8a/ sa decida -e cine irotoneste ?I Timotei @.$$7 $A#$@=. Mai mult decat atat/ Tit tre3uia sa identifice el insusi -e acei crestini a caror viata crestina ii recomanda -entru -rimirea irotoniei. Insusirile sta3ilite de A-ostolul neamurilor -entru admiterea sau c emarea cuiva la irotonie -rivesc/ in acelasi tim-/ -e -reoti si -e e-isco-i si c iar -e diaconi ?I Timotei <.&#'%=/ numai ca insusirile cerute in ca8ul fiecareia din cele trei tre-te ale ierar iei tre3uie sa fie cu atat mai evidente/ cu cat trea-ta ierar ica la care este c emat cineva este mai inalta ?I Timotei <.'<=. !ele mai numeroase conditii -rivind -e cei ce as-ira la irotonie sunt alcatuite din -rinci-alele virtuti evang elice. Astfel este necesar ca -reotul si e-isco-ul sa fie fara osanda/ neingamfat/ nemanios/ ne3etiv/ nu 3ataus/ 3ar3at al unei singure femei/ nu iu3itor de castig urat/ iu3itor de strain/ iu3itor de 3ine/ intele-t/ dre-t/ sfant/ infranat. ?Tit '.2#&=. In legatura cu familia si viata de familie/ A-ostolul sta3ileste/ in ce#l -riveste -e -reot/ conditi ca acesta sa fi fost o singura data casatorit. In ce -riveste -e co-iii viitorului -reot/ A-ostolul neamurilor cere ca acestia sa fie

$$

3ote8ati in mod o3ligatoriu/ sa fie ascultatori/ sa nu fie invinuiti de desfranare$'. Tre3uie su3liniat in mod deose3it ca/ tinand seama de situatia s-eciala a unor rataciti de la adevarata credinta din 1iserica !retei ?'.'%#':=/ A-ostolul staruieste asu-ra -regatirii teologice a candidatului la irotonie/ mai cu seama cand acesta este e-isco-/ asu-ra calitatilor de a-ologet si de -olemist ale acestuia. E-isco-ul este c emat sa castige orice dis-uta -rivind adevarul de credinta cu cei rataciti de la adevar carora tre3uie sa le inc ida gura ca unora care ra8vratesc case intregi/ invatand -entru castig urat/ cele ce nu se cuvin ?'.''=. Slu.itorul 3isericesc nu tre3uie nea-arat sa convinga -e cel ratacit de la credinta care/ daca ramane in aceasta -o8itie/ devine eretic/ ci numai sa dovedeasca/ -rin argumente si ex-unere inc egata/ -uterea si adevarul invataturii evang elice -entru cei asu-ra carora se indrea-ta -ro-aganda sectara. Este interesanta/ in context/ atri3uirea de catre A-ostol a termenului de iconom al lui 4umne8eu e-isco-ului care/ odinioara ?I !orinteni A.'#$= era acordata Sfintilor A-ostoli. Prin aceasta ex-resie se sta3ileste/ in mod indirect/ ca e-isco-ul va da socoteala de modul cum va c ivernisi darurile care nefiind ale sale/ ci -rimite de la 4umne8eu ?Nuca '$.A<#AA= tre3uie sa fie intre3uintate s-re folosul casei lui 4umne8eu/ care suntem noi ?Evrei <.:=/ ca -ietre vii si 8idirea du ovniceasca ?I Petru $.@=. Asa cum -reci8ea8a Sfantul Ioan 9risostom/ ceea ce -retinde Sfantul A-ostol Pavel de la as-irantul la irotonie/ tre3uie sa -retinda orice credincios de la cel ce a -rimit Sfanta Taina a Preotiei. '' Este de dorit ca cel cucernic ?inainte de irotonie= sa ramana astfel si cand a do3andit o trea-ta in cler '$. 4e aici/ im-ortanta deose3ita a insusirilor morale atat ale candidatului la irotonie cat si ale -reotului insusi. ?I Timotei @.$A#$@=. Asadar aceasta pocainta sau marturisire, relatata de Sfantul Nuca in cartea b>a-tele A-ostolilor$$/ im-reuna cu credinta in 4omnul 9ristos si
$' $$

Pr. Prof. Wicolae !iudin/ Temeiurile biblice si patristice ale Ierarhiei ,isericesti / in Studii Teologice/ 'F@%/ -ag. 'FF Pr. Gasile Mi oc/ #reotia dupa 5oul Testament/ in Mitro-olia Ardealului/ "I"/ 'F2A/ nr. A M :/ -ag. $@%

$<

-rimirea 1ote8ului in numele Nui/ daruieste tuturor oamenilor iertarea -acatelor si refacerea comuniunii cu 4umne8eu.

I&. Preotia ca " u'ire a cu(antu ui

$A

Slu.irea cuvantului este esentiala -reotiei/ face -arte din cele trei slu.iri fundamentale: invatatoreasca/ sfintitoare/ -astorala. Slu.iri care tre3uiesc -rivite in unitate/ -entru ca viata este unitate si -reotul este al unitatii. Slu.irea cuvantului este esentiala firii umane insesi/ -entru ca omul este fiinta cuvantatoare: fiinta care se distinge/ se manifesta -rin ratiune si cuvant. 4ar 4umne8eu Insusi ni s#a desco-erit -rin !uvant. A doua Persoana a 4umne8eirii este >iul/ ! i-ul si !uvantul Tatalui si -rin aceasta este revelatia Nui. M bNa ince-ut era !uvantul si !uvantul era la 4umne8eu si 4umne8eu era !uvantul/ ne s-une Sfanta Evang elie de la Ioan ?'.'=. Tatal se revelea8a -rin >iul care este ! i-ul si !uvantul Sau si in 4u ul Sfant care este 4u ul Sau. Iar 4u ul in acelasi tim- este viata/ -uterea/ stralucirea !uvantului Sau7 este 4u ul Adevarului M Si totul ne arata ca 4umne8eu in Ea insasi este comuniune si comunicare. b4umne8eu are cuvantul si intele-ciunea din Sine 8ice Sfantul Atanasie cel Mare'<. Pentru ca 4umne8eu este !uvant si -entru ca se revelea8a si creea8a -rin !uvantul Sau/ -entru aceea si noi cei 8iditi du-a ! i-ul Sau/ suntem -rin ceea ce este mai re-re8entativ in noi: bcuvant/ fiinte cuvantatoare. Numea noastra s-irituala si !uvantul care o revelea8a constituie darul/ 3ogatia/ unicitatea noastra. Iar cuvantul in insasi definitia lui o3isnuita este tocmai aceasta exteriori8are/ comunicare/ voce -urtatoare a ei/ voce -urtatoare de sens/ voce care intru-ea8a si ex-rima sensul si sensurile existentei/ semnificatiile ei. Pentru >ericitul Augustin b!uvantul este semnul de -rim ordin de care se servesc oamenii -entru a ex-rima gandurile lor. Si/ du-a el/ este im-osi3il sa fie inlocuit -rin vreun alt semn. !uvantul este ra8a de lumina si iu3ire care tasneste din soarele launtric al s-iritului. Este intru-are si revelatie a universului gandirii noastre/ asa cum 4umne8eu M !uvantul este revelatia 4umne8eirii. !uvantul este ras-unsul si mesa.ul nostru catre 4umne8eu si catre lume. Animalul nu vor3este/ este necuvantator/ -entru ca nu are acest univers s-iritual -e care sa#l ex-rime. 4e aceea Adam/ omul le#a dat si le da nume tuturor.
$@

Eevelea8a/ desigur/ si animalul/ ca si intreaga creatie -e ciditorul ei/ si badevarul lucrurilor. Asa cum si 8ice Psalmistul: b !erurile s-un slava lui 4umne8eu si facerea mainilor Nui vesteste taria... ciua s-une 8ilei cuvant ?Ps."GIII/ '$=. Intreaga creatie e revelatie/ e bcuvant/ -entru ca revelatia -rin ea insasi este creatie si marturie a lui 4umne8eu M !uvantul$<. 4ar cuvant ca revelatie a -ersoanei/ a unui univers s-iritual -e care il -oarta in sine/ du-a c i-ul lui 4umne8eu/ are numai omul. 1ogatia sau saracia noastra s-irituala tine de aceasta lume a adevarului -e care o adunam in noi/ mai mica sau mai mare si o ex-rimam in cuvant si fa-ta. In acest sens se -oate s-une ca bdre-tul fiecaruia se intinde atat cat adevarul -e care#l -oarta si roadele aduse de el in slu.irea 3inelui/ a vietii. Si -entru aceea Mantuitorul fericeste -e cei bsaraci cu du ul/ intrucat acestia/ constienti de bsaracia lor du ovniceasca/ sunt -ermanent mistuiti de stea si foamea cuvantului/ a adevarului/ a dre-tatii/ a iu3irii/ a curatiei/ a -acii/ toate 3ogatii ale bIm-aratiei cerurilor. Si toata aceasta 3ogatie/ -otrivit revelatiei/ tine de insusirea noastra esentiala/ de fiinte in8estrate cu du si grai care constituie actul nostru de nastere la umanitate. Prin acest dar al s-iritului si al cuvantului M care se intru-ea8a in acte 8iditoare/ a crescut/ a -rogresat -ersoana umana. Asa ne 8idim du-a c i-ul si asemanarea 4umne8eului M Treime si ne im3ogatim/ in comuniune cu semenii/ bcerul$A nostru s-iritual/ semnificatiile existentei/ lim3a.ul/ valorile -e care le reali8am. Structurile caderii/ -acatul cu urmarile lui/ a -utut um3ri si altera aceasta comunicare luminoasa/ revelatoare. Si cuvantul nostru n#a ramas totdeauna si de-lin/ cuvant 8iditor/ ca bc i- al lui 4umne8eu M !uvantul. Poate deveni uneori nelucrator/ im-ur/ sau du-a s-use 4omnului/ bdesert/ im-licand o grava ras-undere ?Matei "II/ <: =. 4ar mai -rofund/ dincolo de aceasta sla3ire s-irituala/ cum arata -roorocul/ bfoamea de cuvant divin... ?Amos GIII/ '' =/ adevarat/ constitutiva bc i-ului/ ramane ca temei al comunicarii noastre du ovnicesti/ mantuitoare.
$<

Prof. Iustin Moisescu/ Ierarhia ,isericeasca in epoca "postolica/ Ed. !entrului Mitro-olitan al Olteniei/ !raiova/ 'F@@/ -ag. $'% $A Pr. Prof. 4umitru Eadu/ Taina #reotiei/ in Ortodoxia/ """I ?'F2F=/ nr. </ -ag. @<<

$:

4aca darul cuvantului constituie o 8estre universal umana/ slu.irea cuvantului insa e si o vocatie. In Gec iul Testament/ cu care/ firesc/ ince-em o -rivire de sinte8a -atriar ii si -rofetii/ unii dintre ei fiind -reoti/ sunt acum organe si slu.itori ai acestei vocatii. Intre acestia/ Moise ocu-a un loc exce-tional. El este bvasul ales care -rimeste revelatia de la 9ore3/ -rin care 4umne8eu i se desco-era ca existenta a3soluta: bEu sunt !el ce sunt ?Iesire III/ 'A =7 si/ revelatia de -e Sinai/ # b!uvintele legamantului: !ele 8ece -orunci ?Iesire """IG/ $& =. Pe aceasta revelatie/ marturie a lui 4umne8eu ca existenta si fundament al existentei/ si a legii Nui/ se intemeia8a intreaga credinta tare a -rofetului/ cu care avea sa conduca A% de ani/ -o-orul -rin desert7 sa im-lineasca misiunea/ -ro-ovaduirea si o-era Nui -roniatoare. Moise ni se arata ca un autentic mesager si slu.itor al cuvantului dumne8eiesc al Gec iului Testament. El are constiinta si marturiseste ca in cuvantul lui e bcuvantul 4omnului$@/ e revelatie de sus. b4omnul mi#a grait din varful muntelui ?Iesiri "I"/ < =. Pro-ovaduirea lui -oarta astfel -ecetea autoritatii divine. Profetul e bgraitor din -artea lui 4umne8eu ?Iesiri IG/ ': =/ vor3este in numele Nui. 4omnul bdesc ide gura lui gangava/ ii vor3este bfata catre fata/ cum ar vor3i cineva cu -rietenul sau ?Iesiri """III/ II =. Si Moise bscriind -e ta3le cuvintele Negamantului/ si -urtand in maini ta3lele legii... fata ii straluceste/ incat fii lui Israel nu#l -ot -rivi. !um -reci8ea8a scriitorul sacru/ # bfata sa straluceste -entru ca graise 4umne8eu cu el ?Iesiri """IG/ $F =7 # era -lin si transfigurat -rin -re8enta in el a !uvantului/ a legii divine. bInainte de venirea va8uta in tru-/ !uvantul lui 4umne8eu venea s-iritual la -atriar i si -rooroci/ -reinc i-uind tainele venirii Nui/ 8ice Sfantul Maxim Marturisitorul'A. Iisus 9ristos este im-linirea revelatiei si 4omnul o afirma: bAsta8i s#a im-linit Scri-tura aceasta ?Nuca A.$'=. Esential/ cuvantul 4omnului/ se refera la intreg adevarul credintei si existentei: 4umne8eu/ lumea/ omul. Si El

$@

Pr. Prof. Wicolae Petrescu/ Despre slu+irea preoteasca/ Mitro-olia Olteniei/ """GII ?'F&@=/ nr.' M $/ -ag. <:

$2

vor3este des-re 4umne8eu cu totul a-arte/ familial. Il numeste Tata/ cum mai era numit uneori/ dar cu un a-elativ -ro-riu/ total nou: "$$a*Parinte. 4u-a Inviere/ Mantuitorul numeste -e Sfintii A-ostoli bfrati si bfii. Ii instituie astfel in aceeasi slu.ire a Sa/ -oruncindu#le: b... Mergand/ invatati toate neamurile/ 3ote8andu#le in numele Tatalui si al >iului si al Sfantului 4u ?Matei $&.'F=. Asa au inteles A-ostolii -uterea cuvantului divin/ ca a unei seminte din care creste viata. 4ealtfel/ cum s-usese Mantuitorul in Pilda Semanatorului. Sfintii A-ostoli s#au recunoscut c emati -rin acest cuvant/ semanati s-iritual cu el uniti si inradacinati -ri el in 9ristos/ in 4u ul Nui. Si -ro-agandu#l/ desemnandu#l mai de-arte/ simteau ca slu.esc cu adevarat dumne8eiescului Invatator/ trimiterii Sale mantuitoare in lume. 4e aceea/ cand 1iserica/ s-orind viata ei a devenit tot mai com-lexa/ inca de la ince-ut/ cu multi-le slu.iri si a-ostolii constata ca nu mai -ot face fata slu.irii lor esentiale/ iau o deci8ie ca aceasta: bWu este dre-t ca noi/ -acatosilor/ sa-te 3ar3ati dintre voi/ cu nume 3un/ -lini de 4u Sfant si de intele-ciune/ -e care noi sa#i randuim la aceasta slu.3a. Iar noi vom starui in rugaciune si in slu.irea cuvantului ?>a-tele A-ostolilor :.$#A=. Nocul si semnificatia -redicii in slu.irea -reoteasca/ tot din aceasta e-oca -rimara a 1isericii/ sunt su3liniate si de scrierea -astrata su3 numele$:: Peregrinatio Sdlviae ?secolul GI=. bAici la Ierusalim este o3iceiul/ ni se s-une/ ca dintre toti -reotii care sunt de fata/ toti sa vor3easca care doresc si in urma tuturor/ -redica e-isco-ul. 4e aceea/ aceste -redici se tin totdeauna in 8ile de 4uminica/ -entru ca totdeauna sa se instruiasca -o-orul in Sfintele Scri-turi si in dragostea lui 4umne8eu7 si -ana ce se tin aceste -redici se astea-ta mult/ ca sa se faca Niturg ia in 1iserica'@. Insa/ tocmai Sfanta Niturg ie ne desco-era/ ne arata si locul si semnificatia cuvantului -ro-ovaduirii in do3andirea mantuirii/ in reali8area vietii in 9ristos. !aci/ intreaga/ Sfanta Niturg ie este viata lui 9ristos/ este iconomia divina a mantuirii adusa de El7 este intalnirea cu El/ comunicarea cu El/ mai
$:

Pr. Sa3in Ger8an armuirea ,isericiii in epoca "postolica/ in Studii Teologice/ GII ?'F@@=/ nr. @ M :/ -ag. <<2

$&

intai -rin cuvantul Nui si a-oi -rin Insusi Tru-ul si Sangele Nui. O sim3io8a sfanta/ negraita intre !uvant si Taina in lucrarea mantuirii7 intre b3aia de a-a -rin cuvant/ cum s-une Sfantul Pavel ?Efeseni @.$:=/ -entru ca in vasul astfel curatit sa -oata salaslui 9ristos -rin Eu aristie/ sa -oata lua bc i- 9ristos in noi ?Galateni @.'$=. 4e aici datoria/ o3ligatia sfanta a -ro-ovaduirii/ a slu.irii cuvantului de catre -reot/ cum -orunceste Sfantul Pavel ucenicului sau Timotei si -rin el noua: bPro-ovaduieste cuvantul... fa#te -ilda credinciosilor/ cu cuvantul/ cu -urtarea/ cu dragostea/ cu du ul cu credinta... ?I Timotei A.'$=. Iar dre-t inc eiere aducem marturia !anonului 'F al Sinodului G M GI Ecumenic/ -rin care Sfintii Parinti otarasc: bInaintestatatorii 1isericilor tre3uie sa invete in toate 8ilele si mai ales in duminici intreg clerul si -o-orul in cuvintele dre-tei credinte/ culegand ideile si .udecatile adevarului din dumne8eiasca Scri-tura si fara sa treaca -este otarele -use de.a -este Traditia de 4umne8eu -urtatorilor Parinti. Si daca s#ar intam-la vreo controversa in -rivinta celor scrise/ aceasta sa nu se indre-te8e altfel/ decat -recum au ex-us luminatorii si invatatorii 1isericii in scrierile lor7 si sa se laude mai 3ine acestea/ decat alcatuind -arerile lor7 ca nu cumva fiind neex-erti sa greseasca de la ceea ce se cuvine. Pentru ca -o-orul/ cunoscand -rin invatatura sus8isilor Parinti cele 3une si de dorit si cele nefolositoare si de le-adat/ isi va indre-ta viata s-re mai 3ine si nu va fi -rins de -atima ignorantei/ ci luind aminte la invatatura/ se va im3ar3ata sa nu -ateasca ceva rau si de frica muncilor iminente isi va -regati mantuirea sa$2.

!onclu8ii

$2

Ibidem/ -ag. <<2

$F

bXntrucat ramane in veci/ Iisus are -reotie ne-ieritoare ?Evrei 2.$A=. Aceasta -reotie isi are radacinile in insasi fiinta Nui/ fa-t care il face mi.locitor -rin excelenta deo-otriva om adevarat fiind -artas saraciei noastre -ana la is-itire si adevarat >iul al lui 4umne8eu mai -resus de ingeri. El este -reotul unic si vesnic. El si#a adus .ertfa o data -entru totdeauna in tim-. 4e acum El intervine vesnic fiind mi.locitorul noului legamant. >iul este !uvantul vesnic care im-linete si de-aseste mesa.ul -rofetilor fiind >iul Omului/ El asuma intreaga omenire si 0i este rege cu o autoritate si cu o iu3ire necunoscuta -ana la El/ fiind mi.locitorul unic intre 4umne8eu si -o-orul Nui. El este -reotul desavarsit -rin care sunt sfintiti oamenii$&. 1iserica Ortodox+ recunoa5te trei forme ale -reo6iei -astorale sau i# rotonite: diaconul/ -reotul 5i e-isco-ul. Toate acestea sunt constitutive 5i necesare 1isericii. !oncele3rarea acestora 0n Taina Eu aristiei arat+ c+ cele trei slu.iri -artici-+ la aceea5i -reo6ie unic+ a lui 9ristos/ dar 0n mod diferit/ du-+ nevoile comunit+6ii. 4e altfel/ slu.irile 3a8ate -e irotonie sunt 0n -rimul r0nd slu.iri liturgice/ r0nduite -entru Taina Eu aristiei.

1i3liografie

$&

"avier Neon 4ufour/ /ocabular de Teologie ,iblica/ Ed. Ar ie-isco-iei Eomano#!atolice de 1ucuresti/ 1ucuresti/ $%%'/ -ag. @&%

<%

 ,iblia sau S!6nta Scriptur, ti-arita su3 0ndrumarea Prea >ericitului Parinte Teoctist/ Patriar ul EomUniei cu a-ro3area SfUntului Sinod/ Editura Institutului 1i3lic 5i de Misiune al 1isericii Ortodoxe EomUne/ 1ucure5ti/ 'FF%7 1a3ut/ 4iac. G eorg e/ Eoman/ 1ucuresti/ $%%@ 7 1raniste/ Pr. Prof. Ene/ /ocatia pentru #reotie, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F 7 1ria/ Pr. Prof. 4r. Ion/ Dictionar de Teologie Ortodoxa/ Ed. 1ucuresti/ 'FFA7 !iudin/ Pr. Prof. Wicolae/ Temeiurile biblice si patristice ale Ierarhiei ,isericesti/ in Studii Teologice/ 'F@% 7 4ufour/ "avier Neon/ /ocabular de Teologie ,iblica/ Ed. Ar ie-isco-iei Eomano#!atolice de 1ucuresti/ 1ucuresti/ $%%' 7 4umitru/ Magistrant Gaina/ S!intii "postoli si episcopii, in Studii Teologice/ "IG ?'F:$=/ nr. F M '%7 Galeriu/ Pr. Prof. !onstantin/ #reotia ca slu+ire a u$antului/ Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F7 Idem/ Slu+irea preoteasca dupa S!anta Scriptura si S!anta Traditie, in Studii Teologice/ """ ?'F2F=/ nr. $7 Mi oc/ Pr. Gasile/ #reotia dupa 5oul Testament/ in Mitro-olia Ardealului/ "I"/ 'F2A/ nr. A M : 7 Mircea/ Pr. Ioan/ #reotia harica si preotia obsteasca, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F 7 Moisescu/ Prof. Iustin/ Ierarhia ,isericeasca in epoca "postolica/ Ed. !entrului Mitro-olitan al Olteniei/ !raiova/ 'F@@ 7 Moldovan/ Pr. !onf. Ilie/ Semni!icatia si responsabilitatea slu+irii preotesti, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F 7 I1M1OE/ omentariu la E$anghelia dupa Ioan/ Ed.Pelerinul

<'

 Petrescu/ Pr. Prof. Wicolae/ Despre slu+irea preoteasca/ Mitro-olia Olteniei/ """GII ?'F&@=/ nr.' M $7 Eadu/ Pr. Prof. 4umitru/ Taina #reotiei/ in Ortodoxia/ """I ?'F2F=/ nr. < 7 Slevoaca/ Pr. 4r. Stefan/ #reotia de hirotonie si preotia cedinciosilor/ Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F 7 Staniloae/ Pr. Prof. 4umitru/ Iisus 0ristos "rhiereu in $eac, Ortodoxia/ anul """I M nr.$/ a-rilie M iunie/ 'F2F 7 Tudor/ Pr. 4rd. Alexandru/ /iata sacramentala a ,isericii in 2.aptele "postolilor), Studii Teologice/ anul """II/ nr. '# $/ ianuarie#fe3ruarie/ 1ucuresti/ 'F&%7 Ger8an/ Pr. 4r. Sa3in/ omentariu la Epistola catre Tit a S!antului "postol #a$el, Ed. I1M1OE/ 1ucuresti/ 'FFA7 Idem/ omentariu la Epistola catre Tit a S!antului "postol #a$el, Ed. I1M1OE/ 1ucuresti/ 'FFA 7 Idem/ armuirea ,isericiii in epoca "postolica/ in Studii Teologice/ GII ?'F@@=/ nr. @ M :.

<$