INSTRUMENTELE CALITATII

Aplicatii

Metoda histogramelor

Metoda histogramelor
instrument clasic de analiza o reprezentare grafica a frecventei de distrib tie a elementelor dintr!o m ltime data, prin care se reda vizual si intr-o maniera usor de perceput evolutia diferitelor caracteristici ale unui produs, lot de produse etc. ajuta la stabilirea evolutiei caracteristicilor, a ponderei lor, a frecventelor de aparitie ale unor momente deosebite, propunandu-se masuri corespunzatoare histograma, cel mai adesea, este o reprezentare grafica in coordonate carteziene rectangulare formata din dreptunghiuri cu baza egala cu intervalul de grupare si inaltimea proportionala cu frecventa (fig. 25); exista si alte moduri de trasare folosind facilitatile programelor de calcul 3

Metoda histogramelor

"ig# $% istrograma si curba de distributie

4

Metoda histogramelor

daca numarul de masurari este suficient de mare se pot prelucra datele de masurare utilizand si admitand anumite ipoteze statistice, se pot interpola rezultatele astfel incat histograma sa fie inlocuita cu o curba continua a frecventei de aparitie a valorilor marimii masurate (stabilita prin legea de distributie normala !auss " #aplace etc.) curba continua a frecventei numita si poligonul frecventelor se traseaza unind punctele de intersectie intre frecventa inscrisa pe ordonata si mijlocul intervalelor calculate (mijlocul bazei)

Metoda histogramelor
&roblema '( $a se analizeze cauzele respingerilor pieselor dintr-un lot de axe cu came, supus controlului, cu efectivul de 2%%% de bucati. &umarul total de piese defecte este de '(2 de bucati.

Rezolvare( aplicarea metodei la analiza defectelor unui lot de piese necesita urmatoarele etape)

constatarea si codificarea defectelor inregistrarea fiecarui defect gasit la unitatile de produs ordonarea datelor obtinute in functie de frecventa lor aparitie calcularea frecventei relative fata de intregul lot controlat trasarea histogramei defectelor in functie de frecventa relativa interpretarea histogramei.

Metoda histogramelor

defecte constatate)

defecte constatate dimensiuni necorespunzatoare deformatii fisuri longitudinale strat necarburat fisuri de rectificare ' 2 * + 5

nr de cod

lovituri, zgarieturi, zone nerectificate , ........................ etc

'5

inregistrari in urma controlului)

' '2 2 ++ * 25 + ,( 5 + , ( ( 2 .... .... ..... ....... '5 ......
7

nr de cod nr pieselor defecte

Metoda histogramelor
ordonarea datelor in functie de frecventa lor si calculul frecventei relative)

tipul defectului frecventa absoluta frecventa relativa

+ ,( *.,/

2 ++ 25,,

* 25 '+,5

' '2 ,,/

, ( +

5 + 2,*

..... ..... .....

...... ..... .....

.... ..... .....

.... ..... .....

trasarea histogramei si a curbei de distributie (dupa lege exponentiala) datele se pot folosi si pentru constructia unei diagrame -areto

Metoda histogramelor

Interpretarea histogramei) se apreciaza global calitatea lotului, defectul cel mai frecvent (cod nr +), categoriile de defecte asupra carora trebuie sa se actioneze cu prioritate pentru a imbunatati calitatea produsului pentru axul cu came)
strat nedecarburat (nr cod +) operatia 0tratament de cementare1 deformatii (nr cod 2) operatia 0calibrare la matritare1 fisuri longitudinale (nr cod *) operatia de 0matritare si calire1.

2oleranta inferioara

2oleranta superioara

3ispersie

3istributie

4oncluzii

"ig# $) 2ipuri de histrograme

10

"ig# $) 2ipuri de histrograme (continuare)

11

Metoda histogramelor

"ig# $) 2ipuri de histrograme (continuare)

12

*iagrama +efect ! frecventa,

13

*iagrama +efect!frecventa,
se mai numeste si diagrama &areto - metoda $.!/. metoda prin care se obtin informatii utile despre un proces tehnologic sau despre o activitate prin analiza aspectelor negative privind calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate evidentiata ponderea defectelor in ansamblul acestora, adica frecventa cu care se produc anumite defecte sau valori scazute ale indicatorilor de calitate este o diagrama a frecventelor relative cumulate ale tipurilor de defecte se recomanda sa se foloseasca atunci cand tipurile defectelor si cauzelor lor sunt bine cunoscute pentru ca interventiile sa fie eficiente metoda -areto a fost introdusa in studiul teoriei calitatii de 5. 5uran

14

*iagrama +efect!frecventa,

este o diagrama in coordonate carteziene rectangulare (fig. 2())

abscisa " numarul de ordine al tipului de defect in multimea ordonata a numarului total de defecte distincte definibile, de la origine catre dreapta, in functie de frecventa acestora; se pot prezenta si cauzele defectelor ordonata " frecventa cumulativa a aparitiei defectelor la produsele realizate, exprimata in procente din numarul total de defecte; se pot prezenta si date referitoare la costul produselor, siguranta produselor are trei zone de monotonie distincte 6, 7, 4 (metoda 674)

se utilizeaza pentru imbunatatirea calitatii produselor; pentru exemplu dat, fiabilitatea unui aparat de aer conditionat format din '5 repere, studiind diagrama se pot stabili cele mai adecvate masuri de reducere a costurilor necesare remedierilor prin diminuarea frecventei acelor defecte care au ponderea cea mai mare ca si costuri 15

*iagrama +efect!frecventa,

"ig# $0 3iagrama efect - frecventa

16

*iagrama +efect!frecventa,
instrument al calitatii conceput pe observatia ca in fenomenele si procesele cele mai diverite un numar relativ de cauze produc marea majoritate a efectelor negative sau nedorite prin folosirea diagramei s-a constatat ca) 2% 8 din cauze conduc la .%8 din defecte .% 8 din cifra de afaceri este realizata cu 2% 8 din clienti .% 8 din absentele de la serviciu sunt produse de 2% 8 din personal 2% 8 din tipurile de defecte conduc la .% 8 din costurile noncalitatii exemplu) .%8 dintre produsele la care s-au evidentiat neconformitati au ca si cauze care le-au generat doar 2%8 din numarul total de cauze evidentiate ca fiind posibile

17

*iagrama +efect!frecventa,
&roblema) 9tilizand diagrama -areto sa se studieze calitatea prelucrarii prin aschiere a unui lot de '%% de piese. 3efectele constatate sunt prezentate in tabelul urmator.

&r.crt. ' 2 * + 5 ,

3efectul constatat 6bateri dimensionale 6bateri de forma :ugozitate necorespunzatoare 6rsuri pe suprafata ;xfolieri de material 6lte defecte

&umar defecte *2 '+ '2 * 2 5

&umar cumulat defecte *2 +, 5. ,' ,* ,.

18

*iagrama +efect!frecventa,

pentru construirea diagramei (fig. 2.) se parcurg etapele)

stabilirea in timp a perioadelor de culegere a datelor si a metodei folosite si clasificarea lor in functie de cauze ordonarea datelor referitoare la defecte in functie de frecventa de aparitie trasarea axelor diagramei trasarea coloanelor cu defectele semnalate in ordinea descrescatoare a valorilor; se executa lipite, ultima fiind destinata 0altor defecte1 din punctul de sfarsit al curbei cu numarul de defecte cumulat, reprezentand '%%8 se coboara paralela la abscisa care se va suprapune cu coloana 0alte defecte1; in felul acesta se poate stabili scara pentru procentajul cumulat

19

*iagrama +efect!frecventa,

"ig# $/ 3iagrama -areto

20

*iagrama +efect!frecventa,
pentru imbunatatirea calitatii produselor se actioneaza asupra defectului cu ponderea cea mai mare (abaterile dimensionale) elaborandu-se masuri clare de remediere dupa identificarea tuturor locurilor de munca la care au aparut asemenea defecte dupa inlaturarea cauzelor care au generat aparitia defectelor de tipul abateri dimensionale, verificandu-se acelasi numar de piese, se constata deplasarea cauzei cu defecte maxime pe o pozitie mult inferioara trasand alaturat cele doua diagrame -areto se poate constata o reducere considerabila, procentuala a defectelor (fig. 2/); defectul s-a redus de la *2 piese la '' piese, celelalte ramanand neschimbate 21

*iagrama +efect!frecventa,

"ig# $1 3iagrama -areto si evidentierea rezultatelor obtinute

22

*iagrama +ca za 2 efect,

23

*iagrama +ca za 2 efect,

cunoscuta si sub denumirea de) diagrama <shi=a>a, diagrama 0schelet de peste1 (fish bone) metoda +ca za 2 efect, are la baza principi l conform car ia n oarecare efect are mai m lte ca ze principiul metodei a fost formulat de specialistul japonez ?aoru <shi=a>a diagrama este o reprezentare grafica ce evidentiaza relatiile comple3e care e3ista intre n efect concret si ca zele care l!a generat (fig. *%) face apel si la alte instrumente si tehnici) brainstormingul, analiza -areto sau votul ponderat este n instr ment de com nicare bazat pe viz alizarea si intelegerea colectiva

24

*iagrama +ca za 2 efect,

diagrama contine un segment de dreapta orizontal (linie groasa, foarte vizibila) avand in capatul din dreapta un varf de sageata si alaturi de acesta avand scrisa denumirea efectului, denumit linia efect l i segmentul de dreapta oblic indreptat catre linia efectului, avand la capatul care intersecteaza linia efectului o sageata, este denumit linie-cauza principala sau segment-cauza principala diferitele cauze principale sunt grefate pe , sau ( sageti (categorii de cauze principale) care au fiecare un numar de cauze asociate (categorii de cauze secundare), de subcauze, ceea ce confera diagramei o structura arborescenta caracteristica, cu atat mai bogata cu cat munca in grup a fost mai eficace

25

*iagrama +ca za 2 efect,

"ig# 4. $tructura unei diagrame <shi=a>a

26

*iagrama +ca za 2 efect,

la inceputul conceperii si utilizarii acestei diagrame ca instrument de analiza a calitatii, cauzele principale identificate erau) masinile (utilaje, instalatii, echipamente etc.) manopera (muncitorii, specialistii etc.) metodele (procedeele tehnice, procesele, tehnologiile etc.) materiale (materiile prime, materialele, semifabricatele etc.) masurarea (metodele de masura si control, aparatura de masurare, elementele de automatizare etc.) mediul (conditiile de microclimat la locul de desfasurare a activitatii) datorita cauzelor principale mentionate mai sus diagrama se numea 0@etoda celor ,@1

27

*iagrama +ca za 2 efect,

in variantele moderne ale metodei <shi=a>a, managementul (calitatea managerului, sistemul de management etc.) constituie o cauza principala aplicarea metodei presupune respectarea catorva cerinte si cuprinde mai multe etape cerinte)

participarea activa a tuturor persoanelor implicate in efectul luat in studiu, la toate actiunile legate de acesta totala comunicare intre membrii grupului de analiza, fiecare transferand catre ceilalti cunostintele si experinta proprie legate de problema, exprimandu-si orice opinie, sugestie si ascultand si pe ceilalti

28

*iagrama +ca za 2 efect,

arborescenta " ideal este de a dispune de o foaie mare de hartie fixata pe un perete neted sau o tabla si un aparat foto pentru a pastra intreaga succesiune a diagramelor (inregistrarea succesiunii diagramelor intr-un calculator); o cauza principala sau o cauza secundara care poate sa apara de doua ori pe diagrama trebuie sa fie in mod obligatoriu formulata diferit form larea ca zelor " prin cuvinte cheie; daca o cauza poate fi atribuita la doua cauze principale, cu sensuri asemanatoare, trebuie gasite formulari diferite vot l " in etapa '* trebuie sa nu se intarzie asupra metodei de votare care se adopta; se voteaza rapid; votului ponderat i se acorda '% minute rol l moderator l i " trebuie sa vegheze asupra partii constructive a diagramei; sa fie directiv, ferm in ceea ce priveste respectarea metodei, prealabil acceptata de grup; sa lase pe fiecare sa se exprime in functie de personalitatea sa, a modului sau de gandire; sa faca in asa fel incat fiecare participant sa-si aduca contributia

29

*iagrama +ca za 2 efect,

capcane care pot aparea la intocmirea diagramei) in moment l stabilirii diagramei " inscrierea solutiilor in locul inscrieii cauzelor; in acest fel nu se ajunge la nimic si se poate considera ca metoda nu este eficienta in privinta ali rii diagramei " sa nu existe cauze secundare indiferent care ar fi cauza principala; trebuie reluata diagrama care este necesar sa fie cat mai arborescenta pentru a fi performanta pe tot parc rs l der larii activitatii " nu cautati ordinea, perfectiunea in desenarea diagramei; metoda (etapele) trebuie riguros respectata. diagrama nu este in mod absolut un instrument matematic) este un instrument euristic prin excelenta si, mai mult, lucreaza asupra cuvintelor, pentru a ajunge la un acord asupra faptelor

30

*iagrama +ca za 2 efect,

Measurement
Faulty testing equipment Incorrect specifications Improper methods

#uman
Poor super ision !ac" of concentration Inadequate training

Machines
Out of adjustment Tooling problems Old / worn

Quality Problem

Inaccurate temperature control

$efecti e from endor &ot to specifications

Poor process design Ineffecti e quality management $eficiencies in product design

$ust and $irt

Material' handling problems

%n ironment

Materials

Process
31

*iagrama +ca za 2 efect,

stabilirea cauzelor de aparitie a neconformitatilor produselor in raport cu documentatiile tehnice de executie stabilirea cauzelor care genereaza nemultumiri clientilor, reclamatii din partea acestora si respectiv, scaderea numarului de vanzari stabilirea cauzelor generatoare ale unei productivitati scazute identificarea cauzelor care conduc la scaderea lenta a calitatii produselor realizate, chiar daca ele raman inca in domeniul conformitatii posibilitatea efectuarii unor analize concrete si utile privind costurile neconformitatii, in raport cu costurile conformitatii posibilitatea de a face propuneri si recomandari de redreasare a solutiilor negative privind calitatea, prin actionare asupra cauzelor depistate, adica prin masuri preventive

32

*iagrama +ca za 2 efect,

posibilitatea efectuarii de analize comparative privind costurile totale specifice, printr-o abordare preventiva a calitatii, in contrast cu o abordare corectiva a acesteia posibilitatea perfectionarii continue a conceptiei, a proiectarii, a standardelor si documentatiilor de fabricatie, a normelor tehnice, a procedurilor operationale, a instructiunilor de lucru etc.

33

Tema

34

E3empl s mativ Analiza calitatii c relelor

35

Analiza calitatii c relelor

4ureaua este unul dintre accesoriile preferate ale oamenilor, pentru ca se poate folosi la aproape orice obiect de vestimentatie, la pantaloni, fuste sau rochii. 4ureaua prezentata este o curea clasica din piele cu catarama metalica. @ateriile prime folosite pentru obtinerea produsului sunt ) pielea naturala catarama metalica acul.

36

Analiza calitatii c relelor

4ele trei metode principale utilizate pentru a prepara (conserva) pieile brute sunt) uscare la aer, sararea umeda si sararea uscata. -entru transformarea pieilor brute in piele tabacita, ele se inmoaie intii in apa si se spala, pentru a inlatura agenti de preparare si impuritatile. 6poi se curata orice urma de carne ramasa pe partea interioara a pielii. -entru a inlatura parul nedorit (sau tepii) si stratul extern de tesut al pielii, numit epiderma, pieile sunt imbibate cu var nestins si apoi curatate. $palarea si tratarea chimica inlatura varul nestins si actiunea enzimilor inmoaie pielea. -rocesul de transformare a pieilor preparate in piele tabacita este un tratament chimic, numit tabacire. 2abacirea se face cu tananti vegetali sau cu tananti minerali. 2abacirea cu tananti vegetali s-au utilizat pina in anii '.5%. 37

Analiza calitatii c relelor

-rocesul poate dura de la '2 ore pana la , saptamini, pieile brute fiind
imbibate in solutii tot mai tari din extracte de plante. 6cestea se obtin din diferiti arbori si arbusti, in special din lemnul de Auebracho si din scoarta de mimoza. 2oate aceste extracte contin tanin (acid tanic) care se combina cu proteinele din piele si le transforma in materialul cunoscut ca piele tabacita. -rincipala metoda de tabacire cu tananti minerali este tabacirea cu crom, introdusa in anii '.5%. -ieile brute sunt tratate cu o solutie de dicromat de sodium. 3upa tabacire, pieile sunt adesea dispicate, rezultand mai multe straturi de piele. 6cestea se vopsesc si apoi se trataza cu grasime pentru a inlocui uleiurile naturale pierdute prin prelucrare. 6cest lucru este esential pentru a impiedica piele sa se usuce intr-o masa tare si inflexibila. 3upa uscare, pielea este invelita cu o solutie de finisare, de obicei rasina acrilica, si adesea i se da luciu prin aplicarea unui strat de acoperire din nitroceluloza. 38

Analiza calitatii c relelor

Caracteristici de calitate 4onditii de admisibilitate 6spect exterior) suprafaBC netedC, lucioasC sau mata 4uloare) de la alb pana la negra $tructura) moale, flexibila dar rezistenta la intindere 6mbalare, depozitare) ambalarea se face in cutii de carton, care sunt depozitate intr-un loc ferit de umiditate. Analiza comparativa a calitatii) diagrama <shi=a>a diagrama -areto diagrama arbore metoda demeritelor

39

40

41

Analiza calitatii c relelor

*iagrama &ARETT5( 2%8 cauze DE .%8 noncalitate 2%8F2.D5., DE , cauze 4ele mai importante ) cauze ale non!calitatii sunt) rezistenta la r pere - este necesara pentru o rezistenta mai buna
rezistenta la z ra ! este necesara pentru o durata de viata indelungata calificare manopera ac ! este necesara pentru un design si o rezistenta mai buna stereometria la catarama " este necesara pentru un design foarte bun d ritatea la catarama - este necesara pentru o durata de viata indelungata calificare manopera c rea - este necesara pentru o structura mai buna
42

43

44

45