CAPITOLUL 2

ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE

A INTREPRINDERII
Raiunea de a exista a oricrei intreprinderi, presupune desfurarea unei activiti
durabile msurat prin nivelul performanelor economico-financiare. Rezultatele activitii de
producie i comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale se
masoara prin nivelul si evolutia indicatorilor valorici.
Cantitatea i calitatea materiilor prime, materialelor, echipamentelor tehnice, forei de
munc, informaiilor, mijloacelor financiare etc., n calitatea lor de mrimi de intrare n
sistem sunt supuse unor transformri n scopul obinerii mrimilor de ieire din sistem sub
forma produselor obtinute, lucrrilor executate i a serviciilor prestate, destinate a rspunde
cerinelor tot mai complexe i mai diversificate ale consumatorilor.
2.1. Sistemul indicatorilor valorici care caracterizeaza activitatea de productie si
comercializare
2.1.1. Delimitari conceptuale
ndicatorii valorici utilizati in evaluarea rezultatelor i performanelor comerciale ale
intreprinderii sunt!
a" Cifra de afaceri (CA) reprezint veniturile totale obtinute de intreprindere
intr-o anumita perioada de timp#
b" Productia marf fabricat destinat livrrii (Qf) exprima rezultatul direct
i util al activitii productiv-industriale desfasurate de catre o intreprindere care imbraca
forma valorii produselor fabricate, lucrrilor executate i a serviciilor prestate n cursul unei
perioade de timp destinate a fi v$ndute, livrate sau valorificate n afara acesteia#
c" Producia e!erciiului sau productia "lobala (Qe) reflect volumul total al
activitatii desfurate de ctre intreprindere pe parcursul unui exerciiu financiar. %ceasta este
format din! producia v$ndut &
v
Q
", variaia produciei stocate &
S
Q
" i productia
imobilizata &
i
Q
", astfel!
Qe#Qv$%Qs$Qi
d" &aloarea adu"at (&A) reprezint surplusul de ncasri peste valoarea
consumurilor provenite de la teri, respectiv bo'ia creat de intreprindere prin valorificarea
potenialului de care dispune.
2.1.2. Corelatiile e!istente intre indicatorii valorici
ndicatorii valorici care caracterizeaza activitatea economica a intreprinderii confera o
ima'ine 'lobala asupra rezultatelor si performantelor acesteia. ntre indicatorii valorici exista
anumite relatii de compatibilitate, ceea ce permite stabilirea abaterilor, identificarea cauzelor
acestora, iar pe aceasta baza se fundamenteaz msurile privind mbuntirea activitii
viitoare.
(
)ntre indicatorii valorici pot exista urmtoarele tipuri de corelaii!
a" din punct de vedere teoretic'
e
CA Qf Q VA I I I I
%ceasta situaie exprima e'alitatea dintre toti indicatorii valorici. nsa acest lucru nu
este posibil de realizat i nici nu este de dorit, deoarece de la o perioad la alta ntre
elementele care difereniaz un indicator valoric de altul exista modificari at$t de ordin
cantitativ c$t i calitativ.
b" din punct de vedere practic, nt$lnim urmtoarele situatii!
* CA Qf I I
+videniaz meninerea neschimbat a ponderii imobilizrilor n stocuri de produse
finite &e'alitatea" sau tendina de scdere a acestora &ine'alitatea", ceea ce reflect o cretere a
'radului de valorificare a productie marf fabricata.
*
e
Qf Q I I
Reflect evoluia ponderii imobilizrilor n stocuri de producie neterminat i a
consumului intern productiv &n cazul firmelor care prelucreaz materia prim a clienilor".
*
e
VA Q I I
,enot evoluia consumurilor provenite de la teri, creterea eficienei utilizrii
resurselor materiale, msurat prin 'radul de valorificare a acestora.
* n VA VA I I >
-ituatia in cauza reflect variaia cheltuielilor cu amortizarea & VA CA I I > ".
+voluia n dinamic a indicatorilor valorici este prezentat n tabelul nr. ..(.
Tabelul nr. 2.1.
- lei -
Nr. Indicatori Realizri An curent Indici (%)
crt. an baz Programat Realizat (3/2) 1 (!/2) 1 (!/3) 1
1 2 3 ! " # $
1. %i&ra de a&aceri neta !.". !.#"$." ".!12.1" 11" 133'# 11#'2
2. Produc(ia mar& &abricat
(de)tinat *+nzrii) !.3$". !.,. ".--. 112 13!'! 12
3. Produc(ia e.erci(iului !."2. ".1$.2 #.,".-,- 111 13!', 121'"
!. /aloarea adugat 2.,!. 3.2,2.- 3.--"."! 112 132'2 11-
". /aloarea adugat net 2.!2. 2.$3,.!! 3.1,1.!!- 113'2 131', 11#'"
n conditiile economiei concurentiale de piata, flexibilitatea si adaptarea intreprinderii
presupune luarea in considerare a preceptelor acesteia, ceea ce se probeaza in timp prin
perenitatea sa.
/rice pro'ram de activitate trebuie sa aiba un caracter dinamic. +l se statueaza pe
ceea ce s-a petrecut si prefi'ureaza in viitor o imbunatatire a activitatii ca masura a utilizarii
eficiente a potentialului de care dispune intreprinderea.
n situatia prezentata, prin pro'ram s-a prevazut o dinamizare a activitatii de productie
si comercializare bazata pe diminuarea ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite,
semifabricate si productie in curs de fabricatie &neterminata", valorificarea eficienta a
resurselor materiale in scopul reducerii costurilor unitare ale produselor si cresterii
profitabilitatii sale.
0rin nivelul lor, indicatorii valorici realizati au depasit obiectivele pro'ramate, ceea ce
evidentiaza faptul ca in activitatea desfasurata intreprinderea a mobilizat rezerve peste cele
pro'ramate. 1otusi, s-au inre'istrat unele aspecte care reflecta neincadrarea in nivelul
proportiilor stabilite prin pro'ram, ceea ce a condus la scaderea 'radului de valorificare a
productiei fabricata prin cresterea imobilizarilor in stocuri de produse finite si semifabricate,
inre'istrarea unui trend ascendent al productiei neterminate si cresterea ponderii
consumurilor intermediare in productia exercitiului.
.
%naliza poate fi aprofundata in functie de cauzele care au 'enerat aceasta situatie!
productia care a fost fabricata suplimentar nu a avut desfacerea asi'urata, s-au creat stocuri
de produse finite si semifabricate care vor fi valorificate ulterior in conditii de pret favorabile,
s-au achizitionat cantitati insemnate de materii prime si materiale peste nivelul optim necesar
datorita reducerii preturilor de aprovizionare ale acestora etc.
%ctivitatea desfurat de ntreprindere poate fi caracterizat ca fiind nefavorabil,
deoarece obiectivele pro'ramate nu au fost respectate, acordandu-se prioritate indicatorilor
care nu sesizeaz aspectele calitative ale activitii.
2.1.(. Analiza raportului static si a raportului dinamic dintre indicatorii valorici
1ratarea acestei probleme satisface necesitile complementare dia'nosticrii
activitii intreprinderii, deoarece pe baza lor pot fi construite modelele multiplicative de
analiz.
a) Analiza raportului static ofer informaii privind evoluia elementelor care
difereniaz un indicator valoric de altul.
0rincipalele rapoarte statice dintre indicatorii valorici sunt!
- raportul dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata & ( CA Qf "#
- raportul dintre productia marfa fabricata si productia exercitiului &
(
e
Qf Q
"#
- raportul dintre valoarea adau'ata si productia exercitiului &
(
e
VA Q
".
2tiliz$nd datele din tabelul nr. ..(., evoluia rapoartelor statice mai sus menionate
este prezentat n tabelul nr. ....
Tabelul nr. 2.2.
Nr. Indicatori Realizri An curent
crt. an baz Programat Realizat
1. %i&ra de a&aceri/Produc(ia mar& ',3 '," ',2
2. Produc(ia mar&/Produc(ia e.erci(iului ',$ ',- ',#
3. /aloarea adugat/Produc(ia e.erci(iului '#" '## '#!
!. /aloarea adugat net/Produc(ia e.erci(iului '"! '"" '"2
,ei prin pro'ramul de activitate, comparativ cu perioada precedent s-a estimat o
cretere a valorii rapoartelor dintre indicatorii valorici, pe baza modificrilor pozitive ale
elementelor care-i difereniaz, valorile realizate s-au situat ns sub nivelul pro'ramat, ceea
ce reflect faptul c elementele respective au nre'istrat o alt evoluie, semnific$nd o
deteriorare a activitii de producie i comercializare.
Rolul analizei este de a dia'nostica activitatea desfasurata, identific$nd cauzele
nre'istrrii acestei situaii i de a stabili msurile care trebuie luate n vederea mbuntirii
sale.
b) Analiza raportului dinamic presupune utilizarea indicilor indicatorilor valorici
cu baz fix i caracterizeaz evoluia acestora fa de o baz de comparaie &de re'ul
perioada anterioar"
0rincipalele tipuri de rapoarte dinamice sunt urmatoarele!
- raportul dintre ritmul v$nzrilor i ritmul fabricaiei ( ) ( CA Qf I I
#
- raportul dintre ritmul finalizrii produciei i ritmul volumului total de activitate
( ) (
e
Qf Q I I
#
- raportul dintre ritmul valorii nou create i ritmul volumului total de activitate, ceea
ce reflect evoluia 'radului de valorificare a resurselor materiale ( ) (
e
VA Q I I
.
3
-ituaia raportului dinamic dintre indicatorii valorici, utiliz$nd aceeai baz de date,
se prezinta, astfel &tabelul nr. ..3"!
)abelul nr. 2.(.
Nr. Indicatori Realizri An curent
crt. an baza Programat Realizat
1. %i&ra de a&aceri (I%A) 1 11" 133'#
2. Produc(ia mar& &abricat (I0&) 1 112 13!'!
3. Produc(ia e.erci(iului (global) (I0e) 1 111 13!',
!. /aloarea adugat (I/A) 1
112 132'2
". /aloarea adugat net (I/An) 1 113'2 131',
#. I%A/I0& 1' 1'2$ ',,!
$. I0&/I0e 1' 1', ',,#
-. I/A/I0e 1' 1', ',-
,. I/An/I0e 1' 1'2 ',",
Concluziile desprinse pe baza evolutiei rapoartelor dinamice dintre indicatorii valorici
sunt similare celor mai sus prezentate. 4a de perioada precedent s-au estimat modificri
favorabile ale ritmurilor elementelor care difereniaz respectivii indicatori, dar n realitate, n
funcie de ritmurile realizate, situaia este nefavorabil, ceea ce impune initierea unor msuri
de redresare a activitii n perioada urmtoare.
2.2. Analiza cifrei de afaceri
)n condiiile economiei de pia, cifra de afaceri constituie 5etalonul6 de baza utilizat
pentru aprecierea locului i rolului intreprinderii n cadrul sectorului su de activitate, a
poziiei sale pe pia, a capacitii acesteia de a desfura o activitate profitabil.
2.2.1. Abordari conceptuale privind cifra de afaceri
n literatura de specialitate, exista mai multe abordari privind cifra de afaceri, ca de
exemplu!
a) Cifra de afaceri total, reprezint totalitatea afacerilor firmei evaluate n
preurile pieei, sau suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de o
intreprindere ntr-o perioada de timp.
b) Cifra de afaceri net este format din sumele provenite din v$nzrile de
bunuri, executarea de lucrari i prestarea de servicii care intr n cate'oria activitilor curente
ale intreprinderii dup scderea reducerilor comerciale, 17% precum i ale altor impozite i
taxe aferente.
c) Cifra de afaceri *ncasat reprezint valoarea total a ncasrilor
ntreprinderii pe o anumit perioad de timp, ca urmare a v$nzrilor de produse i mrfuri i
se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 8(( 9Clieni6, corectat cu 1.7.%.
aferent.
d) Cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestaie (
i
CA
)
reprezinta pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de
prestatie, astfel!
i
i
i
qv
CA
CA
n care!
8
- C%i reprezinta cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activiti &prestatii"#
:vi - volumul fizic al produciei v$ndute pe tipuri de produse sau activiti &prestatii".
e) Cifra de afaceri mar"inal (CAm) exprim variaia ncasrilor firmei &
CA " 'enerat de creterea ; descreterea cu o unitate a cantitii v$ndute &
Q
" sau venitul
aferent unei uniti adiionale de produs sau prestaie vanduta, astfel#
( <
( <
m
CA CA CA
CA
Q Q Q



sau
< (
< (
i i
i i
i
i
m
qv qv
CA CA
qv
CA
CA

f) Cifra de afaceri critic (CAcr), reprezint acel nivel al vinzrilor care

permite acoperirea inte'ral a cheltuielilor sau pra'ul de la care activitatea devine profitabil,
astfel!

(
cr
Cf Cv
CA cv
CA cv

1
in care!
-
cv
reprezinta cheltuieli variabile medii la ( leu cifra de afaceri &venituri"
") Cifra de afaceri de realizat *n cazul unor restricii date (CAr)
(<< (<< (<<
(
(<< (<< (<<
d
r s
c
R
CA K
caf ci R
_
_ _
+

, ,
,
in care!
- s K reprezinta capitalul social#
-
d R
- rata medie a dobanzii#
- caf - cota medie de autofinantare#
-
ci
- cota medie a impozitului pe profit &(=>"#
-
c R
- rata medie a rentabilitatii costurilor &resurselor consumate".
2.2.2. Analiza structurii cifrei de afaceri
Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizat structural n funcie de diverse criterii
de 'rupare a v$nzrilor, cum sunt! pe produse, clieni, piee de desfacere, faze ale ciclului de
via al produselor etc..
0entru a caracteriza evoluia structurii v$nzrilor firmei se pot utiliza urmtoarele
procedee de analiz!
a) Ponderile elementelor componente ale cifrei de afaceri ("i)
(<<
CA
CA
gi
i

n care!
- CA reprezint cifra de afaceri total#
-
i
CA
- v$nzrile aferente elementului component 9i6.
nformaiile furnizate de acest procedeu de analiz se refer la! care sunt principalele
elemente componente ale cifrei de afaceri# care este evoluia acestora in timp# c$t de stabile
sunt acestea etc.
b) Coeficientul de structura (+ini,Struc-)
?
.
(
(
n gi
n
G

n care!
- n reprezint numrul de termeni ai seriei#
- 'i @ structura vanzarilor pe cate'orii de activitati, 'rupe de marfuri, unitati
operative.
Coeficientul de structura Aini--trucB poate lua valori cuprinse in cadrul intervalului
C<#(", astfel!
- daca + . 1, atunci in structura activitatii intreprinderii exista un numar redus
de elemente componente detin o pondere importanta in cifra de afaceri, 'radul de
concetrare a activitatii fiind ridicat#
- daca + . /, inseamna ca vanzarile intreprinderii sunt repartizate relativ
uniform intre cate'oriile de structurare a activitatii.
c) Coeficientul de concentrare 0erfind1al (0)

n
i
i
g H
(
.
ndicele Derfindhal poate lua valori cuprinse in intervalul C(;n#(E, astfel!
- daca 0 . 12n, semnifica faptul ca vanzarile sunt repartizate in proportii
aproape e'ale intre activitatile, produsele sau unitatile participante la structurarea cifrei de
afaceri#
- daca 0 . 1, atunci in structura activitatilor intreprinderii exista un numar
redus de elemente componente care participa intr-o pondere insemnata la realizarea cifrei de
afaceri, 'radul de concentrare a activitatii fiind foarte mare.
2.2.(. Analiza factoriala a cifrei de afaceri
-copul analizei cifrei de afaceri il reprezinta determinarea corelaiei dintre diferii
factori de influneta &interni sau externi, direci sau indireci etc." i fenomenul analizat,
precum i 'sirea soluiilor privind redresarea activitii sau mbuntirea performanelor
viitoare ale intreprinderii.
2tilizatorii rezultatelor analizei sunt! a'enii economici, instituiile financiare
creditoare, acionari, etc.
%naliza factorial a cifrei de afaceri se realizeaz n mod diferit n functie de
domeniul de activitate deoarece factorii de influen i relaiile de cauzalitate sunt specifice
fiecarui domeniu in parte.
%naliza factoriala a cifrei de afaceri pentru firmele cu activitate industrial poate fi
efectuata cu ajutorul urmatoarelor modele!
a)
(
n
i i
i
CA qv pv

in care!
-
i
qv
reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse &acesta depinde de rata
de elasticitate a produsului n raport cu preul de vanzare, creterea v$nzrilor poate fi
satisfcut prin practicarea unui pre de v$nzare mai mic"#
-
i
pv
- pretul de vanzare pe produse &creterea acestuia este limitat de capacitatea de
absorbie a pieei pentru acel nivel de pre" .
=

s N
T

t

gi

cah

cahi
b"
CA T cah
c"
s
s
T CA
CA N
T N


d" CA
iar
F
F
Qf M f M f Qf
Ns Ns M f M f

n care!
-
s N
reprezinta numrul mediu de personal#
- Gf - producia marf fabricat#
-
Ha
- productivitatea medie anuala a muncii, determinata pe baza productiei
marfa fabricata#
- If - valoarea medie anual a mijloacelor fixe#
- IfJ - valoarea medie anual a mijloacelor fixe active &direct productive"#
- 2 - fondul total de timp de munca &total om-ore"#
-
t
- numar mediu de ore lucrate intr-un an#
- cah - cifra de afaceri medie orara (
(<<
gi cahi
cah

)3
-
i
g
- structura productiei vandute pe produse#
-
i
cah
- cifra de afaceri pe unitatea de timp pe produse#
-
F cah
- cifra de afaceri medie orara recalculata &
( <
F
(<<
gi cahi
cah

".
nformatiile necesare analizei factoriale a cifrei de afaceri sunt prezentate in tabelul
nr...8, astfel!
K

s N
s T N sau
t

gi
CA T sau
cah

cahi
s N
M f
Ns
sau Ha
Qf
Ns
F M f
M f
F
Qf
M f
CA
Qf
Tabelul nr. 2.4.
- lei -
Lr.
crt.
ndicatori -imbol 0ro'ramat Realizat >
1. %i&ra de a&aceri (%A) 3*I4i #."2!.#1$ #.#,".13# 12'#
2. Produc(ia mar& &abricat 0& $.,1.,$" $.!3,.! 1!',
3. Numrul mediu )cri4tic de 4er)onal
s N
-" -2 ,#'"
!. /aloarea medie anual a mi5loacelor &i.e Mf 1."$2." 1."$!.! 1'1
".
/aloarea medie anual a mi5loacelor &i.e
acti*e (direct 4roducti*e)
F
Mf 1.2-,.!" 1.!1#.,# 1,',
#. 2im4ul total de munc (om-ore) 2 1#".$" 1#.$2 ,$
$.
Producti*itatea medie anual a muncii
determinat 4e baza 4roduc(iei mar& &abricata (2/3)
; Qf Ns -3.!3" ,.$2 1-'$
-. Numrul mediu de ore lucrate intr-un an (#/3)
t
1.," 1.,# 1'"
,. %i&ra de a&aceri medie orara (1/#)
cah
3,'3# !1'## 1"'-
1. %i&ra de a&aceri medie orara recalculata
F cah
- 3-'" -
11. 6radul de 7nze)trare te8nic a muncii (!/3) ; Mf Ns 1-." 1,.2 13'-
12. %om4ozi(ia te8nologic a mi5loacelor &i.e ("/!) F; Mf Mf '-2 ',2 1,'-
13. 9&icien(a utilizarii mi5loacelor &i.e acti*e (lei)1 (2/") ; F Qf Mf "'" "'2" ,"'!
1!. 6radul de *alori&icare a 4roduc(iei mar&a &abricata (1/2) ; CA Qf ',2 ', ,$'-
2tilizand modelul 5b6, analiza factoriala a cifrei de afaceri presupune!
( <
=.=M?.(3= =.?.8.=(K (K<.?(M lei CA CA CA +
din care datorita influentei modificarii urmatorilor factori!
(. ( ) <
( <
&(=<.K.< (=?.K?<" 3M, 3= (MK.MN<, N lei T T T cah
(.(. ( )
( )
( <
< < N. N? (.M?< 3M, 3= .3<..?= lei s s s N N N t cah
(... ( )
( )
(
( < < N. (.M=< (.M?< 3M, 3= 3...K?, ? lei s t N t t cah +
.. ( )
( ) ( <
(
(=<.K.< 8(, == 3M, 3= 3=M.=?= lei cah T cah cah +
..(. ( )
( )
(
F (=<.K.< 3N, ?< 3M, 3= (3N..(M, . lei o gi T cah cah
.... ( )
( ) (
(
F (=<.K.< 8(, == 3N, ?< ?<K.NK?, . lei
i
cah T cah cah +
0e ansamblu, situaia poate fi apreciat ca favorabil n contextul creterii veniturilor
aferente produciei comercializat cu (K<.?(M lei, respectiv cu .,=>, ceea ce denot
recunoaterea ca valori de intrebuintare sociale ale bunurilor comercializate de ctre
utlizatori.
Rezultatul obinut este consecina influenei modificarii urmtorilor factori!
a" fondul total de timp de munc & T " nu s-a realizat cu ?.<3< om-ore, ceea ce n
contextul factorial dat ( )
< cah
a condus la o scdere a cifrei de afaceri cu (MK.MN<,N lei.
nfluena exercitat se apreciaza in mod nefavorabil, fiind expresia utilizrii incomplete a
timpului de munc, datorita nerealizarii numarului de salariati, potrivit sarcinilor stabilite prin
pro'ram.
-cderea numrului mediu de salariai ( )
s N
cu 3 persoane, n contextul dat, s-a
repercutat n sensul diminurii cifrei de afaceri cu .3<..?= lei. nterpretarea acestei influene,
N
trebuie s ia n considerare cauzele care au determinat-o! nerecrutarea forei de munc din
punct de vedere cantitativ i calitativ &ca nivel de pre'tire profesional" n concordan cu
sarcinile concrete stabilite prin pro'ramul de activitate se apreciaz n mod nefavorabil, n
timp ce creterea productivitii medii a muncii i a 'radului de nzestrare tehnic a muncii
conduc la realizarea unei economii relative de personal cu consecine favorabile n sensul
reducerii cheltuielilor cu salariile, a cheltuielilor n 'eneral, ceea ce conduce la creterea
masei profitului#
Lumrul mediu de ore lucrate de un salariat ntr-un an ( )
t
a crescut cu (< ore, ceea ce
a condus in contextul factorial dat la o cretere a cifrei de afaceri cu 3...K?,. lei. nfluena se
apreciaz n mod favorabil, dar este insuficient pentru a contracara efectul nerealizrii
numarului mediu de salariati.
b" cifra de afaceri medie orar ( )
cah
, n calitatea sa de factor calitativ, a avut o
contribuie exclusiva asupra evolutiei cifrei de afaceri, aceasta crescand cu 3=M.=?= lei.
nfluena se apreciaz n mod favorabil, deoarece este o form de exprimare a productivitii
medii a muncii, pe de o parte, iar pe de alt parte, pentru c s-a bazat pe creterea cifrei de
afaceri pe unitatea de timp pe produse ( ) cahi
.
-tructura produciei v$ndute pe produse a influenat n sensul scderii cifrei de afaceri
cu (3N..(M,. lei, datorita creterii ponderii acelor produse v$ndute a cror cifr de afaceri pe
unitatea de timp pe produse ( ) cahi
era mai mic dec$t cifra de afaceri medie orar
pro'ramat la nivel de intreprindere ( )
< cah
, astfel
< cahi cah <
. ,ac situaia n cauz este
consecina raportului dintre cererea i oferta existent pe pia pentru acele produse a cror
desfacere este asi'urat, atunci ea nu poate fi interpretat ca fiind nefavorabil.
Iodelul 5c6, este un model multiplicativ de analiz factoriala a cifrei de afaceri care
caut s surprind, pe de-o parte, modul de utilizare a timpului de munc, iar pe de alta parte,
eficiena folosirii acestuia.
,in punct de vedere metodolo'ic, analiza factoriala a cifrei de afaceri, pe baza
modelului 5c6, presupune!
( <
CA CA CA
din care datorita influentei modificarii urmatorilor factori!
(. ( )
( <
< < s s s N N N t cah
.. ( )
(
( < < s t N t t cah

3. ( )
(
( <
(
s cah N T cah cah

3.(. ( )
( (
F s o gi N T cah cah
3... ( )
(
(
(
F s cahi N T cah cah
Ietodolo'ia de analiz factorial a cifrei de afaceri, utilizand modelul 5d6, se prezint
astfel!
( <
=.=M?.(3= =.?.8.=(K (K<.?(M lei CA CA CA +
din care, datorit influentei modificarii urmatorilor factori!
(.
< <
( <
< <
& " &N. N?" N3.83? <, M. .3<..N<, = lei
Qf CA
Ns Ns Ns
Qf Ns

M
.. ( )
< < (
(
< ( <
Ha N. &M<.K.< N3.83?" <, M. ?8M.?N<, 8 lei
Qf CA Qf Qf
Ns
Qf Ns Ns Ns
_
+

,
din aceasta, datorit!
..(.
< < < < (
(
< ( < < <
F
F
N. &(M..<< (N.?<<" <,N. ?, ?< <, M. .3N.(=8,( lei
M f M f Qf CA M f M f
Ns
Qf Ns Ns Ns M f M f
1 _

1
1 , ]
+
....
< < < ( (
(
< ( ( < <
F F F
F
N. (M..<< &<, M< <, N." ?, ?< <, M. =3K.3(K,( lei
M f Qf CA M f M f M f
Ns
Qf M f Ns M f M f M f
1 _

1
1 , ]
+
..3.
< < ( ( (
(
< ( ( ( <
F
F F F
N. (M..<< <, M< &?, .? ?, ?<" <, M. 3.?.M<<, N lei
Qf CA M f M f Qf Qf
Ns
Qf M f Ns M f M f M f
1 _

1
1 , ]

3.
< ( (
(
( < (
N. M<.K.< &<, M< <, M." (8N.KN<,N lei
CA Qf CA CA
Ns
Qf Qf Qf Ns
_


,
%naliza cifrei de afaceri pe baza sistemului factorial mai sus prezentat pune n
eviden aciunea unor factori, cum sunt! 'radul de nzestrare tehnic a muncii, compoziia
tehnolo'ic a mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive i 'radul de
valorificare a produciei marfa fabricata destinata vanzarii.
Iodul in care factorii mai sus mentionati au influentat asupra cifrei de afaceri se
prezinta astfel!
a" nerealizarea numarului mediu de salariati cu . persoane a condus in contextul
factorial dat, la o reducere a cifrei de afaceri cu .3<..N<,= lei, ceea ce se considera ca fiind
consecinta cresterii productivitatii medii anuale a munci calculata in functie de productia
marfa fabricata#
b" productivitatea medie anuala a muncii a inre'istrat un trend ascendent, aceasta
crescand fata de perioada luata ca baza de comparatie cu K..N? lei;salariat, ceea ce in marimi
relative reprezinta o crestere cu N,K>. Ouand in considerare complexul de factori care
influenteaza asupra cifrei de afaceri, influenta modificarii productivitatii medii anuale a
muncii se apreciaza ca fiind favorabila si cu caracter exclusiv, ea conducand la o crestere a
cifrei de afaceri cu ?8M.?N<,8 lei.
0rin intermediul productivitatii medii anuale a muncii au influentat asupra cifrei de
afaceri urmatorii factori de 'radul &indirecti"!
- 'radul de inzestrare tehnica a muncii a evoluat in sens pozitiv, cresterea sa
reflecta preocuparea intreprinderii spre investitii menite a contribui la obtinerea de efecte#
- compozitia tehnolo'ica a mijloacelor fixe s-a imbunatatit, investitiile
efectuate orientandu-se spre acele cate'orii de mijloace fixe care concura direct si nemijlocit
la cresterea productiei si a vanzarilor#
- eficienta utilizarii mijloacelor fixe active masurata pe baza valorii medii a
productiei marfa fabricata la ( leu mijloace fixe active nu s-a realizat comparativ cu perioada
anterioara, aceasta datorandu-se neatin'erii parametrilor proiectati ai utilajelor in perioada
analizata. %naliza trebuie aprofundata din punct de vedere al depistarii unor eventuale
situatii, cum ar fi! 'radul de noutate si de fiabilitate al utilajelor, randamentul acestora,
si'uranta in exploatare, etc.
- 'radul de valorificare a productiei marfa fabricata s-a redus, ceea ce a determinat in
contextul factorial dat la o scadere a cifrei de afaceri cu (8N.KN<,N lei. -ituatia se apreciaza in
(<
mod nefavorabil deoarece reflecta o crestere a ponderii imobilizarilor in stocuri de produse
finite si semifabricate destinate vanzarii.
2rmare analizei efectuate, in vederea dinamizarii activitatii in perioada urmatoare,
trebuie sa se actioneze asupra!
- recrutarea personalului sa se efectueze in functie de specificul activitatii
intreprinderii, urmarindu-se nivelul de pre'atire profesionala, abilitatile acestora, cultivandu-
se atasamentul fata de intreprinderea in care-si vor desfasura activitatea#
- utilizarea completa a timpului de munca, prin analiza sistematica a modului
de utilizare a acestuia#
- cresterea productivitatii fizice a muncii si a randamentului utilajelor#
- imbunatatirea nivelului calitativ al productiei, imbunatatirea tehnolo'iilor de
fabricatie, etc.
2.2.4. Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor
economico,financiare ale intreprinderii
0rin modificarea sa, cifra de afaceri influenteaza ca volum valoric si ca structura
valorica asupra performanelor economico-financiare ale intreprinderii.
2.2.4.1. Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca volum valoric
a) asupra sumei c1eltuielilor aferente cifrei de afaceri (C)
(
(<<<
C CA R
in care!
-
R
reprezinta rata medie de eficien a cheltuielilor sau cheltuieli la (<<< lei
cifr de afaceri ( )
(<<<
C

( <
P P C C C lei +
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!

( ) <
( <
(<<<
<
<
(
P P
(<<<
unde (<<<
C
CA
v
v
CA CA R lei
q c
R C
q pv

+volutia in sensul creterii sumei cheluielilor reprezint un aspect normal al

activitatii desfasurate de catre intreprindere, deoarece obtinerea oricarui venit este
conditionata de efectuarea unor cheltuieli.
Creterea cifrei de afaceri de la o perioada la alta reflecta o dinamizare a activitii
intreprinderii, ceea ce in conditiile ratei medii de eficienta pro'ramate a cheltuielilor atra'e
implicit o evolutie in acelasi sens a sumei cheltuielilor. mportant de retinut este faptul ca
dinamica veniturilor &cifrei de afaceri" trebuie s devanseze dinamica cheltuielilor aferente
&
C CA
I I >
", ceea ce conduce la cresterea profitabilitatii intreprinderii.
((
CA
R
b) asupra sumei c1eltuielilor fi!e (
(<<<
Cf )5 c1eltuielior cu amortizarea (
(<<<
Ca
)5 c1eltuielilor cu dob6nzile la 1/// lei cifra de afaceri (
(<<<
Cd )
(<<< (<<< (<<<
(<<<# (<<<# (<<<
Cf Ca Cd
Cf Ca Cd
CA CA CA

n care!
- Cf, Ca i Cd reprezint suma cheltuielior fixe, cheltuielilor cu amortizarea
i respectiv a cheltuielilor cu dob$nzile.

(<<<
(<<<
Cf
Cf
CA


(<<< (<<< (<<<
( <
P P lei Cf Cf Cf
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
(<<<
< <
( <
(<<< (<<< QP Plei
Cf
CA
Cf Cf
CA CA

Reducerea cheltuielilor fixe la (<<< lei cifra de afaceri reprezint un aspect
favorabil al activitii desfurate, ceea ce reflecta o cretere a eficienei acestora.
Cifra de afaceri influeneaz invers proporional asupra cheltuielilor fixe la (<<<
lei cifra de afaceri, deci cresterea cifrei de afaceri conduce la o reducere a acestora, ceea
ce se apreciaza in mod favorabil. 1rebuie avut n vedere c la acest rezultat se ajun'e
atunci c$nd dinamica cifrei de afaceri &
CA
I
" devanseaza dinamica sumei cheltuielilor fixe
&
Cf
I
", astfel Cf CA
I I >
.
n mod similar se procedeaza si in celelalte cazuri, interpretarile fiind in
consecinta.
c) asupra valorii adu"ate aferent cifrei de afaceri (&A)

VA
VA CA
CA



va

in care!
-
va
reprezinta valoarea adu'at medie la ( leu cifr de afaceri.

( <
P Plei VA VA VA +
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( ) <
( <
P Plei
VA
CA
CA CA va

+
7aloarea adu'at, n accepiunea plusului de valoare realizat ca efect al utilizrii
potenialului de care dispune intreprinderea, tinde s aiba o evolutie favorabila ca efect al
creterii eficientei utilizarii resurselor materiale.
(.
C%
va
C% - factor cantitativ &influeneaz invers
proporional"
Cf - factor calitativ &este de aceeai esen cu
fenomenul analizat"
n mod normal, evoluia n sensul creterii veniturilor &cifrei de afaceri" poteneaz
n acelai sens i valoarea adau'ata.
d) asupra vitezei medii de rotaie a activelor circulante5 e!primat ca
durata medie in zile a unei rotaii 7i a efectului economic direct al modificrii
acesteia
S T
V
CA

in care!
-
S
reprezinta soldul mediu al activelor circulante &factor calitativ"#
- 1 @ perioada analizata &3=< zile".
,in punct de vedere metodolo'ic pot fi intalnite urmatoarele situatii!

(
<
3<
3.
V ile
V ile

( < V V V

(
<
8?
8<
V ile
V ile

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
< <
( <
P Pzile
V
CA
S T S T
CA CA

Creterea cifrei de afaceri n condiiile soldului mediu pro'ramat al activelor
circulante &
< S
" a influenat n mod favorabil asupra vitezei medii de rotatii a activelor
circulante, n sensul accelerrii acesteia.
Conditia de baza in ceea ce priveste accelerarea vitezei medii de rotatie a activelor
circulante este ca dinamica cifrei de afaceri &
CA
I
" sa devanseze dinamica soldului mediu
al activelor circulante &
S
I
", respectiv
CA
S
I I >
.
8fectul economic direct al modificrii vitezei medii de rotatie a activelor
circulante il reprezinta eliberarile (8) 2 imobilizarile (9) de capitaluri
+liberari
Q
( )
(
CA
V
T

mobilizari
(3
C%
S
. zile V
&viteza medie de rotaie s-a accelerat
cu . zile, deci numrul mediu de zile nece-
sar efecturii unei rotaii complete a acti-
velor circulante s-a redus cu . zile, ceea ce
se apreciaza in mod favorabil"
? zile V +
&viteza medie de rotaie s-a incetinit cu
? zile, respectiv numarul mediu de zile
necesar efecturii unei rotaii complete a
activelor circulante a crescut cu ? zile, ceea
ce se apreciaza in mod nefavorabil".
-
R
C%
S
Ouand n considerare situaiile anterior prezentate, in conditiile cifrei de afaceri
realizate &
(
CA
" care a insumat (M?..(< lei &1Q3=< zile", rezulta!
. zile V
+
? zile V +

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( )
< <
; ; ( (
( <
P P lei
! I V ! I
CA CA CA
CA CA S T S T
sa"
T CA CA T

_



,
P P ile
,eci, creterea cifrei de afaceri influeneaz n sensul accelerrii vitezei medii de
rotaie a activelor circulante, efectul economic direct al modificarii acesteia in contextul
factorial dat il reprezinta eliberarile de capitaluri &influenta favorabil".
e) asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)

#
# CA
CA


pr
in care!
- pr reprezinta profitul mediu la ( leu cifra de afaceri &factor calitativ".
( <
P Plei # # # +

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( )
( < <
P Plei
#
CA
CA CA pr

+
Rentabilitatea unei firme se msoar n mrime absolut prin profit. +xistena sa
d consisten i credibilitate n solicitarea i acordarea de credite, investirii de capitaluri
de ctre actuali sau poteniali acionari, crerii surselor proprii necesare dezvoltrii
intreprinderii.
Creterea cifrei de afaceri, n condiiile profitului mediu la ( leu cifra de afaceri
pro'ramat &
<
pr " influeneaz n mod favorabil, respectiv n sensul creterii masei
profitului.
f) asupra eficienei utilizrii mi:loacelor fi!e
, pe baza indicatorului de eficienta ;&aloarea adu"at la 1/// lei
mi:loace fi!e< &
(<<<Mf
VA "

(<<<
(<<<
Mf
VA
VA
Mf

(8
+ Q
(M?..(<
& ." (.<N8, ?
3=<
lei
Q
( )
(
CA
V
T

Q
(M?..(<
& ?" ..K((, .?
3=<
lei + +
C%

pr
-
R

Mf
C%
VA


va
(<<< < (
( <
(<<< (<<<
Mf
VA VA
VA
Mf Mf

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( ) (<<< <
( <
(
(<<<
Mf
VA
CA
CA CA va
Mf

- pe baza indicatorului de eficienta ;Profit la 1/// lei mi:loace
fi!e< &
(<<<Mf
#
"

(<<<
(<<<
Mf
#
#
Mf

(<<< < (
( <
(<<< (<<<
Mf
# #
#
Mf Mf

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( ) (<<<
( < <
(
(<<<
Mf
#
CA
CA CA pr
Mf

") asupra eficienei utilizrii activelor de e!ploatare (Ae) 7i a capitalurilor
(=)5 pe baza indicatorului de eficienta ;Profit la 1/// lei active de e!ploatare sau
capitaluri<

(<<<lei #
(<<<
#
Ae K
#
#
Ae K

(<<< < (
( <
(<<< (<<<

e
A K
e e
# #
#
A K A K

1
1
1 1
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( ) (<<< lei #
( < <
( (
(<<<
#
Ae K
#
CA
CA CA pr
Ae K

1) asupra eficienei muncii pe baza indicatorului de eficienta ;Profit mediu
pe salariat< ( )
# Ns
S
#
N
(?

Mf
C%
#

pr


e
A K 1
C%
#
pr

S N

CA
0
pr

( ( < <
; ; ; # Ns # Ns # Ns
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri!
( )
(
( < < s # N
CA
s
CA CA pr
N

2.2.4.2.Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca structur valoric
a" asupra valorii adau"ate aferent cifrei de afaceri &7%"
VA
VA CA
CA



va

in care!
-
gi
reprezinta structura produciei v$ndute pe produse#
-
i
va
- valoarea adu'at la ( leu cifr de afaceri pe produse
( <
P Plei VA VA VA +
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse!!
( )
<
<
(
(
F Q P P lei
iar F
(<<
VA
gi
CA va va
gi vai
va

n aceasta situatie structura produciei v$ndute pe produse prin modificarea sa a
influenat n sensul scderii valorii adau'ate datorita cresterii ponderii acelor produse
v$ndute a cror valoare adau'ata la ( leu cifra de afaceri pe produse & vai " era mai mic
dec$t valoarea adau'ata medie pro'ramata la ( leu cifra de afaceri la nivel de
intreprindere &
< va
", ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil.

b" asupra profitului aferent cifrei de afaceri &0"
C%
#
# CA
CA

pr
pr
in care!
-
g
reprezinta structura produciei v$ndute pe produse#
- pv - preul mediu de v$nzare unitar#
-
c
- costul unitar#
- pr - profitul mediu la ( leu cifra de afaceri.
(=
C%

gi
va


i
va

g
pv

c

Mf
C%
VA
'i

va
vai

sau (
v v v
v v
q pv q c q c
#
pr
CA q pv q pv
_




,


( <
P Plei # # # +
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse!
( )
( <
F P Plei
#
gi
CA pr pr

+
in care!
< (
< (
< <
<
< <
( F (
v v
v v
q c q c
pr pr
q pv q pv

_ _



, ,


1
nfluena modificrii structurii produciei v$ndute pe produse se apreciaza ca fiind
favorabil, deoarece conduce la creterea masei profitului. +a se explic prin creterea
ponderii acelor produse v$ndute a cror rat a rentabilitii comerciale pe produse &
i
rv
" era
mai mare dec$t rata medie a rentabilitii comerciale pro'ramat la nivel de societate &
<
Rv ".
c) asupra eficienei utilizrii mi:loacelor fi!e
, pe baza indicatorului de eficienta ;&aloarea adu"at la 1/// lei
mi:loace fi!e< &
(<<<Mf
VA "

(<<<
(<<<
Mf
VA
VA
Mf

(<<< < (
( <
(<<< (<<<
Mf
VA VA
VA
Mf Mf

din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse!
(<<<
<
(
(
& F "
(<<<
Mf
VA
gi
CA va va
Mf

- pe baza indicatorului de eficinta ;Profit la 1/// lei mi:loace fi!e< (
(<<<Mf
#
)

(<<<
(<<<
Mf
#
#
Mf

(<<< < (
( <
(<<< (<<<
Mf
# #
#
Mf Mf

din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse!
(<<<
( <
(
& F "
(<<<
Mf
#
CA
CA pr pr
Mf

(K

Mf
C%
#
gi

pr pv


c
d) asupra eficienei utilizrii activelor de e!ploatare (Ae) 7i a capitalurilor (=)5
pe baza indicatorului de eficienta ;Profit la 1/// lei active de e!ploatare sau capitaluri<
(<<<
(<<<

e
A K
e
#
#
A K

1
1

(<<< < (
( <
(<<< (<<<

e
A K
e e
# #
#
A K A K

1
1
1 1
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse!
(<<<
(
( <
(
& F "
(<<<
#
A K
e
#
CA
e
CA pr pr
A K

1
e) asupra eficienei muncii5 pe baza indicatorului de eficienta ;Profit mediu pe
salariat< (
; # Ns
)
S
#
N


( ( < <
; ; ; # Ns # Ns # Ns
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse!
(
( <
& F "
#
Ns
CA
S
CA pr pr
N

2.(. Analiza valorii adau"ate
2.(.1. Abordari conceptuale si metode de determinare ale valorii adau"ate
n cadrul unei intreprinderi, desfasurarea oricarei activitati are loc prin utilizarea
factotilor de productie. Ouand in considerare caracterul epuizabil al factorilor de productie
din punct de vedre al volumului acestora, existenta si nivelul performantelor economico-
financiare ale intreprinderii sunt conditionate de eficienta cu care au fost utilizati acestia,
deoarece ei sunt nelimitati ca potential productiv.
2rmare celor prezentate, rezult existenta a doua cate'orii de fluxuri care
conditioneaza desfasurarea activitatii ntreprinderii!
- intrri de factori de producie, al cror cost determin fluxuri de cheltuieli ale
ntreprinderii ctre alte ntreprinderi care furnizeaz aceti factori#
(N


e
A K 1

C%
#

gi
pr pv

c

S N

CA
0
gi
pr pv

c

- ieiri de bunuri materiale care sunt produse de ntreprindere i puse la dispoziia
altor ntreprinderi, ceea ce 'enereaz fluxuri de venituri obinute n urma comercializrii
acestora.
0lusul de valoare &bo'ie" creat de ntreprindere, ca efect al utilizrii eficiente a
potenialului de care dispune peste valoarea consumului factorilor de producie mbrac
forma valorii adu'ate.
7aloarea adu'at este unul din cei mai importani indicatori, pe baza caruia poate fi
apreciat adevrata dimensiune a activitii unei intreprinderi, ea fiind expresia rolului
acesteia. -pre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumprrilor de materii
prime, materiale i servicii care se re'sesc n cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea
adu'at cuprinde numai echivalentul activitii ntreprinderii n cauz.
7aloarea adu'at, poate fi determinat prin dou metode!
a) >etoda sintetic, conform creia valoarea adu'at, in cazul intreprinderilor care
desfasoara numai activitate de productie, se determin prin deducerea &scaderea" din volumul
total al activitatii de productie si comercializare &productia exercitiului sau productia 'lobala,
notata 5Ge6" a consumurilor intermediare provenite de la terti &Ci", astfel!
7% Q Ge @ Ci
)n situaia n care ntreprinderea desfoar pe l$n' activitatea de producie i
activitate de comer, atunci valoarea adu'at se determina astfel!
7% Q &Ge R Ic" @ CiJ
n care!
- Ic reprezint marja comercial#
- CiJ - consumurile intermediare de la teri &pentru firmele cu activitate de
producie i comercializare".
b) >etoda de repartiie (aditiv), conform creia valoarea adu'at este rezultatul
nsumrii urmtoarelor elemente! salarii i contribuii privind asi'urrile i protecia social#
amortizari si provizioane aferente exploatarii# dob$nzi# impozite, taxe si varsaminte asimilate
&exclusiv impozitul pe profit" si rezultatul exploatrii recalculat & rezultatul aferent cifrei de
afaceri, exclusiv dobanzile".
Rezulta ca valoarea adu'at determinata potrivit acestei metode servete la
remunerarea partenerilor sociali, astfel!
- salariatilor, prin salarii si contributii privind asi'urarile si protectia sociala#
- capitalului tehnic, prin amortizari si provizioane#
- capitalului imprumutat, prin dobanzi#
- statului, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate#
- actionarilor si asociatilor, prin dividende.
7aloarea adu'at poate fi analizat din punct de vedere metodolo'ic, at$t n mrimi
absolute, pe baza metodelor mai sus prezentate, c$t i n mrimi relative, sub forma ratelor
valorii adu'ate.
)n cazul ntreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operaionale urmtoarele rate!
(M
a) ?ata medie a valorii adu"ate aferent cifrei de afaceri reflect ponderea valorii
adu'ate n cifra de afaceri i msoar 'radul de inte'rare pe vertical a ntreprinderilor cu
activiti de producie i comercializare, astfel!
(<<
CA
VA
RVA
0e baza sa poate fi apreciat strate'ia industrial a ntreprinderii, respectiv 'radul de
utilizare al factorilor de producie.
)n cazul n care 'radul de inte'rare se apropie de (, atunci n ntreprindere se
realizeaz un numr mare de etape pentru obinerea produsului finit. %precierea eficienei
inte'rrii se impune a fi fcut n corelaie cu riscul din exploatare, care depinde ndeosebi de
mrimea cheltuielilor fixe i rentabilitatea ntreprinderii.
)n mod similar poate fi determinat i rata medie a valorii adu'ate aferente
produciei exerciiului, astfel!
(<<
Qe
VA
RVA
+a reflect, de asemenea, 'radul de inte'rare pe vertical a ntreprinderilor cu
activitate specific de producie. Cu c$t nivelul ratei este mai ridicat cu at$t 'radul de
valorificare a resurselor tehnice, umane i financiare ale ntreprinderii este mai mare.
b) ?atele de structur (remunerare) ale valorii adu"ate reflecta ponderea
deinut de fiecare element component &ca expresie a remunerrii partenerilor sociali" n
valoarea adu'at, determinata potrivit metodei aditive.
c) ?ata valorii adu"ate la 1/// lei active imobilizate constituie n fapt un indicator
de eficien economic. Creterea potenialului tehnic al muncii, creaz premisele obinerii de
efecte, care prin nivelul lor reflect utilizarea eficient a acestuia.
2.(.2. Analiza factoriala a valorii adau"ate
,in punct de vedere factorial, valoarea adu'at se poate analiza pe baza urmatoarelor
modele!
a"
( de unde rezulta! 7%Q
Ci
VA Qe Ci sa" Qe Qe va
Qe
_


,


va
b"
Qe VA
VA Ns Ns $a va
Qe Ns

c"
F
F
Mf Mf Qe VA
VA Ns
Mf Mf Qe Ns

-istemul de factori care influenteaza asupra valorii adu'ate, potrivit modelului 9a6 se
prezint dup cum urmeaz!
.<
s N
1
Ge
t
%h
7%
'i
va
i
va
n care!
-
Qe
reprezint producia exerciiului &
%h T Qe
"#
- T - timpul total de munc & t s N T "#
-
$a
- productivitatea medie anual, determinat pe baza produciei exerciiului &
s N
Qe
a $
"#
-
%h
- productivitatea medie orar, determinat pe baza produciei exerciiului#
-
Ns
- numrul mediu de salariati#
-
t
- numrul mediu de ore pe salariat#
- 'i - structura produciei exerciiului pe produse sau pe tipuri de activiti#
-
va
- valoarea adu'at medie la ( leu producie a exerciiului &
(
(<<
n
i i
i
g va
va

"#
- vai - valoarea adu'at la ( leu producie a exerciiului pe produse sau tipuri de
activiti.
0entru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. ..?.
1abelul nr. ..?.
- lei -
@r.
crt
9ndicatori Simbol Pro"ramat ?ealizat A
(. 0roductia vanduta Gv N.8<M.(8< N.=<8.3M< (<.,3
.. 7ariatia productiei stocate

Gs - ..K?< =..K< -
3. 0roductia imobilizata Gi N.=(< - (.K=< -
8. 0roductia exercitiului &(R.R3" Ge N.8(?.<<< N.=<N.M<< (<.,3
?. Consumuri intermediare Ci 3.(MK.K<< 3.<(3.((? M8,.
=. 7aloarea adau'ata &8-?" 7% ?..(K.3<< ?.?M?.KN? (<K,.
K. 4ond total de timp de munca &om-ore" 1 (MN.<<< (NK.(?< M8,?
N. Lumar mediu de salariati
Ns
(<< M? M?
M. Lumar mediu de ore pe salariat &K;N"
t
(.MN< (.MK< MM,?
(<. 0roductivitatea medie orara &8;K"
%h
8.,? 8= (<N,.
((. 7aloarea adu'ata medie la ( leu productie a exercitiului &=;8"
va
<,=.< <,=?< (<8,N
(.. 7aloarea adu'ata medie recalculata la ( leu productie a exercitiului
F va
- <,=(< -
(3. Cheltuieli cu personalul Cp (.NNN.==3 ...(<.33? ((K
(8. Cheltuieli cu amortizari si provizioane aferente exploatarii Cap 88N.=NN ?.<.8<N ((=
(?. Rezultatul exploatarii recalculat RJ (.M?=.8NN ..<?3.=?3 (<?
Ietodolo'ia de analiz factorial i cuantificarea influenelor factorilor presupune!
( <
7% Q 7% 7% Q ?.?M?.KN? ?..(K.3<< Q R 3KN.8N? lei
din care, datorit influentelor modificarii urmatorilor factori!
.(
(. <
( <
& " Qe Qe Qe va Q &N.=<N.M<< @ N.8(?.<<<"

<,=.< Q R (.<..(N lei

din aceasta, datorit!
(.(. < <
( <
& " T T T %h va Q &(NK.(?< @ (MN.<<<"

8.,?

<,=.< Q @ .N?.NMK,? lei

din care!
(.(.(. < < <
( <
& " Ns Ns Ns t %h va Q &M?@(<<"

(.MN<

8.,?

<,=.< Q
Q - .=<.N=? lei
(.(... ( < < <
(
& " t Ns t t %h va Q M? &(.MK< @ (.MN<"

8.,?

<,=.< Q
Q - .?.<3.,? lei
(... < < (
(
" & va %h %h T %h Q (NK.(?< &8= @ 8.,?" <,=.< Q R 8<=.((?.? lei
.. " & < (
(
va va Qe va Q N.=<N.M<< &<,=?< @ <,=.<" Q R .?N..=K lei
din aceasta, datorit!
..(. <
(
& F "
i
g Qe va va Q N.=<N.M<< &<,=(< @ <,=.<" Q - N=.<NM lei
.... (
(
& F"
i
va Qe va va Q N.=<N.M<< &<,=?< @ <,=(<" Q R 388.3?= lei
unde!
( <
F
(<<
i i
g va
va

2rmare analizei efectuate, se constat o cretere a valorii adu'ate cu 3KN.8N? lei,

respectiv cu K,.> fa de prevederile stabilite prin pro'ramul de activitate. -ituaia se
apreciaz in mod favorabil, fiind efectul creterii mai rapide a valorii adu'ate fa de
creterea produciei exerciiului &
VA Qe
I I >
", respectiv (<K,.> S (<.,3>", ceea ce denot o
sporire a 'radului de valorificare a resurselor materiale procurate de la teri.
%profund$nd analiza din punct de vedere al contribuiei factorilor direci la obinerea
sporului absolut, rezult c 3(,N> din modificarea total s-a datorat creterii produciei
exerciiului, iar =N,.> sporirii valorii medii adu'ate la ( leu producie a exercitiului.
0roducia exerciiului a crescut cu (M3.M<< lei, determin$nd, n condiiile date,
sporirea valorii adu'ate cu (.<..(N lei. 0roducia exerciiului i implicit valoarea adu'at
prin intermediul acesteia, au fost influenate de modul de utilizare &extensiv i intensiv" a
potenialului uman.
,in punct de vedere extensiv, utilizarea incomplet a timpului de munc, ca efect al
nerealizrii numrului mediu de salariai i a reducerii timpului de munc pe salariat, au avut
ca efect scderea valorii adu'ate cu .N?.NMK,? lei. -cderea numrului de salariai, este o
situaie justificat i se datoreaz sporirii productivitii muncii. ,in punct de vedere intensiv
se constat o cretere a productivitii medii orare, care se reflect n sporirea valorii adu'ate
cu 8<=.((?,? lei.
7aloarea adu'at medie la ( leu producie a exerciiului a evoluat in sensul cresterii,
ca efect al modificarii valorii adau'ate la ( leu productie a exercitiului pe produse. nfluentele
acestor fatori se apreciaza inmod favorabil, deoarece au condus la o evolutie similara a valorii
adau'ate, fiind efectul mbuntirii calitii produselor, materializat n creterea preurilor
de v$nzare, reducerii consumurilor specifice de resurse materiale etc.
-tructura produciei exerciiului s-a modificat n sensul creterii ponderii acelor
produse a cror valoare adu'at la ( leu producie pe produse era inferioara valorii adu'ate
medii pro'ramate la nivel de ntreprindere.
Rezult c direciile principale de aciune pentru creterea valorii adu'ate sunt!
sporirea 'radului de utilizare a capacitilor de producie i a productivitii muncii printr-o
mai bun or'anizare a muncii, introducerea pro'resului tehnic, ridicarea 'radului de
calificare a potenialului uman, utilizarea completa a timpului de munc, creterea 'radului de
..
valorificare a materiilor prime, materialelor, ener'iei etc., pentru obinerea unor produse de
calitate superioar.
,in punct de vedere metodolo'ic, analiza factoriala a valorii adau'ate pe baza
modelelor 5b6 si 5c6 presupune utilizarea metodei substituirilor in lant &produs de factori".
0entru a aprecia contribuia elementelor componente la formarea i modificarea
valorii adu'ate, se compar indicii acestora cu indicele valorii adu'ate i respectiv cu
indicele volumului total de activitate &producia exerciiului plus marja comercial". )n cazul
n care indicele unui element component este mai mic dec$t indicele valorii adu'ate, atunci
se nre'istreaz o scdere a ponderii acelui element n valoarea adu'at i invers. Oa nivelul
ntreprinderii, se consider c situaia este normal atunci c$nd scade ponderea elementelor
de natura cheltuielilor n valoarea adu'at i crete ponderea rezultatului aferent activitatii
de exploatare.
0rin compararea indicilor elementelor de natura cheltuielilor cu indicele volumului
total de activitate, rezult aspecte le'ate de eficiena activitii ntreprinderii. )n cazul n care
indicele cheltuielilor este mai mic dec$t indicele volumului de activitate, atunci se
nre'istreaz o sporire a eficienei acelor cheltuieli.
.3