Arta poetica in viziunea lui Tudor Arghezi

Modernismul este o miscare culturala, artistica si ideatica,care s-a manifestat in secolul al-XX-lea si se refera la principalele elemente inovatoare in poezie, proza si critica literara. Eugen Lovinescu este teoreticianul modernismului, curent pe care il sustine prin teoria sincronizarii literaturii romane cu cea europene si a mutatiei valorilor. Modernismul in literatura romana se regaseste in poeziile lui Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi.

Tudor Arghezi

S-a nascut la ! mai !""#, in Bucuresti, cu numele de Ion $. Theodorescu. %seudonimul sau provine de la denumirea veche a raului Arges - &Argesis&. %arintii sai au 'ost originari din (udetul )or( &cel mai sarac *+ ,-,i"-h ./!0i mai pietros din regiune&, dupa propria marturisire 1&Les lettres 'rancais&2. Acolo, continua poetul &locuitorii sunt tarani primitivi, care au un 'olclor admirabil. Stramosii mei erau oameni care stiau a lucra cu cutitul, nu in paine pentru ca n-o aveau ci in carnea altora. 3u vocabularul restrans al cutitului isi aran(au ei taraseniile de dragoste sau interesele. In ce ma priveste, cred ca si eu port in umbra o particica din acest cutit 'amilial&. 4atorita neintelegerilor cu tatal sau el paraseste 'amilia la varsta de !! ani sasi castige singur e5istenta, paralel cu studiile liceale de la S'antul Sava, in di'erite moduri6 ucenic la pietrar poleind inscriptiile din cimitire, secretar al unei e5pozitii de pictura. 4e asemeni a 'ost lucrator la 'abrica de zahar de la 3hitila. 4in anii liceului incearca o prietenie durabila cu )ala )alaction.

%reocuparile literare incep timpuriu. Sub pseudonimul Ion Theo 1Ion Theodorescu2, debuteaza la !7 ani cu poezia &Tatal meu& publicata la liga 8rtodo5a a lui Macedons9i. 8 criza de misticism il determina sa se calugareasca la varsta de !: ani, la manastirea 3ernica, unde tanarul credea ca va a'la linistea necesara reculegerii, dar in chilia sa Iosi' 1noul sau nume2 scrie si studiaza mai ales noaptea, spre surprinderea calugarilor banuitori, care credeau ca ar 'i avut legatura cu diavolul. in con'lict cu clerul monahal, pleaca la o manastire din Elvetia, parasind dupa un an de'initiv mediul eclesiastic. Abia in anul 1927, la varsta de -, de ani apare primul sau volum de versuri, &3uvinte potrivite&. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, poetul publica articole anti'asciste,acest act indraznet atragand dupa sine, arestarea si internarea in lagarul de la Targu ;iu 1!:-.2. Poezia %oezia argheziana este6 sociala si cuprinde estetica uratului, universul taranesc si revolta sociala 1&<lori de mucigai&, &3uvinte potrivite&, &%eiza(e&20 filozofica, poetul este in cautarea lui 4umnezeu 1&%salmii&2, 'iind prezente elemente precum lirica sociogonica 1&3antare omului&2, atitudinea 'ata de moarte 1&4e ce-as 'i trist=&2 si nu in ultimul rand arta poetica 1&Testament&20 poezia de dragoste care la Tudor Arghezi imbraca chipul reticentei si amanarii, sau implinirea erotica de tip casnic 1&3articica de seara&20 poezia jocului &a boabei si a 'aramei& 1&Martisoare&, &>ore&2. Volume de poezii &<lori de mucigai? 1!:.!2 &3uvinte potrivite& 1!: ,2 &3articica de seara& 1!:./2 &>ore& 1!:.:2 &%oarta neagra& 1!:.#2 &<runze& 1!:7!2 &3adente& 1!:7-2 &%oema noi& 1!:7.2 &Silabe& 1!:7/2 Proza %roza argeziana este prin e5celenta proza unui mare poet, ea aduce o in'atisare noua scrisului contemporan. 3a si in poezie, doua 'iloane strabat intreaga sa proza6 pe de o parte 'ilonul satiric, pe de alta parte 'ilonul poematic. Lumea sa artistica - scrie %ompeliu 3onstantinescu - este plamadita din suav si

trivial, din ura si beatitudine de heruvin. 4upa cum pacatul poarta in sine posibiliatea redemptitudinii, tot asa trivialitatea este conditia necesara poeticii argheziene. &Icoane de lemn&1!: :2 &Tablete din tara lui @utA& 1!:..2 &3imitirul Buna-Bestire& 1!:.72 &8chii Maicii 4omnului& 1!:.-2& &3antare omului& 1!:/72 &3artea cu (ucarii& 1!:.!2 &3e-ai cu mine vantule=& 1!:.,2 &!:#,& 1!:// 0 volum consacrat rascoalei de la !:#,2

Arta poetica
3onceptul de arta poetica de'ineste o opera literara in care autorul isi prezinta in mod particularizat viziunea si atitudinea asupra menirii poetului si creatiei sale. Arta poetica surprinde de asemenea sursele de inspiratie ale poetului, temele, modalitatile de creatie si de e5presie, precum si rolul poetului si al creatiei.

Arta poetica argheziana

3ritica literara a inregistrat de mult bogatia si plasticitatea e5presiei poetice argheziene. Aceasta din urma este un soi de rea'irmare a realitatilor, prin e5presia cea mai concreta, cea mai tangibila, prin 'olosirea unor cuvinte atat de grele de intelesuri6 pro'unde incat cum spunea )eorge 3alinescu, &odata deschide o usa, zece porti se dau la o parte&. 1&Tudor Arghezi, Studiu critic, ;urnalul litarar&, !:.:2. E5presia argheziana este precisa. poetul asociaza termeni apartinand unor domenii di'erite ale e5istentei, urmarind sa e5prime viziunea unei lumi supuse nes'arsitelor meta'ore. Epitetele argheziene materializeaza, sensibilizaza. Su'letul e &subred& 1ca o constructie gata sa se naruiasca2. %oetul este cu desavarsire impotriva debitului verbal gratuit, nesemni'icativ. %am'letele insasi sunt concentrate. Comanele, precum s-a mai a'irmat, au o structura poetica. Tocmai in directia acesta a densitatii si a esentializarii, trebuie cautat geniul invocator arghezian. 4upa Eminescu, elrealizeaza cel mai pregnant detasarea de e5presia prozaica. Dn e5emplu de caustica ionie argheziana, subordonandu-se legilor grotescului, cu privire la unele moravuri universitare ale timpului. &Dn pro'esor universitar isi e5amineaza studentii in trasura, luati ca a(utoare pentru transportarea baga(elor. In dorinta de a capata bunavointa e5aminatorului, candidatul e gata sa alerge chiar cu valizele in spinare dupa trasura domnului pro'esor, primind intrebarile si raspunsurile si dand raspunsurile in pas alert. 3alitatile de hamel se cumpanesc ast'el cu meritele universitare. E5amenul e rapid si sintetic. Dn 'ine de an tine pana la gara cu sesiunrea in vagon si ocuparea de mai inainte a unui loc pentru savant. 8 licenta se poate termina pana la

3hitila, iar doctoratul se con'era dupa 7# de 9ilometri pana la %loiesti in restaurantul cu placinti&. Arta lui Arghezi are un 'oarte pronuntat caracter national, vizibil in universul imagistic, constituind prin e5celenta peisa(ul autohton, ca si in re'erintele numeroase la trecutul istoric sau la numeroasele obiceiuri, invataminte si credinte acumulate de viata colectiva a poporului de-a lungul istoriei. Cadacinile artei lui sale sunt in'ipte puternic in traditia culturala, pornind de la savoarea primelor noastre carti bisericesti si trecand prin e5perienta artistica a generatiilor anterioare 1I. >eliade Cadulescu, Eminescu, 3aragiale, Macedons9i2. 4ar Arghezi se 'oloseste din plin de tezaurul artistico-popular. El 'oloseste numeroase 'orme poetice imprumutate din creatia populara, compunand doine, colinde, cantece. Apar in opera sa motive populare, ritmuri si masuri si chiar tipuri de rime populare. Limba argheziana insasi cuprinde toate straturile graiului romanesc6 cuvinte si constructii arhaice, vorbe campenesti, e5presii argotice, nenumarate neologisme. %uterea de e5primare a su'letului nostru national ii acorda lui poetului valoarea sa universala. La acesta se adauga o indelungata e5perienta artistica de primul rang. La !- iulie !:7,, Tudor Arghezi ne-a parasit pentru totdeauna, dupa o stralucita cariera impresionanta prin vastitate si valoare artistica, imbogatind ca putini altii patrimoniul culturii nationale si universale. 4e la debutul sau din !":7, poetul a 'ost mereu o vitalitate creatoare rar intalnita in literatura, mani'estata printr-o vesnica neliniste si indoiala in 'ata credintei. Ex libris

3arte 'rumoasa cinste cui te-a scris Incet gandita, gingas cumpanita0 Esti ca o 'loare, anume in'lorita Mainilor mele, care te-au deschis. Esti ca vioara, singura ce canta lubirea toata pe un 'ir de par, Si paginile tale, adevar, S-au tiparit cu litera cea s'anta. Dn om de sange ia din pisc noroi Si zamliseste marea lui 'antoma 4e reverie, umbra si aroma, Si o pogoara vie printre noi. 4ar (ert'a lui zadarnica se pare, %e cat e ghiersul cartii de 'rumos. 3arte iubita, 'ara de 'olos, Tu nu raspunzi la nicio intrebare.

Cuvinte stricate Toate 3uvintele mele sunt intortochiate Si s-au imbatat. Le vezi= Au cazut, s-au sculat. Au vrut sa alerge si sa (oace 4ar betia le-a pravalit incoace. $u mai stiu ce spun si is Bolnave de ras. S-au stricat cuvintele meleE Dmbla prin mocirle cu stele 4e cositor 4upa un martisor, Si-ar voi sa culeaga roade <asticite si neroade 4in salcii nici verzi. 3uvintele sa nu mi le mai dezmierzi, Sa nu le mai spuie agale Buzele tale. Sa nu le mai cante cumva Bocea ta Si pe cobza de stele. >uleste-leE Tudor Arghezi este unul dintre poetii care abordeaza di'erite teme in creatiile sale literare, distingandu-se ast'el poezia 'iloso'ica, de dragoste, poezia Fboabei si a 'aramei? si arta poetica. Dn e5emplu de arta poetica este poezia Ex libris? 1inclusa in volumul FCuvinte potrivite?2 care reprezinta totodata si o de'inire meta'orica a poetului Fzamislitor?. Eul liric reda atitudinea deosebita, sentimentul de admiratie 'ata de poet si creatia acestuia FCarte frumoasa, cinste cui te-a scris?. %oezia glori'ica actul creator si creatia, dovada a 'aptului ca este o arta poetica. 3artea, simbol al creatiei literare, este asemanata intai cu o 'loare FEsti ca o floare, anume inflorita/ Mainilor mele, care te-au deschis, apoi cu o vioaraEsti ca o vioara, singura ce canta?. Aceste comparatii releva nobletea si 'rumusetea sentimentelor transmise si demonstreaza adevarata valoare s'anta si eterna a cartii. 3onditia creatorului este surprinsa F n om de sange ia din pisc noroi/ !i zamisleste marea lui fantoma, iar creatia lui constituie o enigma pe care o pogoara vie printre noi?. %oezia incepe cu un ton optimist si se 'ializeaza cu unul trist deoarece misterele lumii nu pot 'i desci'rate, ci doar redate prin Fjertfa lui zadarnica se pare/ "e cit e ghiersul cartii de frumos/Carte iubita, fara de folos,/ #u nu raspunzi la nici o intrebare?.

8 alta poezie, Cuvinte stricate?, 'acand parte din ciclul FMartisoare?, este o arta poetica pe tema esecului creatiei, dupa cum sugereaza chiar titlul. %oetul apare ca un proprietar al cuvintelor care par sa nu-i dea ascultare si pe care el nu le mai poate controla. $eputinta autorului de a crea pe baza cuvintelor este evidentiata in versurile poeziei F#oate/ Cuvintele mele sunt intortochiate/ !i sau imbatat $% &u vrut sa alerge si sa joace,/ 'ar betia le-a pravalit incoace( ? Betia cuvintelor semni'ica starea de haos, con'uzie si nepotrivire intre mesa(ul poetic si e5primare. 4egradarea ideilor poetice este redata prin meta'ora Fmocirle cu stele?, iar idealul pe care poetul ar dori sa-l atinga este sugerat de Fmartisor? si Froade?. $emultumirea creatorului 'ata de propria neputinta se imbina cu dorinta de a-si recapata puterea creatoare. Solutia pe care poetul o gaseste in 'inal o reprezinta igorarea cuvintelor sau ordonarea acestora printr-o atitudine indi'erenta6 FCuvintele sa nu mi le mai dezmierzi,/ !a nu le mai spuie agale/ )uzele tale(/ !a nu le mai cante cumva/ *ocea ta/ !i pe cobza destele(/ +uleste-le,?. In concluzie, putem spune despre Tudor Arghezi ca este tipul poetului care a 'ost mereu o vitalitate creatoare rar intalnita in literatura, mani'estata printr-o vesnica neliniste si indoiala in 'ata credintei.

Aprecieri critice
Mihai Calea 6?Arghezi este cel mai mare poet al nostru de la Eminescu incoace?Biata romaneasca,!: ,,nr.7-, Tudor Bianu 6 &Cenovarea liricii romanesti, smulgerea ei de pe caile unde o 'i5ase marea in'luenta a poetului &Lucea'arului&, este consecinta cea mai importanta produsa de a'irmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru 1secolul al GG-lea - AH.AH.2&I

!ibliogra"ie
'Scrieri', E.P.L. vol.1-18 'Istoria litaraturii romane' de George Calinescu, E.P.L. 1968, . !1!-!18 'Scrieri' de Pom iliu Constantinescu, 196", vol.1