Conceptul de prevenire a incendiilor

pag.5

1.Argumentarea conceptului de prevenire a incendiilor pag.5 2.Formele muncii de prevenire a incendiilor ` pag.6 Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pag.8

1.Continut,scop,obiective si elemente componente pag.8 2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor intr o unitate pag.8 !.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca

pag.8

"nitati de masura,greutati volumetrice,#ormule matematice si speci#ice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor pag.$ 1.%arimi si unitati de masura pag.$ 2.&reutati volumetrice speci#ice pag.1' !.Arii si volume pag.12 (.)alorile unor marimi din caldura,mecanica,electricitate,c*imie si *idraulica,#olositoare pompierilor +rocese de o,idare si arderi pag.21

pag.1!

1.O,idarea pag.21 2.Arderea pag.22 !.Aprinderea pag.2! (.Autoaprinderea pag.2! 5.-n#lamarea pag.2( 6.Autoin#lamarea pag.25 ../,plozia pag.26 8.0abu#nirea pag.26 $.1ubstante cu actiune reciproca pag.26 -ncendiul si dezvoltarea lui pag.2.

1.)iteza de ardere pag.2. 2./volutia si temperatura incendiului.+rodusele de ardere pag.28 !.+ropagarea incendiului,sc*imbul de gaze si ventilarea spatiilor incendiate Aprecierea pericolului de incediu pag.!2

pag.!'

1.+ericolul de incendiu pag.!2 2.+arametrii pericolului de incendiu pag.!! !.+unctele vitale vulnerabile la incendiu pag.!( (.Clasi#icarea materialelor si substantelor depozitate dupa clasa de periculozitate &aze industriale cu pericol de incendiu 1.2idrogenul pag.!. 2.O,igenul pag.!. !.%etanul pag.!8 (.Acetilena pag.!8 5.Amoniacul pag.!8 6.Clorul pag.!$ ..&aze petroliere lic*e#iate pag.!$ +ericolul de incendiu si e,plozie al principalelor pra#uri combustibile pag.(' 1.Factori care in#luenteaza aprinderea pra#urilor si pulberilor combustibile 2.+ra#ul si pulberea de carbine pag.(( !.+ra#ul de lemn pag.(5 (. +ra#ul de za*ar pag.(5 5.+ra#ul de cereale si #aina pag.(6 6.+ra#ul de amidon pag.(6 ..+ra#ul de materiale plastice pag.(6 8.+ra#ul de te,tile pag.(. $.3egrul de #um pag.(. 1'.+ra#ul de sul# pag.(. pag.(' pag.!.

pag.!5

11.+ra#uri si pulberi combustibile #olosite in industria c*imica si #armaceutica pag.(8 12.Combaterea e,ploziilor de pra#uri combustibile pag.(8 +rincipalele pulberi 4pra#uri5 de metale combustibile 1.Combustibilitatea metalelor pag.(8 2.+ericolul de incendiu si e,plozie a pulberilor metalice !.+ulberea 4pra#ul5 de aluminiu pag.51 (.+ulberea 4pra#ul5 de magneziu pag.52 5.+ulberea 4pra#ul5 de titan pag.5! 6.+ulberea 4pra#ul5 de zirconium pag.5! ..+ulberea 4pra#ul5 de zinc pag.5! 8.+ulberea 4pra#ul5 de nic*el pag.5( $.+ulberea 4pra#ul5 de #ier pag.5( 1'.+ulberea 4pra#ul5 de uranium pag.5( 11.+ulberea 4pra#ul5 de cupru pag.5( 12.+ulberea 4pra#ul5 de tantal pag.5( 1!.1tingerea incendiilor de pulberi metalice pag.5( +rocese c*imice cu pericol de incendiu pag.55 pag.(8 pag.5'

1.+rocese de descompunere termica pag.56 2.+rocese de o,idare pag.56 !.+rocese de *idrogenare pag.56 (.+rocese de *idro#ormilare pag.5. 5.+rocese de clorurare pag.5. 6.+rocese de polimerizare pag.5. ..+rocese de dezalc*ilare pag.5. 8.+rocese de aditie la acetilena pag.5. $.+rocese de nitrare pag.58 1'.+rocese de sul#onare pag.58 Amplasarea instalatiilor electrice in #unctie de categoriile de medii si protectia ec*ipamentelor electrice 1.Categoriile de medii in #unctie de pericolul de incendiu 4+. 11861$8!5 pag.58 2.Categoriile de incaperi,spatii sau zone in #unctie de mediu 7 mediu normal 4-..5 pag.5$ !.Categoriile de medii cu pericol de e,plozie 4-.8 1.5 pag.5$ (.Categoriile de medii in #unctie de pericolul de electrocutare 419A1 82.5 8.5 pag.5$ 5.+rotectia antie,ploziva pag.6' -nstalatii automate de semnalizare a incendiilor pag.6! pag.58

1.8etectoare de incendiu pag.6! 2.Alegerea si amplasarea detectoarelor de incendiu pag.66 !.Centrale de semnalizare a incendiilor pag.6. (.:utoane de semnalizare pag.68 -nstalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului pag.68

1.Factorii atmos#erici care in#luenteaza incendiul pag.68 2.+ericolul de incendiu si e,plozie creat de trasnet pag..' !.Criterii de prevedere si amplasare a instalatiilor contra trasnetului pag..1 (.Compunerea instalatiilor de paratrasnete pag..1 5.-nstalatii de protectie montate pe constructii contra e#ectelor directe ale trasnetului pag..2 6.-nstalatii de protectie montate independent de constructii contra e#ectelor directe ale trasnetului ..-nstalatii de protectie contra e#ectelor secundare ale trasnetului pag..! 8.+rotectia contra descarcarilor laterale pag..( $.+rotectia contra descarcarilor electrice atmos#erice in mediul rural pag..( 1'.Calculul zonei de protectie contra indendiilor pag..5 11.+rizele de pamint pag..5 0ezistenta la #oc a materialelor de constructii si a cladirilor pag..6

pag..!

1.3otiuni privind principalele proprietati #izico mecanice ale materialelor,cone,e modului de comportare la #oc pag..6 2.Combustibilitatea si rezistenta la #oc a materialelor si elementelor de constructie.8eterminarea gradului de rezistenta la #oc al constructiilor pag.8! !./lemente de compartimentare a constructiilor impotriva incendiilor pag.8(

(.%etode pentru determinarea incombustibilitatii,combustibilitatii,propagarii #lacarilor,puterii calorice si rezistentei la #oc a materialelor si elementelor de constructii pag.8. 5.-gni#ugarea materialelor combustibile din lemn si te,tile utilizate in constructii pag.$' Combustibilitatea materialelor plastice pag.$!

1.+arametrii pericolului de incendiu pag.$! 2.Caracteristicile de ardere a principalelor materiale plastice pag.$! -nstalatii speciale de stingere pag.$(

1.Clasi#icarea instalatiilor de stingere a incendiilor pag.$( 2.-nstalatii de *idranti pag.$5 !.-nstalatii de sprin;lere pag.$6 (.-nstalatii de drencere pag.$. 5.-nstalatii de apa pulverizata pag.$8 6.-nstalatii de spuma pag.$8 ..-nstalatii de gaze inerte pag.1'1 8.-nstalatii cu pulberi stingatoare pag.1'2 $.-nstalatii cu abur pag.1'2 1'.-nstalatii cu *aloni pag.1'2 Cauzele te*nice ale incendiilor pag.1'2 pag.1'6

0eguli generale de prevenire si stingere a incendiilor

1.0eglementarea #olosirii #ocului desc*is si #umatului pag.1'6 2.0eguli privind lucrarile de sudare si taiere a metalelor pag.1'. !.0eguli privind instalatii electrice pag.1'8 (.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire pag.1'$ 5.0eguli privind e#ectuarea unor lucrari cu lic*ide combustibile la vopsire pag.11' 6.0eguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile pag.111 ..0eguli privind evacuarea in caz de incendiu.=imitarea si stingerea incendiilor pag.112 Controlul pentru asigurarea prevenirii si stingerii incendiilor a instalatiilor din constructii 1.Controlul instalatiilor electrice interioare pag.11! 2.Controlul motoarelor electrice pag.115 !.Controlul iluminatului de siguranta pag.116 (.Controlul iluminatului de panica pag.116 5.Controlul iluminatului de avarie pag.116 6.Controlul in vederea inlaturarii electricitatii statice pag.116 ..Controlul instalatiilor de detectare automata a instalatiilor pag.11. 8.Controlul unei instalatii de protectie contra trasnetului pag.118 $.Controlul instalatiilor si mi<loacelor de incalzire pag.118 1'.Controlul instalatiilor de ventilatie pag.11$ 11.Controlul instalatiilor si mi<loacelor de stingere a incendiilor pag.11$ Clasi#icarea,cercetarea,evidenta si raportarea incendiilor 1.Clasi#icarea incendiilor pag.121 2.Cercetarea cauzelor incendiilor pag.122 !./videnta si raportarea incendiilor pag.121 pag.11!

pag.12. pag.12.

+ropagarea si evacuarea #umului si gazelor din cladiri 1.+ericolul prezentat de #um pag.12. 2.%ecanismul de propagare a #umului in cladiri pag.12. !./vacuarea #umului si gazelor #ierbinti pag.128 /vacuarea si salvarea persoanelor din cladiri 1./vacuarea persoanelor 2.1alvarea persoanelor pag.12$ pag.1!' pag.1!1 pag.12$

Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

1.3otiuni de *idrostatica si de miscare a lic*idelor in conducte 2.-naltimea de aspiratie pag.1!! !.=ovitura de berbec 4socul *idraulic5 pag.1!( (.>eturi de apa.Forta de reactie a tevilor pag.1!5 5.0etele e,terioare de distributie pag.1!6

pag.1!1

%etodologia controlului te*nic de specialitate al activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor 1.+regatirea controlului pag.1!. 2./,ecutarea controlului pag.1!. !.Finalizarea controlului te*nic pag.1(' +rocedee de intrerupere a procesului de ardere 1ubstante de stingere pag.1(1 pag.1(1

pag.1!.

1.1ubstante de stingere prin racire pag.1(1 2.1ubstante de stingere prin izolare pag.1(! !.1ubstante #olosite la reducerea continutului ma,im de o,igen (.1ubstante de stingere prin in*ibitie c*imica pag.1(5 +ompe si aparate #olosite la stingerea incendiilor 1.+ompe cu piston pag.1(5 2.+ompe centri#uge pag.1(6 !.+ompe de vid pag.1(. (./<ectoare pag.1(. 5.2idro#oare pag.1(5 %anometre,barometre si debimetre 1.%anometre 2.:arometre !.8ebimetre pag.1(8 pag.1(8 pag.1($ pag.1($ pag.1(8 pag.1(5

pag.1((

1tingatoare de incendiu

1.1tingatoare de incendiu portative cu pulbere 4+5 pag.1($ 2.1tingatoare de incendiu portative cu dio,id de carbon 4&5 pag.1($ !.1tingatoare de incendiu portative cu spuma c*imica 41C5 si apa pulverizata 4A+5 pag.15' (.1tingatoare de incendiu transportabile cu pulbere 4+5, cu spuma c*imica 41C5 si apa pulverizata 4A+5 pag.15' 5.8omeniul de utilizare al stingatoarelor in raport cu clasele de incendiu si culorile de marcare pe etic*etele stingatoarelor pag.151 6.Ariile ma,ime prote<ate si distantele ma,ime de amplasare a stingatoarelor in raport cu pericolul de incendiu pag.151 ..8eterminarea capacitatii de stingere a stingatoarelor pe #ocare tip 419A1 11$5$6! 8!5 pag.151 8.)eri#icare si intretinerea stingatoarelor pag.15! %asini si utila<e de stingere a incendiilor pag.155

1.1imboluri utilizate pentru denumirea masinilor si utila<elor de stingere a incendiilor pag.155 2.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagul 0osu 10 1'1,1'(,1'(6211 si 1!2 pag.155 !.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagul 0osu 10 11( pag.156 (.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 0O%A3 pag.15. 5.Autospeciale de stingere a incendiilor cu pra# si azot pag.15$ 6.Autospeciale de stingere a incendiilor cu <et de gaze pag.16' ..Autospeciale pentru evacuarea #umului si gazelor la incendii si iluminat pag.161 8.Autoscari mecanice pag.162 $.3ave maritime si #luviale de stins incendii pag.162 1'.9renuri de stins incendii pag.16! 11.%otopompe pentru stingerea incendiilor pag.16! 12.&eneratoare de spuma usoara pag.16( 1!.9unuri de apa si spuma pag.16( 1(.%asini usoare si alte utila<e pentru interventii la incendii pag.165 Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu 1.Alimentarea directa cu apa pag.165 pag.165

2.Alimentarea in releu cu apa !.Alimentarea in naveta cu apa (.Alimentarea mi,ta cu apa

pag.165 pag.166 pag.166 pag.166 pag.16.

8otarea cu mi<loace de prevenire si stingere a incendiilor

1.Criterii generale de dotare pag.166 2.-nstalatii pentru alarmare,avertizare,semnalizare si stingere a incendiilor !.-nstalatii de stingere a incendiilor pag.168 (.%asini de stingere a incendiilor pag.1.' 5.%i<loace de protectie si salvare pag.1.1 Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor 1.Cerinte si masuri te*nico organizatorice 2.1tabilirea conceptiei de interventie la incendii !.Organizarea interventiei la calamitati naturale 1.Conceptul de prevenire a incendiilor pag.1.2 pag.1.! pag.1.( pag.1.2

1.A0&"%/39A0/A CO3C/+9"="- 8/ +0/)/3-0/ A -3C/38--=O0 1.1.F/3O%/3"= A1"+0A CA0"-A 1/ AC9-O3/A?A -3C/38-"= este procesul care intruneste concomitent urmatoarele trei conditii@ este o combustie 4ardere5 rapida ce se dezvolta 4propaga5 #ara control in timp si spatiuA pune in pericol viata oamenilor si animalelor si6sau distruge bunuri materialeA implica actionarea prin metode,procedee,mi<loace si substante de stingere adecvate in vederea intreruperii procesului de ardere si pentru lic*idarea consecintelor acestuia. 1.2.1CO+"01copurile prevenirii incendiilor sunt@ 15Fundamental.+0/)/3-0/A -3C/38--=O0,care se realizeaza printr un comple, de actiuni si masuri organizatorice,te*nice,de in#ormare,instruire si educare,precum si de asigurare materiala destinate sa preintimpine izbucnirea si propagarea incendiilor,sa creeze conditii pentru salvarea operativa a oamenilor si bunurilor,semnalizarea,anuntarea si stingerea e#icienta a incendiilor. 25 +rioritar.+0/)/3-0/A 1- -3=A9"0A0/A 19A0-=O0 8/ +/0-CO= 1- A CA"?/=O0 +O9/39-A=/ 8/ -3C/38-",actionind asupra urmatoarelor elemente@ sursele de aprindere 4energie5A mi<loace care produc surse de aprindereA substantele si materialele combustibile care se pot aprindeA impre<urarile determinate si #avorizateA conditiile generatoare de e,plozii,avarii,accidente si ale elemente care pot #i urmate de incendii. !59ranzitoriu.0/8"C/0/A +/0-CO="="- 8/ -3C/38-" +0-3 diminuarea surselor potenstiale de aprindereA reducerea cantitatilor de substante si materiale combustibile,indeosebi a celor cu combustibilitate si periculozitate ridicateA eliminarea unor impre<urari care concura la izbucnirea incendiilorA imbunatatirea conditiilor de evacuare in caz de incendiu a persoanelor,animalelor si bunurilorA restringerea posibilitatilot de propagare si dezvoltare a incendiilorA suplimentarea cantitativa a mi<loacelor de prevenire si stingere a incendiilor sau sporirea e#icientei acestoraA intensi#icarea in#ormarii si instruirii speci#ice a personaluluiA intarirea controlului si autocontrolului. 1.!.1F/0A 8/ AC9-)-9A9/ 1#era de activitate cuprinde intreg teritoriul tarii@ personalul incadrat 4anga<at5 in munca,tineretul,copii si ceilalti cetateni,unitatile economice 4industriale,agricole,comerciale,de mica productie,de transport,silvice etc.5 si unitatile social culturale 4proprietatile de stat,cooperatista,participative,particulara,mi,ta,gospodariile populatiei si celelalte bunuri ale cetatenilor5. 1.(.FO09/=/ +0-3C-+A=/ +A09-C-+A39/ -n #unctie de urgenta aceste #orte pot #i@

conducerile administrative ale unitatilor economice si social culturale si unele comisii pe domenii de pe linga acesteaA primariile si unele comisii pe domenii de pe linga acesteaA compartimentele de prevenire si stingere a incendiilor din unitatile economice si social culturale si din localitate,avind ca organisme specializate@ comisiile de aparare impotriva incendiilor,#ormatiile civile de pompieri ,cadrele te*nice special incadrate 4anga<ate5 ori desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA unitatile militare de pompieriA asociatiile pompierilorA mi<loace de in#ormare in masa@ televiziunea,radioul,presa,#ilmul,etc.A institutiile de invatamint si culturaA organizatiile de masa si obstesti 4sindicate,tineret,#emei etc.5A organizatiile ecologistice si de protectie a mediuluiA organele cu competente legale si in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor 4procuratura,<ustitia,politia etc.5A inspectiile de stat specializate care des#asoara activitati cone,e prevenirii si stingerii incendiilorA unitatile armatei si altor #orte de aparare cu care se coopereaza in situatiile prevazute de lege. 1.5. /1/39A CO3C/+9"="Aceasta consta in urmatoarele@ evidentiaza importanta activitatii de prevenire a incendiilor ca o componenta a conceptului general de aparare a vietii,avutiei poporului si bunurile personaleA subliniaza prioritatea masurilor de prevenire a incendiilor,care pot avea consecinte negative graveA cere utilizarea de #orme,cai si metode speci#ice de lucru cu c*aracter democraticA implica #olosirea <udicioasa si e#icienta a #ortelor,#ondurilor si mi<loacelorA imbina interesele generale ale poporului,ale colectivelor si grupurilor cu cele individuale ale #iecarui cetateanA impune respectarea legilor tariiA 1.6.+0-3C-+--=/ 8/ ="C0" 8/ :A?A +rincipiile de lucru de baza sunt urmatoarele@ de drept 4legalitatii5A autoaparariiA prioritati immediate si de perspectivaA conlucrarii,cooperarii si dialogului desc*is cu toate #ortele interesate. 1...8-0/C9-- 1- %O8A=-9A9- +0-3C-+A=/ 8/ AC9-"3/,A8A+9A9/ CO39-3"" -3 0A+O09 C" +0-O0-9A9-=/ -%/8-A9/ 1- 8/ +/01+/C9-)A Acestea sunt@ cunoasterea si indeplinirea indatoririlor si obligatiile legale re#eritoare la prevenirea is stingerea incendiilorA cunoasterea conditiilor generatoare de incendii si a masurilor de preintimpinare a acestoraA aplicarea principiului autoapararii impotriva incendiilor,tinind seama de speci#icul unitatilor economice si social culturale,localitatilor,precum si de #ormele de proprietateA cuprinderea in munca de prevenire a incendiilor,prin #orme si modalitati adecvate,a tuturor sectoarelor,ramurilor,unitatilorA spri<inirea conducerilor administrative in organizarea si des#asurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA cresterea nivelului de pro#essionalism si a capacitatii de actiune a organismelor specializate din compartimentul +.1.-. 4comisii de aparare impotriva incendiilor,#ormatii civile de pompieri,cadre te*nice +.1.-. etc5A intarirea asociatiilor pompierilor si sporirea aportului acestora in apararea impotriva incendiilorA per#ectionarea cadrului <uridic,normelor si prescriptiilor te*nice de specialitateA diversi#icarea si per#ectionarea #ormelor,cailor si modalitatilor de organizare,des#asurare si coordonare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA cresterea competentei pro#esionale si a responsabilitatii cadrelor de pompieri in munca de prevenire si stingere a incendiilor. 2.FO0%/=/ %"3C-- 8/ +0/)/3-0/ A -3C/38--=O0 2.1.+0-3C-+A=/=/ FO0%/ A=/ %"3C-- 8/ +0/)/3-0/ A -3C/38--=O0 Acestea sunt@ actiuni preventive de spri<in,indrumare si asistenta te*nica de specialitateA control te*nic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA activitatea de in#ormare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilorA aplicarea masurilor coercitive pentru incalcarile prevederilor legale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilorA avizarea si autorizarea +1-.

2.2.CO390O="= 9/23-C 8/ 1+/C-A=-9A9/ A= AC9-)-9A9-- 8/ +0/)/3-0/ 1- 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 2.2.1.Obiectivele controlului Acestea sunt@ preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu depistarea si inlaturarea operative a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,precum si a altor nea<unsuri in respectarea normelorA asigurarea masurilor pentru stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilorA limitarea consecintelor negative ale acestor evenimente si calamitati naturaleA stabilirea masurilor speci#ice de siguranta pe timpul inlaturarii e#ectelor incendiilor,e,ploziilor,avariilor,calamitatilor naturale,precum si la reluarea activitatilor economico sociale perturbate de aceste evenimente. 2.2.2.Activitatile principale care se des#asoara pe timpul controlului Acestea sunt@ in#ormarea asupra masurilor luate de conducerile administrative si veri#icarea indeplinirii acestoraA veri#icarea modului de organizare si #unctionare a compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor 4comisia de aparare impotriva incendiilor,#ormatia civila,cadrele te*nice +.1.-. etc5,indrumarea si spri<inirea acestuia in indeplinirea atributiilor si sarcinilor speci#iceA controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor si stabilirea de masuri pentru inlaturarea starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si altor nea<unsuri constatate,precum si pentru imbunatatirea muncii de prevenire si stingere a incendiilorA spri<inirea activitatii de in#ormare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilorA acordarea asistentei te*nice de specialitateA #inalizarea controlului te*nic de specialitate. 2.2.!. +rincipii in organizarea si e,ecutarea controlului Acestea sunt@ principiul consensului si unitati de actiuneA principiul prioritatii in des#asurarea controluluiA principiul #le,ibilitatiiA principiul economiei de personalA principiul dialogului desc*is si asigurarii unui climat psi*ologic normal. 2.2.(.%etode de control Acestea sunt@ controale comple,eA controale commune sau mi,teA controale colective individuale de #ondA controale tematice,de veri#icare,operative si prin sonda<A controale statistico matematice. 2.2.5. 9e*nici de control Acestea sunt@ controlul sau inspectia la #ata loculuiA veri#icariA observatiiA investigatiiA analiza si compararea unor dateA sonda<eA rapoarte sau in#ormari. 2.2.6.Forme si cai de #inalizare a controlului termic Acestea sunt@ inlaturarea operative a starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si a altor nereguli constatateA dezbaterea constatarilor si concluziilorA in#ormari,rapoarte sau sesizari asupra rezultatelor controluluiA valori#icarea constatarilor in cadrul actiunilor de in#ormare,instruire si educareA intocmirea documentelor de control te*nic de specialitate 4proces verbale,note de control,sinteze,in#ormari,rapoate etc.5 si prezentarea acestora in drept.

2.!.AC9-)-9A9/A 8/ -3FO0%A0/,-3190"-0/ 1- /8"CA0/ +0-)-38 +0/)/3-0/A 1- 19-3&/0/A -3C/38--=O0 1e utilizeaza o gama larga de #orme si mi<loace,cu tematica adecvata,cum sunt@ emisiuni la televiziune,radio si statii de radioampli#icareA recomandari,anunturi,anc*ete si alte materiale la organele de presa centrale si locale si publicatii de specialitateA proiectii de #ilme,inregistrari video,dia#ime,dispozitive,benzi de magneto#on si caseto#onA a#ise,a#isete,pliante,indrumatoare,manuale,caiete documentare,literature te*nica de specialitateA convorbiri,dezbateri,consultatii si alte #orme de dialogA cons#atuiri,sc*imburi de e,perienta,mese rotunde,analize si vizite documentareA cursuri,convocari si instructa<eA e,pozitii,#otogazete,#otomonta<e,gazette de perete si de strada,panouriA e,ercitii si aplicatii practice de antrenament sau demonstrative,concursuri pro#esionale,antrenamente pe standuri si simulatoare.

2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor 1.CO39-3"9,1CO+,O:-/C9-)/ 1- /=/%/39/ CO%+O3/39/ Autoapararea,ca principiu de organizare si des#asurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor,presupune ca #iecare unitate economica si social culturala,#iecare localitate,#iecare colectiv sau grup de oameni sa participle active cu #ortele si mi<loacele proprii la apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor,e,ploziilor,avariilor si e#ectelor negative ale calamitatilor naturale. 1copul principal al aplicarii principiului autoapararii este asigurarea unui nivel corespunzator de protectie impotriva incendiilor a vietii,a proprietatii obstesti si bunurilor cetatenilor,prin unirea si valori#icarea potentialului uman,te*nic,stiinti#ic si material de care dispune #iecare unitate sau localitate. Obiectivele autoapararii sunt@ cunoasterea si aprecierea #enomeniului de incendiu si a implicatiilor economice si sociale ale acestuiaA preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si cauzele potentiale de incendiu,precum si a altor aspecte negative care ar putea diminua securitatea la incendiu a vietii,avutiei poporului si bunurilor cetatenilorA depistarea si inlaturarea operativa a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,e,plozie si alte accidente te*nice care pot genera incendiiA stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor,limitarea consecintelor negative care acestea le pot crea asupra oamenilor si bunurilor,precum si des#asurarea normala a activitatii economice socialeA inlaturarea operativa a urmarilor incendiilor,e,ploziilor,calamitatilor naturale si a altor evenimente negativeA reluarea in cel mai scurt timp si in conditii de siguranta a activitatilor economice sociale perturbate de incendii,e,plozii,avarii sau calamitati naturale. /lementele componente ale conceptiei de autoaparare sunt@ organizarea si pregatirea din punct de vedere al prevenirii si stingereii incendiilor a #ortelor proprii,unitatilor economice si social culturale,precum si a celor cu care se coopereazaA amena<area,e,ploatarea si intretinerea constructiilor,instalatiilor,masinilor,utila<elor,agregatelor si a teritoriului din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilorA ec*iparea si inzestrarea cu masini,instalatii,utila<e si alte mi<loace speci#ice de prevenire si stingere a incendiilorA coordonarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. 2.O0&A3-?A0/A A"9OA+A0A0-- -%+O90-)A -3C/38--=O0 -390 O "3-9A9/ Aceasta consta in principal,in@ constituirea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor,stabilirea obligatiilor care revin acestuia si a modului de lucru,avind in componenta,dupa caz@ B comisia de aparare impotriva incendiilorA B #ormatia civila de pompieriA B ec*ipe speciale de interventie si salvareA B cadre te*nice special anga<ate sau desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenireA intocmirea planului de autoaparare impotriva incendiilor,in care se stabilesc in principal masurile de autoaparare si actiunile ce se vor intreprinde,precum si conceptia de interventie in caz de incendiu. organizarea activitatii de in#ormare si instruire a personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilorA dotarea unitatii cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,ec*ipament de protectie si substante c*imice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si de asigurarea intretinerii in stare de #unctionare a acestoraA organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de muncaA organizarea controlului si autocontrolului privind indeplinirea obligatiilor legale,respectarea normelor si realizarea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor.

!.O0&A3-?A0/A A"9OA+A0A0-- -%+O90-)A -3C/38--=O0 +/ =OC"0-=/ 8/ %"3CA Autoapararea impotriva incendiilor pe locurile de munca se organizeaza di#erentiat,in raport cu pericolul de incendiu si e,plozie e,istent si cu comple,itatea instalatiilor,masinilor,utila<elor si proceselor te*nologice care se des#asoara pe locurile de munca respective. -n principiu,organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca cuprinde@ obligatia si sarcinile personalului incadrat in munca,rezultate din prevederile legaleA regulile si masurile de autoaparare impotriva incendiilor speci#ice locului de muncaA mi<loace de alarmare si anuntare a #ortelor stabilite sa participe la stingerea incendiilorA dotarea locului de munca cu m<iloace de prevenire si stingere a incendiilorA organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incendiuA organizarea interventiei,precizind sarcinile si raspunderile care revin ec*ipei de prevenire si stingere a incendiilor,precum si operariile ce trebuie e,ecutate 4in ordine cronologica5A sc*ita 4sc*ema5 locului de munca pe care se marc*eaza modul de amplasare a utila<elor si bunurilor,traseele de evacuare,dispozitivul de interventie in caz de incendiu cu mi<loacele din dotare. =a instalatiile te*nologice comple,e cu grad ridicat de pericol de incendiu si e,plozie se intocmesc,de regula,si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor. +entru salile aglomerate si a cladirilor cu aglomerari de persoane se intocmesc planuri de evacuare in caz de incendiu,in mod di#erentiat,#unctie de tipul si destinatia constructiei,numarul ma,im de persoane care se pot a#la in aceasta si de posibilitatile de evacuare.+lanurile se a#iseaza in locurile vizibile pe caile de acces. +regatirea personalului incadrat in munca se asigura prin instructa<ul de prevenire si stingere a incendiilor,cu caracter practic aplicativ,care cuprinde urmatoarele #orme 4#aze5@ instructa<ul introductiv general 4e,ecutat de cabinetele +.1.-. sau la sediul #ormatiei civile de pompieri5A instructa<ul periodic si testariA instructa<ul la intrarea in sc*imbul de lucruA instructa<ul special pentru lucrari periculoase. +e locurile de munca se a#iseaza inscriptii,a#ise,panouri,#otomonta<e si alte mi<loace vizuale de popularizare a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,combaterea cauzelor de incendiu. -n cadrul autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca se reglemeteaza predarea si primirea sc*imbului,se organizeaza corespuzator lucrul,se asigura supraveg*erea,controlul si autocontrolul si se iau masuri pentru intarirea ordinii si disciplinei in munca. !."nitati de masura,greutati volumetrice,#ormule matematice si speci#ice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor. 1.%A0-%- 1- "3-9A9- 8/ %A1"0A 1.1."3-9A9- F"38A%/39A=/ s %arimea =ungime %asa 9imp -ntesitatea curentului electric 9emperatura termodinamica -ntesitatea luminoasa 8enumirea %etru Dilogram secunda Amper Delvin Candela 1imbolul m ;g s A D cd 9rans#ormarile vizuale 1mC1'dmC1''cmC1'''mm 1tolC','25(mC25,(mm 1;mC1'''m 1;gC1'*gC1''dagC1'''g 1gC1'dgC1''cgC1'''mg 1tC1''';gA1c*intalC1'';g 1*C6'minC!6''s 1sC1''' ms 1 AC1'''mA

1.2."3-9A9- A=/ %A0-%-=O0 8/ 1+A9-" 1- 9-%+ %arimea ' Arie )olum 8enumirea 1 metru patrat metru cub 1imbolul 2 mE m! Factorul dimensional 9rans#ormari uzuale ! 1m!C1'''dm!C1''''''cm! 1m!C1'''lC1'*lC1'''decal. 1dm!C1lC1'declC1''' centilitriC1'''ml m , s1 s 1 , rad m , s2

)iteza )iteza ung*iulara Acceleratie

metru pe secunda radian pe secunda metru pe secunda la patrat

m6s rad6s m6sE

Acceleratie ung*iulara

radian pe secunda la patrat

rad6sE

s 2 , rad

1.!."3-9A9- A=/ A=9O0 %A0-%- "?"A=/ %arimea ' Forta /nergie +utere "nitatea de masura 1 3eFton Dilogram #orta >oul Gatt DiloFatt cal putere ;ilogram #orta metru pe secunda 3eFton pe metru patrat atmos#era #izica atmos#era te*nica bar metru coloana apa milimetru coloana apa milimetru coloana mercur /ntropie /ntropie masica Conductivitatea termica Caldura >oul pe Delvin >oul pe ;ilogram Delvin Gatt pe metru Delvin erg calorie mica ;ilocalorie >oul calorie ;ilocalorie >oul Gatt ora /rg >oul ;ilogram #orta metru lumen candela pe metru patrat =u, Columb )olt )olt pe metro O*m Farad )olt Amper pe metro Amper 9esla 2enrJ 2ertz Curie :K in 11imbolul 4marime,unitate5 2 3 Dg# > G ;G C+ 36mE atm at 4;g#6cmE5 bar m 22O mm 22O mm2g >6D >61;gHD G6mHD erg cal ;cal > cal ;cal G* /rg > ;g#Hm lm cd6mE l, C ) )6m I,)6A F,C6A /A) AAA6m -,i 9,Gb6mE 2,Gb6A 2z Ci :K Factorul dimensional 40elatii de trans#ormare5 ! m , ;g , s 2 1 3C1 , ;g# $,81 mE , ;g , s 2 1 > C 1 , 1'. erg mE , ;g , s 2 1 ;GC1'''G 1 C+C',.!6 ;G ;g#m6sC$,8'665 G m 1;gHs 2 1atmC1'1!2536mEC1'!!2;g#6cm 1;g#6cmEC',$6.8atmC$8'66,5 36mE 1barC1'536mEC1'1$.;g#6mE 1m 22OC',$81 36cmE 1mm22OC$,8136mEC',$81H1' ! 36cmE 1mm2gC1!!,!22 36mEC1!,6mm 22OC',''1!! bar mEH;gHs 2HD 1 mEHs EHD 1 mH;gHs !HD 1 1ergC1' .> 1calC(,1855 > 1%calC1'6cal 1;calC1'''cal 1;calC(,18( > 1;calC(,186H1'1'ergC C(26,$;ilogrammetriC C (,18(>oulC1,628G* C (186 1 ergC1' .> mEH;gHs 2 1;g#C$,8'665 > cdHsr m 2Hcd m 2HcdHsr AHs mEH;gHs !HA 1 mH;gHs !HA 1 mEH;gHs 2HA 2 m 2H;g 1,s(HA2 m 1HA ;gHs 2HA 1 mEH;gHs 2HA 2 s1 1' 1CiC!,.H1' dezintegrari6s 1mCiC1' !Ci 1LCiC1' 6Ci 1CiC!,.H1'1':K 10adC1''H1' ( >6;g 1&JC1'' 0ad 10emC0adHNF

+resiune

/c*ivalentul mecanic al caldurii

=ucru mecanic Flu, luminos =uminanta -luminare 1arcina electrica 9ensiune electrica 4di#erenta de potential5 Cimp electric 0ezistenta electrica Capacitate electrica 9ensiune4#orta5electromotoare Cimp magnetic -ntensitatea curentului electric -nductie magnetica -nductanta Frecventa Activitatea sursei radioactive 4radioactivitatea5 8oza de radiatii 4doza de iradiere5 8oza absorbita 8oza biologica

0Mntgen ul 0ad ul &raJ ul 0em ul

0 0ad &J 0em

8oza de iradiere e,terna cu radiatii O

1ievert ul 41-5 8

1v 0ad6*

NFC#actor de calitate pentru radiatiile O,P si , NC1,iar pentru , NFC1' 1 1)C&JHNF 8C',56A/ dE A activitatea sursei,in Ci / energia radiatiilor O in %e) d distanta #ata de sursa in m 8CA/,in16dE

1.(.0/=A9-- 8/ 90A31FO0%A0/ -390/ )A=O0-=/ 9/%+/0A9"0-=O0 8/ 8-F/0-9/ 1CA09/0%O%/90-C/ ".%. RSCT RS0T RSFT 1cara Celsius tRSCT 5H t SR0T ( 5VtRSFT !2W $ 1cara 0Qaumur (H tRSCT 5 t RS0T (VtRSFT !2W $ 1cara Fa*ren*eit ( H tRSCTU!2 5 $ HtRS0TU!2 ( t RSFT

1.5.%"=9-+=-- 1- 1":%"=9-+=-- "3-9A9-=O0 8/ %A1"0A C" +0/F-X/=/ 1- )A=O0-=/ =O0 %ultiplii 8enumirea 1imbolul 1'nH"% 8enumirea 1imbolul 1' nH"% deca da 1'1 deci d 1' 1 *ecto * 1'2 centi c 1' 2 ;ilo ; 1'! mili m 1' ! mega m 1'6 micro Y 1' 6 giga g 1'12 nano n 1' $ tera t 1'15 pico p 1' 12 peta p #emto # 1' 16 e,a e 1'18 atto a 1' 18

1ubmultiplii

2.&0/"9A9- )O="%/90-C/ 1- 1+/C-F-C/ R;m6m!T 2.1.+-/90/ 3A9"0A=/ Andezit,granit,sienit,calcar compact si cristalin 4marmura5 9u#uri vulcanice :azalt,diorit &resii Calcar poros,c*oc*ili#er 9ravertin 2.2.=/%3 Foioase 7 uscate Foioase 7 umede sau impregnate 0asinoase 7 uscate 0asinoase umede 2.!.%/9A=/ Alama Aluminiu Arama laminate :ronz Cositor 4laminat5 8uraluminiu Fonta Otel +lumb ?inc 85'' 2.'' 8$'' 85'' .('' 28'' .25' .85' 11('' .''' 8'' 1''' .5' 8''

28'' 18'' !''' 26'' 2!'' 2(''

2.(.?-8A0--,:/9OA3/ 1- +=AC- +/390" +/0/9-

:eton armat 26'' :eton simplu 22'' :eton de tu# volcanic 2''' :eton poros 11'' :eton armat normal 2('' :eton celular poros 11'' :eton de zgura 1('' :eton de umplutura cu deseuri ceramice 18'' Caramizi gaurite 15'' Caramizi de zgura de carbuni 1('' %ortar de argila 16'' %ortar de ciment 21'' Caramizi pline si caramizi de zgura de #urnal 18'' %ortar de ipsos 12'' %ortar de var 1$'' +laci de zgura cu ipsos 12'' +laci de pluta e,pandata 2'' +laci din talas de lemn 5'' ?idarie de caramida divn clinc*er si caramizi re#ractare 1$'' 2.5.8-F/0-9/ %A9/0-A=/ 8/ CO3190"C9-Argila,lut,pamint As#alt :itum Ciment in vrac Ciment in saci %oloz cu s#arimaturi de caramida 3isip uscat 3isip umed +iatra concasata +ietris umed +laci de sticla,geamuri +ietris uscat )ar nestins in bulgari )ata de sticla )ar pasta 2.6.CO%:"19-:-=Antracit brut,umed Antracit bulgari :enzina si petrol lampant :ric*ete stivuite Carbine brun bulgari Carbune de lemn 4mangal5 2uila bulgari =emne de #oc in gramada =ignit bulgari %otorina,pacura,titei,uleiuri minerale 9urba 0umegus de lemn 9alas a#inat 2...8-)/01/ %A9/0-A=/ CO%:"19-:-=/ :umbac presat Carti stivuite Cauciuc Carbid Faina in saci 2irtie stivuita =ina balotata =ina nepresata +aie si #in nepresat +iei uscate .'' 85' $6' $'' 6'' 11'' 1!'' !'' 5' ('' 1!'' 1''' 8'' 125' 85' !'' 8'' ('' 8'' 1''' 5'' 2'' 15' 18'' 22'' 11'' 125' 1('' 1('' 16'' 18'' 1.'' 1$'' 26'' 1.'' 1''' 1'' 1(''

1are bulgari 9utun balotat 9urte de #ura<e ?a*ar 2.8.&0/"9A9- 1+/C-F-C/ A=/ =-C2-8/=O0 R;g#6m!T Acetona Acid acetic pur Acid azotic Acid clor*idric Acid carbonic Alcool metilic Acid sul#uric :enzen :enzina usoara %ercur %otorina 8iesel +etrol brut 1ul#ura de carbon /ter &udron 9etraclorura de carbon 9oluen "leiuri lubre#iante

1!'' !5' 1''' .5'

.$1 1'5!1 15'2 $'8 $6'1 .$2 18!( 8.8 6.' 1!5( $'' 8'' 126! 655 1'5' 15$5 866 $!'

!.A0-- 1- )O="%/ !.1.A0-Patrat 1CaaCE 8iagonala@ 8CaZ2 +erimetrul@ pC(a Paralelogram 1Ca* +C24aUb5 Dreptunghi 1Cab +erimetrul@ 24aUb5 Poligon oarecare 1C11U12U1! 1Ca*1Ua*2Ua*! 2 +Csuma laturilor Triunghi 1Ca* 2 +erimetrul@ aUbUc Hexagon 1C+a 1C'.866 l +Csuma laturilor Cilindru drept Aria laterala@ 1C2[0 Aria totala@ 1C 2[040U*5 Trapez 1CaUb H * +erimetrulCsuma laturilor Elipsa 1C[ab

Cerc 1[C0EC[8EC',.858E ( 1ector circular@ 1Carc AC:,0C[0E,Cl0 2 !6' 2 ,Cnumarul de grade al arcului AC: lClungimea arcului C , [0 18' 1egment circular@ 1C[0!P 7 C 40 #5 !6' 2 PC numarul de grade al arcului 8/F Sfera Aria s#erei@1C([0EC[8E Aria calotei s#erei@ 1C2[0* !.2.)O="%/ Cub )CaaaCaE Prisma )C1*Cab* Cilindru )C[0E*

Cilindru Aria laterala@ 1C [0 4*1U*25 Con Aria laterala@1C[0lC C[0Z0EU*E Aria totala 1C[04*Ul5

Cilindrul oblic C lungimea arcului sectiunii ortogonale *Clungimea generatoarei Trunchi de con Aria laterala@ 1C[l40Ur5 lCZ*EU40 rE5 Sector sferic Aria sectorului s#eric@ 1C[042*Ua5

Piramida Trunchi de piramida cu baze paralele )C1*Cab* )C1*41UsUZ1s5 ! ! !

Trunchi de con )C[*40EUrEU0r5 !

Sfera Sector sferic Con )C([0!C(,18$0! )C2[0E* )C[0E* ! ! !

Butoi )C[lR28EUdET 12 )C [lR28EU8dU',.5dET

!.!.)A=O0- 3"%/0-C/ "?"A=/ [ 7 raportul dintre lungimea cercului si diametrul luiA g 7 acceleratia paminteascaA e 7 baza logaritmilor naturali %arimea \ [E [! [6! [6( Z[ 1 [ & gE 1 g 1 2g [ !,1(15$! ',86$6'( !1,''62.. 1,5.'.$6 ',.85!$8 1,..2(5( ',!18!1' $,81 $6,2!61 ',1'1$( ',5'$. =gn ',($.15 ',$$(!' ',($1(5 ',1$612 ',8$5'$ ',2(85. 1,5'825 ',$$16. 1,$8!!( 1,''8!! 2,.'.!' %arimea Zg 2Zg 1 Zg 1 Z2g [ Zg e 1 e 1 eE Ze [ !,1!2'$2 6,26(18 ',!1$2$ ',225.6! 1,''!'!! 2,.18282 ',!6.8.$ ',1!5!!5 1,6(8.21 =gn ',($58! ',.$686 1,5'(1$ 1,!5265 ',''122 ',(!(2$ 1,565.1 1,1!1(1 ',21.15

(.)A=O0-=/ "3O0 %A0-%- 8-3 CA=8"0A,%/CA3-CA,/=/C90-C-9A9/,C2-%-/ 12-80A"=-CA,FO=O1-9OA0/ +O%+-/0-=O0 (.1.CA=8"0A 1arcina termica@ 1NCn ]NiH%i R%>TA iC1 Ni 7 puterea calorica in#erioara unui material R%>6;gA pentru gaze in %>6m!TA %i 7 masa materialelor combustibile de acelasi #el a#late in spatiu luat in considerare. +entru un singur material combustibil@ 1NCN%. 8ensitatea sarcinii termice Ks se determina cu relatia@ KsC 1N R%>6mETA As As 7 aria sectiunii orizontale a spatiului a#ectat 4compatimentul de incendiu5,RmET. =egea incalzirii gazelor sub volum constat 4legea lui C*arles5@ p p'CP^tApCp'41UP^t5 RatTA p' p 7 presiunea gazului sub in#luenta cresterii temperaturii RatTA p' 7 presiunea normala RatTA PC 1 grd 1A 2.!,15 ^t 7 di#erenta dintre temperatura dega<ata prin incalzire si temperatura normala 415SC5,RSCT. +entru evitarea pericolului de e,plozie in cazul e,punerii la temperaturi ridicate,presiunea in#erioara din butelia cu gaze te*nice nu trebuie sa depaseasca valorile admisibile. 8in aceasta cauza,recipientele se incarca pina la anumite limite stabilite pentru #iecare gaz. +entru nevoi practice au #ost stabilite limite de incarcare ma,ima a butelii cu di#erite gaze lic*e#iate.-n tabelul ---.(.(.1. sunt aratate valorile de limita de incarcare e,primate in ;g gaze per litru de capacitate a buteliei.

9abelul ---.(.(.1. Coe#icientul de umplere 3 pentru butelii cu gaze lic*e#iate 8enumirea gazului Acid clor*idric 8io,id de carbon /tan %onoclortri#luormetan4#reon115 Acid cian*idric Ciclopropan Clor Clorura de etil Clorura de metil 8icloridluormetan Clorura de vinil /ter metilic %onoetilamina Fosgen, 3 R;g6lT ',(2 ',.5 ',2.5 ',$' ',5. ',(8 1,1$ ',.$ ',.8 1,'8 ',.5 ',56 ',6' 1,1$ 8enumirea gazului Acid #luor*idric Amoniac :io,id de sul# n :utan :utadien -zobutan 2idrongen sul#urat %onometilamina 8imetilamina 9rimetilamina %onoclordi#luormetan +ropan +ropilena 9etrao,id de azot 3 R;g6lT ',8' ',51 1,1$ ',5'2 ',5'2 ',.2 ',68 ',5( ',(( ',!( ',$' ',(' ',(' 1,2'

/cuatia generala a gazelor per#ecte@ p)Cp')' 41U,^t5A p 7 presiunea la starea #inala R36mETA ) 7 volumul la starea #inala Rdm!TA p' 7 presiunea la starea initiala R36mETA )' 7 volumul la starea initiala Rdm!TA , 7 1 grd 1A ^t 7 di#erenta intre temperature la starea #inala si temperature la starea initiala RSCT. Cantitatea de caldura prin radiatia@ NR;cal6*TCc1tR9'T(A 1'' c constanta de radiatie a corpului negru RcC(,$6 ;cal6mEH*TA 1 7 supra#ata de radiatie a #lacarii RmETA 9' 7 temperatura #lacarii RDTA t 7 timpul RminT. Caldura abosrbita prin radiatie@ NCc1RV915( V92W(T R;cal6*TA 1'' 1'' c 7 caldura de radiatie a corpurilor,care pentru corpul negru este de (,$6 ;cal A mEHgrd( 1 7 supra#ata prin care se primeste caldura radiate RmETA 91A92 7 temperature absoluta a corpului care radiaza caldura si care primeste caldura RDT. )olumul de aer necesar arderii@ 15+entru combustibili solizi@ =minC1,'12i U ',5 Rm!36;gT. 1''' 25+entru combustibilii lic*izi@ =minC',852iU2 Rm!36;gTA 1''' =min 7 cantitatea de aer teoretica minima Rm!6;gTA 2i 7 puterea calorica in#erioara combustibilului R;cal6;gT. (.2.3O9-"3- 8/ %/CA3-CA 3otatii@ 1 7 spatial Rm!TA * 7 inaltimea RmTA v 7 viteza Rm6sTA r 7 raza RmTA t 7 timpul RsTA a 7 acceleratia Rm6sETA & 7 greutatea R;gTA m 7 masa R;gTA F 7 #orta R3TA Fc 7 #orta centri#ugaA G 7 energie cinetica R>TA g 7 acceleratia paminteasca

C $,81 m6sE

Formule generale@ FCmaA &CmgA Fc C mvEA GC mvE . r 2 %iscarea rectilinie uni#orma@ 1CvtA vC1A t C1 . t a %iscarea rectilinie uni#orma accelerate@ 1CatEA vCatA 1CvEA vCZ2as. 2 2a Caderea libera a corpurilor@ 2CgEA vCgtA *CvEA vCZ2g* . 2 2g (.!.0/=A9-- 8/ CA=C"= A=/ %A0-%-=O0 /=/C90-C/ =egea lui O*m@ "C0-A 0C"A -C0A " 7 tensiunea electrica R)TA - 7 intesitatea curentului electric RATA 0e 7 rezistenta e,terioara Ro*m sau _TA ri 7 rezistenta interioara Ro*m sau _TA 0ezistenta electrica 0 pentru un conductor@ 0CpH1A s p 7 rezistivtatea la 2'SC R_mTA s sectiunea conductorului RmmETA l 7 lungimea conductorului RmT. =egea - a lui Dirc*o##@
n

-C / A 0eUri

] -; C '.
;C1

=egea a -- a a lui Dirc*o##@

n n

] 0;-; C ] /; A
;C1 ;C1

0; 7 rezistenta pe latura ; R_TA ] -; 7 suma curentilor -; care se intilnesc intr un nod RATA /; 7 tensiunea electromotoareA 0;-; 7 caderea de tensiune pe latura ; R) TA +uterea electrica c.c.@ +C 0-EA +C"-A mono#azat c.a@ +C"- cos `A tri#azat c.a@ +CZ!"- cos `A cos ` 7 #actorul de putere. =egea lui >oule 7 =enz@ NC0-Et R>TA NC',2( 0-Et RcalTA NC',2( "-t RcalTA N 7 cantitatea de caldura R>T. (.(.C2-%-/ Calculul limitelor de e,plozie@ =C 1'' A a U bUan A : 3 = 7 reprezinta concentratia RbTA aAbAcAdan 7 continutul in procente de volum al #iecarui component din amestecul consideratA AA:a3 7 limitele in#erioare sau superioare de e,plozie ale componentelor din amestecul considerat. "Ctensiunea R)TA +C"E RGTA 0

Calculul limitelor de e,plozie,in conditii cresterii temperaturii 4peste cea normala5@ =in# t C =in# 2' 7 =in#2'H1' H t 2'A 1'' 1'' =sup t C =sup U =sup 2'H15 H t 2' A 1'' 1'' =in# tA =sup t 7 limitele in#erioare si superioare la temperature tA =in# 2'A =sup 7 limitele in#erioare si superioare la temperatura de 2'SCA t temperatura la care a a<uns amestecul,adica temperature data. Calculul limitelor de e,plozie in #unctie de presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei in#erioare si superioare de e,plozie@ =in# C +1H1'' A =sup C +2 H 1'' A + + =in#A =sup 7 limitele in#erioare si superioare de e,plozieA +1A +2 7 presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei si superioare de temperatur RatTA + 7 presiunea atmos#erica RatT. 9rans#ormarea concentratiilor@ Cvolum C Cg H 6,2!69 A %p Cvolum 7 concentratia in volum RbTA Cg 7 concentratia Rg6m!TA 9 7 temperatura absoluta RDTA % 7 greutatea molecularaA + 7 presiunea atmos#erica Rmm col 2gTA Cg C Cvolum H %p . 6,2!69 Formulele sunt valabile si cind concentratiile sunt e,primate in mg6m !,dat #iind ca 1g6m! C 1 mg6l. Cresterea presiunii in raport cu cresterea temperaturii la butelii@ +tC+o 41U i 5A 2.! +t 7 presiunea corespunzatoare incalzirii buteliei la tSC RatTA +o 7 presiunea la temperature de 'SC RatTA t 7 temperatura la care a #ost incalzita butelia RSCTA 2.!Ut C+t A tC2.! +t 7 2.!. 2.! +' +' -ndicele de o,igen@ -'C1''H O2 A O2U32 O2 7 concentratia volumetrica de o,igenA 32 7 concentratia volumetrica de azot in amestec gazosA +resiunea de e,plozie@ +e, C+'9e, H m A 9o n +e, 7 presiunea de e,plozie R36mETA +o 7 presiunea initiala R36mETA 9e, 7 temperatura de e,plozie RDTA 9' 7 temperatura intiala RDTA m 7 numarul de volume molare dupa e,plozieA n 7 numarul de volume molare inainte de e,plozie. Cantitatea de gaze rezultate din ardere@ 15+entru combustibili solizi@ )gmin C ',8$ 2i U 1,65 Rm!36;gT. 1''' 25+entru combustibili lic*izi@ )gminC 1,11 2i Rm!36;gT. 1''' !5+entru combustibili gazosi@ )gminC ',.25 H 2i U1Rm!36;gT.A 1''' 2i 7 puterea calori#ica in#erioara R;cal6m!3T. (.5.2-80A"=-CA

&reutatea speci#ica si densitatea@ O C & R;g#6m! sau 36m!TA c C m R;g#HsEHm (T ) ) O 7 greutatea speci#ica R;g#6m! sau 36m!TA & 7 greutatea unitatii de volumA ) 7 volum Rm!T c 7 densitatea R;g6m!TA m 7 masa corpului R;gT. 8ebitul de apa@ NCA)C[8EH)A ( N 7 debitul de apa care trece prin conducta Rl6sTA ) 7 viteza apei in conducta Rm6sTA A 7 sectiunea conductei RmETA 8 7 diametrul conductei RmT. NCLH[8EHZ2g2A ( N debitul Rl6minTA 8 7 diametrul sectiunii RmTA g 7 $,81 m6sCacceleratia gravitatieiA 2 7 presiunea in sectiune Rm22OTA L 7 ',$8 1A NC82H) 4#ormula simpla5A 2 N 7 debitul de apa Rl6sTA 8 7 diametrul conductei sau #urtunului RtolTA ) 7 viteza medie de curgere a apei Rm6sT. +ierderea de sarcina a unei linii de #urtun@ *rCi=Ca=KERmm22OTA a 7 rezistenta speci#ica a #urtunului 4','15( ','''.. pentru #urtunuri necauciucate si cauciucate C,:5A = 7 lungimea #urtunului RmTA K 7 debitul de apa Rl6sT.

Forta de reactie a tevii de re#ulare 4reculul tevii5@ 0C2ApC[8EH pC1,5. 8EpA ( 0 7 #orta de reactie a tevii de re#ulare R;g#6cmETA A 7 supra#ata a<uta<ului RcmETA 8 7 diametrul a<uta<ului RcmTA p 7 presiunea Rm22OT. 8iametrul pompei cu piston@ N C Asn Rm!6sTA 6' N 7 debitul Rm!6sTA A 7 sectiunea pistonului RmETA n 7 numarul de curse ale pistonuluiA s cursa pistonului RmT. 8ebitul pompei cu actiune dubla@ NC24A A`5sHn Rm!6sTA 6' A` sectiunea ti<ei pistonului,care,de regula,se ia egala cu ',1 A. +uterea pompei centri#uge@ +CON2 RC+TA .5d N 7 debitul pompei Rm!6sTA 2 7 inaltimea de re#ulare RmTA d 7 randamentul pompei A +CON2 R;GTA 1'2d

O 7 greutatea speci#ica a apei R;g#6m!T. +ierderile de lic*ide prin ori#icii de supra#ete necunoscute@ & C LAOZ2g2 R;g6sTA L 7 coe#icientul de scurgere cu valoarea ',6' 7 ',.5A A 7 supra#ata redusa a ori#iciului produs prin care are loc scurgerea RmET. O 7 greutatea speci#ica lic*idului R;g#6m!T 2 7 presiunea in interiorul aparatului 4conductei5,Rmm22OTA & 7 acceleratia gravitationala Rm6sET. (.6.0/=A9-- 8/ CA=C"= +/390" AC9-)-9A9- 1+/C-F-C/ 3umarul de #lu,uri de evacuare@ FC3 A C F 7 numarul de #lu,uriA 3 7 numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuareA C 7 capacitatea de evacuare a unui #lu,,de#inite ca numarul total de persoane care se evacueaza prin #lu,ul respectiv,pe toata durata operatiei de evacuare. 9impul limita admis pentru evacuare@ tlim CDtcr A D 7 un coe#icient mai mic decit 1,in general DC',8 tcr 7 timpul critic de evacuare. 9impul de dezvoltare libera a incendiului@ 9dlC9obsU9aU9alU9dplsU9at RminTA 9obs 7 timpul de dezvoltare a incendiului RminTA 9a 7 timpul de anuntare RminTA 9al 7 timpul de alarmare RminTA 9dpls 7 timpul de deplasare RminTA 9at 7 timpul de ec*ipare si intrare in actiune a mi<loacelor de prima interventie RminT, sau@ 9alC9oU9i RminTA 9o 7 timpul scurs de la izbucnirea incendiului si pina la observarea lui RminTA 9i 7 timpul scurs de la observarea incendiului si pina la intrarea in actiune RminT. 8urata probabila de localizare a incendiului@ 15+entru supra#ata incendiata de #orma circulara@ 9locC9at RminTA ;loc 1 ;loc 7 coe#icientul de localizare a incendiuluiA la o #orma rectangulara de propagare a incendiului ;loc este cuprins intre 1 si !,iar la o #orma circulara sau ung*iulara,intre 1,1 si &. 25+entru supra#ata incendiata de #orma rectangulara@ e +ropagarea incendiului intr o directie@ 9locC2RaU)49dlU9c5T RminTA )1;loc e +ropagarea incendiului in doua directii@ 9locC2RaU2)49dlU9c5T RminTA )1;loc a 7 latimea de #ront a propagarii incendiului RmTA ) 7 viteza liniara de propagare a arderii Rm6minTA 9c 7 timpul pentru concentrarea #ortelor si mi<loacelor RminTA )1 7 viteza de crestere a perimetrului incendiului Rm6minT. 1upra#ata incendiata@ 15+ropagare circulara@ AiC[R)49d1U9locTE RmETA 25+ropagare unilaterala@ AiCa)49d1U9loc5 RmETA !5+ropagare ung*iulara AiC',5, 4)9d1U9loc5 RmETA , 7 ung*iul sub care se propaga incendiul RradT. 9impul de lic*idare a incendiului@ 9licCAloc9nis U ft RminTA Ktn Aloc 7 supra#ata incendiata in momentul localizarii RmETA

is 7 intensitatea necesara de re#ulare a substantei de stingere Rl6sHmETA 9n 7 timpul normat pentru stingengerea incendiului RminTA Kt 7 debitul unei tevi de re#ulare Rl6sTA n 7 numarul de tevi de re#ulareA ft 7 timpul pentru lucrari ulterioare RminT. 8ebitul de substanta necesara stingerii@ NtsCAiis9n Rl6minT. 8urata teoretica de ardere 4a incendiului5@ 9C',16 AiH K RminTA A#r n 9 7 durata incendiului raportata la regimul de temperature standard RminTA Ai 7 supra#ata incaperii incendiate RmETA K 7 densitatea sarcinii termice R%>6mETA n 7 coe#icientul in #unctie de viteza de ardere a materialului R;g6mEH*T 456;g6mEH*5A A#r 7 supra#ata #erestrelor RmET. 0aportul Ai6A#r are valoarea,de regula,in <ur de .. -n cazul unei sarcini termice mari se poate #olosi relatia@ 9stg C AiKspec H 9n U ft RminT A N 9stg 7 durata incendiului,considerind ca se intervine la stingere in scurt timp 4de ordinul minutelor5,RminTA Ai 7 supra#ata compartimentului incendiat RmETA Kspec 7 debitul speci#ic Rl6mEHminTA 9n 7 durata normala de stingere a incendiului la debitul speci#ic RminTA ft 7 timpul de la inceputul incendiului pina la punerea in #unctiune a mi<loacelor de stingere RminTA N 7 debitul minim de apa #olosit la stingere Rl6minT. 8urata teoretica a incendiului in cazul arderii libere@ 9CKZAt RminTA 25AZ* K sarcina termica 4densitatea5,R%cal6mETA At 7 supra#ata totala a partilor de cladire RmETA A 7 supra#ata pardoselii RmETA * 7 inaltimea incaperii RmTA 0elatii pentru calculul substantelor de stingere si de racire@ 15+entru instalatii #i,e de stingere cu spuma mecanica@ 8ebitul de solutie spumanta@ KsC isA Rl6sTA Ks C is= Rl6sT, pentru rezervoarele cu capac plutitor. Cantitatea de solutie spumanta pentru o operatie de stingere de 1' minC6''s@ Ns C Ks9r C 6'' Ks RlT. Cantitatea de apa necesara pentru o operatie de stingere@ NaC 6'' KsH 1'' c RlTA 1'' se considera ca spuma mecanica se obtine din $2b aer,6b apa si 2b spumantA c reprezinta 6b apaA KaCKs H 1'' c RlT. 1'' Cantitatea de apa pentru stingere@ Na C 6'' 4KaUKr5 RlT. 25+entru instalatii de stingere mobile 4capete de debitare a spumei5@ 3umarul de generatoare@ 3gCKs . Kgs Cantitatea de apa necesara racirii@ e +entru rezervorul incendiat@ NrtC+Kr9 RlT. e +entru racirea rezervoarelor vecine@ NrvC+1U+2UaU+n H Krt. 2 3umarul de tevi pentru racire@

3trCNr . Kt 3otatii@ Ks 7 debitul de solutie spumanta Rl6sTA is 7 intensitatea de stingere Rl6sHmETA A 7 aria sectiunii orizontale incendiata RmETA = 7 circum#erinta rezervorului RmTA 9r 7 timpul de #unctionare RminTA Ka 7 debitul de apa pentru stingere Rl6sTA Kr 7 debitul de apa pentru racire Rl6sTA Na 7 cantitatea de apa pentru stingerea unui incendiu RlTA 3g 7 numarul de generatoareA Ks 7 debitul de apa 4solutie spumanta5,Rl6sT Ksg 7 debitul de apa pentru un generator Rl6sTA Nri 7 cantitatea de apa necesara racirii RlT Kr 7 cantitatea de apa necesara racirii pe ml din circum#erinta 4',5 l6s5A 9 7 timpul calculat pentru stingere RminTA +1U+2UaU+n 7 <umatate din circum#erinta rezervoarelor vecine celui incendiatA 2 Kt 7 debitul unei tevi Rl6sT. 8eterminarea debitului necesar de pulbere@ Knecp C;26'Als R;g615sTA ;2 7 coe#icientul de calcul pentru pulbere,egal cu ',25A A 7 supra#ata incendiata RmETA -s 7 intesitatea de stingere R;g6sHmET. Cantitatea totala de pulbere necesara pentru stingere@ Cp C ',5 Kre# p 3op R;gTA Cp 7 cantitatea totala de pulbere R;gTA Kre# p 7 debitul de pulbere necesar R;g615sTA 3op 7 numarul operatiilor de stingere cu pulbere,care are valoarea in #unctie de supra#ata incendiata 4de e,emplu pentru AC5'a2'''mE, 3opC2a5'5. Alimentarea cu apa pentru incendiu cu masini de lupta,in #unctie de distanta ma,ima pina la care se poate #ace alimentarea in releu@ 8ma,C:1U:2UaU:nUC1UC2UaCn 25mA n :1,:2a:n si C1,C2aCn 7 lungimea de #urtun de tip :1,respectiv C,e,istenta pe masiniA n 7 numarul de masiniA 25 7 lungimea de #urtun pentru coturi la o masina.

Alimentarea in naveta@ 8minC :1U:2U C1UC2 7 5' RmTA 2 8ma,C tma,4n 15 7 1 H v RmTA 2 28 Ut nCvUlA tma, tma, 7 timpul ma,im de lucru pentru o masina in conditiile de debit si presiune cerute RminTA n 7 numarul masinilor de lupta #olosite pentru navetaA t 7 timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu RminTA v 7 viteza de circulatie a masinilor de incendiu Rm6minT. 8eterminarea cantitatii de *idrogen care se dega<a la incarcarea acumulatoarelor@
n

)22 C ',!5. ;cr] Nnn1' ! Rm!6*TA

l

)22 7 cantitatea de *idrogen dega<ata de acumulatoare Rm!6*TA ;cr 7 coe#icientul de crestere a cantitatii de *idrogen dega<at in incapere pe timpul incarcarii,in #unctie de numarul acumulatoarelor,in principiu #iind egal cu 1,2 la 1,8A Nnn 7 produsul dintre capacitatea normala a acumulatorului si numarul elementelor #iecarei baterii care se incarca.

)olumul de aer care trebuie e,*austat,pentru inlaturarea pericolului de incendiu NC',(2,26 -ns C 11 -nsA N 7 debitul ventilatorului Rl6*TA - 7 curentul #inal de incarcare RATA n 7 numarul de elemente ale baterieiA s 7 coe#icientul de siguranta 4la instalatii obisnuite sC5A la nave s C 1'5 (.+rocese de o,idare si arderi 1.OX-8A0/A O,idarea este un #enomen c*imic si constituie o reactie in care o substanta se combina cu o,igenul sau cedeaza *idrogen.8e e,emplu,o,idarea carbonului la dio,id de carbon,a acidului azotos in acid azotic@ CUO2CCO2A 23O2U1 O2 C 23O! 2 0eactiile de o,idare 7 reducere se mai numesc reactii o,idante.1ubstanta in a carei compozitie intra un element care cedeaza electoni se c*eama reductor.9oate moleculele substantelor care intra in reactie si cele rezultate sunt insa neuter din punct de vedere electric.8e aceea,numarul total al electronilor alipiti catre o,idant.9inand seama de cele mai sus,se considera o,idare si reactiile c*imice in care elementul c*imic nu se combina cu o,igenul,dar care el totusi,a pierdut unul sau mai multi electroni.8e e,emplu@ 2CuClUCl2C2CuCl2 +ractic se produc o,idari lente,o,idari bioc*imice,o,idari c*imice si o,idari electrolitice. O,idarea lenta este o combinatie a unei substante cu o,igenul care se produce la temperatura ambianta sau mai <oasa,#ara dezvoltare de lumina si apparent #ara dezvoltare de caldura,aceasta din urma #iind cedata treptat mediului e,terior,temperatura mentinindu se practic constanta 4de e,emplu,ruginirea #ierului sau o,idarea altor metale,putrezirea lemnului,respiratia #iintelor etc.5. O,idarea bioc*imica cuprinde o,idarea grasimilor,proteinelor si a *idratilor de carbon proveniti din alimente.O,idarea bioc*imica se #oloseste si la scara industriala. O,idarea c*imica are domeniul de aplicare la protectia #ierulu,a magneziului,a cuprului si alia<elor lor.O,idarea c*imica este o o,idare de protectie la metale #eroase si la cupru,si cele mai multe ori este o brunare. O,idarea electrolitica se aplica de obiecei la protectia aluminiului si a alia<elor lui. 2.A08/0/A -n conditii obisnuite arderea reprezinta un process de o,idare sau de asociere a substantelor combustibile cu o,igenul din aer insotit de caldura si lumina. Arderea este o reactie de o,idare rapida a unui substante in prezenta o,igenului din atmos#era cu dezvoltare de caldura,si in general,insotita de lumina. 1e cunosc insa si substante care ard #ara prezenta o,igenului din aer,ca de e,emplu acetilena comprimata,clorura de azot,precum si alte substante compuse.-n anumite conditii aceste substante pot e,ploda cu dega<are de caldura si aparitie de #lacari. +rocesul este posibil numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii@ e,istenta substantelor si materialelor combustibile@ prezenta substantelor care intretine arderea 4o,igen,substanta care cedeaza o,igen5A realizarea temperaturii de aprindere. =ic*idele nu ard ci numai vaporii acestora,care se #ormeaza dup ace se depaseste temperature de in#lamabilitate. %aterialele combustibile solide se aprind si ard in general,mult mai greu decit lic*idele si gazele combustibile,deoarece pentru aprinderea lor este nevoie de un aport mare de caldura din e,terior,dega<area substantelor combustibile volatile prin distilare #acindu se mai incet. Cel mai important e#ect #izic produs in urma arderii este temperatura care creste pe masura ce arderea se intensi#ica.8eseori cresterea temperaturii substantelor combustibile determina sc*imbarea starii de agregare a acestora.Fara aceste sc*imbari nu este posibila arderea.8e aceea,inainte de ardere corpurile solide se trans#orma in stare lic*ida si gazoasa sau numai gazoasa. +rocesul de ardere pentru materialele si substantele combustibile,solide,lic*ide si gazoase se des#asoara la #el si se produce in gtrei #azeh@ o,idarea aprinderea si arderea propriu zisa. 8atorita o,idarii gazelor si vaporilor,caldura se acumuleaza in mod continuu,#apt care conduce la marirea vitezei reactiilor,la aprinderea materialului si aparitia #lacarilor. =a baza concenptiilor actuale despre mecanismul reactiilor de ardere se a#la teoria reactiilor in lant. Aceasta teorie presupune #ormarea in timpul reactiei de o,idare a radicalilor liberi,care in urma reactiei cu alte molecule #ormeaza radicali noi,ce reactioneaza la rindul lor cu moleculele neutre. "n e,emplu tipic de reactie in lant rami#icat este procesul de ardere al *idrogenului@

22UO2C2O2 22U%iC22U% O2UO2CO!UO O2U22C22OU2 2UO2CO2UO OU22CO2U2 2UO2U%C22OU% 2O2U22C22O2U2 22OU 22OC 22O2UO2

W 3asterea lantului. +relungirea lantului. W W 0ami#icatia lantului. -ntreruperea in volumul reactant prin #ormarea unui radical putin activ. W +relungirea lantului prin radicalul 2O2 putin activ. W

9emperatura de ardere se poate de#ini prin temperatura minima la care un combustibil solid sau lic*id arde pina la epuizare. 9emperatura teoretica de ardere corespunde unei arderi #ara pierderi de caldura in e,terior si este mai ridicata decit temperatura reala de ardere. 9emperaturile de ardere pe timpul incendiilor sunt direct in#luentate de puterea calori#ica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea. )iteza de ardere reprezinta cantitatea de combustibil care se consuma prin ardere,in unitatea de timp si supra#ata. 8in punct de vedere ar tipului de reactie se deosebesc arderi complete si incomplete.Ast#el@ Arderea completa se produce numai atunci cind substanta arde complet,e,istind o cantitate su#icienta de o,igen pentru procesul de o,idare.Ca produsi de ardere rezulta dio,id de carbon,vapori de apa si bio,id de carbon. Arderea incompleta are loc cind substanta combustibila nu arde in intregime,deoarece nu are la dispozitie intreaga cantitate de o,igen.Ca produsi ai arderii rezulta o,id de carbon,alcool,vapori de apa si compusi organici complecsi. 8in punct de vedere al posibilitatilor de percepere,arderea se poate clasi#ica in@ 15Ardere cu #lacara,care este o combustie in #aza gazoasa cu emisie de lumina 7 cea mai des intilnita. 25Ardere cu incandescenta 7 combustia #ara #lacara a unui material combustibil,cu emisie de lumina vizibila la supra#ata acestuia. !5Arderea mocnita 7 combustia unui material #ara emisie de lumina vizibila,adesea pusa in evidenta de #um si de cresterea temperaturii. 8in punct de vedere al propagarii #lacarii,arderea poate #i@ 15Arderea uni#orma 4de#lagratie5,care se propaga cu viteza relativ redusa 4de la citva centimetri ep secunda la 1m6s5. 1e caracterizeaza printr o transmitere de caldura in mod uni#orm,de la stratul care arde la stratul care arde la stratul vecin.Arderile uni#orme au loc,in general in spatii desc*ise,unde accesul o,igenului spre zona de ardere se #ace in mod constant. 25Ardere rapida 4detonatie5,care are loc,in general in spatii inc*ise,unde se dezvolta cu viteze supersonice 41 ( ;m6s5,propagarea #lacarilor #iind insotia de o unda de compresiune care inainteaza,in #unctie de substanta care arde,cu aceeasi viteza pe o distanta pina 1m,ca apoi datorita arderii si dilatarii produselor de ardere,propagarea sa se accelereze. !.A+0-38/0/A Aprinderea sau initierea arderii se produce #ie cind substanta sau materialul combustibil vine in contact cu o sursa e,terna de aprindere in prezenta o,igenului din aer,#ie datorita unei surse de caldura interna. Ca surse e,terne de aprindere se pot aminti@ #ocul desc*is,radiatia termica,scinteile mecanice si electrice,scurtcircuitele etc. Aprinderea unei substante combustibile se produce numai in #aza gazoasa si cu atit mai usor,cu cit emanarea de vapori si gaze incepe la o temperatura mai <oasa. 9emperatura de aprindere este cea mai scazuta temperatura la care o substanta combustibila a#lata in prezenta aerului sau o,igenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se continue de la sine,#ara incalzire ulterioara. Aprinderea materialelor solide este in #unctie de sursa de aprindere,de compozitia c*imica,de greutatea speci#ica,gradul de impuri#icare etc.4tabelul -).!.15. 9abelul -).!.1 9emperaturile de aprindere ale unor materiale combustibile 8enumirea materialului 4corpului5 ' Antracit :rad :ric*ete de carbune brun :umbac 9emperatura de aprindere RjCT 1 (6' 225 !'' 25' (5' 8enumirea materialului 4corpului5 2 %atase viscoasa z 3a#talina z +aie +in +irita 4pra#5 9emperatura de aprindere RjCT ! 2.$ .$ 8.,5 2'' 22' 28' ('1

Catran Carpen Carbune brun Celuloid Cinepa Cocs siderurgic Cocs pentru gaz Celuloza pra# Col#oniu Cosuri de nuiele 8inamita Fag Faina de lemn Faina de pluta Fin Fos#or alb Fos#or rosu Frasin Funingine Fulminat de mercur &ra#it 2irtie creponata 2irtie masina scris 2irtie de scris 2irtie ziar 2uila 2uila 4pra#5 -n -uta =ignit %angal %olid %atase arti#iciala (.A"9OA+0-38/0/A

!!5 25' 25' 125 1(' 21( 22' 65' 5'' (!( !2$ !8' 18' 22' 2$5 (!' 21' 2'5 21' 6' 26' 2(' $'' 16' 165 85' 28' 2'' !6' 185 !5' 15' 2!2 25( 25' 2(8 282 (.2

+luta 4placi5 +oliamide 4#ibre5 +oliamide 4pra#5 +olietilena +oliclorura de vinil 4pra#5 +oliester cu #ibra de sticla +olimetacrilat +olivinil acetat +orumb boabe +ra# pusca 4granule #ine5 +ra# pusca 4granule mari5 +olistiren 4placi5 +olistiren 4spuma5 +olistiren 4spuma5 0umegus de #ag 0umegus de molid 1emicocs 1te<ar 1ul# 9aniu 4pulbere5 9rotil 9urba 9utun )ata ?a*ar ?a*ar 4pra#5

26' (2' 5!5 !(1 $'' !$' !$' (5' 2'' 25' 1.5 7 1.6 168 1.2 !(5 !(' !1' !$6 ((5 !$5 !($ 25' 512 2(' !'' 2!' 1.5 !2' (1' !2.

1ubstantele care au tendinta spre autoaprindere trec mai intii prin procesul de autoincalzire,care se produce datorita unor procese c*imce sau biologice care au loc in insasi masa substantelor respective.8eci caldura necesara autoincalzirii si autoaprinderii rezulta din reactiile c*imice si biologice produse in masa substantelor combustibile respective. Autoaprinderea se de#ineste ca declansarea arderii unei substante combustibile datorita autoincalzirii,deci #ara interventia unei surse e,terioare de aprindereA caldura care rezulta se datoreste reactiei c*imice sau biologice care are loc in masa substantei respective. Autoaprinderea de natura c*imica se poate produce in substantele care au capacitatea de combinare cu o,igenul die aer,cu umiditatea atmos#erica sau cu alte substante. Autoaprinderea de natura #izico c*imica este speci#ica substantelor combustibile,care,in a#ara procesului c*imic sunt supuse si in#luentei unor #actori de natura #izica cum ar #i de e,emplu,supra#ata speci#ica,evacuarea insu#icienta a caldurii din interior si e,istenta unor impuritati. Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganesmelor.Caldura care se dezvolta se datoreste trans#ormarilor de materie,actiunii microorganismelor,trans#ormarilor c*imice prin intermediul enzimelor 4#ermentilor5. -n prima #aza se produce,sub actiunea microorganismelor,o dega<are de dio,id de carbon si *idrogen,concomitent cu ridicarea temperaturii pina la 5' 7 55jC.+este aceasta temperatura procesul biologic trebuie supraveg*eat,deoarece e,ista posibilitatea trecerii in autoaprindere.+ina la 5''jC are loc #aza de carbonizare,de distrugere a celulelor,iar apa si produsele volatile incep sa se distileze.=a 1(' 15'jC se produce innegrirea corpurilor combustibile,procesul de autoaprindere se intensi#ica,in #inal producindu se autoaprinderea. -n tabelul -).(.1 se arata principalele substante care au tendinta spre autoaprindere. 9abelul -).(.1 1ubstante care au tendinta spre autoaprindere 1ubstanta cu tendinta spre autoaprindere Conditiile de autoaprindere 1 2 -).(.1.a. A"9OA+0-38/0/ 8/ 3A9"0A C2-%-CA Aluminiu 1ub #orma de pulbere in prezenta apei sau a uleiului

Azotat de amoniu -n contact cu uleiuri cu umezeala in substante organice Coloranti azoici de sul# -n contact cu aerul Carburile metalelor alcaline -n contact cu apa Fos#orul alb si rosu -n contact cu aerul Fierul 1ub #orma de pulbere imbibata in ulei 2idrogenul #os#orat -n contact cu aerul %agneziul 1ub #orma de pulbere,in contact cu aerul 3egru de #um 8epozitat in cantitati mari,umezeala si urme de particule incandescente 1odiu -n contact cu apa 1ul# -n contact cu aerul 1ul#uri de #ier 4Fe1,Fe215 1ub #orma de pulbere si in contact cu aerul ?incul sub #orma de pulbere -n contact cu aerul -).(.1.b. A"9OA+0-38/0/A 8/ 3A9"0A F-?-CO C2-%-CA :ric*ete de carbune brun "miditate si caldura :umbacul -mpregnat cu uleiuri 4baloturi de cirpe5 Carbune brun "miditate si caldura Ca#ea boabe pra<ita,orz,pastai de ca#ea "miditate si caldura Cocs de carbune brun "miditate de caldura Cilti -mbibati in ulei 8eseuri de cauciuc Caldura,depozitate in cantitati mari Firnis 1ub #orma de pelicula,in contact cu aerul &rasimi 4in special cele vegetale5 1ub #orma de pelicula,in contact cu aerul =ina -mbibate in uleiA lina cruda,datorita sucului propriu,in baloturi %ateriale #ibroase -mbibate in ulei %usamale -mbibate in uleiuri vegetale +iele -n gramezi compacte,umezeala +ra# de piei -mbibat cu ulei,in gramezi +ra# de pluta -mbibati cu ulei 1aci de iuta -mbibati cu ulei 9urba "miditate si caldura 9urte de #loarea soarelui -n gramezi mari si pe timp indelungat "leiuri vegetale 1ub #orma de pelicula,in contact indelungat cu aerul ?a*ar pudra ambalat in lazi "miditate si caldura -).(.1.c. A"9OA+0-38/0/ 8/ 3A9"0A :-O=O&-CA Fin "mezeala si depozitate in cantitati mari Fura<e tocate "mezeala si depozitate in cantitati mari Foi de varza 8epozitat in cantitati mari si umezite 2amei 8epozitat in cantitati mari si umezit &ermeni de malt 8epozitat in cantitati mari si umezit +leava de cereale 8epozitata in cantitati mari si umezita +aie de griu 8epozitate in cantitati mari si umezite 0umegus de lemn 4in special ramasite5 8epozitat in cantitati mari si umezit "ruiala de porumb 8epozitata in cantitati mari si umezita 9aitei de s#ecla 8epozitati in cantitati mari si umeziti 9utun +e timpul #ermentarii 5.-3F=A%A0/A -n#lamarea este arderea rapida a unui amestec de vapori proveniti dintr un lic*id combustibil. +entru a se putea produce in#lamarea este necesar sa se #ormeze la supra#ata lic*idului de amestec combustibil de vapori aer si sa e,iste o sursa de aprindere. 9emperatura de in#lamabilitate reprezinta temperatura minima la care vaporii unui lic*id combustibil #ormeaza cu aerul deasupra acestui lic*id,un amestec de o anumita concentratie care se aprinde in contact cu o sursa de aprindere 4#lacara,corp incandescent,scintei electrice,scintei mecanice etc.5. 9emperatura de in#lamabilitate creste in raport direct cu marirea temperaturii de #ierbere si invers proportional cu presiunea vaporilor de lic*id.-n general,temperatura de in#lamabilitate este mai scazuta decit cea de aprindere. 9emperatura de in#lamabilitate constituie un parametru de baza care poate #i #olosit cu operativitate pentru indicarea cu apro,imatie a conditiilor de temperatura in care o substanta combustibila prezinta pericol de incendiu.Aceasta temperatura se ia in considerare la clasi#icarea proceselor te*nologice,a incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol de incendiu. -n ane,a 1 sunt date temperaturile de in#lamabilitate a principalelor substante c*imice cu pericol de incendiu si e,plozie. 6.A"9O-3F=A%A0/A +rin autoin#lamare se intelege aprinderea vaporilor unui lic*id combustibil,#ara ca acestia sa vina in contact cu sursa de aprindere 4#oc desc*is,scintei,corp incandescent etc.5 insu#icienta numai prezenta aerului.

Autoin#lamarea se produce in conditiile e,istentei unei anumite cantitati de vapori si a realizarii temperaturii de autoin#lamare. 9emperatura de autoin#lamare este temperatura minima pina la care este necesar sa se incalzeasca o substanta combustibila,pentru a se putea produce aprinderea amestecului de vapori aer,#ara a veni in contact cu o sursa de aprindere. ../X+=O?-A /ste un proces de ardere #oarte rapida si violenta a amestecurilor e,plozive,care se produce in #ractiuni de secunda,cu dega<are de caldura,lumina si care genereaza presiuni mari. 1e pot declansa@ e,plozii produse de energia eliberata in urma unei o,idari rapide 4arderea unui amestec de vapori de substante combustibile cu aerul5A e,plozii produse datorita descompunerii rapide a unor compusi c*imici 4descompunerea azotatului de amoniu5A e,plozii rezultate din eliberarea brusca a energiei dega<ate prin #uziune,sau #isiune nucleara 4bomba atomica si cu *idroger5A e,plozii produse datorita polimerizarii necontrolate cu eliberarea rapida de energie. -n raport cu vitelezele de ardere 4reactii5 si de descompunere a amestecurilor e,plozive se deosebesc@ 15 8e#lagratia@ reactiei c*imica pe timpul careia viteza de ardere este de citva centimetrii pe secunda 7 arderea se produce din aproape. 25 /,plozia propri zisa@ se produce atunci cind amestecul de substanta combustibila 7aer e,istat intr un spatiu inc*is 4incapere,recipient are o anumita concentratie si vine in contact cu o sursa de aprindere,viteza de aprindere #iind de 1' 1'' m6s. !5 8etonatia@ e,plozia produsa,in general,in tevi cu diametre si lungimi su#icient de mari,la care viteza de propagare a #lacarii,este cuprinsa intre 1''' (''' m6s,caracterizata si prin aparitia undei de soc. =imita in#erioara de e,plozie 4aprindere5 este concentratia ma,ima a vaporilor,gazelor si pra#urilor combustibile cu aerul, la care se poate produce e,plozia. -ntervalul de e,plozie este zona dintre limita in#erioara si superioara de e,plozie./l are un rol determinat in stabilitarea pericolelor de incendiu si de e,plozie ale lic*idelor,gazelor si pra#urilor combustibile.1ub limita in#erioara,e,plozia nu poate avea loc din cauza e,cesului de aer,iar peste cea superioara din lipsa de aer,amestecul #iind prea bogat in substanta combustibila. 8.0A:"F3-0/A +oate #i considerata ca un e#ect limita al e,ploziei,adica constituie o ardere cu viteza de cel putin citva metri pe secunda. +resiunea care se #ormeaza la rabu#nire nu este prea mareA ea dureaza in sc*imb ceva mai mult,dind posibilitatea reconstituirii locului e,act al locului e,act al initierii aprinderii. 0abu#niri se pot produce si in #ocarele cazanelor si c*iar in unele spatii in care se gasesc amestecuri e,plozive $.1":19A39/ C" AC9-"3/ 0/C-+0OCA -n tabelul -).$.1 se arata o serie de substante care la venirea in contact prezinta pericol de incendi si e,plozie. 9abelul -).$.1 1ubstante c*imice care venind in contact prezinta pericol de incendiu sau de e,plozie 1ubstanta c*imica Acetat de amil Acetilena Acetona Acid acetic Acid azotic 4concentrat5 Acid cian*idric Acid cromic Acid o,alic Acid percloric Acid sul#uric Alcool etilic Alcool metilic Alde*ida #ormica Aluminiu pra# 1ubstanta c*imica care determina aprinderea sau e,plozia 4cu care reactioneaza5 O,igen,aer Clor,brom,cupru,#luor,argint,mercur +er*idrol,aer Acid cromic,acid azotic,etilenglicol,acid percloric,pero,izi,permanganti Acid acetic,anilina,acid cromic,acid cian*idric,*idrogen sul#urat,lic*ide si gaze combustibile,substante combustibile Acid azotic Acid acetic,na#talina,cam#or,glicerina,terebentina,alcool,lic*ide combustibile,substante organice %ercur,argint An*idrida acetica,bismut,alcool,*irtie,lemn Clorat de potasiu,perclorat de potasiu,permanganat,compusi de metale usoare Acid *ipocloros Aer +ero,id de sodiu O,igen,aer Factori care in#luenteaza 1cintei =umina solara 0eactie 0eactie Contact Contact Contact 0eactie Contact 0eactie 0eactie 1cintei 0eactie 1cintei

Amoniac Anilina Apa o,igenata Argint Azotat de amoniu :enzidina :enzina si benzen :io,id de bariu :rom Cam#or Carbune activ Carbura de calciu :io,id de clor Carbune pra# Celuloid Clor Clorati Clorat de potasiu Cupru /ter etilic /tilena Fluor Fluorina Fos#or alb 2idrocarburi 4butan,propan,benzen,tereben tina5 2idrogen 2idrogen sul#urat 2idropero,id de cumen -od =ic*ide combustibile %ercur %etale sub #orma de pulbere 4aluminiu,magneziu,sodiu,pota siu5 %etan 3a#talina 4vapori5 O,id de carbon +erclorat de potasiu +er*idrol +ermanganat de potasiu +otasiu metalic 1odiu 1ul#ura de carbon ?inc pulbere

%ercur 4de e,emplu in manometru5,clor,iod,brom,acid #luor*idric an*idru Acid azotic,apa o,igenata Cupru,crom,#ier,numeroase metale sau saruri ale acestora,alcooli,acetona,substante organice,anilina,nitrometan,toate lic*idele combustibile,substante combustibile Acetilena,acid #ulminic,compusi amoniacali,acid o,alic,acid tartic Acizi,pulberi metalice,lic*ide combustibile,clorati,azotati,sul#uri,produse combustibile organice in stare de pulverizare Clorura de var Acid *ipocloros,o,igen Alcool etilic si metilic,acid acetic,an*idrida acetica,baze,alde*ide,sul#ura de carbon,glicerina,etilenglicol,acetat de metil Aceleasi substante ca la clor O,igen,aer 2ipoclorit de calciu si toti o,idantii Apa Amoniac,#os#uri,*idrogen sul#urat,metan +roto,id de azot,acid azotic concentrat Acid azotic Acetilena,butan,metan,propan 4sau alte gaze petroliere5,*idrogen,terebentina,benzen,metale #in pulverizate 1aruri de amoniu,acizi,pulberi metalice,sul#uri,produse organice #in pulverizate Acid sul#uric si alti acizi Acetilena,apa o,igenata O,igen,acid *ipocloros,clor Clor 2idrogen 9rebuie izolata de toate celelalte produse O,idanti,sul# Fluor,clor,brom,acid cromic,bio,id de bariu Clor Acid azotic,pero,izi,gaze o,idante Acizi organici sau minerali Acetilena,amoniac gazos si solutie,*idrogen Azotat de amonic,acid cromic,apa o,igenata,acid azotic,bio,id de bariu 4o,ilit5 si *alogeni Acetilena,amoniac,acid #ulminic 9etraclorura de carbon sau alte *idrocarburi clorurate,dio,id de carbon si *alogeni +ero,izi,acizi puternici Aer,o,igen O,igen,aer Acid sul#uric si alti acizi 1ubstante organice,pra# metalic &licerina,etilenglicol,benzalde*ida,acid sul#uric,petrol lampant 9etraclorura de carbon,dio,id de carbon,apa 9etraclorura de carbon,dio,id de carbon,apa +ero,izi Aer

0eactie 1cintei 0eactie Contact 0eactie 0eactie 0eactie 0eactie Contact 0eactie 1cintei Contact 0eactie 0eactie 1cintei Contact 0eactie -ncalzire 0eactie Contact 0eactie 0eactie 0eactie 0eactie 1cintei 0eactie Contact 0eactie Contact =umina solara 0eactie 0eactie 0eactie Contact Contact Contact 0eactie 1cintei 1cintei 0eactie 0eactie 0eactie 0eactie 0eactie 0eactie scintei

5.-ncendiul si dezvoltarea lui -ncendiul este o ardere intiala de o cauza de#inita,cu sau #ara voia omului,scapata de sub control,care distruge bunurile materiale,pune in pericol viata persoanelor si a animalelor pentru a carei intrerupere este necesar sa se #oloseasca metode,procedee,mi<loace si substante de stingere. Orice incendiu este insotit de #enomene c*imice si #izice cum sunt de e,emplu@ reactii c*imice care se produc pe timpul arderii,dega<area sau trans#erul de caldura,producerea de #lacari,separarea si raspindirea produselor arderii,producerea

sc*imbului de gaze.Aceste #enomene pe timpul incendiului nu se produc separat si rigid,ci sunt strins legate intre ele,des#asurindu se pe baza legilor c*imiei si #izicii,speci#ice #enomenelor respective. 1.)-9/?A 8/ A08/0/ 1e de#ineste ca #iind viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu o,igen in masa unei substante combustibile sau prin pierderea totala de material combustibil determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp. )iteza de ardere depinde de@ temperatura la care are loc prima reactieA compozitia c*imicaA umiditatea substantei sau materialului combustibilA curentii de aerA presiunea atmos#ericaA raportul dintre supra#ata libera a combustibilului si volumul luiA prezenta catalizatorilor la gaze si lic*ide si concentratia acestora. )iteza de ardere a materialelor combustibile poate #i liniara,in raport de masa sau de volum.Ast#el@ 15)iteza de ardere pentru substante lic*ide@ )1C*6tard )1 7 viteza liniara de ardere 4lic*ide5,Rmm6minTA * 7 grosimea stratului de lic*id care arde RmmTA tard 7 timpul de ardere RminT. 25)iteza de ardere pentru substante solide@ )volCKcomb R;g6mEHminTA tard Kcomb 7 cantitatea de substanta combustibila arsa pe 1mE R;g6mET. !5)iteza de ardere pentru gaze@ )volC) A tard )vol 7 viteza volumica de ardere Rm!6ziA ;g6*Am!6minA;g6minTA ) 7 volumul total al gazului Rm!TA tard 7 timpul de ardere R*AminTA -n tabelul )1.1 sunt date valorile orientative pentru viteza de ardere speci#ica a principalelor materiale si substante combustibile. 9abelul ).1.1 )alori orientative pentru viteza de ardere speci#ica a principalelor materiale si substante combustibile. %ateriale si substante combustibile =emn 4grinzi,mobila in incapere5 =emn taiat in stive,in aer liber C*erestea in stive pe teren descoperit :umbac a#inat Carti pe ra#turi de lemn 2irtie a#inata Fibra arti#iciala,scurta,a#inata 9e,tolit Cauciuc natural Cauciuc sintetic Articole te*nice de cauciuc Film pe baza de celuloid +olistiren 1ticla organica Fenoplaste 1odiu metalic Acetona :enzen :enzina Alcool butilic /ter dietilic -zopentan +etrol 4titei5 +etrol lampant +acura 1ul#ura de carbon 9oluen Alcool etilic )iteza de ardere -n raport de masa 4;g6mEHmin5 =iniara 4mm6min5 ',65 ',$' 6,.' 6,6. ',2( ',!! ',(8 ',(' ',(' ',8' ',5! ',6. .','' ',86 ',86 ',!6 ',.' ',$' 2,8! !,!' 2,!' !,15 2,.' !,2' !,8' (,5' ',81 1,1' !,6' 5,'' 6,!' 1','' 1,.' 1,6' 2,$' !,6' 2,1' 2,2' 2,2' 2,.' 2,!' 2,.' 1,6' 2,'' 2,'' 2,5'

2./)O="9-A 1- 9/%+/0A9"0A -3C/38-"="-.+0O8"1/=/ 8/ A08/0/ -n #aza de dezvoltare a incendiului,are loc,in principal,propagarea arderii,pierderea de greutate a materialelor combustibile ec*ivalind cu 5 .b. +e timpul arderii se ma<oreaza supra#ata incendiata,se generalizeaza supra#ata de ardere,se depaseste temperatura de 8''jCA pierderea de greutate a materialelor combustibile a<unge la 8' 85b. 8urata #azei de regresie este determinata de intensitatea de mani#estare a #azei de ardere activa. +ractic,pentru incendiul conventional se apreciaza ca gradientul regimului de regresie al incendiului,care are #aza activa mai mica de 6' min,este de apro,imativ 1'jC6min,#ata de .'jC6min pentru un incendiu cu o #aza de ardere activa mai mare de 6' min. /volutia,marimea si durata incendiului in spatiu inc*is depinde de sarcina termica,de distributia ei in incapere,de dimensiunea desc*iderilor de ventilatie.8e e,emplu,marimea unui incendiu intr o incapere cu o sarcina termica de 5' ;g lemn6mE ar corespunde unui incendiu de 1 *,cu cresterea temperaturii ast#el@ k 8''jC dupa 2' minA 88'j dupa (' minA $2'jC la 1 *. -ncendiul conventional izbucnit in spartii desc*ise evolueaza aproape similar cu cel in spatii inc*ise,prezentind insa urmatoarele particularitati@ se dezvolta de la inceput pe intreaga supra#ata a materialului cuprins de #lacariA marimea #lacarilor depinde de conditiile meteorologice si de aerodinamica curentilor care a#luesc catre locul incendiuluiA produsele de ardere sunt bogate in particule de carbune. +e timpul unui incendiu real se pot distinge ! #aze@ dezvoltarea liberaA localizareaA lic*idarea. 8ezvoltarea libera@ timpul din momentul izbucnirii incendiului pina la introducerea primei tevi in actiune si a celorlalte mi<loace pentru stingere. =ocalizarea@ eliminarea posibilitatilor de propagare a incendiului,a prabusirii constructiei si crearea premiselor pentru lic*idarea incendiului. =ic*idarea@ timpul in care se realizeaza atacul #erm si neintrerupt asupra incendiului,in principiu din toate directiile si cu toate #ortele si m<iloacele. 8ezvoltarea incendiilor poate avea loc@ circular,#rontal,ung*iular. 9emperaturile de ardere pe timpul incendiilor depind de puterea calori#ica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea 7 mai mult sau mai putin completa. -n tabelul ).2.1 sunt date temperaturile incendiilor de di#erite materiale combustibile. 9abelul ).2.1 9emperatura incendiilor de di#erite materiale combustibile 8enumirea materiala :umbac a#inat 2irtie a#inata +roduse carbolitice +otasiu metalic 9e,tolit 1odiu metalic =emn rasinoase 4in incaperi5 =emn rasinoase taiat,stivuit in aer liber +le,iglas 2uila 4bric*ete5 Cauciuc natural +olistiren %agneziu,electron 1arcina termica 4;g6mE5 5' 25 5' 25 5' 25 5' 25 5' 1'' 6'' 25 25 25 5' 9emperatura ma,ima pe timpul incendiului RjCT !'5 !.' 51' 5!' 6(' .'' .'' .1' 85' 856 8'' $'' 8'' 85' 88' $2' 1''' 12'' 1125 +ina la 12'' 11'' 11'' 1!5' +ina la 2'''

+rodusele de ardere si de descompunere care rezulta pe timpul incendiului sunt,in general,parti componente ale #umului,#lacari si o serie de gaze ca produse de ardere. +rin caracteristicile #umului se poate stabili natura substantelor care ard 4tabelul ).2.25. Compozitia #umului prezinta mare importanta in cazul incendiilor izbucnite in interior.)aloarea apro,imativa a acesteia se arata in tabelul ).2.!. 0estul volumului din incapere este umplut cu azot,vapori de apa si alte substante gazoase. Fumul si produsele de ardere au actiune to,ita asupra omului. /#ectul #iziologic cauzat asupra omului de citeva gaze si vapori este redat in tabelul ).2.(.

9abelul ).2.2 Caracteristicile #umului in urma arderii unor materiale %ateriale si substante combustibile =emn 2irtie,paie,#in :umbac +roduse petroliere Fos#or %agneziu 1ul# Fulmicoton si alte combinatii de azot Cauciuc +otasiu metalic +olistiren +oliclorura de vinil Celuloid 9abelul ).2.! Compozitia apro,imativa a #umului rezultat din incendiile izbucnite in interior =ocul incendiului O,id de carbon 1ubsoluri +oduri 1ectiile #abricii de mobila Apartamente 8epozite de vopsea,ulei si materiale de ambala< 8iverse 9abelul ).2.( /#ectul #iziologic a unor gaze si vapori asupra omului 8enumirea substantelor =etal in inspiratie peste 5 1! min )olumul apro,imativ RbT Rmg.1 1T 2 ! ',''5 ',2' ','25 ',.' ','2 ',2' ','5 1,'' ','8 ',2' ',!' ',!' ',5' ',5' 2,'' 2,5' !,'' 5,'' 1,1' 6,'' 8,'' (,5' !,5' 6,'' 65,'' 125,'' 12','' !15,'' +ericulos 4to,ic5 in inspiratie peste ',5 1 * )olumul apro,imativ RbT Rmg.1 1T ( 5 ',''25 ',1' ',''25 ','. ','1 ',1' ','1 ',2' ','( ',1' ','( 1,1' ',25 ',2' ',.5 1,5' 2,'' 2,5' ',6' !,6' 1,1' 1,5' 1,.' 2,(' 25,'' .5,'' 8','' 158,'' 1uportabil la inspiratie peste ',5 1,6 * )olumul apro,imativ RbT Rmg.1 1T 6 . ','''1 ',''( ',''25 ',''. ',''5 ','5 ',''5 ',1' ','1! ',5' ','2 ','5 ','1 ','1 ','25 ',1' ',!' ',5' 1,5' 1,'' ',!' 6,5' ',!' ',15 ',1. ',2' 1','' 25,'' 6','' 6!,'' ','( ',1' ',16 ',1' ',65 ',2' ',(' ',25 Compozitia #umului in b dupa volum 8io,id de carbon ',1' ',1' ',!' 1,'' !,5' 2,5' 1,!' 1,8' O,igen 1.,'' 1.,.' 1$,!' 18,6' 1$,5' 2',.' 2','' 1$,'' Culoarea Cenusiu negru &alben alb :run inc*is 3egru Alb dens Alb 3ede#init &alben brun 3egru brun Alb dens 3egru inc*is Cenusiu inc*is Cenusiu inc*is Caracteristicile #umului %irosul 8e rasina 1peci#ic 1peci#ic "leios "sturoi Fara 1ul#uros -ritant 1ul#uros Fara 2idrocarburi Acid clor*idric 1peci#ic &ustul Acrisor Acrisor Acrisor Acrisor Fara %etalic Acid Acid Acid Alcalin

Acid

',2' ',1' 1,('

1,2' 2,2' ',!' 1',1'

18,6' $,'' 2',8'

1 Fosgen Clor Acid cian*idric O,izi de azot Anilina 2idrogen sul#urat 1ul#ura de carbon &aze sul#uroase Acid clor*idric Amoniac O,id de carbon :enzen Cloro#orm :enzina 9etraclorura de carbon

Acetilena :io,id de carbon /ilena

5','' $,'' $5,''

55','' 162,'' 11'',''

25,'' 5,'' 8',''

2.5,'' $','' $2',''

1','' !,'' 5',''

11','' 5(,'' 5.5,''

!.+0O+A&A0/A -3C/38--=O0,1C2-%:"= 8/ &A?/ 1- )/39-=A0/A 1+A0--=O0 -3C/38-A9/ +ropagarea incendiului depinde de@ compozitia c*imica si viteza de ardere a materialului aprinsA temperatura mediului incon<uratorA curentii de aer din atmos#era sau de cei care se #ormeazaA sarcina termicaA sursa potentiala de aprindereA obstacolele intilnite in cale 4pereti anti#oc etc.5 2otaritor in propagarea incendiului sunt@ viteza de ardere si alimentarea cu aer. +ropagarea incendiului se produce in plan orizontal si in plan vertical,marimea si temperatura #lacarilor avind un rol important. 9emperaturile in #unctie de unele proveniente se arata in tabelul ).!.1. 9abelul ).!.1. 9emperatura citorva categorii de #lacari +rovenienta #lacarii C*ribrit =anuri cereale :enzina %otorina 9itei brut +acura 9emperatura RjCT .'' 1('' 15'' 12'' 11'' 11'' 1''' +rovenienta #lacarii Acetilena Amoniac O,id de carbon +ropan C*erestea 9emperatura RjCT 25'' !''' 1.'' 21'' 1$25 12''

-naltimea #lacarilor@ 15=a rezervoarele cu lic*ide combustibile incendiate@ 2#lcC28 RmT. 25=a rezervoarele cu gaze lic*e#iate incendiate 2#lcC16N',( RmTA 2#lc 7 inaltimea #lacarii RmTA 8 7 diametrul rezervorului incendiatA N 7 debitul de gaz lic*e#iat R;g6sT. )iteza de propagare a incendiului pentru citeva materiale si substante combustibile se arat in tabelul ).!.2. 9abelul ).!.2 )iteza liniara de propagare a incendiului la arderea unor substante si materiale combustibile %ateriale,substante si obiectie combustibile aprinse Case de locuit si magazine,constructii de lemn,mobila etc. Acoperisuri de *ale pentru ateliere cu supra#ata mare +roduse te,tile in depozite inc*ise la o sarcina termica de 1(' ;gHm 2 1uluri de *irtie in depozite inc*ise la o sarcina termica de 1(' ;gHm 2 Cauciuc sintetic in depozite inc*ise la sarcina termica de 2$' ;gHm 2 8epozit de lemn rotund in stive +roduse te*nice din cauciuc in stive in aer liber cu dezvoltarea nederan<ata 1crinduri de lemn 42 ( cm grosime5 in stive,continut de umiditate@ 8 12b 16,18b 18 2'b 2' !'b !'b -ncendiu de iarba uscata si culturi cerealiere pe timp linistit +adure de brad,pini,tu#isuri,pe timp linistit +adure de molid pe timp linistit +adure de brazi,molizi si brazi Comple,e de padure cu plantatii mi<locii la viteze ale vintului de . 1$ m6s 1 si umiditate !$b -ncendiu de iarba uscata,culturi cerealiere coapte pe timp #oarte uscat si vint cu viteza mai mare de 12,5 m6s %ateriale plastice armate cu #ibra de sticla :umbac brut )aloarea medie a vitezei de propagare 4mHmin 15 1,'' 1,2' 1,.' !,2' ',!! ',2. ',(' ',!5 ',.' 1,1' (,'' 2,!' 1,6' 1,2' 1,'' 16 1. pana la 1(,2' pana la 18,'' pana la (,2' 22 ('' 5'' ',6' (,8'

Celuloid %ateriale #ibroase in stare aprinsa =ic*ide combustibile 9oluen :enzina de e,tractie

2( .,2' !' 1'2 1((

1c*imbul de gaze pe timpul incendiului consta in miscarea unor mase de gaze ca rezultat al procesului de ardere@ produsele arderii si a decompunerii termice gazoase si calde circula din zona de ardere spre aerul atmos#eric si acesta spre zona de ardere.Accesul aerului catre zona de ardere determina viteza de ardere si,in consecinta #ormarea produselor de ardere.8eseori vitezele curentului ascendent sunt atit de mari,incit se ridica in aer nu numai particulele materialelor aprinse 4scintei5,ci si bucati din materialele care ard,#ormindu se un #el de virte<uri de #oc.-ntr un asemenea caz,materialele aprinse ridicate in aer pierd din viteza de miscare ascensionala si sub in#luenta gravitatiei cad pe sol,#avorizind aparitia unor noi #ocare de incendiu. -ndicatorul esential pentru sc*imbul de gaze este volumul speci#ic al maselor care participa la circulatie intr o unitate de timp si care depinde de volumul de aer participant la ardere si volumul produselor arderii@ )sgCAi)amA )sg 7 volumul speci#ic al sc*imbului de gaze Rm!6minTA Ai 7 supra#ata incendiului RmETA )a 7 viteza de ardere in raport de masa R;g6mEHminTA m 7 cantitatea volumica de gaze la arderea a 1 ;g de substanta combustibila Rm!6;gT. Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la #ormarea sc*imbului de gaze la arderea completa a 1 ;g de material combustibil se arata in tabelul ).!.!. 9abelul ).!.! Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la sc*imbul de gaze %ateriale si substantele combustibile =emn uscat la aer@ mesteacan ste<ar anin plop pin =emn Can#or Carton si *irtie Cauciuc natural Cauciuc sintetic,butadien stirenic Cauciuc neoprenic %agneziu metalic 1odiu metalic 3a#talina +ara#ina Cauciuc vulcanizat +aie :umbac Acetona :enzina +etrol lampant +acura Alcool metilic %otorina Alcool etilic &aze de apa &az de piroliza &az generator &az de #urnal &az de cocserie &az natural "miditatea RbT . . . . . (' (' 12 1,1 1 ',8 )olumul aerului Rm!6;gT (,2 (,25 (,1( (,12 (,18 2,8( $,15 !,(2 1' 1',16 6,2 2,2 1,15 $,88 11,58 $,$. !,!2 !,.5 .,26 11,5$ 11,!6 1',(( 5,'2 11,11 6,6$ 2,1! 12,'( 1,21 1,'6 (,25 $,25 )olumul produselor arderii Rm!6;gT (,$! (,$6 (,88 (,86 (,$' !,.5 $,$. (,21 1',.6 1',82 6,( 1,.! ',$2 1',!8 12,5. 1',52 (,'! (,52 8,1( 12,5$ 12,2$ (,!5 6,1( 11,$$ .,.6 2,.! 1!,!1 1,82 1,$' 5,'' 1',('

1 8 (,5'

1,5 (,''

8atele din tabelul ).!.! sunt stabilite la temperatura de 'jC si presiunea de .6' mm 2g. Citeva concluzii@ la cresterea umiditatii materialelor combustibile,sc*imbul de gaze se micsoreazaA

volumul produselor gazoase dega<ate pe timpul arderii este intotdeauna mai mare decit volumul aerului atmos#eric care participa la ardereA in conditii egale,sc*imbul de gaze intr o unitate de timp la arderea produselor petroliere lic*ide,a cauciucului si a articolelor de cauciuc este de 2 2,5 ori mai mare decit la arderea lemnuluiA viteza sc*imbului de gaze,de regula,este mai aproape de zona de ardereA viteza sc*imbului de gaze este intotdeauna mai mare la incendiile e,terioare decit la cele interioareA la incendiile din spatiul interior sc*imbul de gaze poate sa aiba o viteza mare in planul golurilor desc*ise pentru aspiratie 7 re#ulare. =a stingerea incendiilor din spatii mari 4*ale industriale,depozite de mar#uri,blocuri de locuinte etc.5 se aplica principiul ventilarii spatiilor incendiate care consta in luarea tuturor masurilor pentru a evacua caldura,#umul si gazele de ardere,permitind in acest #el accesul la #ocar. )entilatia spatiilor incendiate se va #ace numai in prezenta tevilor de re#ulare."n accent deosebit se pune pe #olosirea ventilatiei naturale. 8aca caldura,#umul si gazele de ardere nu sunt evacuate la timp,se pot produce@ propagarea incendiului la partile de sus ale spatiilor neventilate din cauza acumularii calduriiA micsorarea vizibilitatii din cauza #umului iritantA aparitia e#ectelor mortale,din cauza gazelor,in special a o,idului de carbon rezultat dintr o ardere incompleta. 6.Aprecierea pericolului de incendiu 1.+/0-CO="= 8/ -3C/38-" 1.1.19A0/A 8/ +/0-CO= 8/ -3C/38-" 1A" 8/ /X+=O?-/ -n principiu, o stare de pericol consta dintr un comple, de conditii te*nico organizatorice in care se a#la la un moment dat un sistem te*nic delimitat spatial si care poate determina scoaterea integrala sau partiala a acestuia din starea normala,prin evenimente negative 4incendiu,e,plozie,avarie,accident te*nic etc.5,avind drept consecinta producerea de victime omenesti si de distrugere de bunuri materiale. +rin sistem te*nic se intelege,in general,un ansamblu de elemente,de piese,de aparate,de masini,de instalatii etc.,care se tun in interdependenta,constituind un intreg organizat,destinat unui anumit scop. 1tarea de pericol de incendiu sau de e,plozie este de#inita sau determinata de e,istenta materialelor si substantelor combustibile care alcatuiesc un sistem in#lamabil,de prezenta unor surse de aprindere 4energie5 si a mi<loacelor care le pot produce,precum si de aparitia unor impre<urari #avorizante. l1istemul in#lamabilh este constituit din natura si cantitatea materialelor si substantelor combustibile,care inmagazineaza in componenta lor energia c*imica,precum si dintr un agent de o,idare 4o,igenul din aer5. 1ursa de aprindere contine energia necesara aprinderii materialelor si substantelor combustibile,rapiditatea initierii ei si modul de mani#estare depinzind de puterea energetica a sursei.Cantitatea de energie a sursei trebuie sa #ie egala sau superioara energiei minime de aprindere,mai mare c*iar decit energia lsistemului in#lamabilh. -mpre<urarile #avorizante constau,in principiu,din producerea unor de#ectiuni in sistemul te*nic,in e,ploatarea acestuia #ara respectarea instructiunilor de #unctionare,negli<enta personalului muncitor si aparitia altor #actori neprevazuti. -zbucnirea incendiului este posibila numai atunci cind e,ista o corelatie in timp si spatiu a conditiilor care conduc la aparitia acestuia.8eterminant este insa sistemul in#lamabil si sursa de aprindere.8aca nu sunt indeplinite conditiile,starea de pericol se prezinta ca un potential ridicat de incendiu sau de e,plozie,#iind oricind posibil producerea acestora.8e #apt,are loc trecerea energiei unei surse de aprindere asupra lsistemului in#lamabilh,ceea ce are ca urmare pregatirea necesara a substantei combustibile si activarea ei pentru crearea conditiilor de izbucnire a incendiului. 8e aceea,starile de pericol trebuie depistate la timp,o atentie prioritara acordindu se starilor de pericol iminent,luindu se toate masurile,pentru imprastierea lor operativa. 1.2.19A0/A 8/ +/0-CO= +O9/39-A= 1tarea de pericol determina in mare masura intensitatea 4valoarea5 pericolului de incendiu potential. +entru aprecierea pericolului de incendiu potential trebuie sa se tina seama de@ sarcina termicaA conditiile de vizibilitate in caz de interventieA to,icitatea si cresterea pagubelor datorita dega<arii #umuluiA marimea compartimentelor de incendiu si posibilitatea de evacuare a cladirii,#umului si de realizare a ventilarii incaperilorA inaltimea incaperilor,respectiv a cladiriiA eventualitatea cresterii valorilor pagubelor datorita dega<arii gazelor de ardere ca actiune coroziva,densitatea valorica pe unitatea de supra#ata. +rodusul acestor #actori dau pericolul de incendiu potential. 1.!.%A1"0- 8/ +0O9/C9-/ +rodusul valorilor care reduc pericolul de incendiu e,prima valoarea e#ectiva de protectie. 8intre masurile de protectie #ac parte@ masurile normale 4regulile generale si normele speci#ice5 de prevenire si stingere a incendiilorA masuri speciale 4instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor,mi<loacele de legatura cu unitatile de interventie,dotarea pompierilor,igni#ugarea elementelor de constructie5A asigurarea unei anumite rezistente la #oc a cladirilor.

0ezistenta la #oc se bazeaza pe ! elemente@ stabilitate,izolatie termica si etanseitate la #lacari.Ar trebui sa se tina seama si de un al patrulea element@ etanseitatea la #um. 1e apreciaza ca cele mai e#iciente masuri de protectie contra incendiilor sunt cele construite 4inclusiv cele re#eritoare la instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor5. 1.(.+/0-CO="= 8/ -3C/38-" Acesta s ar putea de#ini ca raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie.Ast#el@ +ericolul de incendiuC+ericolul potential . %asurile de protectie 8eci se impune luarea unor ast#el de masuri de protectie care sa duca la reducerea sau ani*iliarea pericolui potential. 8in cele aratate mai sus,notiunea de pericol de incendiu se re#era si la posibilitatea de izbucnire a incendiului,de propagare si evolutie a acestuia,de into,icare,de alarmare si interventie la timp,de evacuare si salvare a oamenilor si bunurilor materiale. +ericolul de icendiu se poate re#eri la pericolul pentru cladiri si la pericolul pentru continut. +ericolul pentru cladiri consta in distrugerea elementelor de constructie,iar pericolul pentru continut se re#era la distrugerea bunurilor materiale din cladire. Cele doua categorii de pericole sunt strins legate intre ele,deoarece pe de o parte distrugerea unei cladiri,are drept e#ect,de regula,si distrugerea continutului acesteia,iar pe de alta parte sarcina termica constituie,deseori,pericolul principal pentru cladire.Cu toate acestea cele doua pericole pot e,ista independent unul de altul. 2.+A0A%/90-- +/0-CO="="- 8/ -3C/38-" a5 1arcina termica 1arcina termica 1K constituie cel mai important parametru al pericolului de incendiu@
n

1NC ] Ni%i R%>T

iC1

Ni 7 puterea calori#ica interioara1 a unui material,in %>6;gA pentru gaze in %>6m! %i 7 masa materialelor combustibile de acelasi #el a#late in spatiul luat in consideratie 8ensitatea sarcinii termice 4Ks5 se determina cu relatia@ KsC1N R%>6mET As /c*ivalentul lemn al sarcinii termice@ %lemn C miNi R;g lemn6mET AsNi Hlemn mi 7 masa unui material combustibil Ni lemnC (('' ;cal6;g b5 &rupa de combustibilitate -ncombustibile Combustibile@ Clasa C1 7 practic nein#lamabile Clasa C2 7 di#icil in#lamabile Clasa C! 7 mediu in#lamabile Clasa C( 7 usor in#lamabile &reu combustibile@ C1 si C2 c5 -ndicele de combustibilitate +ina la ',1 7 incombustibile -ntre ',1 si ',5 7 greu combustibile -ntre ',5 si 2,1 7 greu in#lamabile +este 2,1 combustibile d5 9emperatura de in#lamabilitate e5 9emperatura de aprindere #5 9emperatura de autoin#lamare g5 9endinta de autoaprindere *5 -ntervalul de e,plozie i5 /nergia minima de aprindere <5 Continutul minim de o,igen pentru e,plozie ;5 -ndicele de o,igen -oC1''O2 O2U32 O2 7 concentratia volumetrica de o,igen 32 7 concentratia volumetrica de azot in amestecul gazos !'m-om2' 7 materiale naturale

15n-on$5 7 materiale sintetice l5 )iteza de ardere m5 )iteza de incalzire a lic*idului n5 +resiunea ma,ima de e,plozie o5 Caracterul reactiei intre materialele si substantele care ard si mi<loacele de stingere 4apa si spuma5 !.+"3C9/=/ )"=3/0A:-=/ =A -3C/38-" !.1.19A:-=-0/A +"3C9/=O0 )-9A=/ )"=3/0A:-=/ =A -3C/38-" +rin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege zona 4sectorul,sectia,instalatia sau alt loc5 cu un pericol potential de incendiu din cadrul unui obiectiv,care ii asigura acestuia #unctionalitatea principala si indispensabila des#asurarii activitatii economice sau social culturale. 19A:-=-0/A 1- C=A1-F-CA0/A +"3C9/=O0 )"=3/0A:-=/ =A -3C/38-" A" =A :A?A "0%A9OA0/=/ C0-9/0-- +0-3C-+A=/@ !.1.1.-mportanta politica,economica,sociala si culturala a punctului vital Aceasta se apreciaza prin@ marimea si insemnatatea consecintelor pe care le pot avea evenimentele in punctul vitalA gradul posibil de distrugere a punctului vital in caz de incendiu,e,plozie sau avarie urmata de incendiuA posibilitatile e,istente prin durata de timp necesara pentru inlocuirea sau preluarea operativa a #unctionalitatii punctului vital de alte puncte asemeneaA caracterul de unicat al punctului vital. !.1.2.%arimea vulnerabilitatii la incendiu a punctului vital si #recventa variatiei in timp al acesteia Acestea se apreciaza prin@ pericolul de incendiu prezentat de procesul de productieA cantitatea,natura si proprietatile materialelor si substantelor utilizate sau depozitateA amplasarea,gradul de rezistenta la #oc si modul de comportare a constructiilor in caz de incendiu sau e,plozielA amplasarea si tipul instalatiilor,masinilor,utila<elor si aparatelor utilizate in activitatea de productie si nivelul de siguranta in #unctionareA #recventa incendiilor,e,ploziilor si avariilor ce au avut loc in punctul vital,respectiv sau in alte puncte similare,pericolul prezentat de vecinatatile punctului vital in caz de incendiu,e,plozie sau avarie. !.1.!.&radul de protectie impotriva incendiilor Aceasta se apreciaza prin@ sisteme proprii constructiilor si instalatilor te*nologice care asigura acestora #unctionarea si e,ploatarea in conditii de siguranta 4alimentare cu energie,protectii electrice,electrostatice si paratrasnete,iluminat de siguranta,inc*ideri *idraulice etc.5A sisteme speci#ice de protectie impotriva incendiilor,masuri organizatorice luate de conducerea obiectivului,comisia de aparare impotriva incendiilor si 1++C pentru apararea punctului vital impotriva incendiilor. !.2.FO09/ A3&0/3A9/,%->=OAC/ 1- FO0%/ 1+/C-F-C/ AC9-)-9A9-- 8/ +0/)/3-0/ 1CO%:A9/0/ A -3C/38--=O0 1- /X+=O?--=O0 -3 +"3C9/=/ )-9A=/ !.2.1.Fortele in cadrul obiectivului Organele de conducere ale obiectivuluiA comisia de aparare impotriva incendiilorA cadrele te*nice speciale incadrate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilorA compartimentul de control al instalatiilorA 1++CA intregul personal muncitor. Aceste #orte trebuie orientate sa puna accent in activitatea lor pe@ cunoasterea apro#undata a situatiei in punctele vitaleA supraveg*erea permanenta a punctelor vitale prin personalul de pe locul de munca sau din compunerea 1++CA asigurarea dotarii cu instalatii si aparatura speciala de sesizare si semnalizare operativa a unor pericole de incendiu si e,plozie cu aparatura de masura si control,si dispozitive care asigura protectia constructiilor si instalatilor si intretinerea acestora in per#ecta stare de #unctionareA selectionarea si instruirea personalului de deservire a punctelor vitaleA asigurarea prompta a primei interventii si instruierea prin e,ercitii si aplicatii a 1++CA analizarea de catre conducerea obiectivului si comisia de aparare impotriva incendiilor a starilor de pericol,a concluziilor si invatamintelor la unele incendii din punctele vitaleA controlul instalatiilor si utila<elor care prezinta pericol de incendiu si e,plozie din punctele vitale 4lunar de catre specialisti si zilnic de catre 1++C in cadrul activitatii de rond5. !.2.2.Organele tutelare ale obiectivului Organele tutelare,in baza obligatiilor ce le revin trebuie sa contribuie la asigurarea conditiilor depline de securitate a punctelor vitale impotriva incendiilor,e,ploziilor si avariilor."nitatile de cercetare si proiectare sa #ie antrenate la gasirea unor solutii necesare inlaturarii unor stari de pericol din punctele vitale. !.2.!."nitatea de pompieri militari

Asigura indrumarea si controlul intregii activitati de prevenire si stingerea incendiilor.+unctele vitale de mare importanta vor #i controlate de cadrele de conducere si de cele cu o buna pregatire de specialitate 4controale te*nice de #ond,operative5.+entru toate punctele vitale se vor intocmi ipoteze de interventie si se vor e,ecuta aplicatii comple,e cu angrenarea organelor de conducere,1++C si personalul de pe locurile de munca.)a actiona pentru solutionarea problemelor care pun in pericol securitatea obiectivului. !.2.(.Alte organe care participa direct la asigurarea securitatii in #unctionare a punctelor vitale "n aport important in protectia impotriva incendiilor il pot aduce organele specializate de control 4-1C-0,protectia muncii,de distributie a gazelor si energiei electrice etc.5.1e pot organiza actiuni si controale comune cu alte organe care au responsabilitati in domeniu prevenirii si stingerii incendiilor in obiective. +e baza criteriilor prezentate mai sus,in obiective se stabilesc puncte vitale vulnerabile la incendiu si e,plozie,tinindu se o stricta evidenta a lor. !.! %/9O8O=O&-A 8/ /X/C"9-/ 1- F-3A=-?A0/ A CO390O="="- 8/ 1+/C-A=-9A9/ -3 +"3C9"= )-9A= Controlul te*nic de specialitate nu di#era,in principiu,#ata de metodologia generala,insa are unele particularitati,care vizeaza indeosebi laturile calitative. Controlul se e,ecuta de regula in sensul des#asurarii procesului de productie e,ecutandu se in ordinea@ veri#icarea obligatiilor si raspunderilor concrete stabilite,privind prevenirea si stingerea incendiilor,a tuturor #ortelor angrenate in asigurarea protectiei impotriva incendiilor,pe baza prevederilor legale in vigoareA controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale vulnerabile la incendiu,urmarindu se respectarea normelor si la instalatiile te*nologice cone,e punctului vital,care ii asigura acesteia #unctionarea neintrerupta si in conditii se sigurantaA organizarea si materializarea in punctul vital al activitatii de dotare cu instalatii,utila<e,aparatura,dispozitive, ec*ipament si mi<loace de prevenire si stingere a incendiilorA veri#icarea modului de organizare si des#asurare a instruirii personalului privind cunoasterea normelor,sarcinilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor realizate pe baza tematicii anuale intocmite de comisia de aparare impotriva incendiilorA veri#icarea masurilor si sarcinilor de interventie in caz de incendiu,e,plozie,avarie,calamitati naturale si catastro#e punandu se un accent deosebit pe modul de alarmare a personalului si anuntarea operativa a evenimentuluiA veri#icarea ordinei si disciplinei pe locurile de munca din punctul vital,controlandu se printre altele capacitatea personalului de a si indeplini atributiileA veri#icarea modului de organizare,e,ecutie si #inalizare a controlului periodic,al respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale de catre comisia de aparare impotriva incendiilor,se#ii de sectii,ateliere,instalatii si #ormatii de lucru,cadrul te*nic special incadrat si 1++CA veri#icarea modului cum se analizeaza situatia prevenirii si stingerii incendiilor din punctele vitale vulnerabile la incendiu. -n #inal se va evalua gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat in punctul vital,precum si masurile ce trebuie realizate. (.C=A1-F-CA0/A %A9/0-A=/=O0 1- 1":19A39/=O0 8/+O?-9A9/ 8"+A C=A1A 8/ +/0-C"=O?-9A9/ Clasa de pericol +1 #ara pericol +2 cu pericol redus 1ubclasa Caracteristicile materialelor,e,emple -ncombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase@ minereuri,piese metalice,ciment,nisip,#ructe,legume,carne, conserve in cutii etc. %ateriale din clasa +1@ materiale inerte,azbociment,lic*ide incombustibile,piese metalice in #olii etc. %ateriale care se aprind greu,cu o viteza redusa de ardere,putere calorica redusa@ aparata< electric,obiecte din bac*elita si rasini #enolice,baloti de lina,za*ar in vrac sau in saci,produse de pani#icatie,tutun =ic*ide incombustibile@ apa minerala in butelii de plastic, lapte,cutii carton %ateriale din clasele +1 si +2 %ateriale cu combustibilitate medie 4nu din clasele +( si +55 si cu putere calorica cel mult 65'' ;cal6;g@ mobila #ara garnituri de buret,panouri,#ibre de lemn,tesaturi si con#ectii,articole piele,carti,#aina cereale,ambala<e in pungi,tutun,ceai,legume uscate,grasimi etc. =ic*ide combustibile cu tin# m 1'' jC@ vopsele in ulei,produse #armaceutice combustibile in cutii,bidoane,lubri#ianti si glicoli in butoaie etc. Felul ambala<ului -n vrac sau ambala<e incombustibile Ambala<e cu combustibilitate redusa 3eambalate sau ambalate in saci,butoaie

A :

C +! cu pericol mediu A :

Ambala<e combustibile Ambala<e in cutii de carton Ambala<e in cutii de carton.Orice #el de ambala<e, nu din materiale plastice spongioase -ncombustibile,care pot #i introduse in cutii de carton

+( cu pericol mare

A :

%ateriale si produse din clase +1 +! %ateriale combustibile cu viteza mare de ardere sau cu putere calori#ica mai mare de 65'' ;cal6;g@ talas,#ibre vegetale,con#ectii e,ecutate din asemenea #ibre,materiale plastice,#ibre te,tile,paie etc. %ateriale si produse incombustibile care pot su#eri deteriori importante in urma actiunilor temperaturilor inalte,a apei sau a gazelor corozive@ aparatura electrica si electronica si contacte si relee sensibile necapsulate,tuburi electronice,medicamente etc. %ateriale si produse care sub e#ectul temperaturii dega<a cantitati importante de gaze corozive@ +)C,rasini epo,idice,acid clor*idric etc. =ic*ide combustibile din clasa +! C@ lic*ide ambalate in bidoane din carton,canistre din materiale plastice =ic*ide combustibile cu temperatura de in#lamabilitate cuprinsa intre 55 1''jC@ motorina,pacura,smoala,uleiuri minerale,cerneala tipogra#ica etc. %ateriale instabile care pot descompune e,ploziv la temperatura normala,sau care pot e,ploda sub e#ectul incalzirii,#recarii sau a socurilor de detonatie.Obiecte pirote*nice@ acid acrilic,percloric,ani*idru,apa o,igenata concentrata,azotat de amoniu,pero,izi de acetil,benzoil,zinc c*ibitruri de #os#or alb,muntie e,ploziva sau incendiara,e,ploziv,rac*ete %ateriale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la reactii e,plozive sau se pot aprinde@ acetona,acid acetic,amoniac,etilenamina,pero,izi de potasiu sau sodiu etc. %ateriale susceptibile la autoaprindere@ carbune bituminos,deseuri cauciuc sau lina,#aina de lucerna,peste,#os#or alb,ingrasamite organice,mangal etc. 1ubstante o,idante capabile sa initieze aprinderea materialelor combustibile la contactul acestora@ acid azotic,clor*idric,sul#uric,clor,ierbicide,azotat de potasiu etc. %ateriale care sub e#ectul caldurii dega<a cantitati mari de gaze combustibile sau to,ice@ acrilonitril,amine,anilina,esteri,iod,iodati,butadiena,#os#or,sul#at de metil %ateriale care in contact cu apa se aprind,dega<a temperaturi capabile sa aprinda materialele combustibile din vecinatate sau dega<a gaze combustibile@ amida alcalina,calciu,*idrura de aluminiu,potasiu metalic,tutun,uraniu 0ecipiente cu gaze comprimate@ recipiente #i,e sau transportabile cu gaze sub presiune,recipiente de tip l1praJh 1ubstante sau materiale solide care au o putere calorica mai mare de 8''' ;cal6;g sau caracterizate printr o ardere deosebit de intensa.=ic*ide combustibile cu temperatura de in#lamabilitate mai mica de 55jC.&aze combustibile 4celuloid pelicola pe baza nitroceluloza,clorati,sodiu,bariu5A petrol lampant,benzina,sul#ura de carbon,toluen,titei,acetona gazolica,alcool,butan,propan,*idrogen,metan etc

%ateriale plastice spongioase -ndi#erent de #orma de ambalare -ndi#erent de natura ambala<elor

8 / F +5 cu pericol deosebit de mare A

-ndi#erent de natura ambala<ului -n ambala<e combustibile -n ambala<e incombustibile care pot #i introduse in cutii de carton -ndi#erent de modul de ambalare

: C 8 /

-ndi#erent de modul de ambalare -ndi#erent de modul de ambalare -ndi#erent de modul de ambalare -ndi#erent de modul de ambalare -ndi#erent de modul de ambalare -ndi#erent de modul de ambalare -ndi#erent de modul de ambalare

& 2

..&aze industriale cu pericol de incendiu 1.2-80O&/3"= 2idrogenul prezinta un accentuat pericol de incendiu si e,plozie,are limitele de e,plozie #oarte largi,ele #iind cuprinse intre ( si .5b *idrogen in aer.-n amestec cu aerul,in proportie de 1. 6'b detoneaza cu usurinta atunci cind vine in contact cu o sursa de aprindere. -n cazul detonatie unda de soc este e,trem de puternica,presiunea creste de aproape 2' de ori in comparatie cu cea initiala.8aca unda de soc se poate re#lecta,presiunea se mareste aproape de (' de ori. Arderea *idrogenului in o,igen provoaca o reactie in lant,care se propaga cu viteza ridicata prin radicalii liberi care se #ormeaza. )iteza de propagare depinde de@ temperatura,presiune,proportia dintre *idrogen si o,igen,prezenta unor molecule de gaz inert.

+entru aprinderea amestecului de *idrogen aer,la temperatura obisnuita este necesar o sursa de aprindere care sa initieze reactia in lant.=a un amestec de 2. !'b *idrogen in aer,aprinderea poate #i initiata de scintei electrice cu energii #oarte reduse 4','1$ m6>5. 1ub actiunea caldurii,amestecurile de *idrogen aer se aprind la temperaturi variind intre ('' si 58'jC in #unctie de presiune 4la presiunea atmos#erica aprinderea se produce la 5.5jC5. Amestecurile de *idrogen aer mai pot #i aprinse si de undele de soc provocate de e,plozii sau de orice obiect puternice incalzit 4conductor electric topit5.8e asemenea,aceste amestecuri se mai pot aprinde si de la unele impuritati solide 4de e,. rugina5 e,istente in <eturi puternice de *idrogen comprimat,precum si de la #oc desc*is,scinteile de natura mecanica. 2idrogenul avind cel mai mic volum molecular,poate di#uza prin pori #oarte mici spre deosebire de alte gaze care nu au aceasta proprietate.8atorita acestei proprietati,pericolul #ormarii amestecurilor e,plozive,*idrogen aer este intruncatva redus,deoarece in atmos#era desc*isa se risipeste usor.-n spatii inc*ise el se acumuleaza sub pla#on. 8in punct de vedere c*imic,*idrogenul prezinta o mare a#initate #ata de carbon,se poate combina cu acest element,care e,ista in compozitia multor oteluri,micsorindu le din aceasta cauza rezistenta mecanica. 2idrogenul se transporta comprimat la 15' atm in recipiente de otel./,plozia poate #i #avorizata de impuri#icarea *idrogenului cu o,igen de coroziunea recipientelor sau de nerespectarea masurilor de prevenire a incendiilor. 8epozitarea *idrogenului in gazometre umede sau uscate se #ace ast#el incit sa nu #ie posibila #ormarea amestecurilor e,plozive. 2.OX-&/3"= O,igenul este unul dintre cele mai active elemente c*imice.Are propietatea de a #orma #oarte usor si energic combinatii c*imice cu toate elementele.0eactiile care se produc in prezenta o,igenului se numesc reactii de o,idare. +rocesele de ardere care au loc in o,igen decurg mult mai energie.8e e,emplu,daca intr un vas cu o,igen se introduce un c*ibrit in stare de incandescenta,arderea continua cu #lacara vie. =imitele in#erioare de e,plozie ale gazelor combustibile in amestec cu o,igenul sunt mai coborite #ata de amestecurile cu aer. "leiurile si grasimile in contact cu o,igenul comprimat se pot autoaprinde. Combustibilii solizi cu structura poroasa 4turba,carbune etc.5 daca se imbina cu o,igen lic*id produc e,plozii puternice atunci cind se aprind in spatii inc*ise. O,igenul se #oloseste in industrie pentru obtinerea unor temperaturi ridicate necesare topirii sau taierii unor metale. +entru aceasta se arde acetilena sau *idrogen in o,igen.8e e,emplu,prin ardere acetilenei in o,igen se obtine temperatura de apro,imativ !5''jC. O,igenul se transporta si se #oloseste comprimat in recipiente la presiunea de 15' atm. 8e retinut,posibilitatea producerii de e,plozii in compresoarele de o,igen,atunci cand o,igenul comprimat vine in contact cu uleiul 4e,plozia uleiului5./,plozia este cu atat mai puternica,cu cat presiunea si temperatura sunt mai ridicate,deci o,idarea se #ace mai intens. !.%/9A3"= %etanul se aprinde cu usurinta de la o scanteie sau de la #oc desc*is.Flacara care ia nastere se propaga cu mare viteza in masa gazului,#enomenul respectiv producandu se instantaneu./l are temperatura teoretica de ardere in aer in <ur de 2'''jC,dar din cauza pierderilor de caldura in procesul de ardere,aceasta temperatura este mai redusa. 9emperatura de autoaprindere a metanului este de 65'jC in aer si de 556jC in o,igen. %etanul nu se combina prin aditie cu nici o substanta.+rin ardere in aer se trans#orma in dio,id de carbon si apa cu dezvoltare de 8('' ;cal6m!.+rin incalzire la apro,imativ $''jC se descompune in *idrogen si carbon 4C2 (oCU2225,iar la temperaturi mai inalte,in anumite conditii in acetilena si *idrogen. "n amestec de metan aer e,plodeaza la aprindere,daca proportia de metan este de 6 16b.)iteza de e,plozie este de circa 2!'' m6s./l este descompus de clor si de alti *alogeni la temperaturi de !'' (''jC in prezenta unor catalizatori #ormand produsi de lsubstitutieh. +rin arderea incompleta a metanului sau prin disociere se obtine negru de #um,#olosit in industria cauciucului ,cernelurilor etc. %etanul este mai usor ca aerul 4densitatea #ata de aer ',555,ceea ce permite o aerisire usoara a spatiilor inc*ise. 8eoarece metanul nu are miros,pentru a putea #i recunoscut cu usurinta se adauga substante puternic mirositoare ca de e,emplu etilc mercaptan 416 grame sau 1$,1 cm! de etil mercaptan la 1'''m! gaz metan5.-n aceasta situatie o concentratie de 1b volum in aer poate #i sesizata. "neori este #olosit drept gaz inert,in lipsa azotului,la unele reactii c*imice la care nu este permisa prezenta aerului.-n acest caz se pot produce amestecuri e,plozive metan o,igen. (.AC/9-=/3A Acetilena este un gaz incolor,combustibil cu miros caracteristic,densitatea in raport cu aerul este de ',$'..Acetilena este o *idrocarbura nesaturata cu tripla legatura,care se descompune cu usurinta in elementele sale constitutive@ carbon si *idrogen. 9ripla legatura a atomilor de carbon con#era acetilenei unele insusiri caracteristice,cea mai importanta #iind nestabilitatea termodinamica,adica tendinta de descompunere in carbon si *idrogen cu dega<are considerabila de caldura 5( ;cal6mol,caldura si temperatura de ardere #oarte ridicate si o mare capacitate de reactie.

Cele mai multe din reactiile acetilenei sunt reactii de aditie in care moleculele altor substante se alipesc celei de acetilena.0eactiile sunt e,oterme 4cu dega<are de caldura5. 8escompunerea c*imica a acetilenei are loc cu dezvoltarea unei mari cantitati de energie 42'8' ;cal6;g5,iar in cazul unei descompuneri e,plozive,temperatura a<unge pana la !'''jC,producandu se si o crestere a volumului *idrogenului. Acetilena #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive destul de periculoase a caror limite sunt mult mai largi decat a celorlalte *idrocarburi 4limita in#erioara este de !,5b iar cea superioara de 82b volum in aer5.Cele mai periculoase sunt amestecurile care contin intre . si 1!b volum acetilena. /#ectul e,ploziilor este deosebit,acesta #iind cu mult mai mare decit in cazul altor *idrocarburi. -n cazul cind e,ploziile au loc in spatii inc*ise 4rezervoare,conducte,instalatii etc5,presiunea a<unge sa #ie de circa 12 ori mai mare decit cea initiala.8in aceasta cauza toate utila<ele se dimensioneaza la presiunea de proba de 12 atm. -n anumite conditii,descompunerea acetilenei poate avea loc cu detonatie in care caz datorita e#ectului undei de detonatie,presiunea creste de citeva sute de ori 4in comparatie cu cea initiala5,#apt ce duce inevitabil la distrugerea instalatiilor respective. Acetilena se descompune spontan sub actiunea unor #actori,cum ar #i@ temperatura ridicata,scintei,incalziri locale ,ridicare presiunii peste 1 atm,reactii de polimerizare insotite de dega<ari intense de caldura,descompunerea substantelor c*imice e,plozive,actiunea substantelor #oarte reactive #ata de acetilena,e,emplu clorul. Amestecurile e,plozive cuprinse intre . si 1!b e,plodeaza prin incalzire la temperaturi peste 5''jC,si mai ales prin comprimare la presiuni de peste ! atm. -n prevenirea initierii descompunerii acetilenei,prezenta umiditatii constituie un #actor important.+rin asigurarea saturarii cu vapori de apa se micsoreaza posibilitatea producerii unei e,plozii. )arietatea conditiilor in care se produce e,plozia acetilenei se e,plica in parte prin #aptul ca la ridicarea temperaturii descompunerea ei este precedata de polimerizare.=a temperaturi de peste (''jC,moleculele de acetilena se combina cu moleculele mai comple,e 4benzen,stiren etc.5.Caldura dega<ata la polimerizare duce la cresterea temperaturii acetilenei si creaza conditii #avorabile pentru producerea e,ploziei. =a dizolvarea acetilenei,moleculele ei sunt separate de moleculele solventului,ceea ce micsoreaza capacitatea de descompunere.Ast#el acetilena dizolvata in acetona nu e,plodeaza la presiuni pina la 1' atm. 5.A%O3-AC"= Amoniacul este un gaz combustibil incolor cu un miros caracteristic puternic,cu densitatea in raport cu aerul de ',..1.+uterea calorica este de ((5' ;cal6;g./ste solubil in apa ('b la 1'jC si 18,5b la 5'jC,cu #ormare de *idro,id de amoniu. -n stare gazoasa nu arde in aer,la temperaturi obisnuite,#iind considerat adeseori ino#ensiv din punct de vedere al pericolului de incendiu si e,plozie. 8esi nu este o combinatie organica,amoniacul #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive,intre limitele de 15 si 2.b volum in aer,in o,igen intre 1!,5 si .$b in volum./nergia minima de aprindere este de 68' %> iar presiunea de e,plozie este de 6 ;g#6cmE. 9emperatura de in#lamabilitate este de 2jC,iar cea de autoin#lamare de 6!'jC. +rezenta uleiului sau a altor materiale combustibile mareste pericolul de incendiu.-n contact cu bio,idul de clor se poate aprinde sau e,ploda. -n reactie cu mercurul,clorul,iodul,bromul,acidul #luor*idric,an*idru,se poate aprinde sau e,ploda. Amoniacul in o,igen se aprinde la temperaturi obisnuite cu #ormare de o,id de azot 4%O5,care se combina cu usurinta un o,idant #oarte puternic care cu vaporii a multor substante organice #ormeaza amestecuri e,plozive. C*iar si in lipsa aerului amoniacul gazos se descompune in elementele componente azot si *idrogen prin incalzire la temperaturi de peste 8''jC sau datorita unor descarcari electrice.Amoniacul gazos ataca organele respiratorii si distruge glandele lacrimale.-n aer,concentratia ma,ima admisa este de ','2 g6m!. Amoniacul se transporta in vase inc*ise in stare lic*ida.+e timpul depozitarii si transportului o parte din amoniac trece in #aza gazoasa,in vas creandu se o presiune corespunzatoare temperaturii mediului e,terior.8e e,emplu,la 2'jC presiunea este de .,. atm iar in cazul cand temperatura este de ('jC presiunea a<unge la 1(,$ atm. 6.C=O0"= Clorul este un gaz de culoare galbena verzuie,cu miros puternic iritant,incombustibil mai greu ca aerul 4densitatea in aer 2,($5.%a<oritatea produselor combustibile reactioneaza cu clorul,tot asa ca si cu o,igenul.8e e,emplu,reactioneaza in mod special cu acetilena,terebentina,eterul,amoniacul gazos,gazele combustibile,*idrocarburile,*idrogenul si metalele #in divizate. Amestecurile de metan si clor sunt e,plozive intre limitele de la 6 pina la 6!b in volum.Amestecurile de benzen si clor sunt e,plozive intr un interval de e,plozie larg@ limita in#erioara de e,plozie este de 8,2 $,2b iar limita superioara de la !2,6 pana la !5b. Amestecurile de clor,etan si metan se autoin#lameaza intr un interval larg de e,plozie.Ast#el,amestecul de metan clor se autoin#lameaza intre !.' si (5'jC,la o concentratie de 1'b,respectiv .b,iar amestecul de etan clor intre !6' si (''jC, concentratia #iind de 5b,respectiv ('b. =a combinarea clorului cu *idrogenul,pentru a #orma acidul clor*idric se produce o e,plozie la incalzirea amestecului de gaze sau la o iluminare puternica 4lumina solara directa,magneziu incandescent etc5.8upa o prealabila aprindere,amestecul continua sa arda linistit. Cu acetilena,clorul #ormeaza amestecuri care pot e,ploda numai sub actiunea luminii.

Clorul este un gaz otravitor.Ataca caile respiratorii,iar la concentratii mai mari poate provoca as#i,ierea.Concentratia ma,ima admisa pentru *alele de #abricatie este de ','1 mgCl16l aer. /#ectele provocate de inspiratia aerului la di#erite concentratii de clor sunt@ de la ',''1 pina la ',''6 mg6l aer,se produc e#ecte iritanteA la ',''8!( mg6l aer dega<a miros neplacut,simptome dupa 1 2 oreA ','!5' mg6l aer reprezinta cantitatea minima care cauzeaza iritatia imediata a gituluiA 2,8' mg6l aer provoaca moartea. Clorul se transporta in stare lic*e#iata la presiunea de 6 at in tuburi de otel.

..&A?/ +/90O=-/0/ =-C2/F-A9/ 1ub denumirea de gaze lic*e#iate se intelege,in general,amestecurile de *idrocarburi volatile cu unul pina la 6 atomi de carbon in molecula care in limitele de temperatura de la ('jC pina la ('jC,respectiv la presiuni de ',2 atmos#ere pina la pina 15 atmos#ere se gasesc in stare lic*e#iata. =a temperatura si presiune atmos#erica normale gazele lic*e#iate se prezinta in stare gazoasa./le se pot insa lic*e#ia c*iar si la presiune relativ scazuta."n gaz lic*e#iat sub presiunea are intotdeauna tendinta sa treaca in stare gazoasa./l se evaporta la supra#ata,pina cind se #ormeaza in spatiul umplut cu gaz o presiunea care corespunde presiunii de vapori a gazului lic*e#iat.Aceasta presiune de vapori depinde de temperatura gazului lic*e#iat. +ericolul este mare cind rezervorul de gaz lic*e#iat este supus,in cazul incendiului,unei cresteri permanente a temperaturii.Cresterea temperaturii in interiorul rezervorului corespunzator curbei presiunii de vapori,nu continua decit atit timp deasupra gazului lic*e#iat se a#la un spatiu umplut cu gaz.Cind temperatura creste,gazul lic*e#iat se dilata,putindu se a<unge ca intregul volum al rezervorului sa #ie umplut cu gaz lic*e#iat,#ara sa mai e,iste vreun spatiu de gaz.-ncepind din acest moment la cresterea temperaturii,presiunea creste mult mai rapid decit con#orm curbei presiunii de vapori.%arimea presiunii este de . pina la 8 atmos#ere pentru #iecare grad de crestere a temperaturii. Ca urmare a compresibilitatii reduse a gazului lic*e#iat si a capacitatii elastice de dilare,de asemenea mica,a peretilor rezervoarelor aceastea e,plodeaza. -ntre gazele lic*e#iate se citeaza@ propanul,butanul,propilena,izobutanul,butilenele,butadiena precum si amestecurile acestor *idrocarburi in di#erite proportii. &azele petroliere se produc prin distilarea #ractionata a gazolinei sau a gazelor de ra#inarie./le se utilizeaza ca combustibili casnici si industriali,agenti de racire in instalatii #rigori#ice,solventi pentru uleiuri si in di#erite sinteze c*imice. &azele petroliere lic*e#iate sunt usor in#lamabile.9emperatura de aprindere este (!' (55jC.9emperatura de ardere a gazelor lic*e#iate este de apro,imativ 1$5'jC.&reutatea speci#icare mare 4de 1,5 2 ori mai grele decit aerul5 mareste considerabil pericolul de incendiu si e,plozie,deoarece se acumuleaza in partile in#erioare ale incaperilor. 8ensitatea in stare lic*e#iata variaza intre ',(5 si ',6'.&azele lic*e#iate #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive. =imita in#erioara de e,plozie variaza intre 1,5 si 2b iar cea superioara intre 8,5 si $,5b. +entru a putea sesiza prezenta lor in caz de scapari,ele se odorizeaza cu mercaptan. &azele lic*e#iate scapate,c*iar in cantitati mici genereaza prin evaporare o cantitate mare de vapori in#lamabili.8e e,emplu,dintr un litru de propan lic*e#iat se #ormeaza peste !! l vapori in conditii normale de temperatura si presiune. 8.+ericolul de incendiu si e,plozie a pricipalelor pra#uri combustibile 1.FAC9O0-- CA0/ -3F="/39/A?A A+0-38/0/A +0AF"0-=O0 1 1- +"=:/0-=O0E CO%:"19-:-=/ Cercetarile intreprinse asupra pra#urilor si pulberilor combustibile au scos in evidenta dependenta combustibilitatii si pericolului de incendiu de anumiti parametri. +rintre acesti parametrii se citeaza@ compozitia c*imica,granulatia,grosimea stratului de pulbere,concentratia pulberilor si pra#urile combustibile,presiunea mediului,compozita mediului,temperatura de aprindere,gradul de umiditate a aerului si indicele de e,plzivitate. 1.1.CO%+O?-9-A C2-%-CA A +0AF"="-nsusirile e,plozive ale pra#urilor combustibile sunt determinate de compozitia lor c*imica.Con#orm conceptiei clasice,pericolul de e,plozie este direct proportional cu continutul de o,igen.-n prezent acest lucru este contestat,deoarece,pe de o parte apar o,izi stabili in pulberi,care se comporta cu substante inerte,iar pe de alta parte,anumite grupe,cum este cea de nitro,sunt capabile sa declanseze aprinderi si in absenta o,igenului.Continutul de cenusa,respectiv de substante inerte,in#luenteaza negativ capacitatea de e,plozie,spre deosebire de componentii volatili combustibili in special cei care prezinta o caldura mare de ardere 4metan,*idrogen5. pppppppppppppppppppppp
1 +rin pra# se intelege un material solid in particule cu dimensiuni destul de mici 4de obicei sub 2' L5 pentru a #i antrenate in miscare sau pentru a sta un timp in suspensie in aer sau intr un alt gaz.

+rin pulbere se intelege pra#ul industriei obtinut prin una ori mai multe operatii de maruntire mecanica sau prin operatii mecanice,#izico mecanice,ori c*imice. -n prezentul capitol,se considere drept pulberi combustibile particulele care se obtin prin #abricatie,iar ca pra# particulele #ormate din alte cauze si dispuse in straturi sau e,istente in suspensie in aer. 1.2.&0A3"=A9-A +0AF"="- 4+"=:/0--5 -n principiu,pra#urile #ine sunt mai e,plozive decit cele grosiere din cauza capacitatilor ridicate de aprindere a combustibilitatii mai rapide.+ra#urile #ine se turbioneaza mai usor si isi mentin mai bine starea de suspensie,care constituie un #actor principal in declansarea e,ploziei. +articulele sub #orma neregulata si cu goluri in interior maresc pericolul de incendiu si e,plozie. %arimea particulelor se e,prima #ie direct prin diametrul mediu,#ie prin supra#ata speci#ica libera la care aerul are acces,respectiv prin supra#ata e,terioara raportata la greutate. 1upra#ata speci#ica libera se poate deduce din urmatoarea relatie@ 1C6 H + A OH',54d8Udi5 1'' 1 7 supra#ata speci#ica libera RcmE6gTA O 7 densitatea relativa Rg6cm!TA ds 7 marimea ma,ima a particulelor RcmTA di 7 marimea minima a particulelor RcmTA + 7 procedee in greutate ale #ractiei respective. 1upra#ata speci#ica a unor pulberi industriale a a<uns la valori cuprinse intre 5' si 1'' mE6g,iar a altora a depasit aceste valori. Acelasi ordin de marime il are ma<oritatea particulelor de pra# din aer,ca de e,emplu planctonul atmos#eric,vizibil cu oc*iu liber in razele soarelui,precum si numeroasele particule ale pra#ului cosmic. +articulele de pulbere obtinute in industrie pot avea #orma de graunte,lamele,ace sau #ibre. %arimea particulelor de pra# in#luenteaza urmatorii parametrii a e,ploziei@ punctul de aprindere 4cind pra#ul se a#la in suspensie5,limita de e,plozie si viteza de crestere a presiunii,respectiv presiunea ma,ima de e,plozie. +ra#ul dispersat in aer cade cu viteze di#erite. )iteaza de cadere libera a particulelor de pra# se poate calcula cu relatia@ )p 4O O`5dEg 18d ) 7 viteza de cadere libera Rcm6sTA O 7 greutatea speci#ica a particulelor Rg6cm!TA O` greutatea speci#ica a mediului,in g6cm! 4in ma<oritatea cazurilor aceasta este negli<ata in raport cu cea a particulelor5 d 7 diametrul particulelor RcmTA g 7 acceleratia gravitatiei Rcm6sET d 7 viscozitatea absoluta R3Hs6mET. )iteza de cadere a particulelor depinde in principal de temperatura lor si greutatea speci#ica.-n amestecurile de pra# aer are loc o separare a particulelor si la un moment dar,avem de a #ace cu amestecuri de pra# aer,care di#era din punctul de vedere al concentratilor e,plozive. -n tabelul )---.1.2.1. sunt date vitezele de cadere ale particulelor solide de greutate speci#ica egala cu 2g6cm ! si granulatie di#erita,in #unctie de temperatura. 9abelul )---.1.2.1 )itezele de cadere in aer la presiunea ambianta a particulelor solide de granulatie di#erita in #unctie de temperatura lor 8enumirea particulei RLT 1'''' 5''' !''' 1''' .'' 5'' !'' 1'' 5' !' 1' 5 )itezele de cadere Rcm6sT 1''jC 2''j 2.'' !'25 188' 2125 1('' 15!5 62' 6(. ((. (6! !!' !6' 1$' 2'' (2,( (1,8 12,! 1',5 (,51 !,82 ',5! ',(2 1,25 ',1'!

2'jC 2('' 168' 12.' 5$( (!2 !16 185 (5,6 1(,1 5,!2 ',6' ',15

!''j !!8' 2!15 165' 66$ (.2 !58 1$5 !6,$ $,2 !,!1 ',!$ ','8$

8easupra depunerilor e,ista,in general,un amestec de pra# aer 1.!.&0O1-%/A 190A9"="- 8/ +0AF 4+"=:/0/5 -nsusirile e,plozive ale materialelor pulverulente sunt in#luentate uneori si de grosimea stratului.Acest lucru reiese si din tabelul )---.1.!.1 9abelul )---.1.!.1 -n#luenta grosimii stratului asupra temperaturii de incandescenta a carbunelui 3atura pulberii Carbune gras@ 2'' L .L carbune slab@ 2'' L .' L ! 2$5 2.' ('' !(' &rosimea stratului la depunerea naturala RmmT 6 1' 2' 2.' 2!' !5' 28' 21' 265 1$5 265 5' 1.1

1.(.CO3C/390A9-A +0AF"0-=O0 4+"=:/0-=O05 CO%:"19-:-=/ +ericolul de e,plozie si incendiu apare cind e,ista in suspensie particule uscate #in divizate.Aceasta situatie apare cind pra#ul se produce de e,emplu in urma sle#uirii,#recarii,ruperii incidentale,precipitarii c*imice,pulverizarii etc. sau pe timpul unor procese te*nologice cum ar #i macinarea cerealelor,#abricarea pulberilor din material plastic,a pigmentilor de vopsea etc. +entru a se putea produce o e,plozie,pra#ul trebuie sa e,iste in stare de suspensie si sa aiba o anumita concentratie.Concentratia minima de e,plozie a amestecurilor de pra# aer pentru ma<oritatea substantelor combustibile este in general cuprinsa intre 2,5 si !' g6m!,iar cea ma,ima de ordinul miilor de grame care practic este #oarte greu de atins.8e e,emplu,concentratia ma,ima pentru pra#ul de za*ar este de 1!5'' g6m !,iar a celui de carbune de (2'' g6m!. -n tabelul )---.1.(.1 se dau limitele de e,plozie a celor mai intilnite pra#uri combustibile. 9abelul )---.1.(.1 =imitele de e,plozie ale principalelor pra#uri combustibile 3atura pra#ului Carbune ?a*ar 9urba Faina de lemn Amidon Cereale Faina =apte pra# Carbune de +etrila %ateriale plastice 9arite de grau +uzderie de in Acetat polivinil An*idrida #talica Antracen Can#or =imitele de e,plozie Rg6m!T -n#erioara 1uperioara !5 (( (2'' 1.,5 1!5'' 22'' !',2 6' 22 2' 2''' !2,2 6! 2''' .,6 1'' 1''' 2''' .''' 5' 2(,. (2,8 16,. 1. 12,6 5 1',1

O evaluare practica a concentratiei unui amestec pra# aer se poate #ace pe baza desitatii optice a amestecului.Cand de e,emplu un bec de 25 G nu se mai vede la distanta de 2 m,amestecul de pra# aer,care se gaseste intre bec si oc*i are o concentratie de apro,imativ (' g 6m!. 1.5.+0/1-"3/A %/8-"="=a o concentratie sub 1''' g6m! presiunea de e,plozie este dependenta de cea a mediului e,terior.=imita in#erioara de e,plozie scade,in #unctie de presiune de la 1'' la !' g6m!.=imita superioara de e,plozie este mai puternic in#luentata de presiune,datorita modi#icarii ec*ilibrului c*imic.

)ariatiile de presiune modi#ica densitatea amestecului si deci au loc sc*imburi ale concentratiei pra#ului pe unitatea de volum.8aca,de e,emplu,5' grame de pra#,cu limita in#erioara de e,plozie de 6' g6m !,sunt dispersate in ',5 m! aer la 1' ;g#6mE,amestecul nu se gaseste in zona periculoasa,deoarece in conditii normale,concentratia ar #i de 1' g6m !.8aca insa sunt dispersate 25 de grame de pra# in ',5 m! aer si o presiune de apro,imativ ',(5' ;g#6m2 amestecul ce rezulta devine in#lamabil,concentratia e#ectiva #iind de 8! g6m!.Cresterea presiunii duce la e#ecte de amploare,presiunea #inala este mai mare,actionind in acelasi timp asupra procesorului de aprindere si de ardere a amestecului ca si asupra vitezei de propagare a #lacarilor. 1.6.CO%+O?-9-A %/8-"="Concentratia mediului in#luenteaza asupra presiunii de e,plozie.+rezenta gazelor inerte in spatii inc*ise in care se gasesc particule de pra# combustibil in suspensie in aer micsoreaza pericolul de e,plozie si incendiu.+rin inlocuirea partiala a o,igenului din aer cu gaze inerte se a<unge la un volum minim de o,igen,la care pulberea nu mai poate e,ploda creindu se asa zisa limita de inertizare. 1...9/%+/0A9"0A 8/ A+0-38/0/ Aprinderea pra#ului depus pe supra#etele incalzite este posibila si la temperaturi mai scazute.Cu cit pra#ul depus este mai #in,mai uscat si acumularea de caldura este mai mare,cu atit se aprinde la temperaturi mai scazute.+articulele #oarte #ine de pra# se pot aprinde la o temperatura in <urul a 1''jC.+ra#ul e,istent in incaperi inc*ise si incalzite in care temperatura este uni#orma,se aprinde de regula la temperaturi mai <oase decit cel depus pe supra#etele incalzite. -n general,temperatura de aprindere a pra#ului depinde de natura lui,de gradul de umiditate si de modul in care se gaseste depus 4in straturi sau in suspensie in aer@ tabelul )---.1...15. 9abelul )---.1...1 +arametrii e,plozivi ai unor pra#uri combustibile ma,ima de e,plozie R;g#6cmET+resiunea 2,$ (( 5$ ($ 68 28 !8 26 !5 (6 6! 11' 6' .. 1'. 1.' 1.5 1'' 85 155 !'' 265 (,5 5,$ 2,8 (,' !,. 2,8 raport cu aerul C1relativa in8ensitatea de e,plozie Rg6m!Tin#erioara=imita RjCT9emperatura de incandescenta

3atura pra#ului

Cocs Celuloza Faina de griu Faina de pluta =ignit 3a#talina +iele +olietilena +oliuretan 0umegus de #ag 1ul# ?a*ar pra#

86'' !$(' 6(.' 65'' $6'' 111'' 6!!' 221' !$('

5 1' 2' (' !' (' 2! 8' 1'' !' 5' 5' 1'' !' 5' 2' ('

',(2 ',(. ','. ',!$ ',5! ',2$ ',11 ',6. ',6.

28' Carbonizare !25 26' 9opire 9opire 9opire 9opire 9opire

61' (!( (1' (6' 5'' 5.5 5.2 (1' (25 !$6 2!5 !6'

!5 (5

125

-n incaperi incalzite,cercetarile re#erioare la aprinderea pra#ului cu o granulatie mai mica de ','6! mm asezata intr un strat de 2' mm au stabilite urmatoare@ pra#ul de carbune de #ag s a aprins la 1!'jC dupa (1 minA pra#ul de poliester intarit cu #ibre de sticla s a aprins la 2!'jC dupa (1 minA pra#ul de cauciuc dur s a aprins la 1('jC dupa 6' minA pra#ul de cacao s a aprins la 18'jC,dupa 122 min.

stoic*iometric Rg6m!TAmestecul

RjCTde aprindere9emperatura

R;cal6;gT+uterea calori#ica

medie&ranulatia

9emperatura de aprindere a pra#ului de carbune in #unctie de grosimea stratului,#olosindu se supra#ele incalzite la 2''jC,se arata in tabelul )---.1...2 9abelul )---.1...2. 9emperatura de aprindere a pra#ului de carbune in #unctie de grosimea stratului &rosimea stratului RmmT 2 ! 5 1' 2' (' 5' 9impul pina la aprindere #ara acumulare de caldura RminT ! ! 11 12 2! .! 11' 9impul pina la aprindere cu acumulare de caldura RminT 5 8 12 15 !' $! 15(

+ra#ul in suspensie se aprinde la temperaturi mai ridicate. 9emperatura de aprindere pentru citeva pra#uri in suspensie in aer,la o granulatie sub ',6( mm se arata in tabelul )---.1...! 9abelul )---.1...!. 9emperaturile de aprindere a unor pra#uri in suspensie in aer 3atura pra#ului Cocs +oliester cu #ibra de sticla Faina de griu 1apun 1ul# 1.8.&0A8"= 8/ "%-8-9A9/ +e masura ce umiditatea atmos#erica creste,aprinderea pra#urilor se produce la temperaturi mai ridicate.8aca umiditatea atmos#erica intra in reactie cu unele pra#uri combustilbile,in urma careia se dega<a gaze in#lamabile,pericolul de e,plozie creste.+ericolul se micsoreaza pe timpul prezentei in atmos#era a unor particule de pra# anorganic sau a unor gaze inerte ca azot,dio,id de carbon etc. 1.$.-38-C/=/ 8/ /X+=O?-)-9A9/ -ndicele de e,plozivitate este de#init ca un produs intre sensibilitatea la aprindere si puterea e,ploziei. +entru pra#ul de carbune,sensibilitatea de aprindere si puterea e,plozie sunt egale cu unitatea.8eci si indicele de e,plozie in acest caz este egal cu unitatea. +resiunea dezvoltata in timpul e,ploziei creste liniar cu presiunea si gradul de turbulenta.O crestere a presiunii initiale cu o atmos#era conduce la o crestere de .5b a presiunii de e,plozie si cu (5b a raportului de crestere a presiunii in timp. Avind in vedere indicele de e,plozivitate,e,ploziile de pra# sunt clasi#icate con#orm tabelului )---.1.$.1. 9abelul )---.1.$.1 Clasi#icarea e,ploziilor 9ipul e,ploziei 1laba %oderata +uternica 1evera 1ensibilitatea la aprindere %ai mica de ',2 ',2 ',1 1,' la 5,' mai mare de 5,' +uterea e,ploziei %ai mica de ',5 ',5 la 1,' 1,' la 2,' mai mare de 2,' -ndicele de e,plozivitate %ai mic de ',1 ',1 la 1,'' 1,'' la 1',' mai mare de 1',' Concentratia RbT .' 86 2' .5 !' 9emperatura de aprindere RjCT 56' (!$ (2( !$! !'!

1e apreciaza ca in conditiile locului de munca,pra#urile combustibile cu o granulatie cuprinsa intre ',5 si 1 mm sunt nee,plozive,daca au absorbit o anumita umezeala si in aer se gasesc unele substante inerte. 2.+0AF"= 1- +"=:/0/A 8/ CA0:"3/ +rin pra# de carbune se inteleg particulele de carbune cu o granulatie sub ',5 mm care pot #i antrenate de aer.+articulele mai mari se depun in apropierea sursei de #ormare,in timp ce cele #ine sunt antrenate de curentii de aer sau de ventilatie si evacuare in atmos#era,iar in lipsa aerisirii ramin in stare de suspensie in spatiul incaperii respective.)iteza de

depunere depinde de #inetea particulelor.8e e,emplu,viteza de depunere a particulelor de (! L este de 6 m6min,iar particulele de 1' L,vizibile,pentru a se depunde de la inaltimea de 1m au nevoie de ! min.+articulele mai mici de 1' L nu se depun in spatiul incaperi industriale. 9emperaturile de aprindere pentru cele mai di#erite categorii de pra#uri combustibile sunt aratate in tabelul )---.2.1 9abelul )---.2.1. 9emperaturile de aprindere a unor pra#uri de carbune 3atura pra#ului =ignit 4carbune brun5 Cocs de carbune brun 9urba %angal 2uila Cocs de *uila Antracit &ra#it Funingine 9emperatura de aprindere RjCT !2' !$' !.5 6(' (2. (86 525 62! 6'' $'' .'' $'' 8'' $'' +este $'' +este $''

+ra#ul de carbune depus pe di#erite instalatii se poate aprinde de la scintei provenite din #recare,sudura sau taiere cu #lacara si arde cu incandescenta.+ra#ul de cocs sau de *uila nu se aprinde de la scintei,insa sub actiunea de scurta durata a unei #lacari el se aprinde si trece in stare de incandescenta,iar dupa indepartarea sursei,in cele mai multe cazuri,starea de incandescenta inceteaza. +e linga #inetea granulatiei,asupra posibilitatii si usurintei #ormarii amestecurilor e,plozive in#luenteaza si continutul de gudronA cu cit acesta este mai mare,cu atit pra#ul de carbune prezinta pericol mai accentuat de e,plozie.+ra#ul care contine mai mult de 1'b substante volatile se considera e,ploziv.=a depozitarea pra#ului de carbune in silozuri,pericolul de e,plozie este marit de prezenta metanului care duce la micsorarea limitei in#erioare de e,plozie. /,ploziile de pra# de carbune se produc numai atunci cind nu sunt inlaturate depunerile si suspensiile de pra#,curentii puternici de aer si sursele de aprindere.9emperatura care se dezvolta in timpul e,ploziei este destul de inalta,iar #enomenul e,ploziei are loc de obicei in trepte.-n unele situatii prima treapta a e,ploziei de pra# o constituie rabu#nirea.9recerea de la rabu#nire la e,plozie are loc lin,insa odata cu e,plozia se declanseaza,se produc e#ecte mecanice #oarte puternice.-n cele mai multe cazuri,in urma rabu#nirii se produc virte<uri #ormate din pra#ul depus pe instalatii,masini,piese etc,care #ormeaza amestecuri e,plozive susceptibile la e,plozii in contact cu o sursa de aprindere de capacitate corespunzatoare. -n mine,e,ploziile pra#ului de aer carbune se propaga deseori de a lungul galeriilor,cu atit mai mult cu cit viteza #lacarilor si cresterea presiunii sunt mai puternice. +ropagarea e,ploziilor se #ace mult mai violent in galerii de mine decit la supra#ata solului.O initiere puternica duce la raspindire rapida a #lacarilor,putind aparea cresteri de presiune sub #orma de unde de soc.8omeniul e,ploziilor puternice in galerii incepe la viteze ale #lacarilor de 18' m6s. "na dintre cele mai importante proprietati ale pra#ului de carbune o constituie tendinta lui spre autoaprindere in timpul depozitarii.-nitierea si dezvoltarea #enomenului de autoaprindere se datoreste absortiei de o,igen din aer,care determina initial o autoincalzire si apoi trecerea in autoaprindere,in special cind caldura produsa de o,idare este evacuata insu#icient.-ndi#erent de natura pra#ului de carbune,intensitatea absortiei de o,igen depinde,in mare masura de proprietatile sale #izice si c*imice,precum si de o serie de #actori e,terni,printre care cei mai in#luenti sunt@ temperatura ambianta,inaltimea stratului de carbune depozitat,curentii de aer,condiitile meteorologice etc. +ra#ul de carbune provenit din carbunele proaspat prezinta o tendinta mai mare la autoaprindere,decit cel depozitat de mai multa vreme,aceasta datorindu se e,punerii indelungate la actiunea o,igenului din aer.9endinta marita spre autoaprindere prezinta si pra#ul de carbune in stare de bulgari. Cu cit granulatia este mai #ina,cu atit procesul de o,idare se produce mai usor. !.+0AF"= 8/ =/%3 +articulele cele mai #ine de pra# de lemn pot #orma cu aerul amestecuri e,plozive.+ericolul #ormarii acestor amestecuri creste daca pra#ul depus este uscat si se turbioneaza.+articulele #ine de pra# se #ormeaza la masinile care #olosesc viteze mari de lucru si inspecial la cele de sle#uire. +ericolul #ormarii unor amestecuri e,plozive nu este inlaturat c*iar daca particulele #ine de pra# de lemn se amesteca cu altele mai grosiere sau c*iar cu talas. -n cazanele de abur,ale caror #ocare sunt alimentate cu talas si pra# de lemn,in anumite conditii este posibila producerea unor rabu#niri.Cazurile cele mai #recvente apar la turbionarea in #ocare a pra#ului de lemn uscat sau a unui amestec de pra# cu talas la venirea in contact cu #lacara sau cu peretii incandescenti ai #ocarului.0abu#nirile in #ocare pot declansa e,plozii in buncare,cu e#ecte dinamice pronuntate. Caracteristicile pra#ului de lemn care determina pericolul de incendiu se arata in tabelul )---.!.1. 9abelul )---.!.1. Caracteristicile pra#ului de lemn care determina pericolul de incendiu

9emperatura sursei de aprindere la care se produce e,plozia RjCT

Continutul mediu in substante volatile RbT

3atura pra#ului

+ra# de molid +ra# de pin +ra# de coa<a de pin +ra# de larita +ra# de coa<a de molid =ignina

.6,81 .8,.2 6(,1! .(,!. .1,2( 6.,61

!.,!5 25,' 55,' (',' 52,5 5',5

.'' 6$' .25 .'' .2' .1'

(,5H1'5 (,.H1'5 (,1H1'5 (,5H1'5 (,2H1'5 (,8H1'5

12',5 1!5,' 11',5 125,5 115,' 1!','

8intre toate pra#urile de lemn,cel mai e,ploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 1'' mL.=a aceasta dimensiune limita in#erioara de e,plozie este de apro,imativ (' g6m!. +resiunea ma,ima de e,plozie se inregistreaza la densitatea norului de pra# de circa !'' g6m !.+entru particulele cu dimensiunea de pina la 1'' mL,presiunea de e,plozie este de (,1 7 (,8 ;g#6cmE.=a o asemnea concentratie,pra#ul de lemn prezinta cea mai mare capacitate de e,plozie.Forta e,ploziei dezvoltata in acest caz poate sa distruga utila<ul si elementele de constructie. /,plozia se produce numai la un anumit raport intre temperatura sursei de aprindere si densitatea norului de pra#,deoarece posibilitatea trans#erul de caldura de la un strat la altul este determinata de o anumita distanta critica intre particulele de pra#. +ra#ul de lemn supus incalzirii timp indelungat la o temperatura de 1''jC se carbonizeaza si #ormeaza asa numitul carbune piro#oric care in contact cu aerul se autoaprinde. (.+0AF"= 8/ ?A2A0 &ranulele cu dimensiuni de peste ',25 mm nu sunt e,plozive.Cele cu dimensiuni sub ',2 mm,care reprezinta 1 !b dintr un amestec de pra# de za*ar se pot aprinde numai in cazul prezentei unei surse violente de aprindere./nergia unei scintei cu o lungime de (mm nu este su#iecienta pentru a provoca o ast#el de aprindere.&ranulele de za*ar de peste ',2 m depuse pe instalatiile de transport sau pe peretii incaperilor nu #avorizeaza propagarea e,ploziei. +osibilitatea aparietiei de e,plozie in lant apare numai la granule sub ',25 mm si la concentratii minime de !' g6m !. -n incaperile mici,e,ploziile se propaga cu viteze de peste 2'' m6sA presiunea de e,plozie pe pereti este relativ redusa. =a unele #abrici de za*ar s au obtinut urmatoarele masuratori@ la nivelul plat#ormei rotative de incarcare in siloz,continutul de pra# de za*ar a #ost de !12 mg6m!,cu structura granulometrica de@ 6!b de la ' 5 L si !5b de la 5 1' L.-n interiorul turnului central continutul de pra# al aerului a #ost in medie de .',8 mg6m! cu $'b de la ' 5 L,umiditatea relativa a aerului #iind de !$ ('b.-n sala de conditionare a za*arului s a gasit un continut de 12! mg6m !,dimensiunile granulelor de ' 5 L #iind de peste $'b,la o umiditate relativa a aerului de (! 5$b.-n celelalte incaperi,continutul de pra# in aer a #ost de . 1(1 mg6m!,iar umiditatea relativa de (( .1b.8eci,in locurile studiate nu este pericol de e,plozie.=imita in#erioara de e,plozie a pra#ului de za*ar este de 2'g6m!,dupa unele surse 1.,5 g6m!.=a limita superioara de e,plozie,practic nu se poate a<unge,ea avind valoarea de 1!5 g6m! dupa unele surse 262 g6m!. +resiunea care se #ormeaza in urma e,ploziei amestecului de pra# de za*ar aer este de ( ;g#6cmE,ea crescind odata cu #inetea si cu marimea supra#etei speci#ice a particulelor de pra#,iar temperatura de e,plozie de 5(' 6(5jC.1e considera ca sursa posibila de aprindere orice corp a carui temperatura depaseste !6'jC.Fenomenul de aprindere este in#luentat si de #aptul ca prin incalzire la 1!5jC se descompunea treptat,iar daca incalzirea este de durata,apare o po<g*ita de za*ar topit,care se aprinde instantaneu in cazul unei o,idari intense. /nergia necesara pentru aprinderea pulberii de za*ar variaza,in #unctie de granulatie si de alti parametrii,intre 1' si 16 m>,ea #iind sub cea a scinteilor provocate de scurtcircuite.+entru pra#ul de za*ar in urma descarcarilor electrostatice este neceasar un gradient de 6' ;)6cm,iar acelui sub #orma de nor un gradient de minimum 1' ;)6cm!. +ra#ul de za*ar depus sub straturi prezinta pericol@ de pe o parte,el poate izola sarcinile electrostatice urmate in conducte,masini etc. impiedicind conducerea electricitatii in pamint,iar pe de alta parte,creterea stratului de pra# depus duce la dezvoltarea incendiului si e,ploziei,deoarece in acest caz e,ista posibilitatea alimentarii incendiului cu o cantitate mai mare de pra#. +ra#ul de za*ar in atmos#era poate da nastere la o serie de e,plozii in lant. =a limita in#erioara de e,plozie a pra#ului de za*ar 42' g6m!5 vizibilitatea este de 1 m,iar la 5' g6m! lumina data de o lampa de 25 G nu mai poate #i vazuta clar de la o distanta de ! m. 9emperatura de aprindere a pra#ului de za*ar este de (1'jC. 5.+0AF"= 8/ C/0/A=/ 1- 8/ FA-3A %arimea particulelor de #aina prezinta oscilatii mai mici decit cea a particulelor de za*ar,deoarece insasi te*nologia de #abricatie impune separarea pe marimi prin cerneri repetate.+articulele cu pericol de e,plozie au intotdeauna dimensiuni

Concentratia de CO2 care previne e,plozia Rb in vol.T 1.,' 15,' 16,2 1.,5 15,' 15,5

+resiunea ma,ima la e,plozie R36cmET

=imita in#erioara de e,plozie Rg6m!T

)iteza de crestere a presiunii R36cmET

mai mici de 1'' L.+ra#ul de cereale si de tarite este mai periculos decit pra#ul de #aina.-n cazuri cu totul deosebite,#aina proaspata de griu si de secara poate sa produca e,plozii si rabu#niri.+ericolul de e,plozie a pra#ului de moara creste in lunile calduroase,cind particulele #ine se usuca complet si scade pe vreme umeda. -ntervalul de e,plozie al pra#ului de cereale si de #aina,practic,este cuprinsa intre 2' si 2''' g6m!. =a 1'' g6m! s a constat o presiune de e,plozie de 1,5 ;g#6cmE,iar la 5'' g6m ! de 2,8 ;g#6cmE. Concentratiile de pra# cele mai mari se produc,in general la insacuirea produselor #inite si a deseurilor,scuturarea si repararea sacilor,incarcarea in vagoane a corpurilor straine,a taritelor si #ainii,precum si silozurile de griu. 9emperatura de aprindere a particulelor de #aina in suspensie este de ('' 5''jC. -ntr un depozit de #aina pericolul de e,plozie se poate constata practic,dupa vizibilitatea e,istenta.Ast#el,in momentul cind nu se mai vede la o distanta de peste 1 m,in conditii de iluminatie normala,inseamna ca s a depasit limita in#erioara de e,plozie. +rezenta de picaturi de ulei mareste pericolul de incendiu,usurind aparitia unor autoaprinderi la temperaturi scazute de 2'' 2!'jC. 1ursele cele mai #recvente care pot genera e,plozii in industria moraritului le constituie caldura dega<ata prin #recarea lagarelor masinilor la mersul in gol al valturilor si scinteile #ormate in urma patrunderii corpurilor metalice in valturi.%a<oritatea e,ploziilor sunt insotite de incendii. /lectricitatea statica generata de #recari la curelele de transmisie reprezinta,de asemenea,sursa a numeroase incendii si e,plozii.1 au inregistrat tensiuni de 1!''' ) la curelele valurilor cu latimea de 1!' mm.1ituatii similare se produc la instalatiile de transport pneumatic,daca conductele metalice nu sunt legate la pamint. 6.+0AF"= 8/ A%-8O3 +ra#ul de amidon dupa unii specialisti este mai putin e,ploziv decit cel de #aina,el avind limita in#erioara de e,plozie de 22 g6m!,la o umiditate relativa sub 8b,particulele #iind in marea ma<oritate sub 6' L. Amidonul de orez,dat #iind continutul lui relativ mare de cenusa,este mai putin periculos decit amidonul de griu sau cel de porumb. 8upa pericolul de e,plozie,si incendiu pe care il prezinta,s a stabilit urmatoarea succesiune a #elurilor de amidon@ de porumb,de griu,de orez,de secara si carto#i. ..+0AF"= 8/ %A9/0-A=/ +=A19-C/ particulele de materiale plastice in stare #in divizata in suspensie de aer,in anumite concentratii,prezinta pericol de e,plozie.-n general,particulele sub .. L prezinta cel mai mare pericol de e,plozie,intervalul de e,plozie #iind destul de larg. 9emperaturile dega<ate in urma e,ploziilor amestecurilor de pra# de material plastic 7 aer sunt mai scazute decit cele de gazeA de asemenea viteza de ardere si cea de crestere a presiunii sunt mai reduse,deoarece arderea particulelor constituie o reactie de supra#ata./,plozia pra#ului #in 4sub 1' L5 se produce ca si la gaze. -n tabelul )---...1 sunt dati indicii de pericol de e,plozie pentru unele pra#uri combustibile din materiale plastice.-n general se #olosesc pulberi de materiale plastice in amestec cu pigmentii.Aceste amestecuri sunt adesea topite apoi macinate,pina la obtinerea unei pulberi #ine ale carei dimensiuni pot a<unge la 18' L. +ulberile de materiale plastice,datorita supra#etei lor speci#ice #oarte mari,reactioneaza puternic cu o,igenul din aer./le se topesc inainte de a a<unge la incandescenta. 9abelul )---...1 -ndicii pericolului de e,plozie pentru unele pra#uri materiale plastice 9emperatura de ardere RjCT +resiunea ma,ima a R;g# 6cmET amaestecului e,ploziv 6 5,. 5,.5 6,(6 5,! 5,! 5,5. 5,16 5,58 (,.

1ensibilitatea la ardere

1everitatea e,ploziei

3atura pulberii

+oli#ormalde*ida %etacrilat de metil polimer Acetat de celuloza 3ailon 7 poliamida din #ibre +olicarbonat +olietilena de presiune inalta +olietilena de presiunea <oasa +olipropilena #ara antio,idant +olistiren transparent +oliacetat de vinil

6,5 . 8 6,. (,5 .,5 ( 8 1,. ',6

1,$ ',$ 1,6 1,8 1,$ 1,( 1 2 ',5 ',(

((' (8' (2' 5'' .1' (5' (2' (2' ($' 55'

(!' !8'

','2 ','2 ','15 ','2 ','25 ','! ','6 ','! ',12 ',16

/nergia minima de aprindere Rm>T

=imita in#erioara de e,plozie Rg6m!T !6,. !1,5 (2 !1,5 26,2 21 21 21 21 (2

3or 4suspensie5

1trat

+)C #in +oliuretan spuma nei#ni#ugat 0asini #enol #ormalde*idice +oliuretan spuma igni#ugat 0asini epo,idice nemodi#icate

',1 6,6 $,! $,8 12,(

',1 1,5 1,( 1,. 2,.

66 51' 58' 55' 5('

('' ((' !$'

','2 ','15 ','15 ','15

!1,5 26,2 26,2 21

1,$ 5,$ 5,2! 5,2! 5

+ra#urile plastice incalzite pot dega<a gaze de pirogenare combustibile,care #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive.-n cazul unei incalziri e,cesive,practic,toate pulberile plastice dega<a gaze in#lamabile.+unctul de pirogenare indica temperatura la care se dega<a o anumita cantitate de gaze,incit amestecul acestora cu aerul se poate aprinde. 8.+0AF"= 8/ 9/X9-=/ +ra#ul de te,tile este #ormat,aproape in ma<oritatea cazurilor,din particule #oarte #ine.-ntr un gram de pra# de bumbac,e,ista,de e,emplu,peste !.'''.''' particule mai mici de 5' mL. +articulele #ine se sedimenteaza cu o viteza redusa 4',''! 5' cm6s5 si cu o miscare uni#orma.)iteza de sedimentare a particulelor mai mici de 5 mL este independenta de greutatea speci#ica. +articulele #ine de te,tile in suspensie in aer raman nemiscate timp de aproape 2( *. -n inteprinderile de pro#il,pra#ul de bumbac se poate gasi sub #orma de aerosoli cind particulele sunt mici si in cantitate redusa si depus local pe masini si in <urul lor,acestea #iind relativ in cantitati mari.-n industria te,tila locurile cu cel mai mare pericol de e,plozie sunt canalele de evacuare a pra#ului,de unde se poate transmite si in alte spatii. $.3/&0"= 8/ F"% +articulele de negru de #um au o supra#ata speci#ica #oarte mare 41 g de negru de #um are o supra#ata de 1' pina la 25' mE5,motiv pentru care procesul de o,idare pe unitatea de volum poate #i destul de intens.-n aceasta situatie,din cauza transmisiei slabe a caldurii se poate a<unge la autoaprindere,#enomen care mai este accelerat si de e,istenta unor compusi piro#orici sau de descompunere incompleta a materiei prime carbonice,care este absorbita la supra#ata particulelor de negru de #um. Autoaprinderea negrului de #um este consecinta actiunii reciproce dintre supra#ata carbonului si o,igenul din aer.Cea mai mare activitate o au atomii de carbon care au libere legaturile de valenta. 8aca temperatura pe timpul procesului te*nologic este de 2.' !''jC,autoaprinderea este posibil sa se produca dupa 5 1' min. 1'.+0AF"= 8/ 1"=F 1ul#ul #iind divizat,produs in decursul macinarii si pulverizarii,este periculos la e,plozie.1ul#ul se deosebeste de ma<oritatea pra#urilor combustibile intilnite in industrie prin aceea ca prezinta un punct de inmuiere relativ scazut si un punct de aprindere oarecum redus. -n #unctie de puritate,sul#ul se topeste la temperatura de 11$jC sau la o temperatura mai redusa. 9emperatura de aprindere a norilor de pra# de sul# este mai mare de 11$jC. +ra#ul de sul# macinat l#ractiunea 15' mLh,in stare de suspensie in aer,are limita in#erioara de e,plozie 1.,6 g6m !. +rin adaugare de pra# inert de caolin,in proportie de 65b,amestecul nu prezinta pericol pina la concentratia de 1.6 g6m!. 1ul#ul #ormeaza amestecuri e,plozive cu substante o,idante ca azotati,clorati,perclorati. 11.+0AF"0- 1- +"=:/0- CO%:"19-:-=/ FO=O1-9/ -3 -38"190-A C2-%-CA 1- FA0%AC/"9-CA -n industria c*imica si #armaceutica se #olosesc pulberi,care datorita proprietatilor lor combustibile,prezinta pericol de incendiu si e,plozie cind nu se respecta masurile de prevenire a incendiilor pe timpul depozitarii si manipularii."nele dintre aceste pra#uri si pulberi se aprind usor,c*iar de la un c*ibrit cum este de e,emplu acetatul de celuloza 4temperatura de aprindere !2'jC5,altele se descompun prin incalzire si marea ma<oritate #ormeaza amestecuri e,plozive cu intervalul de e,plozie cuprins intre 5 si 1$2 g6m!. "na din cauzele cele mai #recvente este descarcarea electrostatica./a poate sa produca pana la ('b din totalul incendiilor si e,ploziilor provocate in mediile pra# aer de materiale plastice. %ai in detaliu,caracteristicile care determina pericolul de incendiu si e,plozie,pentru principalele pulberi 4pra#uri5 de substante c*imice #olosite in industria c*imica si #armaceutica,se arata in ane,a 2. 12.CO%:A9/0/A /X+=O?--=O0 8/ +0AF"0- CO%:"19-:-=/ /,ploziile de pra#uri combustibile pot #i inlaturate daca se iau urmatoarele masuri@ eliminarea amestecului e,ploziv,eliminarea surselor de aprindere si suprimarea e,ploziilor incipiente. 1ingura cale,universala aplicabila,este aceea de a se insista asupra intretinerii si bunei organizari a locului de munca,evitandu se prezenta pra#urilor combustibile in stare libera. 8aca pra#ul este un produs secundar nedorit,o ventilatie #ortata il poate indeparta din zonele cu pericol de incendiu si e,plozie. O solutie e#icace este aceea de a se lucra sub limita in#erioara de e,plozie a pra#ului.Acest lucru nu este atit de simplu pe cit s ar parea la prima vedere,din cauza necunoasterii la toate substantele a limitei in#erioare e,acte de e,plozie.

$.+rincipalele pulberi 4pra#uri5 de metale combustibile 1.CO%:"19-:-=-9A9/A %/9A=/=O0 -n anumite conditii,aproape toate metalele ard,o anumita parte din ele prezentand c*iar un accentuat pericol de incendiu.Ast#el,unele metale se o,ideaza #oarte repede in prezenta aerului sau a umezelii,generand su#icienta caldura pentru a se putea produce aprinderea,altele insa se o,ideaza lent si #oarte rar devin su#icient de #ierbinti pentru a se aprinde. Anumite metale,ca de e,emplu,magneziul,titanul,sodiul,potasiul,calciu,litiu,zirconiu,toriul,uraniul si plutoniul cand se gasesc sub #orma de particule reduse sau sunt in stare topita se aprind cu usurinta.8aca aceste metale sunt sub #orma de bucati mari,aprinderea lor se #ace mai greu."nele metale,ca de e,emplu,aluminiul si otelul se aprind si ard atunci cand sunt sub #orma de pulberi #ine,deoarece comportarea la incendiu a materialelor,atat a celor combustibile,cat si a celor necombustibile se modi#ica in mod deosebit in #unctie de supra#ata de contact cu aerul.Cu cit insa supra#ata de contact cu aerul a materialelor combustibile creste,cu atat aprinderea se #ace mai usor.8aca materialele necombustibile sunt divizate in particule,ele devin combustibile,arderea lor,avand loc uneori,c*iar cu e,plozie.8eci,raportul dintre supra#ata de contact cu aerul a unui material si masa sa,constituie unul dintre parametrii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea pericolului de incendiu.%etalele se prezinta sub #orma compacta,de span,de pulbere sau pra#. Cel mai mare pericol il prezinta pra#ul si pulberea de metal,rezultate in urma prelucrarii cu pila,recti#icarii sau ca produs pe cale industriala in metalurgia pulberilor. Combustibilitatea spanului se a#la intre cea a metalului compact si a metalului sub #orma de pulbere sau de pra#. -n aprecierea combustibilitatii unui metal de o mare importanta sunt dimensiunile particulelor,cantitatea si gradul de aliere cu alti compusi. -n alia<ele de metale si alte substante,combustibilitatea poate varia mult,ea depinzand de combustibilitatea elementelor componente luate separat. -n procesul de ardere a metalelor,primul #ocar apare la limita dintre metal si o,id,metalul putandu se aprinde inainte de a se atinge temperatura lui obisnuita de aprindere,daca pe supra#ata lui se gaseste un cristal de o,id. %etalul se poate o,ida cu propriul sau o,id,#ormand in acest caz un o,id de ordin in#erior,deci o,idul poate #i transmitatorul de o,igen la metal. %ecanismul de aprindere si procesul de ardere se pot e,plica ast#el@ in timpul incalzirii metalului,pe supra#ata lui apare mai intai un strat de o,id de grad in#eriorA in anumite conditii o,idul de grad in#erior se trans#orma din nou in o,id de grad superior.-n timpul ultimei reactii apare primul #ocar singular. 1c*ematic,aceste #enomene s ar putea reprezenta ast#el %eU',5'2 o %eO %eOU',5'2 q %eO2 %eO2U %e o 2 %eO %eOU',5'2 q %eO2 etc. 9emperaturile de autoaprindere a unora dintre metale sunt apropiate de temperaturile de #ormare a o,izilor de grad superior.8e e,emplu,zirconiul are temperatura de aprindere de !.' 52'jC,in timp ce temperatura de #ormare a o,izilor este de 2.' 5''jC. +ulberile de metale cu granulatie mai mare au temperaturi de autoaprindere mai ridicate.-n toate cazurile,la temperaturi de circa !.'jC incepe o autoincalzire,care in #unctie de bilantul sistemului termic poate duce la autoaprindere sau la intreruperea procesului. %etalele pot su#erii reactii periculoase care pot conduce la incendii sau e,plozii."nele dintre ele sunt radiatiii ionizate care pot sa ingreuieze actiunea de stingere a incendiilor si c*iar sa iradieze personalul de interventie.9o,icitatea unor metale reprezinta,de asemenea,o problema de care trebuie sa se tina seama in combaterea incendiilor. -n tabelul -X.1.1 sunt prezentate caracteristicile metalelor care determina pericolul de incendiu. 9abelul -X.1.1 Caracteristicile metalelor care determina pericolul de incendiu 3atura metalului Cesiu 4Ce5 +otasiu 4D5 =itiu 4=i5 1odiu 43a5 0ubidiu 40b5 :ariu 4:a5 Calciu 4Ca5 0adiu 40a5 1trontiu 41r5 Aluminiu 4Al5 &reutatea speci#ica Rg6cm!T 1,$' ',86 ',5! ',!. ',5! !,5' 1,55 (,5' 2,6' 2,.' 9endinta spre autoaprindere 8a 8a 8a 8a 8a 8a 1tarea sub #orma de pulbere +roduc sau nu scantei 3u 8a 3u 3u 3u 3u 8a 3u 3u 8a

a5 %etale usoare

%etale alcaline si alcalino pamantoase

Alte metale usoare

8a

b5 Fierul si otelul

c5%etale de innobilare a otelului

d5%etale grele

e5%etale nobile

#5%etale rare

:eriliu 4:e5 %agneziu 4%g5 9itan 49i5 Calitati de #ier brut Fonte turnate Oteluri nealiniate Oteluri aliniate Crom 4Cr5 Cobalt 4Co5 %angan 4%n5 %olibden4%o5 Gol#ram 4G5 )anadiu 4)a5 Antimoniu41b5 Arsen 4As5 Cadmiu 4Cd5 :ismut 4:i5 +lumb 4+b5 Cupru 4Cu5 3ic*el 43i5 ?inc 4?n5 Aur 4Au5 +latina 4+t5 %ercur 42g5 Argint 4Ag5 9oriu 49*5 "raniu 4"5 Ceriu 4Ce5 1eleniu 41e5 ?irconiu 4?r5

1,85 1,.( (,($ .,'! .,86 .,!' 8,6' .,.( .,85 .,.5 8,1! .,2' ',8! .,.( 1',2' 1',1' 5,$8 ',6$ 5,.2 8,6( $,8' 11,!( 8,$' 8,$' .,1! 1$,!' 21,(5 1!,6' 1',5' 11,.' 1$ 6,8' (,6' 6,52 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a 8a

3u 8a 8a 8a 8a 8a 8a 3u 8a 3u 3u 3u 3u 3u 3u 3u 3u 3u 8a 8a 3u 3u 3u 3u 3u 8a 3u 8a 3u 8a

8a 8a 8a

8a 8a 8a 8a 8a

2.+/0-CO="= 8/ -3C/38-" 1- /X+=O?-/ A= +"=:/0-=O0 %/9A=-C/ +ulberile metalice,spanul si deseurile de dimensiuni reduse prezinta un pericol ridicat de incendiu.3orii de pra# metalic in stare de suspensie in aer sunt capabile de e,plozie.-ndicele cel mai important care determina pericolul de incendiu este temperatura de aprindere.8aca in literatura de specialitate se gasesc valori di#erite pentru unele temperaturi de autoaprindere,aceasta se datoreste #aptului ca la stabilirea lor au in#luentat simultan mai mult #actori si anume@ dimensiunea particulelor depulbere si gradul de o,idareA prezenta impuritatilor de metalA compozitia si presiunea atmos#ericaA umiditatea pulberii si atmos#ereiA viteza de incalzire a pulberiiA metodele de cercetare. -n tabelul -X..2.1 sunt aratati indicii pericolului de incendiu pentru pulberile metalice. Folosirea *idrogenului in procesul de #abricare a pulberilor metalice creeaza un pericol accentuat de e,plozie.-nlaturarea acestui pericol se realizeaza prin asigurarea unei per#ecte etanseitati al conductelor,ventilelor si morilor de macinare a pulberilor. 9abelul -X..2.1 -ndicii pericolului de incendiu si e,plozie a principalelor pulberi metalice 1imbolul metalului %g Ca 9i ?r 1' 1' n (' ! 6 n 5! 8imensiunile medii ale particulelor RLT n .( 9emperatura de autoaprindere RjCT ($' (2' 65' !'' 5'' 52' 51' !$. !!' 5$' 1$' 2.' 1$' 9emperatura de autoaprindere a suspensiilor in aer RjCT 62' (8' 52' !!' (6' 26' 5'' 2' =imita in#erioara de e,plozie Rg6cm!T (' 2' (5 /nergia minima de aprindere Rm>T (' 8' 1'

(5 (' 6(

15 ',''1

Al " Ce 9* %o Fe :e ?n 9a 3b G ) %n Cr 3i Cu

. (( 1' Compact 5 5' 1 n .( ',6 1 ! 5

n (' n (' .

16' 5'' .6' ('' 6!5 1'' 2.' 16' !2' 28' 5'' !1' !6' 8(' 261 !1' (.5 5(' 5'' $.' (6' 12! 2$' !'' 2$' 5'' 8'' (1' (.' 8(' ('' 8(' m 1''' !$. 2(' 65' ('' (!' 12(' m 1''' 5'' $'' ('' 5.' .'' !.' m 1''' !'' 5'' (!' !!' 21' 22' 25' 1'' !'' !(' 18' 2'' !!' !.' ((' 5(' !5' 2$' 2'' (.'

25! !'' 65' 6(' $25 2' 26' 5'' .2' (2' $1' 68' 6!'

(' (5 2( (' 6' .5

15 6' 15 5' (5 5

1'5

2''

5'' 2''

$6' 12'

.!' 5''

2''

(61 58' .''

125 2!'

!'5 1('

n (( $ n (( n (( 5

: Co :a 1i 1n 1b Cd +b 9e =i 3a D 1r +r 3d r

(.' .6'

n 1''

6'

n 6' ',6 1 n 6'

.$' 6!' (2' 5.' .1' 55'

11' 1$' (2'

1'' 2'' 1,$2 (

+ericolul de incendiu si e,plozie di#era de la o pulbere metalica la alta, #apt ce impune analizarea din acest punct de vedere a #iecaruia dintre ele. !.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ A="%-3-" +ulberea de aluminiu are multiple intrebuintari@ in procedeul aliminiu termic de obtinerea unor metale si #eroalia<e 4%n,Cr,Al5,in industria c*imica de coloranti 4pulberea cu granulatie #oarte #ina,de #orma lamelara5A la prepararea betonului celular autoclavizatA in industria siderurgica 4aluminiu sub #orma de granule ',5 1 mm5. +ulberile de aluminiu se aprind si ard cu o dega<are #oarte mare de caldura,avind o mare a#initate pentru o,igen./le au o supra#ata speci#ica destul de mare.8e e,emplu,cele cu diametrul de ',6 mL au o supra#ata speci#ica de 1(!'' cmE6g.-n acest #el se o#era o,igenului din aer o mare supra#ata de contact.Combinarea c*imica a pulberii de aluminiu cu o,igenul da nastere la o reactie puternic e,otermica./#ectul termic este de doua ori mai mare decat cel rezultat din o,idarea carbunelui. 0eactia de o,idare are loc con#orm ecuatiei@ 2AlU!62O2CAl2O!U!!$ ;cal6mol Al2O!

"miditatea poate <uca un rol important in cresterea pericolului de incendiu. Aluminiul reactioneaza cu apa con#rom relatiei@ 2AlU622O o 2Al 4O25!U!22 2idrogenul,in combinatie cu aerul #ormeaza un amestec detonant. -mpuritatile din aluminiu 4ca de e,emplu #os#orul5,pot #orma cu aerul *idrogenul #os#orat 4+2!5 care se autoaprinde. +uterea calorica a pulberii de aluminiu este de .''' ;cal6;g.8in cauza tendintei mari de o,idare,temperatura in zona reactiei se ridica la 2''' 25''jC.8aca se depaseste temperatura de topire 465$,.jC5,pulberea de aluminiu se aprinde cu usurinta.9emperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este considerata de a #i 6(5jC. +ulberea #ina de aluminiu reactioneaza violent cu *idrocarburile *alogenate,#iind necesara numai o incalzire de initiere de 15'jC. Amestecul de pulbere de aluminiu cu o,id de cupru,o,id de argint,o,id de plumb si mai ales cu bio,id de plumb arde cu e,plozie.Asc*iile de aluminiu ard in brom,dand nastere la bromura de aluminiu. )aporii de brom reactioneaza energic cu aluminiul c*iar la temperaturi de 15jC,arderea #iind insotita de lumina puternica,iar cu clorul reactia are loc in <urul aceleasi temperaturi.-n contact cu iodul,pulberea de aluminiu se aprinde spontan. +ulberea de aluminiu in contact cu azotatul de amoniu e,plodeaza,la #el ca si amestecul pe care l #ormeaza cu persul#atul de amoniu.8e asemenea,pulberea de aluminiu reactioneaza e,trem de puternic cu combinatiile care contin sul#,cum sunt sul#ura de carbon,bio,idul de sul# etc.,o,izii de azot 4o,idul de azot,o,idul azotos,pero,idul de azot5 si clorura de nitrozil,aceasta datorita a#initatii aluminiului #ata de o,igen. Contactul pulberii de aluminiu cu an*idridele da nastere la o reactie violenta,in special cu an*idrida cromica. Acizii organici o,igenati,ca de e,emplu acidul per#ormic,reactioneaza violent cu pulberea de aluminiu. 9riclorura de #os#or,stibiul,arsenul,#osgenul,in amestec cu pulberea de aluminiu,se aprind si ard in continuare pina la epuizare. +ulberea de aluminiu in amestec cu pero,izii de sodiu,de zinc etc. la cald produc e,plozii sau arderi violente,cu lumina puternica,reactia #iind accelerata in prezenta umiditatii. -mpuri#icarea pulberii de aluminiu mareste pericolul de incendiu in special cind se gaseste depozitata in gramezi sau straturi.-n cazul impuri#icarii cu ulei prezinta tendinta spre autoapridere,#enomen accelerat in cazul umiditatii atmos#erice. +ulberea de aluminiu se aprinde cu usurinta de la sursele obisnuite cum sunt@ #lacarile,scinteile mecanice sau electrice,scurtcircuitele,tigari etc. +ulberea #ina de aluminiu prezinta proprietatea de a se incarca electric si poate constitui cauza unor incendii de gaze,datorita descarcarilor electrostatice. +ulberile de aluminiu a#late in suspensie in aer pot #orma concentratii e,plozive.Cele mai #recvente e,plozii se pot produce la instalatiile de pulverizare,unde se obtin ma<oritatea pulberilor de aluminiu cu granulatie peste ',5 mm si la cele de macinare unde se produc pulberi lamelare #oarte #ine. +ulberile de aluminiu care nu se gasesc in stare de suspensie nu reprezinta un material e,ploziv. =imita in#erioara de e,plozie pentru pulberea cea mai #ina sub #orma de nor,in aer,s a stabilit a #i de (! g6m !,la o temperatura de $''jC.+resiunea ma,ima de e,plozie este de ',! ;g#6cmE,iar viteza de crestere a presiunii medii este de 2(6 ;g#6cmEHs. +ra#ul de aluminiu se produce la prelucrarea semi#abricatelor de aluminiu,lustruirea si sle#uirea pieselor etc.=imita in#erioara de e,plozie a pra#ului de aluminiu cu granulatia mai mica de .5 mL este de 56 g6m!. +ra#ul de aluminiu prezinta un grad ridicat de e,plozie./l intra in reactie cu apa dega<andu se o mare cantitate de caldura si *idrogen.Ast#el@ 2AlU622OC2Al4O25!U!22U1$$,6 ;cal 8aca in reactie intra un ;g de aluminiu se dega<a 1,2( m! *idrogen si !6$6 ;cal. (.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ %A&3/?-" %agneziul are o mare a#initate pentru o,igen./l are la o temperatura de circa 25''jC si dega<a o mare cantitate de caldura. %agneziul sub #orma de banda,asc*ii cu muc*ii ascutite sau pra# dega<at la sle#uire se poate aprinde de o scinteie sau de la #lacara unui c*ibrit.1pre deosebire de alte metale,magneziul arde si in atmos#era de dio,id de carbon sau azot.Asc*iile si pra#ul de magneziu in contact cu umezeala in e,cess elibereaza *idrogen,iar atunci cind sunt aprinse ard mai violent in stare uscata. +articulele provenite pe timpul operatiilor de macinare si usor umezite cu apa pot genera su#icienta caldura pentru a se autoaprinde si arde violent,pe masura ce apa se descompune in o,igen si *idrogen.8aca particulele vin in contact cu uleiuri solubile in apa sau cu uleiuri continind acizi grasi in cantitate mai mare de ',2b pot genera *idrogen,un gaz in#lamabil si e,ploziv. Autoaprinderea particulelor de magneziu se poate produce in trei cazuri@ o,idare in aer,reactie datorita umiditatii si prezenta impuritatilor care #avorizeaza dega<area unor gaze autoin#lamabile. 9emperatura de aprindere a pra#ului 4pulberii5 de magneziu in aer liber este de (5' (82jC,in atmos#era de CO2 de .15jC,in CO de .'5jC,iar in vapori de apa de 5'5jC. )iteza de ardere a stratului de asc*ii sau de pra# de magneziu la supra#ata este de 18 cm6min si in adancime de !,5 cm6min. +e timpul arderii se dega<a 1',! ;cal6cm!. +ra#ul de magneziu nu se aprinde in atmos#era de azot pur,insa la temperaturi de peste (''jC reactioneaza energic cu azotul,dega<and caldura.8e aceea atmos#era de azot nu poate #i considerata ca inerta.

+ulberea de magneziu,cu dimensiunile particulelor sub .( mL are temperatura de autoaprindere de ($'jC,iar norii de pra# sau pulbere de magneziu din aer se autoaprind la 62'jC. +ra#ul de magneziu poate #orma concentratii e,ploziveA limita in#erioara de e,plozie este de 2' !' g6m !,presiunea ma,ima de e,plozie in aer #iind de 5 ;g#6cmE./nergia minima de aprindere in aer a pra#ului de magneziu este de 2'6m>. 2idrocarburile *alogenate reactioneaza cu pulberea de magneziu mai lent sau mai violent,#apt care determina interzicerea acestor substante la stingerea incendiilor. Alia<ele care contin mai mult de 5'b magneziu se aprind cu usurinta in aer. +iesele brute de magneziu produc scintei la ciocnirea lor cu alte obiecte dure. +ulberea de magneziu in contact cu acidul azotic da nastere la e,plozii,iar cu acizii minerali dega<a cantitati mari de *idrogen. +ulberea de magneziu care vine in contatc cu cianurile de aur,cadmiu,cupru,cobalt,nic*el,plumb sau zinc reactionarea aducand masa de reactie in stare de incandescenta. 5.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ 9-9A3 9itanul este un material rezistent,moale,ductil./ste cu circa 6'b mai greu decit aluminiul,greutatea lui speci#ica reprezentand 56b din cea a otelului aliat.-n industrie ocupa locul al ( lea dupa #ier,aluminiu si magneziu. 9itanul este un metal #oarte activ,absoarbe *idrogenul la temperaturi mai mari de 1($jC,o,igenul la temperaturi mai ridicate de .'5jC si azotul,la peste 8'5jC. -n anumite conditii,titanul este combustibil.+ericolul de aprindere apare cu prile<ul topirii sau e,ecutarii operatiilor mecanice de asc*iere,al #abricarii pulberii de titan. 9emperatura de aprindere a pulberii de titan este de (6' 51'jC in aer,55'jC in dio,id de carbon si .6'j in azot.+ulberea de titan #iind divizata,prin incalzire intr un curent de o,igen se aprinde la 25jC. +articulele de titan cu dimensiunile de 1' mL se autoaprind la !$.jC,iar cele mai mari se autoaprind in aer intre !!' si 5$'jC. +ulberea de titan #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive in concentratie de (5 .' mg6m !./nergia minima de aprindere este este 1' m>. Aprinderea si e,plozia pulberii de titan sunt in #unctie de compozitia c*imica a acesteia,de marimea si #orma particulelor,de gradul de o,idare a supra#etei,de procedeul de obtinere si de alti #actori. +articulele #ine de titan in contact cu uleiurile minerale sau vegetale se pot autoaprinde. :iclorura de titan pura 49iCl25 este o pulbere puternic piro#ora la temperatura obisnuita. 6.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ ?-0CO3-" +ulberea de zirconiu este combustibila,temperatura de aprindere #iind de 21'jC.1e cunosc cazuri cind pulberea si pra#ul de zirconiu s au aprins la temperaturi mai scazute,in <ur de 1(6jC.=a aceasta contriubuie in mare masura si in#luenta uleiurilor minerale si vegetale,atunci cind vin in contact. Combustibilitatea particulelor de zirconiu este direct in#luentata de marimea acestora,de temperatura mediului ambiant,umiditatea atmos#erica,de impuritatea pe care le contin etc. +articulele de zirconiu cu dimensiunile de ! mL au temperatura de autoaprindere de 1$'jC,iar amestecul aer pulbere se autoaprinde la 2'jC. -ntr o atmos#era de dio,id de carbon,pulberea de zirconiu se aprinde la o temperatura in <ur de 65'jC,iar in azot la .$'jC. +ulberea si pra#ul de zirconiu pot #orma amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de (' 6' g6m !. +ulberea de zirconiu este utilizata la amestecurile pirote*nice,la rac*ete,arzand cu #lacara stralucitoare.9emperatura #lacarii zirconiului este de 1.''jC iar puterea calori#ica de 286' ;cal6;g. Cand pulberea de zirconiu este incalzita cu *idro,izii alcalini,ea reactioneaza e,ploziv,datorita dega<arii o,igenului. "n amestec de bora, si pulbere de zirconiu,la incalzire e,plodeaza puternic. +ulberea de zirconiu reactioneaza cu multe metale si nemetale.8e e,emplu,reactia cu #os#orul este insotita de starea de incandescenta,iar un alia< de plumb care contine .'b zirconiu se aprinde cu usurinta la ciocniri mecanice. ?irconiul reactioneaza e,ploziv cu acidul azotic concentrat,cu acidul sul#uric sau cu sul#atul acid de potasiu. 0eactioneaza,de asemenea,cu *alogenii dand nastere la *alogenurile respective. /l are proprietatea de a retine *idrogen in mari cantitati,ceea ce mareste pericolul de incendiu si e,plozie. 8eseurile de zirconiu umezite ard e,ploziv cu imprastieri de bucati arzande,iar deseurile uscate si neimpuri#icate ard cu intensitate si #lacara alba. ..+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ ?-3C ?incul nu prezinta pericol de incendiu atunci cind este sub #orma de #olii,piese turnate sau #orme compacte,deoarece se aprinde greu.9otusi,piesele odata aprinse ard cu intensitate. +ra#ul umed de zinc reactioneaza lent cu apa,dega<and *idrogen.8aca se dega<a su#icienta caldura,aprinderea pra#ului este posibila. 3orii de pra# de zinc in aer se aprind la apro,imativ 6''jC./ventualele urme de cloruri,continute in zinc,constituie catalizatorul care contribuie la reactiile de o,idare si de aprindere.+ulberea de zinc lipsita de cloruri se aprinde la (.'jC,iar cea care contine cloruri se aprinde prin incalzirea la numai (('jC.

+ulberea de zinc este #ormata de regula din particule cu dimensiunea de 1 2' L avind supra#ata speci#ica mare,absoarbe un volum de *idrogen de (' de ori mai mare,#apt ce contribuie la cresterea pericolului de incendiu.9emperatura de autoaprindere a pulberii de zinc cu dimensiunea particulelor pina la 5' L este in <ur de (2'jC. Autoaprinderea particulelor de pulbere in vapori de apa se produce la !2'jC.Faptul se e,plica prin intensi#icarea dega<arii de caldura in timpul reactiei dintre zinc.Faptul se e,plica prin intensi#icarea dega<arii de caldura in timpul reactie dintre zinc si vaporii de apa. 9emperatura de autoaprindere a pulberii de zinc a#lata in strat depinde intr o buna masura de marimea particulelor. -n cazul cand pulberea de zinc este amestecata cu pulberea de sul#,se initiaza aprinderea,arderea se produce cu mare dega<are de caldura si lumina,obtinandu se sul#ura de zinc. +ulberea de zinc reactioneaza e,ploziv in amestec cu azotatul de amoniu,sul#ura de carbon,acidul azotic,azotatul de potasiu,cloratii metalici,alcaline,clorura de mangan,pero,izi alcalini si alcalino pamantosi an*idrida cromica etc. +ulberea de zinc nu reactioneaza cu azotul la temperaturi sub 1'''jC si din acest motiv azotul este o substanta inerta #ata de zinc. Cu aerul,pulberea de zinc #ormeaza amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de 5'' g6m !,pentru initierea aprinderii amestecului este nevoie de o energie minima de $'' m>. +ulberea de zinc se electrizeaza cu multa usurinta.Aprinderea norilor de pra# se poate produce si de la descarcarile electrostatice. 8.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ 3-C2/= -n comparatie cu pulberile de magneziu si de zinc,pulberea de nic*el este mai putin combustibila.Aceasta se datoreste #aptului ca pe supra#ata particulelor se #ormeaza o pelicula de o,id,care are un e#ect protector pana la temperaturi destul de ridicate.-n plus nic*elul are o volatilitate scazuta si activitate c*imica slaba,ceea ce ingreuneaza aprinderea lui. +ulberea de nic*el are capacitatea de a absorbi o cantitate mare de *idrogen. -n contact cu azotul de amoniu,pulberea de nic*el,daca este incalzita reactioneaza energic. 9emperatura de aprindere a pulberii de nic*el in strat este de (55 5('jC,iar in stare de dispersie de (8' 5.5jC. +ulberea de nic*el poate #orma cu aerul amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de !' (6 mg6m !. +ulberea si pra#ul de nic*el se poate autoaprinde numai in cazul cand au o mare #inete si in special imediat dupa producere.Aceasta se datoreste #aptului ca nu au a<uns inca sa se o,ideze. $.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ F-/0 +ulberea de #ier are proprietatea de a absorbi o cantitate destul de importanta de *idrogen. Aprinderea pulberii de #ier in anumite conditii este determinata de reactia e,oterma la contactul cu o,igenul@ 2FeU!62O2 o Fe2O! 0eactia este accelerata de prezenta umiditatii atmos#erice. 8aca reactia cu apa are loc la temperaturi mari,se produc o,izi de #ier si dega<are de *idrogen. ! FeU(22O o Fe!O(U(22 4sub 5.'jC5 FeU22O o FeOU22 4peste 5.'jC5 +ulberea de #ier,in raport de dimensiunile particulelor de #orma retelei cristaline,de gradul de umiditate si de impuritati etc.1e poate autoaprinde intre 26' (.'jC,iar suspensia in aer se autoaprinde la (2'jC. 1upra#ata mare de contact cu aerul a particulelor de pulberi de #ier determina cresterea brusca a vitezei de o,igen. Cantitatea mare de caldura ce se dezvolta ca urmare a o,idarii,provoaca aprinderea pulberii. Fierul reactioneaza cu clorul,#os#orul,carbonul,sul#ul,etc. 1ul#ura de #ier este o substanta care e,pusa in aer se o,ideaza spontan,dega<andu se su#icienta caldura pentru a se aprinde,#iind piro#orica. +rin incalzirea amestecului de pulbere de #ier cu azotat de potasiu 4D3O !5 se produce brusc aprinderea #ierului cu dega<are de lumina puternica. +ulberea de #ier #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive care au limita in#erioara de e,plozie 1'5 g6m !,energia minima de aprindere #iind de 2' m>. 1'.+"=:/0/A 4+0AF"="-5 8/ "0A3-" "raniul este un metal de culoare alb argintie si relativ moale,iar sub #orma de pra# are culoarea intre gri si negru. "raniul este deosebit de ractiv cind este supus la temperaturi ridicate./l reactioneaza cu *idrogenul,sul#ul,seleniul ,ca de alt#el si cu *alogenii,apa si acidul azotic. -n urma reactiei uraniului cu acidul azotic se produc e,plozii puternice. +ulberea,pra#ul,piesele strun<ite si placile de uraniu cu apa reactioneaza lent,dega<and *idrogen. 8aca se gaseste sub #orma de bucati mici,#aramitat sau pulbere se poate autoaprinde in contact cu aerulA in urma arderii se dezvolta o cantitate redusa de caldura.+e timpul prelucrarii barelor de uraniu,datorita dega<arii de caldura,se poate produce aprinderea acestuia. +articulele de uraniu de 1' mL se pot aprind intre 1'' si 2.'jC,iar cand se gasesc in suspensie in aer,temperatura de aprindere scade la 2'jC. +ulberea de o,id de uraniu se poate aprinde la temperatura #oarte ridicata si anume la 1'''jC.

+ulberea de uraniu #ormeaza cu aerul amestecuri e,plozive cu limita in#erioara de e,plozie de 6' g6m !,iar energia de aprindere este de (5 m>. 11.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ C"+0" +ulberile de cupru sunt clasi#icate in pulberi cu capacitate redusa de aprindere.+ulberile #oarte #ine 4mai mici de ',''5 mm5 pot deveni piro#orice si se pot electriza prin #recarea particulelor intre ele. +articulele de pulbere de cupru mai mici de (( L,daca se gasesc in suspensie in aer,se pot autoaprinde la circa .''jC,iar cele #oarte #ine depuse in straturi,au temperatura de autoaprindere cuprinsa intre 5'' si 1'''jC. +ulberea de cupru reactioneaza energic cu *idrogenul sul#urat,cu dega<are de *idrogen. 12.+"=:/0/A 4+0AF"=5 8/ 9A39A= +ulberea de tantal,in raport cu dimensiunile particulelor,are temperatura de autoaprindere cuprins intre 2$' si !''jC.Cand se gaseste in suspensie in aer,se poate autoaprinde la 6!'jC. +ulberea de tantal poate #orma cu aerul amestecuri e,plozive,limita in#erioara de e,plozie #iind de g6m !,iar energia de aprindere este de 12' m>. 1!.19-3&/0/A -3C/38--=O0 8/ +"=:/0- %/9A=-C/ 1tingerea incendiilor de pulberi metalice este #oarte di#icila din cauza temperaturilor mari care se dega<a si reactiilor c*imice care au loc. -n tabelul -X.1!.1. sunt redate substantele de stingere cele mai e#iciente pentru stingerea incendiilor de pulberi metalice. 9abelul -X.1!.1 1ubstantele de stingere cele mai uzuale #olosite la stingerea incendiilor cu pulberile metalice 3r.crt . ' 1 8enumirea pulberilor metalice 1 Aluminiul 1ubstantele de stingere si modul de actiune 2 +ulberi stingatoare speciale bine uscate Clorura de sodiu 4sare de bucatarie5 Amestec de clorura de sodiu 4(5 8'b5 cu #os#at diamonic sau monoamonic 425 55b5 3isipul uscat bine 4pentru izolarea incendiilor inicipiente5 in cantitati mari #olosindu se c*iar si la stingerea lor prin inabusire +ulberi stingatoare speciale Clorura de sodiu 4sare de bucatarie5 3isip bine uscat dispersat sub #orma de straturi uni#orme pe supra#ata incendiata Apa re#ulata in cantitati mari,pulverizata,imediat dupa declansarea incendiului,avand o puternica actiune de racire.-n cazul cind pulberea de magneziu aprisa se a#la in cantitati mari sau in stare topita,apa nu se va #olosi pentru stingerea incendiilor Florura de calciu 4in stingatoare5 9rimeto,ibora,ina 49%:5 din stingatoare adecvate +ulberi stingatoare adecvate =a incendii de cantitati mici,se #oloseste metoda separarii metalului aprins cu o substanta stingatoare,lasandu se materialul aprins,ast#el izolat sa arda complect =a incendii de cantitati mari se actioneaza prin izolare cu pulberi stingatoare speciale,lasand incendiul sa se lic*ideze de la sine Cand nu e,ista alte posibilitati de stingere a incendiilor de metal in bucati mari se poate #olosi si apa sub #orma de <eturi cu debite mari,insa cu multa prudenta +entru localizarea si stingerea se mai poate #olosi nisipul complet uscat si pra#ul de roca sau de dolomit +ulberi stingatoare speciale ?ona #ocarelor mici se incon<oara cu nisip uscat sau material inert pulverizat,incendiul #iind lasat sa se lic*ideze de la sine =a nevoie se poate #olosi apa sub #orma de <et compact puternic trimeto,ibora,ina 3isip uscat +ulbere de talc &ra#it +ulberi stingatoare speciale +entru pur<area pulberilor de zinc se poate utiliza azotul +ulberi stingatoare 3isip uscat Clorura de sodiu 4sarea de bucatarie5

%agneziu

9itan

?irconiu

?inc

3ic*el

Fier

"raniu

$ 1'

Cupru 9antal

Apa,spuma,dio,id de carbon,*idrocarburi *alogenate 1e recomanda pur<area cu azot +ulberi stingatoare 3isip uscat +ulberi stingatoare speciale 3isip #oarte uscat Clorura de sodiu 4sarea de bucatarie5 +ulberea de gra#it si de talc "raniul in cantitati mici,in caz de aprindere poate #i aruncat intr un vas cu apa unde se stinge "raniu sub #orma de asc*ii,se poate stinge in caz de aprindere,cu <eturi puternice de apa Apa +ulberi stingatoare 3isip uscat +ulberi stingatoare speciale +ulbere de gra#it

1'.+rocese c*imice cu pericol de incendiu 1.+0OC/1/ 8/ 8/1CO%+"3/0/ 9/0%-CA +rocesele de descompunere termica,sunt reactii in care sub in#luenta caldurii au loc ruperi moleculare,#olosindu se ast#el moleculele mai simple.8escompunerea termica poate merge pina la elementele primare din care sunt constituite substantele organice si anume carbon si *idrogen,cum este cazul de reactie de #ormarea a negrului de #um la circa 12''jC.=a temperaturi mai ridicate se produc descompuneri partiale #ormandu se combinatii cu greutatea moleculara mai redusa.0eactiile de descompunere termica sunt endoterme.%ateria prima se incalzeste pina la temperatura de descompunere,prin arderea unui combustibil in cuptoare speciale.9emperatura de descompunere variaza de la (''jC,in cazul distilarii uscate a lemnului pina la 85'jC la piroliza benzinei si peste 1'''jC la #abricarea acetilenei si a negrului de #um.+rincipala problema consta in realizarea rapida si uni#orma a traseului unei cantitati apreciabile de caldura,#apt impus de nivelul ridicat de temperatura necesara pentru a obtine conversii convenabile in produsele dorite. +rocesele de descompunere prezinta pericole mari de incendii si e,plozii datorita naturii substantelor ce intervin si conditiilor severe de temperatura la care are loc reactia. =a toate produsele de descompunere termica rezulta in di#erite proportii gaze combustibile ca@ *idrogen,o,id de carbon,metan,acetilena si *idrocarburi superioare.8e asemenea,in cursul di#eritelor procese de descompunere termica se #ormeaza lic*ide usor in#lamabile ca@ metanol,si acetona la distilarea carbunilor,benzina de piroliza la piroliza carbunilor,precum si o serie de gudroane combustibile.1epararea acestor lic*ide volatile din #ractiunile brute prin distilarea #ranctionata sau absorbita in uleiuri implica pericole mari de incendiu. +rezenta #ocului desc*is de la cuptoare de incalzire a materiei prime constituie o sursa potentiala de aprindere a acestor substante usor in#lamabile in cazul scaparilor in atmos#era,datorita unor cauze cum ar #i aparitia neetanseitatilor la coloane,aparate,etc. nerespectarea regimului te*nologic etc. 2.+0OC/1/ 8/ OX-8A0/ +rin procese de o,idare se intelege,in general,acele reactii la care se introduce o,igen in molecula unei substante organice. Cele mai intilnite reactii de o,igen sunt arderile in care substanta organica este o,idata complet pina la dio,id de carbon. -n industria c*imica se #olosesc reactii de o,idare incomplete care permit separarea unor compusi intermediari de mare insemnatate. 0eactiile sunt reactii e,oterme,care dega<a cantitati mari de caldura.-n unele cazuri,cind reactia de o,idare se produce printr un mecanism de reactie in lant,ea se propaga cu o viteza atit de mare,incit pot avea aprinderi si e,plozii. 1e cunosc reactii de o,idare in #aza gazoasa si #aza lic*ida.O,idarile in #aza gazoasa se pot #ace cu aer,o,igen pur sau diluat cu azot si cu ozon. =a o,idarile in #aza lic*ida se #oloseste o,igenul ca si alti agenti de o,idare,substante care cedeaza o,igen in timpul reactiei 4permangant de potasiu,*ipocloriti,dio,id de magneziu,apa o,igenata etc.5. =a o,idarile in #aza gazoasa se lucreaza cu amestecul #ata de vapori organici si aer sau o,igen. 9emperatura de reactie trebuie sa #ie sub cea de autoaprindere a amestecului.-n scopul miscarii temperaturii de reactie si #olosesc catalizatori gazosi 4o,izi de azot,clor etc.5 sau solzi 4nic*el,cupru,saruri de cobalt etc.5. 8in punct de vedere termodinamic,reactiile de o,idare in #aza gazoasa sunt realizabile la temperaturi cuprinse intre ('' si .''jC./,ista o corelatie strinsa intre temperatura,timpul de contact si raportul o,igen *idrocarburi.-n acest domeniu de temperaturi se situeaza si temperaturile de autoaprindere ale *idrocarburilor respective 465'jC in cazul metanului,n5(2jC in cazul etilenei,55!jC pentru ,ilen etc.5.Folosirea catalizatorilor de o,idare permite scaderea temperaturii de reactie cu 15' 2''jC si cresterea di#erentei pina la temperatura de aprindere spontana. Cele mai #recvente o,idari sunt@ o,idarea metanului la #ormalde*ida a na#talinei la an*idrida #talica,a etilenei in etileno,id,a izopropilnbenzenului pentru #abricarea #enolului si acetonei etc. +e timpul o,idarilor,in #aza gazoasa si in #aza lic*ida,se pot #orma amestecuri e,plozive.

-n a#ara pericolului de incendiu datorita prezentei amestecurilor e,plozive,in procesele de o,idare se pot produce e,plozii #ara sa e,iste o cauza e,terioaras 4scintei electrice,#alacara etc.5 datorita unor reactii care duc la #ormare de produsi instabili,care se descompun e,ploziv. -n procesul de o,idare e,ista un permanent pericol de incendiu si e,plozie,mai mult decit in alte procese c*imice. !.+0OC/1/ 8/ 2-80O&/3A0/ 1unt considerate procese de *idrogenare acele reactii in care are loc introducerea unuia sau mai multor atomi de *idrogen in molecula substantelor. Cele mai importante aplicatii ale acestui proces in industrie sunt@ *odrogenarea carburilor in scopul #abricarii benzinei sintetice,obtinerea alcoolului metilic prin *idrogenarea o,idului de carbon,*idrogenarea grasimilor lic*ide in grasimi solide,obtinerea izooctanului din diizobutilena,#abricarea alcoolului #ur#urilic din #ur#urol,reducerea nitrobenzenului in anilina etc. 0eactiile de *idrogenare sunt e,oterme,dega<indu se mari cantitati de caldura. +rocesele de *idrogenare pot decurge in #aza gazoasa,lic*ida sau mi,ta. 0eactiile de *idrogenare sunt #avorizate de presiuni ridicate,deoarece cresterea presiunii mareste concentratia *idrogenului si deci viteza de reactie.9emperatura optima de *idrogenare variaza cu natura catalizatorului si a substantei care se *idrogeneaza.+rin utilizarea drept catalizatori a metalelor nobile 4platina,paladiu5 se poate lucra la temperaturi mai scazute 41'' 15'jC5.-n sc*imb cu celelalte metale sau o,izi metalici 4crom,#ier,o,id de crom,o,id de zinc5 trebuie sa se lucreze la temperaturi cuprinse intre 25' si (5'jC.Aceasta mareste pericolul de incendiu,intrucit temperatura de lucru depaseste de multe ori temperatura de autoaprindere a substantei organice supuse *idrogenarii. +ericolul de incendiu si e,plozie in procesele de *idrogenare este legat de #olosirea *idrogenului,de conditiile de temperatura si presiunea in care decurge procesul,precum si de utilizarea catalizatorilor. 8atorita vitezei mari de di#uziune a *idrogenului,in incaperile in care se lucreaza cu *idrogen e,ista un pericol permanent de #ormare a amestecurile e,plozive. -n scopul prevenirii e,ploziilor,instalatiile de *idrogenare se amplaseaza,de regula,in aer liber. (.+0OC/1/ 8/ 2-80OFO0%-=A0/ Aceste procese sunt sinteze lOXOh si constau in aditia o,igenului de carbon si a *idrogenului la ole#ina respectiva.-n #aza a doua,alde*idele sunt *idrogenate la alcoolii respectivi. +rocesele de *idro#ormilare prezinta un pericol insemnat de incendiu si e,plozie,atit datorita substantelor #olosite,cit si in conditii e,trem de severe 4temperaturi pina la 2''jC si presiuni de 25' !'' at5,in prezenta unui catalizator 4tetracarbonil de carbon5 cu un rapor de o,id de carbon6*idrogen de apro,imativ 161. 5.+0OC/1/ 8/ C=O0"0A0/ 0eactiile de clorurare pot avea loc in #aza gazoasa sau in #aza lic*ida.Ca agent de clorurare se #oloseste in general clor sau compusi clorurati ca acid clo*idric sau acid *ipocloros. -n general reactiile de clorurare sunt e,oterme dega<ind mari cantitati de caldura 42! 2. ;cal6mol5. =a reactiile de clorurare in #aza gazoasa,controlul temperaturii este mai greu de realizat din cauza di#icultatilor de repartitie si eliminarea caldurii de reactie.Clorurarea in #aza lic*ida permite un control mai riguros al reactiei si prezinta ca atare un pericol mai redus de e,plozie. 0eactiile de clorurare au loc la temperaturi cuprinse intre (' si 5''jC.8e regula in #aza de vapori se lucreaza la temperaturi ridicate.8e e,emplu ,clorurarea benzenului in #aza de vapori se realizeaza la (''jC,iar cea in #aza lic*ida are loc la ('jC in prezenta catalizatorilor 4#ier sau aluminiu5.=a reactiile in #aza gazoasa,prin acumularea caldurii de reactie se a<unge usor la temperatura de autoaprindere a substantei organice supuse clorurarii 458'jC pentru benzen5. 8in punct de vedere c*imic,reactiile de clorurare se impart in reactie de aditie si reactii de substitutie. +rin procesul de clorurare se #abrica clorura de vinil,glicerina sintetica,*e,aclorul si altele. "n mare pericol de incendiu apare pe timpul operatiei de distilare a solutiilor clorurate,in scopul indepartarii substantelor organice sau a produselor de clorurare incompleta. 6.+0OC/1/ 8/ +O=-%/0-?A0/ +rin polimerizare se intelege in general procesul de trans#ormare a unei substante cu greutate moleculara mica intr o substanta cu o greutate moleculara mai mare,avind aceeasi aran<are a atomilor si aceeasi compozitie procentuala. +olimerizarea are o deosebita importanta practica #olosind la sintetizarea unui mare numar de rasini. Cele mai multe reactii de polimerizare au loc prin mecanismul reactiilor in lant.0adicalii liberi initiatori ai lantului pot lua nastere prin activarea monomerului pe cale termica sau #otometrica sau pot proveni din descompunerea in mediul de reactie a unor substante denumite initiatori,cum sunt de e,emplu pero,izii,azoderivatii,clorura de etil aluminiu,sodiul metalic etc.8upa initiere,reactiile in lant se propaga cu viteze mari.Adeseori viteza de propagare creste atit de rapid,incit reactia nu mai poate #i controlata,putind duce la descompuneri e,plozive 4lambalarea reactieih5. 9oate reactiile de polimerizare sunt e,oterme,cu dega<ari importante de caldura.Avind loc o miscare apreciabila de volum ,reactiile de polimelizare sunt #avorizate din punct de vedere termodinamic de presiuni inalte si temperaturi <oase.+resiunea de lucru nu depaseste insa 6 8 at,cu e,ceptia polimerizarii etilenei care se produce la 2''' at. 9emperatura de reactie variaza intre limite largi.8e e,emplu,polimerizarea izobutilenei se produce la 1''jC,in timp ce polietilena polimerizeaza la 26'jC.

1ubstantele care se supun polimerizarii se numesc monomeri si sunt in general gaze sau lic*ide in#lamabile. Cu e,ceptia etilenei care este putin mai usoara decit aerul 4densitatea #ata de aer ',$.5,toti ceilalti monomeri gazosi cit si vaporii monomerilor lic*izi sunt mai grei decit aerul.&azele si vaporii se acumuleaza in partile in#erioare ale incaperilor,in canale si conducte,camine de canalizare,gropi etc.,putind provoca e,plozii in prezenta unei surse de aprindere. &azele pot a<unge in atmos#era locurilor de munca prin neetanseitati la organele in miscare ale utila<elor 4agitatoarelor,reactoarelor,a,elor pompelor,pistoanelor,compresoarelor etc.5,prin neetanseitati la imbinarile conductelor,desc*iderii supapelor de siguranta,la cresterea presiunii si temperaturii in vasele de reactie. Continutul de impuritati in monomer poate constitui un mare pericol de incendiu si e,plozie in cursul reactiilor de polimerizare. 8e asemenea,pericol de incendiu prezinta si initiatorii de reactie,care sunt compusi pero,idic,continind o,igen activ in molecula,ast#el incit prin aprindere pot arde si in prezenta aerului.+este o anumita temperatura,denumita lpunct de descompunere e,otermah,ei se descompun cu cedare de caldura si eliminare de o,igen. "n pericol deosebit il prezinta catalizatorii de alc*ilaluminiu 4clorura de etil aluminiu5,care se utilizeaza la polimerizarea etilenei si propilenei dupa procedeul ?iegler,de <oasa presiune. +rocedee de polimerizare aplicate industrial sunt@ polimerizarea in bloc,in solutie si in emulsie sau in suspensii.Cele mai #recvente polimerizari sunt@ a etilenei,stirenului,acetatului de vinil,clorurii de vinil. ..+0OC/1/ 8/ 8/?A=C2-=A0/ +rin procese de dezalc*ilare se inteleg reactiile in care alc*ilaromatele 4toluen,,ileni5 sunt convertite la benzen in prezenta *idrogenului. +rocesul de dezalc*ilare prezinta pericolul de incendiu si e,plozie prin #aptul ca se lucreaza cu substante in#lamabile la temperaturi de 6'' 6('SC si la presiuni de 6' .' at,in prezenta unui e,ces mare de *idrogen. 8.+0OC/1/ 8/ A8-9-/ =A AC/9-=/3A Cele mai multe dintre reactiile acetilenei sunt reactii de aditie,in care moleculele altor substante se aditioneaza la molecula acetilenei.Aceasta se datoreste des#acerii triplei legaturi dintre atomii de carbon si saturarii lor cu atomi sau radicali ai moleculelor aditionate. 8atorita acestei proprietati acetilena se utilizeaza la sintetizarea unor produse c*imice importante cum sunt@ clorura de vinil si tetracloretanul 4din acetilena si clor5,acetatul de vinil 4din acetilena si acid acetic5,acrilonitril 4din acetilena si acid cian*idric5,acetalde*ida 4aditia apei la acetilena5. 1pre deosebire de alte *idrocarburi,acetilena se descompune cu e,plozie c*iar in absenta o,igenului,datorita nestabilitatii ei termodinamice.8escompunerea spontana a acetilenei in *idrogen si carbon se produce sub actiunea unor #actori ca@ temperatura ridicata,presiuni peste 2 at,contactul cu substante #oarte reactive #ata de acetilena 4e,emplu clorul5,descompunerea unor substante c*imice e,plozive etc.0eactia de descompunere se produce in lant,#iind urmata de cresterea puternica a temperaturii si implicit a presiunii 4de 12 ori presiunea initiala5. $.+0OC/1/ 8/ 3-90A0/ +rin nitrare se intelege,in general procesul prin care se introduce grupa nitro 4 3O 25 legata de un atom de carbon. Cel mai intrebuintat agent de nitrare este acidul azotic singur sau in amestec cu acidul sul#uric.O,izii de azot,*ipoazotita 43O25 si tetrao,idul de azot 432O(5 pot da reactii de nitrare in prezenta acidului sul#uric sau a unor catalizatori 9oate reactiile de nitrare sunt puternic e,oterme.-n timpul procesului trebuie sa se tina seama si de e#ectele termice datorita unor reactii paralele posibile 4o,idare,cracare etc.5,cit si de caldura de dezvoltare si de diluare a reactantilor.+rin diluarea acidului azotic cu apa se dega<a cantitati insemnate de caldura.8e asemenea,dizolvarea acidului sul#uric in apa este insotita de o mare cantitate de caldura. 9emperatura de nitrare variaza in limite largi 4de la 1' pina la 12'SC5.1caderea temperaturii sub un anumit nivel micsoreaza viteza de reactie si provoaca acumularea de amestec nitratA aceasta acumulare poate produce,la o noua ridicare a temperaturii,e,plozii violente. 1'.+0OC/1/ 8/ 1"=FO3A0/ +rocesele de sul#onare sunt reactiile in care se introduc prin substitutie sau prin aditie grupa 7 1O 22 in compusi organici. Ca agenti de sul#onare se utilizeaza@ oleum,acidul sul#uric 4221O(5,acidul clorsul#uric,an*idrida sul#urica si intr o masura mai mica bio,idul de sul#. /#ectul termic in reactiile de sul#onare variaza in limite largi cu natura agentului de sul#onare utilizat,cu natura compusului supus sul#onarii si cu conditiile de lucru.=a o concentratie sub $!b in recipiente de #ier,apare #enomenul de coroziuneA prin corodarea #ierului se dega<a *idrogen. Coroziunea #avorizeaza aparitia #isurilor si deci neetanseitatea aparaturii,ceea ce conduce la scurgeri de lic*ide in#lamabile.Coroziunea micsoreaza rezistenta mecanica a conductelor si aparaturii,ceea ce poate duce la e,plozii in situatia cind se lucreaza la presiuni ridicate. 11.Amplasarea instalatiilor electrice in #unctie de categoriile de medii si protectia ec*ipamentelor electrice

1.CA9/&O0--=/ 8/ %/8-- -3 F"3C9-/ 8/ +/0-CO="= 8/ -3C/38-" 4+.11861$8!5 Categoria A@ locurile cu substante care pot sa se aprinda sau sa e,plodeze in contact cu aerul,apa sau alte substante materiale,cu lic*ide cu 9in#n 28SC si cu gaze sau vapori =in#n 1'b,atunci cind acestea pot #orma cu aerul amestecuri e,plozive si nu sunt utilizate drept combustibil. Categoria :@ locurile cu lic*ide cu 9in#C28...1''SC,gaze sau vapori cu =in# m 1'b,suspensii de #ibre,pra# sau pulberi,cind se gasesc in cantitati #avorabile #ormarii amestecurilor e,plozive si nu sunt utilizate ca combustibil. Categoria C@ locurile cu substantele si materiale combustibile solide sau cu lic*ide cu 9 in#m1''SC in urmatoarele conditii@ a5 daca nu sunt utilizate pentru comenzi *idraulice,racire,ungere si tratamente termice in cantitati de peste 2m ! sau pentru ardereA b5 daca materialele combustibile din spatiul respectiv,inclusiv cele din utila<e sau pentru ambala<ul si depozitarea materialelor incombustibile 4palete sau ra#turi combustibile5 depasesc 15''' ;cal6mE 46! %>6mE5A c5 cantitatea de ulei a ec*ipamentului electric depaseste 6' ;g6unitate,iar materialul combustibil al #lu,urilor de cabluri electrice nu depasesc 2,5 ;g6m #lu,. Categoria 8@ locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare #ierbinte,topite sau incandescente,cu dega<ari la caldura radianta,#lacari sau scintei,precum si substantele solide sau lic*ide care se ard sub #orma de combustibil. Categoria /@ locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare rece sau combustibile in stare de umiditate inaintata,deci #ara a e,ista posibilitatea aprinderii lor. Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi,precum si independent pentru #iecare compartiment de incendiu in parte,mentionindu se in mod obligatoriu in documentatia te*nico economica. 2.CA9/&O0--=/ 8/ -3CA+/0-,1+A9-- 1A" ?O3/ -3 F"3C9-/ 8/ %/8-" %/8-" 3O0%A= 4-..5 "o 7 incaperi uscate@ umiditatea relativa a aerului nedepasind in mod obisnuit .5b 4camere de locuit,birouri,magazine ,sali de clasa,teatre,cinematogra#e,muzee,ateliere de timplarie sau mecanice,depozite etc.5. "1 7 incaperi umede cu intermitenta@ ceata si condensatii pe pereti de scurta durataA umiditatea relativa peste .5b insa pe perioade scurte 4bucatarii si GC uri in cladiri de locuit,calcatorii,uscatori de bloc,pivnite aerisite,soproane etc.5 "! 7 incaperi ude@ ceata si condensatii permanente pe pereti,cu igrasieA umiditatea relativa peste $.b 4bai si dusuri sociale,spalatorii de ve*icule,camere #rigori#ice,unele incaperi din industria c*imica,industria alimentara etc.5. D 7 incaperi cu agenti corozivi@ cu dega<ari sau in#iltratii cu agentii corozivi,continuu sau periodic,cu actiune distructiva asupra materialelor,aparatelor etc. #olosite in e,ecutarea instalatiilor electrice 4ateliere de acoperiri metalice,statii de incarcare acumulatoare etc.5. 9 7 spatii cu temperaturi ridicate@ peste U('SC in mod permanent 4zonele cuptoarelor si a celor de turnare din turnatorie etc.5. +- 7 spatii cu pra# incombustibil@ cu dega<ari sau in#litrari in cantitati periculoase depuse pe elementele instalatiilor electrice 4#abrici de ciment,depozite de nisip etc.5. +C 7 spatii cu pra#,scame sau #ibre combustibile in suspensie in cantitati insu#iciente pentru #ormarea unor amestecuri e,plozive sau de aprindere 4depozite de carbune,unele ateliere de timplarie etc.5. 8% 7 spatii cu pericol de deteriorari mecanice,in care loviturile mecanice pot degrada instalatia si ec*ipamentele electrice 4zone de comunicatii si manipulari de materiale,supra#ete verticale sub inaltimea de 2 m etc.5. C/ 7 incaperi cu pericol de electrocutare,care au elemente de constructii 4pereti,pardoseli etc.5 si elemente conductoare din punct de vedere electric. // 7 incaperi speciale pentru ec*ipamente electrice,care sunt accesibile numai personalului cali#icat si autorizat 4camere de comanda statii electrice,tablouri electrice de distributie,baterii acumulatoare,trans#ormatoare,redresoare,laboratoare de incercari electrice etc.5. 1- 7 spatii e,puse intemperiilor 4ploaie,soare,ger,zapada,g*eata etc.,de regula neprote<ate prin cladiri5. = 7 zona de litoral,in latime de ! ;m in lungul tarmului maritim. !.CA9/&O0--=/ 8/ %/8-- C" +/0-CO= 8/ /X+=O?-/ 4-.8.1.5 /.-.' 7 locuri unde e,ista amestecuri e,plozive de vapori in#lamabili si gaze,in mod permanent in conditii normale de #unctionare. /.-. 7 locuri unde e,ista amestecuri e,plozive cu vapori in#lamabili sau de gaze,in urmatoarele situatii@ a5 interminent sau periodic,in conditii normale de #unctiomareA b5 #recvent,datorita neetanseitatii sau operatiei de intretinereA c5 ocazional,la producerea avariilor sau datorita #unctionarii anormale a instalatiilor te*nologice. /.-.a 7 locurile in care@ a5 lic*idele in#lamabile sau gazele combustibile sunt pastrate,manipulate sau depozitate in recipienti sau instalatii inc*ise,din care pot iesi in mod accidental 4#unctionari anormale,avarii5A b5 #recvent,concentratiile care prezinta pericole de e,plozie si incendiu sunt evitate in mod obisnuit prin ventilatie mecanicaA c5 e,ista posibilitatea patrunderii concentratiilor periculoase de incaperile invecinate de categoria /-. /- b@ locurile unde@ a5 vaporii in#lamabili si gazele combustibile =in# m 15b precum si un miros puternic cind se a<unge a<unge la concentratia limita admisaA b5 activitatile se des#asoara sub niste sau cote de absortieA

c5 concentratiile de vapori si gaze nu pot #orma amestecuri e,plozive@ / -- 7 locurile unde@ a5 pra#ul 4pulberea5 combustibil se gaseste in stare de suspensie,in permanenta,intermitent sau periodic la #unctionarea normala si in cantitati #avorabile produce aprinderi si e,ploziiA b5 #unctionarea anormala a instalatiilor sau oprirea lor,ar #avoriza #ormarea concentratiilor periculoase,care ar putea #i aprinse,datorita deran<amentelor concomitente la instalatia electricaA c5 s ar putea acumula pra#uri bune conducatoare de electricitate. / -- a 7 locurile unde pra#ul combustibil nu este in mod normal in starea de suspensie in aer,dar se poate depune pe ec*ipamentele si instalatiile electrice ingreunind ast#el caderea caldurii in e,terior,e,istind in acelasi timp posibilitatea aprinderii lui de la scinteile si arcurile electrice care se producA / --- 7 locurile unde se manipuleaza,#abrica sau #olosesc in procesul te*nologic #ibre sau materiale care pot produce scame usor incombustibile in suspensie,in cantitati in care nu prezinta pericole. / --- a 7 locurile unde se manipuleaza si se depoziteaza #ibre usor combustibile. (.CA9/&O0--=/ 8/ %/8-- -3 F"3C9-/ 8/ +/0-CO=/ 8/ /=/C90OC"9A0/ 419A1 82.5 8.5 Foarte periculoase 7 locurile unde umiditatea relativa este de peste $.b,temperatura aerului depasind !5SC,supra#ata din zona de manipulare #iind ocupata de obiecte conducatoare legate electric la pamant peste 6'b,medii corozive. +ericuloase 7 locurile in care umiditatea relativa este de .5 8.b,temperatura aerului !' !5SC,obiectele conducatoare legate electric la pamant sunt sub 6'bA e,ista pardoseli conducatoare 4pamint,beton etc.5 pulberi conducatoare 4pilituri metalice,gra#it etc.5,#luide care micsoreaza rezistenta electrica a corpului omenesc. +utin periculoase 7 locurile unde umiditatea relativa este ma,ima de .5b,temperatura aerului 15 !5SC,pardoseli izolate. 5.+0O9/C9-A A39-/X+=O?-)A -n #unctie de domeniile de destinatie,19A1 ul 68..68. prevede dupa grupe de ec*ipamente electrice pentru atmos#era e,ploziva.4- --5,sapte moduri de protectia acestora 4d,p,K,o,s,e,i5 si sase clase de temperatura ma,ima de supra#ata 491,92,9!,9(,95,96. Corelarea dintre acestea este aratata in tabelul X-.5.1. 9abelul X-.5.1. Corelarea dintre grupele de protectie,modurile de protectie si temperatura ma,ima de supra#ata,pentru protectia ec*ipamentelor +0O9/C9-/%O8"0- 8/ 9-+"0- 8/ +0O9/C9-/ &rupele de protectie 8enumirea destinatia -.Antigrizutoasa 7 %ine --. Antie,ploziva alte sectoare 8enumirea Capsularea antide#lagranta Capsularea presurizata -nglobarea in nisip -mersie in ulei +rotectie speciala 1iguranta marita 1iguranta intrinseca 1imbolul /,. /,. -- A /,. -- : /,. -- C 1imbolul d p K o 1 e # F RmmT ',5 ',5 ',! ',2 1ubstante e,plozive uzuale pe clasa de temperatura 4v. tabelul X-.5.25 91 92 9! 9( 95 96 (5'SC !''SC 2''SC 1!5SC 1''SC 85SC 91 91 92 9! 9( 91 92 9( 91 92 8estinatia +entru partile de ec*ipament electric unde se produc scintei si arcuri electrice sau incalziri care prezinta pericol pe timpul #unctionarii normale 95

+entru partile de ec*ipament electric #ara scintei si arcuri electrice =a circuitele de slaba putere care nu pot aprinde mediul din <ur

3otatii@ F 7 interstitiul ma,im admis la modul de protectie d si este de#init ca cea mai mare distanta intre supra#etele con<ugate la imbinarea dintre di#erite partie ale carcasei sau di#erenta diametrelor aleza<elor si arborilor,<ocul imbinarilor #iletate,pentru =C25 mm. = 7 lungimea imbinarii di#eritelor parti ale carcasei si este de#inita ca #iind drumul cel mai scurt parcurs de o #lacara dce traverseaza imbinarea din interiorul unei carcase antide#lagranta catre e,teriorul ei,in momentul unei e,plozii interne. -n tabelul X-.5.2. se arata incadrarea in#ormativa a unor gaze si vapori cu pericole de e,plozie,pe grupe de protectie si clase de temperatura. 9abelul X-.5.2 -ncadrarea in#ormativa a unor gaze si vapori cu pericole de e,plozie,pe grupe de protectie si clase de temperatura

&rupa de protectie -

1ubstantele e,plozive uzuale pe clase de temperatura 91 %etan Acetona,amoniac,acetat de metil,acid acetic,acid cian*idric,alcool metilic ,benzen,clorura de metil, clorura de vinil,etan,gaz natural,metan industrial,na#talina,o,id de cabon propan,propilena,toluen, p ,ilen &az aerian,etilena 2idrogen,gaz de apa 92 9! 9( 95 96

-- A

Acetat de amil,acetat de butil,acetat de propil,acetat de vinil,alcool butilic,alcool etilic,benzina grea,ciclo*e,amina, /til benzen izoctan,motorina,izopenta n :utadiena,o,id de etilena,o,id de propilena Acetilena

:enzina,ciclo*e,an,n decan,n *eptan,n *e,an,*idrogen sul#urat,n nonan,octan,pentan,titei

Alde*ida acetica,eter etilic

-- : -- C

8io,an 1ul#ura de carbon

/,emplele de simbolizare@ /,.d.-@ protectie antigrizutoasa 4grupa -5 prin capsularea antide#lagranta. /,.d.-- A9@ protectie antie,ploziva 4grupa --5 capsularea antide#lagranta sub grupa -- A cu limita de temperatura admisa la 2''SC. /,.e.-- A9!@ protectie antie,ploziva sub grupa -- A siguranta marita cu limita de temperatura admisa la 2''SC. /,.d,e. -6-- :,9(@ protectie antigrizuroasa si antie,ploziva,capsulate antide#lagranta si siguranta marita,cu limita de temperatura admisa de 1!5SC. +rotectia mecanica a ec*ipamentelor electrice se arata in tabelul X-.5.!. 9abelul X-.5.!. &radele de protectie ale ec*ipamentelor electrice +rotectia contra patrunderii apei vertical+rote<at contra picaturilor de apa cazute +rote<at contra imersarii indelungate sub apa 8 % %A9 A9 % A +rote<at contra picaturilor de apa cazute sub un ung*i de ma,imum 15S de verticala +rote<at contra imersarii temporare sub apa . +rote<at contra conditiilor de pe mare 6 +rote<at contra apei ce cade ca ploaia

' 1 2 ! ( 5 6

Fara protectie

+rote<at contra

' %A9 5' mm 12 mm 2,5mm 1 mm +artial contra pra# 9otal contra pra# G

Fara protectie

+rotectia impotriva stingerii interioare sub tensiune si contra patrunderii corpurilor solide straine,con#orm 19A1 !!25 .$A 19A1 625 .1A 19A1 586'681

2 %A %A9 A9 A9

! A %A9 A9 A

A9 A9 A9 A A A

%A9 %A9 A9

A %A9 %A9 A9

+rote<at contra unor conditii atmos#erice si masuri suplimentare de protectie

+rote<at contra <eturilor de apa 5

+rote<at contra stropirii cu apa

Conditii suplimentare care se pot cere,simbol

1 %

)er#icat contra patrunderii apei cu motorul oprit )er#icat contra patrunderii apei cu motorul in #unctiune

3otatii@ % masini electriceA A 7 aparate electriceA %A 7 masini si aparate electriceA A9 7 aparate si trans#ormatoareA %A9 7 masini,aparate si trans#ormatoare electrice. %odul de simbolizare@ -+ urmat de@ G 4cind este necesar5A prima ci#ra '...6 4protectia contra atingerii sau patrunderii corpurilor straine5A a doua ci#ra '...8 4protectia contra patrunderii apei5A 1 sau % 4cand este nevoie5. /,emple@ -+ (' 7 prote<at contra corpurilor straine mai mari de 1 mm si neprote<at contra apeiA -+ !5 7 prote<at contra corpurilor straine mai mari de 2,5 mm si contra <eturilor de apaA -+ !5 % 7 prote<at contra corpurilor solide mai mari de 2,5 mm,contra <eturilor de apa,cu motorul in #unctiuneA -+G (! 7 prote<at contra intemperiilor,corpurilor straine mai mari de 1 mm si contra apei ce cade ca ploaia. -n tabelul X-.5.(. sunt aratate ec*ipamentele electrice care trebuie #olosite in #unctie de mediu. 9abelul X-.5.( /c*ipamentele electrice care trebuie #olosite in #unctie de mediu -n interior Categoriile A,: / --- a / -- a /-b /-a / --/ -"' "1 1peci#icatia /Categoriile C,8,/ += +C "2 "! // D 9 -n e,terior "2 1 1$ B B B B B B B B B B B B B B B B

1 Conductoare neizolate 3eprote<ate -+,-+/, -+F0 +/= 9 -+r, -+Fr -+/r Cu manta 4punte5 ...rr ...r+ ...r+r ...2+ ...rAr ...r+Ar ...2+: ...2+:r -+ !' -+ !! -+ (( -+ 5( /, d /, i 1pecial -+ '' -+ !' -+ !! +rote<ate in@ 3earmate Armate +rote<ate

. B

8 B

$ B

1' B

11

12

1!

1( B

15 B

16 B

1.

18 B B

Conductoare izolate

B B B B B B B B B B B B B B B

B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B

Cabluri electrice

B B B B B

B B B B B

B B B B B

B B B B B

B B B B B

B B B B B

B B B B B

B B B

B B B B B B B B

:are neizolate

Corpuri electrice,protecti de Aparate iluminat,protectie e

-+ (( -+ 5( /, d /, e,s 1peciala -+ '' -+ 2' -+ !! -+ 5( /, d /, e,s 1peciala -+ '' -+ 22 -+ 2! -+ (( -+ 5( /, d /,,e,s 1peciala -+ '' -+ 2' -+ 21 -+ 2! -+ (( -+ 5( /, 1peciala -+ '' -+ !' -+ !! -+ (( -+ 5( 3ota@ 15 Cabluri rr 7 r+ 7 2+ r+r rAr r+Ar 2+: 7 2+:-

B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B

tectie

"nelte rotative,pro

9rans#ormatoare,con densatoare,protectie

%asini electrice rotative,protectie

nearmate cu izolatie si manta din +)CA nearmate cu izoltatie de +)C respectiv *irtie si manta +bA nearmate cu izoltatie de +)C si manta de +b cu invelis e,terior din +)CA cabluri armate cu izolatie si invelis e,terior de +)CA armate cu izolatie de +)C,manta de +b si invelis e,terior din +)CA armate cu izolatie de +)C cu izolatie de *irtie si manta de +b,#ara respectiv cu invelis e,terior Combustbil.

25 Conductoarele izolate neprote<ate,tuburile din +)C si cablurile cu manta de +)C montate aparent in incaperi de categoria C sunt admise numai daca o avarie produsa in aceste instalatii nu poate provoca un incendiu. !5 +entru tuburile +)C,temperatura mediului trebuie sa #ie cuprinsa intre 25 si ('SC,iar pentru cablurile cu izolatie si manta de +)C de 7 !' si ('SC. (5 9uburile si cablurile cu invelis +)C nu pot #i montate ingropat in elemente de constructie combustibileA pot #i insa montate aparent pe aceste elemente numai daca se interpune un strat de incombustibil. 55 9rans#ormatoarele si condensatoarele pentru medii cu pericol de e,plozie se monteaza in incaperi separate,bine ventilateA in anumite cazuri se pot monta si in mediu cu pericol de e,plozie,numai daca sunt #ara lic*ide combustibile de racire,daca sunt prevazute cu protectie antie,ploziva corespunzatoare. 12.-nstalatii automate de semnalizare a incendiilor 1.8/9/C9OA0/ 8/ -3C/38-" 1.1.&/3/0A=-9A9-

-n principiu,la o instalatie de semnalizare a incendiilor se deosebesc@ detectoare de incendiu,circuitele de legatura si centralele de semnalizare. 8etectoarele declanseaza,in caz de incendiu,un semnal,care prin elemente de legatura 4conductoare,ampli#icatoare etc.5 este transmis la centrala.Centrala primeste semnalul emis de detector si determina o semnalizare optica si acustica 4eventual si o inregistreaza5.-n continuare poate declansa o reactie organizata care sa duca la o combatere rapida a incendiului 4salvare,localizare,lic*idare etc.5. Oricare ar #i tipul de detector,rolul sau intr o instalatie automata de semnalizarea incendiilor este de a depista cit mai repede posibil incendiul,ast#el incit sa se poata lua masuri adecvate 4anuntarea pompierilor,declansarea autoamata a instalatiilor de stingere,semnalizare si inlaturarea obstacolelor de pe caile de evacuare,inc*iderea automata a canalelor de ventilatie etc.5. 1.2.C=A1-F-CA0/A 8/9/C9OA0/=O0 8/ -3C/38-" 8etectoarele de incendiu se clasi#ica dupa natura #enomenelor insotitoare ale incendiului sau dupa principiile de #unctionare a lor 4 tabelul X--.2.1.5 9abelul X--.2.1. Clasi#icarea si caracteristicile detectoarelor 8enumirea detectoarelor 1.2.1. 9ermice 1.2.1.1.9ermostatice 4ma,imale5 +rincipiile de #unctionare.Caracteristici 0eactioneaza la e#ectele caldurii care apar pe timpul declansarii incendiilor.8eclanseaza semnalul de incendiu atunci cind in urma aparitiei #ocului,se produce o crestere a temperaturii in mediul ambiant.1e produce in ordine@ topirea,dilatarea,modi#icarea de structura a materialelor,modi#icarea conductivitatii electrice datorita caldurii. Functioneaza pe baza unei temperaturi date,adica emit semnale numai la atingerea unei anumite temperaturi reglate in prealabil 4de e,emplu la 5' sau .5SC5.1unt indicate a se #olosi la incendiile cu evolutie rapida. 8etector termostatic,al carui principiu constructiv se bazeaza pe comprimarea,sub presiune mare a doua benzi de metal cu coe#icienti de dilatare termica di#eriti. 8etectorul bimetalic poate #i reglat pentru o temperatura de apro,imativ 2' pina la 1''SC,cu valoare uzuala de 6'SC sau de la (' pina la $'SC. 8etectorul termostatic cu alia< eutetic este construit in mod obisnuit pentru a detecta si semnaliza atingerea unei temperaturi de 65A .5A $5A 1!' sau 28'SC,corespunzator punctului de topire al alia<ului respectiv.Avind inertia termica mica este indicat a se #olosi pentru detectarea incendiilor cu viteze mari de propagare 4trans#ormatoare,intrerupatoare in ulei etc.5 8etector pe baza de #ir #uzibil.Functionarea lui poate #i modi#icata in limite largi,prin inlocuirea #irului #uzibil.%etalul #olosit este de tipul Good,a carui temperatura de topire,in #unctie de compozitia alia<ului,variaza intre 5' si 12'SC.Cel mai #recvent se #oloseste temperatura de U.'SC. Fabricat in tara.1e compune dintr o carcasa in interiorul careia se a#la un grup de lame de contact si o piesa de detectate optica,ambele #iind actionate de un #ir #uzibil sub #orma de nit.-n cazul depasirii temperaturii din incapere,nitul se inmoaie ,se alungeste sau se topeste permitind grupului de lame sa se departeze spre stinga si prin intermediul unor piese de contact si legatura se stabileste un circuit electric care determina lansarea unui semnal de incendiu si declansarea unei instalatii #i,e de stingere. Acest detector are@ pragul de temperatura de 55 sau .5SC in #unctie de tipul de nit #olosit tipul de detectare ma,imum 2 min capacitatea contactelor ma,imum ',5 A la 2( ) curent continuu greutatea 6' g limitele temperaturii mediului in care se poate #olosi sunt de la 2' pina la U('SC umiditatea ma,ima a mediului 85b supra#ata e#icace de supraveg*ere 1','' mE,iar in conditiile montarii intr o incapere mai inalta de !,5' si sau in cazul unei ventilari puternice 5 mE 8etecteaza incendiul in #unctie de variatia de temperatura #ata de o temperatura data si independent de temperatura intialaA declanseaza numai sub e#ectul depasirii unei anumite viteze de crestere a temperaturii 1unt mai sensibile si #unctioneaza mai rapid decit cele termostatice,insa in general,nu mai corespund cerintelor moderne Functionarea lor se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de crestere a temperaturii in unitate de timp,avand la baza criteriul valocimetric. Cresterea se e,prima in grade pe minutA variatiile normale de temperatura sunt cuprinse intre 2 si 2'SC6min. Construit in tara.Functionarea lui se bazeaza pe variatia di#erita a rezistentelor a doua termistoare,in raport cu temperatura."nul dintre acestea este montat in contact cu mediul ambiant,iar cel de al doilea

1.2.1.1.1. 8etector de incendiu cu bimetal

1.2.1.1.2. 8etector de incendiu tip Good

1.2.1.1.!. 8etector de temperatura cu #uzibil

1.2.1.2 9ermodi#erentiale

1.2.1.! 9ermovelocimetrice 1.2.1.!.1. 8etector cu temperatura cu

termistoare 489- 15

1.2.2 8etectoare termoelectrice

1.2.!. 8etectoare de #lacara

1.2.(. 8etectoare de #um

1.2..5 8etectoare de camera de ionizare

partial izolat termic. -n cazul cresterii lente a temperaturii,rezistentele ambelor termistoare au practic aceeasi valoare.8aca in mediul ambiant temperatura creste brusc,termistorul montat in e,teriorul carcasei #iind direct in contact cu mediul incon<urator,se incalzeste mai repede,iar cel izolat mai incet.-n aceasta situatie,rezistenta electrica a termistorului montat in e,terior scade brusc,si,ca urmare a di#erentei de rezistenta a celor doua termistoare,potentialul electric se modi#ica,variatia de tensiune este marita de ampli#icatorul care actioneaza releul de iesire,care prin inc*iderea contactelor transmite semnalul la centrala,oar local aprinde beculetul Caracteristici@ tensiunea de alimentare 2( ) s 1'b curentul absorbit pentru pozitia de repaus 1' mA,iar la actionare 8' mA timpul de #unctionare la un salt de temperatura de 2'SC este de 1s',6 min,iar la unul de !'SC de ',5s',! min capacitatea contactelor releului la 22' ),5 A curent alternativ iar la 22' ) 7 ! A la curent continuu temperatura mediului ambiant la care poate #unctiona de la 2' pina la (5SC umiditatea ma,ima 85b sensibilitatea 5SC6min /ste recomandat pentru supraveg*erea spatiilor in care apar incendii mocnite #ara #lacara,dar cu o crestere a temperaturii 4magazii inc*ise,silozuri etc.5 Functioneaza pe principiul e#ectului termoelectric 4variatia unei marimi electrice,#ie tensiune,#ie intensitate5 1e #olosesc #ie sub #orma de termocupluri #ie sonde termometrice din nic*el sau tungsten,a caror rezistenta electrica variaza in acelasi sens cu temperatura Au o buna #unctionare@ nu poseda piese mobile nu au contacte care sa ancraseze,sa corodeze sunt sensibile nu poseda mecanisme bimetalice supuse de#ormatiilor si oboselilor contiunue nu dau alarme #alse nu sunt necesare sc*eme electrice 8etector de #lacara realizat in taraA depisteaza si semnalizeaza aparitia unui inceput de incendiu in timp de 2,5 s Caracteristici@ tensiunea de alimentare 2( ) s 1'b curentul absorbit in repaus 1' mA,iar la actiune 8' mA timpul de raspuns 1,5s 1 s dimensiuni de gabarit t 2'5 mmA *C1.5 mm distanta ma,ima la care sesizeaza .,'' mm capacitatea contactelor@ releul 22' ) si 5 A si curent alternativ si 22' ) si ! A curent continuu poate #i montat in medii cu temperatura de la 1' pina la U(5SC si cu umiditate ma,ima de 85b Atmos#era in care se monteaza trebuie sa #ie #ara gaze sau agenti care ar putea sa perturbe buna #unctionare /ste construit dintr o carcasa,un capac alb si un soclu.-n carcasa de #orma rotunda se gaseste montat sistemul optic,#ormat dintr un obiectiv,un #iltru in#larosu,elementul #otosensibil,un #ototranzistor si un ampli#icator +rincipiul de #unctionare are in baza trans#ormarea energiei luminoase in semnale electrice 8etectoarele de acest tip nu trebuie sa reactioneze la lumina solara,lampi incandescente,supra#ete metalice calde.9rebuie insa sa #unctioneze in cazul vibratiilor,socurilor,murdaririi cu uleiuri,pra#,umiditate etc. 1e utilizeaza acolo unde este posibil sa izbucneasca de la inceput o #lacara,incendii de lic*ide combustibile,la supraveg*erea *aitelor inalte cu vizibilitate redusa,depozite de c*erestea,depozite de mar#uri etc. "n detector poate supraveg*ea e#icient o supra#ata de 5'' pina la 1''' mE care trebuie micsorata in cazul materialelor depozitate in ra#turi,vizibilitatea #iind redusa 8etectoarele de #um se clasi#ica din punct de vedere #unctional in@ detectoare de #um optice,pe pricipiul dispersiei luminii detectoare de #um optice,pe principiul absortiei luminii /le sunt sensibile la pra#ul din atmos#era,motiv pentru care se deregleaza 0ealizarea unui detector optic,cit mai sensibil,impune@ #olosirea unei surse de radiatii cu o lungime de unda cit mai mica posibil a luminii masurate utilizarea unei surse de radiatii cu lumina puternica la detectoare cu lumina di#uza,#olosirea unui ung*i de dispersie cit mai mare posibil +rincipiul #izic #olosit se bazeaza pe ionizarea aerului e,terior dintr o camera de masurare care este e,pusa e#ectului de durata a unor radiatii al#a,emisie de o sursa radioactiva. Aerul ast#el ionizat devine bun conducator de electricitate -n cazul aparitiei unui incendiu mocnit,particulele de gaze de ardere si #um patrund in camera de masurare,unde,in raport cu marimea si cantitatea lor,declaseaza curentul de ionizare si in continuare

1.2.5.1. 8etectorul Cerberus

1.2.5.2. 8etectorul D> 7 1

1.2.5.!. 8-C- 1 .!

1.2.5.( 8-C- 8!

1.2.5.5 8-C- 3 .6

1.2.5.6 8-C9 ..

circuitul de semnalizare -n practica se intrebuinteaza detectoare cu doua camere de ionizare /ste #ormat din doua camere de ionizare,in care se gaseste o sursa de radiatie,legate in serie intr un circuit de curent continuu."na din camere comunica cu e,teriorul,iar cealalta este etansa +articulele al#a,emisie de o sursa radioactiva,ionizeaza aerul #acindu l bun conducator de electricitate Fumul si produsele de ardere patrund in camera desc*isa ,se ionizeaza,devenind mai putin mobile decit ionii din aerul obisnuit,necesitind un timp mai mare pentru a a<unge la electrozii camerei de ionizare.-n continuare are loc o scadere a curentului de ionizare,o crestere a rezistentei electrice dintre electrozii camerei --,precum si o crestere a tensiunii,se aprinde o lampa releu speciala,provocind declansarea unui semnal de incendiu /ste proiectat si construit ca sa poata sesiza aparitia #umului si cresterea temperaturiiA ca element sesizor de #um sze #oloseste o camera de ionizare,prevazuta cu o sursa de radiatii al#a /lementul sensibil la cresterea temperaturii este #orma din ( termorezistente,care in momentul cind temperatura depaseste 5'SC intra in actiune +articulele de #um sau de pra#,a#late in suspensie in aer,patrund intre electrozii camerei de ionizare,absorb radiatiile al#a,micsorind gradul de ionizare si ca urmare se realizeaza o crestere a potetialului unei grile de comanda a tubului,amorsarea acestuia si astl#e detectorul intra in #unctiune 8etectorul D> 1 intra in compunerea instalatiei de productie ruseasca 18+",din dotarea unor obiective 8etector cu camera de ionizarea carei #unctionare este similara cu cele de acelasi tip construite in strainatate /ste #ormat dintr un soclu montat pe tavan,doua camere de ionizare,o placa de circuit imprimat pe care este montat ampli#icatorul de semnal,cu becul de semnalizare optica locala -n ambele camere de ionizare se gaseste cite o sursa radioactiva 1e monteaza in incaperi unde temperatura este cuprinsa intre 2' si U6'SC,umiditatea #iind de 65s2'b %ontat in incaperi cu inaltimea ma,ima de 8 m poate supraveg*ea o supra#ata de 5' mE,iar cele cu tavan in coama sau in dinti de #erestrau !5 mE 1esizeaza aparitia #umului si a gazelor de ardere dega<ate de incendiu in #aza incipienta -n caz de incendiu poate declansa sistemele de semnale de alarmare,si dupa caz de stingere a incendiilor 1e recomanda a se #olosi in locurile in care incendiul se produce mocnit si se mani#esta prin dega<are de #um sa gaze de ardere Aparatul este #ormat dintr un soclu pentru montareaaparenta si din detectorul propriu zis,care la rindul sau este alcatuit din doua camere de ionizare cu surse radioactive 4una de compensare interioara si cea e,terioara de masura5,circuit de masura realizat cu tranzistor cu e#ect de cimp,circuit comparativ,circuit de iesire si stabilizator intern.8etectorul este prevazut cu trei circuite de semnalizare la distanta la centrala automata de semnalizare sau sisteme intermediare de semnalizare Functionarea@ #umul sau gazul de ardere care intra in camera de masura provoaca scaderea curentului in camera repartitia tensiunilor la bornele celor doua camere de ionizare se modi#ica,tensiunea la bornele camerei e,terioare creste,ceea ce declaseaza semnalele de alarma prin intermediul circuitului de masura si a celui comparator 1e construieste pentru mediu marin 8-C- 3p%A0-n si in varianta 8-C- 3 3O0%A= 1emnalizeaza aparitia #umului si gazelor de ardere produse de un incendiu in #aza initiala /ste indicat a se #olosi in locurile in care este posibil aparitia unui incendiu mocnit,#ara #lacara,care se mani#esta prin dega<are de #um sau gaze de ardere 1e construieste in ! variante@ 8-C9 .. /,.3r. pentru mediul marin 8-C9 .. /,. 4ia5 pentru medii e,plozive 8-C9 .. 3ormal /ste destinat detectarii incendiilor a caror inceput se mani#esta printr o dega<are importanta de caldura,cu o evolutie rapida 4incendii de *irtie,lemn,te,tile,lic*ide in#lamabile etc.5 sau a celor care pot sa apara in medii deosebit de di#icile,cum ar #i incaperi unde prin natura e,ploatarii se dega<a #um,gaze arse sau in spatii cu mult pra# -n varianta 3aval poate #i montat in incaperile de pe nave sau din zona litorala 8etectorul #ace parte din categoria detectoarelor combinate cu #unctie dubla@ termovelocimetrica si termostatica /ste un aparat electronic cu termistoare pentru sesizarea inputururilor de incendiu,dind un impuls de alarma,atit la cresteri normale ale temperaturii in unitatea de timp,cit si la atingerea unui prag #i, termoma,imal

2.A=/&/0/A 1- A%+=A1A0/A 8/9/C9OA0/=O0 8/ -3C/38-" 2.1.CO38-9-- 8/ 1/C"0-9A9/ -3 F"3C9-O3A0/ Alegerea tipurilor de detectoare se #ace si in #unctie de #azele de dezvoltare a incendiilor. -n prima #aza se dega<a produse de ardere invizibile 4#ara #um,#ara #lacara,#oarte putina caldura5. -n #aza a doua,apare insa #umul,dar nu si #lacarile,se daga<a #oarte putina caldura. -n cea de a treia #aza apare #lacara,incendiul poate #i observat,insa cantitatea de caldura este totusi redusa.

-n #aza a patra cantitatea de caldura dega<ata creste,aerul se dilata,arderea se intensi#ica,incendiul #iind in plina dezvoltare. +entru prima #aza de dezvoltare s ar putea construi tipuri de detectoare,care sa #unctioneze pe baza variatiei rapide a umiditatii si a ionizarii aerului. +entru detectarea incendiului in #aza a doua se pot #olosi detectoare cu camera de ionizare,cu celula #otoelectrica,in #aza a treia detectoare cu #lacara,iar in #aza a patra detectoare termice. +entru a corespunde scopului si a avea o deplina securitate in #unctionare,detectoarele de incendiu trebuie sa indeplineasca urmatoarele ! conditii de baza@ a51ensibilitatea #ata de #enomenele care insotesc incendiu."n detector trebuie sa sesizeze incendiul intr un timp #oarte scurt,daca este posibil instantaneu.1ensibilitatea detectorului trebuie sa #ie relativ constanta pe toata supra#ata supraveg*eata.8etectorul nu trebuie sa reactioneze la lumina soarelui,la lampile incandescente si nici la semnalele pe care le primeste de la lzgomotul de #ondh. 1ensibilitatea instalatiei de detectare depinde,aproape e,clusiv,de o <udicioasa amplasare a detectoarelor si de densitatea acestora. b5 -nsensibilitatea dispozitivelor #ata de #enomele care ar putea declansa semnale #alse.+rintre #enomele care in#luenteaza buna #unctionare a declansatoarelor,declansind alarme #alse si intempestive se citeaza@ in cazul detectoarelor de #um 7 lucrarile de sudura,vaporii de apa,gazele de esapament,#umul de tigaraA pentru detectoarele termice 7 e#ectul incalzirii razelor solare,lucrarile de sudura,caldura dega<ata de la masini in timpul #unctionariiA in cazul detectoarelor termice 7 elicele avioanelor,re#ractia luminii de pe supra#ete stralucitoare ,miscarea autove*iculelor etc. +entru evitarea alarmelor #alse e,ista doua posibilitati@ amplasarea detectoarelor sa se #aca ast#el incit ele sa se a#le in zona de scurgere a gazelor de ardereA detectoarele sa #ie deconectate in timpul lucrului. c5 1iguranta in #unctionare 4durabilitatea5."n detector trebuie sa #unctioneze ireprosabil dupa montare timp de mai multi ani. 8etectoarele trebuie sa reziste la orice actiune a acizilor,bazelor,aburului,atita timp cit urmatoarele materiale nu sunt apreciabil atacateA otelul ino,idabil,aluminiul elo,at,alia<ul de zinc,alia<ele de aluminiu rezistente la coroziune,ceramice,sticla,ple,iglasul,siliconul,cauciucul sintetic. 2.2.A=/&/0/A 1- A%+=A1A0/A 8/9/C9OA0/=O0 Alegerea unui anumit tip de detector depinde,in primul rind,de #enomenul care poate sa apara cel mai sigur in momentul izbucnirii incendiului."rmeaza de#inirea tipului de detector,stabilitatea numarului necesar ,a modului de amplasare a lor si a sensibilitatii ce trebuie sa aiba pentru a evita alarmele #alse. 8etectoarele de incendiu trebuie amplasate acolo unde se asteapta o concetratie ma,ima de gaze de ardere si particule de #um. 9rebuie sa se aiba in vedere curentii de aer #ierbinti,in#luenta mediului incon<urator,adica presiunea aerului,temperatura,umiditatea,coroziunea ,trepidatiile. -n principiu,detectoarele termice si de #um se amplaseaza in partea cea de mai sus a incaperii.=a incaperile cu inaltimea mai mare de 8 m si cu tavale plane,detectoarele trebuie sa se amplaseze la o anumita distanta #ata de planseu.=a incaperile <oase detectoarele pot #i montate in mi<locul tavanului e,ecentric. +entru o instalatie automata de detectare se cer@ alegerea tipului optim de detector sau a combinatiei necesare intre di#erite tipuri de detectare,in #unctie de natura materialelor care se pot aprinde,de in#luentele asupra mediului din incapere 4variatia de temperatura,gazele produse prin ardere,impuri#icarea aerului,curentii de aer5 de con#ormatia incaperii 4supra#ata,inaltimea,#orma planseului5,de parametrii detectorului,conlucrarea dintre instalatia de stingere a incendiilor sau cele care indeplinesc alte cerinte de siguranta. !.C/390A=/ 8/ 1/%3A=-?A0/ A -3C/38--=O0 !.1.&/3/0A=-9A9-n principiu,o centrala de semnalizare are urmatoarele circuite electrice si elemente@ circuite de sesizare a semnalelor 4pentru #iecare detector in parte5A ampli#icatoare de semnaleA circuit logistic si multiplicator pentru circuitele electriceA circuit intern pentru semnalizarea de#ectiunilor,ampli#icator pentru semnale de de#ectiuneA indicatoare de semnaleA lampi indicatoare de de#ectiuneA semnalizator sonorA semnalizator sonor de de#ectiuniA +e linga centrala de semnalizare mai e,ista o serie de ec*ipamente ane,e ca@ redresor,baterii de acumulatoare,mi<loace sonore de alarmare sonore,lampi de semnalizare,sigurante electrice. 1copul principal al centralei@ receptionarea si interpretarea semnalelor detectate si transmise de detectoareA supraveg*erea integritatii circuitelor de legatura dintre detectoare si centralaA veri#icarea si controlul #unctionarii corecte a instalatieiA

alimentarea cu energie electrica 4alimentarea principala,alimentarea de avarie,alimentarea de semnalizare5. 8in punct de vedere constructiv,centralele automate de semnalizare pot #i in bloc sau modulara. !.2. C/39A=A C"A% /ste o centrala de semnalizare modular cu 1' linii si modul de serviciu.Fiind conceputa modular,este posibil sa sa satis#aca necesitatile de 2',de !' si c*iar 1'' linii,#olosind module de cite 1' linii.%odulul de serviciu este dotat cu aparatura necesara e#ectuarii unor masuratori directe ale parametrilor liniilor conectate la centrala.=a centralele C"A% se pot conecta si detectoare de incendiu F/A de toate tipurile #abricate in tara6.%odulul de linie este prevazut cu 1' circuite sesizoare #iecare,terminate cu o lampa semnalizatoare,corespunzatoare la 1' circuite ce se conecteaza la acesta. -nstalatia de semnalizare,inclusiv centrala C"A%,se poate gasi in ! stari@ stare de supraveg*ere cind detectoarele corect montate si in starea de #unctionare,nu sunt actionate,adica practic nu s a produs incendiulA conductorul de legatura dintre centrala si detector #iind intrerupt,lampa de semnalizare incepe sa lumineze cu intermitenta,pina la inlaturarea avarieiA stare de detectare si semnalizare a incendiului izbucnit,cind detectorul si lampa de semnalizare sunt in #unctiune %odulul de linii este construit in doua variante@ C"A% %=C 4centarala5 si C"A% %= A 4automata5.+rima varianta se intrebuinteaza impreuna cu modulul de serviciu,iar cea de a doua de sine statatoare,constituind o mica centrala. Centrala C"A% semnalizeaza distinct prin lampi urmatoarele@ aparitia incendiuluiA ruperea conductoarelor de legatura a centralei cu detectoarele la lmasahA caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modulA caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modulA caderea bateriei tamponA semnalizarea e#ractiunilor. %odulul este prevazut cu circuite de veri#icare a lampilor de semnalizare,cu circuite de pastrarea semnalelor optice aparute pe modulele de linii,precum si cu circuite de anulare a soneriei. Centrala C"A% 3 este destinata pentru instalatie de semnalizare pe nave,avind o capacitate ma,ima de !' linioi,#iind #ormata dintr un modul de serviciu si pina la 6 module de linii,#iecare putand supraveg*ea 5 linii. !.C/390A=A 1/1A% Centrala 1/1A% este realizata in constructie modulara,cu sistem de prindere pe pereteAse e,ecuta intr o singura varianta constructiva mecanica,ec*ipabila in #unctie de solicitarea bene#iciarului si are o capacitate ma,ima de !8 de circuite. +entru #iecare linie se pot conecta mai multe detectoare de acelasi tip de contact,cu conditia ca,curentul debitat de centrala sa nu depaseasca 5'' mA.9ensiunea de alimentare a sursei principale este de 22' ).c.a.65' 2,iar cea de alimentare de avarie 2( ).c.c. 8in punct de vedere #unctional,ec*ipamentul se compune din doua parti@ partea de receptie 7 sesizare a in#ormatiei primite de la liniile ec*ipate cu detectoareA partea de prelucrare generala a in#ormatiilor. !.(.C/390A=A A"9O%A9A 8/ 1/%3A=-?A0/ 9-+ 90eceptioneaza semnalele de incendii sesizate de detectoarele de #um cu camera de ionizare,detectoare de caldura si butoane de semnalizare,apoi le trans#orma in semnale acustice si optice,pe care le poate transmite si la unitatile de pompieri militari.+oate #i construita pentru 15 si (' linii.1e poate utiliza in obiectivele industriale si in institutii sociale si culturale unde se poate dega<a in caz de incendiu #umul si caldura./ste construita in sistemul modular,aparatura #iind montata in dulapuri metalice.Alimentarea se #ace cu curent electric de 2( ) de la redresor si baterie acumulatoare. !.5.C/390A=A 101 7 6' 41-/%/315 Aceasta centrala este de marime medie,capabila sa semnalizeze aparitia incendiilor,sa alarmeze unitatile de pompieri,sa declanseze,de e,emplu,instalatiile #i,e de stingere,sa inc*ida usile anti#oc,sa desc*ida clapetele de evacuare a #umului,sa opreasca instalatiile de ventilatie sau de climatizare. -n monta< complet consta din doua dulapuri metalice@ panou central si panou suplimentar.Centrala 101 6' 41iemens5 este prevazuta cu sertare mobile,pentru cite 5 linii de #iecare sertar.+anoul principal cuprinde partea de supraveg*ere si ma,imum 5 sertare mobile.=a nevoie se poate adauga un panou suplimentar care poate prelua in . sertare mobile. !.6. C/390A=A 8/ 1/%3A=-?A0/ A -3C/38--=O0 1-&"0 Aceasta centrala are urmatoarele caracteristici@ temperatura mediului ambiant 1'...U(5SCA umiditatea relativa a aerului 65s15bA tensiunea de utilizare 22' ).c.a. si 2( ).c.cA numarul de linii de semnalizare !A masa (,5 ;g.

(.:"9OA3/ 8/ 1/%3A=-?A0/ -nstalatiile cu butoane de semnalizare sunt indicate in cazul cind o supraveg*ere automata a unui obiectiv nu este posibila sau ca o complectare a supraveg*erii automate. O instalatie de semnalizare cu butoane,consta in principiu dintr o centrala de semnalizare automata,de obicei,in cladirile #ormatiei de pompieri,circuite de legatura si butoane manuale.=egatura intre centrala si butoane se #ace #ie prin sistemul radial,#ie prin sistemul cu bucla. :utoanele de semnalizare se amplaseaza mai ales in punctele usor accesibile,in directia catre sau pe caile evacuare.:utonul se acopera cu geam,declansarea se #ace prin spargerea geamului de protectie.8upa spargerea geamului si apasarea pe buton,se declanseaza un contact de semnalizare ,care dupa natura legaturii,desc*ide sau inc*ide circuitul curent al liniei de semnalizare. :utoanele de semnalizare trebuie sa satis#aca urmatoarele conditii@ sa se poata puna in #unctiune cu usurinta,#ara eroriA sa #ie prote<ate cu geam care sa poata #i inlocuit cu usurintaA instalatia sa #ie prote<ata contra supratensiunilor si supracurentilorA inc*iderea si desc*iderea sa se poata #ace cu un singur tip de c*eie. =a noi in tara se construiesc@ butoane de semnalizare in constructie normala,antie,ploziva,capsulate in bac*elita. 1!.-nstalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului 1.FAC9O0-- A9%O1F/0-C- CA0/ -3F="/39/A?A -3C/38-"= 1.1.CO%+O?-9-A A/0"="Aerul nepoluat este #ormat dintr un amestec de 12 gaze@ azot,o,igen,dio,id de carbon,neon,*eliu,;ripton,,enon,ozon ,metan,radonsi argon. O,igenul din aer este o,idantul cel mai important./,istenta lui in atmos#era atrage dupa sine producerea de o,idari si deci contribuie la aparitia pericolului de incendiu.+roportia o,igenului in aer in raport de celelalte gaze este de 2',$5b 421b5. "n ;ilogram de aer contine 2!2 grame o,igen. 8esi proportia de o,igen ramine,in general,nesc*imbata in masa atmos#erei,totusi cantitatea de o,igen nu este aceeasi,ea scazind cu cresterea inaltimii terenului #ata de nivelul marii.8e e,emplu,la ! ;m altitudine cantitatea de o,igen se micsoreaza la u,la 6 ;m cu 162,iar la 1' ;m cu !6(.Aceasta ne duce la concluzia ca intensitatea incendiilor este cu atit mai mica ,cu cit ele se produc la altitudini mai mari.8e e,emplu in aceleasi conditii meteorologice,un incendiu pe crestele Carpatilor este cu 25b mai putin intens,decit unul produs pe litoral iar unul din 9iber are intensitatea cu 5'b mai redusa #ata de cel declansat pe malul mariiA la 1'' ;m altitudine,un incendiu ar #i imposibil,din lipsa de o,igen. -ncendiile sunt mai violente in mediul rural si in prea<ma padurilor sau a locurilor bogate in vegetatie decit in orase ori in zonele aride,din cauza cantitatii de o,igen,care in aceste zone este mult mai mare. 1.2."%/?/A=A -ntre umiditate si viteza de ardere a materialelor e,ista o strinsa legatura.Ast#el,la o umiditate relativa a aerului de 6'b si mai mult,incendiul nu se poate propagaA la o umiditate relativa de 5' 55b,propagarea incendiului se #ace #oarte incetA la o umiditate de (' 5'b poate avea loc un incendiu limitat la supra#ata soluluiA la !' ('b umiditate este posibil un incendiu la supra#ata solului,care sub in#luenta vintului se poate intinde repede iar umiditatea relativa pina la 25b pericolul de incendiu este ridicat. 1.!.9/%+/0A9"0A A/0"="9emperatura aerului din atmos#era determina in principiu,producerea tuturor #enomenelor meteorologice care se produc in aer.9emperatura de#ineste starea atmos#erei. 8e temperatura depind@ gradul de stabilitatea a aeruluiA umiditatea aeruluiA condensarea vaporilor de apa,precipitatiile si varianta presiunii atmos#erice.9emperatura ridicata grabeste procesul de evaporare a apei deci micsoreaza umiditatea din materialele combustibile.+rin cresterea temperaturii se micsoreaza cantitatea de caldura necesara pentru aprinderea acestora.Corpurile cu capacitate calori#ica redusa,cum sunt paiele,ori emanatiile de gaze naturale,atunci cind au temperatura ridicata si vin in contact cu sursa de apridere,se aprind #oarte usor,dind nastere la incendii de lanuri de culturi intregi etc. 9emperatura coborita a aerului micsoreaza,in general,intensitatea incendiilor si nu #avorizeaza propagarea lor. Cu cit incendiul este mai mare,cu atit sc*imbul de aer se #ace mai intens si in consecinta arderea este mai violenta.=a asemenea incendii de mari proportii deplasarea aerului este atit de puternica incit imbraca #orma asa ziselor l#urtuni de #och,care #ac aproape imposibila stingerea incendiilor. 1.(.)A39"= 8eplasarea aerului sau vintul se de#ineste prin doua elemente @ directia de unde bate vintul si viteza cu care su#la.)intul este agentul meteorologic care are cea mai mare in#luenta asupra incendiilor,deoarece in primul rind aduce la

locul incendiului masa de aer cu o,igen proaspat,inlocuind aerul al carui o,igen a #ost consumat de incendiu si in al doilea rind mareste viteza de ardere si raspindeste particulele incandescente la mari distante,contribuind in acest #el la propagarea incendiului pe supra#ete mari. Cu cit un vint este mai uscat si mai cald,cu atit a<uta mai mult la dezvoltarea si propagarea incendiului. -n tara noastra,vinturile mai intense au loc iarna,primavara si toamna ,anotimpuri in care incendiile,in general se produc violent. 1.5.+0/1-"3/A A9%O1F/0-CA +resiunea atmos#erica este presiunea statica e,ercitata de catre atmos#era.)aloarea presiunii atmos#erice la nivelul solului este de apro,imativ .6' mm 2g6cmE 41,''!! ;g#6cmE5. 8in cauza compresibilitatii aerului,presiunea si densitatea atmos#erei descresc cind inaltimea creste,la inceput mai repede si apoi din ce in ce mai incet.)ariatia presiunii atmos#erice in raport cu inaltimea se arata in tabelul X---.1.5.1. 9abelul X---.1.5.1. )ariatia presiunii atmos#erice in raport cu inaltimea -naltimea RcmT ' 1 2 ! ( +resiunea atmos#erica Rmm2gT .6' 6.( 5$6 525 (61 -naltimea R;mT 5 6 . 8 $ 1' +resiunea atmos#erica Rmm2gT ('! !52 !'6 226 2!' 1$8 -naltimea R;mT 11 12 15 2' !' +resiunea atmos#erica Rmm2gT 1.' 11' 8$ (1 .

O <umatate din masa totala a atmos#erei este cuprinsa intre pamint si inaltimea de 5 ;m.+ina la 1' ;m se gasesc 26! din masa atmos#erei,iar pina la 2' de ;m,$61' din aceasta masa. 3umarul incendiilor semnalate in situatii cu presiune atmos#erica ridicata este cu mult mai mare decit cel al incendiilor declansate in regimul atmos#eric cu presiune scazuta. 2.+/0-CO="= 8/ -3C/38-" 1- 8/ /X+=O?-/ C0/A9 8/ 90A13/9 -n #iecare zi,in intregul globul pamintesc se produc apro,imativ !'' #urtuni.Aceste instabilitati atmos#erice accentuate se caracterizeaza prin vint puternic,aglomerari de nori,averse si descarcari electrice. Frecventa #urtunurilor,ploilor si descarcarilor electrice di#era de la regiune la regiune.8atorita descarcarilor electrice atmos#erice,in timpul #urtunilor se pot produce distrugeri de di#erite #eluri,incendii etc. 8escarcarea electrica luminoasa care se produce intre nori sau in interiorul unui nor se numeste #ulger. =ungimea obisnuita a scinteilor electrice care strabat norii sub #orma de #ulger este de ',1 2 ;m,dar uneori poate sa a<unga la 1' 15 ;m.)iteza de propagare este de 1'' ;m6s,iar durata intre ',''1 ',''2 s. -ntesitatea curentului pe care il transporta este de ordinul a 1'''' pina la 2'''' A,iar a tensiunii electrice intre !' 25' %). 8in (2'' descarcari masurate s a constatat ca in nori se produc !2'',iar intre nori si pamint 1''' descarcari. 8upa aspectul e,terior,#ulgerul poate #i di#uz 4produs in interiorul unui loc,cu aspect di#uz5 si globular 4produs in timpul starilor de #urtuna caracterizat prin aparitia unui glob luminos de citva centimetrii diametru si care se deplaseaza sub in#luenta curentilor de aer,coboara catre pamint,ocolind in general obstacolele.Fulgerul globular patrunde in incaperi,pe usi si #erestre lasate desc*ise,iese eventual pe cos si dispare,#ie cu e,plozie,#ie #ara zgomot,la atingerea unui obiect sau a peretilor. 8aca di#erenta de tensiune intre nori si pamint a<unge atit de mare,incit poate strapunge aerul care <oaca rolul unui izolator,se poate produce o descarcare electrica. 8escarcarea electrica de mare intensitate,care se produce pe timp de #urtuna,intre nori si pamint se numeste trasnet. Amplitudinea curentului poate sa a<unga de la 2' ;A la 15' ;A si c*iar 2'' ;A. Frecventa trasnetelor depinde de numarul #urtunilor care se produc intr o anumita regiune.-n #unctie de numarul mediu anual de zile cu #urtuni se stabilesc zonele care alcatuiesc *arta ;eraunica a tarii.Cele mai #recvente descarcari de trasnet se produc in zona muntoasa,unde numarul mediu anual de zile de #urtuni depaseste ci#ra !'.2arta ;eraunica se stabileste in deplina concordanta si cu numarul de incendii cauzate de trasnet,izbucnite in zonele respective. -n perioada anilor 1$61 1$.' au izbucnite in tara noastra 25(2 de incendii cauzate de trasnet.8intre acestea 5. s au declansat in sectoarele industriale,22 in regiuni paduroase,5'! la obiective agricole,. la santiere si 18!1 in sectorul particular ,in special in mediu rural.-n anul 1$.1 numarul incendiilor izbucnite din cauza trasnetului s a ridicat la 2.1. >udetele in care au izbucnit cele mai multe incendii sunt cauzate de trasnet #ac parte din zonele cu numarul cel mai mare de #urtunui dintr un an.Ast#el,ma<oritatea incendiilor datorita trasnetelor s au produs si se produc in <udetele Alba,:i*or,Clu<,2arg*ita,2unedoara,%aramures,%ures,1atu %are,1uceava. 8eoarece trasnetul este un #enomen electric,el poate produce acelasi e#ect ca orice trecere de curent intr un conductor sau printr un materiale rau conductor ori izolant. 9rasnetul produce urmatoarele e#ecte@ calorice,mecanice 4electromagnetice5A c*imiceA #iziologiceA deran<amente nervoaseA actiunea asupra inimii.

8in punctul de vedere al pericolului de incendiu intereseaza e#ectul termic. 8aca trasnetul trece printr un conductor metaliccu sectiunea su#icient de mare 4de e,@ conductoarele pentru paratrasnete,rezistenta este atit de mica incit pericolul de incendiu este redus5. 8impotriva,la trecerea prin sirme subtiri,sirma de antena etc.,s au constatat urme vizibile de incalzire,ori topirea acestora.Contactele imper#ecte prezinta,de asemenea un mare pericol pentru circuitele prin care se scurge curentul de trasnet. =a slabirea contactelor unor instalatii,c*iar si de paratrasnete,se produce topirea metalului care poate sa aprinda materialele in#lamabile din <ur,in special amestecurile de vapori aer sau gaz aer. =a trecerea curentului prin materialele rau conducatoare de electricitate,o mare parte din energie este trans#ormata in caldura,care vaporizeaza apa continuta de materialele respective 4de e,.,in lemn,caramida5.8in cauza suprapresiunii produse de evacuarea rapida a apei si a duratei reduse a #enomenului se produce spargerea de natura e,ploziva a copacilor,stilpilor de lemn,grinzilor si zidurilor.1unt si cazuri cind la trecerea curentului electric prin diverse obiecte,acestea se incalzesc in asa masura,incit se poate a<unge la temperatura de aprindere a materialelor din care sunt con#ectionate.-n acest caz trasnetul devine cauza de incendiu. =a trecerea trasnetului de intensitate mare si durata mica prin unele materiale combustibile,acestea nu sunt aprinse,ci imprastiate 4paie,#in etc.5.8aca insa se produc descarcari de mica intensitate si durata mare,aprinderea lor este posibila. 9rasnetul poate sa loveasca direct intr un obiectiv 4actiune principala5 sau sa patrunda in interior prin intermediul retelei de iluminat,de apa etc. 4actiune secundara5.8e regula,descarcarea principala este urmata de descarcari ulterioare de mica intensitate. 8eteriorarea cladirilor prin trasnet are loc in special datorita incendiilor.8eseori insa se produc deteriori cauzate de trasnet,#ara a se declansa vreun incendiu.Acestea se limiteaza,de obicei,la dezveliri partiale ale acoperisului ,craparea zidurilor,distrugerea grinzilor de lemn prin asc*iere etc.8aca insa se produc descarcari de mica intensitate si de durata mare,aprinderea lor este posibila. 9rasnetul poate sa loveasca intr un obiectiv 4actiunea principala5 sau sa patrunda in interior prin intermediul retelei de iluminat,de apa etc.4actiunea secundara5.8e regula descarcarea principala este urmata de descarcari ulterioare de mica intensitate. 8eteriorarea cladirilor prin trasnet are loc in special datorita incendiilor. 8eseori insa se produc deteriorari cauzate de trasnet.#ara a se declasa vreun incendiu.Acestea se limiteaza,de obiecei la dezveliri partiale ale acoperisului,craparea zidurilor,distrugerea grinzilor de lemn prin asc*iere etc.8aca trasnetul loveste intr o stinga are loc o #armitare a acesteia la supra#ata. =a descarcarea curentului de trasnet prin corpul omenesc,pericolul principal care apare este cel al producerii #ibrilatiei inimii.9rasnetul cazut direct pe corpul omenesc este de cele mai multe ori mortal.8intr o statistica straina intocmita pe o anumita perioada de timp reiese ca din cele 2.' persoane lovite de trasnet numai !' au supravietuit. Oamenii,pentru a evita loviturile de trasnet,vor alege ca adapost,in primul rind cladiri cu acoperis metalic prevazut cu cadru metalic sau cu paratrasnete.-n cazul ca nu este posibil adapostirea se va #ace in orice alta cladire. +e timpul unei #urtuni nu e recomandabil sa se urce spre vir#ul unui deal sau sa ramina in terenuri desc*ise si libere.1e vor evita de asemenea copacii izolati,stilpii liniilor tele#onice si electrice. +entru evitarea loviturilor de trasnet este recomandabil asezarea pe sol in genunc*i ori pe partea posterioara a picioarelor 4pozitia traditionala de sedere a <aponezilor sau pe vine5. +rotectia animalelor impotriva descarcarilor atmos#erice se poate asigura prin indepartarea acestora de gardurile de sirma,de arbotii izolat etc. !.C0-9/0-- 8/ +0/)/8/0/ 1- A%+=A1A0/A -319A=A9--=O0 CO390A 90A13/9"="+0O9/C9-A CO390A 90A13/9"="8omeniul de aplicare,prescriptiile comune tuturot instalatiilor de paratrasnet,cit si cele ale constructiilor cu caracter special,se arata in normativul de specialitate. +rotectia contra trasnetului a contructiilor si instalatiilor te*nologice e,ecutate in interior se realizeaza ast#el@ normala 4pentru categoriile C,8,/ pericol de incendiu,sau intarita 4categoriile A,: pericol de incendiu5,impotriva e#ectelor directe ale trasnetuluiA suplimentara 4pentru constructiile A si : si instalatiile e,terioare de #luide combustibile5,impotriva e#ectelor secundare ale trasnetului si 4la =/A care intra direct in cladiri,impotriva supratensiunilor atmos#erice. -nstalatiile de protectie contra trasnetului sunt obligatorii la@ cladiri si instalatii te*nologice e,terioare de categoriile A,: pericol de incendiuA cladiri cu aglomerari de persoane 4sali,*oteluri,camine,biserici etc.,cu peste ('' locuri,scoli cu peste 1' sali,spitale si similare,cu peste .5 de paturi,restaurante si magazine de peste 1''' mE,statii de calatori de categoriile -,--,de peste !'' persoane aglomeratie ma,ima sau ---,-) de pe liniile principale5A cladiri care adapostesc valori importante culturale sau te*nico economice 4e,pozitii,muzee,ar*ive,monumente istorice,centrale electrice si de comunicatii etc.5A cladiri de locuit cu +U-- niveluri,*oteluri si camine cu inaltimea de peste 28 mA gra<duri cu animale mari 4peste 2'' capete5,sau mari si de rasa 4indi#erent de capacitate5A cladiri mai inalte de 1' m si de doua ori mai mari #ata de cele din <ur. -n zonele unde D v !' se prevad instalatii de protectie contra trasnetului 4-+95 si pentru@ cladiri si instalatii te*nologice e,terioare de categoria C pericol de incendiuA cele de categoriile 8,/, izolate 4nimic in <ur pe o raza de 25 m5A gra<duri de animale mari de 1'' 2'' capeteA depozite desc*ise de baza cu materiale cu pericol de incendiu.

8e asemenea,se prevad -+9 in spatii care au destinatia cu cel mai mare pericol de incendiu dintr o cladire,indi#erent de nivel.-n cazul cind constructia care urmeaza sa #ie proiectata este de categoria C,8,/ si intra in zona de protectie a unei -+9 vecine,aceasta nu va #i prevazuta -+9. Amplasarea -+9 se poate #ace@ pe constructie normalA in interiorul constructiei e,ceptional,cu <usti#icare 4imposibilitate de monta<,aspect necorespuzator5,si numai conductoarele de coborire din cladirile din categoriile 8,/,- -- ---A indi#erent de constructie numai pentru categoriile A,: <usti#icat te*nico economic,imposibil de e,ecutat sau la obiectivele speciale cu pericol mare de e,plozie 4constructii pirote*nnice,rezervare de gaz si similare5. (.CO%+"3/0/A -319A=A9--=O0 8/ +A0A90A13/9/ (.1./=/%/39/ 8/ CA+9A0/ /lementele de captare au rolul de a prelua descarcarea trasnetului #iind de o mare importanta in determinarea a doua caracteristici principale ale unui paratrasnet si anume,zona de protectie si ung*iul de protectie. ?ona de protectie este spatiul in care,cu un su#icient grad de siguranta,o constructie sau o instalatie poate #i #erita de lovitura directa a unui trasnet. Aceasta zona se determina cu o anumita probabilitate,prin calcul sau gra#ic cu a<utorul monogramelor. "ng*iul de protectie este ung*iul sub care este vazuta aria zonei de protectie din elementul de captare.)aloarea acestui ung*i depinde de tipul elementului de captare. 8ispozitivele de captare pot #i sub #orma de ti<a de captare care,montate pe constructii,de tip cablu sau in cazuri speciale de tip plasa din sirma de otel. /lementele de captare ale instalatiei paratrasnet se monteaza pe partea cea mai inalta a constructiilor si instalatiilor te*nologice./lementul de captare sub #orma de ti<a este recomandabil sa se #oloseasca la constructii turn,cosuri de #abrica si acoperisuri cu pante repezi. =a acoperisurile cu desc*ideri mari,cu desc*idere mica si de tip s*ed se #olosesc elemente de tip cablu,conductoarele respective urmind traseul <geaburilor,coamelor de acoperirs,marginilor constructiilor,acoperisurilor etc. (.2./=/%/39/ 8/ CO:O0-0/ Conductoarele de coborire trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca si elementele de captare.3umarul elementelor de coborire variaza in raport cu lungimea cladirii.Ca elemente de coborire pot #i utilizate si partile metalice ale constructiei,cu conditia ca ele sa aiba continuitate electrica, in intreaga inaltime a acesteia si o sectiune su#icienta 4minimum 1'' mmE5.Conditiile respective pot #i indeplinite de sc*eletele si armaturile metalice ale cladirilor din beton armat,conductele de apa,burlanele de ploaie,scarile metalice de incendiu etc. =a constructiile in care se des#asoara procese te*nologice de categoriile A,:,C pericol de incendiu nu este admisa #olosirea elementelor metalice ale cladirii drept conductoare principale de coborire.8e asemenea nici conductele de gaze si lic*ide in#lamabile nu pot #i #olosite ca elemente de coborire a instalatiei de paratrasnet.Conductoarele de coborire trebuie sa urmeze calea cea mai simpla si cea mai scurta de la ti<a de captare si pina la legatura cu elementul de legare la pamint. 8e asemenea,este recomandabil ca aceste conductoare sa urmeze un traseu cit mai putin accesibil,deoarece atingerea lor in momentul producerii trasnetului este periculoasa. Anumite reguli trebuie respectate si in ceea ce priveste distantele dintre conductoarele instalatiei de paratrasnet si instalatiile electrice,tele#onice sau radio#onice si de semnalizare a incendiilor. (.!./=/%/39/ 8/ =/&A0/ =A +A%-39 Ca elemente de legare la pamint sunt #olosite prizele de pamint.9oate elementele de coborire se leaga la prize de pamint.8e regula,legarea elementelor de coborire se #ace la o priza de pamint unica,care,la rindul ei poate #i individuala sau comuna cu prizele de pamint ale instalatiilor electrice montate in cladiri. +rizele de legare la pamint se impart in doua categorii principale@ naturale si arti#iciale . +rizele de pamint naturale sunt considerate acele elemente metalice bune conducatoare de electricitate care au un contact permanent cu solulA sunt destinate di#eritelor scopuri,insa in acelasi timp pot #i #olosite si la scurgerea curentiilor electrici. 8rept prize naturale pot #i considerate elementele metalice ale constructiilor ingropate direct in pamint sau in #undatii de beton si beton armat,c*iar si spri<nite de pamint cum ar #i de e,emplu estacadele,elevatoarele sau di#erite alte elemente sub #orma de talpi,stilpi sau alte elemente de constructie din beton armat care sunt in contact electric cu pamintul,precum si invelisurile metalice ingropate in pamant cu e,eceptia celor de aluminiu.+rizele de pamant arti#iciale sunt construite special pentru a asigura scurgerea curentului electic al trasnetului in pamint.Ca atare ele nu pot #i #olosite in alte scopuri.Acest gen de priza se utilizeaza numai in cazul cind nu e,ista priza naturala sau aceasta nu are rezistenta su#icienta sau cind #olosirea prizei ar#iciale este prevazuta in norme sau cind cea naturala este inaccesibila. +entru asigurarea unor conductivitati electrice corespunzatoare a prizei de legare la pamint este necesar in contact bun al acesteia cu solul,#apt ce se poate realiza prin baterea pamintului cu maiul,udarea cu apa sau prin introducerea electrozilor in sol prin batere.+riza de pamint trebuie sa aiba o anumita rezistenta la coroziuni si la solicitari mecanice. =a alegerea locului de #i,are a prizelor de legare la pamint se cer a #i respectate anumite distante de constructiile si insatalatiile prote<ate contra tranetelor,acestea se determina prin calcule sau cu a<utorul monogramelor.

=a amplasarea prizelor se va veri#ica ca in apropiere sa nu e,iste conducte metalice ingropate,cabluri etc. pentru a e,clude posibilitatea transportului prin aceste conducte a potentialelor inalte in cladirile prote<ate. 5.-319A=A9-- 8/ +0O9/C9-/ %O39A9/ +/ CO3190"C9-- CO390A /F/C9/=O0 8-0/C9/ A=/ 90A13/9"="=a acest tip de instalatii drept conductoare de captare se #olosesc in principal elemente metalice ale constructiilor si instalatiilor te*nologice e,cterioare cu conditia de a se asigura dimensiunile minime 4sv1'' mmEA gv ',5 mm tabla5,precum si continuitatea electrica.Ast#el@ rezervoarele de lic*ide combustibile cu corn si capac metalic supraterane si semiingropate daca sunt prevazute cu@ dispozitive opritoare de #lacari,supape de respiratie pentru presiuni si vid,grosimea tablei peste 5 mm,imbinari sudate si nituite,capacul legat electric la corpul rezervorului,iar atunci cind este #lotant si la pamint,toate conductele rezervorului legate electric la pamintA conductele metalice pentru #luidele combustibile cu grosimea minima de 5 mm,montate la cel putin ( m de sol,care vor #i insa legate la prize de pamint proprii separate de ma,imum 2' _ la intervale de 2' 25 m in lungime de conductaA la conductele metalice montate mai <os de ( m se vor #olosi prize de pamint de ma,imum 2' _,la 2'' !'' m lungime de conductaA cosurile si turnurile de racire metalice impreuna cu cablurile de ancorare care se leaga la elementele metalice din pamintA cladirile C,8 si / pericol de incendiu si de grad de rezistenta -,-- si ---,cu acoperis din tabla sau materiale izolate prinse pe sc*elet metalic cu piese metalice la distante #i,eA elementele metalice ale acoperisului 4cornise,coame,<geaburi,balustrade de protectie superioare ale turnurilor de racire etc.5 si alte elemente metalice care ies din planul acoperisului 4cosuri de ventilatie si de #um,crucile turlelor bisericilor etc.5A daca ies cu ',5 m din planul acoperisului se #olosesc,cind este cazul,ti<e de O= t 16 mm inalte cit asigura zona de protectie a elementului respectiv.8aca nu este posibil se #olosesc drept elemente de captare,conductoare anume destinate ca de e,emplu O= ?n 4banda cu sv 5' mmEA gv 2,5 mm sau rotund t v 8 mm5 sau O= grunduit si vospit anticoroziv in doua straturi 4banda cu sv 1'' mmEA gv ( mm sau rotund t v 12 mm5. %onta<ul se #ace aparent in di#erite modulri@ sistem retea 4la acoperisurile plate sau cu coama la * w 1 m de streasina,cu oc*iuri de ma,imum 2',2' 7 normal sau 1',1' m 7 intaritA sistem de coama 4la acoperisurile in pante,cu seduri,cu conducta pe coama si pentru x n !'S si pe marginea acoperisului5A ti<a 4la acoperisurile in piramida sau cu coama scurta,la turnuri,cosuri si similate5A combinat 4la acoperisurile comple,e 7 elementele nemetalice care ies din planul acoperisului se prevad cu rama metalica sau cu ti<a,#unctie de inaltime. Ca conductele de coborire se pot #olosi cu prioritate elementele metalice ale constructiilor si instalatiilor te*nologice e,terioare care indeplinesc conditiile de sectiune si continuitate electrica ca de e,emplu@ sc*eletul,peretii si armaturile din metal,inclusiv sc*eletul metalic al cladirilor de -) si ) rezistente la #ocA elementele metalice verticale pentru categoriilde 8,/,pericol de incendiu si gradul -,-- si --- rezistenta la #oc 4conducte de apa si incalzire,scari metalice de incendiu,burlane de scurgere etc.,#iind e,cluse conductele de gaze naturale si #luide combustibile5A cind nu e,ista continuitate electrica se #olosesc ca conductoare au,iliare legate la conductoarele principale de coborite. 8aca cele aratate mai sus nu sunt posibile,pentru elementele de coborire se #olosesc materialele indicate la conductoarele de captare.1e precizeaza ca la cosuri,pe portiunea e,pusa #umului sau gazelor evaucate,minimum ! m in <os de gura cosului,se #olosesc O= ?n t 16 mm sau (',( mm,restul coboririi #iind de t 1' mm sau !',! mm. 3umarul si dispunerea coboririlor principale depinde de dimensiunile cladirii si #ormele acoperisului. %ontarea conductoarelor de coborire se #ace obisnuit pe e,terior,e,eptional in interior 4acest aspect pretentios,di#icultate deosebita de e,ecutie etc.5,insa numai la cladirile 8,/ 7 -,--,---. =a pozarea aparenta e,terioara se alege drumul ce mai scurt,dar nu prin luminatoare,balcoane,logii etc.A pe #atade este admisa montarea ingropata a ma,imum 5'b din coboriri la constructiile din lemn,caramida si beton armat cu asigurarea protectiei #ata de materialele combustibile. %ontarea in inteterior #ie ingropat sau aparent se va e,ecuta #erit de contactul sau apropierea de materialele combustibile 4se va #olosi prote<area cu material incombustibil si electroizolant5. +riza de pamint va #i comuna in mod obisnuit cu priza de pamant pentru protectia contra electrocutarii,8aca nu este posibil,se prevede priza de pamint proprie cu precadere naturala,e,ceptional arti#iciala.+riza de pamint arti#iciala se monteaza #ata de #undatia constructiei proprii la 1,5 5 m cu electrozi uni#ormi distribuiti in <urul constructiei si prote<ati cu beton.+rizele de pamint proprii se leaga la reteaua generala de legare la pamint a incintei,numai daca sunt la mai putin de 2' m.=a priza comuna se leaga toate prizele de #olosire a#late la mai putin de 2' m si toate elementele metalice neincluse in priza situate la mai putin de 2 m. 0ezistenta de dispersie a prizei de pamint proprie 7 naturala pentru categoria de pericol de incendiu al constructiilor A,:,C,8,/ este de 2,565 _,iar pentru -+9 arti#iciala 561'_. 6.-319A=A9-- 8/ +0O9/C9-/ %O39A9/ -38/+/38/39 8/ CO3190"C9-- CO390A /F/C9/=O0 8-0/C9/ A=/ 90A13/9"="Conductoarele de captare sunt #ormate din ti<e de O= 7 ?n sau O= grunduit si vopsit anticoroziv t 2' mm si l v 1 m,montate pe catarge 4stilpi din beton,beton armat,metal5.3umarul,inaltimea si dispunerea catargelor se stabilesc prin calcul,in raport de zona de protectie respectiva,avindu se in vedere urmatoarele@ inaltimea unui catarg nu poate #i mai redusa

decit <umatate din distanta #ata de catargul vecinA distanta dintre vir#ul ti<ei si marginea constructiei prote<ate va #i de cel putin 5 m,iar la gazometre si alte recipiente similare de ma,imum ! m #ata de vir#ul tevii de aerisire. Conductoarele de coborire sunt #ormate din armatura sau corpul metal al stilpului cu respectarea conditiilor de sectiune si continuitate precum si din conductoare anume destinate. +riza de pamind,in cazul cind este posibil,se monteaza la minimum 5 m de alte prize,asigurindu se 0 p w 5 41' _5 naturala 4arti#icialaA cind nu e posibila separarea,se utilizeaza prize comune cu 0 p w 2,5 455 _ naturale 4arti#iciale5. ..-319A=A9-- 8/ +0O9/C9-/ CO390A /F/C9/=O0 1/C"38A0/ A=/ 90A13/9"="+entru egalizarea potentialelor produse de descarea trasnetului la constructiile de categoriile A,: se #olosesc coducte orizontale in sistem inc*is la distante de 1' 15 m pe verticala legate la coborire si elemente metalice vecine care intra si ies in cladiri,cu e,ceptia conductelor de #luide combustibile,toate legandu se la pamint la intrari si iesiri. 8.+0O9/C9-A CO390A 8/1CA0CA0-=O0 =A9/0A=/ -ntre doua puncte apropiate a unei conducte -+9 sau intre o conducta -+9 si un element metalic de constructie sau instalatie.+rotectia contra descarcarilor naturale se calculeaza ast#el@ 8C =:61' A respectiv 8C',! 0pU =C61' n A =:,=C 7 lungimea buclei,respectiv a conductei de coborire din locul de apropiere pina la pamint RmTA 0p 7 este rezistenta de dispersie a prizei de pamint R_TA n 7 numarul conductelor de coborire -ntre conductele -+9 si elementele de constructie combustibile se vor respecta@ 6' cm de coama acoperisuluiA (' cm de acoperisA 2' cm de peretiA nu se normeaza distantele #ata de elementele incombustibileA 8aca distantele arate mai sus nu pot #i respectate@ in primul caz elementele metalice vor #i legate direct sau prin descarcatoare,pe drumul cel mai scurt,la -+9.Fac e,ceptie situatiile cind descarcatoarele nu s permise in incaperi de categoriile A,:A masura nu se re#era la instalatiile electrice din cladiri cu structura complet metalica sau inglobata in structura de beton armat de mare supra#ata,daca priza de pamint este comuna si nici la conductele de protectie +A98A in al doilea caz se vor monta materiale incombustibile si electro izolante in spatiile de apropiere. $.+0O9/C9-A CO390A 8/1CA0CA0-=O0 /=/C90-C/ A9%O1F/0-C/ -3 %/8-"= 0"0A= 3umarul relativ mare de incenii izbucnite in mediul rural,in special la depozitele de #ura<e si gra<duri de animale,a determinat luarea unor masuri speciale de protectie. 8in anul 1$82,incepind cu <udetele 9imis si :rasov,s a trecut la construirea de instalatii de paratrasnete in agricultura,care acolo unde au #ost bine realizate au dat rezultate. 8etaliile constructive sunt aratate in tabelul X---. 9abelul X--8etaliile constructive pentru paratrasnete in agricultura +oz 1 +1 +2 +! +D 1 +D 2 +D ! +D ( +D 1 +D 2 +D ! 8enumirea 2 9i<a din otel beton O: !8 -nel din tabla groasa 9i<a din teava O= pentru constructii laminate la cald sau sudate longitudinal -nel din tabla groasa 9i<a din teava O= 9i<a din teava O= Otel rotund O= !. -nel din tabla groasa 9eava din O= 9i<a din teava O= 8imensiunile RmmT ! 8/9A=-"= A t 16A lC 185' 5' , 16A lC6' 5. , !,5A lC!!'' 8/9A=-"= : 68,5A lC6' 5. , !,5A lC!!'' .6 , ( lC!!'' :uc ( 1 2 1 1 1 1 5 1 1 1 19A1 5 (!8 6. (!. 6. ('( .1 .65. .1 (!. 6. ('( .1 .65. .1 ('( .1 .65. .1 !!! .1 (!. 6. ('( .1 .65. .1 ('( .1 .65. .1

t 5A lC5' 8/9A=-"= C 86 , 6A lC6' .6 , ( 8' , 5 lC!!'' lC!!''

+D ( +D 1 +D 2 +D ! +D ( +D 1 +D 2 +D ! +D (

Otel rotund O= !. Otel din tabla groasa 9i<a din teava O= 9i<a din teava O= Otel rotund O= !. -nel din tabla groasa 9i<a din teava O= 9i<a din teava O= Otel rotund O= !.

t 6A lC5' 8/9A=-"= 8 .8 , 16A lC6' 8$ , 5 1!! , 5A lC!!'' lC!!''

! 1 1 1 ! 1 1 1 !

!!! .1 (!. 6. ('( .1 .65. .1 ('( .1 .65. .1 !!! .1 (!. 6. ('( .1 .65. .1 ('( .1 .65. .1 !!! .1

t 16A lC5' 8/9A=-"= / 1(( , 5A lC6' 1!! , 5A 15$ , .A t 5A lC!!'' lC5''' lC 5'

9ipul de paratrasnet prezentat mai sus pentru protectia depozitelor de #ura<e si gra<duri de animale prezinta un model in acest domeniu,organele responsabile pot adopta si alte modele,care sa asigure o e#icacitate sporita.%aterialele necesare pentru realizarea instalatiilor de paratrasnet #olosite in mediul rural pentru protectia diverselor obiective sunt accesibile si cantitativ reduse,ceea ce #ace posibila #olosirea unor instalatii similare si in ma<oritatea obiectivelor din mediu rural situate in regiuni unde #recventa trasnetelor este mare. 1'.CA=C"="= ?O3/- 8/ +0O9/C9-/ CO390A -3C/38--=O0 =a proiectarea si construirea unei instalatii de protectie contra trasnetelor se au in vedere pericolul de distrugere de catre curentii de trasnet,natura si supra#ata construita care trebuie prote<ate,intensitatea descarcarilor atmos#erice in regiunea geogra#ica respectiva,natura terenului,gradul de umiditate sau de uscaciune,importanta economico politica a obiectivului,precum si alti #actori. "na din principalele elemente care trebuie determinate si veri#icate este zona de protectie. +rin zona de protectie a unui paratrasnet se intelege spatiul in care,cu un su#icient grad de siguranta,o constructie nu poate #i lovita direct de catre trasnet. ?onele de protectie se pot determina gra#ic prin calculul sau cu a<utorul monogramelor. +aratrasnet simplu cu ti<a.+entru calculul zonei de protectie se pot #olosi relatiile@ r,C1,5 4* 1,25 *,5,pentru ' w *, w 26! *A r,C ',.5 4* *,5,pentru 26! w *, w *A r, 7 raza zonei de protectie RmTA * 7 inaltimea paratrasnetului RmTA *, 7 inaltimea constructiei prote<ate RmT. +aratrasnet simplu cu cablu.+entru calculul zonei de protectie se pot #olosi relatiile@ r, 7 1,25 4* 1,25 *,5,pentru ' w *, w 26! *A r, C ',625 4* *,5,pentru 26! w *, w *. +aratrasnet dublu cu ti<a 7 de aceeasi inaltime.?ona de protectie a unui paratrasnet dublu cu ti<a de aceeasi inaltime,insa mai mic cu 6' m. 8istanta dintre paratrasnete se ia egala cu a.Constructia laterala a zonei se e,ecuta pentru #iecare paratrasnet la #el ca cel simplu cu ti<a. =atimea zonei de protectie la <umatatea distantei dintre paratrasnet la sol este egala cu 2 r ',iar la inaltimea *, cu 2 ro,. /#icacitatea unui paratrasnet dublu cu ti<a este in #unctie de distanta a dintre paratrasnete,care nu poate #i marita prea mult. =a a w 5* limita superioara de protectie este conturata de arcul A:, iar la 2aC 5,! * arcul Ab atinge linia orizontala,adica terenul si in acest caz *'C'. 8aca distanta a dintre paratrasnete depaseste 5,! *,se #ormeaza un mare decala< al zonei de protectie,iar la aC6* inceteaza in#luenta reciproca a ambelor paratrasnete,ele devenind cu actiune independenta,adica paratrasnete simple cu ti<e. +entru calculul lui *o si * se poate #olosi relatia@ *'C(* Z$*EU',25aE. 8eci,daca se cunoaste *' 4inaltimea minima5 si a,atunci cele doua paratrasnete se calculeaza ast#el@ *C',5.1*'UZ',18! *E'U','!5.aE. +aratrasnetul dublu cu ti<e de inaltimi di#erite.1e construieste mai intii zona de protectie a celui mai inalt paratrasnet,considerindu l simplu cu ti<a dupa care se duce la inaltimea *i,care reprezinta inaltimea celei de a doua ti<e,o paralela la linia orizontala,ce reprezinta nivelul solului,pina intilneste zona de protectie a paratrasnetului mai inalt,in punctul %.8istanta de la punctul % pina la sol se considera un paratrasnet #ictiv,care #ormeaza cu * 1 un paratrasnet dublu de aceeasi inaltime 4*15,distanta dintre ele #iind egala cu a.+artile #rontale ale zonei de protectie se determina la #el ca la un paratrasnet dublu cu ti<a.

+artea centrala a zonei de protectie se determina ca la un paratrasnet dublu cu ti<e de aceeasi inaltime. +aratrasnet multiplu cu ti<e de aceeasi inaltime.?ona de protectie se determina dupa aceleasi regului ca in cazul paratrasnetelor simple luate doua cite doua si calculate ca paratrasnete duble. 1upra#ata din interiorul paratrasnetului multiplu este mult mai bine prote<ata decit partile e,terioare limitate de zonele de protectie ale paratrasnetelor simple si duble. 1upra#at triung*iului este bine prote<ata la inaltimea *i daca ro, este mai mare sau egal decit '.)alorile r' si ro, se determina la #el ca la paratrasnetele simple si duble.+unctele '1,'2 si '! indica pozitia celor trei paratrasnete cu ti<a in plan. +aratrasnet cu cablu.-naltimea minima a zonei de protectie se poate determina cu relatia@ *oC !* Z(*EU',25aE. -n cazul cind se cunosc inaltimea *',distanta a si inaltimea zonei de protectie la mi<locul unui paratrasnet dublu cu cablu,pentru *,se poate #olosi relatia@ *C',6*'UZo,16*E'U','5aE. +entru valori a6*k(,(, valorile *' si r' se anuleaza si,pe masura ce distanta dintre cabluri creste,zona de protectie se des#ace in douaA pentru a6*C5 in#luenta reciproca a celor doua paratrasnete dispare,#iecare actionind in acest caz independent. 11.+0-?/=/ 8/ +A%A39 0ezistenta prizei de pamant 4rezistenta de trecere5 se de#ineste ca raportul dintre tensiunea prizei #ata de pamant si curentul care trece prin priza de pamint in sol in regim stationar. 0ezistenta la impuls a unei prize de pamint se de#ineste ca raportul dintre tensiunea de impuls produsa de descaricarile atmos#erice apreciate prizei si curentului respectiv se stabileste prizaA teoretic rezistenta de impuls se considera egala cu rezistenta de trecere din momentul cind curentul atinge valoarea ma,ima.+ina la aceasta valoare,rezistenta la impuls di#era de rezistenta de trecere obisnuita a prizei,pe de o parte din cauza duratei e,trem de scurte a impulsului,care conduce la interventia inductantelor din interiorul prizei,iar pe de alta parte din cauza gradientilor de potentiali #oarte mari,care #avorizeaza descarcarile prin arc din interiorul solului. 0ezistenta la impuls a unui electrod de punere la pamant 0i se determina in multimi rezistenta de trecere a electrodului 0 cu un coe#icient de impuls,de#init ca raportul dintre rezistenta la impuls si rezistenta la trecere.Ast#el@ 0i C ai0. )aloarea coe#icientului ai poate #i supraunitara sau subunitara,in raport de #actorii care in#luenteaza valoarea acestui coe#icient. 1(.0ezistenta la #oc a materialelor de constructii si a cladirilor 1.3O9-"3- +0-)-38 +0-3C-+A=/=/ +0O+0-/9A9- F-?-CO %/CA3-C/ A=/ %A9/0-A=/=O0, CO3/X/ %O8"="- 8/ CO%+O09A0/ =A FOC 1.1 1C2-%:A0/A 19A0-- 8/ A&0/&A0/ -n general,in natura substantele se pot gasi in stare solida,lic*ida sau gazoasa in raport cu #ortele de coeziune intermoleculara care scad,de la starea solida la cea lic*ida si la cea gazoasa.Ca urmare, corpurile solide se caracterizeaza prin volum si #orma determinate,substantele lic*ide isi pastreaza volumul constant si curg,iar cele gazoase ocupa intregul volum disponibil,#unctie de densitatea speci#ica. %ulte substante sub in#luenta temperaturii si presiunii pot trece dintr o stare de agragare in alta prin #enomele de topire si vaporizare,condesare si solidi#icare sau prin sublimare si desublimare. 8e e,emplu,g*eata prin topire se trans#orma in apa si prin vaporizare in vapori de apa,iar in sens invers prin condensare in vapori in apa lic*ida si prin solidi#icare in g*eata.8aca in primul #lu, de trans#ormari se absoarbe caldura ,in al doilea #lu, se cedeaza caldura. Fenomenele de trecere a substante dintr o stare in alta au loc potrivit unor legi valabile,atit pentru topire,cit si pentruvaporizare,cum sunt@ topirea si vaporizarea substantelor pure,la presiune constanta,se produc la temperature bine determinate,constante si caracteristice #iecarui substanteA - sc*imbarea starii de agregare a unei unitati de masa dintr o substanta necesita o cantitate de caldura determinanta,denumita cadura latenta speci#ica de trans#ormare 4topire,solidi#icare,vaporizare,condensare5 . +rin topire,ma<oritatea substantelor isi maresc volumul,cu e,ceptia g*etii care si l reduce.=a vaporizare,marirea volumului este mult accentuate.8e e,emplu,apa isi mareste volumul de circa 1.'' de ori,absorbind la vaporizare o caldura speci#ica de 5!8,. cal6g,la care se adauga apro,imativ 85 calorii pentru a a<unge la #ierbere,deci 62!,. cal6g. Aceasta proprietate a apei o recomanda ca substanta de stingere a incendiilor #oarte e#icienta prin e#ectele de racire,inabusire,daca este #olosita sub #orma de <et compact si de dislocare. "nele corpuri,ina la presiune atmos#erica,trec direct din starea solida in vapori prin #enomenul de sbulimare,cum sunt iodul ,acidul benzonic,pentasul#ura de #os#or,zapada carbonica 4dio,idul de carbon lic*e#iat5 clorura de amoniu etc.

9otodata sunt materiale 4lemnul,*irtia etc.5 care prin incalzire,in lipsa o,igenului initial se descompun,dind nastere la di#erite substante,unele #iind combustibile,care se pot aprinde ulterior #oarte usor. 8e asemenea,multe alia<e se topesc la temperaturi reduse #ata de temperaturile de topire ale substantelor componente.+e acest #enomen se bazeaza constructia unor detectoare de incendiu si capete de pulverizare tip sprin;ler realizata din alia<e cutectice 48aracet,=ipoFitz,Good,0ose etc.5. -n tabelul X-) 1.1 se arata temperaturile de topire a unor substante. 9emperatura de topire a unor substante 1ubstanta %ercur 1tearina Alia< 8aracet +ara#ina Alia< =ipoFitz Alia< Good 3a#talina Alia< 0ose 1ul# 1elac 1taniu +lumb ?inc :romura de argint 9emperatura de topire RSCT !8,8. (5 5' 5( 6' 66 8' $( 11$ 15' 2!2 !2. (1$ (!( 1ubstanta %agneziu Aluminiu :ronz /mail 1ticla Aur Cupru Fonta Otel 3ic*el +ortelan +latina Cuart Gol#ram 9emperature de topire RSCT 65' 66' $'' $6' 8'' 7 1('' 1.'6( 1.'8! 1.1!' 7 1.2'' 1.!'' 7 1.5'' 1.(51 1.55' 1...! 1..!' 7 2.''' !.!8'

-n cazul amestecurilor de substante lic*ide,punctele de #ierbere si implicit vaporizarea lor,au loc la praguri de temperature stabilite pentru #iecare substanta,semni#icativ #iind in acest sens procesul de distilare #ractionata a produselor petroliere. +unctual de #ierbere variaza direct proportional in #unctie de presiunea e,istenta la supra#ata lic*idului.8e e,emplu,in cazanul cu abur,#ierberea incepe la peste cu 1''SC,iar intr o coloana,de distilare in vid,#enomenul are loc sub temperaturile determinate la presiunea atmos#erica. /vaporarea este tot o vaporizare,care are loc insa la supra#ata unui lic*id,la orice temperatura cuprinsa intre cea de solidi#icare si cea de #ierbere ,daca presiunea vaporilor lic*idului considerat in spatiul de deasupra lic*idului este in#erioara presiunii vaporilor saturati ai acestui lic*id si daca presiunea atmos#erica depaseste aceasta presiune a vaporilor saturati 4pentru a nu avea loc #ierberea5. )iteza de evaporare se poate calcula cu urmatoarea #ormula empirica stabilita de 8alton@ v=D14pm-p) Rcm!6sTA 2 D 7 constanta care depinde #actori e,terniA 1 7 supra#ata libera a lic*idului RcmETA 2 7 valoarea presiunii atmos#erice Rmm 2gTA pm valoarea presiunii vaporilor nesaturati ai lic*idului,e,istenti la supra#ata lui Rmm 2gTA p 7 valoarea presiunii lic*idului considarat in spatiul de deasupra lic*idului Rmm 2gT. +unctul triplu al apei reprezinta o stare unica a acesteia,in care g*eata,apa si vaporii pot e,ista simultan in ec*ilibru.1tarea corespunde presiunii de (,5. mm 2g si temperaturii de ',''.5SC.+unctul ' este punctul triplu.-ntre curbele O+ si Om apa se a#la in stare lic*ida,intre curbele On si O+ ca g*eatza,iar sub curbele On si O% apa e,ista in stare de vapori. "miditatea relativa " reprezinta raportul dintre masa m a vaporilor de apa dintr un volum dat din atmos#era si masa M de vapori de apa,care ar satura atmos#era in aceleasi conditii,adica@ "C m M -ntrucit vaporii asculta apro,imativ de legea :oJle %ariotte,rezulta@ ps p 7 presiunea partiala a vaporilor de apa prezenti in atmos#era RatTA ps 7 presiunea vaporilor saturati la temperature aerului RatT. =ic*e#ierea gazelor se realizeaza in multe cazuri prin comprimare izotermica pina se a<unge la starea critica cind toata masa gazului se lic*e#iaza deodata.8e e,emplu,starea critica a CO2 este la temperatura critica de !1,1SC si la presiunea critica de .,6 at.-ntrucit ma<oritatea gazelor,intre care azotul,aerul,o,igenul,*eliul etc.,au o temperatura critica scazuta ,lic*e#ierea lor se poate #ace prin realizarea unor amestecuri re#rigirente sau prin evaporarea intensiva a unor substante.-n industrie, =ic*e#ierea gazelor se #ace prin metoda detentei,bazata pe proprietatea gazelor de a se raci la destindere brusca. 1.2. 8-=A9A0/A CO0+"0-=O0 1O=-8/ 1- =-C2-8/=O0

1ub e#ectul temperaturilor in crestere corpurilor se dilata,iara daca temperaturile scad corpurile se contracta indi#erent de starea lor de agregare.)ariatiile mai mari au loc in mai mari au loc in directiile dimensiunilor predominante ale corpurilor. -n cazul barelor,grinzilor si altor corpuri avind lungimea ca dimensiune predominanta ,dilatarea liniara se e,prima prin relatia@ ^1 C x1' ^t sau ltC lo 4 l U xft5A ^1 C lt lo 7 modi#icarea lungimii sub e#ectul variatiei temperaturii ft A lo 7 lungimea initiala RmTA lt lungimea #inala 4la temperature t5,RmTA x 7 coe#icientul de dilatare liniara. -n tabelul X-) 1.2 se arata coe#icientii de dilatare a unor substante. Coe#icientii de dilatare liniara a unor substante 1ubstanta Aluminiu Argint Aur Constantan 6'b Cu 7 ('b 3i Cupru Fonta 3ic*el Otel tare Otel moale +latina +lumb 1ticla de cuart 9ungsten ?inc ' 1'' 2!,8 1$,5 1(,2 15,2 16,5 1',( 1! 11,. 12 $ 2$ ',5 (,5 16,5 a5 Coe#icienti de dilatare liniara ai unor corpuri solide x1' grd 1 in intervalul de temperature RSCT ' 7 2'' ' 7 !'' ' 7 ('' ' 7 5'' (2,5 25,5 26,5 2.,( 2' 2',! 2',6 2',$ 1(,6 1(,8 15 15,6 15,6 16,$ 11 1!,. 12,2 1!,6 $,1 2$,6 ',6 (,5 16 1.,2 11,6 1(,! 12,8 1!,1 $,! !1,1 ',6 (,. 16,( 1.,. 12,2 1(,$ 1!,! 1!,6 $,( ',6 (,. 16,8 18,1 12,$ 15,2 1!,8 1(,1 $,5 ',6 (,5 18,1 12,$ 15,2 1!,8 1(,1 $,5 ',6 (,6

' 7 8'' 22,1

' 7 1'''

16,8 1',2 ',5 (,6

1ubstanta Acetona :enzene &licerina %ercur 9oluen ' 7 1' 1!5 12' 5' 18,1$ ' 7 2' 1!8 12' 5' 18,2 1'.

b5 Coe#icienti de dilatare ai unor corpuri lic*ide x1'5 in intervalul de temperature RSCT ' 7 !' ' 7 (' ' 7 5' 1(! 1(6 15' 12! 125 12. 5' 51 52 18,21 18,21 18,22 1'8 1'8 112

' 7 8' 1!( 18,25 11.

' 7 1''

18,26

Corpurile solide de di#erite nature se caracterizeaza si prin coe#icientul de dilatare in volum xv. -ntrucit acest coe#icient se sc*imba putin cu temperatura,in apropierea lui 'SC,relatia de modi#icare a volumului se poate scrie@ )C)' 41Uxvt 5A xv k pentru corpurile isotope,care au aceleasi proprietati in toate directiile,sau@ xv k x1 U x2 + x3 pentru corpurile solide anizotrope,coe#icientii x1 , x2 si x! #iind coe#icienti de dilatare liniara pe ! directii care #ormeaza doua cite doua ung*iuri de $'SC. "n vas gol,con#ectionat dintr un material oarecare,se dilata la #el ca atunci cind spatiul din interiorul sau ar #i ocupat de materialul vasului. -n cazul dilatarii termice apar #orte insemnate.Ast#el,la dilatarea termica a unei bare,a#lata initial la 'SC datorita alungirii ^1C1xft apare o #orta @ FC 1/x^tA F 7 #orta care se e,ercita pe supra#ata 1R 3 T A / 7 modulul lui roung,de elasticitateA Aceeasi #orta trebuie aplicata la captele barei pentru a impiedica contractarea ei la revenirea la 'SC. Asemanator pentru a opri dilatarea unei bare,trebuie aplicata o #orta care sa comprime bara,la temperature t,de la lungimea l' 41Ux15,pina la lungimea l' e,primata prin relatia@ FC1/. xt. 1Uxt

8atorita cresterii temperaturii rezultate in caz de incendiu si dilatarii corpurilor,pot sa apara #enomene negative cum sunt@ #isurarea conductelor metalice sau caderea lor de pe reazeme,aparitia scurgerilor de produse din retelele de transport si utila<ele de ve*iculare ca urmare a neetansitatilor aparute,indeosebi la armature din materiale di#eriteA deplasarea de pe reazame a unor elemente de rezistenta ale constructiilor 4#erme,grinzi,estacade etc.5A distrugerea unor structuri,mai ales metalice,ca urmare a e#orturilor mari aparute pe unele directii ale nodurilor acestoraA imposibilitatea inc*iderii unor usi,clapete si alte elemente de protectie de#ormate de temperaturaA modi#icarea ceartamentului liniilor de cale #erata sau metrouA marirea peste limitele admise a a,elor 4arborilor 5 unor utila<e dinamiceA cedarea unor rezervoare si vase cu produse in#lamabile la care coe#icientii de dilatare pe di#erite directii ai peretilor si #undurilor sunt mari,iar rezistenta sudurilor si imbinarilor nu este corespunzatoare. -n domeniul prevenirii incendiilor #enomenul de dilatare este aplicat si in scopuri utile,cum este cazul detectoarelor de incendiu pe principiul lamei bimetalice sai din alia<e eutectice ori cu recipient de aer,capetelor de pulverizare tip spinc;ler cu #uzibil din alia< eutectic sau cu capsula 4bulb5 cu lic*id. 8ilatarea lic*idelor se caracterizeaza cu a<utorul coe#icientului de dilatare in volum,care are valori mult mai mari la lic*ide decit la solide. +entru intervale limitate de temperatura,coe#icientul de dilatare x poate #i considerat constant si inlocuit cu valoarea lui medie pe domeniul considerat.Ast#el,in vecinatatea lui 'SC,de e,emplu,relatia de dilatare se poate scrie@ )C)'41Uxt5A )o 7 valoarea volumului de lic*id la 'yC Rm!TA ) valoarea volumului Rm!T la temperatura tA x valoarea coe#icientului de dilatare in vecinatatea lui 'yC. /,perimental se poate masura intotdeauna un coe#icient de dilatare aparenta a lic*idului 4a5 prin metoda picnometrului.-ntre acest coe#icient de x dilatare apatenta a lic*idului si coe#icientul de dilatare in volum x,al materialului din care este #acut vasul e,ista relatia apro,imativa@ , k aU,c. Concomitent cu dilatarea reala a lic*idului,independent de ce se intimpla cu vasul care l contine,are loc o modi#icare a densitatii lic*idului a carei masurare permite determinarea coe#icientului de dilatare termica,#olosind relatia@ pC p' 1U,t p 7 densitatea lic*idului la temperatura t R;g6m! sau g6cm!TA p' 7 densitatea lic*idului la 'yC R;g6m! sau g6cm!T. Apa prezinta o comportare lanormalah in variatia densitatii ei cu temperatura@ de la 'yC la !,$8y apa se contracta cu cresterea temperaturiiA la !,$8yC densitatea apei are un ma,im 4pC1,''' g6cm!5,apoi scade continuuA la 1'yC densitatea este de apro,imativ ',$$. g6cm! . Cresterea presiunii la volum constant este mai mare la lic*ide decit la gaze,ceea ce e,plica #aptul ca un vas umplut complet cu lic*id e,plodeaza cu usurinta la incalzirea lui. +resiunea moleculara interna de la supra#ata lic*idului este #oarte ridicata si ca urmare a lic*idele sunt practic incompresibile.8e e,emplu la supra#ata unui mol de apa 4)C1' cm!5 se e,ercita o presiune de 1..''' at. 9ensiunea super#iciala a lic*idelor scade odata cu cresterea temperaturii,intrucit la temperaturi mai ridicate moleculele posedind o energie cinetica medie mai mare,se dimineaza e#ectul atractiei moleculare interne.8e asemenea tensiunea super#iciala depinde de mediul cu care se a#la in contact lic*idul.8e e,emplu,apa in contact cu aerul are tensiunea super#iciala de .!dJn6cm,iar in contact cu cloro#ormul 2$dJn6cm./,istenta tensiunii super#iciale la lic*ide permite #ormarea spumelor #olosite in stingerea incendiilor care sunt de #aptaglomerari de bule de gaz 4aer5 sub stratul super#icial al apei. +resiunea conditionata de tensiunea super#iciala intr o bula de aer s#erica,de raza 1' 2 mm,a#lata sub supra#ata apei ,este de apro,imativ ','6 at. 1.! +roprietati termice ale gazelor Comportarea gazelor la variatiile de temperatura constanta are loc dupa legea lui &aJ =ussac,e,prima prin relatia@ f)C ,ft sau )C)' 41U,ft5A )' f) C ) )' 7 variatia volumului datorita dilatarii gazelorA )' 7 volumul initial Rm!TA ) 7 volumul #inal Rm!TA , 7 constanta universala,coe#icientul de dilatare a gazelor sub presiune@ ,C 1 grd 1 A 2.!,15 ft Ct t' variatia temperaturii RSCT. -n conditiile incalzirii gazelor sub volum constant,variatia presiunii este redata de legea lui C*arles,prin relatiile@ fp C Pft sau pCp' 41UPft5A p' fp C p p' 7 variatia presiunii datorita temperaturiiA p' 7 presiunea initiala RatTA p 7 presiunea #inala RatT,

P 7 constanta,avind aceeasi valoare ca ,A ft Ct t' 7 variatia temperaturii RyCT. 0educind la limita temperatura,pina cind inceteaza t*eoretic orice miscare moleculara a gazului per#ect.presiunea p este nula,p' are valoare #inite,iar e,presia 1UPt este nula,se poate deduce t*eoretic temperatura tC 1C 2.!,15SC considerata ca P temperatura de origine pe scara Delvin.-n realitate aceasta temperatura de zero absolute nu poate #i atinsa. 8aca temperatura se mentine constanta,parametrii gazelor 4presiunea si volumul5 variaza dupa legea :oJle 7 %ariotte,redata prin relatia@ p1)1 C p2)2 C pi)i C const. &eneralizind se obtine legea gazelor per#ecte a lui ClapeJron e,primata prin relatiile@ p)Cp')'41U,ft5 sau p) C n 09A 0 C 8,!1 >6grd.Hmol 7 constanta universala a gazelorA n 7 numarul de moli 4nCm5,in care m este masa gazului,iar % masa lui moleculara. % Considerind ca parametrii initiali ai cazului p',)' si t' ,si inlocuind pe tC9 2.!,15 rezulta relatia simpli#icata e,primata in grade Delvin@ p)Cp')'Cconst ori p C p%A 9 9 09 p este densitatea gazului 4pCm5. ) -n realitate gazele se comporta putin di#erit,mai ales la presiuni #oarte mari,cind produsul p ) nu mai ramine constant,ci creste in raport cu presiunea.)an der Gaals a stabilit ca urmatoarea ecuatie termica de stare a gazelor reale@ 4pUn2a54) nb5Cn09A )2 a si b 7 constante pozitive,caracteristice #iecarui gazA nEa 7 presiunea interna a gazuluiA )E 9 7 temperature absoluta RDT. +resiunea e,ercitata de un gaz per#ect este direct proportionala cu numarul de molecule din unitatea de volum a gazului si cu energia cinetica medie a moleculei in gaz.1e e,prima prin relatia@ pC2H3H1A !) 3 7 numarul de molecule 43Cn%5A % este numarul lui Avogadro si este egal cu 6,'2!H1'2!mol 1A 1 7 energia cinetica a moleculei R>TA 1Cm)E C ! . 0 . 9 C! . ;9A 2 2 % 2 ; 7 constanta lui :oltzman@ ;C1,!8H1' 2! >6D. /nergia interna 4"5 a unui gaz per#ect monoatomic este direct proportionala cu temperatura absoluta a gazului si cu cantitatea de gaz,darn u depinde nici de volumul ocupat de gaz si nici de presiune.Ast#el@ "C! . 3D9 C ! . n09. 2 2 Cunoasterea proprietatilor termice ale gazelor in activitatea de prevenire si stingere a incendiilor permite luarea unor masuri e#iciente in di#erite situatii,cum sunt@ evaluarea pericolului prezentat de cresterea presiunii gazelor lic*e#iate sau comprimate sau a volumului gazelor,sub e#ectul temperaturii,indeosebi in caz de incendiu,stabilirea limitelor ma,ime de umplere a buteliilor,cisternelor,etc. in raport cu natura gazelor,conditiile de transport si stocare si rezistenta recipientelor,determinarea consumului si rezervei de o,Jgen sau aer comprimat din buteliile aparatelr autonome de respirat ori de in*alat.8e asemenea,se desprinde utilitatea veri#icarii #unctionarii aparaturii de masura si control 4manometre,termometre,etc.5 de pe sistemele de ve*iculare,compresare si depozitare a gazelor,a supapelor si membranelor de siguranta,precum si a mi<loacelor de racire cu care sunt ec*ipate. 8e e,emplu,coe#icientul de umplere 3 R;g6lT pentru butelii de gaze lic*e#iate de unele substante sunt@ ',(2 la acid clor*idricA ',.5 la dio,id de carbonA ',51 la amoniacA ',68 la *idrogen sul#uratA ',.6 la o,id de etilinaA ',(' la propanA ',(' propilena. 1.( 1C2-%:"= 8/ CA=8"0A 1c*imbul de caldura este un trans#er de energie intre sisteme,care nu se datoreste sc*imbului de lucru mecanic. 0aportul dintre lucrul mec*anic =,si cantitatea de caldura N este constant si reprezinta ec*ivalentul mecanic al cantitatii de caldura >,determinat prima oara de >oule si are valoarea@ > C 4(,1855U','''(5 R>6calT. Cresterea temperaturii ft a unui corp se poate determina cu relatia@

ftCNA %c N 7 caldura absorbita R;cal6*TA m 7 masa corpului R;gTA c 7 caldura speci#ica a corpului R>6;gHgrd sau cal6gHgrdT. Caldura speci#ica a unor corpuri 1ubstanta Aluminiu Aur :eton Cupru &ra#it Fier %ercur 3ic*el +lumb +latina 1iliciu 1ticla &*eata Apa Apa de mare Alcool etilic Amoniac :enzina /ter +etrol )apori de apa Are 8io,id de carbon 2idrogen O,igen =a sau intre temperaturile RSCT ' 1'' ' 1'' ' 1'' ' 1'' ' 1'' ' 1'' 256 U.6' ' 21' ' 1'' ' 1'' ' 1'' ' 1'' 1$ 1'' ' ' 1.,5 ' 2' 2' ' 21 58 1'' ' 2'' 15 1'' 12 1$8 1! 2'. Caldura speci#ica R>6;gHgrdT $1' 12$ 88' 116' !8$ $'( (6' 2,8 126( 1(' 1!! (5. 1!' 1!! .(1 8!. 2'!,8 (185 !$.6 22$! (.12 1(8' 221( 21!8 1.62 $$( 8(. 1(,268 $1' Rcal6gHgrdT ',21.5 ','!'$ ',21 ',2. ',$! ',216 ',11 ',''6. ',!'2 ','!!(6 ','!1$ ',1$2 ','!1 ','!2 ',1.. ',2' ',(8. 1 ',$5 ',5(8 1,126 ',!( ',52$ ',511 ',(21 ',2!.5 ',2'25 !,('$' ',21.5

-ntre unitatile de caldura e,ista relatia@ 1calC(,1855 >. Conductibilitatea termica reprezinta o proprietate importanta a metarialelor de care trebuie sa se tina seama in analiza comportarii lor la #oc,aceasta depinzind de natura materialelor respective si se caracterizeaza prin coe#icientul de conductivitate z al #iecaruia. -n general,metalele si alia<ele acestora au cel mai ridicat coe#icient de conductivitate termica.=ic*idele cu e,ceptiamercurului au o conductibilitate termica #oarte scazuta.8e asemenea,la ma<oritatea gazelor coe#icientului z este mai mic ca la multe materiale termoizolatoare,e,eptie #acind de e,emplu aerul la care z este mai mare de citeva ori #ata de cel al unor izolanti termici. 1emni#icative sunt in acest sens valorile coe#icientului de conductivitate termica z 4in ;cal6mH*HSC5 pentru@ aluminiu te*nic 1.5,alama $6,cupru te*nic !'', duraluminiu 1!., #ier te*nic (' 5',plumb !'',beton armat 1,!. , caramida ',! ',( , linoleum ',15 , lemn de ste<ar ',! ,pamint 1,1 ,sticla obisnuita ',!( ,*irtie obisnuita ',12 ,pluta placi, ','!6 7 ','5(,vata de sticla ','(( ','51,vata de azbest ','5, placa< ',1! ,apa ',5 ',6 ,alcool ',16 ,mercur 8,' ,ulei de trans#ormator ',1 ,aer ',5 ',6 , *idrogen ',15 ',!5, dio,id de carbon ','12 ','2' ,abur ',1. ',(2. +roprietatea materialelor de a transmite caldura prin conductibilitatetermica poate duce la crearea de situatii negative,cum sunt@ supraincalzirea partiala a unor elemente metalice dintr o incapere si incendierea materialelor combustibile ca urmare a operatiunilor de sudare sau de taiere cu #lacara, e#ectuate la elementele respective in alta incapere@ in alta incapereA propagarea incendiului dintr un compartiment anti#oc in altul prin usi sau clapete metalice neizolate termicA supraincalzirea supra#etelor e,terioare ale unor utila<e dinamice ca urmare a #recarii,patinarii sau altor de#ectiuni si aprinderea pulberilor combustibile depuse pe acesteaA termodegradarea in timp si aprinderea elementelor de constructii combustibile a#late in contact cu supra#etele burlanelor sau cosurilor de #um ale mi<loacelor de incalzire. 8esigur,#olosirea materialelor termoizolatoare impiedica transmiterea caldurii prin conducte,iar la #oc cele incombustibile se comporta #oarte bine,insa cele combustibile dupa ce se aprind contribuie la dezvoltarea si propagarea incendiului.Au #ost cazuri cind s au aprins si materiale termoizolatoare apreciate ca incombustibile,datorita unor substante combustibile #olosite in aplicarea acestora 4straturi de vata minerala lipite cu prenadez sau a in#iltratilor de produse petroliere5.

Atunci cind corpurile nu sunt in contact direct,sc*imbul de caldura se realizeaza prin intermediul moleculelor #luidului care le desparte 4apa,aer,ulei de racire,soba etc.5,cantitatea de caldura transmisa si primita,depinzind de temperaturile sursei calde si a #luidului purtator,natura,viscozitatea,densitatea, viteza si alte caracteristici,#izico c*imice ale #luidului,marimile,pozitiile relative ale supra#etelor etc. Aceasta modalitate de transmitere a caldurii prin convectie are aplicatii practice in munca de prevenire si stingerea incendiilor.8e e,emplu, gventilarea incendiilorh constituie o metoda e#icienta pentru limitarea propagarii incendiilor produse,indeosebi in depozite de materiale si substante combustibile,in care se monteaza in acoperis trapa de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti,precum si in incaperi speciale de cabluri electrice unde se asigura sisteme de ventilare naturala sau mecanica.=a unele incendii de padure se poate #olosi metoda de stingere g#oc contra #och. O mare parte din caldura se transmite insa prin radiatie electromagnetica ,dupa legi asemanatoare cu cele ale propagarii luminii,#asciculele de raze calorice avind viteza de !''.''' ;m6s. Corpurile retin numai o parte din energia orientate spre ele,in raport cu coe#icientul de absortie al acestora ,restul caldurii #iind re#lectata ori absorbita de mediul dintre corpuri. Cantitatea de caldura absorbita din radiatia calorica poate #i calculate cu relatia@ NCc1 R 4 9c 5 7 4 9r 5 ( T R;cal6*TA 1'' 1'' c 7 constanta de radiatie a corpurilor.+entru corpul negru@ cC(,$6 ;cal6mEH*HgrdA 1 7 supra#ata prin care se primeste caldura radiate RmET{ 9c 7 temperatura absoluta a corpului care radiaza caldura RDTA 9r 7 temperatura absoluta a corpului care primeste caldura radiata RDT. 0adiatia calorica poate deveni periculoasa atunci cind sursa are temperatura de peste 6'' .''SC,situatie #recventa in cazul incendiilor,iar corpurile sau materialele au un coe#icient de absortie a caldurii cit mai apropiat de valoarea 1.8iminuarea e#ectului de incalzire a corpurilor se poate #ace prin aplicarea de vopsele ori alte #inisa<e in culori de albe care re#lecta o cantitate mai mare de caldura,micsorindu se ast#el coe#icientul de absortie sau prin marirea distantei dintre corpul cald si cel rece,ceea ce duce la dispersarea in aer a unei parti mai mari din energia calorica.8e asemenea,in unele cazuri se pot reduce supra#etele ce se e,pun si durata sc*imbului de caldura,iar pe timpul incendiului se intensi#ica racirea cu apa. -n realitate,transmiterea caldurii nu se #ace numai printr un singur mod 4conductie,convectie sau radiatie5,ci prin doua ori prin toate trei caile deodata.%asurile de protectie impotriva incendiilor trebuie sa vizeze determinarea modalitatilor prin care se transmite cantitatea cea mai mare de caldura si in raport cu aceasta sa se adopte solutiile e#iciente. 1.5 +0O+0-/9A9-=/ %/CA3-C/ A=/ %A9/0-A=/=O0 8/ CO3190"C9-8upa comportarea materialelor de constructii in urma indepartarii sarcinilor dupa care actioneaza asupra lor,se disting@ 15 %aterialele elastice,la care de#ormatiile dispar odata cu sarcinile care le au produs.Aceasta proprietate a materialelor se numeste elasticitate. 25 %aterialele plastice sunt acelea care se de#ormeaza #ara a mai reveni dupa disparitia sarcinilor./,emple sunt in acest sens,metale incalzite la temperatura de #or<are. !5 %aterialele elastoplastice sunt ma<oritatea materialelor de constructii ./le se de#ormeaza partial elastic si partial plastic.+e masura cresterii e#ortului unitar,de#ormatiile plastice sporesc,iar cele elastice se reduc. -n raport cu marimea de#ormatiilor produse inainte de rupere e,ista@ 15 %aterialele tenace,care su#era de#ormatii plastice mari inainte de a se rupe,cum sunt@ otelurile de rezistenta mica,cuprul,aluminiul,alama etc. 25 %aterialele #ragile,care se de#ormeaza #oarte putin inainte de a se rupe@ otelurile de mare rezistenta,#onta,sticla,betonul,piatra etc. -n #unctie de valorile constantelor elastice / 4modulul de elasticitate longitudinal denumit si modulul lui roung5,& 4modulul de elasticitate transversal5 si v 4coe#icient de contractie universala sau coe#icientul lui +oison5,masurate pe directii di#erite,e,ista@ 15 %aterialele isotope,care au aceleasi constante elastice pe toate directiile,structural or #iind amor#a ori cristalina #oarte #ina,#ara directii prioritare de orientare a cristalelor,cum sunt otelurile,alama,sticla,cauciucul si multe altele. 25 %aterialele anizotrope care datorita strati#icatilor pe care le au,se comporta di#erit pe diverse directii. -n practica,caracteristicile mecanice ale materialelor se pot modi#ica sensibil in #unctie de temperature,timp si ecruisare. 8e e,emplu,un otel care la temperatura de 2'SC are rezistenta la rupere |r C (2 da36mmE,aceasta creste,avind un ma,im de k ($ da36mmE la 2'' !''SC,apoi coboara repede incepind de la (''S.%odulul de elasticitate /,limitele de curgere |c si de proportionalitate |p scad continuu odata cu cresterea temperaturii,in timp ce coe#icientul de contractie transverasala v su#eroa o usoara crestere.&ituirea speci#ica } si alungirea la rupere ~ scad la inceput,avind un minim la 2'' !''SC,dupa care cresc mereu. -nvers,la temperaturi #oarte scazute,rezistentele de rupere ale otelurilor si altor materiale cresc sensibil.=a ast#el de temperaturi de#ormatiile plastice ale otelurilor se reduc #oarte mult. 9impul indelungat de aplicare a sarcinilor modi#ica starea de e#orturi si de#ormatii a pieselor.Fenomenul poarta numele de #lua< sau curgere lenta,iar in studiul acestuia,pe linga e#orturile unitare si de#ormatii,ca principale marimi din rezistenta materialelor ,apar si parametrii speci#ici 7 timp si temperatura,iar ca marime derivata 7 viteza de #lua<. Cind au loc variatii #oarte mari de temperatura,indeosebi de la valori ridicate pozitive coborite,negative si invers,la intervale scurte de timp,datorita socurilor termice,apar modi#icari insemnate in comportarea materialelor.

"na din metodele standardizate de incercare la soc a materialelor este cea care calculeaza raportul dintre lucrul mecanic de rupere si aria sectiunii de rupere denumit rezilienta 4D5 si se e,ecuta cu a<utorul ciocanului pendul.Ast#el,otelurile de rezistenta mare 4de e,emplu |rC 8'...1'' da36mmE5 au rezilienta relativ mica 4DC5...1' da>6cmE5,pe cind cele de rezistenta mica 4de e,emplu O=!.5 au rezilienta mult mai mare 4DC25 da>6cmE5.=a incercarea de incovoiere prin soc,#olosita mai des la metale,rezilienta D se e,prima direct prin energia necesara pentru rupere si se masoara in da>.0ezulta ca otelurile de mare rezistenta nu sunt indicate penntru piese solicitate prin socuri,cum este cazul unor conducte metalice din industria petroc*imica care trebuie sa lucreze la variatii bruste ale temperaturii produselor ve*iculate prin aceasta. )ariatiile constantelor /,& si v pentru unele materiale 8enumirea materialului Otel carbon Otel aliat Otel turnat Fonta cenusie si alba Arama laminata la rece :ronz #os#oros Alama laminata la rece Alia<e de aluminiu 8uraluminiu ?idarie de caramida :eton cu rezistenta 1'' 2'' da36cmE =emn,in lungul #ibrelor =emn,perpendicular pe #ibre Cauciuc %odul de elasticitate 4longitudinal5 / Rda36cmET 42,'' 2,1'5,1'6 2,1',1'6 1,.5,1'6 41,15 1,6'5,1'6 41,1' 1,!'5,1'6 1,15,1'6 4',$1 ',$$5,1'6 4',6. ',.15,1'6 4',.' ',.55,1'6 4','25 ','!'5,1'6 4',15 ',2!5,1'6 4','$ ',125,1'6 4',''( ','15,1'6 ',''''8,1'6 %odulul de elaticitate transversal & Rda3cmET 8,1 ,1'5 8,1',1'5 (,5',1'5 (,$',1'5 (,2',1'5 4!,5' !,.'5,1'5 42,(' 2,.'5,1'5 42,6' 2,.'5,1'5 Coe#icientul de contractie transversala v ',2( ',28 ',25 ',!' ',2! ',2. ',!2 ',!5 ',!2 ',(2 ',!2 ',!6

',16 ',18 4',''(5 ',655,1'5 4','(5 ','655,1'5 ',(.

2.CO%:"19-:-=-9A9/A 1- 0/?-19/39A =A FOC A %A9/0-A=/=O0 1- /=/%/39/=O0 8/ CO3190"C9-/.8/9/0%-3A0/A &0A8"="- 8/ 0/?-19/39A =A FOC A= CO3190"C9--=O0 2.1 CO%:"19-:-=-9A9/A 1- 0/?-19/39A =A FOC A %A9/0-A=/=O0 +rin combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii se intelege capacitatea lor de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului,contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata in incendiu. %aterialele si elementele de constructii,din punct de vedere al combustibilitatii,pot #i@incombustibil C ' 4cele care sub actiunea #ocului sau temperaturilor inalte nu se aprind,nu ard mocnit si nu se carbonizeaza5 sau combustibile C 1aC( 4cele care sub actiunea #ocului sau a temperaturilor inalte se aprind,ard mocnit sau se carbonizeaza5. %aterialele si elementele combustibile se clasi#ica,la rindul lor,in #unctie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea incendiului,in ( clase de combustibilitate. clasa C1 7 practic nein#lamabileA clasa C2 7 di#icil in#lamabileA clasa C! 7 mediu in#lamabileA clasa C( 7 usor in#lamabileA %aterialele din clasele C1 si C2 constituie sub grupa materialelor ggreu combustibileh caracterizate prin #aptul ca arderea,mocnirea sau carbonizarea au loc numai in cazul e,istentei unei surse e,terioare de #oc sau de temperaturi inalte,incetind dupa indepartarea lor. /lemtele de constructii se considera incombustibile sua combustibile in #unctie de caracteristicile materiale din care sunt e,ecutate dar si de modul de alcatuire si distribuire a acestor materiale in cadrul elementului 4structurii5. -ncadrarea in clasele C1aC( a materialelor combustibile suple cu grosimea mai mica de 5 mm se #ace pe baza rezultatelor incercarilor standardizate e#ectuate in laborator cu aparatul cu #lacara de alcool,cu arzatorul electric si de ardere a picaturilor.+entru materialele suple cu grosimea mai mare de 5mm,materialele rigide,precum si pentru elementele de constructii,clasele de combustibilitate C1aC( se stabilesc in urma incercarilor e,ecutate cu epiradiatorul sau cu panoul radiant. =imita de rezistenta la #oc a unui element este durata pina la care acesta isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui incendiu standard de#init de curba logaritmica temperature timp din 19A1 ...1 81. =imita de rezistenta la #oc a elementelor se determina pe baza criteriilor de@ capacitate portant 4stabilitatea5A izolare termicaA etansitate. /lementele a caror limita se determina dupa toate aceste ! criterii,luindu se in considerare valoarea cea mai mica,se noteaza cu 0F 4rezistenta la #oc5,urmata de durate in ore si minute.

-n situatiile in care se iau in considerare numai criteriile de capacitate portanta 4stabilitate5 si etanseitate,limita de rezistenta la #oc se noteaza cu /F 4etanse la #oc5,urmate de durata in ore si minute.Ast#el de situatii se pot intilnii la peretii e,teriori,suportul invelitorilor acopesisurilor si alte elemente perimetrale,precum si unele usi. -n cazul in care se ia in considerare numai criteriul de capacitate portanta, elementele,cum sunt stilpii,#ermele si alte care nu au rol de separare a spatiilor se noteaza cu 1F 4stabile la #oc5,precizind durata lor in ore si minute. 2.2 8/9/0%-3A0/A &0A8"="- 8/ 0/?-19/39A =A FOC A CO3190"C9--=O0 &radul de rezistenta la #oc reprezinta capacitatea globala de a raspunde la actiunea #ocului. -n #unctie de combustibilitate si limita de rezistenta la #oc a elementelor de constructie,compartimentele de incendiu si constructiile se incadreaza in 5 grade de rezistenta la #oc.4-,--,---,-) si )5.Capacitatea constructiei sau compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea #ocului se reduce de la gradul - la gradul ) rezistenta la #oc Conditiile minime pentru incadrarea constructiilor in grade de rezistenta la #oc sunt date in tabelul urmator@X-).2.1 3r.crt. 9ipul de elemente &radul &radul -&radul --&radul -) &radul Observatii de constructie ) 1 1tilpi,coloane, C' C' C' C2 C! -n cladiri parter de pereti portanti 2* !'` 2* 1* !'` !'` gradul )se admite 2 1tilpi,coloane, C' C' C' C2 C( C( pereti portanti 1* !'` 1* 4(5`5 (5`4!'`5 !'` la ultimul nivel 1* ! +ereti interiori C' C' C2 C2 C( -n cladiri indus neportanti !'` 15` 15` 15` triale si agrozoo te*nice parter li mita de rezistenta la #oc nu se nor meaza ( +ereti e,teriori C' C2 C2 C! C( neportanti 15` 15` 15` 15` 5 &rinzi,plansee C' C' C1 C2 C( 3ervure,acope 1* (5` 4!'`5 (5` 4!'`5 15` risuri terasa 6 &rinzi si plansee C' C' C' C2 C! -n cladiri parter peste subsol 1* !'` 1* 1* !'` de gradul ) se admite C( . Acoperisuri auto C' C1 C2 C! C( =a cladiri de gradul portante #ara pod (5` 4!'`5 !'` 415`5 15` --- cu sali aglo 4inclusive contra merate,limita de vintuirile5,sar rezistenta la #oc pante,acoperisuri va #i de minimum #ara pod,con !'`.-n cladiri cu structii aero pericol de e,plozie statice limita de rezis tenta la #oc a ele C' C1 C2 C( C( mentelor incom 8 +anouri de in 15` 15` 15` bustibile nu se velitoare si su normeaza portul continuu al invelitorii -n compartimentele de incendiu ale cladirilor,in care sarcina nu depaseste 2'' %cal6mE 48(' %>6mE5 4cu e,ceptia cladirilor inalte,a celor cu sali agglomerate,care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure,sau cu ec*ipament de importanta deosebita5,se pot aplica valorile din paranteza. 9oate elementele principale ale constructiei,#unctie de rolul acestora in cladire,trebuie sa indeplineasca ambele conditii minime,atit de combustibilitate 4clasele C',C1,C2,C! sau C(5,cit si ale rezistentei la #oc 4durata de epuizare a capacitatii de rezistenta5 prevazute pentru incadrarea in gradul respectiv de rezistenta la #oc.&radul de rezistenta la #oc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul sau cu cea mai de#avorabila incadrare in tabelul X-).2.1. -n general,la stabilirea gradului de rezistenta la #oc nu se iau in considerare invelitoarea acoperisurilor de orice #el,inclusive termoizolatia si *idroizolatia,montata deasupra unui suport continuu 4in a#ara de tabla5 care indeplineste conditiile de la nr.8 din tabelul X-).2.1A pardoselile,timplaria, #erestrele,obloanele5@ #inisa<ul interior 4tapete,lambriuri,vopsele etc.5A plat#ormele metalice si elementele metalice care nu #ac parte din structura de rezistenta a cladiriiA elementele constructive ale marc*izelor, verandelor,pridvoarelor si alte asemenea din locuinte. -n unele conditii prevazute de normele te*nice,la determinarea gradului de rezistenta la #oc nu se tine seama de@ sarpanta si suportul invelitor cu podA luminatoarele si cupoletele incombustibile,#isiile #i,e pentru iluminatul natural e,ecuatate din materiale din clasele C2 si C! de combustibilitateA peretii despartitori neportanti sau panourile #ara rol de

limitare a propagarii incendiilor,incombustibile ori din materiale combustibile cu geamuri sau plasa din sirma@ pla#oanele suspendate si pardoselile tip estrada. 1tructurile metalice indi##erent ca sunt prote<ate sau nu pot #i utilizate in cladiri de gradul -- rezistenta la #oc,in care sarcina termica nu depasteste (2' %>6mE 41'' %cal6mE5 si materialele combustibile sunt distribuite ast#el incit sa nu pericliteze stabilitatea constructiei prin incalzirea locala a unor elemente de constructie.-n aceste cazuri se admite reducerea corespunzatoare a limitelor de rezistenta la #oc ale stilpilor,peretilor si planseelor pina la minimum 15 min.-n salile aglomerate,#olosirea structurilor metalice poate #i <usti#icata numai in cazul unei sarcini termice sub 21' %>6mE 45' %cal6mE5. Avind in vedere rolul elementelor structurilor metalice 4prote<ate partial sau local5 in asigurarea stabilitatii constructiei,importanta cladiri,numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite,urmarile posibile ale prabusirii cladirii si economicitatea solutiilor de protectie,in conditiile prevazute de normele te*nice,se poate reduce rezistenta la #oc a structurilor respective. -n asemenea situatii sunt unele cladiri de productie sau depozitare avind@ categoriile 8 si / pericol de incendiu in care cantitatile de lic*ide combustibile din clasele =--- si =-) #olosite pentru ardere,racire,ungere,comenzi *idraulice sunt stocate in rezervoare de ma,imum 1 m si la distante mai mari de 1'm intre recipienteA numai parter,categoria C de pericol de incendiu,aria construita de cel mult 2''' mE si in cazul depozitelor stive de ma,imum ( m inaltimeA compartimente prote<ate prin instalatii autonome de stingere ale depozitelor cu stive de peste ( m inaltimeA parca<e. !. /=/%/39/ 8/ CO%+A09-%/39A0/ A CO3190"C9--=O0 -%+O90-)A -3C/38--=O0 !.1 9-+"0-=/ 8/ /=/%/39/ 1- F"3C9--=/ AC/19O0A /lementele de constructii #olosite pentru compartimentarea impotriva propagarii incendiilor si pentru limitarea e#ectelor e,ploziilor,prevazute in normele te*nice,sunt prezentate in tabelul X.-).!.1. /lementele de compartimentare Functia /lemente utilizate 9ipul /lemente anti#oc,care separa compartimentele de incendiu /lemente de intirziere a propagarii incendii lor,care separa inca perile din interiorul aceluiasi compartiment de incendiu +entru limiatarea e#ectelor e,plo ziilor /lemente rezistente la e,plozie,care separa incaperile 4spatiile5 cu pericol de e,plozie 8enumirea +ereti anti#oc +rotectia golurilor din aceste elemente "si,obloane,incaperi tampon,tamburi des c*isi anto#oc "si,obloane,#erestre, precum si alte ele mente de inc*idere rezistente la #oc

+entru limitarea propagarii incendiilor

+ereti rezistenti la #oc

+lansee rezistente la #oc +ereti rezistenti la e,plozie -ncaperi tampon si tamburi desc*isi antie,

+lansee rezistente la e,plo,ie +e linga aceste elemente de compartimentare,un rol insemnat in asigurarea protectiei corespunzatoare impotriva incendiilor a mult constructi il au si acoperisurile,atit in ceea ce priveste limitarea propagarii incendiilor,cit si diminuarea e#ectelor negative ale e,ploziilor. !.2 CO389--=/ C/ 90/:"-/ -38/+=-3-9/ 8/ /=/%/39/=/ 8/ CO%+A09-%/39A0/ +eretii anti#oc 4AF5 sunt pereti care in caz de incendiu indeplinesc #unctia de compartimentare independent de celelalte elemente ale constructiei si isi pastreaza stabilitatea,rezistentele mecanice si capacitatea de izolare temica in limite minime de timp 4tabelul X-).!.25 =imitele de rezistenta la #oc a peretilor anti#oc 8ensitatea sarcinii termice K a compartimentelor de incendiu separate de peretele anti#oc R%>6mET R%cal6mET Kw8(' Kw2'' 8('nKw16'' 2''nKw('' =imita minima de rezistenta la #oc a peretelui anti#oc R*T ! ( 4!51

1'''nKw!''' Km!'''

(''nKw.'' Km.''

5 4!51 .4!51

1 5 )aloarea de trei ore din paranteza se re#era la compartimentele prote<ate cu instalatii automate de stingere a incendiilor.

+eretii anti#oc trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale@ incombustibilitatea 4C'5A dimensionare la e#ectele potentiale ale incendiului care se pot produce in compartimentele pe care se separaA stabilitate la incarcari nesimetrice provenite din vint sau la unele sarcini accidentale 4prabusiri de elemente5A indeplinirea de catre peretii AF a conditiilor pentru peretii rezistenti la e,plozie in zonele e,puse pericolului de e,plozieA rezemarea libera sau articulate pe peretii AF a planseelor sau elemtelor constructive care au lr# 4limita de rezistenta la #oc5 mai mica de ! ore,neadmitindu se incastrarea.0ezemarea grinzilor metalice se #ace ast#el incit grinda dilatata la incendiu sa nu dea impingeri laterale in pereteA etansarea rosturilor dintre peretii AF si plansee,acoperisuri si peretii e,teriori cu umplutura avind lr# de cel putin 1 ora si !' de minute,iar #ata de celelalte elemente ale constructiei cu umplutura avind aceeasi limita de rezistenta la #oc pe care le traverseazaA depasirea planului e,terior al acoperisurilor,luminatoarelor,peretilor si a altor elemente combustibile pe care le intersecteazaA posibilitatea inlocuirii acoperisurilor,streasinilor sau a peretilor combustibili prin #isii incombustibile avind latimea minima de 6 cmA montarea in peretii e,teriori,in ambele parti ale peretelui AF,pe o distanta de minimum ( m,numai a luminatoarelor si timplarie #i,e,incombustibile cu geam armatA prevederea,in cazul cladirilor cu inaltimi di#erite,a peretilor AF,de regula cladirea cea mai inalta.+entru e,ceptii se aplica prescriptiile te*niceA amplasarea peretilor AF ast#el incit sa se evite posibilitatea propagarii incendiilor dintr un compartiment in altul prin golurile neprote<ate din peretii #atada,la colturile cladirilor sau prin incendierea unor constructii combustibile vecineA continuitatea peretilor AF.-n situatii e,ceptionale supra#ata totala a golurilor nu trebuie sa depaseasca 25b din cea a peretelui in care sunt practicateA protectia golurilor strict necesare din peretii AF prin@ B etansarea spatiilor libere din <urul conductelor,cablurilor si conductoarelor electrice etc.,inclusive cele pozate in canale,cu materiale incombustibile avind limita de rezistenta la #oc egala cu cea a peretelui,e,istind in acest sens solutii tipizateA B #olosirea de canale de ventilatie a segmentelor de canale incombustibile si etansarea spatiului dintre acestea si perete cu materiale avind lr# minma de 1 ora si !' de min.+revederea pe canalele de ventilatie a sistemelor de obturare cu inc*idere automata in caz de incendiu,indi##erent de compartimentul in care s ar produce incendiulA B evitarea discolacarii unor portiuni din peretin in zonele de penetratie datorita dilatarii conductelor si canalelor sub e#ectul cresterilor de temperatureA B indepartarea materialelor combustibile din vecinatatea canalelor si conductelor metalice sau evitarea posibilitatii aprinderii acestora datorita caldurii transmise prin conductibilitate 4traseu necorespunzator,termoizolatie etc.5A B montarea in goluri a usilor sau obloanelor anti#oc cu sisteme de inc*idere automata,avind lr# minima de 1 ora si !' minA Bmontarea la scenele salilor de spectacole cu peste 6'' locuri,a cortinelor de siguranta izolate termic pentru temperature incendiului de 1'''yC 4#ara a tine seama de actiunea drencerelor5,etanse contra #umului,rezistente in pozitia coborita la o presiune laterala de (5 36mE,avind durata de cobirire de cel mult (' sA B realizarea,in unele situatii temeinic <usti#icate,a protectiei golurilor prin@ a5 incaperi tampon anti#c cu planseu si pereti laterali incombustibili avind limita de rezistenta la #oc 1 ora si usi rezistente la #oc (5 minA la cladirile #oarte inalte 4peste (5 m5,usile sunt etanse la #oc minimum 1 ora,iar la cele inalte 428 (5 m5 cel putin !' minA b5 tamburi desc*isi anti#oc avind placa de beton si pereti incombustibili rezistenti la #oc 1 ora,precum si sprin;ere 41 buc6mE supra#ata orizontala5A c5 separarea depozitelor de baza si depozitelor principale pentru materiale si substante combustibile #ata de restul constructiei prin pereti anti#oc si prote<area golurilor din acesti pereti cu elemente anti#ocA +eretii rezistenti la #oc 40F5 trebuie sa intruneasca conditiile de combustibilitate si de limita de rezistenta la #oc prevazute in normele si prescriptiile te*nice sau in documentatia te*nico economica,in raport cu destinatia si importanta spatiilor delimitate,categoria de pericol de incendiu,gradul de rezistenta la #oc necesare,densitatea sarcinii termice a incaperilor si #unctia lor de separare.Conditii similare se impun si pentru elementele de inc*idere a golurilor din pereti 0F. +eretii despartitori,prevazuti pentru limitarea propagarii incendiului in cadrul unui compartiment de incendiu dintr o constructie civila,trebuie sa aiba l#r de minimum 2 ore si sectioneaza transversal cladirea 4putind #i si decalati in plan vertical5.Acesti pereti,#unctie de gradul de rezistenta la #oc ai constructiei se amplaseaza cel mult 11' m 4gradul - si --5,$'m,4gradul ---5,.'m4gradul -)5 si 5'm 4gradul )5.=a cladirile cu pod al caror acoperis este e,ecutat din materiale combustibile,peretii respectivi trebuie sa separe si volumul podului. +eretii rezistenti la e,plozie 40 F,5 se alcatuiesc si se dimensioneaza pe baza rezultatelor determinate prin calcul ,ast#el incit acestia sa nu se produca in incaperile respective,#unctie de supra#atele de decomprimare asigurate prin #erestre,luminatoare acoperisuri zburatoare,trape si alte asemenea./i trebuie sa impiedice si propagarea incendiilor din spatiile

invecinate spre incaperea cu pericol de e,plozie,limita lor de rezistenta la #oc #iind stabilita in #unctie de densitatea sarcinii termice a incaperilor respective. +eretii rezistenti la e,plozie,in principiu,trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la peretii anti#oc,uneori c*iar mai severe,inclusiv cele re#eritoare la protectia golurilor si strapungerilor.9otodata trebuie sa opreasca trecerea pra#ului 4pulberilor5,vaporilor si gazelor combustibile din spatiile periculoase,sa permita curatirea usoara a depunerilor de pra# de pe supra#etele interioare,sa asigure #i,area elementelor de decomprimare care sa cedeze la o presiune de cel mult 12' ;g#6mE 4118 da36mE5,iar timplaria si sistemele de actionare a acesteia sa nu produca prin manevrare scintei capabile sa aprinda amestecurile e,plosive. +lanseele rezistente la #oc 40F5 pot constitui elemente de intirziere a propagarii incendiilor in interiorul unui compartiment de incendiu numai atunci cind nu au goluri,sau daca golurile practice intre ele sunt prote<ate cu elemente de inc*idere,rezistente la #oc. +otrivit normelor te*nice din tara noastra,planseele nu constituie elemente de separare a compartimentelor de incendiu.-n unele reglementari de specialitate,conceptia de alcatuire si dimensionare a planseelor,cum este cazul cladirilor inalte,porneste de la principiul ca planseele sa constituie elemente de compartimentare impotriva incendiilor intre comparitmente de incendiu vecine. Conditiile privind combustibilitatea si limita de rezistenta la #oc sunt prevazute in normele si prescriptiile te*nice de specialitate. &olurile te*nologice sau #unctionale din planseele intermediare,care constituie elemente de intirziere a propagarii #ocului se prote<eaza prin elemente rezistente la #oc cu limita de rezistenta la #oc cel putin egala cu a planseului respectiv prevazute cu dispozitive de autoinc*idere automate in caz de incendiu .-n cazuri <usti#icate,protectia golurilor se poate #ace prin prevederea pe conturul golului,sub planseu,a unor ecrane si a unor perdele de apa cu intrare automata in #unctiune in caz de incendiu,sau alte sisteme e#iciente.-n situatiile in care pe plansee sunt recipiente sau utila<e cu lic*ide combustibile,pe marginile golurilor se realizeaza reborduri incombustibile. =imita de rezistenta la #oc a planseelor poate #i redusa,daca incaperile sunt prote<ate cu instalatii automate de stingere a incendiilor. +entru planseele rezistente la e,plozie 40/,5,alcatuirea,dimensionarea si celelalte conditii sunt ca si pentru peretii rezistenti la e,plozie.+lanseele 0/, si elementele lor de sustinere alcatuiesc si se dimensioneaza ast#el incit sa nu #ie atuncate de su#lul e,ploziei. +lanseele 0/, si celelalte elemente constructive nu trebuie sa permita #ormarea de spatii neventilate,care sa conduca la aglomerarea pra#ului ori la producerea unor concentratii locale periculoase de gaze sau vapori combustibili,cum sunt de e,emplu incaperile bateriilor acumulatoare.+entru decomprimare in caz de e,plozie se prevad luminatoare cu geam simplu cu grosimea de ma,imum !mm,iar la oc*iuri cu latura mica de ',8'm se monteaza geamuri de 2 mm grosime.3u se admit geamuri armate.1ub geamuri se poate pune plasa de sirma pentru a evita accidentarea persoanelor de la locul de munca cu cioburi rezultate in cazul spargerii geamurilor. Acoperisurile 4sarpante,invelitori5 trebuie sa se incadreze in cerintele de combustibilitate si limita de rezistenta la #oc impuse de destinatia si gradul de rezistenta la #oc ale constructiilor respective. 8intre conditiile ce necesita a #i asigurate acoperisurilor se pot mentiona@ izolarea termica a cosurilor si canalelor de #um,precum si a *otelor prin care se evacueaza gaze #ierbinti,#lacari si scintei,#ata de materialele combustibile ale acoperisurilorA montarea con#orm normelor te*nice a dispozitivelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti,cu actionare automata si manuala,precum si realizarea de ecrane incombustibile care caseteaza spatiul cu pericol potential ridicat sub acoperisA #iecare caseta se prevede cel putin un dispozitiv de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA intreruperea continuitatii acoperisurilor combustibile cu supra#ete mari prin #isii incombustibileA realizarea acoperisurilor pentru spatiile cu pericol de e,plozie din elementele de constructie usoaraA izolarea corespunzatoare a instalatiilor de protectie contra trasnetului #ata de elementele combustibile ale acoperisurilorA protectia cu instalatii automate de stingere cu apa a incendiilor a acoperisurilor sau a unor portiuni ale acestora,care nu au rezistenta la #oc impusa de prescriptiile te*nice. !.!. 1O="9-- 9/23-C/ 1- %A9/0-A=/ CA0/ +O9 F- "9-=-?A9/ +/390" A1-&"0A0/A 0/?-19/39/- =A FOC A /=/%/39/=O0 8/ CO3190"C9-- C" 0O= 8/ +0O9/C9-/ -%+O90-)A -3C/38--=O0 =a peretii anti#oc si rezistenti la #oc@ realizarea peretilor din materiale termoizolatoare 4e,emplu :CA5 sau cu coe#icient de conductivitate termica redus 4beton armat,beton precomprimat,zidarie caramida cu goluri etc.5A #olosirea panourilor strati#icate din beton pre#abricat avind in interior un strat termoizolant 4miez5 din :CA,vata minerala,beton perlit etc. placarea peretelui ori a sc*eletului acestuia 4metallic sau din beton armat pre#abricat5 cu placi sau coc*ilii de etansare realizate din ipsos armat cu impislitura de #ibra de sticla 4-AF15 sau din marinitA tencuit cu mortar obisnuit ori termoizolant sau aplicarea de sape de mortar pe plasa de rabitA etansarea rosturilor si golurilor la imbinarile dintre elemente cu vata minerala 4rigida sau vrac5,c*it sau mastic rezistent la #oc sau de etansareA lipirea pro#ilelor metalice a cartonului de azbestA marirea grosimii stratului de acoperire a armaturilor metalice de rezistenta din betonul armat sau pre#abricatA montarea de perdele drencer in dreptul golurilor din pereti care nu sunt prote<ate la nivelul rezistentei la #oc pe care o au peretii respectivi.

=a usi rezistente la #oc@ placarea structurii din sc*elet metallic cu placi -AF1 sau din marinitA realizarea usilor cu structura integrala -AF1 avind elementele de #eronerie metalicaA realizarea usii dintr o #oaie de marinit,#ara sc*elet 4e,emplu@ usi pivotante5A placarea #oii usii cu marinit din placi din -AF1A etansarea rosturilor dintre placi cu mortar de ipsosA lipirea cartonului de azbest pe elementele din metal ale usiiA aplicarea de vopsele termospumante pe usi. =a acoperisurile din tabla cutata termoizolante ale *alelor parter@ intreruperea continuitatii supra#etelor de acoperis cu #isii de termoizolatie incombustibila avind@ B termoizolatia din@ placi de #ibre de basalt topit,dale de basalt,vata minerala sau placi de sticla spongioasaA B *idroizolatia din@ strat de separare din +)C,plasti#iat strati#icat sau impislita de #ibre de sticla prote<ate cu sapa armataA realizarea de ecrane din tabla cutata sau marinit pentru delimitarea tramei in care se gaseste sursa cu potential ridicat de #oc si de dega<are a gazelor #ierbinti 4e,emple@ bai cu ulei combustible pentru tratamentetermice,recipiente cu ulei pentru ungere sau actionari *idrauliceA cabine de vopsire si lacuire5A montarea de *ote pentru evacuarea gazelor #ierbinti deasupra sursei potentiale de #ocA montarea de luminatoare cu trape de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA in#undarea cutiei 4local5 cu vata minerala sau bazalt topit ,deseuri de placi sau vracA aplicarea de vopsea re#lectorizanta pe supra#ata e,pusa radiatiilor solare. =a golurile din plansee rezitente la #oc din cladirile eta<ate@ montarea la cladirile industriale de trape sau c*epenguri rezistente la #oc avind@ B structura metalica placanta cu #oi -AF1 sau marinitA B structura de beton armat sau pre#abricatA montarea de perdele drencer in golurile escalatoarelor si benzilor transportare. (. %/9O8/ +/390" 8/9/0%-3A0/A -3CO%:"19-:-=-9A9--, CO%:"19-:-=-9A9--,+0O+A&A0-- F=ACA0-=O0,+"9/0-CA=O0-F-C/ 1- 0/?-19/39/- =A FOC A %A9/0-A=/=O0 8eterminarea incombustibilitatii materialelor si elementelor de constructii se #ace prin metoda cuptorului,con#orm stas 8558 .8,in care epruveta avind latura bazei de ('U2mm,este supusa timp de 2' de minute unei temperaturi de .5' U 1'SC.1e urmareste cresterea temperaturii materialului si cuptorului si aparitia #lacarilor pe o durata mai mare de 1' secunde. %aterialul supus incercarii se clasi#ica gincombustibilh 4C'5,daca pentru #iecare dintre cele trei epruvete introduse succesiv in cuptor se intrunesc concomitent urmatoarele trei conditii@ temperatura cuptorului nu s a ridicat cu 5'SC sau mai mult peste temperatura initiala a aceastuiaA temperatura eprubetei nu s a ridicat cu 5'SC sau mai mult peste temperatura initiala a cuptoruluiA nu au aparut #lacari cu o durata de 1' secunde sau mai mult 8eterminarea puterii calori#ice se #ace prin arderea completa in bomba calorimetrica in atmos#era de o,igen,la o presiune de apro,imativ 25 de at. a unei cantitati cunoscute de material combustibil,in conditiile 19A1 8.$' 81,caldura dega<ata prin ardere #iind cedata unei cantitati cunoscute de apa,a carei crestere de temperatura se masoara si se inregistreaza gra#ic. -n urma incercarilor se calculeaza@ puterea calori#ica in bomba 4Nb5 in ;>6;g sau ;cal6;gA puterea calori#ica superioara a materialului combustibil 4Ns5 in ;>6;g sau ;cal6;gA puterea calori#ica in#erioara a materialului combustibil 4Ni5,in ;>6;g sau ;cal6;g. %etoda di#erentiaza aceste puteri calori#ice in raport cu gradul de o,idare sau de combustie a unor produse ale arderii 4carbon,sul#,azot5 de #ormarea sau nu a acidului clor*idric din clorul dega<at,precum si de starea lic*ida sau de vapori in care se considera in #inalul incercarii apa din material si apa #ormata prin ardere. -ntre puterile caloro#ice ale materialului e,ista in relatiile@ NinNsmNb. 8eterminarea claselor de combustibilitate C1,C2,C! si C( potrivit 19A1 11!5.,se calculeaza prin urmatoarele metode@ 15 -ncercarea cu #lacara de alcool 4etalon5 prin contactul acesteia cu latura in#erioara a eprubetei de 2(,!' cm,timp de ! minute U 15 secunde.1e constata@ durata #lacarilor 4daca apar5,persistenta punctelor de incandescenta si persistenta #umului.8e asemenea se urmareste marimea supra#etei carbonizate si eventual aparitie a picaturilor.4tabelul X-).(.15. 0ezultatele incercarii cu #lacara de alcool 8urata +ersistenta Clasa #lacarilor punctelor de +ersistenta 1upra#ata Aparitia RsT incandescenta #umului RsT carbonizata picaturilor RsT RcmET C1 3u apar w 1' w !' n 6' 3u apar 3elimitat C2 w5 numai in 3elimitat n 1'' 3u apar zona car :onizata C! 3elimitat n 2'' 3u apar C( 3u se incadreaza in rezultate de la C1,C2 sau C!

/lementele de constructii alcatuite din totalitate 4inclusive lianti,adezivi,pelicula de acoperire etc.5 din materiale incombustibile pot #i incadrate direct in grupa elementelor incombustibile #ara a #i necesara incercarea lor. 8eterminarea propagarii #lacarii pe supra#ata materialelor combustibile #olosite in constructii se #ace in laborator printr o metoda standardizata 419A1 .2(8 815,cu a<utorul unui aparat cu radianti ceramici alimentati cu gaz petrolier lic*e#iat sau gaz metan cu epruveta din materiale netratate sau tratate igni#ug,avind dimensiunile de 1'5,22cm si grosimea ma,ima de ! cm. +rincipiul metodei consta in determinarea distantei parcursa de #lacara in timp de 1' min,pe supra#ata materialului incalzit la temperature cuprinse intre 15' si 5''yC. -n raport cu distantele parcure de #lacara se stabilesc clasele de propagare a #lacarii,con#orm tabelului X-) (.2. 8istantele parcurse de #lacara si clasele de propagare a #lacarilor 8istanta parcursa de #lacara dupa Clasa de propagare a #lacarilor 1' min RcmT la supra#ata materialelor w 1' +11 25 + -26 (' + --(1 6' + -) 61 85 +) v 86 + )O metoda asemanatoare ca principiu 419A1 11!8861$8'5 este utilizata pentru incercarea cablurilor electrice cu izolatie si manta din +)C pozate in grup 4#lu,5,pe trasee verticale si orizontale,in incaperi speciale de cabluri,in vederea considerarii acestor cabluri ggreu combustibileh.=ungimea medie arsa nu trebuie sa depaseasca 5'b din lungimea initiala a epruvetei,iar timpul de ardere 4tava cu petrol5 trebuie sa #ie mai mic sau cel mult egal cu 1' min. 25 -ncercarea cu arzatorul electric,prin e,punerea epruvetei unei duble actiuni@ radiatia calorica si e#ectul gazelor calde matura supra#ata epruvetei,#avorizind ast#el eventuala propagare a #lacarii.1e urmareste durata in#lamarii epruvetei,dimensiunile zonei de propagare si eventuala aparitie a picaturilor de material topit 4tabelul X-).(.!5. 0ezultatele incercarilor cu arzatorul electric 8urata in#lamarii ?ona de propagare RsT Rcm6cmT w5 3u apare m5 -naltime w !5 -naltime n 6' m5 =atime n $ 1e incadreaza in rezultatele de la C1 si C2 3u se incadreaza in rezultatele de la C1,C2 sau C!

Clasa C1 C2 C!

Aparitia picaturilor 3u apar 3u apar 3u apar Apar

C(

!5 -ncercarea de ardere a picaturilor,#olosind o sursa radianta.1e urmareste daca picaturile de material topit sunt sunt arzinde sau nu si daca vata din <urului vas de colectare a picaturilor se in#lameaza sau nu.%etoda di#erentiaza materialele din clasa C1,la care picaturile ard si vata se in#lameaza #ata de materialele din clasa C! la care apar picaturi,dar acestea nu sunt arzinde si vata nu se aprinde. (5 -ncercarea prin radiatie,#olosind o sursa de radiatie 4epiradiator cu puterea de !G6cmE5 timp de 2' min pe epruvete de !',(' cm. Aprecierea comportarii materialelor se #ace pe baza a ( indicii@ in#lamabilitatea 4i5,dezvoltarea #lacarilor 4s5,lungimea ma,ima a #lacarilor 4*5 si combustibilitatea 4c5,determinati prin relatiile@ iC1'''U1''' A sC]1 A 15t1 15t2 1(' *Clma, A 2' cCi'49 9'5d9 A 12'

t1 si t2 timpii de in#lamare pe cele doua #ete RsTA l lungimea atinsa de #lacari,in cm,masurata in #iecare <umatate de minut,pe toata durata incercariiA t durata incercarii RminTA 9' temperatura de ec*ilibru a aparatului RSCT A 9 temperatura inregistrata la un moment dat in cursul incercarii RSCT. -n cazul in care un material se strapunge la incercarea prin radiatie cu epiradiatorul #ara sa apara in#lamarea,aceasta se incadreaza in C1 daca zona de distrugere nu avasenseaza si nu apar picaturi.8aca una din aceste doua conditii nu este indeplinita,materialul se incadreaza in C( 4tabelul X-).(.(5. 0ezultatele incercarii prin radiatie cu epiradiatorul

Clasa C1 C2 C! C(

-ndicele de -n#lamabilitate ' 3elimitat 1 3elimitat 2

-ndicele de dezvoltare a #lacarii RsT ' ',2 1 ',2 1 15 5 3elimitat

=ungimea ma,ima a #lacarii R*T ' 1 1

-ndicele de combustibilitate c 1 1 1

3elimitat 2,5 nelimitat 2,5

55 -ncercarea cu panoul radiant 4ceramic,poros5 alimentat cu gaze,care e,pune epruveta la un #lu, caloric radiant.1e constata lungimea zonei a#ectate dupa !' s,1 min si !' s dupa 1' min 4tabelul X-).(.55 0ezultatele incercarii cu panoul radiant Clasa %arimea zonei arse pe lungimea epruvetei RcmT

8upa !'`` 8upa 1`!'`` 8upa 1'`` C1 n5 n 16,5 n 16,5 C2 n 1' n 21,5 n (5, C! n 15 n 26,5 n .1,' C( n 15 m 26,5 m .1,' Clasele de combustibilitate si de propagare a #lacarii determinate in laboratorul de Centre de 1tudii si /,perimentari al comandamentului +ompierilor pentru unele materiale sunt aratate in 9abelul X-).(.6 Clasele de combustibilitate si de propagare a #lacarii %aterialul 1 Covor te,tile igni#ugat Covor lina 1''b 8oc diagonal igni#ugat Filtru te,tile igni#ugat Folie +)C igni#ugata -nlocuitor de piele pe baza de +)C %oc*eta %oc*eta igni#ugata +erdea +iele sintetica +inza cauciucata igni#ugata +inze #ire sticla +laci termoizolatoare din +)C +laci termoizolatoare din pluta +laci poliesterice +laci din +AF1 +laci 4coc*ilii5 din polJester e,pandat 1ac #iltru igni#ugat 1ac #iltru neigni#ugat 1to#a mobile 1puma poliuretanica #le,ibila igni#ugata 9ermote, 9esatura aluminizata 9esatura lina 1''b igni#ugata 9ricot #ir igni#ugat Clasa de Combustibilitate 2 C26C! C! C2 C2 C! C26C! C!6C( C26C! C2 C2 C! C1 C2 C2 C( C( C( C2 C( C2 C( C( C26C! C2 C! Clasa de propagare a #lacarii ! +) +)

+) +--+-) +-) +)+) )-

+)+-) )

8eterminarea rezistentei la #oc a elemetelor de constructie in laborator se #ace con#orm 19A1 ...1 81,prin introducerea elementelor de incercare intr un cuptor usor presurizat 415U5 36mE5 avind un program termic reglat ast#el incit sa varieze cu timpul potrivit e,presiei@ 9 9'C!(5 log 48tU15A t 7 intervalul de timp de la inceputul incercarii in momentul considerat RminTA 9 7 temperatura cuptorului in momentul considerat 4dupa intervalul de timp t5, SCTA 9' 7 temperatura initiala a cuptorului RSCT. 0elatia de mai sus se reprezinta gra#ic prin curba normalizata etalon temperatura 7 timp 4#ig. X-)(.15.

)alorile caracteristice sunt aratate in tabelul X-).(... t RminT 9 9' RSCT )alorile caracteristice ale curbei normalizate 5 1' 15 !' 556 65$ .18 821 6' $25 $' $86 12' 1'2$ 18' 1'$' 2(' 11!! !6' 11$!

-n urma masurarii,inregistrarii si interpretarii datelor se evalueaza limitele de rezistenta la #oc 4lr#5 ale elementului de constructie dupa urmatoarele ! criterii@ 15 Capacitatea portanta,#unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat la inceputul incercarii pina in care elementul capata de#ormatii ma,ime admise si se prabuseste,nemaiputindu l indeplini rolul pentru care este destinat in constructie.-n principiu,pentru grinzi si plansee,de#ormatiile ma,ime,e,primate prin raportul dintre sageata ma,ima a elementului si lungimea liberaa acestuia,nu trebuie sa depaseasca 16!'. 25 -zolarea termica,in #unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care se atinge una din urmatoarele situatii limita@ temperatura medie a #etei nee,puse depaseste temperatura initiala cu peste 1('SCA temperatura ma,ima atinsa in oricare din punctele #etei nee,puse depaseste cu peste 18'SC temperatura initiala,sau temperatura ma,ima a<unge la 22'SC,indi##erent de marimea temperaturii initiale. !5 /tanseitatea@ initiala,in #unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care elementul de incercare se #ormeaza #isuri,crapaturi sau alte desc*ideri prin care #lacarile calde aprind si ard timp de minimum 1' s tampoanele de vata a#lata la 2' !' mm de #ata nee,pusa a elementuluiA #inala,in #unctie de care limita de rezistenta la #oc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care elementul se prabuseste total sau partial ori nu mai indeplineste unele conditii speciale prestabilite. +e baza acestor criterii se stabileste limita de rezistenta la #oc pentru peretii portanti sau neportanti,stilpi,grinzi si #erme,plansee si acoperisuri,cu sau #ara pla#oane suspendate ori sustinute de elementele portante. +entru usi 419A1 ...162 825 limita de rezistenta la #oc se stabileste in #unctie de urmatoarele criterii@ 151tabilitate@ intervalul de timp pina in momentul prabusirii usii ori desc*iderii acesteia. 25 -zolare termica@ temperatura medie pe #ata nee,pusa depaseste cu 1(' 18'SC temperatura initiala a #oii de usa sau radiatia termica a #etii nee,puse atinge niveluri periculoase stabilite la distanta de ',!' m de #ata nee,pusa. !5 /tanseitate@ se aprinde tamponul de vata,ori se in#lameaza #ata nee,pusa sau se ating valorile critice 425' !''SC5 in spatiul delimitat de ecranul de incercare realizat din panouri verticale,orizontale,si #rontale asamblate. =a #erestre,potrivit 19A1 ...16!' .5,evaluarea limitei de rezistenta la #oc se #ace similar ca la usi,urmarindu se si inmuierea,topirea si curgerea sticlei,#isurarea blocurilor de sticla,depasirea cu 5''SC a temperaturii initiale in spatiul delimitat de ecran. +entru unele elemente de constructii,indeosebi din beton armat sau pre#abricat,e,ista di#erite metode de determinare prin calcul a rezistentei la #oc,insa sunt #oarte laborioase,iar rezultatele se recomanda sa se con#runte cu incercari practice la #oc in laboratoarele autorizate. 5. -&3-F"&A0/A %A9/0-A=/=O0 CO%:"19-:-=/ 8-3 =/%3 1- 9/X9-=/ "9-=-?A9/ -3 CO3190"C9-5.1 &/3/0A=-9A9- 1- 8O%/3-"= 8/ A+=-CA0/ A= -&3-F"&A0-9ratarea cu produse igni#uge a materialelor combustibile@ lemn,materiale pe baza de lemn 4placi din ascii de lemn,placi din #ibre de lemn,etc5 prin tratamente de supra#ata si in pro#unzime si te,tile celulozice 4cu ma,imum 5'b #ibre sintetice5 se e,ecuta pe baza normelor te*nice C.58 86. +rin igni#ugare materialele isi modi#ica capacitatea de a se aprinde si a arde in continuare,in sensul diminuarii acesteia,ceea ce duce la imbunatatirea comportarii lor la #oc.Ca urmare a tratamentelor de igni#ugare,lemnul si materialele pe baza de lemn,precum si te,tile celulozice neigni#ugate se incadreaza in clasele C! si C( de combustibilitate 4mediu si usor in#lamabile5 isi reduce combustibilitatea trecind in ma<oritatea cazurilor in clasa C 2. Obligativitatea igni#ugarii materialelor combustibile utilizate in constructii se stabileste in con#ormitate cu prevederile 8ecretului nr.2$'61$.. 4art.(,litera c5,a normelor si masurilor te*nice privind proiectarea si e,ecutarea constructiilor,#unctie de importanta obiectivului,vulnerabilitatea la incendiu a constructiei,valoarea si periculozitatea la incendiu a bunurilor continute. -gni#ugarea este obligatorJ in urmatoarele cazuri@ la constructiile noi,la modi#icarea sau sc*imbarea destinatiei celor e,istente,precum si periodic la constructiile vec*i,in scopul indeplinirii conditiilor necesareA la realizarea unor elemente de constructie,cum sunt tavanele,trecerile prin pereti,planseele,inc*iderea sau mascarea instalatiilor si ec*ipamentelor,#inisa<elor pe caile de evacuare si alteleA la tratamente speciale 4#onice,termice5 si #inisa<e utilizate in cladiri inalte,cladiri cu sali aglomerate si centre de calcul electronicA la sali de spectacole,muzee,e,pozitiiA la elemente decorative interioare si #inisa<e la sali aglomerateA la constructiile provizorii pentru ateliere,remize,depozite,magazii etc.,in care se lucreaza cu substante combustibile sau cu #oc desc*isA

la ra#turile si stela<ele din magazii si depozite care adapostesc materiale cu valori mari sau materiale greu de inlocuit,cum sunt piesele unicat din import. +entru cladiri cu c*aracter monumental,monumentele istorice,precum si alte cladiri de importanta deosebita,necesitatea igni#ugarii materialelor combustibile se stabileste,de la caz la caz,de catre proiectant si organul tutelar. +artile neaparente ale #inisa<ului interior sau a altor elemente de constructie,care nu sunt accesibile decit prin demontarea sau des#acerea elementelor de constructie respective,igni#ugate anterior,li se aplica din nou tratamentul de igni#ugare 4indi##erent de durata de mentinere a calitatii produsului igni#ug5,o data cu reparatiile elementelor respective. -gni#ugarea nu este obligatorJ in urmatoarele cazuri@ cind materialele combustibile sunt in contact permanent cu atmos#era umeda 4peste .'b5A cind partile apartente ale materialului lemons sunt lustruite,vopsite sau tencuiteA materialul lemons varuit va #i igni#ugat de la caz la caz analizindu se oportunitatea acestei operatiiA cind magaziile din lemn sunt destinate pentru depozitatea cerealelor A cind e,ista usi,#erestre,dusumele,precum si garduri,mobilier etc. 5.2 -&3-F"&A0/A =/%3"="- 1- A %A9/0-A=/=O0 +/ :A?A 8/ =/%3 Conditii de pregatire aplicare@ curatirea lemnului si materialul din lemn 4indepartarea co<ii,cioplire,sectionare,rindeluire etc.5A etansarea crapaturilor,golurilor si locurilor de imbinare cu c*it igni#ug obtinut din produsele respective amestecate cu *uma sau creta,ori cu amestecuri pe baza de argila,nisip #in sau ipsosA reducerea umiditatii lemnului cu cel putin 18b pentru cel prote<at la supra#ata si 25b in cazul igni#ugarii prin impregareA omogenizarea produselor igni#uge inainte de aplicare si dupa caz,diluarea acestora cu apa 4ma,imum 5b5,iar produsul /)-3-9 se dizolva in apa con#orm retetei in concentratie de 16 2'bA alegerea produsului igni#ug si a procedeului de aplicare in #unctie de@ specia de lemn si particularitatile de impregnare,locul de utilizare 4spatii inc*ise si uscate sau e,terioare5,rolul elementelor 4de rezistenta,nevizibile,vizibile,sarpanta,decorative etc.5A e#ectuarea lucrarilor de igni#ugare la temperatura mediului de minimum 5USC. evitarea lavabilitatii produselor - 1'. 1,h8-A1-=h si g-&3-F"& FCh. +roduse utilizate si te*nologia de aplicare@ 15 +entru tratamente de supra#ata,con#orm $!'26( 88,prin aplicarea cu pensula sau prin pulverizare@ vopsea igni#uga de interior pe baza de silicat de sodiu,cu doua componente g8-A1-=h A si :A se aplica,recomandabil prin pulverizare,solutia A intr un strat,iar dupa uscare 42( (8*5 se aplica solutia : in doua straturi la aceleasi intervale de timpA vopsea igni#uga de e,terior pe baza de silicat de sodium,cu doua componente - 1'. 2'6- 4grund5 si - 1'. !'6-4solutie de insolubilitate5A se aplica solutia - dupa care solutia -- la 162*,iar dupa uscare timp de 2( (8*,se repeta operatiile anterioare pina la realizarea consumului speci#icA apoi se aplica vopseaua de acoperire in doua straturi,in conditii normale,pentru aplicarea vopselelor pe baza de uleiA solutie igni#uga care nu decoloreaza lemnul g-&3-F"& FCh pe baza de substante igni#uge 7 #ingiciale si solventiA igni#ugarea se realizeaza prin imersie de scurta durata,aplicare cu pensula sau pulberizareA produsul insecto#ungicid si igni#ug lavabil g/)-3-9h pe baza de sul#at de cupru,acid boric si bicromat de sodiu 7 solutie apoasa se aplica numai pentru lemn,cu e,ceptia ste<arului si a altor specii neigni#ugabile. 25 +entru tratamente prin impregnare in instalatii speciale,#olosind procedeele bailor simple si duble 4calde reci5 sau procedeele vid presiune,vid presiune atmos#era si vid presiune atmos#erica vid,se utilizeaza,potrivit 19A1 $!'261,2 si !,81,produsele -&3-F"& FC si /)-3-9A utilizarea materialelor din lemn igni#ugat se #ace dupa uscare. !5 1upra#atele igni#ugate pot #i acoperite cu vopsea de baza de ulei,emailuri alc*idice sau cu vopsea )-3A0O%. (5 =a elementele igni#ugate inainte de a #i puse in opera,se #ace recti#icarea eventualelor deteriori ale supra#etelor,dupa monta<ul materialelor. 0eceptionarea,controlul si e#icienta igni#ugarii@ receptionarea lucrarilor de igni#ugare se #ace pe baza rezultatelor obtinute in urma incercarilor e#ectuate in laboratoare autorizate 4Centrul de studii si e,perimentari pentru prevenirea si stingerea incendiilor din Comandamentul de +ompieri sau 1tatia de cercetari la #oc din cadrul -3C/0C5,in conditiile 19A1 652C.(,iar la cererea bene#iciarului si con#orm 19A1 .2(8 81,emitindu se buletine de incercareA pregatirea epruvetelor pentru incercari se e,ecuta sub supraveg*erea bene#iciarului lucrarii,concomitent si in aceleasi conditii cu cele utilizate in obiectul de constructie,numarul lor stabilindu se in #unctie de supra#ata igni#ugata si intervalul de timp la care urmeaza sa se #aca incercari de veri#icare.+astrarea epruvetelor se #ace in aceleasi conditii ca si lucrarea igni#ugata. epruvetele dreptung*iulare 4(',15cm5 trimise la laborator 4cel putin !5 se ambaleaza,sigileaza si etic*eteaza precizind produsul ingini#ug,cantitatea,consumul speci#ic pe unitatea de supra#ata sau volum data aplicarii,modul de aplicare,numarul de straturi si unitatea care a e,ecutat lucrareaA epruvetele sunt insotite de procesul verbal de receptie provizorieA e#icacitatea igni#ugarii in laborator se apreciaza prin conditiile de admisibilitate,constind in@ B pierderea de masa ma,imum !' !5b,#unctie de natura si grosimea materialuluiA B clasele ma,ime de propagare a #lacarilor la supra#ata si de combustibilitate,#unctie de natura produsului igni#ug si #orma materialului 4tabelul X-).5.2.15A Clasele de propagare a #lacarilor la supra#ata

Forma materialului =emn masiv +A= de interior +A= si +F= poros +A= de e,terior +laca<

-.1'. 1 si 8-A1-= +-- C2 +-- C2 +--- C2 +-) C2 +) C!

-&3-F"& FC

/)-3-9

=emn usor impregnabil =emn greu impregnabil

+--- C2

+--- C2 +--- C2

e#icacitatea e#ectiva a lemnului si materialelor de baza de lemn utilizate in constructii este de@ B ! ani pentru igni#ugarea de supra#ata,#unctie insa de conditiile de mediuA B 15 ani pentru igni#ugarea prin impregnare,in raport cu conditiile de utilizare a materialelor. 5.!. -&3-F"&A0/A %A9/0-A=/=O0 9/X9-=/ +rodusele utilizate si pregatirea lor pentru aplicare@ 15 +rodusul gigni#ug te,tilh,pe baza de bora, te*nic 4componenta A5,acid boric 4componenta :5 si #os#at dinamoniu 4componenta C5 livrate in proportie de amestec 41(@1(@2 parti in greutate5.-nainte de aplicare,!' ;g de produse AU:UC se dizolva in 1.' l apa calda 45' 5'SC5,realizind o solutie cu concentratie de 15b. 25 +rodusul gigni#ug te,tile 8h,pe baza de uree si #os#at de diamoniu,compus dintr o parte solida si una lic*ida.+artea solida 4(( ;g5 se dizolva gla receh in 1'' l apa,se #iltreaza apoi se adauga partea lic*ida 422 l5,dupa care se agita bine. !5 +rodusul gFO1CA0:h,constind intr un amestec de compusi pe baza de #os#or si azot.1e prepara prin dizolvarea a 15 ;g gFO1CA0:h in 85 ;g apa in #iltrare. 8upa preparare,la toate solutiile se veri#ica p2 ul si dupa caz se neutralizeaza cu amoniac. 8omeniile de aplicare@ 15 +rodusele gigni#ug te,tilh si gigni#ug te,tile 8h se utilizeaza la #ibrele celulozice si tesaturile din #ibre celulozice. 25 +rodusul gFO1CA0:h se poate #olosi pentru igni#ugarea materialelor din #ibre celulozice in amestec cu ma,imum 5'b #ibre sintetice. !5 +rodusele gigni#ug te,tilh si gFO1CA0:h se aplica pe toate tipurile de tesaturi,inclusive pe plusuri si cati#ele,pe care nu se aplica produsul gigni#ug te,tile 8h. (5 +rodusele gigni#ug te,tile 8h si gFO1CA0:h,#iind lavabile,nu se aplica pe materiale #olosite in locuri cu umiditate marita 4peste .'b5. 9e*nologiile de aplicare@ 15 Fulardarea 4impregnare cu #oaia intinsa5,stoarcerea prin valturi si uscarea este procedeul cel mai e#icient. 25 +ulverizarea cu aparate tip )ermorel,Calima, ori instalatii mobile deservite de compresoare de aer si uscare lenta in aer liber 42( (8 ore5,pentru tesaturile care nu se pot demonta pentru a #i #ulardate. !5 -mersarea 4numai pentru produsul gFO1CA0:h5. Conditiile de impregnare@ spalarea prealabila a tesaturilor si curatirea de pra#A tesaturile de tip plus si cati#ea tratate prin pulverizare nu trebuie sa #ie apretate partea neplusataA omogenizarea solutiilor de produse igni#uge inainte de #olosireA patrunderea rapida a produselor in materiale igni#ugateA respectarea consumurilor speci#ice stabiliteA tratament uni#orm 4pe supra#ata si in pro#unzime5A nesc*imbarea aspectului materialelor igni#ugate. 0eceptionarea,controlul si e#icienta igni#ugarii@ receptionarea lucrarilor de igni#ugare se #ace de catre bene#iciar prin organele te*nice,pe baza rezultatelor incercarilor e#ectuate in laboratoarele autorizate 4Centrul de studii si e,perimentari pentru prevenirea si stingerea incendiilor din Comandamentul +ompierilor si 1tatia de Cercetare la #oc din cadru -3C/0C5,care emite buletine de incercare con#orm stas 8'25 8(A epruvetele 4! ( buc5 cu dimensiuni de 25,!' cm se decupeaza din materialul igni#ugat sau se trateaza concomitent in aceleasi conditii.1e ambaleaza in *irtie,se sigileaza si se etic*eteaza 4mentionind produsul igni#ug #olosit,intreprinderea producatoare,data igni#ugarii,metoda impregarii,unitatea care a e,ecutat lucrarea si consumul speci#ic realizat5A e#icacitatea igni#ugarii se determina con#orm 19A1 8'25 8(,19A1 $155 .! si 19A1 11!5. $',si se apreciaza prin@ B clasa de combustibilitate ma,ima,care trebuie sa #ie C2 pentru toate cele ! produse igni#ugeA Bgradele de e#icacitate ale igniugarii,care sunt cuprinse intre gradele -) si )-- pentru produsele gigni#ug te,tilh si gigniug te,til 8,h precum si intre gradele )- )-- pentru gFO1CA0:h. &radele de e#icacitate,con#orm 19A1 $155 .!,sunt aratate in tabelul X-).5.!.1 &radele de e#icacitate ale igni#ugarii &radul de e#icacitate a igni#ugarii ----) ) ))-9impul ma,im de propagare a 1 1 1 2 2 2 ! #lacarii RsT

9impul ma,im de sustinere a incandescentei RsT =ungimea ma,ima a zonei carbonizate in RmmT

1 1('

2 1''

2 $'

! .5

! 6'

! ('

( 25

=a tesaturile pulsate se admite propagarea #lacarii timp de ma,imum 25 s insa numai pe supra#ata plusata. =a tesaturile pentru sto#a de mobile se admite ca timpul de mentinere a incandescentei sa #ie de ma,imum (5 s. Combustibilitatea materialelor plastice 1.+A0A%/90-- +/0-CO="="- 8/ -3C/38-" +unctul de incepere a dega<arii gazelor@temperatura la care incepe dega<area gazelor combustibile.9ipurile noi de materiale plastice de natura organica,la temperatura de peste 15'SC su#era un process de disociere termica. 9emperatura de autoaprindere@ temperatura la care se produce o,idarea materialului sau a gazelor si este destul de ridicata pentru unele materiale plastice 4peste !''SC5. +unctul de inmuiere corespunde temperaturaii limita de #olosire,#ara ca materialul sa se dregadeze sau sa se de#ormeze. +unctul de topire indica contributia materialului la dezvoltarea arderii.-n raport cu punctul de topire se de#ineste si reactia materialului #ata de #oc. +unctul de picurare corespunde momentului inceperii picurarii particulelor din material plastic si care contribuie la propagarea #lacarilor.O parte dintre materialele plastice picura la temperaturi relativ scazute,unele c*iar si la 8'SCA picaturile ard in timpul caderii,putind provoca oamenilor arsuri grave si dureroase.9rebuie avut in vedere modul de picurare,adica marimea si starea picaturilor 4caderea continua sau cu intermitenta5 daca ard sau nu in cadere. )iteza de ardere depinde de gradul de combustibilitate al materialului. 8ega<arile de #um,de gaze si vapori combustibili si to,ici. 0ezistenta de aprindere depinde de natura materialelor plastice si plasti#iantilor,a umpluturii,de grosimea si pozitia lor,de gradul de conductibilitate termica,de coe#icientul si de rezistenta propri zisa la ardere. &radul de combustibilitate constituie cel mai principal parametru in alegerea si utilizarea materialelor plastice in di#erite scopuri. 9endinta pe plan mondial este de a #abrica cit mai multe tipuri de materiale plastice cu o rezistenta de aprindere cit mai ridicata,lucru ce se poate realiza prin@ incorporarea de adaosuri materialeA incorporarea elementelor in*ibatoare si antio,idante 4o,id de antimoniu5 sau anorganice 4cloriti5A adaugarea de plasti#ianti pe baza de #os#at,#ibre de stilca,de azbest,saruri sau compusi *alogenatiA aplicarea pe un suport incombustibil 4#ibre de sticla a materialelor5 plasticeA aplicarea unui material #ilmogen mai rezistent decit suportul plastic insasi. 2. CA0AC9/0-19-C-=/ 8/ A08/0/ A +0-3C-+A=/=O0 %A9/0-A=/ +=A19-C/ +e baza unor rezultate dn e,perimentari s au obtinut citeva din caracteristicile de ardere ale materialelor plastice,continute in tabelul X).2.1. Caracteristicile de ardere 4combustibilitatea5 a principalelor materiale plastice #abricate si prelucrate in tara 8enumirea materialului Comportarea la .5SC 9emperatura minima la care se aprinde si arde cu #lacara RSCT 2 !'' !5' !'' 55' +uterea calori#ica R;cal6;gT Comportarea la tempera tura de 25SC prin introducerea in #lacara de gaze.+roduse de ardere ( 1e aprinde si arde indepen dent 1e aprinde si arde indepen dent ACOACO2 1e aprinde si arde violent ACOACO2 1e aprinde dar se autostinge la scoaterea Clasi#icarea materialelor 9emperat ura ma,ima de utilizare RSCT 6 12' 1(' $' 1''

' +olictilena +olipropilena +olistiren +oliclorura de vinil

1 Arde total Arde total Arde total Arde cu #la cara intermi 9enta

! 1'8'' 1'1'' $5(' (8.'

5 Combustibil Combustibil Combustibil Combustibil

+olitetra#luor etilina Cauciuc natural cauciuc sintetic CA0O% 415'',1.125 +olimeta crilat +oliamida

gazei#icindu se total 1e gazei#ica repede #ara arde cu #lacara Arde total Arde total Arde total Arde total

56'

!5''

din #lacara 2C-ACOACO2 1e aprinde si arde indepen dent 1e aprinde si arde indepen 8ent 1e aprinde si arde independent 1e aprinde si arde independent 1e aprinde si arde indepen dent ACOACO2A amoniac 1e aprinde greuAslabe ten dinte de auto stingere 1e aprinde independentA COACO2A 1e aprinde si arde indepen dentACOACO2 1e aprinde si arde indepen dent ACOACO2 si acid #ormic 1e aprinde greuAtendinte reduse de autostingere 3u se aprinde,nu arde cu #lacara

Combustibil

26'

!2' !'' !5' !5'

1'5'' 11''' !.5' $1!'

Combustibil Combustibil combustibil Combustibil

$5 4vulcanizat5 $5 4vulcanizat5 $' 12' 126

+olicarbonati

Arde total

!5'

'15'

Combustibil

12'

+oliesteri

Arde total

!25

6!!'

Combustibil

15'

+oliuretan

Arde total

!5'

6(''

Combustibil

15'

0asini #enol #ormalde*i dice

Arde total

5''

52''

Combustibil

15'

0asini ureo #ormalde*i dice

Arde total

5''

2.6'

Combustibil

12'

0asina siliconica

3u se aprinde

-ncombustibil 4nein#lamabila5

!'' 5''

-319A=A9-- 1+/C-A=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 1. C=A1-F-CA0/A -319A=A9--=O0 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 -n #unctie de natura substantelor stingatoare avem@ instalatii cu apa@ *idranti 4interiori,e,teriori5,spin;ere,drencere si cu apa pulverizataA instalatii cu spuma@ c*imica,mecanica si cu apa usoaraA instalatii cu gaze inerte@ dio,id de carbon si azotA instalatii cu pulberi@ Flore, si pulberi specialeA instalatii cu aburA instalatii cu *aloni. -n #unctie de modul de realizare si de #unctionare avem@ instalatii #i,e@ automate si manualeA instalatii semi#i,eA instalatii mobile. 2. -319A=A9-- 8/ 2-80A391copurile instalatiei@ limitarea si localizarea incendiilorA stingerea incendiilorA racirea constructiilor,instalatiilor si bunurilorA protectia personalului care actioneaza la temperaturi ridicate.

9ipul de instalatii@ *idrantii interiori cu apa si spumaA *idranti e,teriori cu apa si spuma. 1isteme si elemente componente 4tabelul X)-.2.15A 15 2idrantii interiori@ retea de conducte cu apa cu racorduri #i,e si robinet de inc*idere 7 desc*idereA #urtun de re#ulareA teava de re#ulare apaA dispozitiv de producerea spumei cu recipient de spumant si teava de spumaA cutie de *idrant,cu iluminator de siguranta. 25 2idranti e,teriori@ retea de conducte de alimentare cu apa pe care sunt montati *idrantii subterani sau de supra#ataA *idrantii portativA #urtun de re#ulareA tevi de re#ulare apaA dispozitiv de producerea spumei cu recipient de spumant si teava de spuma. 3r. crt. ' 1 2 ! ( 5 6 Caracteristicile principale ale elementelor componente /lementul 9ipul 1 2idrant interior pentru cladiri 2idrant de supra#ata +n1' 2idrant subteran pentru tun de stins incendii 2idrant subteran pentru sc*ele petroliere 2idrant subteran 2idrant de supra#ata +n16 2idrant portativ +ma, 1'bar@ cu cot simplu cu robinet cu cot dublu Furtun de re#ulare din poliester cauciucat,cu lungime de U',5 m 2 C C : +n1' : A +n1' 8n1'' 8n15' AA:A C : AA:A C A : C 8 t!( t!6 : C C C A 1( : si C Caracteristicile principale ! 8n5' mm,+n1'bar 8n 8',+ma,1'bar 8n1'mm,+ma,1'bar &uri de evacuare 2 buc,tip A 4:5 8n65 mm.0obinet cu sertar 8n1'' mm.0obinet cu sertar 8n65mm,8n1''mm,+ma,1'bar 5 guri de evacuare41A,2C si 285, +ma, 16bar 6 guri de evacuare42A,0C si 285, +ma,16bar 1 gura de evacuare tip A,: sau C 2 guri de evacuare tip : 2 guri de evacuare tip A,: sau C 8interior 111mm, +incercare 2' bar 8interior .6mm, +incercare 25 bar 8interior 5!mm, +incercare 2' bar 8interior 26mm, +incercare 2' bar 8interior !(mm, +incercare 2' bar 8interior 6! mm, +incercare 25 bar t a<uta< 12,1(,16 si 18mm t a<uta< 8,1',12,1(,16 si 18 mm t a<uta< 8,1' si 12mm sau 1(,16 si 18 mm t a<uta< de 12,16 si 2' mm t a<uta< de 1( mm.1e monteaza in locul celorlalte a<uta<e %arimea #ante de 5 si ! mm. 8ebit de apa 12'' si 6'' l6min =ungimea sectorului circular de protectie a apei !2 si 2' ml -naltimea sectorului circular al apei de 1' si 6 m 8ebit de apa !8 l6min,spumant 1 l6min si spuma 2,.m!6min +resiunea de lucru !bar,=<et ! (m 8ebitul de solutie 25' 28' l6min si de spuma 15 2' m! min +resiunea de lucru ! 5 bar =<et 8 12 m 8ebit aspirat 1!' l6min +resiunea apei la intrarea tip C . 11 bar +resiunea la iesirea tip : 1,5 2bar

9evi de re#ulare apa@ de mina simpla de mina simpla cu robinet si perdea de protectie cu robinet si perdea de protectie cu pulverizator pentru dispersia apei

1'

9evi generatoare de spuma mecanica medie,pentru *idrantii interiori mecanica medie,pentru *idrantii e,teriori

9&1% ! 9&1% 2'

11

/<ector pentru ape mici

12 1!

8istribuitor Colector

: 2C : 2:C 2: A

1 intrare tip : si 2 iesiri tip C 1 intrare tip b si 2 iesiri tip C 2 intrati tip : si 1 iesire tip A

!. -319A=A9-- 8/ 1+0-3D=/0/ 1copurile instalatiei@ detectarea automata a inceputurilor de incendiuA stingerea automata a inceputurilor de incendiuA semnalizarea automata a inceputurilor de incendiu. 9ipurile de instalatii@ apa apa,apa aer. 1isteme,aparate si elemente componente@ sistemul de alimentare cu apaA aparatul de control si semnalizare 4AC15 sau statia de centrala a instalatieiA compresoare de aer pentru tipul apa aerA retele de conducte pentru distributia apei,rami#icate sau inelare,capete sprin;ler 4duzele de re#ulare5A 8escrierea componentelor speci#ice instalatiei sprin;ler 15 Aparatul de control si semnalizare 4AC15 are rolul de a mentine sub presiune constanta retelelor de conducte prin distributia apei,de a permite controlul starii de #unctionare si de semnalizare a declansarii. -nstalatia de tip sprin;ler este #ormata din@ sistem de alimentare cu apa,aparat de control si semnalizare,conducte de distributie,sprin;lere,robinet cu clapeta de retinere,robineti de aerisire,manometre,racord #i, pentru pompe mobile si robinet principal de inc*idere. Caracteristicile aparatului de control si semnalizare AC1 4statii centrale5 pentru instalatiile automate de stins incendii tip spri;ler #abricate in 0omania sunt aratate in tabelul X)-.!.1 Caracteristicile aparatelor de control si semnalizare Caracteristica 8iametrul nominal +resiunea nominala -ntervalul presiunilor de lucru a apei -ntervalul presiunilor de lucru a aerului 9emperatura de lucru )olumul ma,im al retelei sprin;ler deservita de AC1 +ozitia de monta< 9ensiunea de alimentare co#ret &radul de protectie %asa "% RmmT RbarT RbarT RbarT RSCT R1T R)T R;gT AC1 tip apa aer 15' 1' ! 1' 1,5 2,5 U(...U(' 2''' !''' )erticala 22' - + !21 ((5 AC1 tip apa apa 15' 1' ! 1' U(...U(' 2''' )erticala 22' -+ !21 2$1

25 Aparatul di#erential se monteaza la instalatiile sprin;ler tip apa aer,care prote<eaza medii cu temperaturi sub U(SC,deasupra aparatului de control si semnalizare./l este #ormat din@ supapa dubla,ti<a de #i,are,clic*et,opritor,capac de vizitare,corpul aparatului,capacul aparatului,ori#iciu pentru manomentru,miner,#lansa pentru racordare,conducte de distributie,#lansa pentru racordare la AC1,ori#iciu pentru racordare accelerator si camera de aer la presiune atmos#erica. 1upapa dubla are rolul de a separa zona de aer din amonte de zona de apa din aval a instalatiei,partea superioara avind o supra#ata de apro,imativ 8 ori mai mare ca a celei in#erioare.-n practica,pentru siguranta,presiunea aerului comprimat este de apro,imativ ( ori mai mica decit presiunea ma,ima a apei de alimentare.Clic*etul,prin intermediul opritorului asigura mentinerea ridicata 4desc*isa5 a supapei pe timpul #unctionarii. !5 Acceleratorul se monteaza la instalatiile cu un volum mare al retelelor de conducte de distributie 4peste 2''' l5 pentru evacuarea rapida a aerului si se compune din@ ori#iciu pentru racordare conducte distributie,camera superioara de aer,camera de aer,contragreutate,ventil de arc,scaunul ventilului,ori#iciu pentru racordare aparat di#erential,plon<er,membrana,robinet,ori#iciu calibrat,bucsa #iletata,robint de veri#icare a acceleratorului si ori#iciu calibrat. (5 Capetele sprin;ler sunt dispozitive care au rolul de a detecta incendiul si de a re#ula apa sub #orma pulverizata pentru localizarea si stingerea acestuia. -n general,un cap sprin;ler se compune din@ corpul sprin;ler,prevazut cu #ilet la e,terior pentru montarea in conductele de distributie si un a<uta< 4duza5 pentru re#ularea apei.+e corpun sprin;lerului sunt #i,ate celelalte elemente componenteA de#lectorul 4rozeta5 are rolul de a dispersa in picaturi <etul de apa care iese din a<uta<A in #unctie de scopul urmarit 4localizarea sau stingerea5 se alege #orma si dimensiunile de#lectoruluiA elementul de declansare are rolul de a ceda la temperatura stabilita si de a elibera dispozitivul de inc*idere./ste #i,at intre cadrul 4bratele5 corpului sprin;ler ului si ventiul opturator. /lementele de declansare,de regula,constau din @ sistemul de pirg*ii solidarizate intre ele cu alia<e sau compozitii usor vizibileA #iola de sticla umpluta cu un lic*id care are temperatura de congelare <oasa,calduta speci#ica mica si dilatare volumetrica mare la temperaturi ridicate,precum si cu putin aerA dispozitivul de inc*idere,care este de #apt un ventil presat de catre elementul de declansare pe scaunul de etansare al ori#iciului de re#ulare a apei. Caracteristicile spri;lerelor #abricate in 0omania 4tip -3OX5 sunt aratate in tabelul X)-.!.2. )eri#icarea caracteristicilor *idraulice ale capetele sprin;ler@ debitele de apa dispersate,caracteristicile geometrice a <etului de apa si uni#ormitatea intensitatii de stropire cu apa se #ace con#orm 19A1 $5.661 .(.

Caracteristica

Caracteristicile spri;lerelor #abricate in 0omania "% 1prin;lere cu rozeta speciala cu rozeta plana ( .2A $! 1(1A 182 1',5 12,5 1,6A 2,2 12 162 8 (' Cu capul in sus cu rozeta normala 5 .2A $! 1(1A 182 1',5 12,5 1,6A 2,2 12 162 8 (' Cu capul in sus

1 9emperatura de declansare 8iametrul a<uta<ului de trecere a apei 8ebitul la presiunea de 2 bar +resiunea de lucru Filetul de monta< 8istanta de monta< #ata de tavanul continuu +ozitia de monta<

2 RSCT RmmT R16sT RbarT RtolT RcmT

! .2A $!A 1(1 A 182 1',5A 12,5 1,6A 2,2 12 8 (' Cu capul in <os 4e,.magazine5

-ntre temperaturile de declansare ale capetelor sprin;ler tip -3OX si temperatura mediului ambiant in care se monteaza sprin;lerele,trebuie sa se asigure corelarea,con#orm tabelului X)-.!.!. 55 conductele de distributie au rolul de a alimenta cu apa capetele sprin;ler montate pe aceastea./le sunt realizate din teava de otel sudata,cu diametrul in scadere de la AC1 4t12,5mm5. 9reapta temperaturii de declansare .2 $! 1(1 182
1)

Corelarea intre capetele sprin;lerelor si temperatura "%

9emperatura mediului ambiant in care se poate monta sprin;lerul %a,ima !8 6' 1'' 1('

RSCT RSCT RSCT RSCT

%inima15 4 55 U5 4 55 U5 U5 U5

Temperatura minima de -5C (din paranteza) este speci ica insta!atii!"r tip apa-aer. cu panta 2 5b' si sunt prevazute la capetele cele mai inalte cu robinete de aerisire si manometre. 65 0acordurile montate in aval de AC1 cu ventil de retinere permit in cazul ne#unctionarii sistemului de alimentare,cuplarea masinilor 4pompelor5 mobile pentru a asigura continuitatea alimentarii cu apa a instalatiei.0acordurile pot #i de tip A sau :,numarul lor stabilindu se in #unctie de debitul de calcul al instalatiei,considerindu se un debit de 15 l6s pentru #iecare racord. Functionarea instalatiilor cu sprin;ler.=a izbucnirea unui inceput de incendiu sau incendiu,gazele #ierbinti se ridica,se acumuleaza si incalzesc volumul de aer de sub planseu 4sau pla#on5 care incon<oara capul sprin;ler si la atingerea nivelului de temperatura stabilit elementul de declansare cedeaza,iar dispozitivul de inc*idere este aruncat de presiunea de apa 4sau de aer5 din reteaua de conducte. -nstalatia de sprin;lere cu aparat di#erential poate #unctiona atit in varianta apa aer 4cind temperatura mediului prote<at este sub U(SC5,cit si in varianta apa apa 4cind temperatura mediului prote<at este de peste U(SC5. /#icienta instalatiilor sprin;ler.8in stundiile privind e#icienta instalatiilor sprin;ler rezulta ca 6' si .5b din incendiile si inceputurile de incedii izbucnite in zonele prote<ate cu aceste instalatii au #ost declansate 1 si 5 capete sprin;ler,la 1' 15b din evenimente au actionat intre 6 1' capete,iar in 1' 15b din cazuri au intrat in #unctiune intre 11 si !' capete. (. -319A=A9-- 8/ 80/3C/0/ 1copurile instlatiei@ stingerea incendiilor cu apa dispersata in incaperi cu pericol ridicat de incendiu,in care alte sisteme de stingere nu sunt e#iciente sau adecvateA limitarea si localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apa cu care se prote<eaza golurile 4usi,#erestre,scari rulante etc.5 din elementele de compartimentare impotriva incendiilorA racirea supra#etelor bunurilor ce pot #i a#ectate de caldura in caz de incendiu,prin stropirea sau acoperirea cu apa. 9ipuri de instalatii@ automate si manuale. 1isteme,aparate si elemente componente@ sistemul de alimentare cu apaA robinet de actionare a instalatieiA retele de distributie a apei cu robinet de drenare 4golire5A capete drencer. 8renele sunt asemanatoare spri;lerelor,cu deosebireaca nu au elementul de detectare si declansare,#apt pentru care sunt numite si spri;lere desc*ise.

Capetele drencer pot avea de#lectoare 4rozete5 drepte,cu marginea zimtata,concava,conice si in alte #orme,montate inclinat sau drept,in raport cu scopurile urmarite 4stingere,localizare,racire5./le se amplaseaza pe retele la intervale de ma,imum 2,5 m si se sectorizeaza,de regula,in grupe de ma,imum .2 capete de stingere,deservite de la un singur robinet de actionare. 4tabelul X)-.(.15 9ipuri de drencere 9ipul drencerului 8rencer cu rozeta normala Caracteristicile principale 8iametrul a<uta<ului 1',5 si 12,5 mm 8ebitul la 2 bar 1,6 si 2,! l6s +resiunea de lucru 1 7 2 bar Filetul de monta< `` 8iametrul a<uta<ului 12,5 mm 8ebitul la 2 bar 1,$5 l6s +resiunea de lucru 1 7 2 bar 8imensiunile perdelei la inaltimea de monta< de (m@ lungimea 1' m si latimea 8 m Filetul de monta< ``

8rencer perdea

5. -319A=A9-- 8/ A+A +"=)/0-?A9A 1copurile instalatiilor@ stingerea incendiilorA limitarea propagarii incendiilor 4stropire,racire5A dega<area spatiilor incendiate prin spalarea atmos#ereiA prevenirea incendiilor prin stropirea si diluarea scaparilor 4scurgerilor5 de lic*ide si gaze in#lamabile din instalatii,utila<e si rezervoare. 9ipuri de instalatii@ automate si manuale. 1isteme si elemente componente sistem de alimentare cu apaA conducta distribuitor cu racorduri pentru alimentare de la masini mobile si manometreA retele de conducte de distributie cu vane de actionare 4interventie5 linga distribuitorA capete de pulverizare 4tabelul X)-.5.15 Caracteristica +resiunea medie de lucru 8ebitul la presiunea medie de lucru de 4( bar5 8iametrul ori#iciului de pulverizare in e,ecutie curenta "ng*iul conului de apa 9ipuri de capete de pulverizare +luvia /0t . ( bar ( bar ',8A 1A 1,2A ',568 l6s 2A 2,6 l6s 12 mm . mm 8'S C/% 1 ( bar 1,1 l6s '$,5 mm 12'S

1c*ema de #unctionare a instalatiilor de apa pulverizata este asemanatoare cu cea a instalatiilor drencer.-ntre sursa de apa si distribuitor,pina la vana sau electrovana de actionare 4interventie5 instalatia este plina cu apa,iar in continuare retelele de distributie pina la capetele de pulverizare sunt goale.8upa detectarea 4observarea5 incendiului vana 4electrovana5 de actionare se desc*ide si apa este debitata pe conducte si re#ulata prin capetele de pulverizare. 6.-319A=A9-- 8/ 1+"%A 1copurile instalatiei@ stingerea incendiilor de produse petroliere si alte lic*ide combustibileA protectia cu spuma sub #orma de perna a rezervoarelor lic*ide combustibile din apropierea incendiului. 9ipuri de instalatii@ 15 8upa natura spumantului@ cu spuma c*imicaA cu spuma mecanica cu coe#icientA B redus de in#oiere 46 85 pentru spuma greaA B mediu de in#oiere 42' 2''5 pentru spuma medieA B mare de in#oiere 42'' 1'''5 pentru spuma usoaraA cu apa usoara 4lig*t Fater5@ B pentru *idrocarburi obisnuiteA B pentru produse polare. 25 8upa modul de e,ecutie 4constructie5@ #i,eA semi#i,eA mobile. 1isteme,aparate si dispozitive componente@ sistem de alimentare cu apaA sistem de alimentare cu spumantA

aparate si dispozitive de dozare amestecare 4generatoare5A retele de conducte de transport si distributieA capete de debitare a spumei 4camere de spuma cu deversoare,tevi de spuma5. +entru spatiile inc*ise prote<ate cu instalatii de spuma,dupa caz,se prevad@ instalatiile de detectare si semnalizare a incendiului si de declansare automata a instalatiei de spumaA dispozitive de actionare a usilor,#erestrelor,ventilatiilor,trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA dispozitive de avertizare si temporizare. Caracteristicile aparatelor,dispozitivelor si accesorilor de producere a spumei sunt aratate in tabelul X)-.6.1 Caracteristicile principale ale aparatelor,dispozitivelor si accesoriilor de producere a spumei 3rt. crt. ' 1 Aparate,dispozitive si accesorii 1 &enerator de spuma c*imica pentru instalatii #i,e,semi#i,e si mobile Caracteristicile principale 2 +resiune de lucru 6 8 bar 8ebit minim de spuma !''' l6min Consum de apa la 8 bar (.5 l6min Consum de pra# unic tip -- la 8 bar 6' 6! ;g 8imensiuni@ 8!',6$',(6' mm %asa k (' ;g +resiune de lucru 6 8 bar 8ebit minim de spuma 5''' l6min Consum de apa medie 1''' l6min Consum mediu de spumogen pra# 6' ;g6min 8imensiuni@ 68',(5',!'' mm %asa k !5 ;g 9ipodimensiuni@ 2'' si ('' C+ 8ebite@ 2'' si ('' l6min -ntervalul presiunilor de lucru !,5 . bar Coe#icient de in#oiere . 8 =ungimea 4A5@ 5.5 si .5' mm %asa $,8 si 11 ;g 9ipodimensiuni@(''CFA8'' si 16'' CF 8ebite@(''A 8'' so 16'' l6min =ungimea 4A5@1'1'A 11'5 si 1215 mm %asa@(5A 6( si $1 ;g 9ipodimensiuni ! 8ebit minim de apa@1''' A12'' si 16'' l6min debit ma,im de apa@ 1'''',12''' si 16''' l6min 8oza< spumant k 5b +resiune de lucru 12 bar 8iamentrul conductei de apa@ 25' si !'' mm 8iametrul conductei de spumant@65A8' si 1'' mm %asa@ 15!A15(A15$ ;g 9ipodimensiuni ! 8ebit de apa (''A8'' si 16'' l6min +resiune de lucru 6,5 1( bar 8oza< de spumant in apa 6U1b %asa@ 15!A 15( si 15$ ;g 9ipodimensiuni@ 2 4: si C5 8ebit de spuma@ 5''' si 25'' l6min +resiunea de lucru . $ si 5 . bar 8ebit de apa@ (.5 si 2!. l6min %asa !,8 9ipodimensiuni 2 4: si C5 8ebit de spuma@ 5''' si 25'' l6min Consum de apa !$' si 216 l6min +resiunea nominala 8 si 6 bar %asa@ .,2 si !,1 ;g =ungime ! m 0acord : pentru teava de 5''' l6min %asa k !2 ;g

&enerator de spuma mecanica pentru instalatii #i,e,semi#i,e si mobile

&enerator de spuma aeromecanica pentru rezervoare cu capac plutitor tip &1A

&enerator de spuma mecanica,pentru rezervoare cu capac #i, tip &1A 8ozator automat de spumant in apam,tip 81A

Amestecator de linie pentru spuma aeromecanica

Amestecator de linie pentru spuma mecanica

9eava generatoare de spuma

+relungitor teava generatoare de spuma

1'

9ub de cauciuc pentru aspiratie

11

8eversor de spuma c*imica

0acorduri tip 8 =ungimi@ ! si ( m 8iametrul interior 25 mm %asa 4#ara racorduri5 1,25 ;g6m 9ipodimensiuni@ 8'A 1'' si 15' mm %arimea de#lectorului 4l15@ 1$.A 2(8 so !56 mm ung*iul de#lectorului !'S diametrul tevii@ 8$A 11( si 168 mm diametrul #lansei de monta<@ 2.'A !'' si !56 mm %asa@ 8A 1' A 12 ;g.

&eneratorul de spuma c*imica are rolul de a doza pra#ul unic si a l solubiliza in apa.Functioneaza pe principiul e<ectiei.1e compune din@ 15 Cutia metaluca prevazuta cu capac,minere laterale si rama suport 25 Camera de pra# cu capacitate de !1,5 l de #orma unei pilnii cu sita. !5 Corpul generatorului avind peretele posterior o duza de antrenare a pra#ului,iar la partea in#erioara un e<ector comopus din a<uta<ul convergent de inalta presiune,cu ori#iciul de 16 mm. pentru intrarea apei,camera de aspiratie,di#uzorul de <oasa presiune si camera de amestec cu sectiunea variabila 4covergenta divergenta5,alcatuind impreuna un dispozitiv de #orma speciala. (5 0acordul de intrare a apei prevazut cu #lanse 8n(5 pentru instalatiile #i,e sau cu racord tip C pentru cele mobile. 55 0obinetul cu ventil montat pe racordul de intrare a apei. 65 0acordul de iesire a solutiei spumante prevazut cu #lanse 8n6( pentru instalatii #i,e si racord #i, tip : pentru cele mobile .5 )entilul de retinere cu bila si gratar,montat inaintea racordului de iesire care asigura sensul unic al curgerii solutiei. &eneratorul de spuma mecanica are o constructie asemanatoare cu generatorul de spuma c*imica@ 15 Corpul generatorului #i,at pe un suport cu racordul de intrare tip C si racordul de iesire tip :. 25 + ilnia metalica pentru pra# !5 Conducta de apa cu duza de antrenare a pra#ului ce pleaca dupa racordul tip C si intra in pilnie pe care sunt montati un manometru si un robinet. (5 1upapa de inc*idere actionata printr o ti<a cu roata de mina. 55 Camera de aspiratie,camera de amestec avind #orma de a<uta< covergent divergent. 65 )entilul de retinere cu bila montat inaintea racordului tip : . generatoarele de spuma usoara se compun in principiu din@ ventilator a,ial,mecanism de actionare 7 electromotor,motor cu ardere interna sau turbina *idraulica,plasa pentru generarea spumei,conducta cu solutie spumanta avind duza de pulverizare. &eneratoarele cu spuma mecanica 4&1A5 pentru rezervoare cu capac #i, 4CF5 au o camera de amestec cilindrica cu volum di#erit,#unctie de debitul acestora,iar la cele pentru rezervoare cu capac plutitor 4C+5 camera de amestec este #ormata din volumul interior al tevilor de intrare si iesire racordate printr un segment tronconic.=a ambele tipuri,aerul din e,terior este absorbit la intrarea solutiei in camera de spumare,prin ori#iciile sau #antele dispuse circularA camerele de spumare si deversorul au si rolul de a maturiza spuma,de a i reduce energia cinetica si de a diri<a spuma lin pe peretele rezervorului.:lindele de etansare au rolul de a impiedica patrunderea vaporilor in#lamabili in reteaua instalatiei de spuma. 1c*ema utila<elor #lu,urilor de producere a spumei la instalatiile #i,e )arianta 1@ sistem de alimentare cu apa de inalta presiune U sistem de introducere in conducta de apa a spumantului din rezervor prin pompa si dozator automatoconducta orizontala de linieocoloana de spumaoUcamera de spumare cu blinda si deversor sau tun #i, de spuma. )arianta 2@ conducta de alimentare cu apa U depozit de spumant 4in rezervoare,butoaie sau bidoane5 o conducta distribuitor o conducta orizontala de linie o coloana de spuma o camera de spumare cu blinda si deversor sau tun #i, de spuma. )arianta !@ conducta de alimentare cu apa o tun #i, de spuma U spumant 4aspirat prin tub tip 8 din ambala<e sau cisterne5. )arianta (@ conducta de alimentare cu apa o amestecator de linie #i, U spumant 4in rezervor sau ambala<e5 o conducta orizontala de linie o coloana de spuma U camera de spumare cu blida si deversor. 1c*ema utila<elor #lu,urilor de producere a spumei la instalatiile semi#i,e@ )arianta 1@ autopompa cisterna 4sau motopompa U sursa de apa5,linie de #urtun de re#ulare cu apa tip C o generator de spuma mobil U spumant 4in ambala<e5 o linie de #urtun de racordare tip : o conducta de linie cu diametru !`` o camera de spumare cu deversor. )arianta 2@ autopompa cisterna 4sau motopompa,cisterna de apa5 linie de #urtun o tun #i, de spuma U spumogen 4aspirat prin #urtun tip 8 din ambala<e sau cisterna5. 1c*ema utila<elor #lu,urilor de producere a spumei in instalatiile mobile@ )arianta 1@ autospeciala de lucru cu spuma sau autopompa cisterna avind generator de spuma si spumant o linie de #urtun de re#ulare o teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor.

)arianta 2@ autopompa cisterna 4#ara generator de spuma5 sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o amestecator de linie mobil U spumant absorbit prin #urtun tip 8 din ambala<e o linie de #urtun de re#ulare o teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor. )arianta !@ autopompa cisterna 4#ara generator de spuma5 sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o generator mobil de spuma o linie de #urtun de re#ulare o teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor. )arianta (@ autopompa cisterna sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o tun mobil 4remorcabil5 de spuma U spumant absorbit prin #urtun tip 8 din ambala<e ori cisterna. )arianta 5@ autopompa cisterna 4autotun5 sau motopompa U sursa de apa o linie de #urtun o generator de spuma usoara 4moto,electro ori *idro5 U spumant.

.. -319A=A9-- C" &A?/ -3/09/ 1copurile instalatiei@ stingerea incendiilorA inertizarea mediului si limitarea evaporarii substantelor in#lamabileA racirea mediului si materialelorA 9ipurile de instalatii@ 15 Functie de natura gazului@ cu dio,id de carbon si azot. 25 Functie de presiune@ de <oasa presiune si inalta presiune. !5 Functie de modul de punere in #unctiune@ automata 4deservita de o instalatie automata de detectare si actionare in caz de incendiu5 si manuala. 1isteme si elemente componente@ sistem de alimentare cu gaze inerteA retele de conducte de transport si distributieA dispozitiv de punere in #unctiuneA duze de re#ulareA ec*ipament pentru inc*iderea buteliilor,supraveg*erea instalatiei si semnalizarea intrarii in #unctiune. 8escrierea instalatiei.0etelele de conducte de transport si distributie trebuie sa reziste la temperaturi scazute si la presiunile ma,ime de lucru,#ara a su#eri de#ormari.-mbinarile se #ac,de regula,prin #itinguri sau #lanse. 8ispozitivul mecanic de punere in #unctiune trebuie sa #ie capabil sa desc*ida simultan toate recipientele butelii. 8uzele de re#ulare se realizeaza si se monteaza ast#el incit sa asigure deversarea rapida si uni#orma a gazului inert./le trebuie sa reziste la presiunile si temperaturile de lucru pina la .$SC,precum si la deteriorari mecanice. -nstalatia de stingere cu dio,id de carbon cu #unctionare automata@ baterie activa principalaA baterie activa de rezervaA colectorA dispozitiv pneumatic de declansareA pirg*ie pentru declansarea manualaA supapa de golireA butelie de comanda principalaA butelie de comanda de rezervaA dispozitiv de declansareA robinet de linieA conducta de transportA conducta de distributieA duze de re#ulareA detectoareA centrala de semnalizare si actionareA dispozitiv de avertizare optica si acusticaA butoane manuale de actionare. =a instalatiile automate,recipientele butelii sunt racordate la colector prin tuburi #le,ibile,avind #iecare supapa de sens,care permite trecerea gazului de la butelie spre colector.+e colector este o supapa de golire in pozitie normal desc*isa 4se inc*ide la peste 2 da36cmE5.0obinetele de linie montate intre colectoarele si conductele de transport au rolul de a diri<a gazul inert numai in zona a#ectata de incendiu si de a impiedica patrunderea gazului in zona prote<ata in cazul unei declansari intempestive.0obinetele de linie sunt desc*ise de presiunea gazului din limitele de comanda,iar desc*iderea lor este semnalizata la centrala. :uteliile de comanda au rolul de a actiona dispozitivul pneumatic de declansare prin desc*iderea robinetului de linie pe care il deservers. Controlul pierderii in greutate se asigura la toate buteliile,inclusiv la cele de actionare. Functionarea instalatiei.-n cazul izbucnirii unui incendiu,detectoarele automate transmit semnalul la centrala de semnalizare si actionare,care avertizeaza optic si acustic,iar la aparitia celui de al doilea semnal pe alta linie de detectare,centrala avertizeaza optic si acustic personalul din zona prote<ata pentru a se evacua in cel mai scurt timp.8upa trecerea timpului de temporizare stabilit 4ma,.1min5,centrala actioneaza dispozitivul de declansare a buteliei principale de comanda din care gazul elibarat care va actiona robinetul de linie al zonei a#ectate,permitind trecerea spre dispozitivul

pneumatic de declansare a bateriei active principale.&azul inert trece din baterie in colector,de unde prin robinetul de linie in retelele de transport si distributie la duzele de re#ulare. +entru punerea in #unctiune manuala se actioneaza pe butonul manual. 8. -319A=A9-- C" +"=:/0- 19-3&A9OA0/ 1copurile instalatiilor@ stingerea incendiilor prin inundare totala,locala sau prin acoperire. 9ipurile de instalatii@ 15 8upa sistemul constructiv@ #i,e si mobile. 25 8upa modul de #unctionare@ automat 4cu actionare pneumatica sau mecanica a dispozitivului de desc*idere a recipientelor butelii de gaz inert5 si manual. !5 8upa procedeul de stingere@ prin inundare totala a volumuluiA inundare locala prin acoperirea #ocarului. 1istemele si elementele componente@ 15 =a instalatiile #i,e@ rezervor de pulbere stingatoareA sistem de antrenare a pulberii cu gaze inerteA conducte de re#ulareA duze de re#ulare. 25 =a instalatiile mobile@ recipient de pulbere stingatoareA recipient cu gaz inert de antrenare a pulberiiA #urtunuri de re#ulareA tevi de re#ulare 4pistoale sau tunuri5. 1c*emele de #unctionare ale instalatiilor cu pulberi stingatoare@ detectoarele de incendiu prin linie transmit semnalul la tabloul de unde prin linie la centrala de avertizare care prin linia actioneaza dispozitivul de desc*idere a buteliilor.&azul comprimat iese din butelii,trece prin conducta,reductorul de presiune si intra in rezervorul de pulbere pe care o a#ineaza si presurizeaza.=a atingerea presiunii stabilite,supapa se cupleaza,gazul trece prin conducta si desc*ide supapa pneumatica,permitindu se ast#el re#ularea pulberei din rezervor prin conducta si duze.8upa #unctioanare supapa pneumatica se inc*ide si desc*ide ventilul pentru a indeparta pulberea stingatoare ramasa pe conducta. 1c*ema de #unctionare la instalatia automata cu actionare mecanica@ la declansarea incendiului se topesc #uzibilele,se elibereaza ast#el greutatea si se intoarce pirg*ia,care actioneaza desc*iderea buteliilor.&azul trece prin conducta,reductorul de presiune si intra ub rezervorul cu pulbere pe care o a#ineaza si presurizeaza.Cind a<unge la presiunea stabilita,ventilul cupleaza automat re#ularea pulberii prin conducta si duze. 1c*ema de #unctionare la instalatia cu actionare manuala@ desc*iderea buteliei de gaz inert si a ventilului de re#ulare a pulberii din rezervor se #ace manual.&azul din butelie trece prin reductor in rezervor prin conducta a<unge la duzele de re#ulare. $. -319A=A9-- C" A:"0 1copurile instalatiei@ stingerea incendiilor prin inundare sau diluarea concentratiei de o,igenA limitarea propagarii incendiilor prin perdele de aburA prevenirea incendiilor sau e,ploziilor prin diluarea atmos#erei in zone cu scapari de vapori in#amabili sau gaze combustibile. 9ipurile de instalatii@ 15 8upa modul de e,ecutie 4constructie5@ #i,e si semi#i,e. 25 8upa modul de actionare@ automate si manuale. 1istemele si elementele componente@ conducta principala cu robinetul legat la sursa robinetului de inc*idere a consumatorilor te*nologiciA ventilul de actionare automata a instalatiei,prevazut cu conducta de oc*olire,robinetele de actionare manuala si manometrul,reteaua de distributie a aburului cu conducte per#orate. sistemul de semnalizare automata a incendiilor cu detectoare si butoane manuale de avertizare acustica si de actionare electrica automata a vaneiA conducta de abur prevazuta cu robinetele pentru priza 4racordarea5 #urtunului cu abur ec*ipat cu teava de re#ulare metalica cu minere izolate termic. Componentele #ormeaza de #apt o instalatie semi#i,a cu abur. 1'. -319A=A9--=/ C" 2A=O31copurile instalatiei@ stingerea incendiilor de *idrocarburi,vopsele sau alte produse c*imice prin inundare sau local. 9ipurile de instalatii@ #i,e sau mobile 4stingatoare portative5. /lementele componente@ rezervoare sau butelii cu substanta stingatoare 4*aloni5 si dupa caz agent de antrenare@ conducte pentru transportul si distributia *alonilorA duze de pulverizare cu agent de antrenare.1e pre#era azotul #ata de dio,idul de carbon. 8esi *alonii au o e#icienta ridicata de stingere a incendiilor,ca urmare a e#ectelor negative asupra stratului de ozon a acestor *idrocarburi *alogenate,unele denumite si #reoni,utilizarea lor este restrictiva. Cauzele te*nice ale incendiilor Orice incendiu are o cauza te*nica,care de cele mai multe ori apare si actioneaza ca urmare a unei negli<ente umane.Fara recunoasterea cauzelor ca urmare a unei negli<ente umane.Fara cunoasterea cauzelor incendiilor si e,ploziilor,a s#erei si a modului lor de actiune,nu este posibila luarea celor mai corespunzatoare masuri de prevenire a incendiilor.Cauzele

te*nice care pot produce incendii sunt multiple.Fiecare dintre ele actioneaza cu precadere in anumite ramuri industriale,domenii de activitate sau anumite anotimpuri ale anului. -n tabelul X)--.1 sunt aratate cauzele incendiilor grupate in raport de natura lor,de sursele de aprindere,de mi<loacele care produc aprinderea si de modul de actiune. 1ursele de aprindere 1 Arcuri electrice 1curtcircuite electrice 1cintei electrice /#ecte termice ale curentului electric Cauzele te*nice ale incendiilor in raport de sursele de aprindere %i<loacele care genereaza aprinderea %odul de mani#estare 2 Aparate electrocasnice 4aprinzator electric,aspirator,#ier de calcat,#rigider,plita electrica,masina de spalat,radio,televizor etc.5 %i<loace de iluminat electice 4bec cu incandescenta,tub #luorescent,proiector orga de lumini etc.5 Aparate de incalzit electrice 4aeroterme,calori#er,radiator,resou,perna electrica,lampi electrice etc.5 %otoare si aparate de producere sau trans#ormare a curentului electric 4generator electric,motor electric,redresor,altenator,acumulator etc.5 Alte aparate electrice 4aparat de proiectie,aparat medical,aparat muzical,dispozitiv electric de sudura,masini de scris,masini de calcul,calculator electric etc.5 Cabluri,conductoare,aparate de intrerupere,proiectie si control 4cablu electric,conductoare electrice,comutator,intrerupator,tablou distributie,priza,sigurante electrice,tablou de masura,comanda si control,instalatie electrica volanta,improvizata etc.5 ! Arcul electric emite radiatii termice carepot sa a<unga la !5'' ('''SC 1cinteile electrice pot aprinde numai amestecuri e,plozive sau in#lamabile,in sc*imb arcul electric aprinde toate materialele combustibile din apropierea locului unde s a produs,topeste si vaporizeaza conductoarele metalice,carbonizeaza si distruge pina si izolatorii ceramici si alte materiale similare 1curtcircuitul poate #i mono#azat, bi#azat si tri#azat 4intre un conductor si #irul neutru,intre doua conductoare 4#aze5 sau intre trei conductoare5 1curtcircuitul incomplet sau cu arc apare de regula la curentii de deran<ament,contacte incomplete,supraincarcarea circuitelor,deteriorarea izolatiei conductoarelor si se mani#esta prin dega<are mare de caldura. 1curtcircuitul complet nu produce caldura si nu prezinta pericol de incendiu 4contact strins intre conductoare,#ara rezistenta electrica5 9emperatura dezvoltata la supra#ata lampilor cu incandescenta este@ +ozitia lampii 1 Cu #ilamentul in <os +unctele in care s a masurat 2 1 2 ! 9emperatura RSCT dezvoltata de lampi ! 1'5 1'2 15'

( 5 1(2, 1(6 5 158 1$( 21! 2'' Cu 1 126 162 1$. #ilamentul in 2 2'!,5 255 !'8 lateral ! 12$ 1.1, 1$.,5 5 Cu 1 222,5 261, 281 #ilamentul in 2 12$ 5 1$!,5 sus ! $5 16., 1!$ 5 1!!, 5 /#ectele termice iau nastere datorita incalzirii conductoarelor electrice la trecerea curentului electric -n urma scurtcircuitelor la capetele conductoarelor se #ormeaza perlele de topire +erlele de topire cauzate de scurtcircuit,de arcul electric,au #orma unor s#ere 1curtcircuitul cauzat de incendiu #ormeaza perle topite,de regula,de #orma ascutita

/lectricitate 1tatica

Flacari desc*ise

1isteme de depozitare,ve*iculare,transport lic*ide combustibile 1isteme de depozitare si transport pneumatic a pulberilor si pra#urilor combustibile "tila<e de prelucrarea materialelor si substante ce se incarca electrostatic 4agitatoare,mala,oare ,in<ectoare,valturi,e,trundere etc.5 1isteme de transmitere a miscarii 4curele de transmisie si altele5 )arsarea lic*idelor in vase si spalarea in lic*ide combustibile /c*ipament ce se incarca electrostatic 4imbracaminte,incaltaminte5 "nelte si scule ce se incarca electrostatic -ntroducerea <eturilor de abur,cu a<utorul #urtunurilor de cauciuc in rezervoare pentru curatirea de reziduri :ric*eta,c*ibrituri =ampa de iluminat cu combustibil lic*id =ampa cu combustibil gazos %asina de gatit cu gaze 4aragaz5 =ampa de gatit cu combustibil lic*id :ec laborator 4spirtiera5 =uminare 9orta,#aclie 9igara Foc in aer liber =ampa de lipit :ec de sudura 4o,iacetilenica5 8e la incendiu

Acumularea sarcinilor electrostatice este insotita intotdeauna de cresterea intensitatii cimpului electric. &radientul de intensitate al cimpului electric a<ungind la o anumita marime critica poate determina o descarcare electrica capabila sa amorseze un amestec e,ploziv =a 1''' ) se in#lameaza benzina,la !''' ) aproape toate gazele combustibile,iar la 5''' ) se aprind cea mai mare parte din pra#urile combustibile %arimea sarcinii electrice mai depinde si de conditiile e,terioare@ presiune,umiditate si temperatura aerului. Odata cu cresterea temperaturii si umiditatii aerului se reduc si sarcinile de electricitate statica.Ast#el,la umiditatea relativa a aerului de peste 85b si temperatura de (5SC,sarcinile nu se mai acumuleaza /nergia minima de aprindere a unor amestecuri e,plozive pentru vapori,gaze si pra#uri combustibile se arata in tabelele )---...1,X)--...2 si X)--...! Flacara de c*ibrit aprins poate sa aiba o temperatura pina la .''SC Flacara unei lampi de lipit a<unge pina la 2'''SC,iar a unui bec de sudura la o temperatura de !15'SC Caldura dega<ata la o asemenea temperatura aprinde in citeva secunde orice material combustibil.8e e,emplu,#lacara unei lampi de lipit poate aprinde o grinda de lemn neprote<at in timp de 5s si la o distanta de 2' cm,iar a unui bec de sudura,intr un timp mai scurt Flacarile de la lampile si masinile de gatit ,aragaze sunt #oarte periculoase cind vin in contact cu imbracamintea gospodinelor con#ectionate din tesaturi de nailon sau #ibre sintetice 9emperatura de ardere a unei tigari care arde mocnit in aer liber este de apro,imativ 65' .5'SC,in centru putind a<unge la ..1SC -n mod obisnuit,temperatura #lacarilor pe timpul incendiilor este cuprinsa intre .'' si 1'''SC,in unele cazuri putind a<unge la 15''SC 8e regula in caz de avarii accidente etc. Caldura transmisa prin conductibilitate,in cazul corpurilor metalice,#ace ca in anumite situatii,temperatura sa #ie c*iar,si la citva metrii de sursa,superioara temperaturii de aprindere a anumitor materiale combustibile -ncalziri si supraincalziri se produc si datorita transmiterii caldurii prin radiatie si convectie 0adiatia termica transmisa sub #orma de unde electromagnetice,in cazul unor surse puternice de caldura,de sobe metalice,burlane de tabla,cosuri de #um deterioarate,poate aprinde materialele combustibile e,istente la anumite distante Corpurile care radiaza bine caldura o si absorb bine -ntensitatea radiatiei termice se masoara in cal6mEHs 41 cal6cmEHsC(,2 G6cmE5 -ntensitatea radiatiei 1oarelui este de circa ','2 cal6cmEHs Asc*iile de ste<ar de peste ( mm grosime se aprind la o intensitate de radiatie de ',( cal6mE s 9ransmiterea caldurii prin convectie este speci#ica gazelor si lic*idelor 9emperatura cosului de #um depaseste 5''SC,putind a<unge c*iar la 1'''SC +ra#ul de lemn supus timp indelungat sub actiunea caldurii la temperatura de 1''SC se carbonizeaza #ormind asa zisul lcarbune piro#orich care se poate autoaprinde 0adiatiile luminoase pot aprinde pulberile metalice ca 9i,%g,Al,?n,pra#ul de lemn,de #aina de pluta etc. =entilele conve,e concentreaza razele luminoase emise de 1oare,intr un singur punct numit #ocar si numai

Flacara inc*isa /#ect termic

1obe cu combustibil solid,lic*id,gazos Cuptoare,cazane,uscatoare etc. Aparate de incalzit 4cazane de incalzire,cuptor,masina de gatit,resou,#ier de calcat,soba de caramida,soba metalica,soba de teracota,radiatoare etc.5 Aparate 4sisteme5 de incalzit pentru scopuri te*nologice de productie 4a#umatorii,cuptoare,uscatoare,dispozitive pentru sudura,taiere si lipire cu gaze sau lic*ide combustibile5 %otoare termice 4combina agricola,elevator, grup electrogen,motor cu ardere interna,motor cu reactie,turboreactor,tractor,toba de esapament etc. 5 8ispozitive care produc #recare 4curele de transmisie,sisteme de #rinare etc.5 %etale 4materiale5 care ard si scurgeri de materiale topite 4material topit metal sticla,masa plastica,material incandescent, lemn,carbune etc.5 Conducte 4canale5 pentru agent termic si ventilatie 4burlan metalic,cos de #um,conducte de aer cald,conducta de apa calda sau supraincalzita,canal de aerisire,ventilatie,canal de incalzire,conducta de abur,conducte te*nologice cu lic*ide sau gaze incalzite etc.5 0adiatii luminoase 0adiatii solare Cenusa nestinsa 4<ar5

1cintei

Cosurile cladirilor de locuit,#abricilor,locomotivelor etc. 9obele de esapament ale motoarelor termice 4autocamioane,tractoare,combine etc.5 8ispozitive de sudura,taiere,lipire scule metalice,corpuri metalice dure,masini de asc*iere,polizare si sle#uire

Autoaprindere a

+ulberi metalice,metale alcaline si alcalino pamintoase,*idrurile metalelor alcaline O,idantii si *alogeni Carbunele si pra#ul de carbune "leiuri si grasimi =ic*ide combustibile +lante te*nice si #ura<e 0umegus de lemn,seminte Faina combustibila si pra#uri combustibile Fire si #ibre vegetale 4sintetice si arti#iciale5 Cirpe si deseuri te,tile

0eactii c*imice /,plozia

1ubstante c*imice cu actiune reciproca

Amestecuri de vapori gaze,pra#uri si pulberi combutibile cu aerul 8escompunerea rapida a unor compusi c*imici +olimerizarea necontrolata cu eliberare de energie %ateriale e,ploive 4arti#icii,e,plozii etc.5 Aparate,conducte si alte vase sub presiune Aparate,ec*ipament,utila<,instalatie sub vid,la care se pot produce implozii /liberarea brusca a energiei dega<ate prin #uziune si #isiune nucleara 4bombele A si 2

obiectele si bucatile de sticla care corespund legilor lentilelor conve,e pot provoca incendii 1cinteile de la sudura si lucrarile cu #lacara pot a<unge pina la 1''m,unde #ac posibila aprinderea materialelor si substantelor combustibile 1cinteile vizibile poseda,in medie,o temperatura de peste 5''SC,putind a<unge la apro,imativ 1'''SC 1cinteile mecanice se pot produc prin lovirea,izbirea sau #recarea a doua metale dure Cu cit scinteia si supra#ata ei sunt mai mici,cu atit pericolul pe care l prezinta este mai mare 1cinteile mecanice pot #i@ de soc 4lovire,izbire5 de #recare de abraziune 4asc*ierea metalelor,polizarea otelului5 -n comparatie cu otelul,scinteile de metale usoare prezinta un mai mare pericol de incendiu si e,plozie 4e,. Aluminiul5 Autoaprinderea de natura c*imica se produce la substantele care au o capacitate intensa de combinare cu o,igenul din aer,cu apa sau alte substante./a se imparte in ! grupe@ +rima grupa cuprinde substantele care se autoaprind in contact cu aerul 4#os#orul alb si rosu,pra#ul de aluminiu,de zinc,sul#urile de #ier ,de potasiu,de sodiu5 Caz particular 7 autoaprinderea lemnului la 11' 1('S,cind acumuleaza timp indelungat cladura Cea dea doua grupa cuprinde substantele care actioneaza in contact cu apa 4carbura de calciu,metalele alcaline si alcaline pamintoase,*idrurile metalelor alcaline,#os#ura de calciu si de sodiu etc.5 8in cea dea treia grupa #ac parte unii o,idanti si *alogeni,care in contact cu o parte din substantele organice produc autoaprinderea acestora 4o,igenul,clorul,#luorul,acidul azotic,pero,idul de bariu si de sodiu,permanganatul de potasiu,clorarii si percloratii etc.5 Autoaprinderea de natura #izico c*imica.-n a#ara reactiilor c*imice,in#luenteaza unii #actori #izici,cum ar #i supra#ata mare de contact a materialelor combustibile cu o,igenul atmos#eric,evacuarea insu#icienta a caldurii din interior si e,istenta unor impuritati. /,emplu@ carbunele,bumbacul,azotatul de amoniu,di#erite uleiuri si vopsele Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganismelor.Apare mai intii autoincalzirea mani#estata prin #ermentatie si putrezire 4procese lente si indelungate5 /,emplu@ paiele,#inul,lucerna,taieteii de s#ecla de za*ar,rumegusul de lemn,tutunul,uruiala de porumb,#aina de peste,uleiul de in etc. 0eactii e,oterme care se produc pe timpul #olosirii,manipularii si depozitarii substantelor care actioneaza reciproc,atunci cind vin in contact. 1ubstantele cu actiune reciproca se arata in tabelul -).$.1 )ezi capitolul -),punctul .

9raznetul

8escarcarea electrica atmos#erica pe timp de #urtuna intre nori si pamint,prin obiecte sau instalatii de protectie impotriva trasnetelor

-ntensitatea curentului in canalul #ulgerului liniar poate sa a<unga la 2''.''' A si la o tensiune de 15'.'''.''' ) 8urata unei scintei este de ',1 pina la 1 s -n canalul descarcarii temperatura este de 6''' 1''''SC

/nergiile minime de aprindere,curentii minimi de in#lamare si distantele critice de stingere a scinteilor sunt aratate in tabelul X)--.2,iar energia minima de aprindere a unor pra#uri combustibile,in tabelul X)--.!. /nergiile minime de aprindere,curentii minimi de in#lamare si distantele critice de stingere a scinteilor 3atura substantei /nergia minima de aprindere Rm>T 2 ','11 ',1( ',1( ',21 ',26 ',2( ',18 Curentul de in#lamare la probabilitatea in#lamarii de 1' la 2( ) pentru intervalul de '.'$5 ',1 2 RmAT ! 15! 5( 1(1 8( 12$ 1'' 126 1(1 1(1 118 16. 1!8 165 11! 125 $8 8( .! 1(1 .1 1(1 1,58 8istanta minima critica de stingere a scinteilor 4valoarea minima absoluta RmmT ( ',6' 1,.5 1,52 1,.8 1,.8 1,.8 1,.8

1 Acetat de metil Acetilena Acetona Alcool etilic Alcool metilic Alcool propilic :enzina 7 .' :enzen :utan Ciclo*e,an Ciclopropan Clorura de etil Clorura de vinil 8icloretan 8imetil butan /ter dietilic /ter de petrol /tilina &az de apa &az de iluminat 2e,an 2idrogen -zo*e,an -zopetan %etan 4grizu5 %etan industrial %etilciclo*e,an %etiletilcetona 3itrilacrilic O,id de carbon O,id de etilina O,id de propilena +entan +ropan +ropilena +iridina 1ul#ura de carbon 3atura pra#ului 1 Acetat de celuloza Aluminiu Amidon Carbune Cazeina Cauciuc sintetic Faina de lemn Fenol 4pulbere5 Fibre de bumbac

',25 ',1$ ',1' ',2( ','18 ',21 ',2$ ',28 ',2. ',28 ',16 ','62 ',1( ',22 ',26 ',1. ',''$

1,.8

',61 1,.8 2,'1 2,'! 1,.8 2,'! 1,52 1'2 1,52 1,.8

1!! 81 8' 1!. 1(5 1'6 1'1 52

/nergiile minime de aprindere a unor pra#uri combustibile /nergia minima de aprindere =imita in#erioara de e,plozie Rm>T Rg#6m!T 2 ! 15 25 5' 25 (' (5 (' !5 6' (5 !' !' 2' (' 1' 25 25 5'

+resiunea ma,ima de e,plozie RatT ( (,8 6,! 5,1 !,2 !,( (,1 (,( (,2 (,.

&udron de #enol 2e,ametiltetramina =ignina %agneziu %etilmetacrilat +entaeritrita +olietilena +olistiren +ropinat de celuloza 1elac 0asini poliesterice 0asini vinilice "ree ?irconiu

1' 1' 2' 8' 1'5 1' 8' (' 6' (' 12' 16' 8' 15

25 15 (' 2' 2' !' 25 15 25 (5 2' 1' .5 ('

(,2 (,! (,$ 5,1 (,' (,8 5,8 !,5 (,6

(,( !,(

0eguli generale de prevenire si stingere a incendiilor 1.0/&=/%/39A0/A FO=O1-0-- FOC"="- 8/1C2-1 1- F"%A9"="+entru reglementarea #olosirii #ocului desc*is si a #umatului in #iecare unitate economica se stabilesc@ i 7 locurile cu grad ridicat de pericol de incendiu sau e,plozie in care potrivit prevederilor legale este interzisa #olosirea #ocului desc*is,#umatul si accesul cu tigari,bric*ete,c*ibrituri si alte materiale periculoaseA delimitarea si marcarea lorA amena<area locurilor de punere a tigarilor si c*ibriturilorA locurile cu pericol de incendiu in care este interzisa #olosirea #ocului desc*is si #umatuluiA locurile amena<ate pentru #olosirea #ocului desc*is 4operatii de sudare,topire bitum,crematorii etc.5 si pentru #umat,precum si modul de amena<areA persoanele imputernicite sa elibereze autorizatii 4permisele5 de lucru cu #oc 4tipizate5A persoanele care raspund de starea te*nica a agregatelor de sudare,de instruirea sudorilor si de controlul respectarii normelor +1- la e,ecutarea operatiilor de sudareA actiunile instructiv educative pentru combaterea negli<entei #umatorilor si #ocului desc*isA modurile de e,ercitare a controlului si autocontrolului privind #olosirea #ocului desc*is si #umatulA /,emple de unitati ,instalatii si alte locuri de munca cu grad ridicat de pericol de incendii si e,plozie. unitati,sectii,ateliere,instalatii si utila<e de productie,cum sunt@ B unitati c*imice si petroc*imiceA B sonde de productie petrol si gaze,plat#orme petroliere marine,instalatii de degazolinare,etanare si de uscare a gazelor naturaleA B sectii de bric*etare si preparare carbune,statii degazare a zacamintelor de carbune,instalatii cocso c*imice B turbogregate energetice,reactoare nucleare energetice,cazane de abur si de apa #ierbinte,centrale termiceA B #abricarea c*ibriturilor,placilor de asc*ii de lemn si #ibrolemnoase,placilor electroizolante,betonului celular autoclavizatA B #ilaturi,#abricarea vatei,te,tilelor netesute,pieilor sintetice,spume,poliuretaniceA B e,tractia cu solventi a uleiului alimentar,#abricarea spirtului si za*arului,morile de macinat cereale 4peste 1't62( ore5,#abrici de decorticat 4peste 2't62( ore5,producerea nutreturilor combinateA B instalatii de producere si utilizare a pulberilor piro#orice 4aluminiu,zirconiu etc.5,pero,izilor organici,carbidului si materialelor e,ploziveA B tipogra#ii 4stereotipii,rotative tipar inalt etc.5A #abrici,statii si instalatii pentru producerea,imbutelierea si transportul gazelor combustibile 4*idrogen,acetilena,gaz metan,gaz de cocs,gaz de #urnal,amoniac etc5 si a o,igenuluiA standuri de proba si de roda< motoare cu ardere interna si cu reactie,instalatii de incercari la inalta tensiuneA statii de compresoare pentru gaze combustibile,o,igen si aerA statii de #rig si de amoniacA incaperi pentru incarcat acumulatoareA sectii,ateliere,instalatii si locuri unde se prepara si se e,ecuta lucrari sau operatii cu lic*ide combustibile@ vopsire,lacuire,bituminare,impregnare,peliculizare,degresare,spalare etc., precum si locurile unde prepara lacurile,vopselele, c*iturile,adezivii etc. pentru aplicareA utila<e de tratamente termice cu lic*ide combustibile sau in atmos#era cu gaze combustibile 4*idrogen,ulei etc.5 incaperi speciale 4subsoluri,tuneluri etc.5 ale gospodariilor de ungere si actionare *idraulice cu lic*ide combustibile si ale gospodariilor de cabluri electriceA statii de pompe,rampe si dane incarcare descarcare lic*ide si gaze combustibile,precum si retele de conducte pentru transportul acestoraA incaperi cu ec*ipament electronic important 4calculatoare electronice,mari si mi<locii,inclusiv magnetotecile,instalatii de centralizare electro dinamica si de triere automata din statii CF mari,centrale tele#onice automate,dispecerate de circulatie etc.5,statii si care de reporta< 09)A depozite de lic*ide si gaze combustibile,o,igen,amoniac,carbid,pulberi piro#orice,produse radioactive,tutun,silozuri de cereale 4peste 1'' t5,precum si alte spatii in care se pastreaza bunuri de valoare deosebita 4tiparituri,#ilme etc.5A nave petroliere,cisterne CF si auto de transport lic*ide si gaze combustibile si alte produse cu pericol ridicatA*angare de avioane. /,emple de unitati,instalatii si alte locuri de munca cu pericol de incendiu@

sectii si ateliere de prelucrarea lemnului,industrie usoara,alimentara,constructii de masini,electrote*nicaA sali de spectacole,sport,invatamint,polivalente,circ,cazare comunaA magazine comerciale si depozite de mar#uriA adaposturi de animale si pasariA depozite de material lemnos,produse te,tile,#ura<e,plante te*nice,produse #armaceuticeA lanuri de cereale si zone impaduriteA gara<e,depouri,remizeA ar*ive,biblioteci,e,pozitiiA laboratoareA a#umatoriiA podurile cladirilor e,ecutate din material lemnos. 2.0/&"=- +0-)-38 ="C0A0-=/ 8/ 1"8A0/ 1- 9A-/0/ A %/9A=/=O0 C/0-39/@ utilizarea generatoarelor si aparatelor de sudura,precum si a buteliilor omologate si in buna stareA #olosirea carbidului avind dimensiunile 4granulatia5 corespunzatoare tipului de generator de acetilena asigurarea #urtunurilor pentru acetilena si o,igen in buna stare,#i,ate la racordurile generatorului sau buteliei prin coliere metalice bine strinse,e#ectuarea controlului etansitatii #urtunurilor la presiune sub apaA utilizarea de cabluri si conductoare electrice in buna stare,cu invelisul de protectie nedeterioratA pastrarea carbidului in ambala<e inc*ise ermetic si in locurile #erite de umezealaA #olosirea buteliilor de o,igen sau gaz combustibil 4acetilena,aragaz etc.5,numai cu reductor de presiune si in pozitie verticala,consolidare de elemente de constructiiA veri#icarea arzatoarelor 4su#laiurilor5 de sudare inainte de a incepe lucrul,pentru ca robinetele de o,igen si acetilena sa se inc*ida per#ectA asigurarea nivelului corespunzator al apei in supapele *idrauliceA amplasarea la distantele minime de siguranta prevazute de norme intre punctul de lucru cu #lacara si generatorul de acetilena 41' m5 sau butelia de o,igen 45m5,precum si intre generator si butelie 45m5A veri#icarea agregatelor de sudare electrica inainte de a se incepe lucrul si legarea la pamint a acestoraA indepartarea materialelor si substantelor combustibile din apropierea punctului de lucru pe o raza de cel putin 1' m sau prote<area acestora cu prelate umede,placi de azbest,paravane incombustibile si alte mi<loaceA masura se ia si in spatiile de la cotele in#erioare punctului de lucru,indeosebi cind in planseu 4podeste5 e,ista goluri sau conducte ori alte elemente metalice care pot transmite caldura de la punctul de sudare ori taiereA curatirea pieselor metalice de vopsea,uleiuri,materiale te,tile,in zona punctului de sudare sau taiereA e#ectuarea de analize de laborator si masuratori cu aparate adecvate privind prezenta in zona punctului de lucru a vaporilor in#lamabili ori gazelor combustibile,atit inaintea inceperii lucrului,cit si pe durata operatiilor de sudare sau taiereA pregatirea inaintea de inceperea lucrarilor a instalatiilor,rezervoarelor,recipientelor,conductelor si altor elemente prin care s au ve*iculat ori depozitat lic*ide sau gaze combustibile ori alte produse c*imice care reactioneaza la temperaturi ridicate,luindu se masuri cum sunt@ golirea,spalarea,aerisirea,umplerea completa cu apa sau gaz inert,izolarea cu #lanse orbe etc. a caror e#icienta se determina prin analize de laboratorA prote<area traseelor de #urtunuri si cabluri 4conductoare5 electrice impotriva surselor de caldura prin apropierea lor 4conductoare5 electrice impotriva surselor de caldura din apropierea lor 4#lacari,metal topit sau incadescent,corpuri supraincalzite etc.5,precum si impotriva socurilor mecanice datorita mi<loacelor de transport 4autove*icule,locomotive, vagaoane etc.5 caderii unor corpuri greleA #olosirea de c*ei si alte scule si unelte adecvate,care nu produc scintei prin lovire,iar continutul de cupru din acestea sa #ie sub 65bA anuntarea lucrarilor de sudare la #ormatia civila de pompieri a unitatii economice pe teritoriul careia se e,ecutaA prevenirea contactului o,igenului cu uleiuri,unsori,mase plastice si alte substante cu mare capacitate de o,idare e,oterma in o,igen,#enomen urmat de autoaprindere si e,plozieA evitarea contactului acetilenei cu substante sau materiale cu care reactioneaza periculos cum sunt@o,izii metalici 4de e,emplu rugina5A solutiile apoase ale sarurilor de cupru,argint ori mercur sau in prezenta vaporilor de apa,c*iar cu metalele respective #ormind acetilenaA amplasarea generatoarelor de acetilena in locuri aerisite 4ventilate5,pentru a preveni acumulari de acetilena care pot #orma cu aerul amestecuri e,plozive 41,5 8,1b5A prote<area generatoarelor si buteliilor de o,igen sau cu gaze combustibile impotriva surselor de caldura e,cesiva,precum si apei din generatoare contra ing*etuluiA golirea completa a generatorului si evacuarea carbidului la intreruperea sau terminarea lucruluiA reincarcarea generatoarelor #i,e de acetilena numai dupa descompunerea completa a carbidului,indepartarea namolului,spalarea si descarcarea cosului de incarcareA depozitarea slamului de carbid in conteinere sau in bazine 4gropi5 e,ecutate in pamint,amplasate in locuri #erite de surse de #ocA aparatele electrice pentru preincalzirea electrozilor de sudura trebuie sa #ie in buna stare si alimentate la surse corespunzatoareA resturile de electrozi supraincalziti se pastreaza in cutii metaliceA eliberarea autoritatilor 4permiselor5 de lucru cu #oc 4tipizate5 si realizarea tuturor masurilor stabilite in aceastea inainte de inceperea lucrarilorA se e,ecepteaza locurile de munca,special amena<ate pentru lucrari permanente de sudare sau taiere a metalelorA

supraveg*erea si controlul punctelor de lucru si a vecinatatilor,atit pe timpul operatiilor,cit si la terminarea acestora,precum si dupa cel mult o ora. -39/08-C9--@ amplasarea generatoarelor de acetilena si a buteliilor in locuri unde e,ista surse puternice de caldura,ori in spatii inc*ise neventilateA deplasarea cu arzatorul aprins in a#ara zonei de lucru,ori,agatarea acestuia 4c*iar stins5 de generatorul de acetilena ori de butelia cu o,igen sau cu gaz combustibilA controlul etansitatii #urtunurilor,conductelor si armaturilor retelelor de gaze #olosind #lacara desc*isaA utilizarea #urtunurilor de#ecte,de#ormate,rasucite,indoite,cu #isuri,etansate cu banda izolatoare #unctionarea generatoarelor de acetilena la temperaturi sub U 5SC A evacuarea namolului si a resturilor de carbid la retele de canalizareA parasirea locului de munca lasind arzatoarele aprinse sau cu robinetele de alimentare neinc*ise complet,inclusiv la prizele #i,e de pe retele de conducte de acetilena si o,igen amplasate in *ale de productieA #olosirea de improvizatii pentru alimentarea agregatelor electrice ori utilizarea de sigurante #uzibile supradimensionateA lasarea sub tensiune a agregatelor electrice si a cablurilor electrice,de alimentare a acestora la intreruperea lucruluiA e#ectuarea operatiilor de sudare in cladirile cu aglomerari de persoane 4magazine,sali de spectacole,de sport etc.5 pe timpul activitatilor cu publicA aruncarea slamului de carbid la intimplare. !.0/&"=- +0-)-38 -319A=A9--=/ /=/C90-C/ C/0-39/@ veri#icarea inainte de punere in #unctiune 4sub tensiune5A utilizarea numai a instalatiilor,utila<elor,aparatelor,si ec*ipamentelor electrice in buna stareA #olosirea instalatiilor,utila<elor,aparatelor si ec*ipamentelor prote<ate corespunzator pericolului din mediile in care #unctioneaza 4normal,etanse la pra#,antie,,etanse la umezeala etc.5@ scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici la terminarea lucrului 4dupa caz si a instalatiilor de alimentare a acestora5A stringerea sub #orma de colac a cordoanelor #le,ibile de alimentare dupa scoaterea din prizeA mentinerea in buna stare a sistemelor de protectie ale instalatiilor electriceA e,ecutarea reparatiilor,reviziilor,modernizarilor,si intretinerilor de personalul autorizatA evitarea patrunderii metalului topit,incandescent,brocurilor de sudura ,scinteie,precum si a in#litratilor de gaze,scurgerilor de lic*ide combustibile in incaperile speciale de cabluri electriceA preintimpinarea actiunii animalelor rozatoare asupra invelisurilor de protectie din +)C ale cablurilor electriceA prevenirea e#ectelor mecanice 4striviri,loviri,etc.5 asupra ec*ipamentelor,aparatelor si cablurilor electriceA e#ectuarea controalelor pro#ilactice periodiceA oprirea consumatorilor electrici,in cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electricaA dotarea cu instalatii si mi<loace adecvate de stingere a incendiilor,precum si cu ec*ipament de protectie. -39/08-C9--@ #olosirea instalatiilor electrice si a consumatorilor in stare de#ecta,uzate sau improvizateA incarcarea 4suprasolicitarea5 instalatiilor electrice peste sarcina admisaA reducerea gradului de protectie constructiv prin descompletari,neetansari,deteriori,dezizolari etcA inlocuirea sigurantelor #uzibile arse cu altele supradimensionateA utilizarea resourilor,radiatoarelor si a altor mi<loace de incalzire in locuri cu pericol de incendiuA #olosirea aparatelor electrice consumatoare de energie 4#iare de calcat,radiatoare,resouri,ciocane de lipit etc.5 #ara luarea masurii de izolare termica #ata de mnateriale combustibile sau nescoaterea din priza a stec*erelor de alimentare dupa utilizarea lorA suspendarea corpurilor electrice de iluminat direct de conductoarele de alimentareA montarea la corpurile de iluminat a unor #iltre de lumina 4aba<ururi5 improvizate,din *irtie,carton,#olie de polietilena si alte materiale combustibileA asezarea pe utila<e si aparate electrice a unor materiale combustibile 4cirpe,*irtie,lemn etc.5 sau necuratarea de pe acestea a depunerilor de scame si pulberi combustibileA depozitarea materialelor si substantelor combustibile in incaperile speciale de cabluri electrice,de aparata< electric,trans#ormatoare,tablouri electrice,baterii de acumulatoareA pastrarea lavetelor,cirpelor sau a rumegusului de lemn imbibate cu ulei in incaperile de cabluri si alte ec*ipamente electriceA depasirea temperaturii ma,ime admise a motoarelor si utila<elor in #unctiune sau in incaperile speciale de cabluri ori de alt ec*ipamente electriceA lipsa uleiului din compensatoarele de ulei ale trans#ormatoarelor 4autotrans#ormatoarelor5 electrice sau a pietrisului din cuvele de golire in caz de avarie ori de umplerea acestor cuve de apa. (.0/&"=- +0-)-38 1-19/%/=/ 1- %->=OAC/=/ 8/ -3CA=?-0/ a. 0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la sobe C/0-39/@

amplasarea corespunzatoare #ata de materialele si elementele de constructii combustibile,precumsi #ata de mobilierul combustibil,izolarea termica #ata de acesteaA #olosirea de sobe omologate si in buna stareA prote<area pardoselii combustibile sub sobe si in #ata #ocaruluiA izolarea termica corespunzatoare a burlanelor metalice si a cosurilor 4canalelor5 de #um #ata de materialele combustibileA tencuirea si varuirea cosurilor de #umA curatirea periodica a cosurilor 4canalelor5 de #umA e,istenta la cosurile 4burlanele5 de #um a dispozitivelor parascinteiA aprinderea #ocului la sobele cu gaz pe principal lgaz pe #lacarah A supraveg*erea pe timpul #unctionariiA depozitarea cenusei si <arului in locuri amena<ate #ara pericol de incendiu si numai dupa ce au #ost stinse. -39/08-C9--@ supraincarcarea cu combustibil ori #olosirea de combustibil neadecvati 4dimensiuni,putere calorica5A utilizarea de sobe improvizate ori #ara usite la #ocare si cenusareA aprinderea #ocului cu benzina,petrol,motorina ori alte lic*ide in#lamabileA amplasarea materialelor si substantelor combustibile linga sobe ori deasupra acestoraA lasarea copiilor nesupraveg*eati cu sobele in #unctiuneA racordarea la acelasi canal de #um a unui numar mai mare de #ocare,decit cel admis,ori de la sobe cu combustibili di#eriti 4gazosi,lic*izi,solizi5. b.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la aparate si masini de gatit cu gaze C/0-39/@ amplasarea lor ast#el incit #lacarile sa nu #ie stinse de curentii de aer si sa nu aprinda materialele din apropiere 4perdele,ru#e etc.5A #olosirea de duze adecvate gazului e,istent 4gaz metan sau aragaz5A asigurarea etanseitatii conductelor si #urtunuril de alimentare,precum si a butoanelor de regla<,a debitului de gazAveri#icarea etanseitatii cu solutie de apa si sapunA supraveg*erea pe timpul #unctionariiA #olosirea de butelii de aragaz omologate si cu reductor de presiune. -39/08-C9--@ modi#icarea ori#iciilor duzelor arzatoareA #olosirea de butelii de aragaz improvizate sau neetanseA #olosirea de #urtunuri uzate,de#ecte,ne#i,ate corespunzator ori din materiale plasticeA veri#icarea etanseitatii cu #lacara desc*isaA e,ecutarea de reparatii de catre persoane neautorizate. c.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la resouri,lampi,masini,aparate de gatit si sobe cu combustibil lic*izi C/0-39/@ #olosirea combustibilului adecvatA amplasarea in pozitie orizontalaA aprinderea con#orm intructiunilor de #olosireA supraveg*erea pe timpul #unctionariiA asigurarea etansitatii. -39/08-C-9--@ alimentarea cu combustibili pe timpul #unctionariiA umplerea rezervorului de combustibil peste capacitatea acestuiaA punerea in #unctiune cind in incapere sunt vapori in#lamabiliA pastrarea in aceeasi incapere cu sobe sau cu aparate de gatit a combustibililor lic*izi. d.0eguli privind sistemele si mi<loacele de incalzire la centrale termice C/0-39/@ punerea in #unctiune si supraveg*erea permanenta de catre personal autorizatA e,istenta si #unctionarea aparatelor de masura si control a temperaturii,presiunii si nivelului,precum si a supapelor de sigurantaA asigurarea etansitatii sistemelor de alimentare cu combustibilA e,istenta in #ata #ocarelor,sub in<ectoarele de combustibil lic*idA a tavilor metalice umplute cu nisipA curatirea periodica si evacuarea scurgerilor si pulberilor de combustibiliA control etansitatii retelelor de gaze cu solutie de apa si sapunA veri#icarea si aerisirea 4ventilarea cel putin 1' min5 a #ocarelor inainte de a aprinde arzatoareleA aprinderea #ocarului in cazanele cu combustibil gazos pe principiul lgaz pe #lacarahA personalul care aprinde #ocul sa aiba permis de port c*ibrituriA

#olosirea pentru aprinderea #ocului numai a aprinzatorului electric sau a tortei #i,ate pe vergea metalicaA indepartarea imediata a eventualelor in#iltratii 4imbibari5 de combustibili in izolatia termica a cazanelor si conductelorA -39/08-C9-#umatul si accesul cu tigari,bric*ete,c*ibrituri etc.,#olosirea #ocului desc*is #ara autorizatie 4permis de lucru5A depozitarea combustibililor sau a altor materiale in centrala,cu e,ceptia combustibilului pentru consum zilnicA reaprinderea imediata a #ocului #ara a se ventila 4aerisi5 su#icient #ocarul cazanului si canalele de #umA #luidizarea combustibililor lic*izi din rezervoare si conducte #olosind #lacara desc*isa. 5.0/&"=- +0-)-38 /F/C9"A0/A "3O0 ="C0A0- C" =-C2-8/ CO%:"19-:-=/ =A )O+1-0/ 1=AC"-0/,90A9A%/39/ 9/0%-C/,8/&0/1A0- 1- 1+A=A0-,A+=-CA0- 8/ +A08O1/=- 1- 9A+/9/,1-?O=A9-- 2-80OF"&/ C/0-39/@ eliminarea oricaror surse de aprindere din zonele de lucruA ventilarea 4aerisirea5 spatiilor de lucruA asigurarea temperaturii adecvate de lucruA evitarea scrugerilor lic*ide combustibile,colectarea,curatirea si indepartarea ritmica a acestora,precum si a depunerilor,inclusiv din sistemul de ventilatie,#iltre si alte locuri ascunseA limitarea la minimum a cantitatilor de lic*ide in#lamabile din punctele de lucru,pastrarea acestora in vase metalice inc*iseA prepararea in locuri special amena<ate a lacurilor,vopselelor si c*iturilor,transportul prin conducte sau in vase metalice inc*iseA e,ecutarea lucrarilor de catre personal autorizat,instruit si ec*ipat corespunzatorA #olosirea de scule si unelte care nu produc scintei prin lovireA protectia corespunzatoare impotriva e,ploziilor a instalatiilor,utila<elor si aparatelor electrice,sau scoaterea lor de sub tensiune pe timpul lucrarilorA supraveg*erea instalatiilor si utila<elor te*nologice pe timpul #unctionariiA cunoasterea pericolelor ce le prezinta lic*idele combustibile utilizate 4lacuri,vopsele,c*ituri,solventi prenadez,bitum etc.5 si respectarea instructiunilor #urnizoruluiA etansarea 4prote<area5 golurilor constructive 4ventilatii,cosuri de #um etc.5 spre incaperile de sub planseele peste care se toarna izolatii *idro#uge topite sau se aplica pardoseli cu adezivi in#lamabiliA mentinerea in buna stare a tuturor sistemelor,dispozitivelor si realizarea masurilor de protectie impotriva incendiilor speci#ice lucrarilor cu lic*ide combustibileA B la operatiile de vopsire si lacuire prin pulverizare@ amena<area cabinelor,perdele de apa,#iltre,ventilatie,pistoale de pulverizare legate la pamint,interbloca<e intre actionarile sursei de aer comprimat pentru pulverizare,ventilatie si perdele de apa,supra#ete decomprimare,pardoseli antiscintei,iluminat e,terior sau interior antie,,instalatii de semnlizare si stingere a incendiilor,depozit e,terior de lacuri si vopseleA B la operatiile de vopsire lacuire,prin imersie in bai cu o capacitate de peste 2m! @ capace,ventilatie,sisteme de preaplin si de golire,indicatoare de nivel,mi<loace initiale de interventie de mare capacitateA B la operatiile de vopsire in cimp electrostatic@ #unctionarea protectiei la caderile de tensiune si oprirea instalatiei ventilatiei,respectarea distantelor minime intre capul de pulverizare si obiectele vopsiteA B la instalatiile de uscare a pieselor vopsite sau lacuite@ controlul temperaturii,ventilatiei,semnalizarea concentratiilor periculoase,interbloca<e intre incalzire si sistemele de actionare a ventilatiei si transportului,instalatii de prevenire si stingere a incendiilorA B la baile de tratamente termice in ulei@ aparate pentru controlul temperaturii si nivelului,capace la bazine,dupa caz cu inc*idere automata,mecanica electrica si manuala,sistem de racire,*ote de aspiratie,sistem de golire rapida,instalatii de prevenire si stingere a incendiilor sau mi<loace initiale de interventie de mare capacitateA B la instalatiile de degresare spalare@ ventilatie,instalatie si mi<loace de stingere a incendiilorA B la cazanele de topit bitum@ capace,#ocar inc*is cu usita,cenusar,cos de #um,mi<loace initiale de interventie de mare capacitate. -39/08-C9--@ #olosirea #ocului si #umatuluiA accesului cu tigari,c*ibrituri,bric*ete etc. in locurile cu pericol ridicat de incendiu sau e,plozie 4ateliere de vopsire,lacuire,tratamente termice in ulei etc.5A e#ectuarea reparatiilor pe timpul #unctionarii instalatiilor si utila<elor te*nologice,sau #ara a lua masuri de ventilare,golire,curatire,spalare cu lic*ide nein#lamabile etc.A scoaterea din #unctiune a interbloca<elor dintre compresoarele de aer,perdele de apa si sistemul de ventilatie de la cabinele de vopsire 4lacuire5 prin pulverizareA blocarea capacelor bailor de tratament termic in ulei sau detectarea sistemului de inc*idere a acestoraA imersarea incompleta in ulei a pieselorA transportul si manipularea lic*idelor in#lamabile in vase din mase plastice ori din sticlaA prepararea,diluarea sau amestecul di#eritelor componente la locul de aplicare 4#olosire5 a lic*idelor combustibileA depozitarea la locul de munca al vopselelor,lacurilor,c*iturilor,prenadezului sau a altor lic*ide combustibileA vopsirea in *ale de productie concomitent cu lucrari si operatii care pot genera surse de aprindere sau de e,plozieA utilizarea o,igenului sau gazelor combustibile la sistemele de pulverizare a lacurilor si vopselelorA

depasirea curentului ma,im de scurtcircuit 4',2 mA5 la instalatiile portabile de vopsire in cimp electrostatic,la care pistolul este actionat manual si apropierea pistolului la o distanta mai mica decit cea stabilita 425 (5 cm5 #ata de obiectivul care se vopsesteA reducerea distantelor de siguranta intre lampile cu raze in#larosii si obiectele vopsite care se usuca in instalatiile de uscareA introducerea bitumului in cazanul topit,#ara a l goli de apa sau g*eataA lasarea #ocarelor desc*ise la cazanele de topit bitumA #olosirea de butoaie sau alte vase improvizate pentru topitul bitumuluiA spalarea ec*ipamentului de protectie si a articolelor de imbracaminte in lic*ide combustibileA

6.0/&"=- +0-)-38 8/+O?-9A0/A %A9/0-A=/=O0 1- 1":19A39/=O0 CO%:"19-:-=/ C/0-39/@ depozitarea materialelor si substantelor se #ace in raport cu natura,#orma,dimensiunile,modul de ambalare,proprietatile #izico c*imice 4grupa sau clasa de combustibilitate ori in#lamabilitateA clasa si subclasa de periculozitate,tendinta de autoaprindere,autoin#lamare,e,plozieA comportarea in contact sau in prezenta altor substante etc.5,comportarea in contact sau in prezenta altor substante etc.5,comportarea in caz de incendiu 4ardere,topire,picurare, dega<are de gaze to,ice etc.5 precum si #unctie de substantele stingatoare adecvate ori compatibile cu procedeele de stingereA controlul periodic al substantelor periculoaseA depozitarea ordonata 4in stive,sectoare,pe loturi,pe rastele,ra#turi sau polite etc.5,asigurind cai de access si de evacuare si nedepasind cantitatile ma,ime admise 4stabilite si a#isate5A respectarea sc*itei de depozitare si evacuareA asigurarea distantelor de siguranta #ata de mi<loacele de incalzire,corpurile electrice de iluminat si alte surse de caldura,precum si #ata de detectoarele de incendiu si capetele de pulverizare a apei,spumei si a altor substante stingatoareA ventilarea spatiilor inc*ise de depozitare in care se pot dega<a gaze combustibile,in#lamabile sau to,iceA evitarea la manipulare a loviturilor,ciocnirilor,revarsarilor si deteriorarii ambala<elorA e,istenta globurilor de protectie la corpurile de iluminat incandescent si dupa caz a armaturilor 4gratarelor,de protectie5A deconectarea instalatiilor electrice la terminarea programului delimitarea spatiilor de depozitare de cele pentru receptie si livrareA asigurarea rezistentei la #oc prevazute de norme la pereti,plansee,usile,#erestrele incaperilor e,ecutateA igni#ugarea elementelor de constructii din lemn ale magaziilor,inclusiv a ra#turilorA introducerea in *alele 4incaperile5 de productie numai a cantitatilor de materiale si substante combustibile ori e,plozive strict necesare #lu,ului te*nologic,care nu vor depasi necesarul pentru sc*imbul de lucru,cantitatile ma,ime admise se stabilesc de proiectant pentru incaperea respectivaA #olosirea mi<loacelor de transport si manipularea in buna stare si prote<ate un raport cu pericolul e,istent 4antie,,dispozitiv parascintei,roti cu banda de uzura ce nu produce scintei etc.5A veri#icarea mi<loacelor de transport la sosire si inainte de plecare de la depozit 4rampa5 pentru a depista eventualele #ocareA oprirea motoarelor cu ardere interna pe timpul operatiilor de incarcare descarcareA dotarea con#orm normelor cu mi<loace de alarmare,anuntare,avertizare si stingere a incendiilor,adecvateA pastrarea ordinii si curateniei in spatii de depozitare si in <urul lor. -39/08-C9--@ #olosirea #ocului desc*is si #umatulA accesul cu tigari,c*ibrituri,bric*ete etc. in spatiile de depozitare a substantelor cu grad ridicat de pericol de incendiu sau e,plozieA amena<area in depozitele si magaziile inc*ise de materiale si substante combustibile ori e,plozive a unor spatii pentru birouri,#inisarea,ambalarea,incercarea ori repararea produselor sau ambala<elor,precum si livrarea lic*idelor combustibileA separarea gestiunilor prin elemente de compartimentare combustibile sau care pot impiedica interventia in caz de incendiuA depozitarea in depozitele de materiale generale 4diverse5 a gazelor te*nice comprimate,precum si a peste 2'' l lic*ide combustibile sau poate 2'' ;g carbidA parcarea si repararea mi<loacelor de transporturi in spatii de depozitare a materialelor si substantelor combustibileA impiedicarea desc*iderii automate in caz de incendiu a trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbintiA ..0/&"=- +0-3)-38 /)AC"A0/A -3 CA? 8/ -3C/38-" . =-%-9A0/A 1- 19-3&/0/A -3C/38--=O0 /vacuarea persoanelor,animalelor si bunurilor in caz de incendiu@ 15 %entinerea in stare de utilizare a tuturor@ cailor de evacuare,la gabaritul ma,imA instalatiilor de iluminat de sigurantaA mi<loacelor de alarmare anuntareA dispozitivele de deslegare simultana a animalelor din adaposturi.

25 Asigurarea@ planurilor,sc*itelor si ec*ipelor de evacuareA #i,arii scaunelor in pardoseala,precum si a covoarelor,mac*etelor etc.,pe caile de evacuareA desc*iderii usoare a usilor in sensul #lu,urilor de evacuareA mi<loacelor de evacuare si salvare. !5 -nterzicerea@ accesului unui numar mai mare de persoane in salile aglomerate,decit cel pentru capacitatea saliiA montarii usilor #alse,draperiilor si oglinzilor pe caile de evacuareA montarii pragurilor pe caile de evacuare,amena<area de bo,e,magazine,depozite si alte incaperi in casele de scari,ori sub rampele acestora. =imitarea propagarii incendiilor@ 15 %entinerea in stare de utilizare a@ usilor rezistente la #oc si a dispozitivelor de autoinc*idere a acestoraA #erestrelor rezistente la #oc si a obloanelor incombustibile de protectie a acestoraA cortinelor de siguranta de la salile de spectacoleA perdelele de apa pulverizata si abur pentru protectieA separarilor anti#oc de pe #lu,urile de cabluri electriceA etansarilor anti#oc a golurilor din pereti sau planseeA zonelor incombustibile care intrerup izolatia combustibila a conductelorA cuvelor de retinere ale rezervoarelorA inc*iderilor *idraulice de pe retelele de canalizariA trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti. 25 -nterzicerea@ maririi ne<usti#icate a sarcinii termice de incendiuA depozitarii in spatiile de siguranta dintre constructii,instalatii si depozite a materialelor si substantelor combustibileA lasarii neprote<ate a golurilor din pereti si planseele de compartimentare anti#ocA 1tingerea incendiilor@ alarmarea imediata a personalului si anuntarea incendiuluiA intreruperea imediata a alimentarii consumatorilor din constructie cu energie electrica,gaze si lic*ide combustibile,cu e,ceptia alimentarii sistemelor de protectie impotriva incendiilor 4iluminat de siguranta,statii de pompe incendiu etc.5A stingerea prompta a incendiului utilizind,dupa caz,apa,pulberi stingatoare,gaze inerte sau spuma stingatoare,in #unctie de natura materialelor si substantelor incendiate,actionind prin procedee adecvate de stingereA veri#icarea intrarii in #unctiune a instalatiilor de stingere a incendiilor e,istente in zona incendiata,precum si a cortinelor de siguranta,trapelor de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti,obloanelor si usilor anti#oc a altor dispozitive de protectie impotriva incendiilorA evacuarea operativa a persoanelor si bunurilor materiale din zona periclitata de incendiuA acordarea dupa caz,a primului a<utorA protectia impotriva temperaturii a bunurilor din cladire,care nu se pot evacua,precum si a elementelor portante ale cladiriiA evitarea propagarii incendiului prin sistemele de ventilatie si de conditionare mediu,canale,galerii,usi,case de scari,tobogane si alte goluri,precum si prin elemente de constructii combustibile sau metaliceA protectia personalului de interventie impotriva #umului,gazelor #ierbinti,temperaturii si a accidentelorA veri#icarea amanuntita dupa lic*idarea incendiului a tuturor locurilor in care ar putea ramine #ocare ascunse de incendiu si stingerea acestoraA inlaturarea in cel mai scrut timp a e#ectelor negative asupra instalatiilor si constructiilor,produse de temperatura,#u, si gaze corosive rezultate pe timpul incendiilor,sau de substante de stingere utilizateA cercetarea cauzelor incendiilor,stabilirea raspunderilor si a masurilor pentru prevenirea evenimentelor similare. 1. CO390O="= -319A=A9--=O0 /=/C90-C/ -39/0-OA0/ +ericolul de incendiu pe care il prezinta o instalatie electrica are la baza e#ectul termic a curentului electric si este determinat de@ calitatea e,ecutiei,modul de e,ploatare a instalatiilor si de natura materialelor a#late in vecinatatea acestora. "nele din principalele cauze ale incendiilor sunt generate de instalatiile electrice,mentionindu se ca in toate situatiile amploarea incendiilor,posibilitatile de localizare ca si valoarea pagubelor produse sunt determinate,in principal de natura materialelor a#late in vecinatatea instalatiilor electrice,de rezistenta la #oc a cladirilor. 8e aceea,in controlul de prevenire a incendiilor din obiectele o mare importanta trebuie acordata instalatiilor electrice. 1.1 CO390O="= :0A31A%/39"="0acordarea instalatiei electrice se #ace aerian prin conductoare sau subteran prin cabluri. =a controlul unui bransament electric se vor urmari ca@ traseul bransamentului 4subteran5 sa nu treaca pe linga conductele de canalizare sau prin apropierea gurilor de canal,deoarece orice scinteie electrica in aceasta situatie poate provoca un incendiu sau e,plozieA

co#retul sa #ie amplasat intr o nisa la e,terior si inc*is bine cu usa de otel 4usa sa nu prezinte corodari in pro#unzime5A in apropierea nisei sa nu se depoziteze substante in#lamabile si materiale combustibileA inaltimea conductoarelor electrice 4bransament aerian ce trec peste partea carosabila a strazii5 sa nu #ie mai mica de 5,5 mA distanta dintre conductoarele electrice ce se leaga la console sa nu #ie mai mica de !5 cm 4aceeasi distanta se cere si #ata de streasina acoperisului5A prin consola si pe linga ea sa nu se in#iltreze apaA la trecerea conductoarelor prin perete 4cazul #olosirii izolatiilor5 sa se #oloseasca pipe montate cu gura in <os pentru ca apa de ploaie sa nu patrunda in interiorA coloana de alimentare cu curent electric sa nu treaca prin podA consolele se #i,eaza numai pe acoperisuri cu invelitori incombustibileA la constructiile <oase #i,area izolatorilor sa nu se #aca la o inaltime sub 2,5 m. 1.2 CO390O="= "3"- 9A:=O" 8/ 8-190-:"9-/ +/390" -319A=A9--=/ 8/ -="%-3A9 1e vor urmari@ sa #ie destinat numai scopului,adica sa nu alimenteze si circuite de #ortaA sa #ie amplasat ast#el incit sa asigure o manipulare usoara 4se monteaza in *oluri,vestiare,coridoare si in camere de acces direct5A latura superioara a tabloului sa #ie asezata,pe cit posibil,la o inaltime de 2,2' m de pardoseala pentru tablourile mari si de 2 m pentru cele miciA sigurantele #uzibile montate pe tablou sa nu prezinte pericol pentru oameni si obiectivele incon<uratoare,la #ormarea unui arc electric prin topirea #uzibiluluiA in spatele tabloului sa nu e,iste derivatii sau innadiri pe circuitele de plecariA legarea la tablou a conductoarelor cu sectiunea peste 16 mmE sa se #aca cu a<utorul papucilor,sub aceasta sectiune se poate #ace directA la bornele tabloului sa nu #ie legate direct lampi de iluminat sau alti receptori de energie electricaA tablourile sa #ie prote<ate contra deteriorarilor mecanice,cele montate in ateliere si sectii industriale sa corespunda din punct de vedere constructiv si al protectiei categoriei de pericol de incendiu a intreprinderii respectiveA pe tablouri sau in interior sa nu #ie agatate sau introduse obiecte combustibile 4*aine,bumbac,pac*ete cu mincare,cirpe de sters etc.5 si sa #ie sterse de pra# si scameA in cazul #olosirii tablourilor intermediare si secundare 4in instalatiile mari5 coloanele de alimentare sa #ie asigurate atit la plecare 4la iesirea din tabloul mare5,cit si la sosire 4intrarea in tabloul mic5. 1.! CO390O="= "3/- 1-&"0A39/ /=/C90-C/ 1e vor urmari@ patronul sigurantei sa #ie original,adica #irul #uzibil sa nu #ie topit si sa nu aiba in#asurat pe corpul sau sirma sau lita 4se va observa daca se mentine culoarea indicatorului5A in #undul soclului sa nu e,iste cuie,nasturi sau alte bucati metaliceA la tablou sa #ie montate sigurantele pentru circuitele ce pleaca de la acesteaA la #inele circuitelor de #orta sa #ie montate sigurante pe toate #azele,iar pe conductorul al patrulea 4conductor de nul5 nu se vor monta sigurante sau un alt aparat de protectie de nulA sigurantele lamelare sa #ie prote<ate cu capate protectoareA sigurantele sa se insurubeze bine,adica capacele sigurantelor sa #ie corespunzatoare dimenisiunile #iletelor,aceasta pentru a realiza un contact bun intre patron si surubul de contactA piciorul patronului sa intre direct in inel pentru a #ace un bun conducator 4sa corespunda cu ampera<ul5A sigurantele sa #ie alese pentru a corespunde sectiunii conductoarelor din instalatia respectiva,pentru a se putea topi atunci cind curentul creste peste limita admisibila 4#uzibilul nu trebuie sa se topeasca in decursul unei ore la un curent de 1,! -nA trebuie sa se topeasca in cel mult 15 min la un curent de 1,5 -n si cel mult 1 min la un curent de 2,'' -n 4-n este curentul nominal al #uzibilului5. 1.( CO390O="= "3"- C-0C"-9 /=/C90-C 8/ -="%-3A9 1e vor urmari@ circuitele de iluminat sa #ie separate de cele de prize si #ortaA pentru locuinte,un circuit de iluminat de 22' ) sa nu alimenteze mai mult de 12 lampi,insumind o putere ma,ima de 1''' GA un circuit de priza la tensiunea de utilizare de 22' ) sa nu alimenteze mai mult de 8 prizeA in raport de categoria pericolului de incendiu a sectiei respective,sa se #oloseasca conductoare si tuburi de protectie con#orm normativelor in vigoareA trecerea conductoarelor prin pereti si plansee sa #ie #acute numai cu a<utorul tuburilor izolatoareA capatul conductorului care iese intr o incapere uscata se introduce intr o tila de portelan,iar printr o incapere umeda intr o pipaA pipele si tilele #olosite la trecerea prin peretii si plansele,care separa incaperi cu di#erite temperaturi sa #ie umplute cu mase de izolanteA intr un tub de protectie sa #ie montate numai conductoarele unui singur circuitA

in circuitele la care se #olosesc tuburi de protectie,montarea nu trebuie #acuta direct pe elementele combustibileA la montarea aparenta #ara tuburi de protectie,derivatiile din circuite,la intrarea lor in aparatele de utilizare 4prize,intrerupatori5,trebuie #acuta pe o portiune de 2' cm in tuburi de protectie 4protectia mecanica contra deteriorarilor5A legarea conductoarelor intre ele sa #ie #acuta numai in doze de dimensiuni corespunzatoare tuburilor respective si prevazute cu capaceA legarea conductoarelor de cupru si aluminiu sa #ie #acuta con#orm normelor 4cupru cu cupru prin lipire si prin cleme,iar cupru cu aluminiu prin cleme speciale5A #i,area cablurilor pe pereti 4tavane,etc.5 sa #ie bine #acuta,#erite de deteriorari mecanice si sa nu #ie supuse unor e#orturi mecaniceA cablurile 4in interior si e,terior5 sa nu #ie supuse actiunii caldurii radiata de di#erite surse de caldura sau razelor solareA cablurile montate in interior sa nu aiba straturile protectoare din materiale #ibroase 4usor combustibile5A distanta dintre tablou si conductele de abur in care circula un #luid #ierbinte etc. sa nu #ie mai mica de 1 m,in caz contrar se izoleaza termic sau se #oloseste un paravan de protectieA circuitele principale de iluminat 4intrerupatoare,sigurante5 sa nu #ie montate in incaperi cu pericol de e,plozie,in interior admitindu se numai rami#icatiile spre lampile de iluminatA in incaperile cu pericol de e,plozie doze de derivatieA rami#icatiile circuitelor,in incaperile cu pericol de e,plozie sa #ie #erite de deterioarari mecaniceA pe cosurile de #um,linga elemente de calori#er sau in imediata apropiere a tevilor de gaze sau apa,nu este admis sa #ie montate tuburi si dozeA in bai,spalatorii sau in apropierea c*iuvetelor sa nu #ie montate prizeA pe tot traseul circuitelor de iluminat,tuburile de protectie sa nu prezinte deteriorari,striviri sau intreruperiA rami#icatia catre corpul de iluminat sa #ie introdusa in tuburi protectie 4de acelasi #el cu instalatia respectiva5,pina in spatele lampii,iar legaturile conductoarelor electrice la lampa sa #ie e,ecutate si per#ect izolateA la circuitele montate aparent,dozele de derivatie,intrerupatoarele sa nu #ie asezate direct pe elementele combustibile 4pe lemn5,ci numai pe placa de azbestA circuitele electrice,pe cit posibil,sa nu #ie montate prin poduriA intreruperea si restabilirea circuitului electric sa #ie #acute numai prin intermediul intrerupatoarelor,neadmitindu se contactul prin capetele de conductoare 4improvizate5A corpurile de iluminat sa nu #ie suspendate de conductoarele care le alimenteazaA sa nu se #oloseasca lampi mobile vor #i mobile vor #i prevazute cu plase metaliceA 1.5 CO390O="= CO0+"0-=O0 8/ -="%-3A9 1e vor urmari@ sa corespunda categoriei pericolului de incendiu si de e,plozie a incaperilor respectiveA corpurile de iluminat din e,terior #ata de incaperile cu medii in#lamabile si e,plozie sa #ie de tip special si montate la distantaA pe supra#ata corpului de iluminat sa nu e,iste pra# depusA legaturile conductoarelor in spatele corpului de iluminat sa #ie bine izolate si introduse in tuburi de protectie,asigurindu se o buna etansare la cele #olosite in incaperi cu pericol de incendiu si e,plozieA la lampile electrice,in raport cu tipul corpurilor de iluminat,sa nu #ie lipsa globurile si armaturile de protectieA corpurile de iluminat sa nu #ie suspendate de conductoare,ci #i,ate de pla#on cu cirlige sau perete prin console. 1.6 CO390O="= "3"- 9A:=O" &/3/0A= 8/ 8-190-:"9-/ +/390" -319A=A9--=/ 8/ FO09A 1e vor urmari@ amplasarea lui sa se #aca in incapere speciala sau vecina cu sectiile de productie,insa separata de acestea printr un perete anti#oc,prevazuta cu intrare direct din e,teriorA rama 4sc*eletul metalic5 sa #ie legata de pamintA in #ata tabloului sa e,iste un culoar de serviciu izolant 4cu covorase de cauciuc5 de 1,2 m latime sau in cel mai rau caz partile sub tensiune #ata de pamint sa #ie inaccesibile atingeriiA in spatele tabloului sa e,iste un coridor de cel putin 1 m pentru accesibilitate la aparate,instrumente,supraveg*ere,revizie,intretinere,reparatieA tablourile sa #ie actionate,in general,prin spate,in #ata gasindu se montate pe panou numai minelere de comandaA la intregul tablou sa se #oloseasca sigurantele calibrateA legaturile cablurilor la sosire si plecare sa se #aca regulamentarA scoaterea de sub tensiune a coloanelor principale,respectiv a sectiilor industriale,sa se #aca printr un automat 4in a#ara de intreruperea manuala a curentului electric pe sectii5A tabloul sa #ie prevazut cu aparatele de masura in intreaga incapere,iar elementele tabloului sa #ie in per#ecta stare de curatenie 4#ara pra#,scame etc.5,interzicindu se asezarea pe el de cirpe,obiecte etc.5. 1.. CO390O="= "3"- 9A:=O" +0-3C-+A= 1- 1/C"38A0 8/ 8-190-:"9-/ =A O -319A=A9-/ 8/ FO09A 1e vor urmari@

tabloul sa corespunda din punct de vedere constructiv si al conditiilor de e,ploatare categoriei pericolului de incendiu a sectiei de productie respective@ imbinarea tuburilor izolante cu tablourile capsulate sa #ie #acuta prin insurubare 4racordarea se #ace de regula cu tuburi speciale5A legaturile la tablou sa #ie #acute regulamentarA etansarea tablourilor capsulate sa #ie bine #acutaA in spatele tabloului 4prote<at sau neprote<at5 sa nu se #aca derivatii suplimentare,decit cele prevazute initialA tablourile care alimenteaza pompele de incendiu sa #ie prevazute cu o conducta de alimentare de rezervaA la intrarea in tablourile importante sa se prevada daca este posibil,un intrerupator generalA sigurantele #olosite sa #ie calibrateA in apropierea tablourilor sa nu se gaseasca depozitate substante in#lamabile sau materiale combustibile si sa se pastreze o buna curatenie in <urul lor 4inlaturarea pra#ului,a scamelor etc.5A sa nu se lege direct la bornele tabloului de distributie lampi de iluminat,motoare electrice sau alte receptoare de energie electricaA tablourile necapsulate sa #ie montate la inaltimea de cel putin 2 m de la pardosealaA tablourile capsulate sa #ie montate 4ast#el5 incit sa se poata umbla cu usurinta la cutiile de siguranta si la intrerupatoarele a#late deasupra cutiilor cu borne. 1.8 CO390O="= "3"- -390/0"+A9O0 =A O -319A=A9-/ 8/ FO09A 1e vor urmari@ intrerupatoarele cu pirg*ie sa nu #oloseasca pentru tensiuni mai mari de 5'' ) A intrerupatorul sa corespunda curentului nominal al circuitului in care este montatA carcasa intrerupatorului in ulei sa nu curga,iar uleiul sa #ie controlat periodicA intrerupatoarele cu pirg*ie sa nu #ie #olosite in sectii de categoriile A,:,C pericol de incendiuA sa nu se curate cu benzina aparatul cu ulei in daca in apropiere e,ista o sursa de #oc. 1.$ CO390O="= "3"- C-0C"-9 /=/C90-C 8/ FO09A 1e vor urmari@ racordarea motoarelor electrice sau altor consumatori de curent sa #ie #acuta regulamentar 4cablurile sa nu prezinte desizolari si capete neizolate5A traseul circuitului de cabluri pina la consumatorii de curent sa #ie bine prote<at impotriva deteriorarilor mecaniceA in incaperile cu pericol de e,plozie sa nu #ie montate prize 4in incaperile in care se dega<a pra# se pot #olosi prize antigron5A legatura la pamint a conductorului sa #ie #acuta regulamentar. 2.CO390O="= %O9OA0/=O0 /=/C90-C/ 1e pot urmari@ sa #ie corespunzator mediului din incaperea in care se #oloseste ast#el@ in incaperi uscate 7 motoare electrice desc*ise@ in incaperi cu continut de pra# 7 motoare electrice inc*ise complet cu sau #ara priza de ventilatieA in incaperi umede 7 motoare electrice inc*ise complet si de constructie speciala impotriva umiditatiiA in incaperi in care se dega<a vapori corozivi,#olosirea motoarelor electrice va #i evitata,daca nu este posibil,motoarele electrice vor avea izolatie impregnata special sau vor #i capsuleA in incaperi cu pericol de incendiu in mediile de cu pra# combustibil 7 motoare capsulateA in mediile cu lic*ide in#lamabile 7 motoare electrice inc*ise complet sau in cel mai rau caz motoare prote<ate contra picaturilor sau a stropilor de apaA in incaperile cu pericol de e,plozie 7 motoare electrice de e,ecutie speciala 4etansa la e,plozii,capsulate la pra# etc.5A motoarele electrice sa #ie asigurate prin relee termice si electromagneticeA legaturile la motor sa #ie bine e,ecutate si sa nu lipseasca capacul cutiei cu borne 4la motoarele cu inele5A carcasa motorului sa #ie legata la pamintA racirea motorului sa #ie asigurataA lagarele sa #ie unse si sa nu prezinte scurgeri de ulei,sa #ie evitata murdaria lagarelorA motorul electric sa aiba placa cu inscriptii re#eritoare la tipul motorului si la caracteristicile lui. Functionarea normala a unui motor electric se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte@ masina propriu zisa si partile componente,in special lagarele,sa nu se incalzeasca peste limita admisibila 48'b5A sa nu se produca zgomote anormale 4uruit5A cureaua de transmisie sau mu#a sa nu produca bataiA la perii sa nu se produca scinteiA !.CO390O="= -="%-3A9"="- 8/ 1-&"0A39A 1e vor urmari@ sa #ie realizat si #olosit corespunzator prevederilor normativeA alimentarea cu curent electric,la teatre,cinematogra#e,sali de con#erinte,localuri publice,etc.,sa se #aca dintr o retea separata si dintr o sursa de independenta de energie,care poate #i@ baterii centrale de acumulatoare,acumulatoare locale 4luminobloc5 sau grup electrogenA

alimentarea cu curent electric,pentru celelalte cazuri,poate #i de la un trans#ormator di#erit de cel care alimenteaza iluminatul obisnuit,de la un tablou general de distributie direct 4tablouri de #orta alimentate prin coloane separate de cel de iluminat5,de la un bransament di#erit de cel care alimenteaza circuitele de iluminat,de la un bransament,cind e,ista unul singur in cladireA in incaperile,in care e,ista permanent personal de observare,iluminatul de siguranta se alimenteaza direct de la retea,iar intreruperea alimentarii normale,trecerea de la sursa independenta trebuie sa se #aca automatA la salile de spectacol,iluminatul de siguranta trebuie prevazut la iesiri,pe paliere,pe scari si la toate iesirile din cladire sau c*iar pe ganguri si la curti,daca acestea servesc pentru iesiriA la salile de spectacol lampile de siguranta sa #ie vizibile tot timpul si amplasate ast#el incit sa nu trimita lumina spre spectatoriA repartizarea pe circuite sa se #aca ast#el incit la de#ectarea unui circuit sa se asigure un iluminat su#icient pe traseuA tabloul iluminatului de siguranta sa #ie amplasat separat de cel pentru iluminat si accesibil numai personalului autorizatA conductoarele iluminatului de siguranta sa #ie pozate la cel putin 1' cm de celelalte conductoareA coloanele de alimentare ale iluminatului de siguranta sa nu traverseze scena. (.CO390O="= -="%-3A9"="- 8/ +A3-CA 1e vor urmari@ sa #ie realizat si #olosit con#orm prevederilor normativeA sa cuprinda cel putin doua lampi alimentate de la o sursa independenta de energieA sa se aprinda automat la intreruperea alimentarii tabloului de distributie al salii 4manual din mai multe locuri,doar stingerea sa se #aca dintr un singur loc numai de catre personalul de serviciu5A in lipsa de alta sursa independenta de energie sa se poata racorda la retea imediat dupa bransament,inaintea intrerupatorului generalA 5.CO390O="= -="%-3A9"="- 8/ A)A0-/ 1e vor urmari@ sa #ie realizat con#orm prevederilor normelor in vigoare,ast#el@in incaperile industriale,laboratoare etc. unde actiunea oamenilor ramasi in intuneric pot provoca incendii,e,plozii,raniri,into,icari etc.@ in sali de operatii,pansamente etc.@ in incaperile industriale unde procesul de lucru nu poate #i intrerupt #ara a se produce pagube importanteA in locurile unde se des#asoara o activitate importanta care nu poate #i intreruptaA grupul operator sa #ie alimentat prin circuite separate de cel al iluminatului de sigurantaA la tabloul principal sa e,iste un dispozitiv de comutare pentru trecerea automata pe baterie in cazul cind sistemul de alimentare principal este insu#icient 4valabil si pentru iluminatul de siguranta si de panica5A capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru alimentarea lampilor sa asigure o #unctionare continua timp de ! ore 4valabil si pentru iluminatul de siguranta si de panica5. 6.CO390O="= -3 )/8/0/A -3=A9"0A0-- /=/C90-C-9A9-- 19A9-C/ =a controlul instalatiilor,aparatelor,mecanismelor etc. unde se poate #orma electricitate statica se vor urmari ca@ carcasele corpurilor masinilor,aparatelor si utila<elor in care se maruntesc substante producatoare de pra# cu pericol de e,plozie sa #ie legate la pamintA transmisiile si arborii de masini sa #ie legate la pamintA curelele de transmisie cu viteze mai mari de 5 m6s si o putere de transmisie de cel mult 6 7 8 Cp sa #ie prevazute cu dispozitive de punere la pamint sau supra#etele interioare ale acestora sa #ie unse cu o unsoare buna conducatoare de electricitateA conductele prin care se transporta amestecul de pra# cu aer sa #ie legate la pamintA #iltrele de pinza din conductele de aer sa #ie captusite cu plasa metalica legata la pamint,in scopul neutralizarii sarcinilor electrostaticeA in incaperile in care se produce electricitatea statica sa se #aca umezirea aerului,ori de cite ori este posibila,#ara a sting*eri procesul te*nologicA conductele,rezervoarele metalice,pompele #olosite in instalatiile de transport sau manipularea combustibililor lic*izi sa #ie legate la pamintA la gazele comprimate sa se ia masuri de puri#icare si uscare a lorA la #abricile de *irtie,masinile sa #ie prevazute cu dispozitive de descarcare si neutralizare 4neutralizarea se poate #ace prin su#lare de aer ionizat peste locurile electrizate5A la mori,valurile sa #ie intretinute in stare curata,masinile si intregul sistem de aspiratie sa #ie pus la pamint,iar piesele izolate din interiorul masinilor sa #ie legate la masaA in rezervoarele de benzina sa nu pluteasca nici un #el de corp metalic 4#lotor5A inainte de incarcarea si descarcarea unui rezervor de benzina sau petrol,toate piesele metalice ale masinilor 4autocisternelor5 sa #ie puse la pamintA la umplerea sau descarcarea tancurilor petroliere,acestea sa #ie puse la pamintA in incaperile in care se pot dega<a particole solide sau lic*ide de aerosoli sau suspensii,care prin miscare se electrizeaza 4za*ar,amidon,#aina,carbune etc5 sa #ie luate masuri de inlaturare a #ormarii lor,de evacuare printr o buna ventilatie,iar atunci cind sunt posibilitati sa se umezeasca mediul respectivA

la produsele petroliere sa se e,ecute #iltrarii repetate #olosind silicagel sau pamint decolorant 4se reduce electricitaea statica cu !' 7 6'b5. ..CO390O="= -319A=A9--=O0 8/ 8/9/C9A0/ 1e vor urmari@ instalatia de detectare si semnalizare a incendiilor sa #ie veri#icata periodic,cu atentie si competenta,veri#icarea #acindu se printr un te,t de baza si un te,t de incercare,rezultatele #iind consemnate intr un registru 4document5A veri#icarile si controlul sa se e#ectueze atit la instalatia in ansamblu,cit la #iecare element component in parte,veri#icarea centralei de semnalizare,veri#icarea detectoarelor,veri#icarea generala a intregii instalatii@ la veri#icarile periodice,detectoarele se vor veri#ica prin sonda<A sa #ie veri#icate periodic centralele de semnalizare e,ecutindu se@ masurarea tensiunii la baterieA masurarea tensiunii de intrare pe oricare din liniile centraleA veri#icarea lampilor de actionareA veri#icarea rezistentei de izolatieA veri#icarea curentului de repausA veri#icarea alimentarii principale,de avarie,de semnalizareA la primul control al unei instalatii de semnalizare este recomandabil sa se puna in #unctiune #iecare circuit de detectare,prin simularea unui lincendiuh si sa se masoare curentul de repaus pentru tensiunea ma,ima de e,ploatareA deran<amentele simulate 4sirma rupta,punerea la pamint,de#ectiuni de alimentare,sigurante topite etc.5 trebuie semnalizate optic si acustic in mod clarA conductoarele pentru circuitele de legatura trebuie pozate sub tencuiala,#ara sa treaca insa prin incaperi cu pericol de incendiuA circuitele pentru semnalizarea incendiului trebuie sa #ie independente de restul circuitelor electrice e,istente in cladireA detectoarele de incendiu sa nu #ie vopsite sau deteriorate mecanic si nici blocate cu materiale care le ar putea periclita sau ar putea constitui obstacole in calea #lu,ului de caldura,lumina sau #umA la instalatiile automate de detectare a incendiului,daca este posibil,sa e,iste un buton de semnalizare normal in zona supraveg*eata sau imediat in apropierea acesteiaA sa se analizeze situatiile in care s au declansat alarme #alse si cele in care detectoarele nu au #unctionat cind a izbucnit incendiulA in incaperea centralei de semnalizare sa #ie a#isate planurile cu amplasarea detectoarelor,planul de cone,iuni,instructiuni de utilizare si inscriptia intreprinderii care se ocupa de intretinere. personalul care deserveste instalatia sa #ie bine instruit. 8.CO390O="= "3/- -319A=A9-- 8/ +0O9/C9-A 90A13/9"="1e vor urmari@ in raport cu obiectivul prote<at sa #ie asigurata protectia impotriva actiunilor principale si secundare ale descarcarilor atmos#erice 4se va tine seama de categoria pericolului de incendiu,de distrugerea datorita descarcarilor atmos#erice5A tipul de instalatie sa #ie corespunzator #ormei si naturii constructiilor respectiveA instalatia sa #ie prote<ata impotriva coroziunii,stratul protector,realizat prin galvanizare sau acoperire cu vopsea antio,idanta,sa se mentina in per#ecta stare pe intreaga supra#ata a elementelor.+ortiunile a#ectate sa #ie acoperite cu un strat de vopsea de ulei,ast#alt,lac sau bitum,dupa caz,ca de alt#el si imbinarile conductoarelor subterane cu prizele de pamint,ale elementelor de otel cu cele de cupru 4e,ecutate regulamentar5A in regiunile in care e,ista pericolul dega<arii gazelor corozive si in zonele de litoral,dispozitivele de captare sa #ie con#ectionate din otel plumbuitA suportii dispozitivelor de captare sa #ie bine #i,atiA in cazul invelitorilor combustibile,dispozitivele de captare sa #ie montate la o distanta de minimum 5' cm de acesteaA dispozitivul de captare sa nu #ie corodatA legaturile dintre dispozitivul de captare si conductoarele de coborire sa #ie in stare per#ecta si sa asigure o continuitate electrica,acordindu se o mare atentie sudurilorA conductoarele de coborire sa #ie con#ectionate de aceeasi sectiune cu cea a conductoarelor de captare si sa aiba asigurata continuitatea electricaA conductoarele de coborire sa #ie #i,ate con#orm normelor pe elementele de constructie ale cladirilor 4pereti etc.5.-ndi#erent de modul de #i,are,distanta minima #ata de elementele de constructie si de instalatiile electrice sa #ie de 1' 7 !' cmA conductoarele de coborire sa nu #ie prea intinse si nici sa aiba coturi prea bruste,sa #ie prote<ate deasupra solului 4pina la 1,8' cm5 cu o teavaA sc*eletul metalic al constructiilor sau armaturilor cladirilor de beton,destinate drept conductoare de coborire,sa #ie urmarite inca din #aza de santier pentru a asigura continuitate electrica corespunzatoare,prin sudura sau bulonarea pieselor metaliceA scarile metalice construite in e,teriorul cladirilor sa #ie legate la dispozitivele de captare si la prizele de pamintA burlanele pentru scrugerea apei de ploaie,in cazul cind sunt #olosite pentru coboriri secundare sa aiba sectiunea indicata pentru conductoarele de captare,asigurindu se continuitatea electrica prin punti de legatura sudate intre bucatile de burlaneA legarea conductoarelor la prizele de pamint sa #ie bine e,ecutate,starea legaturii cu prizele de pamint se veri#ica prin sapare la circa 5' cm,la intrarea lor in pamintA

veri#icarea rezistentei de trecere a curentului electric sa se #aca ,vara,pe timp uscat,si ori de cite ori se #ace reparatii in partile subteraneA prizele de pamint montate in soluri agresive 4terenuri de umplutura etc.5 platbanda de legatura sa #ie e,ecutata din otel galvanizat,neadmitindu se prote<area prin vopsire,in acest #el marindu se rezistenta la punere la pamintA legatura dintre platbanda si tevile veri#icate sa #ie #acuta prin sudura si prote<ate local printr un strat de bitumA tevile pentru prizele de pamint sa #ie asezate la o distanta minima de 2 m de constructia prote<ata,la ',5 m de la supra#ata terenuluiA prizele de pamint sa aiba cit mai putine legaturi,sa #ie asezate direct pe pamint,#ara a se #olosi cocs sau zguraA rezistenta de punere la pamint sa nu #ie mai mare de 1' o*m pentru cladirile industriale si civile si de 5 o*m pentru gra<duri de animaleA corpurile metalice din interiorul cladirilor sa #ie legate de pamint,pentru protectia impotriva mani#estarilor secundare 4inductii electrostatice,scurgeri de potentiale periculoase etc.5. $. CO390O="= -319A=A9--=O0 1- %->=OAC/=O0 8/ -3CA=?-0/ $.1 +0O:=/%/ &/3/0A=/ 1e vor urmari@ alegerea corespunzatoare a sistemului de incalzire 4central,local5 si a agentului termic 4abur,apa calda,aer cald,ulei etc.5,#unctie de pericolul de incendiu si e,plozie in spatiile incalziteA interzicerea utilizarii in incaperile cu pericol de e,plozie,si incendiu a sistemelor si mi<loacelor de incalzire cu #oc desc*is,cu supra#ete incandescente si a celor cu supra#ete radiante avind temperaturi peste limitele de aprindere 4in#lamabilitate5 a materialelor si substantelor combustibile din spatiile respectiveA interzicerea depozitarii materialelor,lic*idelor si gazelor combustibile in apropierea instalatiilor si mi<loacelor de incalzire sau pe acestea. $.2 +0O:=/%/ 1+/C-A=/ 1e vor urmari@ =a instalatiile de incalzire centrala@ daca temperatura supra#etei e,terioare a elementelor de incalzire 4radiatoare,registre etc.5 si a conductelor este mai mica decit temperatura de aprindere 4in#lamabile5 a materialelor si supra#etelor combustibileA izolarea termica si distantele de siguranta #ata de materialele combustibile #unctie de temperatura agentului termic 4!5 cm pentru t m 15'SC. 1' cm pentru $5SC n t n 5'SC,curatirea instalatiilor de depunerile de pulberi,pra# si scame combustibile. =a centralele termice@ autorizarea #unctionarii cazanelorA e,istenta si #unctionarea aparaturii de masura si control 4manometre,sticle de nivel,termometre,automatizare etc.5,etanseitatea sistemelor de alimentare cu combustibil lic*id sau gazosA modul de alimentare cu combustibil solid,depozitarea combustibilului pentru consumul zilnic,modul de aprindere si reaprindere a #ocurilorA supraveg*erea permanenta a cazanelorA e,istenta supra#etelor de decompresareA #umatul si accesul persoanelor straine in centralaA ordinea si curateniaA evacuarea zgurii si cenusiiA starea si curatirea de #uningine a cosurilor de #um. =a sobe@ tipul sobei 4cu sau #ara acumulare de caldura5 integritatea sobelor,amplasarea #ata de materialele combustibile,izolarea termica #ata de elementele de constructii combustibileA supraincalzirea sobelorA #unctionarea nesupraveg*eata a sobelorA caderea <arului sau cenusei din sobeA utilizarea lic*idelor combustibile pentru aprinderea #oculuiA modul si locul de depozitare a <arului si cenuseiA starea cosurilor si burlanelor de #umA izolarea acestora #ata de materialele combustibile si curatirea lor de #uningineA e,istenta tira<ului. =a masinile si aparatele de gatit@ tipul acestora 4electrice,cu combustibil solid,lic*id sau gazos5 amplasarea #ata de materialele combustibileA etanseitatea sistemelor de alimentare cu combustibil lic*id si gazosA #olosirea de butelii de aragaz omologate,cu reductor de presiune etanse cu #urtun in buna stareA modul de aprindere sau punere in #unctiuneA curatirea *otelor si turbularii de ventilatie de depunerile de grasimiA supraveg*erea #unctionariiA respectarea instructiunilor de #olosire a masinilor si aparatelor. =a radiatoarele electrice cu ulei@ #unctionarea termostatuluiA starea cordonului,stecarului si prizei,supraveg*erea radiatorului. =a resouri,radiatoare si aparate electrice cu rezistenta@ utilizarea numai in locuri #ara pericol de incendiu si e,plozie,aprobate de conducerea unitatiiA amplasarea pe materiale incombustibile izolatoare din punct de vedere termicA starea cordoanelor,stec*erelor si prizelorA supraveg*erea si scoaterea de sub tensiune la terminarea programului de utilizareA respectarea instructiunilor de #olosire. =a cosuri,canale si burlane de #um@ starea #izica si integritatea acestora 4crapaturi,#isuri,etanseitate etc.5,distantele de siguranta #ata de elemetele de constructii si alte materiale combustibile,curatirea periodica de #uningine,e,istenta sitelor,ori dispozitivelor antiscintei,e,istenta unor clapete 4subere5A tira<ul,marcarea. 1'.CO390O="= -319A=A9--=O0 8/ )/39-=A9-/ 1e vor urmari@ alegerea sistemului de ventilatie 4naturala,organizata,mecanica5 a tipului acestuia 4local,general5 si a principiului de ventilatie 4introducerea5 de aer obisnuit sau conditionat,evacuarea aerului viciatA evacuarea de gaze,vapori sau aerosoliA e,*austarea pulberii,pra#ului grosier,scamelor etc.5 #unctie de natura,#orma,starea si greutatea speci#ica a produselor ce trebuie ve*iculate si scopul urmarit@ optarea pentru sistemul de ventilatie naturala organizata ori de cite ori este posibilA

asigurarea capacitatii de ventilare,#unctie de cantitatea de aer si produse rezultate din procesul te*nologicA redimensionarea instalatiilor de ventilatie la marirea,modernizarea sau replo#ilarea capacitatilor de productieA realizarea de sisteme distincte de ventilare pentru medii cu pericole di#erite de incendiu si e,plozieA e,ecutia si mentinerea antie, a sistemelor ce #unctioneaza in medii cu pericol de e,plozie 4motoare electrice de tip antie,,palete ale ventilatoarelor din materiale ce nu produc prin lovire scintei capabile sa aprinda produsele ve*iculate,decompresarea camerelor de #iltrare etc.5,protectia anticorosiva a sistemelor amplasate in medii agresive sau care ve*iculeaza ast#el de produseA etanseitatea sistemului de ventilatie mecanica 4tubulatura,racordurile #le,ibile etc.5A curatirea periodica a depunerilor de produse combustibile de pe tubulaturaA colectarea produselor evacuateA e,istenta si #unctionarea dispozitivelor de limitare a propagarii incendiilor prin instalatia de ventilatie 4clapete de obturare manuale sau automate5A posibilitatile de oprire 4manuala sau automata5 a #unctionarii instalatiei de ventilatie in caz de incendiu,inclusiv din *ala de #abricatieA e,istenta unor surse de aprindere 4#oc desc*is,scintei,materiale incandescente etc.5,in apropierea prizelor de absortie a aerului curat si a punctelor de evacuare colectare a produselor combustibile 4#iltre,cicloane,cosuri de dispersie etc.5A posibilitatile de amorsare a unor incendii sau e,plozii in sistemele de ventilatie sau in punctele de colectare si #iltrare a produselorA respectarea programului de #unctionare a instalatiei de ventilatieA interdependenta dintre sistemul de ventilatie 4e,*austare5 si procesul te*nologicA consecintele intreruperii #unctionarii sistemului de ventilatie 4e,*austare5,indeosebi pericolele ce pot surveni in ast#el de situatii 4de incendiu,e,plozie,into,icare5A curatirea periodica a tubulaturii de ventilatie de eventualele depuneri combustibiliA curatirea #iltrelor, a sacilor de #iltrare,imprastierea si depunerea produselor solide e,*austate in incinta unitatii. 11. CO390O="= -319A=A9--=O0 1- %->=OAC/=O0 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 11.1 +0O:=/%/ &/3/0A=/ 1e vor urmari@ dotarea unitatii cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,accesorii,ec*ipament de protectie si substante c*imice de prevenire si stingere con#orm normelor si evidenta acestora pe sectii,ateliere,instalatii si alte compartimenteA starea,#unctionarea,intretinerea si cunoasterea modului de #olosire a masinilor,instalatiilor,utila<elor,aparaturii,accesoriilor,ec*ipamentului de protectie si a substantelor de prevenire si stingere a incendiilorA intocmirea si realizarea planului anual 4lunar5 de asistenta te*nica la masinile si utila<ele de prevenire si stingere a incendiilor si a gra#icului anual de veri#icari pro#ilactice la instalatiile si mi<loacele impotriva incendiilorA dimensionarea corecta a instalatiilor de stingere a incendiilor #unctie de intensitatea minima de stingereA calculul consumurilor cumulate de substante stingatoare debitate prin instalatii,#unctie de debitele necesare,simultaneitatea si durata #unctionarii@ asigurarea alimentarii permanente cu substante stingatoare a instalatiilor #i,e de stingere a incendiilorA asigurarea alimentarii permanente cu apa pentru stingerea incendiilor din toate sursele e,istente pe plat#orma@ arti#iciale 4retele de apa de incendiu,potabila,te*nologica,bazine,castele de apa,rezevoare,turnuri de racire,canale etc.5 si naturale 4riuri,lacuri,balti etc.5A interconectarea retelelorA protectia impotriva ing*etuluiA asigurarea rezervei intangibile de apa pentru instalatiile de stingereA e,istenta in apa pentru stingerea unor substante combustibile sau agresiveA asigurarea alimentarii directe a instalatiilor de stingere 4sprin;ler,drencer,apa pulverizata,spuma5 de la masinile si utila<ele mobileA e,istenta posibilitatilor de curatire 4insu#lare5 cu aer a instalatiilor #i,e de stingere care au duze sau ori#icii 4sprin;ler,drencer,cu apa pulverizata,cu pulberi,cu abur5A asigurarea alimentarii permanente cu energie a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor 4statii de pompe,electrovane,instalatii de detectare a concentratiilor periculoase,centrale de avertizare,dispozitive de comanda si siguranta,butoane de pornire etc.5, e,istenta si starea de #unctionare a surselor de energie,inclusiv a celor de rezervaA accesul la vanele,ventilele,butoanele si dispozitivele de actionare si control al instalatiilor de semnalizare si stingere a incendiilor,precum si la racordurile 4punctele5 de alimentare cu substante stingatoare si cu energieA asigurarea ansamblelor,accesoriilor,elemetelor si pieselor de sc*imb si de rezervaA intocmirea,cunoasterea si a#isarea instructiunilor,sc*emelor de intretinerem,#unctionare,veri#icare si amplasare a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilorA e,istenta registrelor 4caietelor5 de veri#icari pro#ilactice. 11.2. +0O:=/%/ 1+/C-F-C/ =a *idrantii e,teriori de incendiu@ amplasarea *idrantilor #ata de drumuri si distantele dintre eiA tipul *idrantilor 4subterani,supraterani de inalta presiune5 si diametrele acestoraA e,istenta *idrantilor portativi si #urtunurile cu racorduri corespunzatoare *idrantilorA amplasarea accesoriilor 4*idrant portativ,#urtunuri,tevi de re#ulare,reductii,c*ei de racordat etc.5 si adapostirea acestoraA etanseitatea si protectia la ing*etA alimentarea cu apa si presiunea sau lungimea <etuluiA marcarea *idrantilor. =a *idrantii interiori de incendiu@ numarul de <eturi simultaneA racordarea #urtunului si a tevii de re#ulareA amplasarea,marcarea si iluminatul de siguranta al *idrantilorA lungimea #urtunurilor si a <etului de apaA diametrul si tipul a<uta<ului tevii de re#ulare pentru <et complet compact sau pulverizat si lungimea <etuluiA etanseitatea *idrantuluiA protectia impotriva ing*etului 4izolare termica,retele uscate,temperatura pozitiva5. =a instalatiile sprin;ler@ corelare tipul instalatiei 4apa apaA apa aer5 cu conditiile de mediu in e,ploatare 4pericol de ing*et5A e,istenta aparatului de control si semnalizare si a accesoriilor a#erenteA sectorizarea retelelor de pulverizare pe

compartimente de incendiuA tipul capetelor 4duzelor5 sprin;ler si pozitia de monta< a acestoraA #unctionarea sistemelor de alarmare acustica si optica,local si la distantaA pozita normala de lucru a vanelor si ventilelor,marcarea si sigilarea lorA posibilitatile de golire a instalatiei si de colectare la canalizare a apei din aceastaA #unctionarea compresorului de aer pentru instalatiile apa aerA e,istenta si #unctionarea manometrelorA etanseitatea instalatieiA protectia impotriva coroziunii prin vopsire 4cu e,ceptia capetelor sprin;ler5 si impotriva ing*etuluiA depunerile de pra#,scame,zugraveli etc. pe capetele sprin;lerA mentinerea permanenta in pozitie de #unctionare automataA alimentarea de la masini. =a instalatiile de stingere tip drencer@ stabilirea tipului instalatiei automat sau manual,#unctie de pericol de incendiu e,istent si de prezenta personalului in zona prote<ataA sectorizarea instalatiei pe compartimente de incendiuA amplasarea corecta a capetelor 4duzelor5 drencerA #unctionarea dispozitivului de comanda a electrovanelorA protectia impotriva coroziunii si ing*etuluiA tipul capului drencer,al de#lectorului,rozetei sau paletei acestuia,#unctie de #orma perdelei de protectie ce trebuie realizataA colectarea la canalizare a apei re#ulateA etanseitatea instalatieiA pozitia normala de lucru a vanelor,si ventilelor,marcarea si sigilarea lorA #unctionarea manometrelor. =a instalatiile cu apa pulverizata@ sectorizarea si tronsonarea instalatiei #unctie de supra#ata compartimentului prote<at si debitul de apa necesarA tipul de duze pulverizatoare utilizate 4+luvia,/0,C/% etc.5 si pozitia de monta< a acestora,#unctie de modul de dispunere a materialelor combustibile,natura acestora si de elementele constructive,colectarea apei re#ulate la canalizareA protectia impotriva ing*etuluiA pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor,marcarea si sigilarea lorA #unctionarea manometrelorA tipul de actionare a instalatiei 4sub 5 min5 si modul de actionare 4automat,manual,local,de la distanta5A alimentarea de la masini. =a instalatiile cu abur@ stabilirea modului de actionare a instalatiei 4inundare,perdea de protectie,<eturi locale5 #unctie de scopul urmaritA pozitia ori#iciilor de re#ulare a aburului,e,istenta si starea #urtunurilorA izolarea termica a tevilor de re#ulare si modul de racordareA eliminarea condensuluiA e,istenta rotilor de manevra la robinetele de actionare si marcarea a acestoraA per#ormanta aburului si presiunea acestuia 4minimum ! at5. =a instalatiile cu gaze inerte 4dio,id de carbon,azot5@ tipul instalatiei 4#i,a,semi#i,a,mobila,automata,manuala si cu inundare totala sau locala5A capacitatea acesteia in #unctie de pericolul de incendiu e,istent si de prezenta personaluluiA dispunerea duzelor de re#ulareA gradul de umplere al buteliilorA etanseitatea spatiului prote<atA #unctionarea sistemului de alarmare a intrarii in #unctiune a instalatieiA e,istenta aparaturii de masura si controlA #unctionarea sistemului de actionare automata sau telemecanicaA rezerva de gaz inertA starea #urtunurilor si duzelor. =a instalatiile cu pulberi stingatoare@ tipul de capacitatea instalatiei #i,e 4automata,manuala5 ori mobila,#unctie de pericolul de incendiu si particularitatile obiectului prote<atA cantitatea de pulbere din rezervoare si starea acesteia,incarcarea recipientelor cu gaz comprimatA starea de #unctionare a reductoarelor de presiune si a dispozitivelor de actionareA #unctionarea dispozitivului de avertizare a persoanelor si de temporizareAe,istenta rezervei de substante stingatoareA durata umplerii rezervorului cu gaz,amplasarea corecta a duzelor sau *idrantilor de pulbereA masurile constructive luate pentru ve*icularea usoara a pulberii prin instalatie 4numar redus de imbinari si sc*imbari de directie,imbinari prin #lanse,raportul dintre raza de curbura si diametrul conductei mai mare de 1',ori#icii pentru controlul conductelor,robinete de trecere cu desc*idere rapida etc.5A etanseitatea spatiului prote<atA aparatura de masura si control. =a instalatiile cu spuma@ corelarea tipului instalatiei 4#i,a,semi#i,a,mobila5, a tipului spumei 4c*imica,mecanica5, a substantei spumante 4pra# ,unic,spumogen lic*id,spumogen pra#,apa usoara,spumant pentru produse polare etc.5 si a gradului de in#oiere 4mic,mediu,mare5 #unctie de natura si comportarea la #oc a produsului combustibilA masurile constructive luate 4lungimea traseului !' 7 8' m,diametrul conductelor 8' 7 1'' mm,distributia uni#orma,a generatoarelor sau a capelete deversoare,e,istenta blindelor,posibilitati de spalare si golire a instalatiei etc.5A marcarea claiviaturii si protectia acesteia impotriva coroziuniiA adapostirea si pastrarea substantelor c*imice stingatoareA alimentarea cu apa de la sursa si prin masini mobileA e,istenta ecranelor la deversoarele de spuma ale rezervoarelor cu capac plutitor. =a statiile centralizate de spuma@ #unctionarea pompelor active si de rezervaA cantitatile de substante c*imice stingatoare si modul de pastrare a acestoraA legaturile de anuntare si comunicatii 4tele#on,radiotele#on,sirena,sonerie,semnale optice5 cu dispeceratele +.1.-. ori te*nologice si cu gospodaria de apaA supraveg*erea statiei si pregatirea personalului de deservireA sc*emele si instructiunile de #unctionare a statieiA sc*ema zonelor prote<ateA marcarea pompelor,vanelor si conductelor,iluminatul de siguranta pentru continuitatea lucrului,aparatura de automatizare,masura si control. =a instalatiile cu *idrocarburi *alogenate 4*aloni5@ dispozitivele de inc*idere a usilor si de oprire a ventilatiei inainte de re#ularea *alonilorA asigurarea cantitatilor de substante de stingereA marcarea ventilelor sau butoanelor de actionare,amplasarea conductelor de transport si a duzelor de re#ulareA asigurarea presiunii de re#ulare pentru trasee mai lungi,#unctionarea ventilului de descarcareA uni#ormitatea si continuitatea #lu,ului de *idrocarburi *alogenateA protectia impotriva coroziuniiA asigurarea intensitatii de stingereA amplasarea pe rinduri la inaltimi di#erite a duzelor de pulverizare in cazul cladirilor mai inalte de ( 7 5 mA asigurarea a cel putin doua butelii de azot pentru #iecare instalatie de stingere cu *aloniA asigurarea unei presiuni remanente in butelii de azot de minimum 5 da36cmE 4cind instalatia inceteaza sa mai #unctioneze5. =a instalatiile de racire cu apa@ amplasarea robinetelor de actionare si marcarea lorA alimentarea cu apa din reteaua de *idranti de inalta presiunesau prin pompa proprieA amplasarea retelelor si duzelor sau ori#iciilor de re#ulareA uni#ormitatea si continuitatea perdelei 4peliculei5 de apa,protectia impotriva ing*etului si coroziunii,posibilitatea de golire completaA independenta #unctionarii #iecarai instalatii de racire,#unctionarea simultana a instalatiilor de racire invecinate 4pe raza de 2' m la rezervoarele cilindrice si !' m la rezervoarele s#erice5. =a tunurile de incendiu@ tipul tunului 4cu apa,cu spuma sau cu apa si spuma5 #unctie de natura produselor combustibile ce trebuie stinse si de scopul urmarit 4de stingere,de racire,de limitare a propagarii prin zid de apa sau spuma5A raza de actiune a tunului si eventualele obstacole in #ata <etuluiA amplasarea si #i,area tunului@ e,istenta tevilor,ecranului de protectie,tubului de absortie,rotilor de manevra si a substantelor spumante,alimentarea cu apa si durata realizarii presiunii de lucruA mecanismele de rotire in plan orizontal si in plan verticalA manevrabilitatea acestora usor la ele,modul de re#ulare al substantelor stingatoare 4<et compact sau pulverizat de apa,tromba,perdea de apa sau spuma5, ungerea si protectia impotriva coroziunii si ing*etului,e,istenta si starea rotilor si pneurilor la tunurile mobileA etanseitatea sistemului de inc*idere a apeiA

#i,area tunului in pozita de lucruA accesoriile si piesele de sc*imb 4prelate,c*ei pentru racorduri,a<uta<e,tevi,e<ector de spuma,maneta etansare,butoi polietilena de 6' l etc.5A e,istenta in apropiere a spumantului. =a prizele de apa,abur sau gaze inerte din instalatiile te*nologice@ e,istenta si starea #urtunurilor si a tevilor de re#ulare si racordarea acestoraA amplasarea prizelor in apropierea punctelor cu pericol potential mai ridicat de izbucnire a incendiilorA asigurarea substantei stingatoareA marcarea prizelor. =a stingatoarele de incendiu@ starea,calitatea si cantitatea substantelor stingatoare din aparateA amplasarea,inscriptionarea si etic*etarea stingatoarelorA protectia impotriva intemperiilor 4umiditate,#rig5 si a coroziuniiA e,istenta si starea #izica a supapelor 4membranelor5 de siguranta,#urtunurilor,manometrelor si rotilor,dupa cazA #unctionarea unor stingatoare de diverse tipuri,prin sonda<. =a posturile de incendiu@ amplasarea posturilor 4panourilor,dulapurilor5A e,istenta si starea materialelor de interventie 4#urtunuri,tevi,stingatoare,5 *idrant portativ,c*ei *idrant,lada cu nisip uscat si granulatie corespunzatoare,galeti, cazmale etc.5 marcarea si numerotarea posturilor de incendiu. =a statiile de pompare incendiu@ disponibilitatea de #unctionare a pompelor active si de rezervaA #unctionarea sistemului de actionare de la distantaA #unctionarea corecta a manometrelorA asigurarea alimentarii cu apa si presiunea de lucru a pompelor,legaturi de anuntare 4tele#onice,radio,acustice,optice5 cu remiza #ormatiei civile de pompieri,dispeceratul unitatii si statiile centralizate de spumaA iluminatul de sigurantaA carburantii si lubri#iantii pentru motoarele cu ardere internaA automatizarea pornirii pompelor 4presostate,*idro#oare etc.5 #unctionarea compresoarelor de aer si a supapelor de siguranta ale *idro#oarelorA alimentarile cu energie electrica a pompelorA supraveg*erea statiei. =a masinile si utila<ele remorcabile de stingere a incendiilor@ se veri#ica in principiu problemele cuprinse in procesele te*nologice pentru intretinerea zilinica,respectiv saptaminala. =a substantele c*imice de stingere a incendiilor depozitate@ cantitatile e,istenteA termenul de garantie sau valabilitateA modul si conditiile de depozitare sau adapostireA starea ambala<elor si etanseitatea acestoraA marcarea loturilorA buletinele de analiza date de laboratoarele autorizateA posibilitatile de transport la locul incendiului si de incarcare a masinilor si instalatiilor. =a sursele de apa arti#iciale si natura@ nivelul apei,debitul sau volumul asiguratA posibilitatile de alimentare directa a masinilor si utila<elor de stingere in orice anotimp,marcarea acestora. =a dispozitivele de protectie impotriva incendiilor 4usi,rezisente la #oc,trape de evacuare a #umului si gazelor #ierbinti,obloane sau clapete anti#oc etc.5@ se veri#ica starea si #unctionalitatea acestora.

1.C=A1-F-CA0/A,C/0C/9A0/A,/)-8/39A 1- 0A+O09A0/A -3C/38--=O0 1.C=A1-F-CA0/A -3C/38--=O0 Clasi#icarea incendiilor dupa gradul de dezvoltare si marimea consecintelor negative@ 15 -ncendii. 25 -nceputuri de incendii. !5 -ncidente te*nice urmate de arderi de scurta durata Clasi#icarea incendiilor dupa natura materialelor si substantelor combustibile care ard si in raport cu substantele #olosite pentru stingere@ 15 Clasa A 7 incendiile de materiale combustibile solide care ard cu <ar 4lemnul,*irtia,te,tilele,carbunii,masele plastice,#inul,paiele etc.5,pentru stingerea carora se pot utiliza@ apa 4<et pulverizat,<et compact,ceata5 solutiile apoase imbunatatite c*imic,pulberile stingatoare 4#lore,,nisip etc.5,gaze inerte 4dio,id de carbon,azot etc.5 produse organo*alogenate 4*alonii5,spume stingatoare c*imice si mecanice 4grele,medii,usoare,speciale5 si aburul.-n aceasta clasa intra si ec*ipamentele electrice care ard mase plastice,dupa scoaterea de sub tensiune,stingerea realizindu se,de regula,cu apa pulverizata sau cu spume,gaze inerte ori pulberi. 25 Clasa : 7 incendiile de lic*ide combustibile impartite in subclase :* a *idrocarburilor 4benzina,motorina,ulei,titei,petrol etc.5 si in subclasa :p a produselor polare 4alcool etilic,alcool metilic,acetona etc.5,precum si substante solide care se topesc usor 4ceara,para#ina etc.5. 1e sting de regula cu spuma,pulberi stingatoare,gaze inerte,abur,pulberi,produse organo*alogene si uneori cu apa pulverizata.-n cazul lic*idelor polareo e#icienta mai mare au spumele speciale de tipul apa usoara 4lig*t Gater5,aerospumantul rominesc AAO si altele.Concomitent se asigura racirea zonei incendiata cu apa pulverizata ori sub #orma de pelicula 4perdea5.-n aceasta clasa intra si ec*ipamentele electrice la care arde ulei,dupa scoaterea de sub tensiune,stingerea realizindu se cu apa ori cu spume. !5 Clasa C 7 incendiile de substante combustibile gazoase,cum sunt acetilena,*idrogenul,metanul,propanul,butanul,gazul de sonda etc.,pentru stingerea carora se #olosesc pulberile stingatoare,gazele inerte,produsele organo*alogenate si altele dublate de o racire corespunzatoare a elementelor instalatiilor si de intreruperea accesului in zona de ardere a gazelor combustibile. (5 Clasa 8 7 incendiile de substante care in contact cu apa sau cu solutii apoase reactioneaza violent,punind in libertate gaze periculoase,cum sunt carbidul 4dega<a acetilena5,pulberea de aluminiu 4elibereaza *idrogen5,pentasul#ura de #os#or,magneziul,sodiul,potasiul si altele pentru a caror stingere se #olosesc pulberi speciale si gaze inerte. Clasi#icarea incendiilor dupa #orma lor de mani#estare in spatiu@

15 +uncti#orme 4izolate5. 25 Frontale 4liniare5. !5 Circulare. (5 8ispersate 4cu mai multe #ocare concomitente izolate5. 55 8e masa 4pe supra#ete #oarte mari5. 65 8ezvoltate pe verticala 4pe mai multe niveluri5. 2.C/0C/9A0/A CA"?/=O0 -3C/38--=O0 Cercetarea cauzelor incendiilor reprezinta ansamblul masurilor si activitatilor organizatorice,te*nice si oprerative intreprinsecu a<utorul si pe bazsa metodelor,procedeelor si mi<loacelor adecvate,in vederea stabilirii cauzelor care au generat incendii sau alte evenimente urmate de incendii.+roblema este similara si pentru inceputuri de incendii sau alte evenimente urmate de inceputuri de incendii. Amprenta incendiului prezinta imaginea macroscopica a ansamblului modi#icarilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a e#ectelor lui asupra spatiului incendiat si a bunurilor a#late in el. "rma este orice modi#icare materiala produsa in mediul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legatura cu acestea,ca urmate a interactiunii dintre #enomenele te*nice,naturale,in#ractionale sau de alta natura,mi<loacele si caile lor de actiune si elemente componente ale spatiului incendiat. Fenomenele si mani#estarile sunt accidente,incidente,situatii,comportari ori aspecte ale acestora ce au loc inainte,pe timpul sau dupa lic*idarea incendiului in spatiul incendiat,in apropierea acestuia ori in medii asemanatoare,care pot avea legatura cu incendiul. Amprenta mediului este de #apt #otogra#ia paronamica a zonei incendiate,care inglobeaza suma urmelor vizibile din spatiul respectiv. 2.1 1CO+"0-=/ +0-3C-+A=/ A=/ AC9-)-9A9-- 8/ C/0C/9A0/ A CA"?/=O0 -3C/38--=O0 1copurile principale ale activitatii de cercetare a cauzelor incendiilor rezulta din prevederile legale 4articolele5,acestea #iind@ stabilirea operativa a cauzelor incendiilorA stabilirea si luarea de masuri neintirziate pentru repunerea in #unctiune in cel mai scurt timp si in regim normal de #unctionare a capacitatilor de productie a#ectateA stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiilor si a raspunderilor disciplinare,materiale,contraventionale si penale,dupa caz,ce revin acestora potrivit prevederilor legaleA luarea de masuri te*nice si organizatorice pentru prevenirea unor incendii de aceeasi natura,obligatoriu in unitati similare. 2.2 CO%-1--=/ 8/ C/0C/9A0/ A CA"?/=O0 8/ -3C/38-" +entru cercetarea cauzelor de incendiu,in #unctie de marimea si urmarile incendiului,se constituie,in situatii deosebite,comisii de cercetare in care pe linga cadre din unitatile militare de pompieri participa,dupa caz,organe ale procuraturii,organe ale politiei cu competenete legale in acest domeniu,#actori de raspundere si specialisti din unitatea in cauza si din organele tutelare,e,perti,organele A8A1 4pentru vietile si bunurile asigurale a#ectate de incendiu5 sau alte organe solicitate de instantele <udecatoresti ori de organele de cercetare si urmarire penala. =a desemnarea componentei comisiei de cercetare a cauzei unui incendiu,se urmareste ca membrii acesteia sa cunoasca@ actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si modul practic de aplicare a acestora,indeosebi in obiectivul in cauzaA pericolele,cauzele de incendii si masurile de prevenire si stingere a incendiilor speci#ice instalatiilor,utila<elor si masinilor din zona incendiuluiA #azele de aparitie si dezvoltare a incendiilor,precum si tactica,procedeele,mi<loacele si substantele de stingere a acestoraA metodele,procedeele si mi<loacele care se utilizeaza in cercetarea cauzelor incendiulorA organizarea e#ectiva a activitatii de productie,precum si a prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in cauzaA problemele generale ale organizarii si des#asurarii proceselor de productie ale activitatii economice si sociale a obiectivluiA locul,rolul si sarcinile concrete ce i revin #iecarui specialist in activitatea de cercetare a cauzelor de incendii. Comisia de cercetare a cauzei incendiului isi stabileste un program concret de lucru si modalitatile de cooperare intre membrii sai. 2.! C/0C/9A0/A CA"?/=O0 -3C/38-"="- =A FA9A =OC"="Cercetarea incendiului la #ata locului implica respectarea unor reguli tactice generale,cum sunt@ nelimitarea anticipata,in timp,a duratei cercetarii incendiului,asigurindu se insa ma,ima operativitate la des#asurarea activitatiiA e#ectuarea cercetarii complete la #ata locului,independente de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipariA e,ecutarea organizata a sarcinilorA utilizarea metodelor,procedeelor,aparaturii si te*nici adecvate in raport de natura si particularitatile incendiuluiA

consemnarea in cursul cercetarii a tuturor constatarilor,datelor,in#ormatiilor si elementelor in legatura cu cauzaA observarea comportamentului potentialilor #aptuitori prezenti la locul incendiului. 8e asemenea,pe timpul cercetarii incendiului la #ata locului se recomanda sa se respecte unele reguli speci#ice cum sunt@ deplasarea in cel mai scurt timp la #ata loculuiA organizarea acordarii primului a<utor pentru salvarea vietilor omenesti periclitate si a victimelorA luarea masurilor pentru prevenirea si inlaturarea eventualelor pericole iminente,precum si pentru prevenirea sustragerilorA a#larea si notarea datelor re#eritoare la incendiu 4locul izbucnirii,materialele si substantele care au ars,caracteristicile incendiului,observarea si anuntarea incendiului,modul de stingere,conditiile meteorologice etc.5A inceperea imediata a cercetarii cauzei incendiului,in care scop se asiguraA B cunoasterea procesului te*nologic si indeosebi a #azei in care se a#la obiectivul incendiat 4in probe te*nologice,in e,ploatare,in reparatii sau revizii,in timpul sau in a#ara programului de lucru etc5A B stabilirea de la inceput a intregului pac*et de ipoteze re#eritoare la cauzele posibile ale incendiuluiA B identi#icarea persoanelor care pot da relatii despre incendiu si discutarea cu acesteaA B descoperirea,pastrarea nesc*imbata 4pe cit posibil5 si conservarea urmelor si elementelor care pot #urniza date si in#ormatii despre evenimentA cercetarea incendiului sub #orma de #enomene,situatii si miscari succesive in timp,in strinsa interactiune dialectica,renuntind la idei preconcepute,epirism si intuitieA veri#icarea,cercetarea,epurarea si clari#icarea tuturor ipotezelor si versiunilor pe baza in#ormatiilor si datelor culese pina se a<unge la stabilirea univoca a adevarului. 2.(.%/9O8/,+0OC/8// 1- %->=OAC/ 9/23-C/ C/ +O9 F- "9-=-?A9/ -3 C/0C/9A0/A CA"?/=O0 -3C/38--=O0 Acestea se pot grupa ast#el@ 15 %etode logice generale cum sunt@ analiza,sinteza,inductia,deductia,comparatia,presupunerea,e,cluderea etc. 25 %etode,procedee si mi<loace operative de specialitate cum sunt@ studierea documentelor de organizare si des#asurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in obiectiv si indeosebi la locul de munca in cauzaA studierea documentelor de control te*nic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor intocmite in obiectiv si veri#icarea indeplinirii masurilor stabiliteA studierea documentelor e,istente in obiectiv privind organizarea interventiei in caz de incendiu sau calamitati si veri#icarea modului de aplicare a acestora pe timpul incendiuluiA studierea actelor normative care reglementeaza prevenirea si stingerea incendiului in obiectivul respectiv si veri#icarea gradului de aplicare a acestoraA studierea cazuisticii unor incendii similare produse in tara si strainatateA veri#icarea modului de indeplinire a obligatiilor legale re#eritoare la prevenirea si stingerea incendiilor de catre #actorii de raspundere din obiectiv,inclusiv de catre personalul de la locul de munca in cauzaA #olosirea instrumentelor de masurat 4metru,rigla,balanta,cronometru,termometru etc.5,optice de marit,de iluminat,#otogra#iat,#ilmat,proiectie,inregistrare etc. !5 %etode si procedee te*nico 7 stiinti#ice de specialitate cum sunt@ determinarea parametrilor de ardere a materialelor si substantelor combustibile,evaluarea curbelor de ardere,calculul bilantului energetic duratei incendiuluiA a#larea #ormei,structurii unor materiale si substante etc. (5 %etode #izico 7 c*imice @ analiza spectrala,metalogra#ia,cromatogra#ia,microscopia,solubilitate,de#ectoscopia etc. 55 /,pertize te*nice 4de specialitate,criminalistice,medico legale,psi*iatrice5 si reconstituirea la scara naturala sau redusa. 2.5. 8OC"%/39/=/ 8/ C/0C/9A0/ A CA"?/- -3C/38-"="Constatarile si concluziile rezultate cu prile<ul cercetarii incendiului se consemneaza de catre comisia de cercetare intr un document de cercetare 4proces verbal,raport etc.5 in care,in principiu,se mentioneaza@ componenta comisiei de cercetareA unitatea,sectia,atelierul,instalatia si locul in care a izbucnit incendiulA datele si orele izbucnirii,localizarii si lic*idarii incendiuluiA cine,cind si cum a observat si anuntat incendiulA cine,cind si cu ce a actionat initial asupra incendiuluiA caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat si ale procesului te*nologic,masurile si dotarile e,istente cu sisteme de protectie impotriva incendiilorA caracteristicile incendiului,cum sunt@ modul de mani#estare si dezvoltare,supra#ata incendiata,directiile principale de propagare,#orma incendiului etc.A #ortele,mi<loacele si procedeele utilizate pentru stingerea incendiuluiA conditiile atmos#erice 4vint,temperatura,precipitatii5A pierderile materiale provocate de incendiu 4natura,cantitatea,valoarea,amplasarea si proprietatile materialelor si substantelor care au ars,precum si a celor deteriorate5A victimele omenesti 4numele,prenumele,#unctia,virsta5A

consecintele incendiului asupra des#asurarii procesului de productie 4durata intreruperii,e#ectul economic cantitativ si valoric5A persoanele si bunurile salvateA 1 cauza incendiului descrisa in detaliu si #undamentata te*nico stiinti#icA celelate cazuri de incendiu avute in vedere initialsi motivul eliminarii acestoraA persoanele vinovate de izbucnirea sau propagarea incendiului si raspunderile acestoraA masurile luate de comisia de cercetare pe timpul des#asurarii activitatii pentru preintimpinarea unor pericole iminente si pentru repunerea in #unctiune in cel mai scurt timp si in regim normal de #unctionare a capacitatii de productie a#ectateA invatamintele rezultate si propuneri de masuri te*nice si organizatorice pentru prevenirea in viitor a unor ast#el de incendii. 2.6. C=A1-F-CA0/A +0-3C-+A=/=O0 "0%/ A=/ -3C/38--=O0 +rincipalele urme ale incendiilor sunt @ 15 "rme de cenusa si #um rezultate prin arderea,topirea sau descompunerea materialelor si substantelor combustibile ori nerezistente la temperaturile dega<ate pe timpul incendiului 4te,tile,mase plastice,cauciuc,lemn,sticla, etc.5. 25 "rme de lic*ide,vapori,si gaze combustibile@ produse petroliere,lacuri,vopsele,solventi,gaz metan,amestec aragaz etc. !5 "rme create de e,plozii@ de e,plozii de substante e,plozive@ #ocarul 4craterul5,sc*i<e,ruperi,arsuri,#umizare,e#ecte distructive,urme de substante e,plozive,e#ecte sonoreA de e,plozie a amestecurilor e,plozive@ succesiunea e,ploziilor,#urnizare,scurgeri de produse combustibile,#isuri in instalatii e#ecte distructiveA de e,plozii #izice@ crapaturi,rupturi cu punct de plecare de la #isuri sau de#ecte de #abricatie,coroziuni intensive,de#ecte de e,ecutie,solicitari mecanice indelungate,#ortarea A%C datorita suprapresiunii,sc*i<e,deteriorarea vecinatatilor,distrugeri provocate de recipientul e,plodat etc. (5 %icrourme create de incendii si e,plozii@ particule de sticla,vopsea,coloranti,lac,pra# combustibilA resturi de lic*ide combustibile,lubri#ianti,mase plastice,gudroaneA resturi de materiale combustibile arse. 55 "rme de produse c*imice incendiare,to,ice si radioactive. 65 "rme ale instrumentelor,dispozitivelor si ale unor obiecte@ c*ei,clesti,leviere,rangi,ciocane,s#redele,surubelnite,brocuri de sudura,span,pilitura,diagrame ale aparaturii de masura si control etc. .5 "rme ale omului@ urme de #orma@ ale miinilor,picioarelor,vocii,scrisului,manierei de a se e,ecuta di#erite operatiiA urme biologice@ de singe,saliva,par,osteologice,miros,tesuturi moi,arsuriA urme ale incaltamintei,imbracamintei si ale altor obiecte #olosite de om. 85 "rme ale vegetalelor@ resturi carbonizate,asc*ii,seminte de plante uleioase etc. $5 "rme ale animalelor@ lasate de picioare si coarne,singe,pu#,par,lina,pene etc. 1'5 "rme ale mi<loacelor de transport@ anvelope,roti,potcoave,scurgeri de carburanti,lubri#ianti etc. 2...+A09-C"=A0-9A9- %/9O8O=O&-C/ 1- 9/23-C/ 8/ -8/39-F-CA0/ A "0%/=O0 CA0AC9/0-19-C/ 1- 1"01/=O0 8/ A+0-38/0/ Arcurile electrice,scurtcircuitele,scinteile si e#ectul termic al curentului electric se indenti#ica prin@ studierea si compararea sc*emei proiectate a instalatiilor electrice cu realitatea,in colaborare cu specialistii din acest domeniu 4din unitatile bene#iciare,#urnizoare,de proiectare,etc.5 veri#icarea gradului de protectie a instalatiilor electrice in #unctie de pericolul de incendiu si e,plozie e,istentA determinarea univoca a instalatiilor electrice a#late sub tensiune in momentul izbucnirii incendiilor si a celor care nu erau sub tensiuneA e,aminarea dispozitivelor de siguranta 4de protectie5 ale instalatiilor electrice@ daca sunt montate toate dispozitivele de sigurantaA daca dispozitivele sunt originale,nu sunt supradimensionate nu au #ost reparate cu mi<loace localeA daca capacitatea consumatorilor este sub limita admisape circuitul 4siguranta5 respectivA e,aminarea comutatoarelor,*eblurilor si intrerupatoarelor,pozitia acestora si urmele 4impuritatile5 depuse pe ele si pe punctele de contactA e,aminarea consumatorilor 4motoare electrice,aparate electrice,corpuri de iluminat etc.5@ starea te*nica a consumatorilor si modul de supraveg*ere a acestoraA puterea reala a consumatorilor si compararea ei cu cea prevazuta in proiectA amprenta incendiului asupra consumatorilor 4de e,emplu@ daca pe resturile de #ilament ale unui bec electric se gasesc sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticla,becul ardea,iar daca particulele de sticla au muc*ii ascutite si nu sunt sudate de #ilament,rezulta ca becul nu era sub tensiuneA in acest scop se #olosesc micoscopul care mareste de 2' 7 5' de ori si aparatul de #otogra#iat5A e,aminarea conductoarelor si cablurilor electriceA starea izolatiei 4de e,emplu,carbonizarea izolatiei in zona de contact cu metalul si sc*imbarea culorii observata prin marirea la microscop de 2' de ori si prin #otogra#iere5A colectarea din zona incendiului a resturi de conductoare,urmata de sle#uirea #ina a partilor topite 4perlarilor5 si e,aminarea la microscop a structurii metalului,marind de 5'' de ori 4de e,emplu@ aparitia unor modi#icari in structura cuprului,care implica prezenta

o,igenului,indica inc*iderea circuitului inainte de izbucnirea incendiului,iar daca indica doar prezenta in#ima a o,igenului,inseamna ca circuitul s a inc*is pe timpul incendiului5A veri#icarea cablurilor pe traseu si in sectiune 4con#orm normativelor si 19A1 urilor in vigoare prin e#ectuarea unor masuratori privind@ rezistenta izolatiei 4megao*metru tip %9 56561'5,rezistenta c*imica 4metoda puntii5,proba cu tensiune inalta sau marita si a curentului de #uga 4instalatiile Denotron sau D80)5,incercarea izolatiei la strapungere 4trusa 9C1 25,precum si determinarea de#ectelor de cablu 4locatorul de de#ecte =8C sau cautatorul tranzistoriat de de#ecte 0C- 25A e,aminarea materialelor identice 4etalon5 cu cele avariate,dar neutilizate,intacteA evaluarea parametrilor ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica,cum sunt@ la scurtcircuit 7 intensitatea,tensiunea si rezistenta de scurtcircuit,e#ectele mecanice si termice ale scurtcircuituluiA la arcuri si scintei electrice 7 intensitatea,tensiunea descarcarilor,radiatia termica a acestora,lungimea si durata arcurilor si scinteilor,capacitatea 4energia5 de aprindere a surselorA studierea modului de amplasare si a naturii materialelor si substantelor combustibile si e,plozive din zona incendiuluiA analizarea posibilitatilor de initiere a incendiului prin scurtcircuit,arcuri si scintei electrice produse in mediul combustibil 4e,ploziv5 e,istent. /lectricitatea statica se identi#ica prin@ inventarierea punctelor in care se poate #orma electricitatea statica si studierea acestoraA e,aminarea conditiilor de microclimat 4umiditatea,gradul de izolare,temperatura si compozitia mediului5A veri#icarea integritatii sistemului de descarcare continua 4#ara scintei5 a sarcinii electrice si a valorii rezistentei de legare la pamintA veri#icarea legarii la centura de impamintare a tuturor punctelor in care se pot dezvolta si localiza sarcini electrostaticeA determinarea energiei scinteii #ormate la descarcarea electrostatice si compararea acesteia cu energia minima de aprindere a substantelor din mediul datA e#ectuarea unui e,periment in conditii similare,utilizind@ electroscopul pentru semnalizarea di#erentei de potential corespunzatoare incarcarii,indi#erent daca aceasta di#erenta a aparut pe o instalatie,pe o masina sau pe corpul umanA voltmetrul electrostatic pentru masurarea cantitativa a tensiunii. Flacara desc*isa si #lacara inc*isa se vor indenti#ica prin@ veri#icarea e,istentei mi<loacelor care utilizeaza #lacara sau care pot in anumite conditii,sa #ormeze #lacara desc*isa ori inc*isa,cum sunt@ aparatele de sudura,#aclele,cuptoarele,aparatele de gatit 4aragaze,resouri,cu petrol5,de iluminat 4lampi,luminari,#elinare5,de laborator 4becuri si spirtiere cu lic*ide sau gaze combustibile5,a#umatorii,mi<loace de aprindere 4c*ibrituri,bric*ete,aprinzatori electrice etc.5A #ocul in aer liberA e,aminarea urmelor si resturilor ramase de la mi<loacele care utilizeaza #lacara,a de#ormarilor acestora si a #uningineiA determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor si substantelor combustibile a#late in zona incendiului,precum si a distantelor de amplasare a acestora #ata de sursele de producere a #lacariiA evaluarea temperaturii #lacarilor in #unctie de temperatura de ardere a combustibilului,de marimea #lacarii rezultate la ardere,precum si de caldura pierduta prin radiatii sau consumata de catre produsele de ardere 4e,emple ale temperaturii #lacarilor care pot #i atinse de@ c*ibrit .''SCA sudura o,iacetilenica !15'SCA lampa de lipit 2'''SCA *idrogen 288'SCA lemn 85' 1(''SCA metan 18.5SCA propan 1$25SCA lampa cu petrol .8' 7 1!''SC5A copararea caldurii de reactie a #lacarii cu temperatura sau energia minima de aprindere a materialelor si substantelor combustibileA studierea,dupa caz,a conditiilor de microclimat sau a situatiei meteorologice. Caldura 4e#ectul termic5 se identi#ica prin@ veri#icarea e,istentei si starii te*nice a instalatiilor,aparatelor si a altor surse generatoare de caldura,precum si a modului de amplasare,utilizare si supraveg*erea acestoraA e,aminarea punctelor in care poate aparea #recarea,in #unctie de sistemul de rezemare si de ungere,de numarul turatiilor si de puterea transmisieiA determinarea modului de transmitere si acumulare a caldurii,precum si a marimii si a duratei actiunii acesteiaA e,aminarea urmelor de ardere,cenusii si zgurii,precum si combustibilul utilizatA determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere ale materialelor combustibile amplasate in apropierea sursei de caldura,a distantelor de securitate si a celor e#ective,a duratei de incalzire 4ardere5,precum si a conditiilor de microclimat 4concentratia de pra# combustibil,umiditatea,curentii de aer etc.5A studierea materialelor combustibile din apropierea punctelor de #recare,natura si proprietatile acestora,durata stationarii depunerilor de materiale si a impuritatilor combustibile in punctele de #recare si in <urul lor etcA compararea temperaturii de aprindere a materialelor combustibile cu temperatura surselor de caldura,tinindu se seama de amplasarea acestora 4e,emple de temperaturi care pot #i atinse@ cosuri de #um 5'' 1'''SCA becuri electrice cu incandescenta 1'' 7 !''SCA metale incandescente .'' 15''SC5A e#ectuarea de masuratori in conditii similare utilizind pirometrul optic portativ 4temperaturi cuprinse intre .'' 15''SC si 12'' 2'''SC pentru radiatie termica in domeniul vizibil,respectiv termometrul cu vir# de palpare cu panglica din bimetal si cu termistori5A reconstituirea,cind e posibil si necesar,a situatiei care a generat incendiul. 1cinteile se identi#ica prin@ determinarea capacitatii de aprindere a scinteii,care depinde de masa ei si de energia termica inmagazinataA comportarea capacitatii de aprindere a scinteii cu energia ei minima de aprindere a materialelor combustibileA veri#icarea sursei 4instalatiei,utila<ului,uneltelor de munca etc.5 care poate produce scintei,starea te*nica si modul de utilizare.8e e,emplu,la sistemele de incalzire,scinteile apar prin crapaturi,gauri,usi desc*ise,cosuri de #um si burlane,mai

ales cind ard rasinoase,vreascuri,crengi,coceni de porumb si in prezenta vintului sau a tira<ului.1cinteile de cos cazute pe materialul combustibil la 15 7 2' m il poate incendia,iar pe timp de vint puternic scinteile si <aratecul pot a<unge la 1'' mA la sudura e,ecutata la inaltimea de 6 m de sol de zona periclitata este de 6 7 8 m in <urul punctului de lucru,iar prin ricosare scinteile secundare a<ung la 1( 7 15 m acoperind 5' 7 .'b din zona de pericol.1cinteile,bucatile de metal incandescent sau topit si brocurile de sudura 4uneori de culoare inc*isa5,avind o energie calorica ridicata 4temperatura de 5'' 55'SC5,pot incendia materialele combustibile@ la utilizarea sculelor si dispozitivelor de alumumiu pot apare scintei capabile sa aprinda o serie de substante in#lamabile 4sul#ura de carbon,acetilena,*idrogen,etilena,benzen,metan,propan etc.5 mai ales daca scinteile au rezultat din socul produs intre aluminiu 4duraluminiu5 si otel ruginit. Autoaprinderea se identi#ica prin @ depistarea substantelor c*imice care pot sa se autoaprinda@ in contact cu aerul 4#os#or alb si rosu,pra# de aluminiu sau zinc,sul#uri de potasiu,sodiu,bariu,negru de #um,lemn supus incalzirii de lunga durata etc.5A in contact cu apa 4carbura de calciu,metale alcaline si alcalino 7 pamintoase,*idrurile metalelor alcalin,#os#ura de calciu si de sodiu etc.5A in contact cu substante organice 4o,igen,#luor,clor,acid azotic,pero,izi de bariu si sodiu,permanganat de potasiu,clorati,perclorati etc.5A evaluarea cantitatilor de substante intrate in contact si a marimii energiei termice dega<ateA depistarea promotorilor 4acceleratorilor5 e,istenti in masa materialelor cu tendinta de autoaprindere@ in carbune 4o,igen,compusi volatili,sul#uri de #ier,umiditate,resturi organice etc.5A in bumbac 4seminte,ulei,grasimi5A in azotat de amoniu 4strun<iri de #ier,sticla,gra#it,zinc,cloruri,acid azotic etc.5A in uleiuri de #loarea,in,cinepa,bumbac,soia etc. 4cu indice de iod peste 8'5A in lic*ide combustibile 4acetona,acid acetic concentrat,alcool butilic,etilic,metilic,benzina etc.5A in contact cu o,idatii 4pero,id de sodiu,permanganat de potasiu5 mai ales in prezenta apeiA studierea conditiilor de depozitare 4temperatura,umiditate,durata etc.5 a materialelor combustibileA veri#icarea posibilitatilor de autoaprindere biologica a materialelor 4paie,#in,lucerna,rumegus etc.5,datorita umiditatii,actiunii microorganismelor,enzimelor si a trans#erului de materieA e,aminarea urmelor 4canale,cuiburi,#ocare5 de initiere a autoaprinderii biologiceA e#ectuarea,dupa caz,de reconstituiri la #ata locului. 0eactiile c*imice se identi#ica prin@ inventarierea substantelor care pot da reactii c*imice e,oterme ce duc la aprinderea lor,a produsilor de reactie sau a substantelor combustibile vecine mediului de reactie,#ie prin modi#icarea conditiilor de pastrare sau manipulare 4de e,emplu@ evaporarea solventului din nitroceluloza umectata5,#ie prin contactul cu alte substante c*imice 4e,emple de reactii periculoase reversibile@ acetilena cu #luorul,clorul,bromul,cuprul,argintul,mercurulA amoniacul gazos cu mercurul,clorul,iodul,bromul,acidul #luor*idric an*idruA benzina cu clorura de varA metanul cu sul#ura de carbon,cu pero,izi etc.A5 e,aminarea #actorilor care in#luenteaza aprinderea si e,plozia 4contactul dintre substante,lumina solara,scinteile,reactiile c*imice etc.5A colectarea de probe si veri#icarea in laborator a conditiilor de producere a reactiilor c*imiceA studierea e#ectelor termice si c*imice si ale reactiilor c*imice. /,plozia se identi#ica prin@ determinarea substantelor e,plozive e,istente,a modului de aprindere e,ploziva a acestora 4o,idare rapida,descompunere rapida,polimerizari si alte reactii c*imice necontrolate5,precum si a tipului de e,plozie produs 4de#lagratie,detonatie,e,plozie in spatiul inc*is,e,plozie in aer liber5A studierea conditiilor in care se pot produce e,ploziile 4intervalul de e,plozie,temperatura si presiunea mediului,ventilatia,starea #izico 7 c*imica a substantelor si materialelor,temperatura si energia minima de aprindere,compozitia mediului,e,istenta si starea dispozitivelor si mi<loacelor de decompresare etc.5A inventarierea surselor de initiere a e,ploziei 4surse de energie5 a#late in zona incendiului si e,aminarea acestoraA e,aminarea e#ectelor si urmarilor e,ploziei 4presiuni si temperaturi rezultate,distrugeri materiale etc.5 9rasnetul se identi#ica prin@ procurarea si prelucrarea datelor meteorologice din zona incendiuluiA izolarea si prelevarea urmelor si modi#icarilor amprentate pe materiale,de e,emplu@ pe copaci se gaseste material lemnos smuls si zdrobitA stilpii si grinzile de lemn sunt rupte si asc*iateA invelitoarea 4ardezie,tigla5 este rupta si imprastiataA rindurile de caramida,de piatra si cosurile de #um sunt crapate si prabusiteA structurile,conductele si burlanele metalice sunt topite,gaurite,pliate si rasuciteA veri#icarea instalatiei de paratrasnet prin calcul si masuratori cu aparatura adecvata prin analiza de laborator 4legaturi imper#ecte cu urme de topitura metalicaA rezistenta ridicata pina la 5' o*mi a centurii de impamintare care indica trasnetul drept cauza de incendiu5A e,aminarea e#ectelor mecanice si termice ale trasnetuluiA studierea actiunii secundare a trasnetului ca urmare a inductiei electrostatice si electromagnetice,precum si a eventualelor descarcari simultane in mai multe puncte. /nergia nucleara se identi#ica prin@ analizarea conditiilor si abaterilor de la te*nologie si prin modul de operare care au dus la pierderea controlului reactiei nucleareA stabilirea motivelor pentru care nu au #unctionat corespunzator sistemele de protectie si securitate nuclearaA cercetarea impre<urarilor in care au avut loc accidentul te*nic sau avaria care a precedat punerea in libertate a energiei nucleare. !./)-8/39A 1- 0A+O09A0/A -3C/38--=O0 -n con#ormitate cu prevederile actelor normative in vigoare,hconducerile unitatilor sunt obligate sa asigure evidenta avariilor si a oricaror accidente te*nice in productie,precum si raportarea imediata a acestora,in conditiile legiih.

/videnta incendiilor,inceputurilor de incendii,e,ploziilor,avariilor si altor accidente te*nice se tine,de regula,in planul anual de autoaparare impotriva incendiilor al unitatii.-n ane,a respectiva se mentioneaza evenimentul produs,dara si ora cind a avut loc,locul producerii 4sectia,instalatia,depozitul,rezervorul,rampa etc.5,cauza,consecintele 4pierderi materiale,victime etc.5 si masurile preventive,iar la rubrica observatii se inscrie numarul documentului de cercetare a cauzei. 1e recomanda ca la #iecare unitate industriala sa se tina evidenta incendiilor si a celorlalte evenimente pe cel putin 1' ani anteriori,intr un dosar cuprinzind ane,ele respective din planurile de aparare impotriva incendiilor ori intr un registru special. 0aportarea incendiilor produse in unitatile economice si institutii se asigura potrivit ordinelor si dispozitiilor date in acest sens de organele tutelare.-mportant este ca raportarea incendiilor sa se #aca operativ,atit pe timpul incendiului,cit si dupa stingerea acestuia,iar datele sa #ie e,acte. +ropagarea si evacuarea #umului si gazelor din cladiri 1.+/0-CO="= +0/?/39A9 8/ F"% Fumul care se dega<a pe timpul unui incendiu este #ormat din elemente care se a#la sub ! #orme de agregare a materiei./l se compune din gaze de combustie,particule lic*ide solide in suspensie.-n cantitati mari si in spatii inc*ise creeaza conditii improprii supravietuirii persoanelor. +e timpul procesului de ardere rezulta o,id de carbon,dio,id de carbon,acid clor*idric etc.,care alaturi de lipsa de o,igen #ace,uneori viata imposibila. -n a#ara pericolului pentru persoane,apare si pericolul pentru bunuri.Fumul #iind cald reprezinta un #actor important al propagarii incendiului.Actiunea coroziva a unora din compusi,de e,emplu a acidului clor*idric,reprezinta un pericol pentru elementele constructiei,ca si pentru bunurile a#late in incaperea care trebuie prote<ata. Folosirea tot mai mult a materialelor plastice si sintetice,care de regula,produc mult #um,#ac ca pericolul creat de #um sa #ie din ce in ce mai mare. 1e impune ca alaturi de sarcina termica sa se ia in considerare si sarcina de #um,atunci cind se calculeaza ventilatia caselor de scari,a puturilor de ascensoare la cladirile cu mai multe eta<e. 8rept sarcina de #um se considera cantitatea totala de #um dega<ata in timpul arderii materialelor care se gasesc in zona incendiului si reprezinta cantitatea de #um produsa pe unitatea de supra#ata. Aparitia #umului in cazul unui incendiu reduce vizibilitatea pe caile de evacuare,pericolul pentru oameni crescind atunci cind i se asocieaza caldura,gazele de combustie si cele to,ice.Concentratiile periculoase ale #umului pe caile de evacuare clasice e,ecutate din materiale incombustibile se pot #orma in timp scurt de cel mult ! 7 ( min. +entru utilizarea in conditii de securitate a cailor de evacuare se apreciaza ca #iind necesara o vizibilitate de 1'715 m. 2.%/CA3-1%"= 8/ +0O+A&A0/ A F"%"="- -3 C=A8-0/ -ntr o cladire,deplasarea #umului pe verticala si orizontala se datoreaza urmatorilor #actori@ dilatarii gazelor care se incalzesc,#ortei de ascensiune 4tira<ului5,care se #ormeaza pe timpul incendiuluiA #unctionarii instalatiilor mecanice de ventilare sau conditionareA presiunii vintului.%odul de propagare a #umului intr o anumita cladire se #undamenteaza pe baza legilor #izice ale miscarii gazelor calde in ipoteza ca incendiul evolueaza con#orm unui regim constant,intr un spatiu inc*is,care comunica sau nu cu e,teriorul. -n #aza incipienta a incendiului,gazele din incapere incalzite se dilata,presiunea din interior creste si ca urmare,o parte din #umul #ormat pe timpul incendiului este evacutat prin neetanseitatile usilor,#erestrelor si altor goluri. 8ilatarea prin incalzire a gazelor din incapere poate determina evacuarea unei cantitati insemnate de #um. &azele de ardere sunt mai usoare decit aerul,#apt care determina #ormarea unei #orte ascensionale,care pune in miscare #umul,initial pe verticala catre pla#on,iar apoi pe orizontala de a lungul acesteia,acumulindu se in strat din ce in ce mai gros.1tratul de gaze se amesteca #oarte incet cu aerul rece de dedesubt,daca nu e,ista obstacole in calea lor. Cu cit incendiul este mai dezvoltat,cu atit mai mare este debitul de aer antrenat de catre #lacari.)olumul ocupat de gazele produse de incendiu depinde de temperatura lor.8e e,emplu,in apropierea unui #ocar cu temperatura in <ur de 5''SC,un ;g de gaze ocupa un volum de 2 m!,in timp ce la o anumita distanta,unde gazele s au racit pina la o temperatura care depaseste cu putin peste cea ambianta,1 ;g de gaze ocupa numai ',8 m! . +rintr o usa cu inaltimea de 2 m si latimea de ',.5 m la temperatura de 2''SC,debitul de #um poate #i de 1 ;g6s 46' ;g6min5,ceea ce revine la circa (' ;g6min pentru #iecare mE de usa.Aceasta cantitate este #oarte mare,tinind seama de #aptul ca pentru reducerea vizibilitatii la 5 m este nevoie de o concentratie de circa ','25 ;g6m ! . %iscarea #umului depinde in cea mai mare masura de di#erentele de presiune ce se produc,precum si de e,istenta posibilitatilor de curgere a gazelor,pe verticala de <os in sus,de la un nivel la altul.+e orizontala #umul se propaga de la casa scarii,de a lungul coridoarelor de evacuare la partea superioara a acesteia,cu viteza pasului normal sau de la o incapere la alta -ntr o cladire inalta #umul se propaga #oarte rapid datorita urmatorilor #actori@ e,pnasiunea gazelor de ardereA e#ectul de cos 4tira<ului5A in#luenta e,terioara a vintuluiA miscarea #ortata 4mecanica5 a aerului in cladire. 9ira<ul depinde de temperaturile e,eterioara si interioara,de vint,de planul eta<elor,de etanseitatea usilor si #erestrelor,de #unctionarea trapelor si altor sisteme de evacuare a #umului.Cu cit este mai mare di#erenta intre temperatura interioara si cea din e,teriorul cladirii,cu atit tira<ul este mai puternic. -n conditii de vara 4cind temperatura aerului este mai ridicata decit in cladiri5,directia curentilor de aer in timpul incendiului se inverseaza.-n acest caz apare pericolul de umplere cu #um a eta<elor si cailor de evacuare din cladire sub eta<ul incendiat,mai ales daca #ocarul de incendiu se a#la la un eta< situat deaspupra planului presiunii neutre 4egale5.

Cind 9e 4temperatura aerului in e,terior5 este egala cu 9i 4temperatura aerului interior5 nu va alea loc nici o miscare naturala a aerului. 8aca 9en9i aerul se deplaseaza vertical in sus,presiunea e,terioara va #i mai mare decit cea interioara la o desc*idere in partea de <os. =a 9en9i tira<ul este invers. -n timp de iarna ca si pe timp de vara in cazul unui incendiu intr o cladire inalta,e#ectul de cos 4tira<ul5 poate avea presiuni destul de ridicate care vor depasi presiunea produsa de incendiu si ast#el aerul din e,terior va #i #ortat sa circule catre zona #ocarului #apt ce nu va permite #umului si caldurii sa #ie indepartate. )intul poate in#luenta procesul de raspindire a #umului,creind conditii de circulatie orizontala a aerului. -n anumite cazuri,#umul este introdus in incaperi din e,terior prin #erestrele desc*ise sau sparte,ca urmare a actiunii vintului.Aceasta provoaca o a#luire a aerului spre partile cladirii din directia din care bate,aerul patrunzind in acest caz orizontal.Cind vintul are taria (,viteza de circa 6,5 m6s si presiunea dinamica de 2.,! 36mE,o parte din aerul care patrunde in timpul vintului in interiorului cladirii si se indreapta in sus. +resiunile orizontale si e#ectul de aspiratie,produse de vint,#ac ca planul presiunii neutre sa se deplaseze.+resiunea pozitiva a vintului tinde sa ridice planul presiunii neutre,in timp e o presiune negativa il coboara. 9ira<ul mai este in#luentat de destinatia si tipul constructiilor,de modul de compartimentare a lor,care impiedica miscarea libera a aerului,desi au loc scurgeri importante prin desc*ideri. !./)AC"A0/A F"%"="- 1- &A?/=O0 F-/0:-39Actiunea de evacuare a #umului trebuie sa conduca la@ mentinerea unei vizibilitati su#icienteA impiedicarea cresterii temperaturii in spatiul incendiatA scaderea concentratiei de gaze to,ice din atmos#eraA pastrarea unui procent acceptabil de o,igen.8eclansarea actiunii de evacuare a #umului trebuie #acuta imediat dupa izbucnirea incendiului,aceasta pentru a se putea evacua persoanele in bune conditii. Operatia de evacuare a #umului,#ie ca se realizeaza printr o ventilatie naturala 41n16'' mE5 sau mecanica,nu va #i e#icienta decit daca se realizeaza compartimentari adecvate. 8ispozitivele pentru evacuarea #umului produs in caz de incendiu vor avea o supra#ata libera insumata 4actiunea de trecere a #umului prin desc*idere5,de minimum ',2b din aria incaperilor sau a compartimentelor respective si se amplaseaza in acoperisul cladirilor,sau cit mai sus posibil la partea superioara a peretilor e,teriori,<udicios repartizate.Actionarea acestor dispozitive se #ace prin mi<loace usor accesibile in caz de incendiu 4automat si manual5. 8ispozitivele 4trapele5 mici pentru evacuarea #umului si gazelor #ierbinti vor #i dispuse cit mai uni#orm ele #iind pre#erabile unei singure trape de ventilare de aceeasi supra#ata,deoarece un eventual incendiu este posibil ca deasupra #ocarului sau in apropierea acestuia sa se gaseasca vreo trapa.8e asemenea,riscul de ne#unctionare la un numar mai mare de trape mici de ventilare este mai redus decit atunci cind e,ista o singura trapa de ventilare pe aceeasi supra#ata. =a cladirile eta<ate,evacuarea #umului si gazelor #ierbinti se asigura separat pentru #iecare nivel.Canalul de evacuare poate #i #olosit cu succes atunci cind e,ista un tira< natural si numai in cazul in care eta<ele nu au geamuri,de e,emplu in subsoluri. 1istemele moderne de evacuare a #umului asigura in bune conditii evacuare a #umului asigura in bune conditii evacuarea tuturor produselor de ardere in caz de incendiu.8e e,emplu se construiesc instalatii de ventilatie pentru cazuri de incendiu amplasate de a lungul cailor de evacuare,actionate automat de detectoare de incendiu sau puse in #unctie manual. +rin dimensionarea corecta a desc*iderilor pentru evacuarea #umului si caldurii,montarea unor ecrane verticale se poate realiza ast#el incit #umul si gazele de ardere care se produc in timpul incendiului sa nu depaseasca compartimentul de incendiu si sa nu se raspindeasca in cuprinsul cladirii 4tabelul XX- !.15.

8ensitatea conventionala a sarcinii termice R%>6mE sau %cal6mET

Ks w (2' 41''5 (2' n Ks w 8(' 41''5 42''5 8(' n Ks w168' 42''5 4(''5 168' n Ks w (2'' 4(''5 41'''5 Ks m (2'' 41'''5

Aria desc*iderilor de evacuare a gazelor #ierbinti si distanta intre ele 0aportul dintre suma ariilor libere ale 8istanta ma,ima RmT dispozitivelor 4desc*iderilor5 si aria intre@ construita a incaperii A,ele a doua /cranele desc*ideri suspendate sub tavan 1 @ 15' (5 .5 1 @ 125...1 @ 8' 1 @ 8'...1@6' 1 @ 6'...1 @ (' 1@!' !5 !5 !'...25 !'...25 .5 .5 !' !'

-n caz de incendiu,mi<locul cel mai usor,rapid si uneori mai rational,cind nu e,ista desc*ideri special prevazute,se realizeaza prin desc*iderea #erestrelor,permitind caldurii si #umului sa iasa la partea de sus,in timp ce aerul proaspat patrunde pe la partea de <os a acestora.Cind se procedeaza la spargerea geamurilor trebuie sa se realizeze o desc*idere ma,ima pentru a se obtine o ventilare satis#acatoare. 22. /vacuarea si salvarea persoanelor din cladiri 1. /)AC"A0/A +/01OA3/=O0 +rin evacuare se intelege scoaterea organizata a persoanelor si bunurilor din spatiile in care incendiul,e,plozia sau vreo catastro#a naturala poate provoca moartea,a#ecta sanatatea oamenilor sau produce pierderi de bunuri materiale. /vacuarea se realizeaza prin caile de evacuare care constituie un ansamblu de usi,scari,coridoare si incaperi care asigura iesirea in e,terior din cladiri,in caz de incendiu,a persoanelor din interiorul acestora. Caile de evacuare trebuie sa asigure,in caz de incendiu,evacuarea persoanelor in e,terior la nivelul terenului sau a unor supra#ete circulabile in timpul cel mai scurt posibil si in deplina siguranta. +entru o evacuare sigura,in a#ara prevederilor normative,este necesar sa se aiba in vedere si alte cerinte ca@ alegerea drept cale de iesire a traseelor care sunt construite din materiale incombustibileA asigurarea capacitatii de iesire pentru toate persoanele a#late la orice eta<,iesirile si caile de aces catre acestea nu trebuie sa aiba ung*iuri sau culoare moarteA caile de acces catre iesire trebuie ast#el alese,incit sa nu conduca in spatii cu pericol de incendiuA iesirile trebuie sa conduca direct in strada,curte sau in alte spatii desc*ise,din care sa poate a<unge in e,terior cu sigurantalA usile rotative nu se #olosesc pentru evacuare. /vacuarea persoanelor din cladiri se #ace sub #orma de #lu,uri 4siruri de persoane asezate una in spatele celeilalte5,care se deplaseaza prin caile de evacuare catre e,teriorul cladirii. 3umarul de #lu,uri prin care se evacueaza un numar de persoane se determina cu relatia@ F C 36C F 7 numarul de #lu,uri rezultat prin calculA 3 7 numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuareA C 7 capacitatea de evacuare a unui #lu,,de#inita ca total de persoane,care se evacueaza prin #lu,ul respectiv pe durata evacuarii. =atimea libera minima necesara pentru trecerea #lu,ului de persoane in raport de numarul acestora este prevazuta in 19A1 ul in vigoare 4tabelul XX--.1.15. 3umarul de #lu,uri =atimea libera 1 ',$' 2 1,1' ! 1,6' ( 2,1' 5 2,5'

=ungimea si latimea cailor de evacuare sunt in #unctie de timp. 9impul limita admis pentru evacuare este@ tlim C DtcrA D 7 un coe#icient mai mic ca 1,care tine seama de posibilitatea abaterii marimii #actorilor care in#luenteaza o organismul omului in timpul incendiului,de regula D C ',8 A tcr 7 timpul critic de evacuare,dupa consumarea caruia e#ectul #actorilor care in#luenteaza organismul omului in timpul incendiului #ace imposibila evacuarea in conditii organizate. =a calculul timpului de evacuare se va tine seama de relatia@ t w tlim RminTA t 7 timpul de evacuare dintr o incapere,determinat prin calcul RminTA tlim 7 timpul limita admis pentru evacuare RminT. )iteza de deplasare pe traseele orizontale se considera egala cu ',( m6s,pe traseele orizontale si #ara panica,iar pe cele verticale la coborire de ',! m6s. =a o evacuare #ortata,circulatia oamenilor #acindu se ing*esuit,viteza de deplasare a<unge la circa ',2 m6s.0ezulta necesitatea dimensionarii latimii in #unctie de numarul ma,im de persoane care urmeaza a se evacua.+entru calculul deplasarii #lu,ului de persoane,trebuie sa se tina seama de virsta,imbracamintea si greutatea purtata in miini. Capacitatea de evacuare a unui #lu, C,in #unctie de destinatia cladirilor 419A1 681( 6$5,se arata in tabelul XX--.1.2 3r.crt 8estinatia cladirii sau a portiunii de cladire pentru care Capacitatea de evacuare a unui #lu, se calculeaza evacuarea Rnumar de persoaneT ' 1 2 1 Cladiri de productie si depozitare@ din categoriile A si : pericol de incendiu 65 din categoria C pericol de incendiu .5 din categoriile 8 si / pericol de incendiu $' 2 Constructii care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure@ maternitati,stationare medicale,cladiri pentru copii de virsta prescolara,ospicii pentru alienati,camine pentru batrini 5' si in#irmi ! 1ali in care se aduna public,insa nu se incadreaza ca sali aglo merate 4sali de adunari,auditorii,magazine,e,pozitiim,spatii

( 5

pentru alimentatie publica,sali de lectura,sali de sport,sali de asteptare etc.5,care au o capacitate mai mica decit limita pentru a #i sali aglomerate Cladiri de locuit@ *oteluri,camine,cabane,blocuri de locuinte etc. 1ali aglomerate de tip 11 in cladiri@ de gradul -,-- rezistenta la #oc de gradul --- rezistenta la #oc de gradul -),) rezistenta la #oc 1ali aglomerate de tip 12 in cladiri@ de gradul -,-- rezistenta la #oc de gradul --- rezistenta la #oc de gradul -) rezistenta la #oc de gradul ) rezistenta la #oc

.5 $' 5' !5 25 65 5' !5 25

=a elaborarea planului de evacuare este necesar sa se tina seama de@ starea constructiei,sarcina termicaA numarul de persoane e,istente in interiorul incaperilorA caile de acces si de evacuare pentru persoane si bunuriA ordinea evacuariiA persoana 4persoanele5 care conduce operatiile de evacuare si salvare,precum si persoanele care au sarcini pe aceasta linieA mi<loacele si utila<ele #olosite pentru evacuarea bunurilor in special a celor valoroase,care au greutati mariA locurile stabilite pentru evacuarea persoanelor si depozitarea materialelor evacuateA mi<loacele de dare a semnalului de alarma,atributiile ce revin #iecarei persoane in timpul evacuarii,#unctie de rolul pe care trebuie sa l indeplineasca,de traseele ce trebuie urmateA asigurarea zonelor de evacuare,punctele de adunare si e#ectuare a apelului persoanelor evacuateA transportarea urgenta a persoanelor care nu se pot deplsa singure. 8e asemenea,in planul de evacuare trebuie sa se mai includa si unele date re#eritoare la cladirea respectiva,ca@ numarul de iesiri,latimea scarilor,latimea totala a tuturor iesirilorA distanta dintre di#erite incaperi si scariA latimea coridoarelorA iesirile de salvareA natura iluminatuluiA posibilitatea de propagare a incendiului,posibilitatea de de#ectare a unor instalatii 4ventilare etc.5A posibilitatea de a se apela la alte unitati din apropiere,modul de alarmare a lor.+entru o evacuare reusita se impune o buna organizare,ordine si disciplina. =a cladirile inalte,*oteluri,cladiri administrative,spitale etc.,evacuarea completa in caz de incendiu este #oarte di#icila. =a *oteluri se recomanda a#isarea in camera de cazare,la loc vizibil,a unei sc*ite cu planul eta<ului pe care se indica pozitia incaperii respective si traseele ce trebuie urmate pina la scarile de evacuare. Aceste sc*ite sunt completate prin reguli de prevenire a incendiilor si cu indicatii asupra modului in care persoanele trebuie sa procedeze in di#erite situatii. 8e o mare e#icienta sunt@ iluminatul de sigurantaA instalatia de detectare a incendiilor si de avertizare a persoanelor.Avertizarea persoanelor trebuie sa se realizeze intr un timp scurt,printr un sistem #iabil,bine audibil si a carei semni#icatie sa #ie necon#undabila pentru oameni,in special la *oteluri si care sa nu poata #i declansat intempestiv. /#icienta sporita se asigura prin ec*iparea *otelurilor cu sonerii polarizate sau *upe amplasate cel putin una pe eta<,ast#el incit sa se poata auzi din toate incaperile.-n principiu,actionarea soneriilor se #ace de la receptie.+entru orientarea persoanelor care urmeaza sa se evacueze din cladiri este necesar sa se e,ecute marcari prin indicatoare a pozitiei usilor si scarilor de evacuare,pentru straini sa se utilizeze indicatoare cu te,te in limbi de mare circulatie internationala. Cele mai e#iciente cai de evacuare sunt coridoare si scarile interioare care trebuie sa #ie in permanenta libere.-n unele situatii personale din interior se mai pot evacua si cu a<utorul scarilor e,terioare #i,e sau mobile. 2.1A=)A0/A +/01OA3/=O0 Cind nu este posibil sa se realizeze evacuarea persoanelor se trece la pregatirea si e,ecutarea salvarii acestora. +rin notiunea de salvare se intelege a<utorul ce trebuie acordat persoanelor care datorita incendiului sau vreunui alt eveniment neprevazut,isi au viata sau sanatatea in pericol,pe ca nu l pot inlatura singure. +entru buna reusita a salvarii se impune@ sa se stabileasca pozitia in care se a#la persoanele periclitateA numarul de persoane a#late in prime<die intr un anumit locA posibilitatea de #olosire pentru salvare a coridoarelor,scarilor si a celorlalte locuri de trecereA pericolul direct e,istent pentru persoanele periclitateA daca a aparut panica pentru oameno si in ce gradA gradul de iluminare a locuilor de trecere. +rocedeele si mi<loacele de salvare practicate,in special din cladirile inalte,sunt@ coborirea pe trepte prin casa scarilor,in mod deosebit de catre persoanele a#late sub eta<ul 4eta<ele5 incendiatA coborirea pe o scara #i,a sau pe o coarda 4#ring*ie5,pe laturile e,terioare ale cladirii inalteA coborirea cu o cabina care aluneca pe sine sau pe cabluri #i,e pe laturile e,terioare ale cladiriiA coborirea cu a<utorul unui dispozitiv cu troliuA alunecarea pe un tobogan sau tub e,pandatA saritura din cladire pe o perna de salvareA coborirea cu ascensorul atunci cind sunt create conditiile necesareA salvarea cu a<utorul elicopterelorA #olosirea autoscarilor mecanice. Folosirea e#icienta a autoscarilor mecanice depinde de posibilitatile de acces la #erestrele sau balcoanele incaperilor in care se a#la blocate persoanele. O utilizare mai rationala se obtine atunci cind la #iecare eta< se prevad incaperi 4zone de re#ugiu5 unde oamenii care nu se mai pot evacua pe scarile cladirii se adapostesc in acestea si asteapta #ortele de interventie. 1ecuritatea persoanelor din cladiri depinde de buna armonizare a masurilor constructive cu masurile de prevenire a incendiilor,corelarea dintre ambele domenii #iind absolut necesara.

2!. Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor 1. 3otiuni de *idrostatica si de miscare a lic*idelor in conducte &reutatea speci#ica este greutatea unitatii de volum dintr un corp.Ast#el@ O C & R ;g# sau 3T e ) m! m! 8ensitatea sau masa volumica se e,prima prin cantitatea de materie continuta in unitatea de volum.Ast#el@ c C m R;g#HsHm (T ) &reutatea speci#ica si densitatea variaza cu temperatura si presiunea 4tabelul XX---.1.15. &reutatea speci#ica si densitatatea apei la di#erite temperaturi si la presiunea de .6' mm 2g 9emperatura RSCT ' 1' 2' 6' 8' 1'' (' &reutatea speci#ica O R;g#6m!T 1'''1 $$$,. $$8 $$2 $8! $.2 $58 ( 8ensitatea c R;g#HsHm T 1'1,$ 1'1,$1 1'1,. 1'1,8 1'',2 $$,1 $.,8 ! 15 =a 'SC,OC$$$,8. si la U(SC,1''' ;g#6m!,deci la U(SC apa are densitatea cea mai mare. +resiunea atmos#erica variaza in raport cu altitudinea. 8ensitatea aerului din atmos#era variaza in raport de temperatura 4tabelul XX--.1.25. 9emperatura aerului RSCT 8ensitatea R;g6m!T ' 1,2$! 15 1,225 2' 1,2'( !' 1,165 (' 1,1.2 5' 1,'$2 6' 1,'6' .' 1,'2$ 8' 1,''' $' ',$.2

Coloana de apa sau inaltimea teoretica de aspiratie este #unctie de altitudinea la care se gaseste sursa de apa,de temperatura ei si de presiunea atmos#erica. +entru calculul coloanei de apa se #oloseste relatia@ O2C+b A 2 C +b A cg O 7 greutatea speci#ica a apei R;g#6m! sau 36m!TA 2 7 inaltimea de aspiratie RmTA +b 7 presiunea atmos#erica R36mETA c 7 densitatea apei R;g#HsHm (TA g 7 acceleratia gravitatiei R$,81 m6sET. %iscarea lic*idelor in conducte se #ace sub presiune.Fiind sub presiune,lic*idul ocupa intreaga sectiune interioara a conductelor,e,ercitind,de regula,o presiune aproape uni#orma asupra peretilor intr o sectiune anumita. %iscarea permanenta a lic*idelor reale in conducte poate #i laminara sau turbulenta.Cind viteza de miscare este mica,lic*idele curg linistit,liniile de curent #iind paralele intre ele,miscarea avind o structura ordonata. 8aca viteza creste peste o anumita valoare,curgerea lic*idului devine turbulenta.%iscarea capata o structura aparent dezordonata.9recerea de la regimul laminar la cel turbulent intr o conducta dreapta se produce prin trecerea intr un regim intermediar numit critic.Aparitia momentului critic depinde de viteza #luidului,de diametrul conductei si de viscozitatea cinematica a #luiduluiA acesti parametri #ormeaza numarul 0eJnolds 40e5 care delimiteaza regimurile de curgere a #luidelor.Ast#el@ 0eC)8 A d C vO A v g ) 7 viteza mi<locie a #luidului Rm6sTA 8 7 diametrul conductei RmTA v 7 viscozitatea cinematica RmE6sTA d 7 viscozitatea dinamica R;gHsHmETA O 7 densitatea #luidului R;g6m!TA g 7 acceleratia gravitatiei R$,81 m6sET. +unctul de trecere de la regimul laminar la cel turbulent este reprezentat de 0ecrtC 2!2'. Curgerea este laminara pentru 0e n 2!2' si turbulenta pentru 0e m 2!2'. 0egimul de miscare 7 laminara sau turbulenta 7 este determinat de viteza,de diametrul conductei,de viscozitatea #luidului,iar in anumite conditii si de rugozitatea peretilor conductei. )iteza critica de la care curgerea devine turbulenta in #unctie de temperatura si diametrul conductei se arata in tabelul XX---.1.!. 9emperatura apei RSCT )itezele critice in conductele de apa Rm6sT 8iametrul conductei RmmT 5' 1''

1'

2''

!''

' 2' 6' 1''

',(2 ',2! ',11 ','.

','8! ','(6 ','22 ','1(

','(2 ','2! ','11 ',''.

','21 ','12 ',''56 ',''!5

','1(' ',''.. ',''!. ',''2!

Conductele instalatiilor de alimentare cu apa se gasesc,de regula,in regim turbulent,#iind calculate la viteze economice,care sunt mai mari decit vitezele critice. 8ebitul conductei@ N C A) C[8E H )A ( N 7 debitul Rm!6sTA ) 7 viteza medie Rm6sTA 8 7 diamentrul interior al conductei RmTA A 7 aria sectiunii de curgere a apei RmET. 8ebitul de apa pentru stingerea incendiilor 4la capetele de debitare5@ NCLAZ2g2 CLH[8EZ2g2CLZ',''''128(2CLZD2A ( N 7 debitul capului de debitare a apei Rl6sTA 2 7 presiunea de intrare a apei in capul de debitare a apei Rm 22OTA 8 7 diametrul ori#iciului RmmTA D 7 un coe#icient egal cu ',''''12 8 la a(aA A 7 sectiunea ori#iciului Rmm la patrat2TA coe#icient de debit al ori#icilui capatului de debitare la incendii 4',$5a1,''5. )alorile lui D pentru di#erite diametre ale capului de debitare a apei se arata in tabelul XX---.1.(. 8ia metrul RmmT D ( ',''! 1 5 ',''. 6 )alorile lui D pentru di#erite diametre ale capetelor de debitare 6 8 1' 12 1( 16 18 ','15 . ','5 ',12 ',25 ',(6 ',.$ 1,2. 2' 1,$( 28 5,5( !2 12,.

+entru a se evita aparitia unor di#icultati la e,ploatarea conductelor,datorita #enomenelor de cavitatie,loviturile de berbec si coroziunii,se recomanda sa nu se depaseasca,la incendiu,viteJa de ! m6s,cu e,ceptia instalatiilor de sprin;lere si drencere la care se admit viteze ma,ime de 5 m6s. =a miscarea apei in conducte au loc pierderi liniare si locale de sarcina.Acestea depind de debitul si diametrul conductei 4de viteza apei5 si de natura peretilor 4rugosi sau netezi,cu sau #ara depuneri de piatra5,curgerea producindu se,de regula,in regim turbulent. =a curgerea apei prin #urtunurile de re#ulare se produc pierderi de sarcina./le sunt #ormate,ca si in cazul conductelor rigide,din pierderi liniare de sarcina si pierderile locale,datorita rezistentelor locale produse la racordurile de asamblare si la curbele #urtunului #ormate ca urmare a denivelarii de teren,a trecerii peste di#erite obstacole sau a punerii sub presiune a dispozitivului de interventie la incendii. +ierderea de sarcina a unei linii de #urtun este egala cu produsul dintre rezistenta speci#ica,lungimea #urtunului si patratul debitului.Ast#el@ *r 7 pierderea de sarcina totala in conducta Rmm 22'TA i 7 panta *idraulica Rmm22O6mTA a 7 rezistenta speci#ica a #urtunului pentru debite de apa e,primate in litrii pe secunda, = 7 lungimea #urtunului RmTA K 7 debitul de incendiu Rl6sTA 0ezistentele speci#ice a ale #urtunurilor de re#ulare din cinepa pentru debite Rl6sT sunt date in tabelul XX---.1.5 0ezistentele speci#ice ale #urtunurilor de re#ulare din cinepa pentru debite Rl6sT 9ipul #urtunului Furtun de cinepa necaucicat@ tip C tip : Furtun de cinepa cauciucat@ tip C tip : 8iametrul nominal RmmT 5' .5 5' .5 0ezistenta speci#ica a ','15( ',''15 ',''6.. ','''..

0ezistentele speci#ice pot varia intre limite destul de largi c*iar la acelasi tip de #urtun,in #unctie de presiunea de lucru.Aceasta se datoreste #aptului ca #urtunurile de re#ulare #iind #le,ibile se de#ormeaza marindu si diametrul sub actiunea presiunii interioare.

8iametrul intrind in e,presia pierderilor de sarcina la numitor,acestea vor #i mai reduse atunci cind se lucreaza la presiuni mari. 8atorita acestei situatii nu este posibil sa se #aca un calcul e,act al pierderilor de sarcina in #urtunurile de re#ulare,pentru toate situatiile care se pot ivi in practica.-n general se recurge la calcule apro,imative e#ectuate cu valorii medii.8e regula,pierderile de sarcina pentru linii de #urtun de anumite lungimi se determina prin incercari practice. -n ultima perioada de timp se #abrica si se #olosesc #urtunuri de re#ulare din #ibre sintetice care au o elasticitate mai mare decit #urtunurile de cinepa.Ca urmare a de#ormatiilor mult mai mari ale acestor #urtunuri,pierderile de sarcina sunt mai reduse.8e e,emplu,pierderile de sarcina la #urtunurile cauciucate e,ecutate din #ire de relon supraetirate sunt circa 15 7 2'b mai reduse decit la cele din cinepa cauciucate.+entru ale genuri de #ibre arti#iciale pierderile de sarcina pot #i si mai mici,a<ungind c*iar la 16! din valorile date pentru #urtunurile clasice e,ecutate din #ibre naturale. +ierderile de presiune pe #urtunuri in at sunt date in tabelul XX---.1.6 8ebitul Rl6minT 1'' 15' 2'' 25' !'' !5' ('' (6' 5'' 56' 6'' .'' 8'' $'' 1''' 125' 1!'' 1(6' 15'' 16'' 1.'' 18'' 1$'' 2''' 25'' !''' Cauciucat 1 linie ','25 ','58 ',1'5 ',155 ',22' ',2$' ',!65 ',(.5 ',555 ',6.5 ',.6' 1,'5' 1,!5 1,.' 2,1' !,1' !,!' !,8' (,(' 5,'' 5,6' 6,2' 6,8' .,5' 12,'' 18,'' Furtunul : 3ecauciucat 2 linii 1 linie ','5' ',115 ','25 ',21' ','!8 ',!1' ','58 ',((' ','8' ',58' ',1'5 ',.(' ',1!5 ',$.' ',155 1,1!' ',185 1,('' ',22' 1,6'' ',285 2,2'' ',!65 2,8' ',(55 !,5' ',555 (,!' ',8! 6,5' ',$' .,'' 1,'5 8,1' 1,2' $,!' 1,!5 1',6' 1,5' 12,'' 1,.' 1!,2' 1,$' 1(,5' 2,1' 16,'' !,1' (,(' Furtunul C Cauciucat 3ecauciucat 1 linie 2 linii 1 linie 2 linii ',1. ',!8' ',!5 ',..5 ',62 ',1. 1,!5' ',!8' ',$5 ',25 2,''' ',56' ',(' 2,8'' ',..5 1,!8 ',(8 !,8'' 1,''' 1,8! ',62 (,18' 1,!5' 2,!8 ',81 6,1'' 1,.(' !,1' ',$5 .,1'' 2,''' !,.' 1,18 8,8'' 2,5'' (,6' 1,!8 1',''' 2,8'' 5,2' 1,8! 1!,6'' !,8'' .,1' 2,!8 1.,8' (,8' $,5' 2,$6 5,85 12,1' !,.' .,1' 1(,.' 5,6' (,'' 6,'' 11,8' .,1' 1!,6' 8,2' 15,6' $,5' 1.,8' 1',8' 2','' 12,1' 1!,(' 1(,.'

2 linii ','5' ','.. ',115 ',16' ',2'5 ',2.' ',!1' ',!8' ',(!5 ',582 ',.( ',$! 1,1! 1,.5 1,$' 2,2' 2,5' 2,8' !,15 !,5' !,$' (,!' 6,5' $,!'

-n tabelul XX---.1.. sunt aratate debitele in #unctie de presiunile si diametrele a<uta<elor. 2.-3A=9-%/A 8/ A1+-0A9-/ -naltimea de aspiratie este cel mult egala cu inaltimea unei coloane de lic*id care #ace ec*ilibrul presiunii atmos#erice 4ec*ivalenta cu o coloana de mercur de .6' mm la temperatura de 'C5 si depinde de densitatea lic*idului,de presiunea atmos#erica si de tensiunea de vapori a lic*idului la presiunea si temperatura de la supra#ata lic*idului. +resiunea la teava de re#ulare Rm22OT R36cmET 15 1(,.1 2' 1$,61 25 2(,52 !' 2$,(2 !5 !(,!2 (' !$,2! (5 ((,1! 5' ($,'! 55 5!,$( 6' 58,8( 8ebitele conductelor si arterelor in #unctie de diametrele si de vitezele uzuale 8iametrul a<uta<ului RmmT 8 1' 12 1( 16 18 2' 22 2( 26 28 55 58 65 .1 .. 82 8. $2 $. 1'1 81 $! 1'( 11( 12! 1!2 1!$ 1(. 15( 161 116 1!5 151 165 1.8 1$' 2'2 21! 22( 2!( 158 182 2'( 22! 2(1 258 2.! 288 !'2 !16 2'6 2!8 266 2$2 !15 !!. !5. !.6 !$5 (1! 8ebitul de apa Rl6minT 26' !22 !$' !'1 !.2 (5' !!. (16 5'! !6$ (56 551 !$$ ($2 5$5 (26 526 6!6 (52 558 6.5 (.6 588 .12 5'' 61. .(6 522 6(( ..$ (6( 5!6 5$$ 656 .'8 .58 8'! 8(8 888 $28

!'

!2

65 .' .5 8' 85 $' 1'' 1'5 11' 115 12' 125 1!' 1!5 1(' 15'

6!,.( 68,65 .!,55 .8,(5 8!,!6 88,26 $!,'. 1'2,$. 1'.,8. 112,.8 11.,68 122,58 12.,($ 1!2,!$ 1!.,2$ 1(.,1'

1'5 1'$ 11! 116 12' 12( 1!' 1!! 1(' 1(!

168 1.( 18' 186 1$2 1$. 2'8 21! 218 22! 228 2!! 2!. 2(2 2(6 255

2(! 25! 261 26$ 2.8 286 !'2 !1' !16 !2( !!' !!. !(( !5' !5. !6$

!2$ !(1 !5! !65 !.6 !8. ('8 (18 (2. (!. ((6 (56 (65 (.( (82 ($$

(2$ ((5 (61 (.6 ($1 5'5 5!2 5(5 556 5.1 58! 5$5 6'. 61$ 6!' 652

5(! 56( 58! 6'! 621 6!$ 65. 6$' .'. .2! .!8 .5! .68 .8! .$. 825

6.1 6$! .2' .(( .6. .8$ 811 852 8.2 8$2 $11 $!' $(8 $66 $8( 1'1$

811 8(2 8.1 $'' $28 $55 $81 1'22 1'55 1'.$ 11'2 1126 11(. 116$ 11$' 12!2

$66 1''5 1'!1 1'.1 11'5 11!6 1166 1228 1256 128( 1!12 1!!' 1!66 1!$2 1(1. 1(8.

+ractic se intelege prin inaltime de aspiratie,di#erenta de nivel dintre a,a corpului unei pompe si nivelul sursei de apa. -naltimea ma,ima de aspiratie la care practic o pompa se poate alimenta dintr o sursa cu nivel liber este determinata de numerosi #actori,dintre care cei mai importanti sunt@ presiunea atmos#erica,temperatura apei,pierderile totale de sarcina in conducta de aspiratie,etanseitatea dispozitivului si tipul pompei. 9eoretic,inaltimea de aspiratie poate atinge 1',!! m,adica inaltimea corespunzatoare coloanei de apa care poate #i ec*ilibrata de presiunea atmos#erica,dar practic nu depaseste,in general,. 7 8 m. -naltimea coloanei de apa este mai mica in localitatile situate la mare altitudine. Asupra inaltimii de aspiratie mai in#luenteaza si temperatura apei.Cind temperatura apei este aproape de temperatura de #ierbere,aspiratia devine imposibila,deoarece tensiunea vaporilor emanati este egala cu presiunea atmos#erica.Ca urmare,la temperatura de 1''C apa nu se mai ridica in tubul de aspiratie,deoarece pe masura ce se #ace vidul,aerul este inlocuit de vaporii de apa dega<ati a caror tensiune compenseaza presiunea atmos#erica. +entru sursele naturale a caror temperatura poate a<unge pe timp de vara la temperatura de 2' 25C,inaltimea de aspiratie se reduce cu circa ',!' m 22O. )aloarea inaltimii de aspiratie in#luenteaza si asupra debitului de apa. 8ebitul de apa primit va #i cu atit mai mare cu cit inaltimea practica de aspiratie este mai mica,cu atit dispozitivul este mai scurt si cu cit diametrul conductei este mai mare. +ompele de alimentare cu apa pot #i montate deasupra sau sub nivelul apei.Cind a,a pompei este situata sub nivelul apei,pompa se considera omecata si in acest caz,atit conducta de aspiratie,cit si corpul pompei,#iind pline cu apa,agregatul este permanent amorsat si poate #i pus in #unctiune #ara pregatiri speciale din acest punct de vedere. 8aca a,ul pompei este situat la o cota superioara #ata de nivelul apei,trebuie sa se #aca mai intii amorsarea pompei. =a pompele cu piston amorsarea se realizeaza prin insasi #unctionarea lor. =a pompele centri#uge amorsarea trebuie realizata insa cu mi<loace au,iliare. -n cazul pompelor mobile de incendiu sau la unele statii de pompare mici,amorsarea se realizeaza cu a<utorul pompelor de vid,legate direct la conducta de aspiratie.=a amorsarea unei pompe cu a<utorul pompei de vid,pe masura ce aerul se elimina din conducta de aspiratie,locul lui este luat de apa,impinsa de presiunea atmos#erica care se e,ercita pe supra#ata libera a apei,in <urul conductei. !.=O)-9"0A 8/ :/0:/C =ovitura de berbec este un #enomen ondulatoriu de crestere 4scadere5 a presiunii in conductele #ortate ale *idrocentralelor sau ale statiilor de pompare, produs prin inc*eierea4desc*iderea5 brusca a vanelor la capatul aval al conductelor respective. =ovitura de berbec este deci o suprapresiune 4alternativ pozitiva si negativa5, care se adauga presiunii in miscarea de regim permanent si independenta de aceasta presiune. =oviturile de berbec se produc la inc*iderea rapida a *idrantilor,la trecerea peste #urtunuri a ve*iculelor grele,la #ormarea coturilor pe liniile de #urtun,la inc*iderea tevilor cu robinet si in alte situatii.=a desc*iderea brusca a unui robinet se poate produce o turtire datorita vidului partial creat in conducta si apasarii aerului din e,terior.-n acest caz avem de a #ace cu o lovitura de berbec negativa.=ovitura de berbec este cu atit mai violenta,cu cit conducta este mai lunga si inc*iderea mai rapida.-n sc*imb,lovitura de berbec este mai redusa la conductele scurte si la manevrarea inceata a vanelor si robinetelor.Oprirea brusca a apei pe #urtunurile de incendiu poate sa provoace perturbatii elastice,care se mani#esta printr o succesiune de suprapresiuni si depresiuni propagate in ambele sensuri cu mare viteza,dupa care se atenueaza pina la disparitie. =a dilatarea #urtunurilor sub presiune,ca urmare a supratensiunii aparute dupa inc*iderea robinetului de la teava,de re#ulare a apei,aceasta poate #i smulsa din miinile servantului,provocind accidente.1e#ul de teava poate actiona ast#el incit sa nu se produca supratensiuni prea mari.Acest lucru se poate realiza printr o inc*idere progresiva a robinetului de la teava de re#ulare. +e masura ce creste debitul,in #urtunuri se maresc si supradimensiunile. 1uprapresiunea se poate determina cu relatia@ 2CU a )' A

g 2 7 cresterea presiunii Rm 22OTA a 7 viteza de propagare a undei de soc in #urtun Rm6sTA )' 7 viteza circulatiei apei in #urtun Rm6sTA g 7 acceleratia gravitatiei pamintesti Rm6s la patratTA +entru conductele de *otel,viteza undei de soc atinge valori cuprinse intre $'' si 11'' m6s 4scade la 6'' 7 .'' m6s in cazul unor diametre mari5 si rareori scade sub 1''' m6s pentru conductele de #onta. )itezele de propagare a undei de soc,in limitele presiunii de regim,pentru #urtunurile necauciucate sunt de 22' 7 25' m6siar cele cauciucate de 18' 7 2'' m6s. -n #urtunurile de incendiu,cauciucate si necauciucate,suprapresiunea creata in urma loviturii de berbec poate sa a<unga la valori de 2 pina la 2,5 at la o viteza de curgere a apei de 1 m6s.Ast#el@ pC42 7 2,55 )' RatT. =oviturile de berbec sunt mai puternice in #urtunurile cu diametre mai mari,prin care se re#uleaza apa sub presiune si in special la cele in care posibilitatile de alungire a tesaturii sunt epuizate,la cele imbatrinite natural,ca si la cele care nu se intretin si nu se e,ploateaza corespunzator. =ovitura de berbec in conducta 4socul *idraulic5 se produce si la desc*iderea brusca a *idrantilor de incendiu.8aca ventilele *idrantului sunt inc*ise,#enomenul are loc c*iar si in corpul acestuia. O manipulare brusca a c*eii de *idrant,ventilele *idrantului #iind inc*ise,#avorizeaza uneori producerea loviturii de berbec,care se poate solda cu smulgerea *idrantului.8e aceea,se impune ca manipularea c*eii de *idrant sa se #aca progresiv si cu multa atentie. %anipularea progresiva a c*eii de *idrant,intretinerea permanenta si in mod corespunzator a #urtunurilor de incendiu,manevrarea progresiva a ventilelor de la pompele de re#ulare,respectarea regulilor de #olosire a #urtunurilor si accesoriilor la presiuni de regim normale sunt masuri care impiedica #ormarea loviturilor de berbec 4socuri *idraulice5. (.>/9"0- 8/ A+A.FO09A 8/ 0/AC9-/ A 9/)-=O0 >eturile de apa re#ulate asupra #ocarelor de incendiu pot #i compacte sau pulverizate.-n deplasarea lor spre #ocar ele trebuie sa invinga rezistenta aerului,mai ales cind acesta este impuri#icat de #um si de particule nearse. 8in cauza di#erentei mari dintre temperatura zonei de incendiu si cea din apropiere se produc curenti puternici de aer care in#luenteaza asupra deplasarii <etului de apa.9raiectoria <etului este deviata si micsorata #apt ce #ace imposibil,uneori,un atac direct 4precis5 asupra #ocarului de incendiu. >etul de apa in miscarea lui prin aer,dupa un anumit parcurs de la iesirea din a<uta<,se disperseaza 4pulverizeaza5 mai intii in particule mari,apoi din ce in ce mai #ine.Acestea se produc din cauza rezistentei aerului si #ortelor interne cauzate de turbulenta.=a #ormarea picaturilor contribuie si tensiunea super#iciala a apei. -naltimea <etului de aer 4varianta -5@ 2< C 2 A 1U}2 2< 7 inaltimea <etului in aer 4bataia pe verticala5,RmTA 2 7 presiunea la teava Rm22OTA 7 coe#icientul a carui valoare se arata in tabelul XX---.(.1. -naltimea <etului de aer 4varianta --5@ 2< C 2 41 7 b H25 A 8 b 7 un coe#icient egal cu 11,!H1' 5 A 8 7 diametrul a<uta<ului RmT. =ungimea <etului compact 4bataia pe orizontala5@ =<C,`2< A ,` este un coe#icient determinat e,perimental a carei valoare se da in tabelul XX---.(.2. 8iametrele a<uta<elor in #unctie de valorile coe#icientului 8iametrul a<uta<ului RmmT 1' 11 12 1! 1( 15 16 1. )aloarea coe#icientului ','228 ','2'! ','18! ','165 ','1($ ','1!6 ','12( ','11( 8iametrul a<uta<ului RmmT 18 1$ 2' 22 2( 25 26 28 )aloarea coe#icientului ','1'5 ',''$. ',''$' ',''.. ',''66 ',''61 ',''5. ',''5' 8iametrul a<uta<ului RmmT !' !2 !( !6 !8 (' (( 5' )aloarea coe#icientului '.''(( ',''!8 ',''!( ',''!' ',''2. ',''(' ',''1$ ',''1(

9abelul XX---.(.2. )alorile coe#icientului ,` "ng*iul P dintre raza de actiune a <etului si orizontala )aloarea coe#icientului ,` 'S 1,(' 15S 1,!' !'S 1,2' (5S 1,12 6'S 1,'6 .5S 1,'2 $'S 1,''

-n ane,a ! sunt date valorile lui 2! si = pentru di#erite presiuni si diametre de a<uta<e. Forta de reactie 4recul5 ./#icacitatea unei tevi de re#ulare la un incendiu nu poate #i asigurata decit daca teava respectiva este manipulata corespunzator.1e#ul de teava depune e#ort pentru a mentine teava de re#ulare in directia #ocarului,#erindu se totodata de un eventual accident. -n principiu manevrabilitatea tevii de re#ulare depinde de #orta de reactie dezvoltata de teava,care este preluata de miinile se#ului de teava. Forta de reactie@ 0C2A+R;g#T. Forta de reactie este egala cu dublul supra#etei a<uta<ului inmultit cu presiunea +,masurata la a<uta<.1au@ 0C 2d8E H +C1,5.8E+R;g#T. ( 0ezulta ca #orta de reactie creste cu patratul diametrului a<uta<ului.8aca diametrul se mareste de trei ori,#orta de reactie creste de noua ori. Forta de reactie in #unctie de presiunea la teava de re#ulare si debitul tevii este data in tabelul XX---.(.!. Fortele de reactie R;g#T in #unctie de presiunile la tevile de re#ulare si de diametrele tevilor RmmT 8 RmmT 1' 11 12,5 1( 15 16 1. 18 1$ 2' 21 22 2! 2( 25 26 2. 28 2$ !' !1 !2 !( !6 !8 (' (5 5' !' (,8 5,. .,5 $,! 1',5 12 1!,5 15,! 1.,1 18,$ 2',8 22,8 2(,$ 2. 2$,5 !1,8 !(,2 !6,$ (1,. (2,1 (5,! (8,! 5(,! 61 68 .5,! $5,5 1'8 (' 6,( .,6 1' 12,( 1( 1( 18 2',5 22,8 25,2 2.,6 !',( !!,2 !6 !$ (2,5 (5,( ($ 55 56,5 6',5 6(,5 .2,5 81 $',5 1'' 12. 15. 5' 8 $,5 12,5 15,5 1.,5 2' 22,5 25,5 28,5 !1,5 ((,5 !8 (1,5 (5 ($ 5! 5. 61,5 6$ .',5 .5,5 8',5 $',5 1'1,5 11!,5 125,5 15$ 1$6,5 +resiunea Rm22OT 6' .' $,6 11,2 11,( 1!,! 15 1.,5 18,6 21,. 21 2(,5 2( 28 2. !1,5 !',6 !5,. !(,2 (' !.,8 (( (1,( (8,! (5,5 5!,! ($,. 58 5( 6! 58,5 68,5 6!,5 .( 68,5 8' .( 86 8! $6,5 8(,5 $8,5 $',5 1'6 $6,5 11! 1'8 12. 121,5 1(2 1!6 15$ 15',5 1.5,5 1$1 222 2!6 2.5 8' 12,8 15 2' 2(,8 28 !2 !6 (1 (5,5 5',( 55,2 6',8 66,5 .2 .8,5 85 $1 $8,5 11' 11! 12' 12$ 1(5 162 181,5 2'1 25( !1( $' 1(,( 1. 22,5 2.,$ !1,5 !6 (',5 (6 51,! 56,. 62 68,5 .5,5 81 8! $5,5 1'2,5 111 12( 12. 1!6 1(5 16! 182,5 2'2 22( 286 !5( 1'' 16 1$ 25 !1 !5 (' (5 51 5. 6! 6$ .6 8! $' $8 1'6 11( 12! 1!8 1(1 151 161 181 2'! 22. 251 !18 !$!

=a o #orta de reactie cuprinsa intre !' si 5' ;g# trebuie sa se depuna o #orta considerabila pentru minuirea tevii de re#ulare.8aca #orta de reactie depaseste 5' ;g#,se#ul de teava trebuie asigurat cu cordita.=a o #orta de reactie de peste 8' ;g#,trebuie sa se #oloseasca tevi de re#ulare speciale 4pe a#et,tunuri de apa5. 5.0/9/=/ /X9/0-OA0/ 8/ 8-190-:"9-/ 0eteaua de distributie se compune din@ conducte principale 4artere5 care transporta apa de la rezervorul de compensare sau de la statia de pompare in sectoarele de consumA conducta de serviciu,care transporta apa de la conductele principale pina la punctele de bransament. =a conductele principale cu 8nm 25' mm nu se admit,in general,bransamente.Conductele de serviciu au diametrele cuprinse intre 8' si 2'' mm inclusiv.+e aceste conducte se e,ecuta bransamente pentru consumatori.

2idrantii de incendiu se vor monta,de regula,pe conductele de serviciu,in special in intersectia strazilor. +resiunea ma,ima admisa in retea este de 6' m22O. +entru centralele industriale,in retelele e,terioare se admit in mod e,ceptional si presiuni mai mari,cu conditia sa se ia masuri ca armaturile interioare sa nu #ie solicitate la presiuni mai mari de 6' m 2 2O. -n cazul in care pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede #olosirea *idrantilor cu 8 nv.' mm,se admite montarea lor direct pe conductele principale. 1e practica urmatoarele sc*eme de distributie de a retelelor de apa@ rami#icateA rami#icatie cu distributie inelaraA inelare cu distributie inelara. 8ebitele conductelor si arterelor in #unctie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei sunt aratate in tabelul XX---.5.1. 8ebitele conductelor si arterelor in #unctie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei 1c*ema Conducte 8iametrul RmmT 8' 1'' 15' 2'' 25' !'' ('' 5'' 6'' 65' .'' 8'' $'' )iteza normala Rm6sT ',6' ',.5 ',85 ',$' 1 1,1 1,25 1,5 1,6 1,. 1,. 1,8 1,$ 8ebitul normal Rl6minT 18' !6' $'' 1.'' !''' (''' 1'''' 1.''' 2.''' !2''' !8''' 5!''' .(''' )iteza ma,ima economica Rm6sT 1 1,2 1,!. 1,(( 1,6 1,.6 2 2,( 2,56 2,. 2,. 2,$ ! 8ebitul economic Rl6minT !'' 6'' 1('' 2.'' (8'' 6('' 16''' 2.''' (!''' 51''' 118''' Observatii 3umarul de masini de incendiu , care se pot alimenta de la #iecare conducta sau artera se stabileste in #unctie de debit. 1e considera pentru #iecare masina un debit de 6'' 1''' l6min.

Artere

%etodologia controlului te*nic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor 1.+0/&A9-0/A CO390O="="1e asigura@ studierea prevederilor legale si celorlalte acte normative care reglementeaza activitatea de prevenire a incendiilor in legatura cu speci#icul unitatii sau localitatii ce urmeaza a #i controlateA studierea problemelor de prevenire si stingere a incendiilor legata de procesele te*nologice si proprietatile #izico c*imice ale materiilor prime si produsele #inite #olosite,cu accent de cunoasterea pericolelor si cauzelor speci#ice de incendiu si a masurilor de prevenire si stingere,indeosebi in punctele vitale vulnerabile la incendiiA in#ormarea privind situatia operativa din unitate 4localiate5 prin prisma e,istentei starilor de pericol si altor nereguli,consultind documentele de control intocmite anterior,datele privind incendiile sau inceputurile de incendiu izbucnite,precum si cele re#eritoare la organizarea si #unctionarea organismelor +.1.-.A stabilirea concreta a scopurilor si obiectivelor controlului sarcinilor si raspunderilor #iecarui participant,a modalitatilor de #inalizare a controluluiA in#ormarea conducerii administrative asupra perioadei controlului si a scopurilor acestuia in legatura,dupa caz,cu celelalte organe cu care se coopereaza. 2./X/C"9A0/A CO390O="="2.1. /X/C"9A0/A CO390O="="- =A CO38"C/0/A A8%-3-190A9-)A A "3-9A9-- 1A" =A +0-%A0-A =OCA=-9A9-1olicitarea sa prezinte datele legate de@ preocuparea pentru apararea impotriva incendiilor,a vietii si bunurilorA modul de organizare si des#asurare a activitatii de prevenire si stingerea incendiilor,precum si a controlului acestuiaA aprecierile privind capacitatea de autoaparare impotriva incendiilor a unitatii 4localitatii5A aprecierile privind activitatea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilorA masurile luate pentru asigurarea securitatii,punctelor vitale si vulnerabile la incendiu si solutionarea starilor de pericolA problemele deosebite cu care se con#runta privind starea constructiilor,instalatiilor,procesul te*nologic si altele care pot in#luenta negativ protectia impotriva incendiilor. 1tabilirea programului de indrumare si control,pe zile,pentru@ veri#icarea realizarii masurilor stabilite de conducere si a planului de autoaparare impotriva incendiilorA controlul activitatii si al capacitatii de actiune a compartimentului +.1.-. 4comisiei te*nice,#ormatiei civile de pompieri,cadrelor te*nice5,indrumarea si spri<irea acestuia.

controlul respectarii normelor de prevenire si stingerea incendiilorA spri<inirea activitatii de in#ormare,instruire si educareA acordarea asistentei te*nice de specialitateA #inalizarea controlului. Cooperarea in control a #actorilor de raspundere si specialistilor si punerea lor in tema. 2.2.)/0-F-CA0/A +=A3"="- 8/ A"9OA+A0A0/ -%+O90-)A -3C/38--=O0 1e urmareste@ legalitatea continutului si e,istenta pieselor necesare,con#orm normelor speci#iceA calitatea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor stabilite@ daca vizeaza solutionarea problemelor si per#ectionarea activitatiiA concretizarea si incadrarea in termenA precizarea responsabilitatii si posibilitatea veri#icarii indeplinirii lorA completarile #acute pe parcursul anului pe baza dispozitiilor organelor tutelare,controalelor proprii si a constatarilor organelor specializate de controlA plani#icarea actiunilor concrete ce se vor des#asuraA controalelor 4de #ond,tematice si inopinate5,autocontroalelor,pregatirea pro#esionala a #ormatiei civile de pompieri si personalului 4e,ercitii si aplicatii de alarmare,evacuare,salvare si stingere a incendiilor5,actiuni de in#ormare,instruire si educare etc.A organizarea pe principiul autoapararii a interventiei pentru stingerea incendiilor,limitare si inlaturarea e#ectelor calamitatilor naturale si catastro#elorA misiuni si sarcini concrete pentru personalul de la locurile de munca,#ormatiile civile de pompieri si celelalte #orteA modul de utilizare a mi<loacelor initiale,instalatiilor,dispozitivelor,masinilor de utila<elor de prevenire si stingere a incendiilor,surselor de apa,precum si a altor mi<loace din inzestrareA stabilirea concreta a conceptiei de interventie in ipotezele stabiliteA situatia dotarii obiectivului cu sisteme de protectie impotriva incendiilor,instalatii speciale,masini,utila<e,aparatura,ec*ipament de protectie si substante de stingere,alimentare cu apa,mi<loace initiale de interventie si alte sistemeA evidenta incendiilor,inceputurilor de incendiu,e,ploziilor si avarierilor produse,cauzele si consecintele acestora si a masurilor preventive stabilite 2.!. /X/C"9A0/A CO390O="="- =A CO%-1-A 9/23-CA 8/ A+A0A0/ -%+O90-)A -3C/38--=O0 1e veri#ica@ cunoasterea obligatiilor,atributiilor si masurilor ce revin membrilor comisiei te*nice,gradul de implicare a acestora,in indeplinirea sarcinilorA stadiul realizarii actiunilor preventive stabilite in sarcina comisiei te*nice si e#icienta acestoraA indeplinirea atributiilor si sarcinilor de catre cadrele te*nice special incadrate 4anga<ate5 sau documente pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingerea incendiilor,indeosebi privind controlulu respectarii normelor,pregatirea #ormatiei civile de pompieri,si instruirea personalului incadrat in munca. 2.(./X/C"9A0/A CO390O="="- =A FO0%A9-A C-)-=A 8/ +O%+-/01e veri#ica@ organizarea,incadrarea si dotarea #ormatiei civile de pompieriA respectarea programului zilnic al #ormatiei si prezenta pompierilor,ordinea interioaraA stadiul e,ecutarii programului de instruire a #ormatiei,caracterul practic aplicativ a procesului de pregatireA aportul conducerii administrative,comisiei te*nice si specialistilor la instruirea #ormatieiA cunoasterea atributiilor si raspunderilor pompierilor civili,precum si a problemelor parcurse prin programul de instruire pro#esionalaA activitatea de prevenire a incendiilor des#asurata de pompierii civili 4instruirea personalului incadrat in munca,controlul respectarii normelor,supraveg*erea unor instalatii te*nologice sau lucrari periculoase,actiuni e,ecutate pentru popularizarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor etc.5A organizarea zilnica a interventiei,cunoasterea conceptiei de actiune pe principiul autoapararii,e#icienta actiunilor de interventie,la care a participat #ormatia civila de pompieriA intretinerea si starea de #unctionare a mi<loacelor de protectie impotriva incendiilor din dotarea #ormatieiA e,ecutarea si calitatea lucrarilor de asistenta te*nica plan#icataA participarea la veri#icarea si intretinerea sistemelor de prevenire si stingere a incendiilor din unitate 4localitate5A capacitatea de actiune a #ormatiei civile de pompieri si a celorlalte #orte proprii obiectivului,printr o aplicatie practica de prevenire si stingere a incendiilor e,ecutata pe timpul controluluiA e,istenta la #ormatia a documentelor stabilite 4planul de autoaparareA programul lunar de pregatire pro#esionalaA organizarea zilnica pe ture a controlului respectarii normelorA organizarea zilinca a interventiei si programului de activitate pe ture si oreA tabela de dotareA evidenta lucrarilor cu #oc desc*isA notele de anuntare a incendiilorA evidenta interventiilor.registrul de control5,precum si a materialelor necesare pregatirii de specialitate. 2.5.)/0-F-CA0/A 0/1+/C9A0-- 3O0%/=O0 8/ +0/)/3-0/ 1- 19-3&/0/A -3C/38--=O0 Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca urmareste@ cunoasterea obligatiilor generale ale personalului incadrat in munca,precum si regulilor si masurilor speci#ice de autoaparare,indeplinirea acestoraA e,ercitarea autocontrolului respectarii normelor si a indeplinirii sarcinilorA

e,istenta si #unctionarea mi<loacelor de alarmare a personalului si de anuntare a incendiilor,cunoasterea modului de #olosire a acestora de catre personalul desemnatA e,istenta mi<loacelor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute 4instalatii de detectare,semnalizare,avertizare,de protectie etc.5,starea de #unctionare a acestora si cunoasterea #olosirii lorA organizarea interventiei in caz de incendiu pe ture,cu sarcini si responsabilitati concreteA organizarea evacuarii persoanelor si bunurilorA capacitatea practica de actiune a personalului de pe locul de munca in caz de incendiuA a#isarea organizarii autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca,precum si a materialelor de popularizare a regulilor de prevenire a incendiilorA +reocuparea #actorilor de conducere pentru asigurarea autoapararii impotriva incendiilor, a sectiilor,a atelierelor,instalatiilor,depozitelor si celorlalte locuri de munca de care raspund,urmarind@ cunoasterea obligatiilor si atributiilor legale,a masurilor de autoaparare si a sarcinilor stabilite,a modului de indeplinire a acestoraA actionarea pentru inlaturarea operativa a cauzelor de incendiu si a altor nea<unsuri in respectarea normelorA organizarea autoapararii impotriva incendiilor,instruirea periodica a personalului si veri#icarea insusirii sarcinilor stabiliteA asigurarea dotarii locurilor de munca cu toate mi<loacele de prevenire si stingere a incendiilor stabilite si a intretinerii acestora in starea de utilizareA e,ecutarea periodica a personalului din subordine a e,ercitiilor practice pentru prevenirea si inlaturarea cauzelor generatoare de incendiuA evacuarea persoanelor si bunurilorA stingerea incendiilorA lic*idarea urmarilor accidentelor te*nice,avarieriilor si e,ploziilorA e,ercitarea controlului sistematic al respectarii normelor pe locurile de munca. )eri#icarea cu prioritate a respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor la@ instalatiile te*nologice cu grad ridicat de pericol in e,ploatare,precum si la cele la care se e,ecuta lucrari de reparatii si punere in #unctiuneA punctele vitale vulnerabile la incendiu din sectoarele productiei de baza,cercetare,inginerie te*nologica si proiectareA sectoarele cu mari aglomerari de persoane si bunuri de mari valoriA instalatiile utilitare care pot genera incendii 4electrice,de incalzire etc.5 sau care pot contribui la propagarea acestora 4e,*austarea,ventilatie,transporturi etc.5A instalatiile si dispozitivele de protectie impotriva incendiilor cu care sunt ec*ipate constructiile si te*nologiile de producte,si spatiile de depozitareA celelalte sectoare de activitate,constructii si instalatii ale obiectivului precum si gospodaria de apa 7 incendiu. 2.6.)/0-F-CA0/A ="C0A0-=O0 8/ -3)/19-9--,8/?)O=9A0/,%O8/03-?A0/,0/+=OF-=A0/ 10/+A0A9-=a proiectarea si realizarea lucrarilor de investitii se veri#ica,se evalueaza si se acorda asistenta te*nica de specialitate privind@ masurile organizatorice si te*nice luate re#eritor la@ B stabilirea obligatiilor,atributiilor,sarcinilor si raspunderilor privind prevenirea si stingerea incendiilor,ce revin proiectantilor,constructorilor si bene#iciarilor,inclusiv conducerilor administrative si te*nice ale unitatilor respectiveA B metodologia de urmarire,veri#icare si analiza a activitatii des#asurate pentru protectia impotriva incendiilor,a lucrarilor de investitii proiectate sau e,ecutateA B cunoasterea de catre specialisti a proiectelor si cauzele care pot genera incendii si e,plozii in cadrul te*nologiilor,instalatiilor si constructiilor proiectate,precum si a prevederilor actelor normative si prescriptiilor te*nice privind masurile de prevenire si stingere a incendiilor ce se impun pentru #unctionarea noilor obiective in conditii de sigurantaA B modul de conlucrare cu organele de directivare,indrumare si controlul in domeniul investitiilorA respectarea prevederilor legale si a prescriptiilor te*nice la proiectarea si realizarea obiectivelor de investitii,in raport cu importanta,marimea,vulnerabilitatea si pericolul de incendiu urmarind masurile luate@ B stabilirea caracteristicilor substantelor periculoase utilizate ori depozitarea,precum si a conditiilor si masurilor speci#ice de prevenire si stingere a incenndilorA B stabilirea gradului de rezistenta la #oc al cladirii,in strinsa corelare cu categoria pericolului de incendiu sau destinatia cladirii,supra#ata construita si numarul de niveleA B asigurarea compartimentarii constructiilor si incaperilor impotriva propagarii incendiilor si e#ectuarea e,ploziilorA B limitarea la minimum necesar a substantelor si materialelor combustibile 4din procesul te*nologic,#inisa<e,mobilier si alte dotari5 e,istente la constructiiA B stabilirea,dimensionarea si amena<area corespunzatoare a cailor de evacuare si de interventie in caz de incendiuA B ec*iparea cu sisteme,instalatii si dispozitive de siguranta in e,ploatare si de protectie intrineascaA B dotarea cu masini,instaltii,utila<e,aparatura cu substante c*imice de prevenire si stingere a incendiilor,ec*ipament de protectie si mi<loace de salvare 7 evacuareA stabilirea sau complectarea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor,indeosebi a #ormatiei civile de pompieri si dotarea acestoraA cuprinderea in gra#icul de asigurare a #ortei de munca a necesarului de personal pentru pompierii anga<ati in cadrele te*nice +.1.-.A imbinarea si solutionarea con<ugala a cerintelor de productie si de utilitate #unctionala cu cele de protectie impotriva incendiilorA

elaborarea sc*emelor si instructiunilor de #unctionare,e,ploatare si intretinerea sistemelor si dispozitivelor de protectie impotriva incendiilorA corelarea gra#icelor de aprovizionare,e,ecutie si punere in #unctiune a mi<loacelor de protectie impotriva incendiilor cu ale lucratorilor de bazaA realizarea la termen a sistemelor de protectie prevazute in proiecteA pregatirea personalului de deservire a acestoraA intocmirea planurilor de evacuare in caz de incendiu,precum si elaborarea planurilor si documentatiilor privind interventia la calamitati,interventii si incendii de mari proportiiA organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe timpul lucrarilor,probelor te*nologice,roda<ul,precum si in vederea punerii in #unctionare sau darii in e,ploatare a noilor obiective. =a organizarile de santier si spatiile de cazare se veri#ica cunoasterea starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu ce pot sa apara,precum si conceptia stabilita pentru asigurarea prevenriiri si stingerii incendiilor,avind in vedere@ periculozitatea te*nologiilor de e,ecutie a lucrarilor de constructii monta< si #inisa< la obiectivele de baza mai ales cele care implica utilizarea #ocului desc*is,lic*idelor in#lamabile si materialelor combustibileA modul de amplasare,gradul de rezistenta la #oc si compartimentarea constructiilor din organizarea de santier si a celor de cazareA numarul de persoane si categoriile socio 7 pro#esionale a#late in organizarea de santier si cazare,si posibilitatile de evacuare a acestora in caz de incendiuA clasele de combustibilitate si calitatile de materiale si substante depozitate,precum si modul de organizarea a depozitariiA modul de realizare,e,ploatare si intretinere a sistemelor de incalzire,instalatiilor electrice si a altor instalatii utilitare,indeosebi a de#icientelor care pot genera incendiiA asigurarea mi<loacelor de alarmare,anuntare si interventie in caz de incendiuA construirea,dupa caz a #ormatiei civile de pompieri,inzestrarea,activitatea si capacitatea de actiune a acestuia. 2...AC9-)-9A9/A 8/ -3FO0%A0/,-3190"-0/ 1- /8"CA0/ +0-)-38 +0/)/3-0/A 1- 19-3&/0/A -3C/38--=O0 1e veri#ica@ elaborarea tematicii de instruire periodica,di#erentiata pe categorii socio 7 pro#esionale,a personalului incadrat in munca,precum si de instruire a personalului in obiectiv si oportunitatea temelor prevazuteA respectarea gra#icelor de instruire si testare,cuprinderea intregului personal,pregatirea metodica a #actorilor care e,ecuta nemi<locit instruirea si consemnarea in #isele individuale de instructa<A realizarea masurilor si actiunilor de in#ormare,instruire si educare a personalului 4cetatenilor5,prevazute in planul de autoaparareA contributia adusa de comisia te*nicam,#ormatia civila de pompieri,cadrele te*nice +1- si alti #actori de in#ormareA utilizarea posibilitatilor e,istente in unitati 4localitati5 pentru popularizarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor si combaterea cauzelor speci#ice de incendiuA valori#icarea materialelor si mi<loacelor speci#ice primite in unitati 4localitati5A e,ecutarea nemi<locita de catre organul de control a unor actiuni de in#ormare si instruire indeosebi cu #actorii de raspundere,compartimenul +1-,electricieni si cu alte categorii de personal si cetateni. !.F-3A=-?A0/A CO390O="="- 9/23-C Controlul te*nic se #inalizeaza printr o varietate de cai,#orme si mi<loace,adaptate speci#icului unitatii 4localitatii5,nivelului de autoaparare a acesteia,sarcinilor rezultate din prevederile legale si nevoilor de per#ectionare a activitatii de prevenire a incendiilor. +rocedee de intrerupere a procesului de ardere +rocesul de ardere este posibil numai daca@ e,ista substante sau materiale combustibileA e,ista substante care intretin arderea 4o,igen sau substante care cedeaza o,igen5A se a<unge la temperatura de aprindere. +rocesul de ardere poate #i intrerupt prin di#erite procedee.+rin procedeu de intrerupere a procesului de ardere se intelege un proces #izic sau c*imic aplicat printr o serie de actiuni succesive,care urmeaza sa se #inalizeze prin incetarea arderii 4tabelul XX).15. 3r. crt. ' 1 8enumirea procedeului 1 0acirea zonei de ardere +rocedeele de intrerupere a procesului de ardere %odul de actiune si domeniul de utilizare 2 Folosirea unor substante cu o temperatura mai <oasa si cu caldura speci#ica mai mare,pentru a prelua caldura necesara continuarii procesului de ardere =a arderea eterogena 4incandescenta5 agentul de stingere preaia caldura din intreaga zona de ardere, scazind temperatura sub cea de aprindere 1ubstantele 4agenti5 de stingere ! Apa 8io,id de carbon re#ulat sub #orma de zapada carbonica ?apada,atunci cind lipseste apa

-zolarea materialelor si substantelor combustibile de aerul atmos#eric

0educerea continutului minim de o,igen

-ntroducerea de in*ibitori in spatiile in care se produc reactii de ardere Folosirea substantelor e,plozive 0educerea temperaturii substantelor aprinse prin amestecarea maselor de lic*id aprins -ndepartarea substantelor combustibile din zona de ardere 15 25

=a arderea omogena 4cu #lacara5 preluarea temperaturii depinde de natura si starea substantei combustibile 0ealizarea contactului direct al agentului de racire cu stratul de la supra#ata al materialului sau substantei combustibile 1e actioneaza asupra materialului combustibile solide si lic*ide cu e,ceptia celor cu temperatura de in#lamabilitate #oarte scazuta -zolarea materialului care arde,de aerul atmos#eric 0acirea stratului de la supra#ata substantelor si materialelor care ard Crearea unui strat izolant pe supra#ata substantelor si materialelor combustibile Oprirea accesului aerului si a gazelor combustibile in spatiile in care s a produs incendiul 4umplerea spatiilor incendiate cu spuma cu coe#icient mare de in#oiere5 1e actioneaza asupra lic*idelor combustibile si a unor materiale solide -ntroducerea de substante care nu intretin arderea in amestecul de vapori aer sau in aerul care participa la ardere,in incaperi relativ inc*ise =a realizarea unui continut in <ur de 15b o,igen in aer,arderea inceteaza 1e actioneaza asupra substantelor si materialelor combustibile in spatiu inc*is -ntroducerea unor substante denumite in*ibitori,deosebit de active,in spatiu in care se produc reactii de ardere.+rin acesta procesul de ardere poate #i intrerupt la o concentratie de o,igen de numai 2',6b la incendiile din spatiul inc*is Formarea unei unde de soc care e,ercita un puternc e#ect mecanic in zona de ardere asupra materialelor si substantelor combustibile 1e actioneaza la incendiile de paduri,in special la partea de coronament,la incendiile de la sondele in eruptie sau la rezolvarea unor situatii deosebite Amestecarea straturilor de combustibil,#ie prin circulatia aceluiasi lic*id,#ie cu a<utorul aerului sau al gazelor inerte introduse pe #undul rezevoarelor.-n acest #el se egaleaza temperatura in straturile de lic*id 1traturile reci se amesteca cu stratul superior incalzit.Odata cu scaderea temperaturii lic*idului se reduce si viteza de evaporare si deci si intensitatea de ardere /ste e#icient numai daca se actioneaza in primele momente asupra lic*idelor combustibile -ndepartarea substantelor combustibile care vin in contact cu zonele de ardere,putindu se opri ast#el propagarea incendiului

1puma +ulberi stingatoare +relate de azbest si paturi umezite 1puma cu coe#icient mare de in#oiere 3isip,pamint la inceputurile de incendiu 8io,id de carbon Abur Azot Apa pulverizata #in

2idrocarburi *alogenate care nu au proprietati to,ice,prea mari 4bromura de etil,bromura de metilen,tetra#lorura de dibrometan5 1ubstante e,plozive speciale

Aer &aze inerte,procedeul necesitind instalatie speciala

3ota@ +entru intreruperea procesului de ardere,in unele situatii,se pot #olosi mai multe procedee deodata,unul dintre ele #iind *otaritor. Alegerea unuia sau altuia dintre procedee depinde de natura,situatia si proportiile incendiului,de proprietatile substantelor care ard,de calitatea agentilor de stingere,de mi<loacele si personalul care participa la stingere,de gradul de instruire a acestuia,de conditiile meteorologice etc. 1ubstante de stingere 1.1":19A39/ 8/ 19-3&/0/ +0-3 0AC-0/ 1.1 A+A Apa este cel mai vec*i agent de stingere.1e gaseste in cantitati considerabile,este ie#tina si relativ usor de procurat,si are o mare putere de racire. Caldura speci#ica a apei la presiunea atmos#erica normala si la temperatura de 2'SC este egala cu 1 ;cal6;g.=a temperatura de 1''SC si 1 at trece in stare de vaporiA 1 l de apa la temperatura de 1'SC are nevoie pentru a se evapora complet de 62$ ;cal,#ormindu se apro,imativ 16'' 7 1.'' l abur.Apa poate #i pulverizata pina la ceata. /#ectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin@

racirea materialului care ardeA izolarea supra#etei incendiate de o,igenul din aerA actiunea mecanica,in special cind apa se #oloseste sub #orma de <et compact. /#ectul principal al apei la stingerea incendiilor il constituie racirea materialului care arde.Apa care vine in contact cu materialul aprins absoarbe caldura,o trans#orma in vapori si prin saturarea spatiului incon<urator limiteaza accesul aerului spre #ocarul incendiului.Capacitatea de patrundere a apei in #ocarul incendiului depinde de dimensiunile picaturilor,de presiunea dinamica <etului,de miscarea curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor,de gradul de evaporare a apei,de a prelua caldura de la supra#ata substantei care arde si de proprietatile materialelor combustibile aprinse. Apa poate #i #olosita la stingerea incendiilor de materiale solide,de lic*ide combustibile miscibile cu apa,si la alte materiale,cind se a#la sub #orma pulverizata sau abur.8aca apa nu poate stinge un complet de incendiu,se #oloseste adesea impreuna cu alte substante stingatoare 4pulberi stingatoare etc.5. +roprietatile apei care i limiteaza domeniul de utilizare@ densitatea relativ mare 4la (SC are greutatea speci#ica de 1g#6cm !,iar la 1''SC de ',$58 g#6cm!5A buna conducatoare de electricitateA reactioneaza cu o serie de substante c*imice,generind dupa caz,*idrogen sau o,igenA reactioneaza la temperaturi <oase cu unele metale ca sodiu,potasiu,putindu se ridica temperatura local pina la 6''SC si dega<a,in unele cazuri,*idrogenA reactioneaza cu carbon de calciu,e,otermic,cu dega<are de acetilena. Apa se re#uleaza asupra zonelor de ardere sub #orma de <et compact si <et pulverizat 4ceata sau ploaie5,solutii de apa neumectate si solutii ale substantelor apoase ale sarurilor. >etul compact se caracterizeaza prin viteze mari a curentului neintrerupt de lic*id,printr o insemnata #orta de soc,prin concentrarea unei mari mase de apa pe o supra#ata mica si prin posibilitatea de re#ulare la distanta mare. Capacitatea de patrundere a <etului de apa in #ocarul incendiului depinde de dimensiunile picaturilor,de presiunea dinamica a <etului,de presiunea #lacarilor,a curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor si de gradul de evaporare a apei in zona #lacarilor. >etul compact se #oloseste la stingerea incendiilor de substante solide,gazoase si lic*ide. >etul pulverizat este alcatuit din picaturi de apa cu diametrul de 1 mm.Cerinta este ca la o presiune de 5 36cmE <etul sa atinga distanta de 8 7 $ m. Fata de <etul compact,<etul pulverizat prezinta urmatoarele avanta<e@ mareste de mai multe ori randamentul de stingereA micsoreaza simtitor consumul de apaA nu provoaca deteriorarea obiectelorA poate #i #olosit in incaperi unde e,ista pra# combustibil. +ulverizarea apei pina la ceata se poate realiza prin@ #olosirea aerului comprimatA #olosirea inaltei presiuni,de la 5' pina la 12' atA #olosirea unei presiuni reduse,de la 2 pina la 1' at. +entru stingerea incendiilor in incaperi este nevoie de circa 5 l6mE supra#ata a pardoselii si de 2,5 pina la .,! l6mE pentru incendiile de motorina in rezervoare.>eturile pulverizate se #olosesc pentru stingerea incendiilor de lic*ide combustibile nemiscibile,insolubile in apa si cu densitatea mai mica decit aceasta si care au temperaturi de in#lamabilitate superioara valorii de 6'SC. Apa pulverizata se mai #oloseste si la@ dispersarea in atmos#era a gazelor si vaporilor de combustibili greiA precipitarea #umului rezultat din arderea substantelor incendiateA protectia personalului care actioneaza la incendiu,in zone cu temperaturi mariA racirea elementelor de constructie si a celor metalice. 1.2.A+A -%:"3A9A9-9A C2-%-C +entru a mari puterea de patrundere a apei in masa materialelor cu care vin in contact s a actionat asupra tensiunii super#iciale a acesteia.+ractic,e,ista posibilitatea de a reduce simtitor tensiunea super#iciala a apei prin tratarea ei cu diversi detergenti 4alc*il aril,sul#onat de sodiu solutie !!b denumit 8ero .!,care #olosit in procent de ',2 ',!b reduce tensiunea super#iciala apei de la .2,8 pina la !$,8 dvn6cm,reducindu se ast#el timpul de patrundere pina la ! ori5. "tilizarea apei imbunatatite c*imice duce la scaderea cu !5 5'b a cantitatilor de apa #olosite la stingerea incendiilor. Apa imbunatatita c*imic este recomandabil a se #olosi la stingerea incendiilor de materiale bogate in celuloza,cum este lemnul,te,tilele ,bumbacul,*irtia, etc. 1.!. -39/31-9A9/A 8/ 0/F"=A0/ A A+/- =A 19-3&/0/ cantitatea de substanta stingatoare Rl sau ;gT re#ulata in unitatea de timp Rs sau minT pe unitatea de supra#ata incendiata RmET,a perimetrului RmT sau a volumului Rm!T pentru stingerea incendiului ,reprezinta intensitatea de re#ulare a apei de stingere. )alorile acestei intensitati in raport de natura materialelor si substantelor combustibile se arata in tabelul XX)-. -ntensitatile de re#ulare a apei la stingerea unor materiale combustibile 8enumirea materialelor,obiectelor -ntesitatea de re#ulare a apei

si natura incendiilor %obila si la incendii in interiorul cladirilor +ereti e,teriori la cladiri combustibile,soproane de lemn ,depozite de materiale solide la o intensitate medie a incendiului Acoperisuri mari combustibile din lemn rotund in stive 4cu spatii intermediare de 1' m5@ peste !'b umiditate sub !'b umiditate 1cinduri in stive@ peste !'b umiditate sub !'b umiditate 1tive de scinduri cu urmatoarele spatii intermediare@ pina la 1' m pina la 25 m pina la (' m -nstalatii de pe c*eiuri -ncendii in interiorul navelor -ncendii la suprastructura navelor -ncendii la corpul avioanelor 9e,tolit,carbolit si deseuri de mase plastice 2irtie in#oiata 1tive de cauciuc si produse te*nice din cauciuc Folii din celuloid -ncendii in pivnitele cladirilor de gradul -- de rezistenta la #oc Cladiri de productie de gradul ---,-) si ) de rezistenta la #oc 1ali de teatru 4spectacole5 &ara<e Alcool etilic 4incendii la depozitele de alcool in #abrici de alcool5

+e supra#ata Rl6s si mET ','6 7 ',1'

-n perimetrul Rl6s si m liniarT

','8 7 ',1' ',1! 7 ',15

',(' 7 ',5' ',65 7 ',.5 ',8' 1,('

',21 ',(5 ',2' ',6' ',2' ',(' 7 1,''

','8 7 ',2' ','8 7 ',2' ',18 7 ',2' ',2' 7 ',!' ','6 7 ',1' ','. 7 ',1' ',16 7 ',18 ','6 7 ',2' ',!' 7 ',1' ','6 7 ',2' ',1' 7 ',15 ','5 7 ',1( ',2' 7 ',('

',8 7 ',$

+entru reusita stingerii incendiilor trebuie indeplinita conditia@ ir m inec A ir m inec reprezinta intensitatea reala si respectiv cea necesara de re#ulare a substantei de stingere. 2.1":19A39/ 8/ 19-3&/0/ +0-3 -?O=A0/ 2.1 1+"%A C2-%-CA 1puma c*imica este #ormata dintr o masa de bule de dimensiuni reduse,#iecare bula #iind invelita intr o membrana lic*ida umpluta cu dio,id de carbon,care se #ormeaza pe cale c*imica in urma reactiei dintre substantele care genereaJa spuma 4substanta acida si substanta bazica5.1ubstanta acida este #ormata,re regula,din sul#at de aluminiu sau acid sul#uric de o anumita concentratie,iar cea bazica din bicarbonat de sodiu sau potasiu.Ast#el@ Al241O(5! U 63a2CO! C 6CO2 U 2Al4O25! U !3a21O( 221O( U 23a2CO! C 3a21O( U 2CO2 U 2 22O Ca stabilizatori,care se adauga solutiilor,se #olosesc@ glucoza,saponinaA e,tractul de lemn dulceA spumanti pe baza de albumine etc. +entru instalatiile #i,e si semi#i,e se #oloseste pra#ul unic 4amestec #ormat din sul#at de aluminiu,bicarbonat de sodiu si stabilizatori5. +entru stingatoare,substantele c*imice din care se obtine spuma sunt cunoscute sub numele de incarcaturi@ A 4acid5 si : 4baza5. Coe#icientul de in#oiere reprezinta raportul dintre volumul spumei #ormate si volumul solutiilor produselor A si :@ Coe#icientul de in#oire C ) . )aU)b 2.2.1+"%A F-?-CA 1A" %/CA3-CA

Aceasta se obtine prin dispersarea aerului in solutii din spumanti in apa,si ale caror concentratii de natura c*imica sunt determinate de caracteristicile lor #izico c*imice.Aceste spume sunt #ormate din bule,al caror invelis contine molecule de spumant umplute cu aer.1pumele #izice sau spumele mecanice sunt mai persistente,necorozive.Ca spumant se #oloseste spumogenul lic*id sau spumogenul pra#.Cel mai bun spumogen se obtine din proteine 4#aina de copite si coarne5. -n raport de coe#icientul de in#oiere se obtin urmatoarele spume@ spuma grea,cu coe#icientul de in#oiere pina la 2'A spuma medie,la care coe#icientul de in#oiere este de 2' 7 2''A spuma usoara,la care coe#icientul de in#oiere este de 2'' 7 1'''. 1pumele mecanice si c*imice se #olosesc la stingerea substantelor lic*ide aprinse,care nu distrug invelisul de lic*id al bulelor spumei,precum si a substantelor solide,care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale sarurilor,ca si de gaze in regim reduse de presiune. 1puma se mai poate #olosi la protectia materialelor si elementelor de constructie,impotriva caldurii radiate. =ic*idarea incendiilor se realizeaza prin <eturi de spuma,re#ulate pe supra#ata combustibililor care ard,prin deversarea din utila<e generatoare special construite. /#ectul de stingere al spumei consta in realizarea unui strat de o anumita grosime,care provoaca racirea partiala a supra#etei aprinse,impiedica iesirea vaporilor in zona de #lacari sau accesul o,igenului atmos#eric. 1e recomanda ! moduri de re#ulare a spumei pe supra#etele incendiilor@ sub #orma de <et sau tangent la supra#ata incendiuluiA deversare lina,pe planuri verticale sau inclinate,in zona de ardereA re#ularea spumei de la distanta,din tunuri de stins incendii pe supra#ata incendiata. 1puma trebuie sa aiba urmatoarele calitati@ #luiditateA coe#icient de in#oiereA densitateA persistentaA aderentaA timp de stingere minim etc. /#icienta spumei depinde de@ caracteristicile instalatiilor e,istente pe masinile speciale de incendiuA presiunea apeiA proportia de spuma si apaA temperatura mediului ambiant. 1puma trebuie sa #ie diri<ata cu vintul in spate,pentru a se putea scurge incet. 1puma cu coe#icient mare de in#oiere sau spuma usoara se utilizeaza pentru stingerea incendiilor izbucnite in incaperi prin inundarea acestora,in magaziile navelor,in subsoluri,in canale de cabluri,la stingerea incendiilor de materiale combustibile solide si lic*ide. Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avanta<e@ utilitazarea unei cantitati minime de apa 41 7 2 l pentru 1''' l spuma5A stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderiiA lipsa actiunii corozive 4spre deosebire de spuma c*imica5A patrunderea spumei in locuri greu accesibile 4pivnite,coridoare,canale etc5A lipsa unor e#ecte nocive asupra organismului uman. 8ezavanta<e@ greutate redusa,deci instabilitate cind bate vintulA pret de cost relativ mareA di#icultati la indepartarea spumei ,dupa stingerea incendiilorA distanta relativ limitata de actiune a generatoarelor. 2.!.A+A "1OA0A 4=-&29 GA9/05 Acesta se obtine dintr un spumant #luorurat.1e re#uleaza asupra lic*idelor nemiscibile cu apa,#ormind la supra#ata acestora o pelicula care impiedica evaporarea lorA volatilitatea lic*idului aprins scade pina la valori ce reduc aproape total intensitatea arderii.Apa usoara cu coe#icient redus de in#oiere se poate #olosi si la stingerea incendiilor de aeroporturi. Cind substanta tensioactiva pe baza de #luor se amesteca cu o substanta spumanta proteinica,apa usoara are mare e#icienta la stingerea incendiilor. Apa usoara cu coe#icient mediu de in#oiere are e#ect mai mare la stingerea incendiilor de lic*ide combustibile declansate pe supra#ete mari./a persista mult si asigura o regenerare permanenta a peliculei pe o durata mare de timp. Apa usoara este compatibila cu spuma proteinica si intr o oarecare masura si cu pulberile stingatoare. -n general,pelicula de apa usoara poate rezista pe supra#ata lic*idului timp de 5 7 6 min,dupa care este indicat ca lic*idul sa #ie acoperit cu spuma proteinica. /#ectul de stingere al apei usoare trebuie obtinut in decurs de 5 min. 2.(.+"=:/0- 19-3&A9OA0/ Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul de sodiu.-n a#ara pulberii pe baza de bicarbonat de sodiu se mai #abrica pulberi pe baza de bicarbonat de potasiu,sul#at de amoniu,carbonat de sodiu,uree si din di#eriti compusi ai borului. =a noi in tara s a #abricat pulberea stingatoare pe baza de bicarbonat de sodiu denumita l+ulvogenh. 1ub actiunea caldurii bicarbonatul de sodiu se descompune con#orm relatiei@ 23a 2CO! 3a2CO!UCO2U22O -n descompunerea totala a 1 ;g de pulbere de bicarbonat de sodiu se dega<a ',26 ;g dio,id de carbon si se consuma o cantitate de caldura necesara pentru evaporarea a !'' cm! apa.Acestor cantitati le corespunde un e#ect de racire de $5 ;cal.+ulberea pe baza de bicarbonat de potasiu este cu !' 7 5'b mai e#icace la stingerea incendiilor,decit pulberea pe baza de bicarbonat de sodiu. Flore,ul ,o pulbere stingatoare care se #abrica la noi in tara,#oarte e#icienta la stingerea incendiilor,are la baza bicarbonatul de potasiu,ureea te*nica si alte substante c*imice.Actiunea de stingere instantanee a #lacarilor produse pe timpul incendiilor se datoreste aductului potasiu 7 carbamic obtinut prin reactia c*imica solid 7 sodiu,in #aza lmicrocristalinah,in prezenta unui catalizator cu continut de #luor,la temperatura de 6'C.

Aductului potasocarbamic i se mai adauga o serie de componente c*imice cum ar #i dio,idul de carbon,azotul,si alte gaze inerte care au rolul de a mari mobilitatea #lore,ului,in stare netasata,in mod deosebit in stare #luidizata,precum si rezistenta la actiunea umiditatii atmos#erice si a agentului de ve*iculare. /#ectul de stingere al #lore,ului este atribuit unor #enomene #izico c*imice, speciale ale aductului potasocarbamic,care maresc viteza de intrerupere a reactiilor c*imice de ardere,prin e#ectul absortiei pe supra#ata particulelor de pulbere a radicalilor liberi din #lacari si de in*ibare a particulelor de o,idare. =a e#ectul de stingere mai contribuie natura si #inetea particulelor de pulbere 41'' 7 6' microni L5,capacitatea de a dega<a gaze inerte si vapori de apa,substante care si dilueaza mediul in care e,ista #ocarul de ardere. +ulberea stingatoare lFlore,h se #oloseste la stingerea incendiilor de@ combustibili petrolieri lic*izi 4benzine,petrol lampant,motorina,combustibil de calori#er,pacura,uleiuri etc.5@ lic*ide organice utilizate ca solventi in industria de lacuri si vopsele 4benzen,toluen,solvent na#ta etc.5A produse polare 4metanol,acetona,butanol,acetati de etil,metil,butil etc.5. 1e mai poate #olosi si la stingerea incendiilor de gaze combustibile 4metan,propan,butan,gaze de sonda,acetilena,gaz de caroserie,de cracare etc.5. 0estrictie.Flore,ul nu se utilizeaza la stingerea incendiilor de sul#ura de carbon,pentasul#ura de #os#or,metale piro#orice si substante reductoare. +ulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca conditiile de@ e#icacitate mare de stingere,determinata de proprietati c*imice si de gradul de dispersieA #luiditate buna in conducteA capacitate de a #orma un nor compact in suspensie de aerA stabilitate la umezireA stabilitate termicaA conductibilitate termica redusa. !.1":19A39/ FO=O1-9/ =A 0/8"C/0/A CO39-3"9"="- %AX-% 8/ OX-&/3 !.1. 8-OX-8"= 8/ CA0:O3 8io,idul de carbon,gaz inodor si incolor,introdus in incaperea in care a izbucnit incendiul inlatura incendiul inlatura aerul,micsoreaza viteza de ardere,viteza de dega<are a caldurii si scade temperatura de ardere si in #inal procesul de o,idare se intrerupe.CO2 actioneaza asupra #ocarului si prin e#ectul de innabusire si racire./#ectul de racire a 1 ;g CO2 corespunde cu 15b din e#ectul de racire a 1 ;g apa 462$ ;cal6;g5. 8in dio,idul de carbon comprimat,prin detenta se obtine zapada carbonica. Calitatiile dio,idului de carbon,ca agent de stingere,sunt@ patrunde in ori#iciile obiectului aprins,#iind mai greu decit aerul 4greutatea speci#ica 1,5!5A nu distruge obiectele si materialele asupra carora se re#uleazaA nu este conducator de electricitateA nu se deterioreaza pe timp de conservare indelungataA nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute. Cea mai e#icace actiune de stingere se obtine inc*is.-n medie se considera ca pentru stingerea incendiilor la ma<oritatea substantelor este su#icienta o concetratie de !' 7 !5b in volum de CO2 in aer. 8io,idul de carbon se #oloseste ca substanta stingatoare re#ulata prin intermediul instalatiilor #i,e de stingere,ca agent de ve*iculare a pulberilor stingatoare din stingatoarele de incendiu si masini speciale de stins incendii. +entru stingerea incendiilor,dio,idul de carbon se #oloseste la@ depozit de materiale amena<ate in incaperi cu supra#ata redusaA incaperi cu documente de importanta deosebita 4ar*ive,muzee,biblioteci,laboratoare etc.5A masini si aparate electrice amplasate in incaperi inc*iseA trans#ormatoare si generatoare electriceA statii de distributieA centrale tele#oniceA centre de calculA incaperi de productie #ara supraveg*ere continua a productieiA instalatii sau utila<e de mare volum cu un rol important economicA recipiente cu lic*ide combustibile cu o temperatura de in#lamabilitate a vaporilor scazuta,avind un volum de ma,imum 5'' m!,magazii din navele maritime. 3u se utilizeaza la incendii de@ sul#,metale usoare ca magneziu,titan,plutoniu,uraniu,toriu,in apropierea cianurilor pentru ca reactioneaza cu acestea. !.2.A?O9"= &az #ara culoare si miros,mai usor ca aerul,se #oloseste la stingerea incendiilor izbucnite in instalatii te*nologice,#iid re#ulat din instalatii #i,e speciale de stins incendii.Concentratia de stingere a<unge pina la !1b in volum. !.!.A:"0"= Ca agent de stingere este #olosit in industria c*imica,petroc*imica, de lacuri si vopsele,in camere de uscare,in statii de pompe si la uneleinstalatii te*nologice. /#ectul de stingere al aburului se bazeaza mai ales pe diluarea concentratiei de o,igen,pina la limita la care continuarea arderii devine imposibila. Concentratia e#icienta pentru stingerea incendiului este de pina la !5b in volum.1e #oloseste atit abur saturat cit si cel supraincalzit. Aburul ca substanta de stingere se #oloseste in instalatii #i,e,semi#i,e,in special acolo unde e,ista permanent o instalatie te*nologica de abur. !.(.A+A +"=)/0-?A9A Ca substanta de stingere prin reducerea continutului de o,igen,trebuie sa aiba particule pina la 1''L,obtinute prin pulverizarea apei sub inalta presiune sau prin utilizarea unor tevi pulverizatoare speciale./#ectul de stingere depinde de uni#ormitatea aparitiei picaturilor in #lu,,si de densitatea <etului de apa. (.1":19A39/ 8/ 19-3&/0/ +0-3 -32-:-9-/ C2-%-CA

8intre mi<loacele de stingere prin in*ibitie c*imica se citeaza *idrocarburile *alogenate.%i<loacele de in*ibitie c*imica au punctul de #ierbere coborit,stabilitatea termica scazuta cu #ormarea radicalilor si atomilor,care la incalzire trec usor in stare gazoasa. 2idrocarburile *alogenate au #ost denumite *aloni.8intre acestia cei mai utilizati sunt *alonii 1!'1 si 1211. 2alonul 1!'1 pastrat sub presiune sub #orma lic*ida are proprietati,superioare #ata de dio,idul de carbon.1e citeaza slaba lui to,icitate,putindu se re#ula concomitent cu evacuarea persoanelor din incaperea incendiata./#icienta unei butelii cu *alon 1!'1 este ec*ivalenta cu 5 butelii de dio,id de carbon de aceeasi marime. 2alonul 1211,denumit :CF,este o substanta stingatoare #oarte e#icicace pentru stingerea incendiilor. 1tingerea incendiilor cu *idrocarburi *alogenate se poate #ace cu@ <et compact,<et pulverizat,sub #orma de aerosoli.2idrocarburile *alogenate se re#uleaza asupra incendiului din stingatoare si instalatii #i,e. +rocesul de intrerupere a arderii se datoreste@ vaporizarii picaturilor de substante stingatoareA amestecarii vaporilor substantei cu vapori de combustieA interactiuni #izico c*imice dintre vaporii de *aloni si de combustibili. Cu cit concentratia de stingere este atinsa mai repede,cu atit stingerea se realizeaza intr un timp mai scurt,iar descompunerea *idrocarburilor *alogenate este mai redusa. 0estrictie./ste indicat ca *alonul 1!'1 sa nu #ie #olosit in concentratii mai mari de 1'b,in zonele ocupate normal si unde evacuarea nu se poate realiza in mai putin de 1min. 8in cauza to,icitatii,utilizarea *idrocarburilor la stingerea unor categorii de incendii se restringe din ce in ce mai mult. 2..+ompe si aparate #olosite la stingerea incendiilor 1.+O%+/ C" +-19O3 1e construiesc pompe aspiratoare,re#ulante si aspiratoare re#ulante. +ompa aspiratoare.=a curba ascendenta a pistonului se #ace vid potential.Apa patrunde prin conducta de aspiratie in corpul pompei si impinge supapa in sus.Apa care se gaseste deaspupra pistonului este mai ridicata pina la conducta de re#ulare. =a cursa descendenta a pistonului supapa de aspiratie m se inc*ide si apa aspirata in cursa anterioara trece prin supapa n in partea de deasupra pistonului de unde,la cursa urmatoare a acestuia este re#ulata din pompa. +ompa re#ulanta./ste o pompa cu piston la care inaltimea de aspiratie este aproape nula,aspiratia #acindu se direct prin corpul de pompa. -n cursa ascendenta a pistonului supapa de aspiratie m este desc*isa si n este inc*isa.=a cursa descendenta supapa m se inc*ide,iar supapa n se desc*ide,apa #iind trimisa in conducta de re#ulare.+ompele re#ulante se #olosesc pentru pomparea apei de la nivelul solului,din mine ca pompe de incendiu etc. +ompa aspiratoare 7 re#ulanta.8upa cursa ascendenta a pistonului in corpul de pompa se #ormeaza un vid partial.=ocul aerului este luat de apa.1upapa m este desc*isa si supapa n inc*isa.=a cursa descendenta supapa m este impinsa in <os oprind intrarea lic*idului in tubul de aspiratie,iar supapa n se desc*ide si apa trece in conducta de re#ulare. +ompele aspiratoare 7 re#ulante se construiesc cu simplu e#ect 4actiune simpla5 si ca dublu e#ect sau actiune dubla. +ompa cu dublu e#ect este ast#el construita incit #iecare cursa este completa a pistonului se produce o re#ulare si o aspiratie ,adica apa este actionata alternativ de doua #ete ale pistonului in ambele sensuri,si la #iecare cursa a pistonului.-n acest mod se obtine circulatia continua a apei.+ompele cu simplu e#ect au doua supape,iar cele cu dublu e#ect patru supape. -naltimea de aspiratie este in medie de ( 5 m si nu poate depasi . m. 8ebitul pompelor cu piston@ 15 Cu actiune simpla@ NCAsn Rm!6sTA 6' N 7 debitul Rm!6sTA A sectiunea pistonului RmETA s 7 cursa pistonului RmTA n 7 numarul de curse ale pistonului. 25 Cu actiune dubla@ NC 42A A`5sn Rm!6sTA 6' A` sectiunea ti<ei pistonului,care de regula se ia egala cu ',1 A. 2.+O%+/ C/390-F"&/ 8in punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei se cunoaste@ 15 +ompe centri#uge de <oasa presiune,la care inaltimea de ridicare a lic*idului este de pina la 2' m 2 2O.1e construiesc cu un eta<./le se #olosesc ca pompe de irigatii. 25 +ompe centri#uge de medie presiune,la care inaltimea de ridicare a lic*idului este cuprinsa intre 2' si 6' m 22O./le se construiesc cu unul sau mai multe eta<e si se #olosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie etc. !5 +ompe centri#uge de inalta presiune,la care inaltimea de ridicare a lic*idului este de peste 6' m 2 2O.1e construiesc cu mai multe eta<e si se #olosesc pentru alimentarea caldarilor cu abur,la alimentarea centralelor *idraulice,ca pompe pentru incendiu etc.

8in punct de vedere constructiv se deosebesc@ 15 +ompe centri#uge radiale. 25 +ompe cu intrare a,iala si iesire radiala. !5 +ompe a,iale. -n general,pompa centri#uga #olosita la masinile de incendiu se compune din@ 15Corpul de aspiratie,prevazut cu doua sau mai multe racorduri tip A pentru alimentarea cu apa,pe ambele laturi,una sau doua conducte in #orma de 9,ori#iciile de comunicare cu pompa de vid si respectiv pentru intrarea apei la corpul de presare si re#ulare. 25 Corpul de presare 7 re#ulare,in care se gasesc,montati pe a,ul pompei un numar de rotori si de statori care maresc viteza de curgere a apeisi respectiv diri<eaza apacu presiune la conductele de re#ulare,variabil,in #unctie de tipul masinii. !5 -nstalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului 4la unele tipuri de masini5,robinetele pentru golirea pompelor de apa si aparatura de control. +rincipiile care stau la baza constructiei si #unctionarii pompelor centri#uge constau in admisia lic*idului pe la centrul rotorului cu o viteza redusa si antrenarea lui pe palete sub in#luenta #ortei centri#uge,determinata de rotatia rotorului. Apa,care datorita presiunii atmos#erice intra in tubul de aspiratie,este primita de corpul de aspirare si de aici trece in rotor,pus in miscare de motor.0otorul pompei este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si conduce lic*idul in strator.Apa intra in corpul pompei in directia a,iala si este condusa apoi de catre paletele rotorului catre e,terior,dind lic*idului si o miscare de rotatie in <urul arborelui. +resiunea care se #ormeaza in e,teriorul rotorului este proportionala cu patratul vitezei ung*iulare. O pompa centri#uga cu un singur rotor,in mod obisnuit nu poate asigura o presiune mai mare de p C 12,5 at. 8aca p este presiunea de intrare in rotor,presiunea ma,ima care se poate obtine p1UpCp1U12,5 at. =a pompele centri#uge pentru incendii se cer presiuni mai mari de 12 1! at.8eci este necesar construirea unor pompe cu rotori in serie.+rimul rotor trimite apa cu o presiune egala pUp 1 in cel de al doilea rotorA aceasta o impinge mai departe cu pUp1Up2.3umarul eta<elor este de pina la 1' 12.-n conducta de aspiratie viteza apei nu depaseste de regula 2m6s,iar in cea de re#ulare in <ur de !m6s,in sc*imb in corpul pompei este mai mare. +uterea pompei centri#uge@ +C ON2 RC+T A +C ON2 R;GT A .5 d 1'2 N 7 debitul pompei Rm!6sTA 2 7 inaltimea de re#ulare RmTA d 7 randamentul pompei centri#ugeA O 7 greutatea speci#ica a apei R;g#6m!TA 0andamentul pompei variaza dupa natura constructiei,intre ',6' si ',8'. !.+O%+/ 8/ )-8 +ompele centri#uge pentru a debita apa trebuie amorsate.Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa,inainte de pornire,evacuindu se mai intii aerul din sorb,conducta de aspiratie si pompa. =a masinile de incendiu ca pompe de vid,au,iliare,la pompele centri#uge,se #olosesc de regula pompele de vid cu rotor si palete mobile si pompele cu e<ector de gaze. !.1. +O%+A 8/ )-8 C" 0O9O0 1- +A=/9/ %O:-=/ +ompa de vid cu rotor si palete mobile este compusa din@ carcasa in interiorul careia se invirte rotorulA blocul pompei de vidA a,ulA palete 4aripioare5A canal de evacuare a aeruluiA canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centri#ugaA locasul cilindrului pompei de vid. Functionarea.1e pune in #unctiune pompa de vid,dupa care a,ul pompei de vid se cupleaza cu a,ul pompei centri#uge.Cuplarea se #ace in sisteme di#erite in raport de tipul constructiei pompei. +rin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie, #orta centri#uga proiectind paletele la peri#eria carcasei,inc*izind spatii variabile datorita amplasarii e,centrice a rotorului #ata de carcasaA in spatiile in care volumul creste are loc procesul de aspiratie,iar cele in care volumul scade are loc re#ularea aerului aspirat. Fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer e,istenta in sorb,tubul de aspiratie si pompa centri#uga si o evacueaza in atmos#era. 8upa e#ectuarea vidului,apa din sursa este impinsa de presiunea atmos#erica in pompa,#apt con#irmat prin iesirea apei din ori#iciul de evacuare.)idul #iind #acut,pompa de vid se decupleaza. =a #iecare actionare a pompei de vid o parte din uleiul din rezervor este consumat,deci se impune ca inainte de o noua actionare sa se complecteze si sa se restabileasca nivelul initial. Functionarea pompei de vid nu trebuie sa depaseasca ! min,deoarece se poate incalzi. +ompa de vid trebuie bine intretinuta prin@ veri#icarea si complectarea nivelului de uleiA actionarea periodica timp de citeva secunde pentru a evita griparea paletelor. !.2.+O%+A 8/ )-8 C" />/C9O0 Aceasta se compune din@ corpul pompei si coloana de e<ectie cu a<uta<ul de e<ectie a gazelor de esapament,a<uta<ul divergent prin care gazele si aerul aspirat se evacueaza in atmos#era,clapeta cu a<utorul careia gazele de esapamentse diri<eaza spre e<ector si conducta de legatura cu pompa centri#uga.

Functionarea.1e pune in #unctiune pompa centri#uga si apoi se cupleaza pompa de vid cu a<utorul unei manete,desc*izindu se robinetul vacuummetrului si manometrului.Cantitatea de gaze de ardere necesara unei e<ectii corespunzatoare se obtine prin actionarea motorulului dupa nevoie. 8iri<area gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de e<ectie a pompei de vid se #ace prin clapeta monatat in teava de esapament,actionata de maneta de cuplare.&azele de ardere iesite cu o anumita viteza,antreneaza aerul din pompa centri#uga si l evacueaza in atmos#era.-n acest mod se realizeaza vidul in sorb,conducta de aspiratie si pompa centri#ugaA dupa aceasta se inc*ide robinetul vacuummetrului. Oricare ar #i pompa de vid #olosita trebie sa se realizeze vidul in cel mai scurt timp. (./>/C9OA0/ /<ectorul este un aparat cu a<utorul caruia se poate absorbi si deplasa o cantitate de lic*id,#olosind o cantitate de apa cu presiune si viteza mare. /<ectorul se compune dintr un a<uta< convergent de inalta presiune 4con#uzor5,denumit si a<uta< de e<ectie,alimentat cu apa de la o pompa sau de la o retea de apaA a<uta< convergent de <oasa presiune pus in legatura cu lic*idul care trebuie e<ectat prin intermediul unei conducte sau a unei camere de aspiratie de #orma adecvataA camera de amestec A di#uzorul e<ectorului pus in legatura cu conducta de re#ulare a apei amestecate. Functionarea.=ic*idul primar 4e<ectant5,avind de regula un debit relativ scazut si o presiune mare curge prin a<uta<ul de inalta presiune,patrunzind in camera de amestec,cu viteza mare.A<uta<ul de e<ectie #iind convergent,viteza lic*idului creste treptat si drept urmare energia cinetica a apei se mareste in timp ce presiunea statica scade. =a iesirea din con#unzor,viteza apei #iind #oarte mare,presiunea statica are o valoare mai redusa decit presiunea atmos#erica.8in cauza depresiunii #ormate in interiorul aparatului,lic*idul care trebuie e<ectat se ridica in camera de aspiratie si patrunde in camera de amestec.-n camera de amestec,cele doua lic*ide intra sub #orma de curenti di#eriti.9reptat acesti curenti patrund unul in celalalt ,se amesteca ast#el incit in partea #inala a camerei de amestec miscarea se egaleaza,distributia vitezelor capatind aspectul caracteristic regimul de curgere. %iscarea lic*idelor #iind permanenta,viteza medie in lungul camerei de amestec este constanta. 8esi au un randament scazut,e<ectoarele sunt mentinute in dotarea pompierilor datorita unor avanta<e ca@ constructie simpla #ara organe in miscareA siguranta in serviciuA se pun in #unctiune imediatA pot #unctiona bine si in cazul apelor mici si cu impuritati etc. 5.2-80OFOA0/ -nstalatia de *idro#or se compune din@ rezervor metalic de presiune pentru apa si aerA compresoare de aerA automate pentru #unctionarea instalatieiA pompe pentru pomparea apei in rezervorul de presiune 4cel putin doua,una de #unctionare si a doua de rezerva5. Functionarea.=a partea in#erioara a rezervorului de presiune se gaseste apa,iar deasupra apei aer.+resiunea initiala a aerului din rezervor este mai mare decit presiunea apei in conducta.+e masura ce apa din rezervor se consuma,aerul din interior ocupa un volum mai mare si deci #orta de apasare asupra apei se micsoreaza.+resiunea scade pina la o anumita limita ,dinainte stabilita,la care intra in #unctiune,in mod asutomat,pompa care pompeaza apa in rezervor.Asupra automatului de pornire actioneaza automatul de presiune. Comprimind stratul de aer in rezervor,se a<unge la o presiune ma,ima admisa,dupa care se actioneaza imediat asupra automatului de pornire si pompa se opreste. -n timpul dintre cele doua pozitii limita,instalatia mentine presiunea necesara in retea prin elasticitatea pernei de aer comprimat a#lat in partea superioara a rezervorului de presiune. 1e #olosesc *idro#oare cu presiune constanta si *idro#oare cu presiune variabila. =a rezervoarele de presiune se prevad@ ventile de siguranta,conducte de golire,manometre si indicator de nivel al apei.Consumul se stabileste in #unctie de numarul ma,im de declansari pe ora 41' 15 declansari automate pe ora5.0ecipientele de *idro#or pe linga rolul de a asigura presiunea in retea,de a reglementa pornirea si oprirea pompelor,permit acumularea apei pentru o perioada de consum relativ scurta. =a instalatiile de *idro#oare se racordeaza si instalatiile de *idranti interiori,instalatiile de sprin;lere si drencere pentru asigurarea apei de stingere a incendiilor in primele minute.

%anometre,barometre si debimetre 1.%A3O%/90/ %anometrul este un instrument care se #oloseste,#ie la masurarea presiunilor unui lic*id intr un recipient,#ie la masurarea di#erentei de presiune. 1e cunosc di#erite clasi#icari ale manometrelor.8e e,emplu,din punct de vedere al modului de indicare al rezulatului masurarii se construiesc@ manometre comparatoare,indicatoare si inregistratoare. 8intre cele mai uzuale sunt@ manometrele cu tub curbatA manometrele cu tub elicoidalA manometrele cu tub spiralA vacuummetreleA manovacuummtrele.

%anometrul cu tub curbat este #ormat dintr un tub curbat,elastic,in #orma de arc de cerc,cu sectiunea transversala plana,ovala sau eliptica 4tub :ourdon5,care se de#ormeaza sub actiunea di#erentei dintre presiunea interioara masurata si cea e,terioara 4de obicei,presiunea atmos#erica5. Capatul #i, al tubului curbat este in comunicatie cu #luidul din recipient,iar capatul liber inc*is este articulat cu un mecanism de transmitere si ampli#icare a deplasarilor lui. Fluidul patruns in tub e,ercita o anumita presiune.1ub actiunea di#erentei dintre presiunea e,ercitata de #luid in interiorul tubului si cea atmos#erica din e,terior,tubul se destinde daca presiunea masurata este mai ridicata decit presiunea atmos#erica sau se curbeaza mai mult daca este scazuta.-n primul caz,instrumentul se utilizeaza ca manometru,iar in al doilea caz ca vacuummetru. %anometrul cu tub elicoidal./lementul elastic al manometrului este construit dintr un tub elicoidal cu un capat #i, si unul mobil,artiuculat cu un mecanism de transmisie si ampli#icare. %anometrul cu tub spiral./lementul elastic este #ormat dintr un tub metalic spiral. 1ub actiunea di#erentei dintre presiunea masurata,capatul liber al tubului spiral se deplaseaza mai mult decit capatul curbat,mecanismul de transmisiune si ampli#icare este mai simplu.Capatul liber al spiralei elastice esre legat direct de a,ul acului indicator. )acuummetrul./ste un tip de manometru care poate #i #olosit pentru determinarea presiunilor de ordinul unui milimetru coloana de mercur si mai scazute. Functionarea vacuummetrului se bazeaza pe de#ormatia elastica a tubului curbat,de#ormare care se transmite la indicator printr un mecanism.9ubul curbat,prin intermediul suportului,este pus in legatura cu spatiul in care se a#la vidul. -n timpul realizarii vidului,tubul se curbeaza,se stringe si e,tremitatea lui,in punctul de legatura cu ti<a de articulatie se deplaseaza in <os,#acind ca miscarea sa se transmita si la sectorul dintat,care actioneaza rotita dintata care #ace sa se mieste indicatorul de scala de la dreapta la stinga. 1cala vacummetrului se gradeaza,de regula in milimetri coloana de mercur Rmm2gT incepind de la ' la .6' mm. 9ubul curbat este construit dintr un material elastic,care dupa #unctionare revine la #orma initiala 4eliptica5 sau 4ovala5. %anovacuummetrul.Aceasta se poate #olosi ca manometru si ca vacuummetru.8in punct de vedere constructiv nu se deosebeste prea mult de un vacuummetru.1cala %anovacuummetrului se gradeaza in partea stinga in mm 2g,#olosindu se pentru masurarea vidului 4depresiunii5,partea dreapta #iind gradata in atmos#ere te*nice R;g#6cmET,pentru masurarea presiunilor.+ozitia normala a indicatorului marc*eaza ' pe scala. %anovacuummetrul este pus in legatura prin suportul lui cu instalatia. 2.:A0O%/90/ :arometrul este un instrument pentru masurarea presiunii atmos#erice.1e deosebesc@ barometre cu lic*id si barometre metalice. :arometrele cu lic*id se construiesc de doua tipuri@ cu tub in #orma de " si barometru cu rezervor.Cel mai utilizat este barometrul cu rezervor cu scara gradata,#i,a,care este #ormat dintr un singur tub barometric de sticla,inc*is la partea superioara 7 introdus intr un rezervor cu diametrul mult mai mare.9ubul de sticla este inc*is intr o carcasa metalica.+aralel cu tubul de sticla se gaseste o scara gradata in milimetrii coloana de mercur sau torr si in milibari.Citirile e#ectuate cu un barometru cu lic*id trebuie corectate.+rincipalele corectii@ corectia de temperatura,corectia de menisc si coretia de altitudine si latitudine.)alorile acestor corectii sunt date in tabele. :arometrele metalice se mai numesc barometre aneroide./le sunt barometre in care presiunea atmos#erica este ec*ilibrata prin tensiunile elastice ale anumitor piese metalice.Ca elemente elastice de masurare se #olosesc tuburi :ourdon sau capsule.Ca element aneroid cel mai mult se #oloseste capsula elastica de maturat.8upa evacuarea aerului din interior,presiunea atmos#erica comprima capsula.+entru #iecare valoare a presiunii atmos#erice corespunde o anumita grosime a capsulei.8eplasarile capacului capsulei catre #undul acesteia sunt ampli#icate printr un sistem de pirg*i si transmise acului indicator,care se poate misca in #ata unei scari gradate.Acul indicator se roteste proportional cu variatia presiunii atmos#erice.8eplasarile sunt #oarte mici,in general de ordinul a ',''5 mm pentru o variatie a presiunii atmos#erice de 1 mm 2g. :arometrul altimetru are o scara interioara gradata in mm2g sau in mbar,pe care masoara presiunea atmos#erica si o alta scara gradata in m pe care altitudinea.+entru masurarea temperaturii pe cadran este #i,at un termometru cu mercur in #orma de arc de cerc. !.8/:-%/90/ 8ebimetrul este un aparat pentru masurarea debitelor. 8ebimetrele care au un dispozitiv de inregistrare se numesc contoare si masoara cantitatea de #luid trecuta printr o anumita sectiune intr un interval de timp. 8ebimetrele,in raport de principiul de #unctionare,se impart in@ 15 Aparate volumetrice pentru lic*ide si gaze ale caror indicatii sunt aratate in unitati de volum. 25 Aparate de viteza pentru lic*ide si gaze,montate numai pe conducte inc*ise 4curgere #ortata5. !5 Aparate du#erentiale pentru #luide,care masoara variatia energiei potentiale a #luidului ce se scurge dintr un dispozitiv de strangulare 4masoara presiunea inainte si dupa punctul de strangulare,dupa care se determina debitele5. (5 Aparate gravimetrice,care masoara volumul #luidului ce trece prin aparate,indicatiile #iind e,primate in unitati de greutate. Cele mai uzuale aparate de masurare a debitelor #luidelor in conducte sunt contoarele volumetrice.+rincipiul lor de #unctionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masurare de un anumit volum.

+entru masurarea debitelor de lic*ide,contoarele volumetrice au un disc oscilant,un piston rotativ sau dinti ovale,care se pun in miscare de catre lic*idul al carui debit se masoara. Contoarele volumetrice se monteaza,in general,pe conducte inc*ise.=ic*idul care curge prin conducta patrunde cu presiune in aparat datorita di#erentei dintre presiunea de la intrare si cea de la iesirea din camera are loc miscarea organului masurator.Cantitatea de lic*id care trece prin aparat se indica pe un cadran. 1tingatoare de incendii 1.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" +O09A9-)/ C" +"=:/0/ 4+5 9abelul XX-X.1 Caracteristicile stingatoarelor de incendiu portativa cu pulbere + 1tingatoarele Caracteristica %asa incarcaturii tip F=O0/X Capacitatea buteliei de CO2 %asa minima a incarcaturii de CO2 9impul de descarcare =ungimea minima a <etului de pulbere %asa ma,ima a stingatorului #ara pulbere %asa ma,ima a stingatorului cu incarcatura 9emperatura mediului ambiant pentru o buna #unctionare 8imensiunea "% R;gT RlT R;gT RsT RmT R;gT R;gT RyCT RmmT +1 1 ','6 ','( 68 !,5 1,!6 2,(' t 8' , !!' +F2 2 ',1 ','. 68 !,5 2,62 (,.' t 12' , (6' +! ! ',1 ','.5 8 1' !,5 (,2' .,28 2'...U55 t 1(' , (2' +F6 6 ',18 ',1!' 12 15 ( 5,85 12,'' t 16' , (.5 +F1' 1' ',!25 ',2(' 15 2' ( 8,6' 18,85 t 2'' , 5(8

2.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" +O09A9-)/ C" 8-OX-8 8/ CA0:O3 4&5 9abelul XX-X.2 1tingatoarele Caracteristica 1 Capacitatea buteliei %asa incarcaturii de CO2 :ataia <etului de zapada carbonica %asa stingatorului@ #ara incarcatura cu incarcatura 9emperatura de #unctioare 9impul de descarcare -naltimea 8iametrul buteliei "% 2 RlT R;gT RmT R;gT R;gT RSCT RsT RmmT RmmT !(' !.! 5.5 ($5 &1 ! 1 1 ( 5,8 &2 ( 2 ( 8,' 9ip 5 ( ! ( 1!,6 16,6 &! 9ip -6 ( ! ( 1(,' 1.,' ('...U5' 8,!' s 85' ($5 5.5 ($5 85' 8'' 52' 8'' &6 9ip --. ( ! ( 1(,6 1.,6 9ip 8 8 6 ( 2(,! !',! 9ip -$ 8 6 ( 2!,5 2$,5

3ota@ 15 9ipul - are butelia con#ectionata din teava cu miner declansator #ara manta de protectie. 25 tipul -- are butelia con#ectionata din teava cu roata declansator #ara manta de protectie. !5 9ipul --- are butelia con#ectionata din teava cu miner declansator si cu manta de protectie (5 +e locomotive 8iesel si 8iesel electrice se utilizeaza stingatorul & ! --- =8/. !.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" +O09A9-)/ C" 1+"%A C2-%-CA 41C5 1- A+A +"=)/0-?A9A 4A+5 9abelul XX-X.!

1tingatoare de incendiu Caracteristica Capacitatea utila a stingatorului@ solutia acida A solutia bazica : apa 9impul de re#ulare =ungimea ma,ima a <etului 8imensiunea %asa stingatorului incarcat 9emperatura de #unctionare %asa incarcaturii de CO2 3ota.

"%

1C $

1C $ 3F

A+ 1'

RlT RlT RlT RsT RmT RmmT R;gT RyCT RgT

1,2 .,5 5' 7 6' 8 t 1.5 , 6!' 15,2 U (... U 6'

1,2 .,5 5' 7 6' 8 t 1.5 , 6!' 16,1 U (... U 6' 1' 2' 7 (' (76 t 1.5 , 6!' 15 U (... U 6' 1!'

1tingatorul 1C $ 3F se #oloseste,in special,in domeniul naval si #eroviar,#iind asigurat impotriva eventualelor declansari prin rastunarea accidentala. (.19-3&A9OA0/ 8/ -3C/38-" 90A31+O09A:-=/ C" +"=:/0/ 4+5,1+"%A C2-%-CA 41C5 1- A+A +"=)/0-?A9A 4A+5 1tingatoare de incendiu Caracteristica 1 %asa incarcaturii cu substante de stingere %asa incarcaturii de CO2 Capacitatea utila 3umarul necesar de incarcaturi AU: 9impul de descarcare =ungimea <etului Capacitatea totala a recipientului Capacitatea minima a tubului central %asa stingatorului incarcat 9emperatura de #unctionare cu@ incarcatura de vara incarcatura de iarna 2 R;gT R;gT per. RminT RmT RlT RlT R;gT RyCT RSCT 15' 2'...U55 2!8 ! 5' ! ( 125 ! 5 1'! $' 172 6 27( 6 1' ',66 7 1 6 7 1' 12' 16 1$' 6 2'6 18' 2' 1,!! 7 1,66 6 7 1' 2'5 !5 !26 U(...U6' 1'...U(' 1'. 1.5 1,2 5' 1,2 1'' . 8 "% +5' +125 1C$' 1C18' A+6' A+1''

U(...U6' 2'...U('

U5...U6' U5...U6' Cu adaos de antigel pina la 7 15yC

5.8O%/3-"= 8/ "9-=-?A0/ A= 19-3&A9OA0/=O0 -3 0A+O09 C" C=A1/=/ 8/ -3C/38-" 1C"=O0-=/ 8/ %A0CA0/ +/ /9-C2/9/=/ 19-3&A9OA0/=O0 8omeniul de utilizare al stingatoarelor 1ubstanta de stingere Apa pulverizata 1puma c*imica 1puma mecanica 8io,id de carbon +ulbere 2aloni A UU U U ' U E5 U Clasele de incendiu : C U U UU U U U15 U ' ' UU U UU UU 8 +ericol de electrocutare Culoarea de marcare Albastru &alben &alben 3egru Alb )erde

U U UE5 U

U U UU

=egenda@ U U indicat a se #olosiA U se poate #olosi,dar cu e#icienta ridicataA

' se poate #olosi,dar cu e#icienta mai ales in mediile inc*iseA nu este indicatA interzis a se #olosi. 1 5 +entru alcooli si alte lic*ide combustibile sunt necesare spume speciale. 2 5 Cu destinatie speciala. 6.A0--=/ %AX-%/ +0O9/>A9/ 1- 8-19A39/=/ %AX-%/ 8/ A%+=A1A0/ A 19-3&A9OA0/=O0 -3 0A+O09 C" +/0-CO="= 8/ -3C/38-" 9abelul XX-X.6 Ariile ma,ime prote<ate si distantele ma,ime de amplasare a stingatoarelor +ericolul de incendiu Clasa de incendiu 9ipul stingatorului #olosit Aria ma,ima prote<ata RmET 8istanta ma,ima RmT
1

0edus A A+1'15 &! +2 ('' 2' : 1C$ +! !'' 1' A A+1'15 +6 !'' 15

%ediu : &6 +1' 2'' 1' A A+1''15 1C$' 1C 18' 2'' 1'

0idicat : +5' +125 &1'' 1'' 1'

5 3umai pentru clasa A si :.

..8/9/0%-3A0/A CA+AC-9A9-- 8/ 19-3&/0/ A 19-3&A9OA0/=O0 +/ FOCA0/ 9-+ 419A1 11$5$ 8!5,F"3C9-/ 8/ C=A1A 8/ -3C/38-" 419A1 118(1 8!5 Focare tip A.1tandul de incercare este realizat dintr un suport metalic,construit din pro#ile cornier 5',5',( mm,cu inaltimea de 25' mm,latimea 8'' mm si lungimea ma,ima de 55'' mm,sub care se amplaseaza o tava metalica cu latimea de 6'' mm,adincimea 1'' mm si lungimea 1'' mm mai mare decit cea a #ocarului 4ori mai multe tavi cu aceeasi latime,adincime si lungime ec*ivalenta5. %aterialul combustibil este lemnul de brad cu umiditatea de 1' 7 15b taiat in rigle cu sectiune patrata,avind latura de (' U 2mm,asezate ordonat in 1( straturi,suprapuse,perpendiculare.=ungimea riglelor transversale este de 5'' mm,iar a celor longitudinale este egala cu lungimea #ocarului con#orm tabelului XX-X...1 /lemente pentru determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor 1imbolul marimii #ocarului tip !A 5A 8A 1! A 16 A 21 A 2. A !( A (! A 55 A 3umarul de rigle transversale din #iecare strat ! 5 8 1! 16 21 2. !( (! 55 =ungimea #ocarului RmT !'' 5'' 8'' 1!'' 16'' 21'' 2.'' !('' (!'' 55'' Cantitatea de benzina necesara amorsarii RlT ',6 1,' 1,6 2,6 !,2 (,2 5,( 6,8 8,6 11,'

3ota@ 15 1e observa ca ci#rele care caracterizeaza marimea #ocarului reprezinta numarul de rigle transversale din #iecare strat si sutele de milimetri din lungimea #ocarului. 25 Focarele tip 16 A si 2. A si (! A sunt marimi intermediare -n tava de sub stiva se introduce un strat de apa !' mm,deasupra careia se toarna benzina,pina acesta a<unge la un strat de circa 5 mm.8upa 2 min. de la aprindere,tava de benzina este indepartata si se lasa stiva sa arda in continuare inca 6 min 4in total 8 min5,dupa care incepe operatia de stingere,de la o distanta initiala de ! m,stingatorul apropiindu se progresiv de #ocar atit cit este posibil. -ncercarea este considerata reusita dupa incetarea stingerii,timp de ! min nu apare #lacara. /#icienta unor stingatoare cu apa pulverizata si cu spuma c*imica a#lata in e,ploatare,determinata de #ocare tip A,#unctie de lungimea = a #ocarului este data in tabelul XX-X...2. 9abelul XX-X...2.

=ungimea e#icienta = a #ocarelor 1tingatorul = RmT A+ 1' ',8 A+ 1'' !,( 1C $ ',5 1C3F ',5 1C $' 2,. 1C 18' (,!

Focare tip :.1tandul este #ormat din tavi metalice,circulare,in care se deverseaza benzina,cu interval de #ierbere de la $' la 1'5C,intr un strat gros de !! mm.Cantitatea de combustibil si dimensiunile tavilor sunt aratate in tabelul XX-X...! 9abelul XX-X...! 1imbolul marimii #ocarului tip 1 8: 1! : 21 : 2. : !( : (! : 55 : .' : 8$ : 11! : 1(( : 18! : 2!! : Cantitatea de combustibil 2 8 1! 21 2. !( (! 55 .' 8$ 11! 1(( 18! 2!! /lementele pentru determinarea e#icienta a stingatoarelor 8imensiunile tavii metalice 8iametrul Adincimea &rosimea apro,imativ RmmT RmmT peretelui RmmT ! ( 5 56' 1'' 2 .2' 15' 2 $1' 15' 2 1'(' 15' 2 12'' 15' 2,5 1!1' 15' 2,5 15'' 15' 2,5 1.'' 15' 2,5 1$'' 2'' 2,5 212' 2'' 2,5 2('' 2'' 2,5 2.2' 2'' 2,5 !''' 2'' 2,5

1upra#ata RmET 6 ',25 ',(' ',65 ',85 1,'. 1,!5 1,.! 2,2' 2,.$ !,55 (,52 5,.5 .,!2

3ota@ 15 +entru incercarea stingatoarelor cu apa pulverizata,in locul benzinei se utilizeaza motorina cu punct de in#lamabilitate a vaporilor de peste 55C. 25 +entru testarea stingatoarelor cu spuma rezistenta la actiunea alcoolilor,cetonelor si altor *idrocarburi *idro#ile 4produse polare5,benzina este inlocuita cu acetona. !5 Focarele tip 2. :,(! :,.' :,11! : si 18! : sunt marimi intermediare. (5 1e observa ca ci#rele care caracterizeaza marimea #ocarului reprezinta cantitatea de combustibil. 1tingerea incepe dupa trecerea unui minut de la aprinderea #ocarului,de la o distanta de ! m,apropiind progresiv stingatorul de #ocar,atit cit este posibil. -ncercarea este considerata reusita daca #lacarile au #ost lic*idate complet,si daca,timp de 1 min. dupa stingere,#ocarul nu se aprinde. /#icienta unor stingatoare cu apa pulverizata,spuma c*imica,gaze inerte si pulberi,determinata de #ocare tip :,#unctie de supra#ata 1 a #ocarului este aratata in tabelul XX-X...( 9abelul XX-X...( /#icienta stingatoarelor in #unctie de supra#ata #ocarului 1tingatorul 1 RmET 1tingatorul 1 RmET A+ 1'' ',65 +1 ',(' A+ 1'' 1,.! +2 ',65 1C $ 1C $ 3F ',65 +! 1,'. 1C $' 2,.$ +5 1,.. 1C 18' (,52 +. 2,2' &1 &2 ',(' + 1' 2,.$ &! &! =8/ ',65 + 5' 12,'' &6 1.'. + 125 25,''

3ota.1tingatoarele cu apa pulverizata s au incercat pe motorina. Focare tip C.1tandul se realizeaza dintr un a<uta< metalic cu diametrul de 22,5 mm,racordat la o conducta 8n 5' de gaz metan cu o presiune de ',1 bar situat in pozitie verticala la o inaltime de ',8 m #ata de sol.Conducta are un robinet cu cep si mu#a 8n 5',amplasat la minimum 2 m pe orizontala #ata de pozitia a<uta<ului. Aprinderea gazului se #aca cu o #acla avind ti<a cu lumgimea de minimum 1,5 m. 1tingerea incepe dupa !' s de la aprindere. 9estul se considera reusit daca dupa stingere #ocarul nu se reaprinde. Focarul de tip 8.1tandul si determinarile se realizeaza in conditii speciale,tinind seama de natura metalelor si modul in care urmeaza a se #ace interventia. +osibilitatea de #olosire a ec*ipamentului electric sub tensiune.1tandul de incercare consta dintr o placa metalica cu supra#ata de 1 m patrat,sustinuta prin izolatori,conectata la un trans#ormator care permite stabilirea unei tensiuni alternative

de !5 ;) cu #recventa de 5' 2z,intre plasa si pamint.-mpedanta circuitului trebuie sa #ie ast#el,incit atunci cind secundarul trans#ormatorului este scurtcircuitat si primarul alimentat la o tensiune egala cu 1'b din tensiunea normala de alimentare,curentul secundar sa #ie cel putin egal cu ',1 mA. 1tingatorul este #i,at pe un suport izolat si dispus ast#el incit a<uta<ul de re#ulare sau ori#iciul di#uzorului 4tromblonului5 sa #ie la o distanta de 1 m de placa metalica,#iind diri<at catre centrul acestuia. 1tingatorul se considerea corespunzator pentru a #i #olosit la stingerea incendiilor la care e,ista pericol de electrocutare,daca valoarea curentului de conductie electrica masurat intre partea metalica a stingatorului 4recipient sau duza de re#ulare5 si pamint,in momentul re#ularii substantei de stingere ,nu depasete ',5 mA. 8eterminarea capacitatii de stingere a stingatoarelor se realizeaza in laboratoare autorizate,de personal cali#icat si ec*ipat corespuzator. 8.)/0-F-CA0/A 1- -390/9-3/0/A 19-3&A9OA0/=O0 1tingatoarele de incendiu constituie mi<loace principale de incendiu pentru stingerea inceputurilor de incendiu.+entru a #i e#iciente trebuie sa e,iste in stare de #unctionare.Acest lucru se asigura printr o buna si permanenta intretinere,veri#icare amanuntita a elementelor componente,precum si a #unctionalitatii in asamblu.%odul de veri#icare si intretinere a stingatoarelor de incendiu pe tipuri se arata in tabelul XX-X.8.1. )eri#icarea si intretinerea stingatoarelor 9ipul stingatorului 1 9oate tipurile Operatia e#ectuata 2 )eri#icarea e,istentei si amplasarii corecte a stingatorului,urmarindu se cu precadere vizibilitatea,accesibilitatea,precum si asigurarea conditiilor de mediu pentru care este garantat )eri#icarea aspectului e,terior si a starii de integritate a subamsamblelor,constatindu se eventualele #olosiri prealabile 4neincarcat,sigiliu deteriorat5,#i,area necorespunzatoare a reperelor demomtabile 4capac,#urtun supapa etc5,in#undarea duzelor de re#ulare,e,istenta unor scurgeri sau a unor supape in stare de ne#unctionare 4blocate,sparte etc.5 )eri#icarea e,istentei etic*etelor con#orm 19A1 11$5$61 8! Curatirea si reprote<area adecvata 4vopsire,ungere5 )eri#icarea amanuntita a starii de integritate si #unctionalitatii subansamblelor componente 4recipient,sistem de declansare,supapa,asamblari #iletate,elemente de cauciuc,materiale plastice sau sticla etc5 -ncercarea la rezistenta interna a recipientului cu e,ceptia celor pentru CO2 care se veri#ica con#orm prevederilor prescriptiilor te*nice -1C-0 %odul de e#ectare ! )izual +eriodicitatea ( =unar 4saptaminal pentru punctele vitale si vulberabile5 Alte precizari 5 =a stingatoarele cu spuma se va veri#ica si e,istenta cuiului pentru des#undat a<uta<ul 4la cele portative5 si a etic*etei privind incarcarea cu solutii de vara iarna

+rin demontarea completa a stingatoarelor,cu e,ceptia celor cu CO2 care se veri#ica con#orm prevederilor si prescriptilor -1C-0 +rin supunerea treptata a stingatorului complet asamblat si cu ori#icile astupate

Anual =a cinci ani sau ori de cite ori starea de integritate o impune

Cu spuma c*imica

)eri#icarea calitatilor solutiilor spumante )eri#icarea cantitatii solutiilor spumante -nlocuirea substantelor in #unctie de

+rin prelevare de probe in proportie de 1@. si amestecul lor intr un vas gradat )izual

1emestrial

Cu acest prile< se vor actiona dispozitivele de declansare si se vor unge piesele a#late in miscare relativa,la monta< sau la punerea in #unctiune Operatia se e,ecuta in ateliere specializate,dupa golirea si curatirea prealabila a stingatoruluiA nu sunt permise neetansitatiA rezultatul se consemneaza intr un registru sau in #isa de evidenta 4cu seria si tipul stingatorului5 )olumul de spuma trebuie sa #ie cel putin de 6 ori mai mare decit al substantei A U :

conditiile de temperatura 4vara iarna5

Con#orm indicatiilor #urnizorului substantei AU :

Cu pulbere

)eri#icarea starii de incarcare a buteliei cu CO2 )eri#icarea starii calitative a pulberii -nlocuirea pulberii

+rin demontarea si cintarirea buteliei +rin palpare manuala %anual sau mecanizat

Anul,ma,imum la 2 ani

Cu CO2

)eri#icarea starii de incarcare

+rin cintarirea stingatorului complet asamblat +rin demontarea buteliei si cintarire +rin masurarea volumetrica

Anual

Cu apa pulverizata

)eri#icarea starii de incarcare a buteliei cu CO2 )eri#icarea cantitatii de apa

Anual

initial amestecate -n cazul cind conditiile nu o impun,sc*imbarea se va #ace cel tirziu la 2 ani 1e adminte o abatere de 1b #ata de greutatea inscriptionata 3u se permit tasarea pronuntata sau aglomerarea pulberii +ulberea trebuie sa #ie bine uscata si cernuta inainte de incarcare Cantitatea va #i cea indicata de capacitatea stingatorului U 1'b 1e adminte o abatere de 1b #ata de greutatea inscriptionata pe recipient 1e adminte o abatere de 1b #ata de greutatea inscriptionata 1e adminte o abatere de 1b #ata de valoarea capacitatii stingatorului

!'. %asini si utila<e de stingere a incendiilor 1.1-%:O="0- "9-=-?A9/ +/390" 8/3"%-0/A %A1-3-=O0 1- "9-=A>/=O0 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 9abelul XXX.1 1imbolurile utilizate pentru denumirea masinilor si utila<elor de stingere a incendiilor 8enumirea masinii 4utila<ului5 Autopompa cisterna Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa cu tun Autopompa cisterna cu tun Autotun de incendiu Autopompa de interventie Autopompa de interventie la incendii Autospeciala cu #um,gaze si iluminat Autospeciala cu <et de gaze Autospeciala de lucru cu spuma Autospeciala de pra# si azot Autospeciala cu pra# si dio,id de carbon Autoscara mecanica Autocisterna pentru transport substante stingatoare Cisterna remorcabila cu pompa /lectrogenerator de spuma usoara 2idrogenerator de spuma 2ipocisterna %otogenerator de spuma usoara %ini*idrogenerator de spuma %otopompa de incendiu %otopompa de incendiu remorcabila 1imbolul A+C A+CA A+CA9 A+C9 A9A+A+-A1pF&A1p>& A1p=1 A1p+A A1pCO2 A1c% AC91 C0+ /&1" 2& 2C %&1" %2& %+ %+0

%otopompa usoara de incendiu +ompa manuala 9un remorcabil de apa si spuma 9un #i, de apa si spuma 9un telecomandat de apa si spuma 0emorca auto de stins incendii cu pra# 0emorca auto pentru transport substante stingatoare

%+" +% 90A1 9FA1 99A1 01+ 091

2.A"9O+O%+/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" A+A 1- 1+"%A +/ 1A1-" 9-+ 19/A&"= 0O1" 10 1'1,1'( 211 1- 1!2 9abelul XXX.2 Autopompele de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagu 0osu 10 1'1,1'(6211 si 1!2 Autopompa Caracteristica =ungime RmmT =atime RmmT -naltime RmmT &reutate R;gT 0ezervor de apa RlT 0ezervor pentru spumant lic*id 4156pra# 4;g5 0ezervor pentru benzina RlT )iteza ma,ima R;m6*T )iteza medie R;m6*T Consum mediu la 1'' ;m RlT Consum mediu la ora@ in sarcina RlT #ara sarcina RlT 0aza de vira< RmT 8ebitul pompei centri#uge@ la iesirea libera Rl6minT la 8 at si inaltime de absortie 1,5 m Rl6minT +resiumea ma,ima a pompei RatT 9uratia ma,ima a pompei Rrot6minT -naltimea ma,ima de absortie RmT 9impul de realizare a vidului RsT 8ebitul ma,im de spuma RlT 3umarul gurilor de intrare tip A 3umarul gurilor de iesire tip : A+C 10 1'1 .1'' 2(1' 2(6' $25' 2!'' 1'' l 1(' 65 (' (6 1( 11 8 2!5' 2''' 1.,5 !''' 8,2' 6' 5''' 2 ( A+C 10 1!2 62'' 2!'' 26'' .5'' 15'' (5 ;g 1'' 1'' 5' !5 12 8 8,5 28'' 25'' 16 25'' 8,2 6' 5''' 2 ( A+C 10 1'( 6.2' 25(' 26'' 1'''' 21'' 1'' l 6' ;g 15' 6' (' (. 15 11 1( 25'' 21'' 18 !''' 8,2' 6' 5''' 2 ( A910 1'(6211 665' 2($' !''' 1'!(' !''' .5 ;g 15' .' 5' 5' 16 12 1( !2'' 28'' 2( 25'' 8,2' 6' 25''' 4la tun5 2 2Utun A1p=1 10 1'( 6.2' 25(' 258' 1'5'' 5'' l 15'' ;g 15' 6' (' (. 15 11 25'' 21'' 18 !''' 6' 1''''U 6''' 2 2

!.A"9O+O%+/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" A+A 1- 1+"%A +/ 1A1-" 9-+ 19/A&"= 0O1" 10 11( 9abelul XXX.! Autopompele de stingere a incediilor cu apa si spuma pe sasiu tip 1teagu 0osu 10 11( Autopompa Caracteristica =ungime RmmT =atime RmmT -naltime ma,ima 4descarca5RmmT &arda de sol RmmT Ampatament RmmT /cartament #ara6spate RmmT "ng*i minim de atac6de dega<are %asa totala 4cu plinurile #acute si ec*ipat5,R;gT %asa proprie 4#ara substante,accesorii si servanti,R;gT5 A910 11( 685' 2($' 2$85 2.' (''' 1.8'61.5' ((y626y!'` 116'' .18' A+C9 10 11( .85' 285' !1.' 2.' (''' 1.8'61.5' ('y62!y 11('' .('' A+CA 10 11( .!6' 2(.5 26!' 2.' (''' 1.8'61.5' 11('' 58''

0ezervor pentru apa RlT 0ezervor pentru spumogen pra# R;gT 0ezervor pentru detergenti RlT 0ezervor pentru benzina RlT /c*ipa< 4numar ma,im de persoane5 8ebitul de apa al pompei centri#uge la 8 1' ;g#6cmE Rl6minT +resiunea ma,ima realizata de pompa centri#uga R;g#6cmET 9uratia ma,ima a pompei centri#uge Rrot6minT 9uratia optima a pompei centri#uge 4nominale5 Rrot6minT -naltimea ma,ima de absortie 4aspiratie5,RmT 9impul de amorsare a pompei centri#uge la 8,25 m RsT +resiunea de lucru pentru producerea spumei R;g#6cmET 8ebitul de pra# spumant consumat R;g6minT Cantitatea totala de spuma obtinuta din !'' ;g RmET 8ebitul ma,im de spuma la tun Rm!6minT :ataia tunului de apa RmT@ pe orizontala 4la !'y5 pe verticala 4la !'y5 :ataia tunului cu spuma RmT@ pe orizontala pe verticala 4la !'y5 inaltime 3umarul gurilor de alimentare tip A 3umarul gurilor de re#ulare tip : 8ebitul trombei de apa la 8 ;g#6cmE6RlT 8ebitul apei la tromba de spuma la 1' 7 12 ;g#6cmE RlT 8ebitul tunului cu ciuperca de pulverizare a apei la 6 ;g#6cmE,cu autoprotectia in #unctiune Rl6minT )iteza ma,ima de deplasare R;m6*T )iteza medie de deplasare R;m6*T 0aza minima de vira< stinga6dreapta RmT Consum mediu de carburant@ la 1'' ;m RlT la ora cu sarcina RlT la ora #ara sarcina RlT 9uburi de absortie Furtun tip : 4!``5 Furtun tip C 42``5 Furtun tip 85 41``5 9evi de apa tip : 9evi de apa tip C 9evi de apa tip 8 9evi de spuma 5'''6min Amestecator de linie tip : 2idranti portativi tip A 2idranti portativi tip :

!5'' !'' 1.' ( 28'' 25 25'' 21'' 8,25 (' 1' 7 12 !' 7 !5 1!' 7 1.' 15 .' 6' (8 !5 2 2 2.'' 22'' 7 2('' 2''' 85 1',5'6$,8'

25'' 1'' 1.' 8 25'' 2' 7 2( 25'' 21'' 8,2 6' 1' 7 12 2' 25

5''' 15' 2 25'' 22 25'' 21'' 8,2

1' 65 7 .' 5' 7 55 !5 7 (' 2 ( 2 2A

8' (5 7 5' 1',5'6$,8' !6

8' 5' 5' 16 12 ( 2'' 2'' 2 2

( 2'' 1'' ! 2 2 1 1

( !'' 2'' !' ! 2 1 1 1 1 1

1 1

(.A"9O+O%+/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" A+A 1- 1+"%A +/ 1A1-" 0O%A3 9abelul XXX.( Autopompele de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip 0O%A3 Autopompa A+C9 0 81!5 A+C9 0 1'215 A+CA 4A+CA95 A90 12215 A90 1$25$ A1p=1 8F

FA Caracteristica ' =ungime RmmT =atime RmmT -naltime ma,ima 4descarcat5 RmmT &arda la sol AmpatamentRmmT /cartament #ata6spate RmmT Consola #ata6spate RmmT "ng*i minim de atac de dega<are 4incarcat5 %asa totala 4cu plinurile #acute si complet ec*ipatR;gT %asa proprie 4#ara substante accesorii si servanti5,R;gT 0ezervor pentru apa RlT 0ezervor pentru spumant lic*id RlT sau pra# R;gT 0ezervor pentru detergent RlT 0ezervor pentru motorina RlT /c*ipa< 4nr.ma,imum de persoane5 8ebitul de apa al pompei centri#uge la 8 bar 4nominal5,R16minT +resiunea ma,ima realizata de pompa centri#uga RbarT 9uratia ma,ima a pompei centri#uge Rrot6minT 9uratia optima a pompei centri#uge 4nominala5, Rrot6minT 8ebitul normal de spumant al pompei autoab sorbante Rl6minT +resiunea nominala a pompei absorbante RbarT 9uratia ma,ima a pompei autoabsorbante Rrot6minT Adincimea de aspiratie ma,ima a pompei auto absorbante 4pentru spumogen lic*id5,RmT Adincimea ma,ima de amorsare a pompei cen tri#uge RmT 9impul de amorsare a pompei centri#uge cu #iecare pompa de vid RsT@ de la 1,5 m adincime pe ( coloane de absotie tip A de la .,5 m adincime,pe 2 coloane de absortie tip A 8ebitul ma,im de spuma pe tun sau tevi manuale 28y622y 125'' 1 82'' 2!.' !16' !!' (''' 18((6 166(

F si FA 2 85'' 25'' !5'' !'56!2' (5'' 1$''6 1.61

0 12215 8FA ! 86'' 25'' !1'' !'' !665U 12.' 1$1'6 166(

8FA ( ..!' 25'' !'1' !1' !66. 1$2'6 1$8'

8F 5 $'8' 25'' !25' !5' (5''U 1!5' 2'656 1.65 162'6 2285 !'y622y 2685' 1!58' 1'''' 2''' l 22' 6 5'''

0 1$255 0 1$256 8F 6 $22' 25'' !(5' (5''U 1!5' 2'5'6 1.61 15('6 18!'

26y616y 16('' 1'8'' !5'' 8'' l 1'' 22' 8 5'''

!'y62!y 215'' 422'''5 1'''' $''' 4$'''5 8'' l 1'' ( 5''' 45'''5 2! !''' 26''

!'y6!.y 21('' 11!'' .5'' 5'' ;g pra# !'' 22' 5'''

25!('

28'' 1'' ;g pra# 15' 1(' 8 25'' 4la 1' bar 2' 25 25'' 21''

6''' ('''

6 5'''

2! !''' 26''

2! !''' 26''

2! !''' 26'' 25' 2,2 15''

2! !''' 26'' 25' 2,2 15''

(' .' 41 coloana tip A 1' $' !'

!' $' !' 46 tevi5, 1' 4pe tun5

!' $' 254tun5

(' $' !' 4tun5 $' !' 4tun5

Rm!6minT Consumul ma,im de spu mogen lic*id 4din rezer vorul masinii5,Rl6minT Concentratia optima de spumogen lic*id in apa RbT Concentratia optima de substanta tensioactiva 4detergent aditiv5 in apa RbT :ataia tunului cu apa@ pe orizontala,la !'y pe verticala,la 8'y :ataia ma,ima a tunului cu spuma@ pe orizontala,la !'y RmT pe verticala,la 8'y RmT 3umarul gurilor de ali mentare tip A 3umarul gurilor de re#ulare tip : )iteza ma,ima de deplasare R;m6*T )iteza medie economica R;m6*T 0aza minima de vira< RmT 3orme de consum carburant 4motorina5@ la 1'' ;m parcursi vara la 1'' ;m parcursi iarna la o ora de #unctionare in regim mediu de incarcare a pompei centri#uge la o ora de #unctionare in gol vara la o ora de #unctionare in gol iarna la o ora de #unctionare cu aeroterma +resiunea nominala in pneuri RbarT@ #ata 4diagonal6radial5 spate 4diagonal6radial5 +resiunea minima a aerului in sistemul de #rinare RbarT 0ampa ma,ima te*nic admisibil RbT 9emperatura de congelare a lic*idului antigel 9uburi de absortie tip A 42,5m5 Furtun tip A 4(``5 Furtun : 4!``5 Furtun tip C 42``5 Furtun tip 8 41``5 9evi de apa tip : 9evi de apa tip C 9evi de spuma 5''' l6min 9evi de apa tip 8 9evi lansatoare de spuma 1'''' l6min Amestecator de linie tip : 2idrant portativ tip A

2' 4;g pra#5

!''

6' 4;g pra#5

!''

576 275 .' 5' 7 6' 5' 2 2Utun 8' 6' 6' (' ( (Utun 4.'5 275 8' 6' 6' (' ( 2Utun

576

8' 6' 6' (' ( 6Utun 2 6Utun 4covor spuma5 .!68( $,.

45'5 ( 2:U2A

8' 8 !',!! !',!!

86 (' $ (',5 (( 22 8,' 8,8

48'5 $,25 (',5 ((,5 !1,5 6,' 6,' 8,5 (',5 (5,5 !1,5 6,' 6,'

85 (5 1' (1 (5 22 8,2 $,' 1

6,5 6,5 6,2

. 6,5 6 !' ('yC

6,5 6 6 !' ('yC 8 1'' !'' 2'' ! 2 ( 1 1 1 1

.,''68,'' 6,.566,.5 6 !' ('yC 8 2'' 2'' 2 2 2 2(' 16' 2 2 6U! medie in#oiere 26

( !'' 2'' !' ! 2 1 1 1 1

8 !'' 2'' !' ! 2 1 1 1 1 1

2idrant portativ tip :

+O%+A 8/ 19-31 -3C/38-- 8/ 5''' l6min 4+1- 5'685.+ompa de stins incendii +1- 5'68 este centri#uga,in simplu #lu, cu doua eta<e,avind rotoarele dispuse spate in spate si carcase spirale peentru #iecare eta<,iar aspiratia este bilaterala.Cu aceasta pompa sunt ec*ipate autopompele cisterna de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu 0O%A3 si este antrenata de la priza de putere a autosasiului,prin intermediul unei transmisii cardanice. +rincipalele caracteristici #unctionale ale pompei +1- 5'68,determinate e,perimentat,sunt aratate in tabelu XXX.(.1 9abelul XXX.(.1. Caracteristicile pompei -naltimea de aspiratie RmT 1 1,5 3umarul coloanelor de aspiratie 2 2 +resiunea de re#ulare Rda36cmET ! 6 1' 1( ( 6 1' 6 1' 1( 6 1' 1( 8ebitul ma,im Rl6minT corespunzator turatiei a,ului pompei de@ 26(' rot6min !''' rot6min ( 5 (6'' (6'' (('' (('' 25'' (''' 1''' 18'' 16'' 5''' (8'' 2$'' 5''' (8'' 2$'' 1('' 18'' 16'' 52'' 5''' !6'' 52'' 5''' !6''

.,5 1,5 ' 4Alimentare din propriul cazan5

2 ( Conducta t 15' de legatura intre cazan si pompa

+ompa +1- 5'68 este amorsata de pompa de amorsare 4de vid5 $',.' cu palete culisabile,avind urmatorii parametrii #unctionali@ debitul ma,im de aer aspirat N C !1 m cubi6*A presiunea absoluta minima 2 C 11' mm2gA turatia nominala % C 25'' rot6min. +entru antrenarea lic*idului spumant se utilizeaza pompa autoabsorbanta 9+A= a 25' A cu o putere de 5 ;G. 5.A"9O1+/C-A=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" +0AF 1- A?O9. 9abelul XXX.5.1 Autospeciale de stingere a incendiilor cu pra# si azot Autospeciala Caracteristica 1 =ungimea RmmT =atimea RmmT -naltimea RmmT &arda la sol RmmT Ampatamentul RmmT /cartamentul #ata6spate RmmT "ng*iul de atac6de dega<are %asa totala ec*ipata R;g %asa pulberii stingatoare 8ebitul pe tevile tunului R;g 8ebitul pe tevile de autoprotectie R;g6sT 8ebitul pe tevile4pistoalele5 manuale R;g6sT +resiunea de lucru a recipientelor RbarT +resiunea de comanda a recductoarelor RbarT +resiunea azotului in butelii de (' l RbarT A1p+A 10 11( 2 685' 25'' !1'' 2.' (''' 1.8'61.5' 11''' 2,125'C25'' 2,1'C2' 1,.,5C.,5 2,5C1' 1' 11 12 15' 42,( butelii5 A1p+A 0 12215 8FA ! 886' 25'' !22' !'' !665U12.' 1$126166( !'61$y 2'''' (,125'C5''' 2,.,.C15,( (,5,1C2',( (,(,8C1$,2 1' 1' 12 1!' 15' 4(,( butelii5

+resiunea azotului sau aerului pentru comenzi RbarT :ataia ma,ima a tunului RmT :ataia ma,ima a tevilor de autoprotectie RmmT :ataia ma,ima a tevilor 4pistoalelor5 manuale RmmT 9impul ma,im de presurizare a unui rezervor RsT Furtun t !( mm 4C5 )iteza ma,ima de deplasare a masinii R;m6*T )iteza medie economica R;m6*T 0aza minima de vira< RmT 0ezervor combustibil RlT Consumul mediu de carburant@ la 1'' ;m,vara6iarna la o ora de #unctionare pe loc +resiunea in pneuri #ata6spate RbarT +resiunea minima a aerului din instalatia de #rinareRbarT

( 6 41 butelie5 (5 5' 42 tevi5 !' (' 41 teava5 15 2' 42 tevi5 6' 8' 12' m

1',56$,8 15'

5 1' 41 butelie sau compresor aer5 5' 42 tevi5 !5 4( tevi5 25 4( tevi5 6' !'' m 8' (' $,25 22' ('6(( 6 .66,5 6

6.A"9O1+/C-A=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 C" >/9 8/ &A?/ 9abelul XXX.6.1 Autospeciala Caracteristica 1 =ungimea RmmT =atimea RmmT -naltimea ma,ima RmmT %asa totala 4ec*ipata5,R;gT %asa proprie 4#ara accesorii si ec*ipa<5,R;gT 0ezervor combustibil 4petrol special5,RlT "ng*iul de atac,de dega<are 9evi re#ulare tip : si #urtun RmT 9evi re#ulare pulberi tip C si #urtun RmT -nstalatia de stingere cu apa <et compact sau pulverizat alimentata prin racorduri tip : de la alta masina -nstalatia de stingere cu pulberi alimentata de la masina cu pra# si azot %otor turboreactor,avind@ turatia de mers in gol 4relanti5,Rrot6minT turatia de croaziera 4mers continuu5,Rrot6minT turatia ma,ima Rrot6minT #orta de tractiune 4reactiva5 R;g#T temperatura gazelor arse viteza gazelor de iesire din a<uta< Rm6sT debit de gaze arse R;g6sT greutatea proprie autonomie de unctionareR*T comanda miscarii manevrabilitate turboreactor@ B in plan vertical B in plan orizontal Autospecialele de stingere a incendiilor cu <et de gaze A1p >& A1p >& 10 11( 0 12215 8FA 08 (5 0 !5 2 ! 6$'' 1'615 2(5' 25'' !1'' !.5' 8!'' 16('' .('' $'' (.6!'y 168' 261'' 1 inel toric cu ! a<uta<e reglabile 2 tevi cu racorduri tip C 9ip 08 (5F 225' 116'' 12!'' 2'5' 7 225' 5.' 6('y 6'' 8'' 2idraulica U (5yA 15y !'y stinga !'y dreapta 1265' $'' !'616y 168' 261'' 1 inel toric cu 2 intrari : 1 inel toric cu ( intrari A

A1p >& 0 !. ( 8!'' 25'' !6'' 125'' $5'' !''' !'616

2,125' ;g A$ butelii azot 9ip 0 !5 >/9 (1'' 1'('' 1115' 26'' 6('y 5(' (! 85' ',5 2idraulica U (5yA 15y !'y stinga !'y dreapta

2 tevi cu 2 intrari tip C 9ip 0 !. >/9 !5'' 1'5'' 112'' (5'' 65'y 5'' 65 1''' 1,' 9elecomandata U (5yA 15y !6'y

..A"9O1+/C-A=/ +/390" /)AC"A0/A F"%"="- 1- &A?/=O0 =A -3C/38-- 1-="%-3A9 9abelul XXX...1 Autospeciale pentru evacuarea #umului si gazelor la incendii si iluminat Autospeciala Caracteristica =ungimea RmmT =atimea RmmT -naltimea RmmT %asa totala ec*ipata R;gT )iteza ma,ima de deplasare a masinii R;m6*T )iteza medie economica R;m6*T 0ezervorul de combustibil RlT Consumul mediu de carburant@ la 1'' ;m vara6iarna la o ora de #unctionare in sarcina6in gol 9evi de re#ulare tip C Furtun tip : RmT A1p F&10 1'( 6.2' 25(' 2.(' 8!'' 6' (' 15' (. 15611 A1p F&0 81!5 FA 81'' 25'' !25' 11!6' 8' 2'' !'6!2 1'6( 2 (' !$,56(!,' 1(66 2 8' A1p F&0 12215 8FA 886' 25'' !18' 156''

Autospecialele de #um,gaze si iluminat sunt dotate cu cite un generator de curent alternativ tri#azic,precum si di#erentiat cu agregate,ec*ipamente si accesorii speci#ice pentru@ 15 -luminat@ proiectoare de 1''' G,virtelnite 4bobine5 cu cabluri,trepiede. 25 /vacuare #um si gaze #ierbinti@ e,*austoare,ventilatoare,tuburi din pinza. !5 1alvare 7 evacuare persoane@ coarda,cordite,targa,detector geo#onic de #orta vie,centuri de siguranta,aparate izolante si de in*alat o,igen,barca pneumatica de salvare,complet de salvare,trusa sanitara. (5 /#ectuarea unor lucrari@ bormasina,moto#erastrau cu disc abraziv sau cu lant,#oar#eca speciala pentru cabluri electrice,topor,tirnacop,toporas,spit pentru spart beton,ciocane etcA cazmale,canci,pompe submersibile. 55 +rotectia personalului@ masti contra #umului si gazelor,costum de protectie anticalorica,cizme si manusi electroizolante,trusa pentru electricieni etc. Agregatele speciale de pe Asp F&- 7 0 12215 7 8FA au caracteristicile principale aratate in tabelul XXX...2. 9abelul XXX...2. Caracteristicile principale ale agregatelor speciale Agregatul &enerator siveron de curent alternativ tri#azat 41 buc5 &rup electrogen pentru sudura si #orta 41 buc5 /,*austor 4( buc5 )entilator 4( buc5 +ompa sumersibila 4( buc5 &rup convertizor de sudura 41 buc5 %asina de gaurit +roiector 41' buc5 9ipul 1C0 !86('' &1F& 1616' ('' )A3 (5' ) (25 /+/9 65 C1C !5' %&3 2! 3 +!''C2 +uterea sau tensiunea !8 D)A 5 D)A ('') ! ;G ',!. ;G ( ;G 1!,5 ;G !56!26!' ) ',( ;G 1 ;G 22' ) +resiunea Rmm22OT 8ebitul Rm!*T

.5 65' 2''''

56'' 6!' ',65

+lacile cu prize@ tri#azice de ( ;G 4( buc5 de 25 A 41 buc5,de 1,( ;G 4! buc5,de ',( ;G 4! buc5 mono#azice de 1 ;G 412 buc5. 8.A"9O1CA0- %/CA3-C/ 9abelul XXX.8.1 Autoscarile mecanice

Autoscara Caracteristica =ungimea RmmT =atimea RmmT -naltimea RmmT %asa totala R;gT 0ezervor de motorina RlT )iteza ma,ima R;m6*T )iteza medie sau minima R;m6*T Consumul mediu la 1'' ;m RlT Consumul mediu la ora in sarcina ,#ara sarcina RlT 0aza minima de vira< "ng*iul de rotire a scarii la plan orizontal "ng*iul de inclinare ma,ima admisa in plan vertical -ncarcatura ma,ima admisa la vir#ul scarii la inclinarea ma,ima R;gT -naltimea ma,ima de lucru RmT 0aza ma,ima de actiune@ cu scara in pozitie libera RmT cu scara in pozitie rezemata RmT Ampatamentul RmmT Calea #ata6spate "ng*iul de atac6de dega<are

A1c% %A3 8-/1/= 1'1'' 2('' !('' 12!'' 1!' .' (' !2 1'68 $ !6'y .8y !25 ((,5

A1c % ?-= 15. A% !2 $6(' 2$$' !''' $8'' 15' 4benzina5 65 (' (2 1(61' 12 !6'y 8'y !5' !',2

A1c % 0 81!5 FA 8$'' 25'' !(5' 8$(' 8'

A1c % %A&-0"1 8/"9? 8= !. $.6' 2(8' !!'' 15'''

A1c % %A&-0"1 8/"9? 8= (( $$5' 25'' !('' 1.5'' 15' 82 (,. 4minima5

!6'y .5y

!6'y .5y 1 persoana !.

!6'y .8y 2 persoane in nacela ((

!' 12 15 (''' 16((616(( 28626y

(6''

(8'' 1$68618'$

$.3A)/ %A0-9-%/ 1- F=")-A=/ 8/ 19-31 -3C/38-9abelul XXX.$.1 3ave maritime si #luviale de stins incendii 3ava Caracteristica 1 )iteza de deplasare Autonomia de #unctionare neintrerupta R*T +esca<ul ma,im RmT 1iguranta la navigatie pe@ o stare a marii pina la #orta vintului pina la 8eplasamentul navei Rt Capacitatea totala a tancurilor de combustibil Rm!T /c*ipa<ul 4nr. de persoane %otoare principale 8ebitul total al pompelor centri#uge la 8 at Rm!*T 3umarul tunurilor de apa si spuma :ataia tunurilor@ <et de apa RmT <et de spuma Rm 0ezervorul lic*id spumant R;gT 0ezervorul de pulbere Flore, R;g :uteliile de azot de (' l RbucT Cantitatea totala de spuma aeromecanica ce se obtine Rm!T :ataia norului de pra# prin ( linii de #urtun cu debit de 2' ;g6s RmT =ungimea ma,ima RmT =atimea ma,ima RmT -naltimea totala a navei RmT 2 15 3d 42.,5 ;m6*5 5' 2,(' &radul 5 &radul 6 !'' !!,5 15 2,1$5 C+ (,!''C12'' 8 8' 6' 15''' 25'' 1. !''' !' (' !.,! 11,68' 25 ! 25 ;m6* 2( 1,. %aritima tip catamaram Fluviala

1(' .,6. 6U( 2,(2' C+ 2,5U1,1,(C11,( (

.''' l U 2''' l in butoaie 125' 5 12'' !2,6! 5,8'

-naltimea de montare #ata de nivelul apei a tunurilor pe plat#orma superioara a turnului RmT 1'.90/3"0- 8/ 19-31 -3C/38-9abelul XXX.1'.1

16

9renurile de stins incendii 9renul Caracteristica =ungimea totala RmmT 3umarul vagoanelor amena<ate@ pentru stingatoare cu apa si spuma@ B rezerva apa Rm!T B spumogen R;gT B grupuri de pompare B debit pompa la 8 bari Rl6minT B bataia tunului pentru stingere cu pulbere,avind 6 module + 125',precum si un generator electric de !8 ;)A pentru ec*ipa< )iteza ma,ima de circulatie R;m6*T )arianta completa 1''..6' 6 ( $' 1''' 2 !''' )arianta redusa 5'.!8' 2 2 2,51C1'2 2 4"%9 6'5 2,15'' .( m distanta 6 6! m inaltime

1 1

1 1''

11.%O9O+O%+/ +/390" 19-3&/0/A -3C/38--=O0 9abelul XXX.11.1 %otopompele pentru stingerea incendiilor %otopompa %+" ('' %+ /= 9-% 8'' ! 1$'' 121' 1'.' !'8 2 timpi 15 C+ 6 8'' 6,5 6,5 $' 16 1A62C ( %+ -%: 5$ -%: 5! "%9 6' ( !(!' 15'' 115' 1'1' ( timpi (5 C+ .,5 12'' 8,2 16 6' 2 2 A62: ( ! ( 2 1 4tip :5 ( 2 1 ( 1 2 1 1 1 16 $' !' 2A62: ( ! ( 1 2 1 1 1 %+ 1('' 4%+ .'5 %+0 1!'' 4%+ .!5 %+0 16'' 4%O+11''5 . !68' 15'' 1(2' 8'' ( timpi 55 C+ 16'' 8 16

Caracteristica 1 =ungimea cu accesorii RmmT =atimea cu accesorii RmmT -naltimea #ara accesorii RmmT &reutatea,complet ec*ipataR;gT %otorul,nr. de timpi si putere Consumul de carburanti R;g6*T 8ebitul nominal al pompei centri#uge Rl6minT -naltimea ma,ima de aspiratie RmT +resiunea ma,ima cu vanele complet inc*ise la !''' rot6minRda36cmET 9impul ma,im de aspiratie pentru inaltimea de 6,5 m RsT 0ezervorul de benzina RlT 3umarul de intrari6iesiri 9ub de aspiratie tip A RbucT 0ole de #urtun de 2' m tip : RbucT 0ole de #urtun de 2' m tip C RbucT 9evi de re#ulare tip : RbucT 9evi de re#ulare tip C RbucT 1orb tip A RbucT 8istribuitor 2idrant portativ )iteza ma,ima de transport 2 1$'' 121' 1''' 25' 2 timpi .,5 C+ 6 ('' 6,5 (,( $' 8 1:62C ( 4tip :5 5 !(8' 155' 12.' 885 ( timpi 5' C+ .,5 1('' 6 !(!' 15'' 1255 885 ( timpi 5' C+ 1!'' .,5 16 $' !' 2A62: ( ! ( 1 2 1 1 1

1A62: ( ( ! 1 2 1 1 1

R;m6*T

( 1'

('

6' .'

12.&/3/0A9OA0/ 8/ 1+"%A "1OA0A 9abelul XXX.12.1 &eneratoarele de spuma usoara &eneratorul Caracteristica 1 9ipul motorului +resiunea de lucru RbarT 8ebitul de aer Rm!6minT 8ebitul de apa Rl6minT 8ebitul de spuma Consumul de spumant Rl6minT 9ipul spumantului 8imensiunile = , l , * RmmT %asa neta cu accesorii R;gT %&1" 1'' /&1" (' %& 1'' ( ( 1' 11' 2'' 2$5 (.5 6' 115 1' 18,! %2& 5' 5 !6 22' 26' (' 5' (6 8e medie si mare in#oiere,proteine !5' , !5' , !5' 18

2 ! 1 18 Asincron,tri#azat 2,2%G !,5 !,5 (,5 1.' 18' $' 1'' (' 2' 1' Cu coe#icient mare de in#oiere 28'5 , 161' , 15'' !$5 1.!5 , 11!5 , $$5 218

2.5 , 8!5 , 55' .'

1!.9"3"0- 8/ A+A 1- 1+"%A 9abelul XXX.1!.1 9unurile de apa si spuma 9unul Caracteristica 8ebitul ma,im de apa Rl6minT 8ebitul ma,im de spuma Rl6minT =ungimea ma,ima a <eutului de spuma@ vertical RmT orizontal RmT =ungimea ma,ima a <etului de apa@ vertical RmT orizontal RmT +resiunea ma,ima de lucru RbarT Actionarea )iteza ma,ima de transport R;m6*T 8imensiunile = , l , * RmmT "ng*iul de rotire al tevilor@ in plan vertical in plan orizontal %asa neta cu accesorii R;gT 90A1 !''' !''' 21''' !8 58 (. 6. 1' %anuala (' ($'' , 1512 , 16$' 8'S !6'S 515 1' 3ormala !515 ,11!' , 16(' 65S U 85S 1.'S !'' 9FA1 !''' !'''' 22''' !8 58 99A1 285' 285' 2''''

8'

.5 16 1ervomotoare ! , !8' )

2.'

1(.%A1-3- "1OA0/ 1- A=9/ "9-=A>/ +/390" -39/0)/39-- =A -3C/38-Autopompe de prima interventie 4A+-69)8 12 % sau A0O5,avind o viteza ma,ima de $' ;m6*,o pompa cu debit nominal de 6'' l6min,cu rezervor cu 5' l detergent,#urtunul de re#ulare 48' m tip :,12' m tip C si 2' m tip 85 si tevi de re#ulare 42 :,2 C si 1 85. Autospeciale de stingere cu pulbere si CO2 4A1p + (''69) 8 12 F5,avind ('' ;g pulbere stingatoare care este antrenata cu dio,id de carbon 4(,6 ;g5 si re#ulata cu pistolul de pulbere 42'' ;g6min5. Autospeciale pentru interventii la incendii 4A1p --5 pe sasiu 9)8 12 % sau A0O si dotate cu accesorii adecvate. Autocisterne pentru stoca< si transport substante c*imice stingatoare lic*ide AC91 45''' 7 1'''' l5. 0emorci auto de stins incendii cu pulberi 0+1 2,125' C 25'' ;g re#ulate cu azot din butelii 4U o butelie de comanda5 sau cisterne remorcabile !6'' cu agregat de pompare C0+ 7 !6''.

0emorci auto pentru transport substante stingatoare 091 425'' l spumogen lic*id5 motopompa de 8 l6min pentru transvazare si ec*ipament de protectie 4costume anticalorice,costume de protectie impotriva apei,aparate izolante,masti contra gazelor,corzi,cordite,accesorii etc.5. +ompe manuale +% si *ipocisterne 2C 4in mediul rural5 cu debite de 15' 7 18' l6min si presiuni de lucru ( bar. !1.Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu se poate realiza @ direct,releu naveta si mi,t. 1.A=-%/39A0/A 8-0/C9A C" A+A %asina de incendiu se amplaseaza la sursa de apa si de aici re#uleaza apa cu a<utorul pompelor si prin #urtunuri asupra #ocarului. +osibilitatile te*nice ale masinilor de incendiu sunt ridicate,ele putind sa re#uleze apa la mari distante,dar acest lucru este limitat de dotarea cu #urtun de re#ulare si incadrarea cu personal. +arametrul cel mai important care trebuie stabilit,de care depinde distanta de re#ulare,este presiunea la care trebuie sa lucreze pompa pentru a asigura la teava debitul si presiunea neceasara stingerii incendiilor. =a alimentarea directa trebuie avute in vedere distanta de sursa de apa si #ocar,ca si di#erenta de nivel.Cu cit distanta este mai mare,cu atit pierderile de presiune sunt mai mari. +ierderile de presiune sunt reduse in cazul #olosirii liniilor de #urtun cauciucat,cu diametre mari. +entru transportul apei este necesar sa se #oloseasca linii de #urtun cauciucat tip A sau tip : si distribuitorul amplasat cit mai aproape de #ocar. +resiunea la pompa se calculeaza ast#el @ +pCpt U p#r U pn A +p 7 presiunea la pompa RatTA pt 7 presiunea la teava RatTA p#r 7 pierderile de presiune RatTA pn 7 presiunea corespunzatoare di#erentei de nivel RatT. +resiunea la teava este #i,ata de se#ul stingerii in raport de natura incendiului,de volumul de apa e,istent la dispozitie si de nevoile tactice.+ierderile de presiune corespunzatoare debitelor de la 1'' la !'''6min sunt arate in tabelul XX---.1.6. 8ebitul de apa care trece prin distribuitor se imparte in mod egal prin cele trei iesiri,in cazul cind linia de #urtun,tevile de re#ulare si inaltimea lor a amplasare sunt identice. +resiunea pe care trece prin distribuit are valoarea presinii la care lucreaza pompa,din care scad pierderile de preisune prin #recare 4de la pompa pina la distribuitor5 si presiunea corepsunzatoare di#erentei de nivel dintre locul de amplasare a pompei distribuitorului. +resiunea cu care apa iesi din #iecare racord al distribuitorului si intra linia de re#ulare se calculeaza ast#el@ +r C +p 4p#r U pn5. +resiunea din distritor nu se imparte cum se imparte debitul,ci se transmite integral spre #iecare linie de re#ulare,care se racordeaza la iesirile distribuitorului. Cunoscind presiunea si debitul necesare lucrului la incendiu se poate alege a<uta<ul tevii de re#ulare. 2.A=-%/39A0/A -3 0/=/" C" A+A. Alimentarea in releu este sistemul prin care re#ularea apei de la sursa la locul incendiului se #ace la o masina de incendiu la alta./a se #oloseste atunci cind distanta de la sursa la #ocar este mare si nu este posibila alimentarea directa,#iind nevoie,de regula,de 2 7 ( masini. 8istanta ma,ima pina la care se poate #olosi alimentarea in releu este in #unctie de numarul masinilor de lupta de care se dispune si de cantitatea de #urtun din dotare. 8istanta ma,ima se poate calcula cu relatia@ 8ma, C :1 U :2 U a :n U C1UC2UaCn 7 25 mA n :1,:2...:n si C1,C2...Cn lungimea de #urtun de tip :,respectiv de tip C,e,istenta pe masiniA n 7 numarul de masiniA 25 m 7 lungimea de #urtun pentru coturi la o masina. 8e a lungul releului se disting ! sectoare@ de alimentare,intermediar si de lucru la incendiu. +entru a realiza un releu in bune conditii trebuie sa se respecte urmatoarele reguli@ #olosirea pe cit este posibil a masinilor de incendiu care dau acelasi debitA asezarea la sursa de apa a masinilor de incendiu cu debitul cel mai mareA #olosirea de #urtunuri cauciucate tip A si : in per#ecta stare,c*iar linii dubleA amplasarea in sectorul de alimentare a masinilor #ara cazan si in sectoarele de lucru la incendiu cu cazan mai mareA instalarea ventilelor de presiune pe liniile de re#ulare pentru prote<area #urtunurilorA cuplarea pompelor si #unctionarea masinilor lent si progresiv pentru a se evita producerea socurilor pe liniile de #urtunA intinderea liniilor de #urtun cit mai corect,evitindu se coturile brusteA #olosirea legaturii radio intre sectorul de alimentare si cel de lucru la incendiuA

stabilirea presiunii cu care lucreaza #iecare masina de incendiu,tinindu se seama de pierderile de presiune prin #iecare si de lungimea si diametrul liniilor de re#ulareA calcularea corecta a debitelor si presiunilor,si instruirea subunitatii care trebuie sa realizeze releul in bune conditii. 8aca debitul realizat prin releu este egal cu cel obtinut prin naveta,este recomandabil sa se #oloseasca naveta,deoarece liniile de #urtun,in cazul releului,sunt greu de intins si de supraveg*eat. !.A=-%/39A0/A -3 3A)/9A C" A+A -n cazul in care distanta de la incendiu pina la sursa de apa este prea mare si nu se dispune de #urtun su#iecient pentru releu,se poate #olosi alimentarea in naveta. 3aveta este procedeul de alimentare cu apa care se #oloseste,pentru transportul apei de la sursa la zona de lucru,cazanele masinilor de incendiu. Alimentarea cu apa in naveta devine e#icienta numai daca se indeplinesc urmatoarele cerinte@ sa e,iste un numar su#icient de autopompe cisterne cu cazane de capacitate mareA sa se #oloseasca pe cit posibil,masini de acelasi tip,pentru a se putea lucra sincronizatA sa e,iste o autopompa puternica la sursa de apa,care asigura umplerea cazanelor intr un timp minim 4cel putin 1''' l6min5A sa permita circulatia normala a masinilor de incendiu pe drumurile de acces din sectorul de lucru la incendiu si pe cel de alimentareA sa #ie bine organizat serviciul de ordine si circulatieA sa se pastreze disciplina in ceea ce priveste #olosirea debitului si presiunii stabiliteA sa #ie permanent dispozitivul la incendiu,masina care intra in pozitia de lucru sa se cupleze imediat la dispozitivul de<a intinsA sa se asigure in permanenta o masina in pozitia de lucru,una in asteptare si alta la alimentare 4cerinta minima5. Alimentarea cu apa in naveta este posibila si recomandabila intre doua limite. 8istantele ma,ime si minime se pot calcula cu relatiile@ 8ma,Ctma,4n 15 t H )A 2 8minC:1U:2U C1UC2 7 5' mA 2 tma, 7 timpul ma,im de lucru printr o masina de incendiu in conditiile de debit si presiune cerute RminTA n 7 numarul masinilor de incendiu #olosite pentru navetaA t 7 timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu,care cuprinde racordarea tubului de aspiratie,e#ectuarea vidului si umplerea cazanelor cu apa RminTA ) 7 viteza de circulatie a masinilor de incendiu Rmin6minTA :1,:2,C1,C2 7 lungimea #urtunurilor de tip : si C in m,din dotarea a doua masini de incendiu. (.A=-%/39A0/A %-X9A C" A+A Alimentarea mi,ta cu apa se organizeaza in special la marile incendii,cind se concentreaza pentru indeplinirea misiunii un numar mare de masini . Acest mod de alimentare necesita #olosirea simultana a mai multor sisteme de alimentare. Alegerea cuplului de sisteme depinde de distanta dintre sursa de apa si incendiu,de numarul misinilor de incendiu si debitul necesar pentru stingerea incendiilor. 8e e,emplu,se pot #olosi simultan urmatoarele sisteme de alimentare@ direct si releuA direct si navetaA releu,naveta,directA releu si naveta. -n cazul adoptarii modului de alimentare mi,ta,#iecare sistem din cadrul cuplului respectiv se organizeaza ca si cum s ar #olosi singur. !2.8otarea cu mi<loace de prevenire si stingere 1.C0-9/0--=/ &/3/0A=/ 8/ 8O9A0/ =a stabilirea dotarii unitatilor economice si social culturale cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,ec*ipament de protectie,substante c*imice si alte mi<loace destinate prevenirii si stingerii incendiilor,in #unctie de speci#icul #iecarei unitati,se va tine seama de urmatoarele criterii generale@ a5 importanta economica si sociala a unitatiiA b5 categoriile de pericol de incendiu ale produselor te*nologiceA clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor e,istente in unitateA clasele lic*idelor combustibileA proprietatile #izico 7 c*imice ale materialelor si substantelor care determina comportarea la #oc a acestoraA sarcina termina de incendiuA c5 inzestrarea de produse combustibile din instaltatiile te*nologice si categoriile depozitelor de lic*ide si gaze combustibile din unitateA posibilitatea de golire rapida sau de transvazare a produselor din instalatii ori rezervoare si de evacuare a materialelorA d5 gradul de rezistenta la #oc al constructiilor si limita de rezistenta la #oc a elementelor portante ale instalatiilor te*nologiceA

e5 inaltimea si numarul de niveluri ale constructiilor si instalatiilor te*nologice,posibilitatile de accesA #5 gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat prin proiectare si e,ecutie,precum si timpul e,ploatarii,inclusiv prin modernizari,repro#ilari,sc*imbari de destinatie si marirea gradului de sigurantaA caracteristicile te*nico tactice si parametrii de #unctionare ai sistemelor de protectie impotriva incendiilor 4pompe si retele de apa,masini,instalatii si utila<e de stingere etc.5A g5 gradul de siguranta si protectie intrinseca al instalatiilor te*nologiceA *5 gradul de ocupare al teritoriului unitatii cu constructii,instalatii,depoziteA dispersarea constructiilor,instalatiilor si depozitelorA i5 sursele de alimentare cu apa 4debite,presiuni,capacitate5 ce pot #i utilizate in caz de incendiu,e,istente in unitate sau in apropierea acesteiaA <5 alimentarea cu energie electrica a instalatiilor te*nologice cu #oc continuu sau cu grad ridicat de pericol in e,ploatare,precum si a sistemelor de protectie impotriva incendiilorA ;5 alimentarea cu energie electrica a instalatiilor te*nologice cu #oc continuu sau cu grad ridicat de pericol in e,ploatare,precum si a sistemelor de protectie impotriva incendiilorA l5 e,istenta si starea drumurilor si a celorlalte cai de acces pentru interventiiA practibilitatea acestoraA m5 substantele periculoase ce se pot dega<a in caz de incendiu,e,plozie,avarie,accidente te*nice,calamitati naturale sau manevre in instalatiiA n5 numarul de incendii simultane,estimat con#orm normelor si prescriptiilorA o5 capacitatea de autoaparare a unitatii impotriva incendiilorA taria primei interventii cu toate #ortele si mi<loacele e,istente in unitate,con#orm sc*emelor de interventie sau a planului de autoaparare impotriva incendiilorA p5 conceptia de interventie stabilita prin variantele planului 4unic5 de interventie 4dimensiunile incendiului,#ortele si m<iloacele necesare,durata concentrarii acestora,timpul de interventie,procedee si te*nici utilizate,substante stingatoare etc.A r5 amplasarea unitatii in cadrul plat#ormei industriale si #ata de obiectivele sau localitatile apropiate 4distante,e,istenta drumurilor si starea acestora5,precum si dotarea obiectivelor vecine cu masini de stingere a incendiilorA distanta #ata de unitatea militara de pompieri cea mai apropiataA s5 posibilitatile de acces pentru interventia la stingerea incendiilor,peste si printre liniile de cale #erataA t5 numarul,marimea,comple,itatea si dispersarea instalatiilor te*no logice de producere si prelucrare,e,istenta metalelor in stare topita si a produselor incanndescente,protectia mi<loacelor de transport utilizateA u5 necesitatea interventiei cu masini,utila<e si alte mi<loace in caz de calamitati naturale. Alegerea tipurilor cu masini,instalatii,utila<e si mi<loace de interventie,precum si a substantelor de stingere,se #ace in raport cu@ a5 caracteristicile constructive ale constructiilor si instalatiilorA b5 proprietatile #izico c*imice ale substantelor si materialelor combustibile e,istente,precum si a elementelor de constructii si materialelor care trebuie raciteA c5 pericolul producerii unor e,plozii,avarii,reactii c*imice sau alte #enomene care pun in pericol securitatea personalului si integritatea bunurilor materialeA d5 posibilitatea de actionare in spatii inc*ise,in subsoluri,la inaltime sua in medii cu nocivitate maritaA e5 e#icienta substantelor stingatoare si compatibilitatea acestora,corelate cu optiunea economica prioritara pentru #olosirea apei,apei pulverizate,spumei 4mecanice,c*imice5,spumei usoare,aburului,gazelor inerte,pulberilor sau substantelor organo *alogenateA #5 posibilitatile de utilizare in timp a utila<elor in timp a utila<elor de interventie prevazute a #i #olosite,de catre personalul desemnat. 8otarea unitatilor economice,social culturale si localitatilor cu masini,instalatii,utila<e,aparatura,ec*ipament de protectie si substante c*imice pentru prevenirea si stingerea incendiilor se #ace pe baza normelor de dotare emise potrivit prevederilor legale. -n continuare se prezinta orientativ principalele criterii si domenii de dotare,in aplicarea lor #iind obligatorie consultarea si rspectarea prevederilor normelor in vigoare,pentru unitatile 4localitatile5 in cauza. 2.-319A=A9-- +/390" A=A0%A0/,A)/09-?A0/,1/%3A=-?A0/ 1- 19-3&/0/ 1istemul de alarmare,avertizare si anuntare a incendiilor se asigura in toate unitatile,in raport cu criteriile generale mentionate anterior,putind avea legaturi simple,duble si triple.-n principal,se #olosesc urmatoarele mi<loace@ sonerii obisnuite sau polarizanteA sirene,*upe si alte mi<loace de avertizare sonoraA tele#oane directe,cap la cap,conectate la centrala tele#onica a obiectivului ori la centrala urbanaA statii radio tele#on #i,e,mobile si portabileA instalatii de alarmare si de semnalizare a incendiilorA semnalizarea intrarii in #unctiune a instalatiilor automate de stingere,ori alte semnalizari opticeA statii de ampli#icare sau de radio#icareA inter#oaneA televiziunea cu circuit inc*is. 1istemul adoptat trebuie sa asigure anuntarea si alarmarea in cel mai scurt timp a personalului de la locurile de munca,a #ormatiilor civile de pompieri,proprii si vecine,dispeceratele obiectivului si unitatile militare de pompieri,precum si conducerea unitatii respective. -nstalatiile de semnalizare a incendiilor se prevad,de regula,in urmatoarele cazuri@ a5 in unitatile care au incaperi din categoriile A,: si C pericol de incendiu,cu arie totala mai mare de 2'.'''EA b5 in unitatile sau depozitele,indi#erent de categoria de pericol de incendiu,daca aria incintei este mai mare de 1' *aA

c5 in depozitele inc*ise de materiale,cu supra#ata des#asurata mai mare de .5'E,avind sarcina termica totala 7 data de bunurile depozitate,inclusiv ambala<ele,ra#turile,rastelele,paletii si substantele de conservare combustibile 7 peste 21'' %>6mE 45'' %cal6mE5,daca costul instalatiei de semnalizare nu depaseste 2b din valoarea bunurilor prote<ate si a lucrarilor de constructrii monta<A d5 in depozitele cu stive inalte,in care se pastreaza bunuri combustibile sau in ambala<e combustibile,ori paleti combustibiliA e5 in depozitele inc*ise de lic*ide combustibile cu capacitatea mai mare de 25''! pentru lic*idele din clasele - -- 4cu temperatura de in#lamabilitate sub 55y5 si 125''! pentru lic*ide combustibile din clasele --- -) 4cu temperatura de in#lamabilitate peste 55yC5.-n cazul depozitarii lic*idelor combustibile din ambele grupe,se considera ca 1m ! lic*id din clasele - -- este egal cu 5 m! din clasele --- -)A #5 in cladirile industriale blindate,din categoriile A,: si C pericol de incendiu,indi#erent de aria construitaA g5 in cladirile civile sau industriale cu inaltimea mai mare de 28m,indi#erent de aria construita,atunci cind e,ista incaperi in care sarcina termica depaseste 8(' %>6mde aria construita,atunci cind e,ista incaperi in care sarcina termica depaseste 8(' %>6mE 42'' %cal6mE5 sau in care se a#la aparate sau utila<e de mare valoareA *5 in spatiile de parcare sau de garare care adaposetesc mai mult de 5' autove*icule 4se asimileaza 1 autove*icul cu 1 autocamion sau cu 2 autoturisme 7 2 electrostivuitoare 7 2 motostivuitoare 7 ! electrocare 7 1 tractor 7 1 autobasculanta 7 1 automacara 7 1 autocisterna 7 ! motociclete 7 1 locomotiva etc.5A i5 in incaperile in care se manipuleaza ec*ipament de calcul electronic,de tip mare sau mi<lociu si in ar*ivele de prgrame si date inregistrateA <5 in gospodariile de cabluri electrice 4subsolurile,podurile,tunelurile,puturile si galeriile de cabluri5,precum si in incaperile de comanda si de actionari electrice a#erenteA ;5 in gospodariile de ungere si actionari *idrauliceA l5 in incaperile pentru con#ectionarea sau depozitarea modelelor din lemn,cu o supra#ata des#asurata de peste .5'mEA m5 in magazine universale generale,de te,tile incaltaminte,de mar#uri ,metaloc*imice,de produse alimentare si de mobila avind supra#ete mai mari decit limitele prevazute in normeA n5 in comple,ele *oteliere,de odi*na si tratamentA o5 in cladirile cu 1ali aglomerate sau cu aglomerari de persoane,teatre,sali polivalente,case de cultura,studiouri de #ilm.radio si 9) etc. p5 in e,pozitiile permanente,muzee,ar*ive cu obiecte de mare valoare. 8etectoarele automate de incendiu se monteaza in incaperile cu pericol ridicat de incendiu,cum sunt cele speciale de cabluri electrice 4subsoluri,tuneluri,partere etc.5 din gospodariile importante de cabluri electrice,subsoluri de ungere si actionari *idraulice ,centre de calcul electronic cu calculatoare mari si mi<locii,marile magazine comerciale,salile de spectacol sau polivalente si spatiile a#erente,depozitele inc*ise cu bunuri de valori etc. !.-319A=A9--=/ 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 -nstalatiile de *idranti ec*ipeaza in general toate cladirile civile si industriale,instalatii te*nologice si depozitele de materiale si substante combustibile,inclusiv unele constructii pe timpul lucrarilor de investitii.1e e,ecepteaza,con#orm normelor,unele cladiri industriale cu pericol redus de incendiu,cladiri social culturale cu niveluri putine sau cu numar mic de persoane,depozite cu cantitati mici de materiale. -nstalatiile #i,e de stingere cu apa pulverizata se prevad in principiu in urmatoarele cazuri@ a5 in incaperile speciale 4subsoluri,tuneluri,puturi,galerii etc.5,ale gospodariilor importante de cabluri electriceA b5 in incaperile 4statii de pompe,rezervoare etc.5 ale gospodariilor de ungere si actionari *idraulice,avind o zestre de peste 1'm! ulei combustibil,cu temperatura de in#lamabilitate mai mare de 55yCA c5 in trans#ormatoare 4autotrans#ormatoare5 de mare putere,con#orm normelor %inisterului /nergiei /lectrice. -nstalatiile de apa pulverizata pot #i utilizate pentru@ a5 stingerea incendiilor de materiale combustibile,lic*ide combustibile cu temperatura de in#lamabilitate peste 55yC,lic*ide in#lamabile,*idro#ile etc.A b5 limitare posibilitatilor de propagare rapida a incendiilor,prin stropirea zonei de ardereA c5 protectia contra incalzirii e,cesive,prin racirea imensa a materialelor elementelor de constructie,instalatiilor te*nologice si a altor bunuri amenintate de incendiuA d5 prevenirea incendiilor prin stropirea cu apa a zonei in care,in caz de avarie,se pot produce scapari de lic*ide ori gaze combustile,sau metale topiteA e5 in incaperi de productie si depozitare,din categoriile : sau C de incendiu,unde stingerea cu capa sub #orma de <et compact nu se recomanda. %ontarea instalatiilor tip sprin;ler este oportuna in urmatoarele cazuri@ a5 in sectiile de timplarie din lemn si derivatele acestuia,cu supra#ata des#asurata de 2''' mE si mai mult,cind sunt situate in cladiri independente sau cu supra#ata des#asurata de 5'' mE si mai mult,cind sunt situate in cladiri cu alte destinatii,#ara a #i separate de acestea prin peretii anti#ocA b5 in sectiile pentru con#ectionarea modelelor din lemn cu supra#ata des#asurata de 1''' mE si mai mult,cind sunt situate in cladiri independente sau de 5'' mE si mai mult,cind sunt situate in cladiri industriale cu alte destinatii #ara a #i separate de acestea prin pereti anti#ocA c5 in depozitele pentru modele din lemn cu o supra#ata des#asurata de !'' mE si mai multA d5 in depozitele inc*ise de materiale cu supra#ata des#asurata mai mare de .5' mE,avind sarcina termica totala data de bunurile depozitate inclusiv ambala<ele,paletii si substantele de conservare combustibile peste 525 %>6mE 4125,5 %cal6mE5,daca costul instalatiei sprin;ler nu depaseste 2b din valoarea bunurilor prote<ate si a lucrarilor de constructii monta<A

e5 in depozitele inc*ise cu inaltimea de depozitare mai mare de ( m 4stive inalte5,in care se pastreaza bunuri materiale combustibile sau materiale incombustibile in ambala<ele combustibileA #5 in cladirile industriale blindate sau monobloc din categoria A,: sau C pericol de incendiu,daca sarcina termica este mai mare de 125,5 %>6mE 4!' %cal6mE5A g5 in gara<ele sau parca<ele cu peste 5' autove*icule,amena<ate in subsoluriA *5 in incaperile din cladirile #oarte inalte,cu inaltimi mai mari de (5m,in care sarcina termica depaseste 21'' %>6mE 45'' %cal mE5A i5 in incaperile din categoriile A,: si C pericol de incendiu,situate la inaltimi de peste !' mA <5 in incaperile din categoriile A,: si C pericol de incendiu din cadrul sectiilor c*imice,petroc*imice in raport de importanta si vulnerabilitatea sectiilorA ;5 in morile de cereale de mare capacitate. l5 in cladirile cu sali aglomerate 4teatre,cluburi,case de cultura,sali polivalente etc.5 cu capacitate mai mare de ('' locuri,studiouri de #ilmare,radio si 9)A m5 in magazinele universale generale,te te,tile,incaltaminte,de mobila,de produse alimentare si mar#uri metalo c*imice cu supra#etele mai mari decit limitele prevazute in norme. -nstalatiile de drencere pentru stingerea incendiilor se prevad in incaperile cu pericol mare de incendiu,unde din cauza propagarii rapide a #ocului sau din alte considerente,nu pot #i utilizate cu e#icienta alte sisteme de stingere,sectii si depozite de produse din clasa C( de combustibilitate. 8rencerele pentru perdele de protectie se prevad la@ a5 prote<area golurilor 4usi,#erestre etc.5 din peretii despartitori,pentru a impiedica transmiterea #ocului de la o incapere la altaA b5 protectia cortinelor,usilor sau obloanelor din peretii anti#ocA c5 protectia cladirilor in e,terior,cind nu sunt amplasate la distante corespunzatoare d5 prote<area unor portiuni din incaperile cu pericol de incendiuA e5 limitarea propagarii incendiilor prin benzile transportoare de cocs,carbuni si alte materiale combustibileA #5 protectia unor instalatii,utila<e si coloane te*nologice,#ascicule de conducte ce ve*iculeaza gaze sau lic*ide combustibile,#lu,uri de cabluri electrice si elemente de sustinere a acestora. -nstalatiile de racire cu apa se prevad la@ a5 rezervoarele 4s#erele5 supraterane sau semingropate de gaze lic*e#iate,care trebuie prote<ate impotriva radiatiei termice pentru a nu depasi temperatura admisa de stocareA b5 rezervoarele supraterane sau semiingropate cu lic*ide combustibile,neizolate termic cu capacitatea totala de 25'' mE pentru clasele - -- si de 5''' m! pentru clasele --- -).0ezervoarele cu capacitatea de 5''' m! si mai mari se prevad cu instalatii #i,e de racire cu apaA c5 stilpii mecanic portanti neprote<ati termic,amplasati in zone e,puse in contact cu metal topit sau in apropierea unor puncte cu pericol potential ridicat de izbucnire a incendiilor,avind sarcina termica peste (2'%>6mE 41'' %cal6mE5. 3u se prevad cu instalatii de racire depozitele de lic*ide combustibile avind@ a5 capacitatea pina la 5' m!A b5 capacitatea pina la 1''m!,daca sunt amplasate,izolat,#ata de unitati sau localitati,la o distanta de !'' m sau cind sunt in incinte unde nu este obligatorie alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilorA -nstalatiile de abur se #olosesc pentru stingerea incendiilor provocate de substante gazoase,lic*ide sau solide combustibile din incaperi inc*ise,prin inundarea spatiilor respective,in urmatoarele cazuri@ a5 in spatiile inc*ise cu volum pina la 5'' m!,unde se utilizeaza substante gazoase,lic*ide sau solide combustibileA b5 in rezervoarele ingropate de pacura sau de combustibil special,cu volumul de cel mult 6''' m!A c5 in subsolurile *idraulice 4ungere,actionari *idraulice etc.5 cu volumul mai mic de !''' m !A Aburul se utilizeaza pentru stingerea incendiilor sub #orma de <eturi sau perdele de protectie ori pentru prevenirea #ormarii amestecurilor e,plozive,dupa cum urmeaza@ a5 coloane te*nologice de prelucrare a produselor combustibile din uzine c*imice,petroc*imice,cocsoc*imiceA b5 rapme cai #erate de incarcare descarcare pentru lic*ide combustibileA c5 batale si decantoare pentru captarea reziduurilor de lic*ide combustibile. -nstalatiile de stingere a incendiilor cu spuma se prevad la@ a5 cladirile,incaperile sau instalatiile te*nologice in care se utilizeaza lic*ide combustibile din clasa de in#lamabilitate - --,in cantitati mai mari de 1' m! sau din clasa de in#lamabilitate --- -),in cantitati mai mari de 5' m !A b5 depozitele combustibile cu capacitatede 5' m! sau mai mult 4tabelul XXX--.!.15A c5 rampele auto sau caile #erate,cu mai mult de 5 guri de incarcare descarcare pentru lic*idele combustibileA d5 incaperile speciale importante de cabluri electrice,cu volum redus sau in care utilizarea apei nu este indicata. 9abelul 4XXX--.!.15 -nstalatiile de stingere a incendiilor cu spuma pentru depozite de lic*ide combustibile Capacitatea depozitului Rm!T 51 7 5'' 5'1 7 25'' 25'1 7 55'' %odul de asezare a rezervoarelor 1upraterane,semiingropate sau ingropate 1upraterane sau semiingropate -ngropate 1upraterane,semiingropate sau 9ipul instalatiei de stingere %obila 1emi#i,a pentru cl. - -%obila pentru cl. --- -) %obila

55'1 7 1''''' +este 1'''''

ingropate 1upraterane,semiingropate -ngropate 1upraterane,semiingropate sau ingropate

1emi#i,a Fi,a 1emi#i,a Fi,a

-nstalatiile de stingere a incendiilor cu gaze inerte,prin inundare totala sau actionarea locala,se vor adopta atunci cind alte mi<loace de stingere nu sunt e#icace sau sunt contraindicate si se prevad in urmatoarele cazuri@ a5 in ar*ivele,muzeele si bibliotecile cu documente si bunuri de importanta deosebita,in depozitele de materiale de mare valoare,amena<ate in incaperi care au o supra#ata mica de goluri si in care nu se poate e#ectua un control permanentA b5 in incaperile intreprinderilor,laboratoarelor sau institutelor de cercetari stiinti#ice din categoriile A si : pericol de incendiu,in care se a#la instalatii de aparata< de mare valoareA c5 la masinile si instalatiile electrice care se a#la in incaperi inc*ise si care indeplinesc un rol important in asigurarea continuitatii productiei 4trans#ormatoare,statii de distributie etc.5A d5 in centrele de calcul electronic de tip mare sau mi<lociu si la alte instalatii si aparate electronice,care au un rol important in asigurarea continuitatii productiei,centrale tele#onice automate,centrale electrodinamice din statii CFA e5 in sectiile de prelucrare a metalelor piro#orice,in cazul in care rezulta particule #in divizateA #5 la instalatiile sau utila<ele cu proces te*nologic din categoria A,: sau C,care constituie mare pericol pentru restul instalatiilor si utila<elor,apriderea lor putind provoca e,tinderea rapida a incendiuluiA g5 in incaperile importante de cabluri electrice cu volum redus,care cuprinde aparate sau ec*ipamente electrice necapsulate ori cu grad de protectie mai mic de -+ !!,precum si in spatiile care se a#la deaspura unor ast#el de instalatiiA *5 in incaperile in care se prelucreaza sau se utilizeaza substante,care in contact cu apa sau aerul dau reactii e,otermeA i5 in incaperile de productie si depozitare #ara supraveg*ere continua,cu produse importante pentru continuitatea productiei,unde se impune stingerea rapida a eventualelor incendii,in vederea reluarii imediate a activitatii A <5 in statiile de pompare pentru lic*ide te*nologice combustibile,in incaperile inc*ise,a caror #unctionare conditioneaza des#asurarea activitatii de productieA ;5 la bazinele si rezervoarele te*nologice cu lic*ide te*nologice combustibile calde. -nstalatiile de stingere a incendiilor cu pulbere sau cu *aloni se prevad in cazurile cind celelalte substante stingatoare 4apa,spuma,abur sua gaze inerte5 nu sunt e#iciente. (.%A1-3- 8/ 19-3&/0/ A -3C/38--=O0 8otarea unitatilor economice cu masini de stingere a incendiilor se asigura pe baza criteriilor generale a urmatoarelor criterii speci#ice@ a5 debitele de apa pentru stingerea din e,terior a incendiilor,rezultate con#orm 19A1 1(.8,in ipotezele de stingere cele mai de#avorizateA b5 supra#ata incintei si supra#ata construita a unitatii,inaltimea constructiilor si instalatiilorA c5 numarul de incendii simultane stabilit potrivit prevederilor 19A1 1(.8.8e e,emplu,in unitatile siderugice si metalurgice se considera ca poate avea loc un incendiu 4avarie sau accident te*nic5 care implica interventia masinilor de stingere,la o supra#ata de 25' *a,iar in cele c*imice si petroc*imice la 15' *aA d5 caracteristicile si per#ormantele te*nico tactice ale masinilor de stingere e,istente si a celor ce urmeaza a #i introduse in dotareA e5 oportunitatea dispersarii masinilor si utila<elor de stingere,in apropierea celor mai importante si vulnerabile instlatii te*nologiceA #5 modernizarile survenite in dotarea unitatii,cu instalatii #ize de prevenire si stingere a incendiilor g5 necesitatea supraveg*erii cu masini de stingere a unor operati te*nologice si lucrari periculoase. -n raport cu debitul ma,im de apa calculat N pentru stingerea din e,terior a incendiilor la cladiri si depozite,se stabilesc in principiu grupele de dotare cu masini de stingere indicatie in tabelul XXX--.(.1 &rupele de dotare cu masini &rupa ----) ) RN Rl6sTT 5 7 1' 11 7 2' 21 7 !! !1 (' +este (' 8otarea cu masini 1 motopompa cu debit de 8'' l6min 1 motopompa cu debit de 1''' l6min 1 autopompa cisterna sau 2 motopompe din care una cu debit 15'' l6min 2 autopompe cisterna ! autopompe cisterna

8otarea unitatilor cu masini de stingere a incendiilor se ma<oreaza,in cazurile in care supra#ata incintei depaseste limita considerabila si s a stabilit posibilitatea producerii incendiilor 4avariilor,acciendetelor te*nice5 simultane. -n aceste situatii,ma<oritatea dotarii cu masini de stingerea incendiilor,se #ace,in principiu,in raport cu supra#ata incintei industriale suplimentare #ata de 15' *a sau de 25'*a si de posibilitatea de cooperare.8e e,emplu@ a5 cite 1 autopompa cisterna la 5' *a,pentru supra#ata suplimentara de 15' *a 4!'' *a in total5A

b5 cite 1 autopompa cisterna la .5 *a,pentru supra#ata suplimentara de 15' *a,#ata de aliniatul anterior 4(5' *a5A c5 cite 1 autopompa cisterna la 1'' *a,pentru supra#ata suplimentara de 2'' *a,#ata de aliniatul anterior 465' *a in total5 d5 cite 1 cisterna la 125 *a,pentru supra#ata suplimentara de 25' *a,#ata de aliniatul anterior 4$'' *a total5A e5 cite 1 autopompa cisterna la 15' *a,pentru supra#ata incintei de peste $'' *a. 3ota.-n stabilirea supra#etelor suplimentare,nu se iau in calcul ariile neocupate de constructii,instalatii si depozite,drumuri si cai #erate. -n raport cu particularitatile incendiilor,procedeele si metodele de stingere adecvate si conceptia de interventie stabilita,autopompele cisterna si motopompele pot #i inlocuite cu autotunuri de stins incendii sau cu autospeciale de stins cu spuma,respectiv cu motogeneratoare ori *idrogeneratoare de spuma.8e asemenea,dotarea cu masini pentru stingerea incendiilor se complecteaza cu autospeciale de stins cu pra# si gaze inerteA cu dio,id de carbonA pentru evacuarea #umului,gazelor si iluminatA autocisterne pentru transport substante c*imice stingatoareA tunuri mobile cu apa si spuma. +entru asigurarea interventiei la stingerea incendiilor la constructii industriale sau instalatii cu procese te*nologice din categoriile A,: sau C pericol de incendiu si care au inaltimi mai mari de 2' m,unitatile se doteaza si cu autoscari. 8otarea localitatilor cu masini de stingere a incendiilor se #ace in principiu #unctie de puterea economica si marimea localitatii,numarul locuitorilor,combustibilitatea materialelor de constructii utilizate la cladiri,distantele #ata de subunitatea militara de pompieri si #ata de #ormatiile civile de pompieri,vecine,starea drumurilor si posibilitatile de acces pe parcursul anului,operativitatea ce o poate asigura interventia in sectorul increndintat,conditiile e,istente pentru incadrarea cu personal operativ si adapostirea masinilor respective. 5.%->=OAC/ 8/ +0O9/C9-/ 1- 1A=)A0/ +entru asigurarea protectiei personalului de interventie si salvarea persoanelor periclitate de incendiu,toate unitatile se doteaza con#orm normelor cu mi<loace indicate in tabelul XXX--.5.1 3r. crt ' 1 2 %i<loace 1 Costum de protectie contra apei Costum anticaloric aluminizat tip apropiere normal 4A35 Costum anticaloric aluminizat tip patrundere normal 4+35 +rotectie asigurata si caracteristicile pincipale 2 +rotectie contra apei :luza si pantaloni 7 talii - 7 )A grosimi (( 7 (8A %asa 1,6 ;g +rotectie la apropiere normala pina la vecinatatea surselor radiante #oarte intense de caldura,in contact accidental cu #lacarile :luza,pantaloni,gluga detasabila cu casca interioara din te,tolit si vizor duple, antisol #umuriu,manusi cu un deget,cizme scurte,masa . ;g +rotectie la patrundere normala in culoare de #lacari sau incinte pina la 25'yC,contact caloric intermitent,atmos#era irespirabila :luza cu gluga atasata,locas pentru aparatul de respiratie si vizor duple, metalizat 4rele,ie $'b5,pantaloni,manusi cu un deget,cizme scurte,masa 1' ;g +rotectie la apropiere usoara pina la 2 7 ! m de sursele radiante puternice,cu evitarea contactului caloric 2aina lunga pina la genunc*i,gluga detasabila cu casca interioara din te,tolit si vizor duple, antisol,cizme inalte pina la sold,manusi cu un deget masa . ;g +rotectie la patrunderile grele in #lacari pe durate scurte sau in incinte incalzite peste 25'yC,atmos#era irespirabila Combinezon avind gluga cu casca interioara si vizor metalizat,locas pentru aparatul de respiratie si cizme,manusi cu un deget,masa 15 ;g +rotectie contra impactului %asa 6'' g +rotectia impotriva impactului,apei si caldurii #lacarilor &luga impermeabila si vizor din stiple, incorporate in casaA masa 1,2 ;g +rotectia impotriva gazelor,vaporilor si aerosolilor cu actiune nociva,asupra cailor respiratorii si digestive,#etei si oc*ilor Cimp vizual relativ 85b talie ---A masa circa 5!' g Filtru tip CF ( racordat direct la masca,retine #umul,aerosoli si diverse substante c*imice 4acid cian*idric,clor,o,izi de azot5 Filtru tip /O 1! racordat de masca prin tub go#rat,retine numai o,idul de carbon,pina la cresterea greutatii cu (' g >ena de aspiratie circa 2! mm 22O la tip CF ( si 1( mm 22O la tip /O 1! %asa circa !2' g la tip CF ( si .(' g la tip /O 1! +rotectia aspiratiei pe durate scurte si mi<locii in medii nocive 8urata de utilizare 6' min 8imensiuni 6'' , 2.' , 12' mm %asa 1( ;g 4cu 2 butelii5

Costum anticaloric aluminizat tip apropiere usor 4A"5

Costum anticaloric aluminizat tip patrundere greu 4+&5 Casca #ara vizor Casca cu vizor si gluga %asca din cauciuc cu bretele 4tip % .(5,cu cartuse

6 . 8

Aparat de respiratie izolant cu aer comprimat

1'

Aparat de respiratie izolant cu o,igen Centuri de siguranta tip pompier Cizme de protectie cu talpi neper#orabile Coarda dinr relon pentru salvare 4tip 15 Cordite din relon pentru salvare 4tip 15 Cirlig de siguranta Coboritor cu role de #ring*ie Cos de salvare Cadru universal de salvare 9ub e,pandabil de salvare +erna pneumatica de salvare +erna pneumatica de salvare +1 8'6( %iniperna pneumatica pentru ridicat

11 12 1! 1( 15 16 1. 18 1$ 2' 21 22

+rotectia respiratiei pe durate lungi in medii nocive 8urata de utilizare 1'' min 8imensiuni !6' , !'' , 1!' mm %asa 2,5 ;g 4cu 1 butelie5 Asigura lucrul la inaltime =umgime 1!'' mmA latimea 85 mm Forta de sustinere 8'' ;gA masa 1 ;g +rotectia contra apei,noroiului si obiectelor Con#ectionate din cauciuc poliizoprenic cu talpi avind brat metalic -naltimea (' cmA masa 2,( ;g =ungimea 25 m,diametrul 12 mmA masa 2,1 ;g =ungimea 25 m,diametrul 1' mmA masa 1,. ;g 8imensiuni 155 , 85 , 1! mm 1arcina utila !'' da3A masa 2'' g -naltimea de actionare 18 7 2' m )iteza de coborire 1,5 7 2 m6s %asa (1,8 ;g 4#ara cordita si cirlig de siguranta5 1alvarea persoanelor din cladiri inalte 8iametrul 5(' mm,inaltimea 1'5' m,masa 8 ;g Asigura suspendarea si prinderea la inaltime a mi<loacelor de salvare 8imensiuni 1''' , .'' , 5'' mmA masa (5 ;g 1alvarea persoanelor din cladiri inalte =ungimi ale tronsoanelor 2'A1' si 2,5 m =atimea aplatisata 8'' mmA masa 2,5 ;g6m 1upra#ata !6 mE 46,6 m5 -naltimea in stare um#lata 2 m 1upra#ata 8' mE 48 , 1' mm5 -naltimea in stare um#lata ( m -naltimea de ridicare 2( cm 1arcina ma,ima de ridicare 1!,5 t 8imensiunile 52' , (.' , 25 mm +resiunea de lucru 6 bar,de la butelii de aer comprimat 425' bar5 cu reductor de presiune +resiunea de lucru !5' bar Forta de desc*idere sau inc*idere a bratelor 15'' da3 8imensiuni 85' , 25' , 25' mm +resiunea ma,ima dezvoltata de pompa 5'' bar Actionarea pompei manuale sau de picior

2!

8istantor *idraulic actionat de o pompa cu dublu e#ect

!!.Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor 1.C/0-39/ 1- %A1"0- 9/23-CO O0&A3-?A9O0-C/ -nterventia constituie #orma principala de actiune a unitatilor si subunitatilor militare de pompieri si a #ormatiilor civile de pompieri,prin care se realizeaza stingerea incendiilor si lic*idare urmarilor accidentelor te*nice,avariilor,e,ploziilor,#enomenelor meteorologice negative,calitatilor si catastro#elor. -n raport cu marimea,durata si consecintele incendiului sau a evenimentului negativ,precum si cu nivelul si taria #ortelor si mi<loacelor participante la actiune,acestea pot #i esalonate ast#el@ prima interventie,urgenta -,urgenta --,urgenta ---. +rima interventie cuprinde actiunea personalului a#lat la locul izbucnirii incendiului,a #ormatiei civile de pompieri,a celorlalte #orte din obiectiv 4subunitati de garzi patriotice,#ormatii de aparare civila,cabinetul medical etc.5,precum si a #ormatiilor civile de pompieri din obiectivele invecinate cu care se coopereaza. %isiunile primei interventii se stabilesc de conducerea administrativa a unitatii si se inscriu in planul de autotaparare impotriva incendiilor al obiectivului,cu acordul unitatii de pompieri militari. +rima interventie se organizeaza si se pregateste din timp. +rin organizarea primei interventii se intelege ansamblul masurilor luat in cadrul unitatii pentru stingerea anuntarii incendiilor,alarmarii personalului,#ormatiei si a celorlalte #orte care participa la stingerea incendiilor si deplasarii #ortelor si mui<loacelor la locul incendiului precum si pentru adoptarea conceptiei optime de actiune in vederea stingerii incendiilor si inlaturarea e#ectelor,avariilor,e,ploziilor,accidentelor te*nice,calamitatilor naturale si catastro#elor. =a organizarea si pregatirea primei interventii se tine seama de cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta actiune,cum sunt@ caracter permanent,activ si o#ensiv,operativitate,promptitudine,capacitate ma,ima de actiune si e#icienta ma,ima. Ast#el,pe #iecare loc de munca se constituie ec*ipa de prevenire si stingere a incendiilor,pe #iecare sc*imb,careia i se stabilesc sarcini concrete de interventie pentru #ieacare incendiu si i se asigura instruirea practica privind modul de lucru cu mi<loacele a#late in dotare.

8e asemenea,la #iecare #ormatie,civila de pompieri,se asigura permanent receptionarea corecta a anunturilor de incendiu prin toata sistemele e,istente in unitate 4tele#on,sonerii,centrala de avertizare,radio,dispecerat etc.5.+rimirea si notarea datelor despre incendiu se #ace de catre dispecerii tele#onistii,in unitatile mari,iar in celelalte unitati de catre unul din pompierii din tura de serviciu,caruia i s au stabilit sarcini e,prese in acest sens.Consemnarea datelor re#eritoare la incendiu se #ace obligatoriu in nota de anuntare.8upa primirea anuntului,de incendiu se alarmeaza imediat personalul #ormatiei civile de pompieri,inclusiv a celui care se des#asoara in obiectiv di#erite activitati 4control,e,ercitii,aplicatii,intretinerea mi<loacelor de interventie etc.5,precum si a pompierilor cu activitate obsteasca.Fortele #ormatiei care des#asoara di#erite activitati in obiectiv trebuie sa mentina permanent legatura cu sediu acesteia prin tele#on,radiotele#on sau prin alt mi<loc de anuntare pentru a putea #i alarmate in cel mai scurt timp.8e asemenea,la locul de munca al pompierilor cu activitate obsteasca se asigura mi<loace de alarmare si anuntare 4sonerii polarizante,tele#on,sirena etc.5. Anuntarea incendiului la pompierii militari se #ace obligatoriu din primele momente,cunoscind #ind ca indeosebi in industrie,agricultura si in alte categorii de obiective orice inceput de incendiu poate deveni in scurt timp un incendiu de proportii. Atit la primirea si transmiterea anuntului de incendiu,cit si la comunicarea datelor ulterioare,re#eritoare la evolutia acestuia,deosebit de important este sa se dea si sa se receptioneze corect datele,mai ales cele care primesc locul izbucnirii si proportiile incendiului. "na dintre primele masuri ce se intreprind la serviciu a #iecarui sc*imb 4tura5 al #ormatiei este organizarea interventiei zilnice,care consta in stabilirea nominala a pompierilor civili care vor indeplini in sc*imbul respectiv #unctiile prevazute in decizia de constitutie a #ormatiei.Complectarea organizarii interventiei zilnice intra in sarcinea se#ului de #ormatie.Cind acesta lipseste,complectarea se #ace in ordine de catre se#ul de tura,se#ul de grupa sau mecanicului de motopoma,dupa caz. +entru stabilirea pompierilor civili cu activitate obsteasca 4voluntari5 se ia in prealabil legatura cu acestia,iar in cazul lipsei de la serviciu a unor pompieri,se solicita conducatorilor locurilor de munca sa i inlocuiasca cu altii din rezerva #ormatiei. -n unitatile care nu au regim de #unctionare continua pe timpul zilelor de repaus se asigura completarea incadrarii masinilor si utila<elor de stingere a incendiilor cu personalul de serviciu e,istent,in obiectivele respective. Cu prile<ul sarbatorilor nationale si religioase,precum si pe timpul situatiilor deosebite,se ia masuri pentru incadrarea complecta cu personal a #ormatiei de pompieri si uneori c*iar de inainte a capacitatii de interventiei a acesteia,prin introducerea in serviciu a pompierilor din turele libere si de rezerva. +ersonalul prevazut sa asigure interventia ia cunostinta despre aceasta sub semnatura,actiune care trebuie inc*eiata de regula,in ma,imum 15 min de la intrarea in serviciu intrucit la un eventual incendiu izbucnit,in acest interval de timp,mai pot #i mobilizati si pompieri care au iesit din serviciu. +otrivit dispozitiilor legale,pompierii incadrati pe #unctii operative 4pro#esionisti5 au obligatia de a nu si parasi postul pina la sosirea sc*imbului si predarea serviciului.+redarea si primirea masinilor si utila<elor din dotare #ormatiei civile,precum si a mi<loacelor de anuntare si alarmare se #ace pe baza de proces verbal. 2.19A:-=-0/A CO3C/+9-/- 8/ -39/0)/39-/ =A -3C/38-Conceptia de actiunea a #ormatiei civile de pompieri in caz de incendiu se stabileste in ipotezele de stingere.Ast#el@ 15 =a stabilirea numarului ipotezelor de stingere a incendiilor si a sectoarelor pentru care se intocmesc se tine seama de urmatoarele@ variantele e,istente in planurile unice de interventie sau in planurile de interventie intocmai de unitatile si subunitatile militare de pompieriA numarul punctelor vitale vulnerabile la incendiu din unitate si eventual asemanarea dintre acesteaA numarul teoretic de incendii simultane determinat potrivit numerelor si prescriptiilor te*niceA posibilitatile scoaterii din #unctiune a sistemelor de alarmare cu apa pentru stingerea incendiilor din cauza unor calamitati naturale,avarii,e,plozii sau alte asemenea evenimenteA cerintele pregatirii #ortelor de interventie pentru a actiona in conditii di#icile si grele de lucru,determinata de situatiile comple,e care se poate a#la obiectivul sau unele sectii si instalatii ale acestuia. 1tabilirea conceptiei de interventie se #ace pe baza studiului tactic amanuntit si a analizei situatiei concrete din obiectiv. 25 =a adaptarea conceptiei de interventie pentru #iecare ipoteza de stingere a incendiilor se au in vedere o serie de criterii si elemente cum sunt@ stabilirea locului izbucnirii incendiului in punctul de control potential cel mai ridicat de producere a acestuia./,emple@ locurile in care s au produs #recvent inceputuri de incendiu,locurile in care e,ista in conditii normale surse de aprindere ori impre<ari care pe pot genera etc. delimitarea incendiului in #unctie de natura si proprietatile materialelor si substantelor combustibile e,istente si modul de distrugere a acestoraA viteza de ardere si directiile principale probabile de propagare a incendiuluiA timpul de realizare a primei interventiiA luarea in calcul a e#icientei si a consumului de substante stingatoare a instalatiilor de stingere a incendiilor 4cu spuma,apa pulverizata sau abur,tip sprin;ler si drencer,tunuri,*idranti5A prioritatea punerii in #unctiune a acestor instalatii inaintea masinilor si utila<elor mobile sau,dupa caz,prin alimentarea directa a unei instalatii de la mi<loacele mobile de interventieA amplasarea tuturor masinilor si utila<elor din prima interventie la sursele de apa cele mai apropiate de locul izbucnirii incendiului,urmarindu se sa nu se scoata in #unctiune instalatiile #i,e de stingere si sa nu se reduca capacitatea lor de actiuneA ingroparea masinilor si utila<elor pe sectoare,a interventiei pentru a se asigura conducerea mai operativa a

acestoraA asigurarea posibilitatilor de acces pe linga masinile din prima interventie,a celorlalte masini si utila<e din urgentaA stabilirea ordinelor de deplasare la incendiu a masinilor si utila<elor,precum si a baremului 4timpului operativ5A adaptarea,in #unctie de situatia tactica creata a celor mai adecvate si e#iciente procedee de stingere a incendiului,cum sunt@ reducerea temperaturii din zona de ardereA izolarea substantelor combustibile #ata de aerul din atmos#eraA reducerea continutului minim de o,igen sub limita de aprindere sau de ardereA introducerea de in*ibitori 4gaze interne,abur,substante c*imice etc5 in spatiile in care se produc reactii de ardereA oprirea accesului substantelor combustibile in zona de ardereA corelarea ipotezei de stingere cu datele si elementele din sc*ema de interventie intocmita pentru instalatiile cu pericol deosebit de incendiu si e,plozie sau cu organizarea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in cauzaA stabilirea concreta a misiunilor #ormatiilor civile de pompieri pe sectoarele,pe grupe de lucru 4salvare si evacuare,salvatori,specialisti5,si dupa veri#icarea e,ecutarii operatiilor prevazute pentru personalul de la locul de munca 4punerea in #unctiune a instalatiilor de racire si de stingere a incendiilor,intreruperea alimentarii cu energie electrica si combustili,golirii,pur<arii,inetizarii,inc*iderea unor elemente anti#oc etc5@ localizarea si lic*idarea incendiilor,precizindu se mi<loacele si substantele de stingere,evacuarea bunurilor materiale,protectia vecinatatilorA stabilirea mi<loacelor de protectie utilizate de catre personalul de interventie si masurilor de te*nica a securitatii munciiA precizarea misiunilor precum #ortele care coopereaza cu #ormatiile civile de pompieri cum sunt@ spri<inirea grupelor de lucru si de salvare si evacuare,e#ectuarea unor lucrari ce implica un volum de munca mai mare 4desc*ideri,deblocari,evacuari etc.5 sau o pregatire specializata 4primul a<utor medical,paza bunurilor evacuate si a zonei incendiului,transportul persoanelor accidentate etc.5,intimpinarea #ortelor de interventie din a#ara obiectivului si indicarea traseului cel mai scurt spre locul incendiului si alteleA #olosirea masinilor si utila<elor din dotarea #ormatiilor civile de pompieri la capacacitatea lor ma,ima de interventie,in #unctie de caracteristicile si per#ormantele te*nico tactice ale acestora,nivelul de incadrare cu personal propriu la sursele de apa la locul incendiului,dispozitivul optim adoptat 4nr. de linii de #urtun,tipul acestora si al tevilor substanta stingatoare utilizata,inaltimea la care se lucreazaA adaptarea #ormei dispozitivului de interventie,care poate #i circular,in linie,pe un nivel sau eta<at,urmarindu se@ #olosirea posibilitatilor ma,ime e,istente de contact a tevilor de stingere 4cu apa,spuma sau pulberi si gaze inerte5 cu supra#ata incendiuluiA organizarea si des#asurarea energic,in continua miscare,la timp si pe directiile principale de dezvoltare a incendiului,crearea conditiilor #avorabile pentru e#ectuarea manevrei rapide a #ortelor si mi<loacelor pe noi pozitii de lucru in cazul in care evolutia incendiului implica sau cind locul izbucnirii incendiului ori situatia reala 4ori marcata5 a acestuia di#era #ata de elementele stabilite initial in ipoteza de stingere. !5 +rincipalele elemente ale conceptiei de interventie ale #ormatiilor civile de pompieri se marc*eaza si gra#ic in planul de autoaparare impotriva incendiilor.Ast#el,pe sc*ita #iecarei ipoteze se marc*eaza in plan ori prin semne conventionale urmatoarele@ amplasarea la scara a constructiei,instalatiei sau depozitului in care a izbucnit incendiul,precum si a celor vecineA denumirea ori destinatia acestoraA cailor de access in constructii si instalatii 4usi,scari5A locul izbucnirii incendiului,supra#ata incendiata si directiile principale de propagareA amplasarea tututor surselor de apa naturale si arti#iciale care pot #i utilizate la stingerea incendiului si capacitatea sau parametrii acestuiaA amplasarea la sursele de apa a masinilor si utila<elor care utilizeaza apaA locul de amplasare a masinilor si utila<elor pentru stingerea cu pulberi si gaze inerte,pentru evacuarea #umului,gazelor si iluminat,pentru lucrul la inaltime si dupa caz,a acelor de rezervaA traseele dispozitivelor de interventie de la #iecare masina si utila<,timpul acestora si #elul substantelor stingatoare ce le re#uleazaA amplasarea punctelor de actionare ale instalatiilor #i,e si semi#i,e de stingere a incendiilor,precum si a dispozitivelor e,terioare de interventie ale acestora 4ziduri de apa,perdele de apa sau de abur etc.5A traseele de evacuare si locurile de depozitare ale bunurilor evacuate din zona incendiuluiA punctele cardinale,4nordul,directia si viteza vintului predominant5A timpul operativ 4baremul5A amplasarea punctului de comanda,punctului sanitar si a celorlalte elemente de coorperareA legenda cu semnele conventionale utilizate. )eri#icarea viabilitatii ipotezelor de stingere a incendiilor se #ace prin e,ercitii si aplicatii practice,precum si la eventualele inceputuri de incendii,sau incendii.+e baza concluzilor desprinse cu aceste prile<uri,precum si a rezultatelor obtinute in controale si veri#icari privind modi#icarile survenite 4modernizarea te*nologiei,repro#ilarea procesului te*nologic,dezvoltarea capacitatii de productie,dotarea cu noi mi<loace de stingere etc.5 se complecteaza si se actualizeaza ipotezele de stingere ast#el incit conceptia de interventie materializata in acestea sa #ie in permanenta in concordanta cu realitatea din obiectiv. +entru a se asigura accesul actiunii de stingere a incendiilor este necesara ca ipotezele de stingere si modul practic de aplicare a acestora sa #ie cunoscute temeinic,in partile cel privesc,de catre intregul personal care participa la prima interventie./#icienta aplicarii ipotezelor de stingere depinde totodata de modul cum se asigura conducerea unitatii si permanenta a #ortelor si mi<loacelor de interventie. !.O0&A3-?A0/A -39/0)/39-/- =A CA=A%-9A9- 3A9"0A=/ Organizarea interventiei pentru limitarea si lic*idarea e#ectelor provocate de calamitati natural se inscrie de asemenea in planul de aparare impotriva incendiilor si cuprinde nominalizarea constructiilor,instalatiilor sau zonelor care pot

#i a#ectate,masurile speci#ice care se iau in caz de inundatii,inzapeziri si cutremur,precum si planurile cladirilor intocmite potrivit prevederilor legale. +lanurile cladirilor se intocmesc in trei e,emplare si contin@ descrierea detaliilor constructive 4tipul si natura structurii de rezistenta si a acoperisului,numarul de niveluri si inaltime a cladirii5,numarul de persoane pe sc*imburi,lista cu organele si unitatile cu care se coopereaza si modul de realizare a legaturii cu acesteaA planurile constructiilor sau instalatiilor realizate la scara pe #orma A( pe care se marc*eaza pozitia cailor de acces si a intrarilor,retelele de alimentare cu apa,de canalizare,de gaze,de energie electrica si de incalzire cu punctele de intrerupere 4actionare5 a acestora,punctele de oprire a alimentarii instalatiilor din constructii cu substante periculoase 4combustibile,to,ice etc.5 si de evacuare rapida a acestora din cladire. +lanurile cladirilor se intocmesc de catre conducerea unitatii prin comisia te*nica +.1.-. si compartimentul de proiectare sau de investitii al unitatii,ori de catre institulul de proiectari de specialitate care a proiectat si constructia si instalatiile te*nologice respective.-n unitatile mari planurile se pastreaza,de regula,la compartimentul administrativ sau la cel te*nic. +entru noile obiective de investitii,planurile cladirilor se intocmesc de proiectant. -nsusirea elementelor din planurile de situatie si actualizare acestora se #ace prin recunoasteri,e,ercitii si aplicatii.