TEMA 4:Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc I GENEZA SI ORGANIZAREA STATULUI IN EVUL MEDIU Odata incheiat procesul

de etnogeneza,istoria romanilor,pina in secolul IX,s-a desfasurat intre doi factori de pavaza:inspre vest pax avarica,linistea asigurata de regatul avar de pe Dunarea mijlocie iar la est pax chazarica!De altfel,la "#$%,&!Iorga spunea ca acesti doi factori au favorizat dezvoltarea regiunilor din acest spatiu,au favorizat iesirea romanilor la viata politica si aparitia primelor formatiuni politice prestatale!&umai asa a fost posi'ila evolutia de la sat la stat! (atul sau o'stea a evoluat spre uniunea de o'sti sau romanii populare,cum le spunea &!Iorga! )ceste uniuni de o'sti s-au constituit apoi in cnezate de vale,iar o parte din cnezate au evoluat in voievodate!)stfel,atat cnezatele cat si voievodatele coa'iteaza sau etajeaza in timp! *volutia politica a romanilor din acest spatiu este surprinsa de o serie de izvoare straine,de inscriptii si vestigii locale descoperite de arheologi!+entru secolul ,II avem lucrarea (trategi-on de .auricius,iar pentru secolul al ,III-lea de la .anastirea /astamonitu /hronographia lui 0heophanes /onphesor! In secolul al IX-lea un autor armean mentioneaza o 0ara 1ala-,iar o veche cronica turca tara 2la- ili!)ceasta ultima formatiune politica se pare ca a existat in nord-estul spatiului carpatic!0ot in aceasta zona au functionat,in perioada secolelor IX-XI mai multe formatiuni politice prestatale:/odrii 3ertei 0ara (ipenitului /odrii Orheiului si /odrii 4apusului campuri ale lui Dragos sau ,lad co'ale in zonele Dorohoi,&eamt, 1acau, ,aslui ocoale la /ampulung si ,rancea! +entru secolul X avem lucrarea Despre administrarea Imperiului scrisa de /onstantin al,II- lea +orfirogenetul si scrisoarea din #%5 a lui ,asile al-II-lea!0ot in aceasta perioada,mai multe formatiuni politice prestatale sunt atestate intre Dunare si .area &eagra:una il are in frunte pe 6heroghe,potrivit inscriptiei de la 1asara'-.urfatlar alta e condusa de jupan Dimitrie mentionat de inscriptia de la .ircea-,oda ce data din #7$!In 1anatul de azi au fost atestati jupanii ,oila si ,ataul! Intre timp,in +anonia se aseaza ungurii,iar inaintarea lor spre est,in spatiul intracarpatic, aduce in lumina istoriei alte formatiuni prestatale romanesti!In 6esta 3ungarorum sunt amintiti trei sefi locali .enumorut,6elu si 6lad:primul intr-un spatiu ce cuprindea 1iharea,8alau,(atmar, al doilea pe valea (omesului,iar ultimul in 1anat cu un urmas )htum!/ucerirea maghiara pune capat unei evolutii catre stat in spatiul intracarpatic,ceea ce nu impiedica factorii conducatori de acolo sa impulsioneze,mai tarziu,crearea statelor romanesti de la sud si est de /arpati! In 0ransilvania unificarea formatiunilor prestatale existente s-a facut odata cu cucerirea maghiara9"%::-";;;<!Dupa crestinare ungurilor9"%%%< regale (tefan cel (fant initiaza o cucerire sistematica si organizata in interiorul arcului carpatic!/a avangarda si colonisti s-a folosit de secui,sasi9mai mult rol economic<,teutoni si ioaniti!/oroana maghiara a incercat sa impuna principatul de factura apuseana9""""-.ercurius +rinceps<,dar traditia din zona a fost favora'ila voievodatului 9""=>-4eustachiu ,oievod<!/a arma a mai fost folosit si prozelitismul catolic! ,oievodatul 0ransilvaniei se consolideaza in secolele XIII-XI, in timpul voievozilor ?oland 1orsa9";5;,";57-";5:,";55-";#$< si 4adislau @an9";#7-"$"#<!In timpul celor doi,atri'utiile voievodale ajung sa se transforma in prerogative regale! +entru secolele XI-XII evolutia politica romaneasca este atestata din nou in Do'rogea,acolo unde )lexiada )nei /omnena mentioneaza trei sefi locali:0atos,(estlav si (atza,iar la "%#7 un

fruntas +udila!0otodata,vlahii 'alcanici constituie la ""5=,in urma unor neintelegeri cu 1izantul un stat al )sanestilor!4a ""#= statul era condus de Ionita /aloian recunoscut doar de +apa! 0reptat acest stat devine 'ulgar,se divide feudal si va fi anihilat de +oarta! Intorcindu-ne in Do'rogea,aici organizarea politica a evoluat catre 0ara /arvunei la ";$%, tri'utara emirului tatar &ogai!De altfel,prezenta mongola in spatiul carpato-danu'iano-pontic dupa marea invazie din ";7" a descurajat,in a doua jumatate a secolului al-XIII-lea,initiativele politice expansionist maghiare sau slave!*chili'rul s-a consolidat si prin reafirmarea in zona a puterii 'izantine dupa recucerirea /onstantinopolului in ";>"!1izantul sprijina puternica repu'lica genoveza ce va exercita o hegemonie comerciala de-a lungul intregului litoral al .arii &egre! )ceste conditii au favorizat evolutia catre stat a formatiunilor politice prestatale de la sud si est de /arpati si din Do'rogea!)ceste zone le am in vedere in continuare! 4a ; iunie ";7= regele maghiar 1ela al-I,-lea atri'uie o diploma marelui preceptor ioanit ?em'ald,care surprinde o serie de formatiuni politice prestatale romanesti la sud de /arpati: o tara a (everinului care cuprindea vestul Olteniei si 1anatul voievodatul lui 4itovoi ce incorpora ,alea Aiului si 0ara 3ategului cnezatele lui Ioan si Barcas in dreapta Oltului iar in stanga in /umania de la raul Olt pina in muntii 0ransilvaniei,se gasea tara lui (eneslau voievodul romanilor! (e pare ca atat 4itovoi cat si (eneslau au incercat sa uneasca tinutul de la sud de /arpati!4a ";==,4itovoi,poate cel din diploma sau un urmas al sau cu acelasi nume se opune puterii maghiare cade in lupta,iar fratele sau 1ar'at se rascumpara!(eneslau si urmasii sai au dorit sa creeze o structura politica in care sa isi gaseasca loc toate formatiunile politice deja existente! .omentul parea 'ine ales:statele vecine se confruntau stingerea unor familii dinastice,farimitare feudal si inerentele lupte pentru putere intre grupari rivale! 4egenda atri'uie intemeierea 0arii ?omanesti lui &egru-,oda din Bagaras care ar fi descalecat la /ampulung si )rges la ";#%,aici inchinindu-i-se 1asara'estii cu toata 'oierimea de peste Olt!&u este exclus ca acest episod sa semnifice unirea Olteniei cu .untenia,primul pas catre intemeierea 0arii ?omanesti! Istoria certa a acestui stat incepe cu Basarab I Intemeietorul!)cesta a folosit doua cai: unirea in jurul nucleului argesan a acelor cnezate si voievodate ai caror conducatori au inteles ratiunile constitutirii unui stat puternic si independent apoi eli'erarea acelor teritorii locuite de romani care politic sau economic erau dependente de 3anatul 3oardei de )ur!(tatul astfel constituit cuprindea:1anatul (everinului,Oltenia,.untenia pina la Dunare9exceptie culoarul spre Dunarea Inferioara ce cuprindea .oldova de Aos si tinuturile vecine din .untenia ce apartinea ?egatului 2ngariei< si 1asara'ia9tinut din nordul gurilor Dunarii<! Din primele documente in care este mentionat,1asara' apare cu titlul de voievod al 0arii ?omanesti,primul stat constituit de romani la nord de Dunare!(i nu este exclus ca marile campanii antitatarasti conduse de regale maghiar 4udovic,in cursul carora a inceput sa se cristalizeze .oldova,ca si complicatul joc al puterilor crestine din zona sa fi avut menirea de a-i impiedica infaptuirea! /el mai semnificativ act politic al domniei intemeietorului ramane o'tinerea neatarnarii fata de coroana maghiara prin lupta de la +osada9#-"; nov!"$$%< si ,ictoria asupra lui /arol ?o'ert de )njou!2rcarea pe tronul 2ngariei a lui 4udovic I de )njou9"$7;-"$5;< aduce impacarea negociata de asociatul lui 1asara',viitorul domn &icolae )lexandru!(e pare ca 1asara' a murit in "$:"9"$:;<!

/onstructia statului medieval romanesc dintre Dunare si /arpati a continuat su' urmasii sai!Nicolae Alexandru(13 !"13#4$ se intitula marele si singur stapanitor,domn,iar in "$:# ridica o mitropolie la /urtea de )rges!%ladisla& %laicu (13#4 "13''$ adauga la titulatura de mai sus pe cele de 'an de (everin si duce de Bagaras,titluri pentru care intra in conflict cu 4udovic I de )njou,dar pe care le pastreaza si dupa victoria de pe raul Ialomita asupra regelui,in schim'ul prestarii formale a juramintului de vasalitate!De numele sau se leaga,se pare, si primele conflicte cu turcii9"$>#,"$="<!In anul "$=% ridica o mitropolie la (everin,o 'iserica la ,odita si in "$=: 1iserica Domneasca de la /urtea de )rges!) acordat privilegii negustorilor 'rasoveni,a sta'ilit vama egala cu tricesima,a 'atut primele monede:ducatii de argint si 'anii!)u urmat (adu I(13''"13)4$ si *an I(13)4"13)#$!0ara atinge dezvoltarea si intinderea maxima9alipirea Do'rogei la "$5#< in timpul lui Mircea cel Batran(13)#"141)$+ 4a rasarit de /arpati o ,alachie in .oldova de nord este atestata in izvoare poloneze, germane si ara'e!)colo ar fi fost retinut captive ducele Otto de 1avaria 9"$%=-"$%5<,pretendent fara sansa la coroana maghiara dupa stingerea )rpadienilor!+ro'a'il tot aici in zona de contact a tarilor vlahilor si rusilor s-ar fi consumat un episode al raz'oiului civil declansat in 3anatul 3oardei de )ur la inceputul secolului al XI,-lea!(e pare ca acest centru de putere se afla la (iret asezare cunoscuta inca din "$;>!)lte asemenea posi'ile centre ar fi fost la 1atca Doamnei9cetate medievala din secolele XII-XIII< si la 1aia9un cnezat sau voievodat<! Intre timp,in partea opusa,pe litoralul .arii &egre,?epu'lica 6enoveza crease o importanta zona comerciala ce includea /hilia,/etatea )l'a si /affa!)cest lucru a starnit competitia dintre 2ngaria si +olonia pentru cucerirea spatiului romanesc de la est de /arpati! 2ngaria ia prima initiativa organizind campaniile antitatarasti (134 "13 4$ su' 4udovic I si o episcopie a .ilcoviei la "$7=!?egele maghiar a fost ajutat de *ra,os,un conducator roman din interiorul arcului carpatic! )stfel,primul descalecator de la est de /arpati creaza o marca cu centrul la 1aia si o dinastie cu -iul .as si nepotul Balc !O revolta locala aici a fost ina'usita de un alt Dragos la "$:# fiul lui 6Cula,tot din 0ransilvania! Intre timp si +olonia a facut un pas la "$7# prin cucerirea ?usiei de sud-vest!Iar in .aramures,in acelasi an,Bo,dan din /u0ea se revolta impotriva politicii centralizatoare a lui 4udovic I!Intre 13#1"13# ,potrivit cronicarului Ioan de 0arnave are loc cel de al doilea descalecat+ In "$>:,1ogdan o'tine neatarnarea de la 4udovic I,prins intr-o cruciada antiotomana! Initial .oldova din timpul lui 1ogdan avea urmatoarea intindere:de la /arpati la .ilcov si (iret in nord pana in 0ara (ipenitului,iar spre est pana la &istru!(arcina eli'erarii tinuturilor de sud-est detinute inca de mongoli revine urmasilor lui 1ogdan! 2atcu(13# "13' $ face cu greu fata tendintelor expansionist ale coroanei maghiare! 3etru Musat(13' "1341$incheie alianta cu +olonia,depune juramant de vasalitate lui ,ladislav Iagello la ;> sept!"$5=,dupa ce i-a oferit regelui polon un imprumut9$%%% ru'le< la "$5:,pentru care a primit in gaj +ocutia!) fost mijlocitor intre acest rege si .ircea cel 1atran pentru o intelegere! 1ate primele monede de argint si de arama de un gros si de jumatate de gros!I se atri'uie institutionalizarea societatii romanesti de aici si organizarea cancelariei domnesti!+ro'a'il si .anastirea &eamt!)lege (uceava drept capitala si 1iserica .irautilor pentru .itopolia .oldovei9actiune nerecunoscuta de +atriarhia de la /onstantinopol<! (oman I(1341"1344$ incheie unificarea teritoriului dintre /arpati,&istru,Dunare si .are si la "$ ian!"$#$ se intitula mare singur stapanitor,din mila lui D-zeu,domnD,stapanitor al 0arii .oldovei de la munte pana la mare!Incepe si conflictul pentru +ocutia cu +olonia! .te-an I(1344"1344$5interpus

polonez o'tine o victorie la 6hindaoani-&eamt asupra lui (igismund de 4uxem'urg9fe'!"$#:< si il sprijina pe ,lad uzurpatorul tronului muntean!.ircea il inlocuieste cu Alexandru cel Bun (1411"143!$+ In Dunare si .are a existat o entitate statala recunoscuta de 1izant la "$;:,condusa de Balica la 133 suficient de puternic pentru a se amesteca in raz'oiul dintre +aleologi si /antacuzini pentru tronul de la /onstantinopol!*upa 134' &oie&od este *obrotita(*obrotici$+ ?ecunoscut si el despot de catre 1izant unifica teritoriile dintre Dunare si .are folosindu-se de conflictele dintre taratele 'ulgaresti si cele dintre 6enova si ,enetia!In 'une relatii cu ,ladislav- ,laicu negociaza restauratia lui (tratimir la ,idin in "$>#!Din teritoriul lui Do'rotita se desprinde 0ara Dristei organizata in jurul centrelor ur'ane de la +acuiul lui (oare si (ilistra,pe am'ele maluri ale Dunarii intre 0urtucaia si /ernavoda si condusa de -iul Terter recunoscut de asemenea de 1izant!)menintat de turci,Do'rotita si urmasul sau Ioancu incearca sa apere tara cu ajutor lui Dan I voievodul de la )rges!.ircea alipeste Do'rogea 0arii ?omanesti la "$5# in contextual unui atac otoman asupra tarului de 0arnovo! +ana la sfarsitul secolului al XI,-lea 0ara ?omaneasca si .oldova si-au desavarsit identitatea!)u concurat la aceasta:intense activitate economica stimulata si prin actele privilegiale emise de domnii de la )rges si (uceava structurarile sociale si institutionale care continua in tinpul lui .ircea cel 1atran si )lexandru cel 1un instituirea mitropoliilor ortodoxe la sud si rasarit de /arpati prin care cele doua state romanesti isi legitimau existent de sine statatoare!*xistau intre ele doar diferente dinastice91asara'ii in 0ara ?omaneasca si .usatinii in .oldova< si in politica externa90ara ?omaneasca si 2ngaria in frontul antiotoman .oldova si +olonia impotriva 2ngariei!

TEMA 4:Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc II 0)?) ?O.)&*)(/) (I .O4DO,) INSTITUTIA DOMNIEI *ste o institutie centrala in 0ara ?omaneasca si .oldova,o institutie apecifica celor doua tari romane!Cele mai importante dinastii romanesti au fost cea a Basarabilor in Tara Romaneasca si cea a Musatinilor in Moldova. Domn insemna stapan a'solut-de la latinescul dominus atri'uit in vechime imparatilor romani,avind semnificatia de domn autocrat! Domnul se considera trimisul lui D-zeu pe +amant,iar legitimarea divina se facea prin particula IO- cel ales de D-zeu! Sistemul de succesiune la tron a fost electiv ereditar !Domnul era ales dintr-o familie domnitoare,conditia fiind doar ca alesul sa fie os domnesc!+uteau fi alesi din familia domnitoare toti descendentii pe linie 'ar'ateasca,chiar cei cu o inrudire mai indepartata sau fiii nelegitimi!De aceea au existat uneori si lupte pentru tron!Destul de frecvent s-a practicat asocierea la domnie a fiului cel mare inca din timpul vietii domnitorului! +rerogativele domnului cuprindeau toate sectoarele vietii de stat: "!*xecutive:asigura ordinea interna;numea si revoca pe toti dregatorii;acorda privilegii si ranguri boieresti. ;!4egislative:emitea acte normative(hrisoave,asezaminte,etc . $!Audecatoresti:era !udecator supreme(!udeca in calitate de cea mai inalta instanta ;pronunta pedeapsa cu moartea;avea drept de gratiere. 7!+olitica externa:reprezenta tara in relatiile e"terne;incheie tratate;declara razboi si hotaraste incheierea pacii;avea drept de legatie(trimitea si primea soli . :!.ilitare:era comandantul suprem al armatei(mare voievod . >!Biscale:stabilea darile(impozitele ;acorda imunitati;bate moneda. =!1isericesti:hotara infiintarea mitropoliilor,episcopiilor,manastirilor;numea si revoca episcope;decidea sau revoca inchinarea unei manastiri;reglementa competenta de !udecata a Bisericii;aparator al crestinatatii;spri!in pentru Biserica. Insemnele puterii si ceremonialul curtii au fost pe masura acestor prerogative!/oroana a fost folosita pana in vremea lui 1rancoveanu,iar hlamida,stindardul si uneori sceptrul intregeau vestimentatia specifica unor monarhi de traditie 'izantina! +olitica domnilor s-a lovit uneori de rezistenta manifestata de 'oierime,de vointa acesteia de a-si apara si consolida propriile avantaje si privilegii!Dupa o perioada de inflorire a regimului cu domnii puternice9secolele XI,-X,I<,incepind cu secolele X,I-X,II,pe masura consolidarii dominatiei otomane si odata cu stingerea vechilor dinastii,a luat nastere un alt tip de regim,cel dominat de 'oierime!)cest regim s-a manifestat atat prin desemnarea unor domni sla'i si usor manevra'ili,ca si prin detinerea tronului de catre mem'rii unor familii 'oieresti fara ascendenta domneasca,precum .ovilestii in .oldova sau /antacuzinii in 0ara ?omaneasca!/hiar +oarta a ajuns sa numeasca domni incepind cu secolul X,I! )u fost si incercari de refacere a autoritatii domnesti in timpul lui (er'an /antacuzino si /onstantin 1rancoveanu,iar in timpul lui Dimitrie /antemir in .oldova!Dar acestia au fost ultimii domni pamanteni,pentru ca timp de un secol turcii au instalat pe tronul celor doua tari domni fanarioti!)ceasta a insemnat accentuarea dominatiei otomane si degradarea institutiei

domniei9domnul doar un simplu functionar cu rangul de mare dragoman si pasa cu doua tuiuri domnii scurte de ;-$ ani sistemul licitarii domniilor principalele atri'utii-cele fiscal<! SFATUL DOMNESC ?eprezenta aparatul administrativ cu ajutorul caruia domnul administra tara!*ra alcatuit din boieri cu dregatorii: 0ara ?omaneasca .oldova )tri'utii 1anul Olteniei9/raiovei< +ortarul (ucevei /ele mai inalte dregatorii ,ornicul 9"$5#< ,ornicul 9"$=:< 0arii de (eful curtii domnesti Aos si cel al 0arii de (us 4ogofatul 9"$#%< 4ogofatul 9"7%$< (eful cancelariei (patarul 9"7":< (patarul 9"7$7< (eful ostirii,purtatorul spadei 3atmanul 9":7"< (eful cavaleriei in .oldova! +aharnicul 9"$#;< +aharnicul 9sec!X,I< (eful pivnitelor domnesti ,istiernicul 9"$#;< ,istiernicul 9"7%%< (eful vistieriei domnesti /omisul 9"7":< /omisul 9"7$:< (eful grajdurilor domnesti +ostelnicul 9"7$=< +ostelnicul 9"7>=< (eful apartamentului domnesc coordona activitatea diplomatica (tolnicul 9"$#;< (tolnicul 9"$#$< (eful meselor domnesti /lucerul 9"7>%< /lucerul 9"7;:< (eful camarilor domnesti (lugerul 9"75%< (lugerul 9"7:>< (eful aprovizionarii curtii domnesti cu carne +itarul 9"7%#< +itarul 9"7=>< /el care procura painea pentru domn si slujitorii sai ?aporturile sfatului domnesc cu domnul rezulta din prerogativele acestuia din urma si fluctuau in functie de puterea si prestigiul celui aflat pe tron!In general avea rol consultativ,atri'utii juridice si diplomatice si isi dadea acordul asupra deciziilor domniei! Din secolul X,I sfatul se numea divan! ADUNAREA STARILOR PRIVILEGIATE (MAREA ADUNARE A TARII ) functionat din secolul al X,-lea si era formata din:mari 'oieri,'oierimea mijlocie si mica, curteni! *ra convocata doar cu ocazii special9ex: alegerea domnului<!Declara raz'oi sau incheia pace, lua decizii de plata a tri'utului catre +oarta,decizii generale legate de evolutia societatii! In "=7# a fost convocata pentru ultima data in forma medievala! ORGANIZAREA MILITARA 6astea cea mica:armata permanenta9mem'rii claselor privilegiate<! 6astea cea mare:populatia apta sa poarte arme! Dupa instaurarea dominatiei otomane oastea cea mare nu a mai fost convocata! /etatile aveau un rol important in sistemul defensive!Dotarea militara era specifica epocii,iar din secolele XI,-X, au fost introduce arme de foc,tunuri! ORGANIZAREA ADMINISTRATIV!TERITORIALA )lcatuita din 7udete in 0ara ?omaneasca si tinuturi in .oldova!/onduse de dregatori locali cu atri'utii fiscal,administrative,judecatoresti!

"ISERICA *ra puterea suprema in plan spiritual in conditiile in care era sprijinita si de domn9inaltarea de lacasuri,inzestrarea cu mosii,carti si o'iecte de cult<!)vea un rol important in viata sociala, juridica,culturala!(-a organizat dupa model 'izantin cu influente slave! (-a format si consolidate odata cu constituirea statelor medievale romanesti:"$:# .itropolia de la /urtea de )rges avindu-l in frunte pe Iachint de ,icina,iar in anul "7%" era recunoscuta si .itropolia .oldovei in frunte cu Iosif! 2rmatorul nivel era cel al episcopiilor!&umarul lor s-a marit in secolele X,-X,I:?amnic si 1uzau in 0ara ?omaneasca,iar in .oldova la ?oman,?adauti si 3usi! 2n rol deose'it l-au avut si manastirile construite din initiativa unor calugari,a unor familii 'oieresti dar mai ales domniei!(-au transformat in adevarate centre cultural! +e masura organizarii si a constituirii sale ierarhice,dependent fata de +atriarhia de la /onstantinopol a sla'it,iar dupa caderea acestui oras su' turci s-a redus la simpla dependent spirituala!(-a opus prozelitismului catolic sau musulman! Mitropolitul era considerat al doilea demnitar in stat,intaiul sfetnic al domnului,mem'ru de drept al (fatului,conducatorul unor solii politice si loctiitor al domnitorului in caz de vacanta a tronului!+articipa la alegerea domnului,iar prin incoronartea si ungerea cu mir ii conferee autoritate sacra! /a sef al 1isericii,mitropolitul veghea la 'una functionare a cultului si consacra pe episcopii numiti de domn!*ra ales dintre episcope si de marii 'oieri ai tarii,confirmat de domn,de la care primea carja ca sim'ol al investiturii! 0?)&(I4,)&I) VOIEVODATUL Borma de organizare politico-administrativa specific romaneasca care a fost adaptata intereselor maghiare! )vea in cadrul ?egatului 2ngariei un statut de autonomie!(-a mentinut pana in ":7" cand 0ransilvania devenea principat autonom su' suzeranitate otomana! +rimul voievod atestat a fost 4eustachius la ""=>,iar prima atestare documentara a unui voievod numit de rege a fost la ""##! ,oievodul avea atri'utii militare,judecatoresti,administrative!*xercita autoritate asupra comitatelor,era ajutat de vicevoievod si o cancelarie!Doar ?oland 1orsa si 4adislau @an au avut atri'utii voievodale sporite!Demna de mentionat a fost si pozitia lui Iancu de 3unedoara 9voievod,guvernator al 2ngariei,commandant al armatei ungare fiul sau rege al 2ngariei<! PRINCIPATUL Din ":7" 0ransilvanie devine principat autonom su' suzeranitate otomana!(e 'ucura in continuare de autonomie! +rincipele era ales de Dieta si confirmat de +oarta!)vea largi atri'utii in politica externa 9paceEraz'oi,acrediteaza misiuni diplomatice,primeste delegatii<!Institutia principelui se consolideaza in timpul lui 6a'riel 1ethlen9">"$-">;#< ajungindu-se la un a'solutism princiar! In secolul X,II principatul trece su' stapanire ha's'urgica!Bunctia de principe este preluata de imparat,iar conducerea este asigurata de un gu'erniu9"; consilieri<,armata,tezauriat, coordonate de /urtea aulica de la ,iena!

ADUNAREA STARILOR PRIVILEGIATE (ADUNAREA O"STEASCA#CONGREGATIA GENERALA ?eunea reprezentanti ai no'ilimii maghiare,ai clerului superior,fruntasii sasi si secui,orasenii si reprezentantii taranimii li'ere!Initial,la aceasta participau si reprezentantii romanilor!+rima convocare a fost in ";55,iar prezenta romanilor atestata la ";#"-"$::! 0reptat romanii sunt exclusi din aceste adunari: a<"$>>-Diploma lui 4udovic de )njou,care conditiona calitatea de no'il de apartenenta la religia catolica '<"7$=-pe 'aza 2nio 0rium &atiorum avea loc excluderea definitive a romanilor din viata politica a 0ransilvaniei! ?omanii isi mentin totusi organizarea politica,traditia locala in cadrul Adunari$or cn%&ia$%! In perioada principatului su' suzeranitate otomana,congregatiile au fost inlocuite de dieta! ORGANIZAREA ADMINISTRATIV!TERITORIALA Comitate mai intai regale,apoi no'iliare:""""-primul 1ihor ""=:-/luj,)l'a,0imis "">7/rasna si Da'aca sec!XIII-)rad,8arand,0arnava! Scaunele: = sasesti si doua districte,in total Univ%r'itat%a Sa'i$or = secuiesti-conduse de capitan si jude! #istrictele:unitati administrative-teritoriale romanesti9foste cnezate,voievodate,tari<! ORGANIZAREA "ISERICEASCA 4a "$>> 4udovic I face din 1iserica /atolica institutie oficiala9*piscopia de la )l'a-Iulia<,iar cea ortodoxa ramane admisa sau tolerata! In ciuda acestui statut,ortodoxia reprezenta in 0ransilvania religia majoritara!1iserica ortodoxa din 0ransilvania a fost sprijinita de domnitorii romani,iar ortodocsii de acolo erau in grija mitropolitului 0arii ?omanesti!