MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII EPISCOPIA MARAMUREULUI I STMARULUI SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX SF.

IOSIF MRTURISITORUL BAIA MARE

Lucrare de atestat:

Lumea !e"#$%". A&'e()e m#)%$%!#(e*+#$%,%+#(e -# )e%$%!#(e

Profesor coordonator:

Candidat:

R%a)#- C.).$# B%!/a

C%$)a I%a 0Se"!#u

BAIA MARE 1223

1

Binecuvntai pe Domnul toi ngerii Lui, cei puternici la vrtute, care facei cuvntul Lui i auzii glasul cuvintelor Lui (Psalmul 1 !, versetul ! "#

A4"e5#e"#

Mt. Sfanta Evanghelie a lui Matei Mc. Sfanta Evanghelie a lui Marcu Lc. Sfanta Evanghelie a lui Luca Fap.Ap. Faptele Apostolilor s. saia e!. e!echiel Col. Sfanta Epistola catre Coloseni a Sfantului Apostol Pavel Ps. Psal"i Fac. Facere Ef. Sfanta Epistola catre Efeseni a Sfantului Apostol Pavel Apoc. Apocalipsa #es. $ Sfanta Epistola catre #esaloniceni a Sfantului Apostol Pavel p. $ pagina

I )"%/u(e"e
&in dorinta de cunoastere si aprofundare a studiului asupra fiintelor

inter"ediare' slu(itorii neva!uti ai &o"nului si totodata pa!itorii nostri' a" ales acest su)iect' referitor la sfintii ingeri' fiind de "ult ti"p pasionat de acest capitol. Astfel' a" avut posi)ilitatea sa "a docu"ente! "ai )ine in privinta a ceea ce sunt ei' care este originea lor' "enirea lor' care sunt ase"anarile si vi!iunea despre ingeri in "itologie si la alte religii si punctul de vedere al filo!ofilor in legatura cu ei . A" reusit sa adun in lucrarea de fata' din diferite "ateriale' anu"ite idei si e*plicatii' care la"uresc "ai )ine in ceea ce priveste lu"ea ingerilor' atat in perspectiva teologica' cat si in cea "itologica si filo!ofica. &esi in Sfanta Scriptura sunt "entionati de peste 2%+ de ori' totusi nu ave" date clare asupra crearii lor' ti"pul crearii lor sau descrieri fi!ice ale acestora acestea ra"anand inca taine. &ar totusi' de la )un inceput a" fost instiintati despre e*istenta lor in lu"e' si interesul pe care acestia ni$l arata' si la )ine' si la neca!. ,u"eroasele "entionari in Sfanta Scriptura' "arturiile Sfintilor Parinti' relatarea despre fiinte inter"ediare in "itologie si alte religii' vi!iunea unor filo!ofi ce confir"a e*istenta fiintelor de legatura intre oa"eni si divinitate' toate acestea ne conduc la un sigur fapt: ca pre!enta ingerilor in lu"e este evidenta' si ca negarea acestui fapt ar fi totusi o a)surditate si o lipsa de ratiune. #otusi din cau!a faptului ca "ulta lu"e stie prea putin despre ingeri' sunt ignorati sau considerati ca sunt doar un "it sau o legenda si nu se crede astfel in realitatea lor. &ar procedand astfel lu"ea se lipseste de "angaierea si de )ucuria de a si"ti vitala pre!enta lor. A" incercat ca in aceasta lucrare sa sinteti!e! niste infor"atii si sa aduc niste idei in plus vi!iunii de ansa")lu asupra a ceea ce sunt ingerii si care este "isiunea lor.
-

Ca'#)%$u$ I : Ce &u ) # !e"##6

7.7 !e"##. Ie"a"8#a !e"ea&(.

Cuv.ntul /0nger1'provenit din grecescul , 0nsea"n2 sol 'crainic' vestitor 'tri"is.Acest cuv.nt nu ne spune ni"ic 0ns2 cu privire la fiin3a lor' c2ci se refer2 nu"ai la func3iunea pe care ei o 0ndeplinesc 0n icono"ia ".ntuirii' anu"e de a face cunoscut2 oa"enilor voia lui &u"ne!eu' de a le tri"ite "esa(e acestora.4n acest 0n3eles' sunt nu"i3i 0ngeri 5i proorocii' Apostolii' conduc2torii 6isericilor 5i chiar M.ntuitorul isus 7ristos' 0ndeose)i 0n cartea Apocalipsei. 4n 0n3eles propriu 0ns2' 0ngerii sunt fiin3e spirituale' personale' "2rginite' dar superioare oa"enilor' create de &u"ne!eu spre a$ fi /duhuri slu(itoare1' adic2 tri"i5i ai lui &u"ne!eu c2tre oa"eni' pentru a le vesti acestora voia Sa. &upa natura lor' 0ngerii sunt duhuri curate' adic2 i"ateriale 5i necorporale' "ult inferioare lui &u"ne!eu' superioare o"ului' dar "2rginite 5i ne"uritoare8 Sf.nta Scriptur2 0i nu"e5te duhuri: 9,u sunt oare to3i :0ngerii; duhuri slu(itoare...<91. Ca 5i e*isten3a lui &u"ne!eu' e*isten3a 0ngerilor este presupusa' nu afir"ata. 4n 6i)lie' 0ngerii sunt un si"plu fapt acceptat.&esi sunt po"eniti de peste doua sute de ori' nu afla" ni"ic despre crearea lor' nici cand a avut loc' nici nu gasi" prea "ulte descrieri fi!ice.Faptul nu e chiar atat de straniu cu" ar putea sa para la pri"a vedere. 4ncepand cu pri"ele capitole'6i)lia nu se ocupa de toata o"enirea' ci are in vedere' 0n principal'istoria
1

Evrei' cap. 1' versetul 1-

actiunii lui &u"ne!eu privind o"ul.>echiul #esta"ent se ocupa doar cu evolutia unei singure natiuni' poporul ales al lui &u"ne!eu' cu toate ca afla" si despre alte popoare' din cau!a legaturilor lor cu poporul evreu. La fel' relatarea creatiunii descrie 0nceputul e*istentei pa"antului nostru' soarele si stelele' aparitia plantelor' ani"alelor si ' 0n sfarsit a o"ului.,u cuprinde nici o descriere 0n care sa arate cu" si cand au fost creat fiintele spirituale.Asta ra"ane o pro)le"a a supo!itiilor teologice.Cu toate acestea' 0nca de la 0nceput a" fost 0nstiintati de pre!enta lor 0n lu"ea e*istenta si de interesul pe care ni$l arata' atat la )ine cat si la neca!. Pentru o "ai )una cunoastere a 0ngerilor si a naturii lor' tre)uie sa cerceta" "ai 0ntai 0ntreaga 6i)lie' atat >echiul cat si ,oul #esta"ent' ca sa cunoaste" ceea ce ne$a fost descoperit despre fiintele spirituale. &ar 0n pri"ul rand cand ne referi" la aceste fiinte ceresti' tre)uie sa 0ntelege" ca ter"enul /0nger1 este folosit vag si ine*act' pentru ca in greceste insea"na pur si si"plu /tri"is1 si' corect vor)ind' asta s$ar aplica nu"ai celor doua categorii de ingeri in directa relatie cu o"ul. ?n inger are personalitate' individualitate si o vointa a sa asa cu" ave" noi8 dar pe de alta parte' nu ne sea"ana.Cand se "anifesta in fata noastra' un inger ia infatisare o"eneasca'dar'fi!ic' nu e niciodata ase"enea unei fiinte u"ane' ci nu"ai i"aginea "entala a ei. Cautand sa intelege" "ai )ine natura angelica' tre)uie sa apela" "ai curand la cunoasterea lui &u"ne!eu decat la cunoasterea o"ului.Sfintii ingeri' de la inceputul creatiei lor' sunt fiinte co"plete' dar fara for"a "ateriala.Sunt de o superioritate a)solut inco"prehensi)ila noua' dar fac parte din viata noastra: prin )unatatea ne"arginita a lui &u"ne!eu' sunt destinati' in "arile "o"ente ale istoriei' sa fie "esagerii Celui Preainalt catre cei de (os.Ei sunt cei care ne conduc pasii' ne pa!esc' ne apara' ne povatuiesc' ne prote(ea!a si ne alina de la nastere pana la "or"ant. ngerii sunt in intregi"e spirite pure: nu sunt deli"itate nici in ti"p nici in spatiu' nici nu cunosc tineretea sau )atranetea' ci nu"ai viata vesnica in deplinatatea ei. Li"pe!i cu" e cristalul si fara greseala' necunoscand nici durere nici lipsa' netul)urati de indoiala sau tea"a' nici )ar)at nici fe"eie' ei sunt fru"usete'iu)ire' viata si actiuni' sudate intr$o negraita perfectiune individuala. ,atura spirituala a ingerilor este aratata in Sfanta Scriptura atat in "od direct cat si in "od indirect' atri)uindu$li$se insusiri pe care nu"ai
@

fiintele spirituale le pot avea: 1Cel ce faci pe ingerii tai duhuri si pe slugile tale para de foc1 :Ps.1+%8-;2. ntr$un anu"e sens' daca poate fi e*pri"at astfel' ei sunt sinele individuali!at al propriilor atri)ute ale lui &u"ne!eu. Sfintii ingeri stau in pre!enta lui &u"ne!eu' privind fata &o"nului: /Caci !ic voua' ca ingerii din ceruri vad pururea fata #atalui Meu1 :Mt. 1A'1+;8 i"plinesc voia Lui: /6inecuvantati pe &o"nul toti ingerii Lui...cei puternici in vartute' care i"pliniti poruncile Lui si ascultati glasul cuvintelor Lui18 dau prea"arire lui &u"ne!eu: /Si :serafi"ii; strigau unul catre altul !icand: BBSfant' Sfant' Sfant este &o"nul Savaot' plin este cerul si pa"antul de "arirea LuiCC1: s. @' D;8 se )ucura de intoarcerea pacatosilor: /Eic voua' asa se face )ucurie ingerilor lui &u"ne!eu pentru un pacatos care se pocaieste1:Lc. 1=' 1+;8 pri"esc descoperiri cu privire la icono"ia tainei celei din veac ascunse in &u"ne!eu8 /Ca intelepciunea lui &u"ne!eu cea de "ulte feluri sa se faca acu" cunoscuta' prin 6iserica' do"niilor si puterilor din cer1:Efes. %' 1+;8 vor)esc catre oa"eni si ii invata8 / ar de i$a grait duh sau inger' sa nu ne i"potrivi" lui &u"ne!eu1:Fap.Ap. 2%' D; . Sfantul &ionisie Areopagitul spune ca functia ingerilor consta in pri"ul rand in prea"arirea lui &u"ne!eu' in sensul ca reflecta )ogatia' fru"usetea si fericirea lui &u"ne!eu.% / ngerii sunt "ai "ult decat purtatorii "esa(elor divine si calau!itorii oa"enilor: ei sunt chiar purtatorii ,u"elui si ai Puterii lui &u"ne!eu.,i"ic trandafiriu si nici o dulcegarie poetica nu poti gasi la ngerii din 6i)lie: ei sunt licaririle lu"inii si puterii &o"nului Atotputernic.1-.Fiinta lor este sustinuta de )unatatea lui &u"ne!eu si ei participa la puterea ' intelepciunea si dragostea lui. Sunt inaltati prin laudele si "ultu"irile lor continue. &e la inceput inaltati spre &u"ne!eu' cea "ai "are )ucurie a ingerilor a fost sa aleaga li)er pe &u"ne!eu si sa$ ofere viata lor toata intr$o nesfarsita iu)ire si cinstire.= Potrivit unor conceptii eronate ale unor gnostici' ingerii sunt e"anatii din &u"ne!eu8 altii sustineau ca sunt facuti de &u"ne!eu din "aterie' dar 6iserica a invatat dintotdeauna ca ingerii' ase"eni intregii creatii' au fost creati de &u"ne!eu din ni"ic. @ Pornind de la cuvintele cu care incepe cartea Facerii /La inceput a facut &u"ne!eu cerul
2 %

Psal"ul 1+%' versetul $erar%ia &ereasca#$erar%ia Bisericeasca ' Sfantul &ionisie Areopagitul' trad. Cicerone ordachescu' Editura nstitutului European' asi 1DD'fintii $ngeri' Maica Ale*andra'principesa leana a Fo"aniei ' Editura Fundatiei GAnastasia1' 6ucuresti 1DD2 = )ide"

si pa"antul1:Fac. 1'1;' nu"erosi sfinti spun ca prin /cer1 tre)uie sa intelege" universul in totalitatea lui' intreaga creatura in afara de pa"ant. Altii spun ca prin /cer1 intelege" lu"ea ingerilor' adica locuitorii cerului' /cerestile si netrupestile puteri1' care'spre deose)ire de oa"enii ce locuiesc pe pa"ant' salasluiesc in cerul "aterial ' pe care &u"ne!eu l$a facut in a doua !i a creatiei. Se pune pro)le"a: &e ce Moise nu a "entionat in cartile sale despre lu"ea ingerilor' despre originea lor< ,$a "entionat despre aceasta din tea"a ca evreii sa nu divini!e!e aceste creaturi' dandu$le cinstea ce se cuvine nu"ai lui &u"ne!eu. Feferitor la ti"pul crearii lu"ii ingerilor acesta nu este )ine definit' nicaieri in Sfanta Scriptura nu se "entionea!a cand s$a facut aceasta. Sfintii Parinti au convingerea ca ingerii au fost creati de &u"ne!eu inaintea lu"ii va!ute.Sfantul >asile cel Mare si Sfantul &ionisie Areopagitul vor)esc despre crearea ingerilor "ai presus de ti"p' intr$o stare anterioara creatiei lu"ii. &ar faptul ca in cartea ov se spune /Cand s$au facut stelele' laudatu$M$au cu glas "are toti ingerii Mei1: ov %A'H; arata clar ca in !iua a patra a creatiei' cand s$au facut cei doi lu"inatori "ari si stelele' ingerii erau de(a creati' caci aduceau lauda lui &u"ne!eu. Sfantul oan &a"aschin spune:1 Se si cadea sa fie facuta "ai intai firea rationala' dupa aceea cea si"tuala si la ur"a cea "i*ta' adica o"ul.1 H Fiind spirite a)solute' ingerii nu se in"ultesc nici nu "or' astfel' nu"arul lor ra"ane acelasi. Chiar si dupa caderea unora in pacatul trufiei n$au fost creati altii in locul lor. ,u"arul ingerilor nu poate fi esti"at in nici un fel' neavand date clare referitoare la acesta' ci doar faptul ca nu"arul lor este i"ens. n Sfanta Scriptura se vor)este de /legiuni1 de ingeri:Mat. 2@'=%;' /!eci de "ii1:Apoc. =' 1=; si /"ulti"e de oaste1:Lc. 2' 1%;. Sfantul oan Iura$de$Aur spune ca sunt /popoare infinite de puteri netrupesti ale caror "ii nu le poate nu"ara ni"eni1 'iar Cle"ent Ale*andrinul afir"a ca ingerii sunt nenu"arati iar /nu"arul lor nu$l pute" socoti1.A Sfintii ingeri se constituie in noua cete' pe care Sfantul &ionisie Areopagitul le "ai nu"este si coruri: Serafi"ii: s.@'2;' 7eruvi"ii: e!.1+'1;' Scaunele:Col.1'1@;' &o"niile:Col.1'1@;'
@

Stapaniile:1

Pt.%'22;'

Puterile:Col.1'1@8

Ef.%'1+;'

ncepatoriile:Col.1'1@;' Arhanghelii:1 #es.-'1@; si ngerii. Cele noua coruri au fost si

Dogmatica (rto)o*a' Pr.Prof.&r. sidor #odoran' Arhid.Prof. oan Eagrean' Editura Fenasterea' Clu( ,apoca ' 2++@ H )ide" A 'tromata +$$, cap#11' Sfantul Cle"ent Ale*andrinul' PS6 =' Editura nsitutului 6i)lic si de Misiune al 6isericii Jrtodo*e Fo"ane' 6ucuresti 1DA2

sunt intotdeauna la dispo!itia lui &u"ne!eu' gata oricand sa$i indeplineasca cu preci!ie planurile:/Laudati$L pe El toti ingerii Lui' laudati$L pe El toate puterile Lui...Sa laude nu"ele &o"nului'ca El a !is si s$au facut'El a poruncit si s$au !idit1:Ps.1-A'2 si =;. &e la inceput' aceste cete ingeresti au fost concepute ca i"partite in trei ierarhii. &enu"irea de coruri pe care Sfantul &ionisie Areopagitul le$o da cetelor ingeresti este cea "ai potrivita' deoarece intreaga lor activitate este ca un cat vesnic de lauda si de "ultu"ire Celui Preainalt. &in pri"a ierarhie fac parte Serafi"ii' 7eruvi"ii si Scaunele. Acestia sunt sfetnici si nu au de$a face direct cu oa"enii' ci sunt cufundati intr$o nesfarsita iu)ire si adorare a lui &u"ne!eu. ,ici o alta creatura nu este capa)ila de o dragoste atat de intensa fata de &u"ne!eu. &in a doua ierarhie fac parte &o"niile' Stapaniile si Puterile. Ele sunt intelese ca fiind conducatorii spatiului si stelelor. Planeta noastra' in consecinta ca parte a gala*iei' este su) do"nia lor. n alt fel' noi nu ave" contact direct cu al doilea cor. n a treia ierarhie se afla ncepatoriile' Arhanghelii si ngerii. Acestia au in sarcina lor speciala pa"antul nostru. Ei sunt e*ecutantii vointei lui &u"ne!eu.Arhanghelii sunt individualitati distincte si sunt un ordin al fiintelor ceresti in ele insele' i"partind natura lor si cu &o"niile si cu ngerii. Si ei sunt "esageri ca si ngerii.D Sunt sapte Arhangheli' dintre care pri"ii patru sunt "entionati cu nu"ele lor in cartile 6i)liei: A. Mihail :&ine este ca Dumnezeu,; este cel "ai "are conducator al cetelor ceresti si cel care a invins )alaurul :Lucifer; si l$a alungat din Fai. 6. Iavriil :(mul lui Dumnezeu;' ingerul 6unei$>estiri. C. Fafail :+in)ecatorul lui Dumnezeu;' cuonducatorul ingerilor pa!itori si cel ce duce rugaciunile noastre in fata lui &u"ne!eu. &. ?riil :-ocul lui Dumnezeu;' interpretul profetiilor. ,u"ele celorlalti trei arhangheli nu se gasesc in Scripturi. /Ca &u"ne!eu' J"ul lui &u"ne!eu' >indecator' Foc1. Aici' in a)soluta si"plitate a interpretarii nu"elor arhanghelilor' ave" cra"peie trecatoare ale personalitatii lor' prin care relatiile ce le au cu &u"ne!eu devin "ai vadite' ca si puterea si influenta lor. Areopagitul ne da o definitie "inunat de clara: /?n inger este un chip al lui &u"ne!eu' o "anifestare a lu"inii neva!ute' o oglinda ar!atoare' lu"inoasa'
D

$erar%ia &ereasca#$erar%ia Bisericeasca ' Sfantul &ionisie Areopagitul' trad. Cicerone ordachescu' Editura nstitutului European' asi 1DD-

neintinata' fara pata' nici cusur' pri"ind:daca$"i este per"is sa spun astfel; toata fru"usetea a)solutei )unatati du"ne!eiesti si :atat de departe cat se poate; aprin!and in ea insasi cu o iradiere nestricacioasa' )unatatea tacerii tainice1. 1+ Sche"a lui &ionisie e preluata si de #o"a &KALuino. Foarte aproape de "odelul dionisian e si sche"a lui Irigorie cel Mare' cu deose)irea ca apare o rocada intre po!itiile > si > : ncepatoriile lui &ionisie stau' la Irigorie' pe locul Puterilor si invers;. Sche"e diferite "ai apar la Sfantul A")ro!ie' Sfantul eroni" :cu doar H trepte;' sidor de Sevilla' oan &a"aschinul etc. Cu cat cunoaste" "ai "ult despre ingerii lu"inii' cu atat sunte" "ai puternici in inclinarea noastra inspre )ine si a)ilitatea noastra devine "ai ascutita in descoperirea si re!istenta la capcanele intinse de ina"icii nostri cei "ai acer)i' ingerii intunericului. Fecunoasterea credintei in ingeri de catre 6iserica este inte"eiata pe Sfinta Scriptura si Sfanta #raditie8 acelasi lucru se aplica si invataturii oficiale privind pe satana' ca /inger ca!ut1. ,u pute" intelege in intregi"e rolul ingerilor /)uni1' destinat o"ului' fara sa fi" infor"ati despre rolul satanei'1 stapanitorul acestei lu"i1' si ingerii sai' ingeri ai intunericului. Satana' inainte de a deveni /printul lu"ii de (os1' a fost cel "ai "aret inger dintre ostirile ceresti. A fost nu"it Lucifer :/purtatorul de lu"ina1; si$si avea locul pe piscul perfectiunii create. n ciuda caderii lui este "ult "ai apropiat de &u"ne!eu decat de o"' pentru ca ' fiind duh pur' este fara "oarte si fara varsta8 are parte de toate atri)utele lu"ii angelice' nu este i"piedicat nici de ti"p' nici de spatiu si intelectul sau este li"pe!i"ea insasi. ,u tre)uie sa uita" nici un "o"ent natura spirituala a satanei si nu"arul redus al li"itelor sale. Acestea sunt de inteles nu"ai cand il privi" asa cu" ii privi" pe toti ingerii in relatie cu &u"ne!eu. #otusi' de ce sa fi ales o fiinta perfecta' puternica' splendida' sa fie printul osanditilor sau el insusi in intregi"e osandit< &u"ne!eu ' in perfectiunea Lui' a acordat li)ertate tuturor creaturilor Sale. El a dorit sa fie iu)it in "od li)er' cu genero!itate. A acordat celei "ai "ari si celei "ai "ici dintre creaturile Sale inteligente dreptul de$asi orienta dragostea. Lucifer' prins de fru"usetea de netagaduit' de perfectiunea' )unatatea propriei sale naturi
1+

Despre .umele Divine#/eologia mistica' Sfantul &ionisie Areopagitul' trad. Cicerone ordachescu si #heofil Si"enschM' Editura nstitutului European' asi 1DD%' p. A=

1+

angelice' pe deplin inteleasa' Lucifer a indragit$o.Aceasta era cu" tre)uie sa fie' insa dragostea lui a refu!at sa faca un pas dincolo de perfectiunea angelica' sa priveasca la sursa ei divina8 a insistat sa ra"ana in aceasta fru"usete' ca sa gaseasca aici deplinatatea fericirii' sa$si fie suficient sie insusi. Astfel dupa "odul de "anifestare' Lucifer s$a i!olat pe sine chiar de &u"ne!eu. Pacatul lui Lucifer consta in a se iu)i pe sine pana la a e*clude orice altceva:"andrie si orgoliu;.Fara ignoranta' fara eroare' fara pasiune' fara de!ordine preala)ila in vointa sa angelica' Pacatul sau a fost pacatul unei rautati pure. 11 Astfel' satana a ca!ut de la starea lui inalta' pentru ca nu a vrut sa$si indeplineasca rolul si astfel a pierdut pentru totdeauna locul pentru care a fost creat. /Cu" ai ca!ut tu din ceruri' stea stralucitoare :Lucifer; fecior al di"inetiiN Cu" ai fost aruncat la pa"ant' tu' )iruitor de nea"uriN #u care !iceai in cugetul tau:BBFidica$"a$voi in ceruri si "ai presus de stelele &u"ne!eului celui puternic voi ase!a (iltul "euN n "untele cel sfant voi pune salasul "eu' in fundurile laturei celei de "ia!anoapte. Sui$"a$voi deasupra norilor si ase"enea cu Cel Preainalt voi fiCC Si acu"' tu te pogori in iad' in cele "ai de (os ale adancului1: s.1-' 12$1=; Aceasta este pedeapsa lui Lucifer si a tuturor celor ce l$au ur"at' fie din lu"ea angelica ' fie din lu"ea noastra. #oti aceia care au ales calea falsa' il ur"ea!a pe satana si acesta atrage la riscul de a$L pierde pe &u"ne!eu pentru totdeauna. n agonia si furia sa' diavolul cauta sa distruga si astfel ii trage pe altii dupa el intr$o nenorocire la fel de a)soluta' ca si )ucuria sa cereasca de odinioara. Pentru el nu e*ista eroare in ceea ce face' in (udecata lui' ci el stie ce face si de aceea nu"ele lui este satana' adversarul' si de aceea puterea lui este inferioara nu"ai puterii lui &u"ne!eu. Puterea lui insa este egala cu cea a heruvi"ilor si duce neincetat )atalia cu ostile ceresti' conduse de Sfantul Arhanghel Mihail' arhistrategul lor si intaistatatorul lor. ,icaieri nu este decrisa "ai i"presionant povestea caderii satanei' ca in "agnifica vi!iune du"ne!eiasca a Sfantului Apostol oan' in cartea Apocalipsei. #re)uie' totodata' sa nu uita" ca Sfantul oan face o relatare si")olica a ra!)oiului ceresc' care a inceput "ult tu"p inainte de crearea pa"antului si in care 6iserica este inca anga(ata: G Si s$a facut ra!)oi in cer: Mihail si ingerii lui au pornit in ra!)oi cu )alaurul. Si se ra!)oia si )alaurul si ingerii lui. Si n$a i!)utit el' nici nu s$a "ai gasit pentru ei loc in cer.
11

'fintii $ngeri' Maica Ale*andra'principesa leana a Fo"aniei ' Editura Fundatiei GAnastasia1' 6ucuresti 1DD2' p. %H

11

Si a fost aruncat )alaurul cel "are' sarpele cel de de"ult' care se chea"a diavol si satana' cel ce inseala toata lu"ea' aruncat a fost pe pa"ant si ingerii lui au fost aruncati cu el...6ucurati$va ceruri si cei ce locuiti in ele. >ai voua' pa"antule si "are' fiindca diavolul a co)orat la voi avand "anie "are' caci stie ca ti"pul lui este scurt1:Apoc.12' H$ 12; Caderea satanei din cer' i$a produs acestuia o furie de nestavilit pentru ca acu" are putere doar pe pa"ant. Mania satanei este du)la: pentru ca puterea lui a fost li"itata la lu"ea noastra si fiindca stie pre )ine ca atunci cand lu"ea noastra se va sfarsi' puterea lui de a a"agi o"enirea incetea!a odata cu ea. #i"pul lui pentru fiecare dintre noi este si "ai scurt' caci di)acia lui de a ne inhata ca indivi!i este "arginita la viata aceasta ce ne$a fost data pe pa"ant. J"ul pri"este rasplata lui pe acest pa"ant in vesnicie.

7.1 I !e"## # 9e(8#u$ Te&)ame )

n >echiul #esta"ent' sfintii ingeri sunt' in "od special' pa!itorii Legii' o)ligand o"ul la ascultare' pedepsind neascultarea lui si prote(andu$l la neca!. &esi satana este rar "entionat in "a(oritatea relatarilor in care ingerii tin strans in "aini tre)urile oa"enilor' influenta lui nu e greu de intreva!ut. E li"pede' deci' ca Legea a fost data ca o consecinta a caderii lui Lucifer si a influentei acestuia asupra oa"enilor'cu scopul de a$l ur"a in pacatul sau. &u"ne!eu' atent la creatia Sa draga' i$a dat o"ului Legea' ca un indru"ator' cu a(utorul caruia sa$si regaseasca dru"ul inapoi spre fericirea paradisului. n "ulte relatari din >echiul #esta"ent' sfintii ingeri sunt va!uti spri(inindu$l pe o" si a(utandu$l sa inteleaga Legea "antuitoare. A$l "entine pe o" pe calea dreapta este' dupa >echiul #esta"ent' unul din atri)utele angelice. i vede" pe sfintii ingeri ca pe /tri"isi1' ca / fii ai lui &u"ne!eu1' ca /pa!itori1 si ca /osti ceresti1. Pe ici si colo ei se strecoara in povestirile 6i)liei ca licariri de lu"ina' intotdeauna inspiratoare si "arete. Cu toate acestea' din toate punctele de
12

vedere ei sunt ciudat de apropiati si de naturali celor ce li s$a per"is sa$i vada si sa stea in tovarasia lor. n Iradina Edenului' invidiind starea perfecta a o"ului' satana i$a ade"enit pe Ada" si Eva in pacat. Lucifer' care fusese inainte dintre fiintele create' nu suporta sa vad o creatura inferioara lui )ucurandu$se acu" de o fericire din care el' in "od a)surd a fost a!varlit. Cand &o"nul i$a i!gonit pe Ada" si Eva din Iradina Faiului ca sa cultive pa"antul din care a fost creat )ar)atul' 6i)lia "entionea!a pentru pri"a data pe unii din pa!itorii spirituali' al carui atri)ut nu este sa ai)a gri(a de o"' ci sa prote(e!e un principiu: &o"nul &u"ne!eu /a pus heruvi"i si sa)ie de flacara valvatoare' sa pa!easca dru"ul catre po"ul vietii1:Fac.%' 2-;. Sa)ia de foc' de ase"enea este considerata a fi printr$o legenda pioasa unul dintre cei sapte arhangheli' care poarta nu"ele de Oofiel' provenit din ver)ul e)raic 1a arde1. n relatarea despre Lot' intalni" pentru pri"a data ingeri pa!itori "esageri. Credincios pro"isiunii lui Avraa"' sa$l crute pe Lot de distrugerea generala a Sodo"ei si a Io"orei' &o"nul e tri"is doi ingeri la Sodo"a' in pri"ul rand pentru a$i salva pe Lot si apoi a distruge cele doua orase. &e ase"enea' cand Avraa" credea ca &u"ne!eu ii cerea (ertfirea lui saac' fiul sau legiti"' tot un inger a fost acela care i$a oprit "ana lui Avraa"' cand acesta credea ca asculta de porunca lui &u"ne!eu. ngerul a lu"inat pe Avraa"' facandu$l sa inteleaga ca slu(irea adevarata a lui &u"ne!eu nu cere nici o (ertfa u"ana. Este foarte interesant sa ur"ari" in 6i)lie cu" conceptia generala despre ingeri se schi")a pe "asura ce oa"enii inaintea!a in cunoasterea lui &u"ne!eu. La inceput' se pare ca ei nu faceau clar deose)irea intre "anifestarea insasi a lui &u"ne!eu si tri"isii Lui:ori poate noi sunte" cei ce nu n"ai pute" sa o face";. >i!iunea lui acov cu ingerii care urca si co)oara pe o scara cereasca apare ca pri"a i"agine clara data o"ului despre ostile ceresti. Cu toate acestea' chiar acov parea a fi oarecu" confu!. &in versetele de "ai (os e greu de stiut daca el insusi a a(uns sa se lupte su o "anifestare a lui &u"ne!eu nsusi sau cu unul din ingerii creati de El: / ar acov' iesind din 6eer$Se)a' s$ a dus in 7aran. A(ungand insa la un loc a ra"as sa doar"a acolo' caci asfintise soarele' si luana una dintre pietrele locului aceluia si punandu$si$o la capatai' s$a culcat in locul acela. Si a visat ca era o scara' spri(inita pe pa"ant' iar cu varful atingea cerul8 iar ingerii
1%

lui &u"ne!eu se suiau si co)orau pe ea. Apoi S$a aratat &o"nul in capul scarii si i$a !is:BBEu sunt &o"nul' &u"ne!eul lui Avraa"' tatal tau si &u"ne!eul lui saac. ,u te te"eN Pa"antul pe care dor"i ti$l voi da tie si ur"asilor tai...CC1. Apoi s$a sculat acov dis$de$di"ineata' aluat piatra ce si$o pusese la capatai' a pus$o stalp si a turnat pe varful ei untdele"n...1:Fac.2A' 1+$1A; acov a fost pro)a)il pri"ul o" care a inteles' chiar daca in "od confu!' ca &o"nul e incon(urat de o ceata ingereasca. Cand &u"ne!eu i$a dat lui Moise Cele Eece Porunci' Legile si Fitualurile' i$a dat si un inger pa!itor' stiind ca Moise va avea nevoie de spri(inul acestuia si nu va putea indeplini poruncile Sale' fara a(utorul unui /perceptor1' cuvant pe care$l foloseste Sfantul Chiril din Ale*andria' pentru a descrie pe ingerul sau. &e ase"enea lui osua' cel care i$a condus pe evrei in #ara Fagaduintei' i s$a aratat ingerul &o"nului' cand acesta se afla in apropiere de erihon. ov' in cea "ai profunda speculatie filo!ofica despre viata si felul de a trai' nu a fost un cuget a)stract' ci un o" care a "arturisit prin propria viata cu" creaturile angelice au (ucat rolul lor in "arele "ister al )iruintei incercarilor. Profetii din >echiul #esta"ent' de la A"os la Eaharia' acopera o perioada de apro*i"ativ @++ de ani. Ei n$au fost niste graitori ai adevarului slaviti' ci va!atori' oa"eni vi!ionari' care puteau sa$L vada pe &u"ne!eu li"pede ca pe Cel ce conduce ?niversul. Mareti' si totusi oa"eni s"eriti' profetii au au!it si au ascultat cuvantul lui &u"ne!eu cand El le$a vor)it direct sau prin inter"ediul viselor ori prin ingerii Lui. Ei nu s$au intre)at despre caile &o"nului Jstirilor' ci i$au ascultat cu )unavointa pe "esagerii Sai. lie' profetul' a fost condus si sustinut fi!ic si "oral' incura(at' inde"nat' inaltat pana la deplina statura a che"arii sale special de catre un inger al &o"nului. saia si e!echiel' cu adevarat oa"eni )ravi' cura(osi' fii ai lui &u"ne!eu' care au indra!nit sa spuna fara ocolis ce era in ini"a lor' au fost lu"inati de catre un inger al &o"nului despre "isiunea lor si care era vointa &o"nului. Eaharia' dease"enea a fost incura(at in intreprinderile lui de catre un inger' care i$a revelat lu"ea spiritului. &aniel' vi!ionarul unic' n$a putut intelege ori folosi vi!iunea sa' realitatii careia tre)uia sa$i faca fata' dar a fost a(utat de asistenta de neinlocuit data de tal"acirea lui Iavriil insusi. #re)uie sa recunoaste" ca rolul ingerilor in >echiul #esta"ent fost unul i"portant' plin de se"nificatie si cu o orientare e*tre" de precisa. Ei au a(utat la pregatirea "antuirii. Chiar de la inceputul istoriei religioase a o"ului' pe care o nu"i"
1-

intr$adevar /istoria "antuirii1' ingerii sunt pre!enti' ei il pastoresc pe o" si pregatesc calea &o"nului. Si astfel' din pragul ,oului #esta"en si drept in lu"ea "oderna' ingerii lu"inii licaresc si stralucesc in serviciul unicului lor Fege' isus 7ristos' &o"nul nostru' si asa' vesnic se a"esteca i"preuna cu noi' credinciosii Lui. 12

7.: I !e"## # N%u$ Te&)ame )

n ,oul #esta"ent' ingerii apar ca personalitati distincte iar in locul lor in creatie este )ine definit. Sunt fiinte dotate cu intelect si vointa li)era' specific deose)ite de o" si superioare lui' dar esential inferioare lui &u"ne!eu. ,oul #esta"ent confir"a si se adauga invataturii >echiului #esta"ent. n ,oul #esta"ent si in scrierile Sfintilor Parinti' )atalia intre )ine si rau' intre ingerii si de"oni' devine din ce in ce "ai li"pede si "ai distincta. ngerii devin "ult "ai apropiati' relatia lor cu o"ul este "ult "ai stransa. Ei insa nu$l "ai intalnesc pe o" doar ca "esageri si conducatori' ci venind sa indeplineasca sarcina de a$L slu(i si aPl spri(ini pe isus J"ul desavarsit. Ei devin /diaconi1' prototipul treptei diaconatului' pentru ca /diacon1 vine de la grecescul ce insea"na slu(itor sau "inistrant. Jdata cu venirea lui isus 7risots' sfintii ingeri calca pe pa"ant fer" si se a"esteca fratern cu noi. isus o spune li"pede ca fiecare o" are propriul sau inger pa!itor si acesti ingeri fac parte integranta din viata noastra pa"anteasca. Pentru ca isus 7ristos' Fiul J"ului' a devenit unul dintre noi' El a purificat o"enirea' prin pati"irea Lui. n acest fel' relatia de la perceptor la receptor e transfor"ata intr$o fratie spirituala si sunte" incura(ati sa$i privi" pe sfintii ingeri ca pe /fratii nostri "ai "ari1 intelepti si protectori. Sfantul Evanghelist Luca incepe povestirea vietii pa"antesti a Mantuitorului cu aparitia ingerului &o"nului la Eaharia. Acesta era preot in te"plul in erusali". Pe cand acesta ta"aia in te"plu' rugandu$se' un inger si$a facut aparitia in
12

'fintii $ngeri' Maica Ale*andra'principesa leana a Fo"aniei ' Editura Fundatiei GAnastasia1' 6ucuresti 1DD2' p. 1+D$11+

1=

partea dreapta a altarului si i$a vor)it' spunandu$i ca rugaciunile lui pentru Salvarea Mesianica erau aproape indeplinite' si ca un pri" se"n' el' Eaharia si sotia lui Elisa)eta' care era )atrana si stearpa' vor deveni parintii nainte"ergatorului &o"nului. ngerul ca sa$l asigure' i$a spus nu"ele si i$a e*plicat "isiunea sa: /Si ingerul' raspun!and' i$a !is:BBEu sunt Iavriil' cel ce sta inaintea lui &u"ne!eu. Si a" fost tri"is sa graiesc catre tine si sa$ti )inevestesc acesteaCC1 :Lc.1'1D; . Fiindca Eaharia s$a indoit de spusele ingerului' acesta l$a facut "ut pana cand s$au i"plinit cele spuse de inger. &upa sase luni de la acestea' ingerul Iavriil si$a facut aparitia in casa Sfintei Fecioare Maria spunandu$i /6ucura$te ceea ce esti plina de har' &o"nul este cu tine' )inecuvantata esti tu intre fe"ei1:Lc.1'2A;' si descoperindu$i ca va fi Maica Mantuitorului lu"ii. &upa Evanghelia Sfantului Matei :Mt.1'1A$2=;' ingerul &o"nului i$a aparut in vis lui osif' logodnicul Mariei' care era intristat si tul)urat cand a au!it ca logodnica lui' pe care inca nu o luase in casa sa' era insarcinata. >i!ita ingerului l$a sensi)ili!at pe osif' a priceput "o"entul lu"inos si a inteles ca !a"islirea este de la &uhul Sfant. n noaptea ,asterii &o"nului' ngerul &o"nului s$a aratat unui grup de pastori' care s$au inspai"antat de aceasta aparitie. &ar ingerul i$a linistit spunandu$le )inecunoscutele cuvinte /,u va te"eti1. Cand rod a dat groa!nica porunca de ucidere a tuturor pruncilor su) 2 ani' tot un inger al &o"nului i$a prevenit pe osif si Maria' si le$a poruncit sa "earga in Egipt. isus 7ristos' in activitatea Sa nvatatoreasca a aratat ca fiecare din noi ave" propriul inger pa!itor. Felatand pilda )ogatului ne"ilostic si a lui La!ar' El ne$a aratat ca ingerii pa!itori sunt cu noi inclusiv in ceasul "ortii. Ei ne insotesc de$a lungul ti"pului' ocrotindu$ne si scapandu$ne din "ulte neca!uri. >or)ind apoi despre pilda cu )oa)ele de neghina' isus ne spune ca /seceratorii sunt ingerii1' aceasta inse"nand ca ingerii vor fi cei care$l vor insoti pe Fiul J"ului la a doua Sa venire' si /vor iesi si vor desparti pe cei rai de cei drepti.1 :Mt.1%'-D;. &e ase"enea' vor)ind despre a doua venire' isus inca odata ii descrie pe ingeri ca heral!i ai dreptatii infricosatoare si ai rasplatii: /Si El:Fiul J"ului; va tri"ite pe ingerii Sai' cu sunet "are de tra")ita' si vor aduna pe cei alesi ai lui &u"ne!eu din cele patru vanturi' de la "arginile cerurilor pana la celelalte "argini1:Mt.2-'%18 Mc.1%'2H;. #ot' 7ristos ne$a "ai spus cu referire la ingeri ca acestia

1@

se )ucura ori de cate ori un pacatos se pocaieste: /Eic voua' asa se face )ucurie ingerilor lui &u"ne!eu pentru un pacatos care se pocaieste1:Lc.1=' 1+; #oate cele patru Evanghelii ca dupa "oartea si ingroparea &o"nului' fe"eile "ironosite' carea au "ers sa unga trupul &o"nului' au gasit piatra "or"antului pravalita si au va!ut doi ingeri care le$au spus ca 7ristos a inviat: /&e ce cautati pe Cel viu intre cei "orti<1:Lc.2-'=;. La naltarea Sa la cer' Mantuitorul a fost insotit de ingeri' intr$un nor de slava. E*ista "ulte referinte la cetele ceresti si in epistolele Sfantului Apostol Pavel. El se refera la ele in "od firesc si nu teoretic. Fiind si evreu si crestin' el a reusit sa distinga rolul deplin al ingerilor in ,oul si >echiul #esta"ent8 /Si cu adevarat "are este taina dreptei credinte:&u"ne!eu S$a aratat in trup' S$a indreptat in duhul' a fost va!ut de ingeri' S$a propovaduit intru nea"uri' a fost cre!ut in lu"e' S$a inaltat intru slava1: #i". %'1@;. n cartea Apocalipsei' a Sfantului oan' o carte plina de "etafore si descrieri' apostolul ii arata pe ingeri in "od su)li" ca fiind i"plinitorii vointei lui &u"ne!eu. Ei sunt "esagerii lui &u"ne!eu' tri"isi sa ne lu"ine!e intelegerea noastra gresita si "arginita. ?neori' dupa ca!' ei ascund care le sunt "isiunile' alteori le fac "anifeste si in ti"p ce tal"acesc anunta vesti "arete' pedepsesc si rasplatesc. Sfantul oan ii arata cu nouaspre!ece atri)utii diferite: 1.$ngerul talmacitor' care ii spune lui oan cuvintele lui isus si este "entorul sau pentru tot ceea ce prooroceste8 2.&ei sapte ingeri ai celor sapte 0iserici )in 1sia :1'2+ %'1-; %.$naltul )regator :='2; -.&ei patru ingeri ai celor patru vanturi :H'1; =.$ngerul care avea pecetea Dumnezeului &elui +iu :H'2; @.&ei sapte ingeri ai celor sapte tram0ite :A' 2$1+; H.$ngerul tamaierii :A' %; A.&ei sapte ingeri ai celor sapte tunete :1+' 1$-; D.$ngerul marelui 2uramant :1+' =$H; 1+.$ngerul ce tinea cartea mica a vietii :1+' A$11; 11.$ngerul vestilor 0une :1-' H;
1H

12.$ngerul 2u)ecatii :1+'H; 1%.$ngerul focului :1-' 1A; 1-.$ngerul secerii ascutite :1-' 1H$2+; 1=.&ei sapte ingeri ai ultimelor sapte pe)epse :1=' 1; 1@.&ei sapte ingeri ai celor sapte cupe :1=' =$A; 1H.$ngerul apelor :1@' =; 1A.$ngerul profeticei sentinte :1A' 1$%; 1D.$ngerul care are c%eia a)ancului :2+' 1;

Ca'#)%$u$ II: I !e"## # m#)%$%!#e

&esi' "ai ales in ca!ul traditiilor "onoteiste regasi" e*istenta ingerilor asa cu" ii cunoaste" noi asta!i' prin inter"ediul descrierilor care au a(uns pana la noi' si alte religii si "itologii vor)esc despre e*istenta unor fiinte supranaturale al caror rol este ase"anator cu cel al ingerilor. Si anu"e rolul de a ghida' de a prote(a si incura(a fiintele u"ane. ngerii sunt fiinte de lu"ina care inter"edia!a contactul dintre sacru si profan' dintre cer si pa"an' dintre &u"ne!eu si o" $ dupa cu" e*ista ingeri protectori' ingeri ai vietii si ai "ortii. Studiind inceputurile religioase ale popoarelor Pa"antului' gasi" vor)indu$se si despre spiritele naturii' spirite pa"antului' a apei' focului' aerului' despre stapanii feno"enelor naturale si despre de"onii' care incarnea!a principiul raului. n ca!ul religiilor politeiste' linia de de"arcatie dintre creaturile supranaturale si divinitate este neclara' in ti"p ce in ca!ul religiilor "onoteiste este foarte neta si evidenta. ,u"eroase "arturii literare si religioase legate de lu"ea angelica nu il conduc' pe cel care studia!a acest do"eniu' la infor"atii care sa ateste influenta reciproca pe care au avut$o una asupra celeilalte diferitele religii si traditii ale popoarelor in
1A

legatura cu aparitia ideii de inger. nsa apare clara e*perienta co"una care sta la )a!a tuturor traditiilor chiar pana in !ilele noastre. Pri"ele dove!i ale credintei in e*istenta ingerior le ave" chiar din ti"purile asiro$)a)ilonienilor' unde fiecare !eitate avea si e"isarul ei. Acestea erau fiinte inaripate care stra)ateau cerul pentru a a(unge pe pa"ant' avand deci rolul de "esageri ai !eitatilor. E*ista si credinta ca fiecare fiinta are o divinitate protectoare. Acestea erau fiinte su)tile cu puteri paranor"ale care sunt un fel de a")asadori ai oa"enilor pe langa !eitati' dar care il a)andonau daca se co"porta urat' iertandu$l daca se indrepta. n Persia' gasi" o lu"e spirituala divi!ata in doua "ari sectoare' ce sunt opuse una celeilalte: principiul )inelui si al raului. Principiul )inelui este slu(it de o clasa de fiinte divine' nu"ite 9Fravashi9' care din "ulte puncte de vedere ne rea"intesc de ingeri. Fiecare o" are o astfel de fiinta divina' care il prote(ea!a si care il a(uta sa lupte i"potriva influentelor de"oniace. Si in traditia E*tre"ului Jrient regasi" e*istenta fiintelor angelice si de"oniace' care for"ea!a o vasta si co"ple*a cos"ogonie. Cat priveste ndia' de e*e"plu' inca si in !iua de asta!i dupa secole de traditie vedantica' ?niversul este conceput ca o ierarhie de forte de toate tipurile. Aceste forte sunt per"anent in actiune' fiind si pana asta!i venerate de "ulti oa"eni credinciosi. Ca "arturie sta si )ogata iconografie care acopera te"plele indiene. Alaturi de nu"erosi !ei si !eite' regasi" o "ultitudine indescripti)ila de !eitati secundare' ingeri si de"oni' spirite ale naturii' divinitati ale aerului' "onstrii pa"antului. n literatura hindusa gasi" nenu"arate povestiri despre continua lupta intre ingeri si de"oni. Atat )uddhis"ul cat si )rah"anis"ul' care au a(uns pana in #i)et' Oava si Ca")ogia' sustin e*istenta a nu"eroase creaturi su)tile care sunt prieteni ai o"ului si care se opun raului si tuturor fiintelor orientate negativ. n 6ir"ania si PaQistan se vor)este despre e*istenta unor entitati nu"ite 9nats9 care traiesc in interiorul fiintelor u"ane. Ei considera ca e*ista un nu"ar infinit de astfel de fiinte' avand diferite "isiuni. Pre!enta lor' care uneori poate fi o)servata' este in
1D

general )enefica' dar pentru a "entine protectia lor se considera ca este necesara reali!area cu consecventa a anu"itor ritualuri special consacrate acestor fiinte. E*ista si 9nats9 "alefici. Pute" spune ca "ai ales in traditia E*tre"ului Jrient' dar si in traditia occidentala' regasi" pre!enta ingerului protector. Cuvantul inger derivat din ter"enul grec 99' insea"nand 9"esager9 s$a trans"is ulterior li")ilor de provenienta latina su) for"a de 9angelos9. &ar in Irecia antica ter"enul avea o conotatie "ai li"itata' indicand !eitatile protectoare ale defunctilor: Er"ete' care era ghidul si Arte"ide ' !eitatea infernuluii si Eeus :nu"it 9 9' adica 9inger )un9;' !eul supre". n "itologia greaca si in special in cele)rele poe"e ho"erice' gasi" !eitati care au functii foarte ase"anatoare ingerilor din traditia noastra. &e e*e"plu' Atena' in pri"ul Cantec din liada actionea!a si il prote!ea!a pe Ahile intr$o "aniera care se asean"ana foarte "ult cu "odul de a actiona a$l ingerului din traditia crestina. Fiinte inaripate' inter"ediari intre cer si pa"nat' ce aco"pania!a si scrierile "isticilor sufiti' vi!iunile sa"anilor' legendele indienilor a"ericani si cu" a" va!ut de(a hinduis"ul si )uddhis"ul. Astfel ca' pute" spune ca nu e*ista religie a #errei care sa nu fi vor)it despre pre!enta si rolul ingerilor. #e*tele sacre ale tuturor "arilor traditii ale lu"ii' din Persia pana in Irecia' din lu"ea ara)a si iudaica pana la cea crestina' din Mesopota"ia' Egipt si ndia' pana in China si Si)eria "eridionala' ad"it faptul ca intervalul dintre Fiinta Supre"a si lu"ea pa"anteasca e foarte aglo"erat. Cerurile sunt locuite de o indefinitate de creaturi co"plicate' diferentiate si foarte active. ,ici vor)a de un i"ens pustiu al)astru' de o Sahara a)stracta' anulata' in final' de oa!a erusali"ului ceresc. Lu"inile /de sus1 sunt fe)rile' "ulticolore' sonore. n teritoriul lor ar fi de lucru' ca sa !ice" asa' si pentru de"ografi' si pentru astrologi' si pentru astrofi!icieni' pentru toate de*teritatile utile intelegerii unei lu"i adevarate. Lucrurile sunt )ine organi!ate. S$ar putea vor)i' de pilda' despre un fel de /divi!iune a "uncii1' de vre"e ce fiecare din rangurile ierarhiilor ceresti are in sarcina un anu"it district al realului. ,u se ocupa toti de toate: unii au in gri(a o"ul individual' altii popoarele' altii "arile cicluri ale ti"pului.1%

1%

Despre ingeri' Andrei Plesu' Editura 7u"anitas' 6ucuresti' 2++%' p.2%

2+

Ca'#)%$u$ III: De&'"e # !e"# # (% (e')#a +#$%,%+#$%"

Marturii despre e*istenta ingerilor' a fiintelor inter"ediare' ave" dease"enea si in randul filo!ofilor. La Platon gasi" nu"eroase si "inunate pasa(e privind lu"ile si fiintele inter"ediare: /...tot ce este dai"onic se afla intre !eu si "uritor.:Puterea dai"onicului; e aceea de a tal"aci si de a i"partasi !eilor cele o"enesti si oa"enilor cele ale !eilor: rugile si (ertfele aduse de unii' poruncile date de ceilalti' precu" si rasplatile (ertfelor1. :Banc%etul' 2+2;. n /imaios, necesitatea unui ter"en "ediu in reteta universala e de"onstrata cos"ogonic. &e"iurgul nu poate face lu"ea din foc si pa"ant' fara sa recurga la un /liant1' care reglea!a raportul dintre ele: /este i"posi)il sa alcatuiesti in chip fru"os doaua lucruri fara un al treilea. Caci este necesar sa e*iste ceva la "i(loc care sa le lege1. #e"a /dai"onului1 apare insa la Platon ca incununare a unei consistente traditii anterioare. /A*a1 acestei tradiitii este pitagoris"ul. /#otul $ pare sa fi spus inte"eietorul scolii $ e plin de suflete nu"ite genii : )aimones; sau eroi care tri"it oa"enilor visele si se"nele de )oala si de sanatate:...;' la ei se refera purificarile si riturile e*piatorii1 1n perioada post$platonica' continuitatea su)iectului este asigurata' intre altii' de Filon din Ale*andria' pentru care' i"pre(urul unicului &u"ne!eu' e*ista o pu!derie de )3nameis' destinate sa asiste' sa prote(e!e si' cand e ca!ul' sa pedepseasca fiinta creata. Aceste /energii1 sunt definite ca /suflete neintrupate1 si nu"ite' e*pres' /ingeri1' /arhetipuri1' for"e neva!ute' ideale' ale lu"ilor necorporale. n De 'omniis' pornind de la episodul )i)lic al scarii lui acov' Filon vor)este despre /viceregii1 Marelui Fege' ochi si urechi ale lui' "ediatori intre el si lu"ile inferioare. Sediul acestor /suflete1 necorporale este /aerul1' ceea ce face posi)ila o ase"anare cu stelele. #ot cu stelele' si cu
1-

Despre ingeri' Andrei Plesu' Editura 7u"anitas' 6ucuresti' 2++%' p.2=

21

/intelectul1 e asi"ilat /dai"onul1:/partea superioara a sufletului1; si la Plutarh. El' re!u"and opinii cu "ult "ai vechi: 7o"er' Pitagora etc.;' populea!a intercalul dintre !eitatea supre"a si pa"ant cu /!ei secun!i1' care pre!idea!a nasterea celor "uritoare' si cu /!ei tertiari1' pa!itori :phMlaQes; si supraveghetori :episQopoi; ai oa"enilor. 1= ?n popas util tre)uie sa face" si in filo!ofia lui Plotin si' de altfel' in intregul spatiu neoplatonic. Jntologia lui Plotin este una' sa !ice"' /scalara1: realul se desfasoara pe verticala' in trepte' pornind de la inalti"ea supre"a' a divinului ?nu' si sfarsind cu "ateria gro)a. Fiecare treapta a realului astfel constituit sta su) cuprinderea' su) controlul treptei i"ediat superioare. Jrice fiinta are un /plafon1 definitoriu' o 1tutela1 situata ne"i(locit deasupra li"itei ei superioare. Acesta' spune Plotin' e /dai"onul /ei. :Pentru Plotin' ca si pentru Socratele platonician' /dai"onul1 nu e inca /de"onic1' nu are ni"ic de$a face cu regnul "alefic. E ca si cu" a" spune ca dai"onul locotenentului e capitanul' dai"onul capitanului e "aiorul si asa "ai departe. Fiecare grad de e*istenta isi are /superiorul1 lui. /Superiorul1 o"ului' cel i"ediat supraordonat' e ingerul. &ar orice e*istent isi are /ingerul1 lui' pentru ca orice particular are' necesar"ente' un universal pro*im' si acel universal pro*i" este o entitate de tipul ingerului. n ter"eni plotinieni' dai"onul nostru' fiinta angelica' este' asadar' coa(a i"ediat anvelopanta a identitatii noastre. E o e*tensie a eului. E pri"a e*tensie' pri"a e*pansiune a o"ului creat inspre &u"ne!eu' dupa cu" este pri"a e*tensie a lui &u"ne!eu inspre o"ul creat. Mereu s$a spus ca ingerii sunt /du)lul1 ceresc al o"ului. Cu alte cuvinte' sunte" "ereu insotiti de /"odelul1 nostru' de portretul nostru i")unatatit. Si sunte" sau' in orice ca!' ar tre)ui sa fi" intr$un dialog per"anent cu posi)ilul acestui portret. ngerul ofera fiecaruia dintre actele noastre reperul epurei lui' adica desenul lui ideal. Langa fiecare /este1' ingerul asea!a un /cu" ar tre)ui sa fie1. El con(uga neo)osit' la optativ' curgerea vietii noastre' asha cu" a" face$o noi insine daca a" fi in conditia lui.1@

1= 1@

Despre ingeri' Andrei Plesu' Editura 7u"anitas' 6ucuresti' 2++%' p.2@$2H )ide"' p. 2H$2A

22

C% ($u,##

CUPRINS
2%

I )"%/u(e"e Ca'#)%$u$ 7: Ce &u ) ; !e"##6 P"#5#"e )e%$%!#(.

1.1 ngerii . Ierarhia ngereasc 1.2 ngerii n Vechiul Testament 1.% ngerii n Noul Testament

Ca'#)%$u$ 1: !e"## ; m#)%$%!#e Ca'#)%$u$ :: De&'"e ; !e"# ; (% (e'<#a +#$%,%+#$%" C% ($u,##

A4&)"a()

2-

C%$)a I%a 0Se"!#u Str.Principal2' ,r.=-62i3a' Mara"ure5

#elefon: $ "o)il: +H@% D@@++$ fi*: +2@2 2D-+=H E$"ail: "adsergooRMahoo.co"

Curriculum Vitae
2=

I +%"ma)## 'e"&% a$e: Nume: Coltan Prenume: oan$Sergiu Adresa: Str. Principal2' ,r.=--' sat 62i3a' Mara"ure5 F%"ma"e /#/a()#(a: - clasele $ > la Scolile Ienerale din 62i3a 5i #2u3ii M2gher2u5 $ clasele >$> la Liceul de Art2 din 6aia Mare $ Se"inarul #eologic Jrtodo* /Sf. osif M2rturisitorul1 din 6aia Mare E='e"#e <. '"%+e&#% a$.: A" activat 5i active! in pre!ent ca 5i c.ntare3 )isericesc la 6iserica Jrtodo*2 din 62i3a L#m4# &)".# e: $ engle!2 5i france!2 >%44?0u"#: $ "u!ica si sportul

2@

De($a"a<#e
Su)se"natul' Coltan oan$Sergiu' declar c2 pentru alc2tuirea acestei lucr2ri nu a" folosit alt "aterial decat cel e*pus 0n lista )i)liografic2' iar lucrarea 0"i apar3ine 0n 0ntregi"e.

6aia Mare

Se"n2tura

2H