AFRICA DE SUD

Scurt analiz a statului

Capitala: Cape Town (legislativ), Pretoria (administrativ), Bloemfontein (judiciar) Cel mai mare ora: Johannes urg !im i oficiale: afri"aans, engle#, #ulu $istem politic: repu lic parlamentar $uprafa: %&''%&()* "m' (locul '+) Populaie: ,,&-%.&**- ('(%%) P/B: +++&%), mlrd& 0 ('(%%) Geografie 1frica de $ud formea# ultima mare regiune geografic 2n e3tremitatea meridional& 1re '*.- de "ilometri de coast maritim la 4ceanul 1tlantic i 4ceanul /ndian& !a nord se 2nvecinea# cu 5ami ia, Botswana i 6im a we, la est cu 7o#am ic i $wa#iland, 2n timp ce !esotho este o ar independent complet 2nconjurat de 1frica de $ud& 1ceasta este format din nou provincii administrative: 8estern Cape, 5orthern Cape, 9wa#ulu 5atal, :ree $tate, 7pumalanga, ;uateng, 5orthern Province, !impopo, 5orthern 8est& <elieful 1fricii =e $ud se 2mparte 2n dou> #one& Prima este format> din podiuri predominante 2n roci a#altice, cu altitudini medii de ++(?%((( m& Cel mai e3tins dintre acestea este Podiul @eld (alc>tuit din Aigh @eld 2n est, cu altitudini medii de %+((?'((( m i 7iddle @eld 2n vest, cu altitudini medii de +((?*(()& 1 doua regiune a reliefului este format> dintr?o unitate montan> alc>tuit> din sistemul muntos ;reat Bscarpment, care m>rginete podiurile spre litoral& Clima 2n interior este cald i umed vara, dar secetoas i lCnd iarna& <eeaua hidrografic este sla de#voltat i are o scurgere periodic, cu e3cepia rCurilor care drenea# regiunile estice& Principalele cursuri de ap sunt 6am e#i i !impopo, care se vars 2n 4ceanul /ndian, i fluviul 4range (%-D( 9m), cu afluentul @aal(%%'- 9m)care de uea# 2n 4ceanul 1tlantic&

Istorie Enc de la jumatatea secolului al F@//?lea, olande#ii pun cei dintCi a#ele oraGului Cape, care marchea# Gi momentul de 2nceput al coloni#rii europene 2n 1frica de $ud& Hlterior 2ncep imigrri masive de olande#i care au luat numele de uri, odat cu 2ncheierea Coloniei Cape& !a 2nceputul secolului al F/F?lea engle#ii 2i i#gonesc ocupCnd aceast colonie& Burii se retrag atunci 2n est, pe Irmurile 4ceanului /ndian, unde 2n %-). 2ntemeia# noua colonie 5atal& Bngle#ii 2i urmresc Gi aici& En faIa presiunilor acestora, ei se retrag la nord de rCul @aal Gi pun a#ele 2n %-+' celei de?a treia colonii?Transvaal, co orCnd apoi 2n a#inul rCului 4range, unde creea# 2n %-+, colonia 4range& 1ceste ultimele dou colonii au fost ulterior recunoscute de engle#i ca aparIinCnd urilor, dar pentru scurt vreme& 4dat cu descoperirea unor #cminte de aur, engle#ii, printr?un r# oi nimicitor purtat 2mpotriva urilor 2ntre %-..?%.(', cuceresc Gi aceste colonii, iar 2n %.%( toate cele patru state se federali#ea# 2n dominionul Hniunea $ud?1frican& Cu un an 2n urm, parlamentul 2Gi sta ilise sediul la Cape Town& =up primul r# oi mondial, 2n %.(', !iga 5aIiunilor, la propunerea 1ngliei, 2i 2ncredinIea# su mandat, administraIia 1fricii de $ud?@est ;ermane (a#i 5ami ia) pe care o menIine su tutel i dup cel de?al doilea r# oi mondial& En %.D% prseGte Commonwealthul Gi adopt numele de <epu lica 1frica de $ud& 1 fost timp de +' de ani (%.,+?%..') Iinta unor em argouri din partea comunitIii internaIionale, datorit politicii de segregare rasial& Cu numeroase 2ncercri de a domina politic, militar Gi doctrinar Gi 1frica de $ud?@est& =eGi la putere (ast#i) populaIia neagr 2nc sufer de srcie Gi de 2napoiere chiar Gi la peste %+ ani de la 2nlturarea regimului de dominare al populaIiei al e, ceea ce generea# 2n continuare lupte 2ntre diferite etnii de culoare, cele mai sangeroase fiind cele dintre adepIii Congresului 5aIional 1frican, conduGi o perioad de 5elson 7andela (inclusiv din detenIie Gi ilegalitate) de origine Bantu Gi adepIii /n"atha, de origine #ulu, "wa#ulu, ga#an"ulu, "wand ele, le owa conduGi de Buthele#i, sau e3terminrile populaIiilor de hotentoIi&

Aspecte sociale 1frica de $ud este cunoscut pentru diversitatea sa de culturi, lim i i credinele religioase& Hnspre#ece lim i oficiale sunt recunoscute 2n Constituia 1fricii de $ud& !im a engle# este lim a cea mai folosit 2n sferele comerciale, oficiale i pu liceJ cu toate acestea, este pe locul cinci 2ntre lim ile materne& Populaia 1fricii de $ud este de o mare diversitate etnic, cu cele mai mari comuniti de al i, %*K, dar care ocupa -*,%K din teritoriul Irii& 1lte grupe formate din metiGi Gi imigranIi din 1sia deIin %',%K& 1ceGtia locuiesc 2n ase#ri separate asemenea ghetourilor, respCndite r#leI 2n regiunile locuite de al i& <estul populaIiei format din africani de culoare Gi care constituie fondul etnic GtinaG (peste *(K ), este silit s triasc 2n %( re#ervaIii numite antustane rspCndite 2n partea rsriteana a Irii care au 2nceput a fi create dupa cel de?al doilea r# oi mondial Gi care sunt considerate independente& Cu toate c populaia 1fricii de $ud este neagr, aceasta este alctuit dintr?o mare varietate de grupuri etnice care vor esc diferite lim i antu, dintre acestea nou avCnd statut oficial& En 1frica de $ud situaIia social grav (corupIia generali#at, criminalitatea 2n creGtere vertiginoas, somaj de ,(K din populaIia activ), stimulea# o direcIie anti-alba 2n conducerea partidului de guvernamant 15C& Economie <epu lica 1frica de $ud este o Iar de#voltat din punct de vedere economic& 1gricultura, 2n care lucrea#a 'L) din populaIia ocupat, se sprijin cu precdere pe creGterea animalelor?ovine, 2n primul rCnd ()%,+ milioane capete care folosesc 2ntinsele suprafee de puni i fCnee)& Ba este una din marile productoare mondiale de lCn& :iind foarte ogat 2n #cminte de aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier,mangan, a# est, uraniu Gi platin, 1frica de $ud este teritoriul cel mai industriali#at de pe 2ntreg continentul, deIinCnd pe plan mondial monopolul unor resurse minerale& 1stfel, 1fricade $ud este unul dintre principalii productori, de platina diamante, uraniu, metale rare (titan,vanadiu, antimonio) Gi totodat ocup primul loc 2n

lume 2n producIia de aur ,minele din Johannes urg furni#Cnd )(K din totalul mondial& /ndustria de prelucrare variata (mijloace de transport, rafinrii de petrol, chimie, prelucrarea lemnului, te3til, alimentar) este locali#at 2n oraele mai importante i 2n porturi& Cape Town, care este o escal important pe rutele maritime de la $udul 1fricii, se reali#ea# M din e3portul rii& =eine pe mai departe cea mai reduta il putere economic& Constanta cretere economic de +K, care ar putea fi afectat de msuri de stCnga& Hn sfert din populaie este 2n omaj i triete cu mai puin de %,'+ 0 pe #i& Aspecte politice i de securitate Blitele intelectuale i politice ale 1fricii, cu precdere ale 1fricii 5egre, consider drept vulnera iliti i ameninri ale 2nceputului mileniului ///: insta ilitatea politico? militar i economic cvasi?permanentJ tensiunile i conflictele inter?tri ale soldate cu milioane de mori, rnii i refugiai, conflictele teritoriale dintre state, sla iciunile instituiilor politice, situaia dificil a democraiei i respectrii drepturilor omului, 2napoierea economic, corupia endemic, cri#a sistemelor de asigurri sociale i a 2nvmCntului, intolerana religioas, e3pansiunea terorismului internaional i a fundamentalismului islamic etc& 5u tre uie e3cluse nici ciocnirile dintre islamism i cretinism sau corupie pentru resurse i influen 2ntre marile puteri& $tarea de sntate a populaiei constituie alt vulnera ilitate majora a 1fricii& 4 grav pro lem a 2ntregului continent o repre#int $/=1, e3tins pe spaii foarte largi& :runtaii societii civile, 2n curs de coagulare evidenia# ca necesiti imediate ale 1fricii: asigurarea de resurse pentru com aterea masiv i sistematic a olii $/=1J anularea sau reducerea drastic a datoriilor e3terneJ suport pentru soluionarea conflictelor i tensiunilor interafricaneJ investiii 2n sntate, educaie i a altor sectoare, inclusiv cel al infrastructurii& $l iciunea instituiilor de stat, a sistemelor de sntate, com inana cu insignifianta educaie medical a populaiei contri uie la atingerea unei rate 2nalte a mortalitii indeose i a celei infantile& Hn mare pericol pentru 2ntreaga populaie provine de la vertiginoasa rspCndire a virusului A/@& Botswana i 1frica de

$ud cunosc rate foarte 2nalte de infectare (ultima pCn la %%K din populaie)& 1frica de $ud, Hganda i 6am ia sunt aproape singurele state care au politici oficiale anti?$/=1& En vederea concentraii guvernelor africane s?a constituit Hniunea 1frican (H1, '((') dup modelul HB& En ianuarie '((,, repre#entani ai celor +) de state mem re s?au 2ntrunit la 1ddis 1 e a pentru a 2nfiina o fora armat integrata de drepturile omului& !a iniiativa 1fricii de $ud s?a lansat 5ew Partnership for 1fricaNs =evelopment (5BP1=) care include: programul de guvernare democratic, negocieri 2ntre putere i opo#iie, com aterea corupiei, promovarea democraiei, de#voltarea societii civile, adCncirea cooperrii pentru continente& Hn alt demers semnificativ al 1fricii de $ud i al !i iei se refer la constituirea unui Consiliu de Securitate al Hniunii 1fricane ai unor :ore de Pace destinate #onelor Cntuite de r# oaie civile& @iaa politic marcat de ciocnirea (2ntre stCnga i dreapta) din cadrul Congresului 5aional 1frican& Tendina de radicali#are a politicii e3terne i de apropriere ale /ran i @ene#uela, 1ngola a ajuns principalul e3portator de petrol 2n direcia Chinei& 7o#am icul a avut 2n '((D o cretere de -K& En 6im a we se adCncete 2n cri# economic&

Relaia Africa de Sud Coreea de Nord cu privire la programul nuclear nord coreean

Care este poziia guvernului sud african fa de refuzul Coreei de Nord de a coopera cu Organizaia Naiunilor Unite i comunitatea internaional privind programul nuclear militar 1frica de $ud recunoate dreptul legitim al tuturor statelor, inclusiv a <epu licii =emocrate Populare Coreene (<=PC), de a folosi energia nuclear 2n scopuri panice& =e asemenea, guvernul sud african consider, drept msur preala il pentru pace i securitate 2n regiune i condiie de consolidare a 2ncrederii, ca <=PC s pun capt de#voltrii armamentului nuclear&

=in momentul anunului fcut de <=PC 2n fe ruarie '((+, care afirm c va 2ncepe s de#volte capa iliti de descurajare nuclear, 1frica de $ud a solicitat Coreei de 5ord, 2n mod constant, urmtoarele: s demonte#e orice sistem de de#voltare a acestui timp de armeJ s revin imediat la Tratatul de 5eproliferare 5uclearJ s plase#e toate facilitile sale 2n vederea verificrii de ctre 1genia /nternaional pentru Bnergie 1tomic (1/B1)J s contri uie la creterea gradului de 2ncredere referitor la msurile de de#armare i neproliferare nuclear la nivel glo al& A !ncercat Africa de Sud s stabileasc relaii diplomatice sau s poarte discuii pe tema !ntreruperii programului nuclear cu statul nord coreean =a& En cadrul 2ntClnirilor ilaterale 2ntre repre#entanii 1fricii de $ud i cei din Coreea de 5ord, a fost reiterat sprijinul pentru denucleari#area Peninsulei Coreene, fiind, de asemenea, condamnat gestul statului asiatic de a proceda la testarea armelor atomice& Entr?o declaraie fcut la reuniunea Consiliului 1/B1, care a avut loc 2n perioada %?+ martie '(%(, 1frica de $ud i?a e3primat regretul cu privire la lipsa de progrese privind mandatul de verificare 1/B1 2n <=PC i a cerut coreenilor s se conforme#e cerinelor juridice o ligatorii ale Consiliului de $ecuritate al 45H, aa cum se su linia# 2n <e#oluia %-*, adoptat de Consiliul de $ecuritate la %' iunie '((.& 1firmaii similare a fost susinute i 2n cadrul reuniunilor anterioare ale Consiliului 1/B1 7ai mult decCt atCt, statul african a confiscat recent elemente militare cu u#an nuclear ce se aflau 2n tran#it spre <=PC pe teritoriul 1fricii de $ud, iar evenimentul a fost raportat de 2ndat la Consiliul de $ecuritate al 5aiunilor Hnite&

Africa de Sud i ratatul de Neproliferare Nuclear

1frica de $ud este singura ar care a 2nceput s produc arme nuclear, iar ulterior, 2n mod voluntar, a renunat i le?a distrus& !a ', marte %..), preedintele 1fricii de $ud :&8& de 9ler" a informat parlamentul rii c au fost de#voltate 2n secret

ase dispo#itive nucleare, care apoi au fost demontat, 2nainte de a ratifica Tratatul de 5eproliferare 5uclear& En %.*,, acest stat a 2nceput s de#volte capaciti nucleare civile, dar dup %.** le?a convertit 2n armament nuclear ca rspuns la temerile privind e3tinderea comunismului la frontiere& Programul militar nuclear a fost deose it de compartimentat, cu nu mai mult de %( persoane care cunoteau toate detaliile, dei au lucrat peste %&((( de persoane la acest proiect& $e presupune c J&@& de @illiers a fost creatorul i de#voltatorul acestui program& =eci#ia guvernului de de#armare a fost luat 2n noiem rie %.-., iar %- luni mai tCr#iu dispo#itivele au fost demontate, uraniul a fost transformat astfel 2ncCt s nu poat fi utili#at 2n scopuri militare i componentele i documentele tehnice au fost distruse& En urma unei inspecii (noiem rie %..%), desfurat de 1/B1, s?a conclu#ionat c, 2ntr? adevr, s?a pus capt programului nuclear al 1fricii de $ud&

Africa de Sud Relaii !ilaterale

SUA O <elaiile oficiale dintre cele dou state datea# 2nc din %*.. cCnd 2n Cape Town a luat fiin consulatul 1merican& 1m asada 1merican are sediul 2n Pretoria, iar Consulate ;enerale 2n Johannes ourg, =ur an i Cape Town& <elaiile $tatelor Hnite cu 1frica de $ud au devenit mai strCnse din %.., cand au avut loc primele alegeri democratice de pCn atunci, 1frica de $ud renunCnd de atunci la segregaia rasial& Cu toate acestea, po#iiile guvernelor pre#int diferene pentru o gam larg de pro leme, dar de#volt o strCns cooperare 2n pro leme precum lupta 2mpotriva terorismului i a virusului A/@& @oluntarii americani din cadrul programului PPeace CorpsP activea# 2n 1frica de $ud promovCnd de#voltarea 2n domenii de asisten tehnic, precum i aciuni de cunoatere a altor naiuni& En cadrul 4rgani#aiei ;'( cele dou state de#volt un program de re#olvare a cri#ei politice din 6im a we&

Rusia <elaiile dintre cele dou ri datea# din %, fe ruarie %..'& <usia are am asada 2n Pretoria i Consulatul ;eneral 2n Cape Town, iar 1frica de $ud are sediul am asadei la 7oscova& <usia i 1frica de $ud cooperea# 2n domeniul diplomatic i economic& <elaiile diplomatice au 2nceput %, fe ruarie %..'& En '((D @ladimir Putin a avut prima sa vi#it 2n 1frica de $ud, cCnd au semnat un tratat de prietenie, cooperare i acorduri interguvernamentale& =e atunci au fost efectuate mai multe vi#ite 2ntre oficialii celor dou state 2n care s?au purtat discuii pe fond de pace precum celei din cadrul summit? ului B</C$ din '(%% 2n care s?a a ordat pro lema reglementrii conflictului din !Q ia& 4 alt apropiere dintre cele dou state 2n care au au fost luate po#iii similare au fost pro lemele internaionaleJ rolul 45H 2mpotriva terorismului internaional, non? proliferrii i a conflictelor regionale(1frica de 5ord, 4rientul 7ijlociu, /ra", 1fganistan, /ran)& 1frica de $ud i <usia fac parte din mai multe foruri interna ionale precum B</C$, :orumul de dialog /B$1, ;'( &a& & En domeniul economic au de#voltat relaii de import e3port, a resurselor naturale i totodat a "now?how?ului in sfera energiei nucleare i a programelor spaiale& En perioada ianuarie?iunie '(%% volumul comerului ilateral a atins '), mil 0, atingCnd o cretere de *&.K& China <elaiile oficiale cu <epuplica Popular Chine# au fost sta ilite 2n fe ruarie %..-, dup destrmarea Blocului $ovietic i dup renunarea la segregaia rasial din 1frica de $ud& Enainte de %..( 1frica de $ud avea strCnse relaii strCnse cu guvernul Taiwane# pentru motive strategice si economice, dar in %..- 2i schim a orientarea spre China& <elaiile economice cu China datea# din %..' cCnd ilanul comerului era de %, mil 0, iar dupa %..- crescCnd pCn la %&, mld 0& En '(%( ilanul dintre cele dou ri era de '+ mld 0& En decem rie '(%(, 1frica de $ud este invitat de ctre China s ia parte la grupul B</C, de atunci aceasta 2ncepCnd sa 2ntrein relaii i cu celelalte ri mem re& 1m ele state promovea# creterea economic i reducerea srciei, 1frica de $ud inspirCndu?se din ideiile politice ale Chinei& $e presupune c principalul partid din 1frica de $ud, Congresul 5ational al 1fricii este finanat de Partidul Comunist din China& Chine#ii sud africani sunt un grup ce formea# diaspora chine# i ating un numr de )+( ((( de imigrani&

Marea Britanie 2nc din )% mai %.%( relaiile cu 7area Britanie au fost strCnse, 1frica de $ud fcCnd parte din /mperiul Britanic, aceasta luCnd parte 2n am ele r# oaie mondiale& 7area Britanie a avut interese fa de 1frica de $ud 2n ceea ce prive te resursele aurifere ale acesteia& =in %.D% de cCnd 1frica de $ud i?a declarat independena fa de /mperiul Britanic i pCn 2n ast#i 7B se afl 2n topul marilor investitori 2n acest stat& =in %..- pCn 2n '(() 7B a fost al treilea mare importator al 1fricii de $ud, asta pCn 2n '((- cCnd a c#ut 2n clasament pe locul D& B3porturile 1fricii de $ud sunt in principal pietre pretioase, minerale, maini, nave maritime, maini industriale, fructe i legume& B3portul 7B ctre 1frica de $ud se a#ea# 2n special pe reactoare, tur ine, electrocasnice, mainrii, maini, aparatur pentru avioane i nave maritime, sisteme electrice, chimicale &a& & ;uvernul 7B 2i propune ca ilanul comerului cu 1frica de $ud sa se du le#e pCn 2n '(%+& ;uvernele acestor dou ri cooperea#a politic i economic din anul %..* i se 2ntClnesc anual pentru a discuta principalele pro leme ce afectea#a mediul de desfaurare a activitilor lor& Frana 1frica de $ud de#volt relaii de cooperare cu :rana 2n domenii precum cel politic, economic, securitate i aprare, cultur, tiin i tehnologie& :rana are sediul 1m asadei 2n Pretoria i consulate 2n Johannes urg i Cape Town& En domeniul politicului se efectuea# vi#ite la nivel 2nalt 2ntre oficialii acestor dou state ce vi#ea# parteneriate strategice, vi#ite ce datea# din %... 2n cadrul unui forum politic& En cadrul acestui forum sunt pre#entate chestiuni ce in de de#voltare 2n plan ilateral, schim uri de anali#e, precum i dialoguri ce privesc e3perienele celor dou state 2n domenii 2n care acestea au interese comune& 1cestea au de aseamenea i un forum ce vi#ea# domeniul economic, prima 2ntClnire de acest gen avCnd loc 2n '(%(& En acest forum se poarta dialoguri privind politicile economice pentru sporirea nivelului economic 2n parteneriatul ilateral& :rana este al .?lea stat pe lista importurilor i al %D?lea pe lista esporturilor 1fricii de $ud& En ceea ce privete e3portul catre 1frica de $ud, :ran a dispune de produse farmaceutice, chimicale i vehicule, pe cCnd importul din 1frica de $ud const 2n car une, componente electronice, oel, sisteme aeronautice, maini i citrice& :rana este pre#ent prin '(( de firme, ce o po#iionea# pe un loc . 2n topul marilor investitori,

i are un numr de '. ((( de angajai& En promovarea de#voltrii 1fricii de $ud, :ran a este al '?lea mare promotor dup $H1& Brazilia Bra#ilia are relaii strCnse cu 1frica de $ud, de#voltCnd asistena militar i logistic 2n domeniul r# oiului pentru aceasta& <elaiile ilaterale au crescut 2n ultimii ani, re#ultat al politicii e3terne ra#iliene P$outh O $outhP ce are ca scop consolidarea integrrii a marilor puteri 2n statele mai puin de#voltate& 1frica de $ud i Bra#ilia sunt mem re atCt ale :orumului de dialog /B$1 cCt i ale B</C$ alturi de /ndia, fapt care 2ntrete relaiile dintre acestea& Ca i mai multe state, Bra#ilia a 2nceput relaiile ilaterale cu 1frica de $ud dup ce aceasta a devenit democratic, i au de atunci vi#ite oficiale 2n care sunt a ordate pro leme social?economice& India /ndia a 2nceput relaiile ilaterale cu 1frica de $ud dup %..,, i au legturi strCnse 2n domeniul strategic, economic i cultural& /ndia are un parteneriat pentru resurse energetice i este primul importator de cr une din 1frica de $ud(%,, tone?'(%()& En 1frica de $ud triesc o majoritate de re#ideni indieni din anii %.-(, care au jucat un rol important alturi de Congresul 5aional 1frican 2n lupta 2mpotriva regimului ce promova segregaia rasial& Bilanul economic dintr cele dou state a crescut din %..'?.) de la ) mil 0 la , mld 0 2n '((+?(D i pCn 2n '(%( la %' mld 0& /mportul /ndiei din africa const 2n principal 2n lingouri de aur, 2n timp ce /ndia este cea care este implicat 2n lefuirea pietrelor preioase din minele 1fricii de $ud& Cele dou ri de#volt impreun o cooperare militar, comer cu armament i implicit schim uri de e3periene 2n ceea ce priveste antrenarea soldailor& 1m ele sunt pre#ente 2n B</C$ precum i 2n /B$1& Romnia <omCnia a evitat ca i mai multe state cooperarea cu 1frica de $ud la recomandarea 45H, cau# a regimului condus de guverne rasiste& =up normali#area situaiei <omCnia a 2nceput sta ilirea relaiilor ilaterale in domeniul politic, economic, juridic i cultural& Procesul de normali#are dup %..( a relaIiilor dintre <omCnia Gi 1frica de $ud a fost marcat de vi#ite la nivel de Gef de stat, precum Gi pe linie parlamentar Gi guvernamental& En perioada %.?'% octom rie %..) a avut loc vi#ita oficial 2n <epu lica 1frica de $ud a preGedintelui <omCniei, prilej cu care Gefii celor

dou state au semnat 1cordul de cooperare dintre <omCnia Gi <epu lica 1frica de $ud Gi au fost finali#ate diverse tran#acIii comerciale& ;uvernul 1fricii de $ud a solicitat, 2n mai multe rCnduri, sprijinul <omCniei 2n susIinerea intereselor sale 2n unele pro leme internaIionale, precum Gi 2n reintegrarea sa 2n unele organi#aIii internaIionale& Partea romCn a rspuns po#itiv la aceste demersuri& PCn 2n %..(, <omCnia nu a 2ntreIinut relaIii comerciale directe cu 1frica de $ud& Hnele tran#acIii comerciale, sporadice, s?au derulat prin intermediari din terIe Iri& En ultimii ani, au avut loc, 2n 1frica de $ud, vi#ite anuale ale unor 7isiuni economice romCneGti 2n vederea impulsionrii relaIiilor comerciale Gi economice& $him urile comerciale romCno?sud?africane s?au cifrat 2n anul '(%%, la 'D.,D+ milioane H$= din care ''*,'. milioane H$= repre#int e3portul romCnesc& B3port: rulmenti, reductoare si cutii de vite#a, motoare cu ardere interna, ro inete si armaturi industriale,masini, aparate si materiale electrice, ecuri,vapoare mineraliere, ciment, fire te3turate din poliester si nQlon, covoare, recipiente pentru ga#e &a& & /mport: minereu de fier, car une energetic, produse chimice, sucuri citrice, vinuri si alte uturi alcoolice, te3tile si tricotaje, conserve de carne si de peste, aur in forma semiprelucrata, lCna, concentrate de proteina si su stante proteice, pompe, masini de tricotat, hCrtie, tutun, as est, piei, produse farmaceutice, masini si aparate electrice, etc& $tatul romCn acord <1$, anual, urse de studii pentru 2nvImCntul superior& <elaIiile culturale romCno?sud?africane s?au concreti#at 2n schim ul de vi#ite ale unor formaIii artistice, reali#area de e3po#iIii ale unor artiGti plastici romCni 2n 1frica de $ud& Elveia 1frica de $ud are sediul am asadei 2n Berne i consulatul general la ;eneva, iar Blveia are sediul am asadei 2n Pretoria i consulatul general 2n Cape Town& Blvetia nu a participat la oicotul condus de 45H impotriva apartheid?ului din 1frica de $ud, desi a initiat activitati de o servare asupra em argoului impus africanilor& Ca urmare, in anul '((' ancile elvetiene HB$ si Credit $uisse s?au confruntat cu un litigiu judiciar in valoare de +( de miliarde de dolari in $H1& Bancile elvetiene au negat in mod ferm acu#atiile& Norvegia 1frica de $ud i 5orvegia au relaii ilaterale desfurate 2n condiii e3celente, avand ca domenii de referin politica, economia, turismul i cultura&

5orvegia a sprijinit ferm democrati#area statului 1frican, i 2n semn de recunotiin dup %..( cCnd 5elson 7andela a fost eli erat din 2nchisoare, a vi#itat 5orvegia de trei ori, una dintre vi#ite avCnd ca scop cCstigarea Premiului 5o el pentru Pace& 5orvegia sprijina politic lupta 2mpotriva virusului A/@ 2n 1frica de $ud& <elaiile fundamentale economice au fost constituite 2n a#a de#voltrii nivelului de trai al 1fricii de $ud 2n anul %..,& /mporturile 1fricii de $ud din 5orvegia includ urmtoarele: maini de prelucrare a metalelor, materiale plastice 2n forme primareJ tutun i produse din tutunJ maini electrice, aparate i echipamenteJ fier i oel, materiale i produse chimice, vehicule rutiere, produse de pielrie, echipamente de transportJ utilaje industriale, utilaje speciali#ate pentru anumite industrii& B3porturile 1fricii de $ud pentru 5orvegia includ urmtoarele: minereuri metalifere i deeuri metaliceJ uturiJ plut i lemnJ petrol, produse petroliere i materiale cone3eJ legume si fructe, semine i fructe oleaginoase, echipamente de transport, fire te3tile, materiale te3tile, echipamente de sonori#are de 2nregistrareJ titei si material vegetal, maini electrice, carne i preparate din carne, produse din cauciuc& 5orvegia are investiii 2n 1frica de $ud, companiile norvegiene artCnd un interes 2n asocierea cu alte firme& En %..- O .. 5orvegia a avut investiii de +(( 549(apro3 .( (((0)& Cele dou state cooperea# a ordCnd teme legate de mediul 2nconjurator ca i schim area climatic, coordonare i management de mediu, iodiversitate, poluare i deeuri& Japonia Japonia i 1frica de $ud nu au cooperat la nivel ilateral pCn 2n %..,, cau#a fiind conducerea regimului ce discrimina negrii& Principala cooperare dintre cele dou ri const 2n ramura economic& EncepCnd cu anul '((D, *' de companii japone#e au de#voltat afaceri pe teritoriul 1fricii de $ud& 5umrul re#idenilor japone#i este estimat la %')-, 2n timp ce pe teritoriul Japoniei se numar apro3imativ +,* sud?africani& B3porturile Japoniei ctre 1frica de $ud ating apro3imativ +,% mld Qeni i includ componente pentru autovehicule, utilaje etc& iar importurile sunt estimate la o cifr de .(- mld Qeni(statistici '((D)& :inanarea cultural din partea Japoniei cumulat 2n perioada %.*+?'((, atinge '(( mil Qeni&

Iran <elaiile dintre /ran i 1frica de $ud au 2nceput 2n %.*., cCnd /ranul i?a afirmat po#iia oicotCnd 2mpotriva discriminrii fa de negri& Cu toate astea, /ranul nu a avut relaii ilaterale propriu?#ise cu 1frica de $ud pCn 2n %.., cCnd regimul driscriminator a fost 2nlturat& 1frica de $ud are relaii de cooperare une cu /ranul 2n domeniul economic, e3porturile acesteia crescCnd cu *K de la %&, mld 0 2n '((D la %&+ mld 2n '((*, iar importurile crescCnd cu %)&+K de la %-&) mld 0 2n '((D la '(&- mld 0 2n '((*& 7ai multe companii sud?africane sunt pre#ente 2n /ran, ca de e3emplu 7T5 ;roup care deine ,.K din sistemul de telecomunicaii iranian, sau compania petrolier $asol care particip cu .(( mil 0 2ntr?un Rjoint ventureP cu Pars Petrochemicals CompanQ formCnd 2mpreun compania 1rQa $asol PolQmer CompanQ& Corea de Sud Cooperarea dintre aceste dou state datea# 2nc de la <# oiul Corean(%.+(?%.+)) cCnd forele sud?africane participau 2n cadrul 45H, acest act de solidaritate i de e3primare concret a sprijinului a rmCnCnd 2n mare msur un act de neuitat 2n mintea coreenilor, fcCnd astfel din 1frica de $ud un aliat natural al poporului coreean& Hn punct de reper major 2n relaiile ilaterale a fost vi#ita 2n Corea a primului preedinte ales 2n mod democratic, 5elson 7andela&Bl i apoi preedinte 9im Soung au purtat discuii ilaterale 2n $eul, printre altele, cu privire la comerul ilateral i investiiile coreene 2n 1frica de $ud& 4 iectivele principale actuale sunt a3ate pe ramura economic i a legaturilor de afaceri dintre acestea, ast#i Corea de $ud fiind al ,?lea mare partener din 1sia, iar 1frica de $ud cel mai mare partener de tran#acie de pe continentul african cu care Corea de $ud are relaionea#& Corea de $ud import produse din industria minier i metal, oel, componente auto, te3tile, ijuterii, produse chimice, produse farmaceutice i cosmetice& Canada ? Canada a sta ilit relaii diplomatice cu 1frica de $ud 2n %.)., 2mpreun cu alte naiuni, odat cu terminarea celui de?al '?lea <# oi 7ondial& Canada a 2ncurajat 2n mod activ sfCrirea apartheid?ului din 1frica de $ud i odat cu sfCritul discriminarii rasiale rile au avut relaii normale& Constituia din 1frica de $ud a fost, 2n mare parte, inspirat din Constituia Canadei, 2n special din Carta Canadian a =repturilor i !i ertilor& :ostul preedinte sud?african 5elson 7andela a efectuat o vi#it oficial 2n

Canada 2n septem rie %..- i a vor it la 7onumentul =repturilor 4mului din 4ttawa& 7andela a fost facut cetatean de onoare canadian, 2n timpul celei de?a doua vi#ite 2n Canada& 4 vi#it '(() a preedintelui Tha o 7 e"i, s?a 2ncheiat cu semnarea =eclaraiei comune, cu intenia de a consolida relaiile dintre cele dou ri& Canada a sprijinit 1frica de $ud 2n domeniile de de#voltare (peste '(( milioane dolari), precum i 2n lupta 2mpotriva virusului A/@& $chim urile comerciale dintre cele dou ri au totali#at %,miliarde 0 in anul '((-& Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt a# un spiri

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac

la instrumente diferite& =BF termenul

=e

astfel

in

sistem este definit ca ?Hn ansam

lu de e

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si poat per

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes iune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic&

Clasificarea sistemelor

Clasificarea sistemelos se face in functie de un an umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup dup u intre onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme ASPB<!/59 ari sistemul http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare ASPB<!/59 ASPB<!/59 ari sistemul http http l universulenergiei&europartes&e universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ relatii iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

a#

un spiri

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in lu de e uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite& =BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 2ntr?o anumit

ordine care s

poat

per

mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelos se face in functie de un an

Clasificarea sistemelor umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup dup u intre onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme ASPB<!/59 ari sistemul http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare ASPB<!/59 ASPB<!/59 ari sistemul http http l universulenergiei&europartes&e universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ relatii iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su

me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt a# un spiri

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in lu de e uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite& =BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si poat per

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes iune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelos se face in functie de un an

Clasificarea sistemelor umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup ASPB<!/59 http universulenergiei&europartes&e u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

dup u intre

ASPB<!/59 ari sistemul ASPB<!/59 ari sistemul

http l

universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci

relatii

onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt a# un spiri

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima

dat

conceptul de

gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in lu de e

uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite& =BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si poat per

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes iune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi

re, se va modifica transferul de c ldur ?a s ceea, su liniem faptul c

spre circuitul ap uie

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelos se face in functie de un an

Clasificarea sistemelor umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup dup u intre onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme ASPB<!/59 ari sistemul http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare ASPB<!/59 ASPB<!/59 ari sistemul http http l universulenergiei&europartes&e universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ relatii iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem

Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun

provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt a# un spiri

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in lu de e uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite& =BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam lului, distincte de cele lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc

ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ap ?a a ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si poat per

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes iune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelos se face in functie de un an

Clasificarea sistemelor umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup dup u intre onaleVJ dup u intre nareVJ ASPB<!/59 ari sistemul http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare ASPB<!/59 ASPB<!/59 ari sistemul http http l universulenergiei&europartes&e universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ relatii iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

dup =up

gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste

5atura elementelor sistemului sisteme

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt a# un spiri

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite&

=BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lu de e

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si poat per

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes iune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic&

Clasificarea sistemelor

Clasificarea sistemelos se face in functie de un an umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup dup u intre onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme ASPB<!/59 ari sistemul http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare ASPB<!/59 ASPB<!/59 ari sistemul http http l universulenergiei&europartes&e universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ relatii iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

a#

un spiri

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in lu de e uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite& =BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 2ntr?o anumit

ordine care s

poat

per

mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelos se face in functie de un an

Clasificarea sistemelor umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup dup u intre onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme ASPB<!/59 ari sistemul http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare ASPB<!/59 ASPB<!/59 ari sistemul http http l universulenergiei&europartes&e universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ relatii iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su

me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces

dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem la grecescul sistema , care 2nseamn a mai multor o ansam punerea 2mpreun provine de lu, reunire, de id iecte& Bvolucia pe plan de#voltat 2nseamn 2n jurul a 2ntreg)& /nt a# un spiri

semantic a termenului de sistem este strCns legat eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist cestei idei (2n lim a greac , holos

erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la

t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int la 2nsumarea s este cCntat astfel in lu de e uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus cut chiar dac unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos lipsesc cCteva sunete sau dac =e la instrumente diferite& =BF termenul

sistem este definit ca ?Hn ansam

lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam dinamic, capa lu de elemente interconectate ile de a se individuali#a de mediul am ia

nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu propriet ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2ns uTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansam ap ?a a lului, distincte de cele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circuitul ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncelege il tocmai prin st m cum funccionarea acestuia este posi ente (economi#or, tam ur, cevi co

ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele compon orCtoare, cevi din si poat per

stemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti succes iune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s mite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#are, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca acestor relacii face ca o modificare a funccion rii unei compone nte s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4prirea il a ga#elor de ardere& Ca urma spre circuitul ap uie unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul termic di n focar Ti c ldura sensi ?a s re, se va modifica transferul de c ldur ceea, su liniem faptul c

ur Ti vor fi influencate performancele acestuia& =e a elementele unui sistem tre fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelos se face in functie de un an

Clasificarea sistemelor umit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcimi& En ca#ul de fac , o ca astfel dup ASPB<!/59 http universulenergiei&europartes&e u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clasifi

dup u intre

ASPB<!/59 ari sistemul ASPB<!/59 ari sistemul

http l

universulenergiei&europartes&e Unatura relaciilor funcci

relatii

onaleVJ dup u intre nareVJ dup =up gradul de automati#are Ti informati#are natura elementelor distingem urm toarele tipuri de materiale, energetice, informacionale, financia ele se p stanciale) Ti 2n siste 5atura elementelor sistemului sisteme http l universulenergiei&europartes&e Uregimul de funccio functionare

re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su me ideale

Bvaluarea starii de vulnera ilitate repre#inta un proces dinamic si sistematic de evaluare a pro alitatii ca o amenintare la adresa unui sistem fi#ic sau social, care se sfarseste cu succes si care are un impact de#astruos asupra facilitatiilor domestice, a comunitatiilor umane atat din imediata apropriere a unor sisteme sau infrastructuri critice cat si a comunitatii umane din lume& $istem Termenul de sistem provine de la grecescul sistema , care 2nseamn ansam lu, reunire, punerea 2mpreun a mai multor o iecte& Bvolucia pe plan semantic a termenului de sistem este strCns legat de id eea de 2ntreg Ti de gCndirea holist de#voltat 2n jurul a cestei idei (2n lim a greac , holos 2nseamn 2ntreg)& /nt erpret rile holiste din 1ntichitate aveau la a# un spiri t monist sintetic, totali#ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un mare 2ntreg Ti 2n care se contopesc nu numai lucrurile Ti fenomenele din natur , dar Ti omu l& En Ttiinca modern , ideea de 2ntreg apare 2ndeose i ca un principiu de integrare Ti ordonare a fenomenelor, mo delul unei astfel de interpret ri oferindu?l pentru prima dat conceptul de gestalt & En acest sens, un e3emplu int uitiv 2l constituie percepcia unei melodii& 1vCnd un car acter integral, aceasta nu poate fi redus la 2nsumarea s unetelor din care se compune& 7elodia poate fi recunos cut chiar dac lipsesc cCteva sunete sau dac este cCntat la instrumente diferite& =e astfel in

=BF termenul sistem este definit ca ?Hn ansam lu de e lemente cu anumite trasaturi comune care formea#a un t ot organi#at dinamic& Propriet cile sistemului Hn sistem este un asam lu de elemente interconectate dinamic, capa ile de a se individuali#a de mediul am ia nt prin reali#area unei funccii sau a unui grup de funcc ii specifice& $istemul implic e3istenca unei relacii cu proprie t ci integrative 2ntre elementele componente sau 2ntre 2 nsuTirile acestora& 1ceste relacii conduc la aparicia un or propriet ci noi la nivelul ansam lului, distincte de c ele ale p rcilor componente& Hrm rind, de e3emplu, circu itul ap ?a ur dintr?un ca#an cu circulacie natural , 2ncel egem cum funccionarea acestuia este posi il tocmai pri n sta ilirea unor relacii integrative 2ntre diversele com ponente (economi#or, tam ur, cevi co orCtoare, cevi di n sistemul vapori#ator, etc&), relacii de dispunere Ti su ccesiune ale acestora 2ntr?o anumit ordine care s poat permite aducerea apei 2n starea de saturacie Ti vapori#a re, respectiv de supra2nc l#ire a a urului& B3istenca ace stor relacii face ca o modificare a funccion rii unei com ponente s se transmit asupra funccion rii celorlalte& 4p rirea unui ar# tor, de e3emplu, va influenca cCmpul ter mic din focar Ti c ldura sensi il a ga#elor de ardere& C a urmare, se va modifica transferul de c ldur spre circu itul ap ?a ur Ti vor fi influencate performancele acestui a& =e aceea, su liniem faptul c elementele unui sistem tre uie s fie interconectate dinamic& Clasificarea sistemelor Clasificarea sistemelos se face in functie de un anumit criteriu si in functie de apartenenta unei mulcim i& En ca#ul de fac , o iectele considerate sunt sistemele pe care le putem defini& Cele mai u#uale sisteme se clas ifica astfel dup ASPB<!/59 http universulenergiei&europartes&e u intre ari sistemul l elemente Unatura elementelorVJ dup ASPB<!/59 http universulenergiei&europartes&e u intre ari sistemul l relatii Unatura relaciilor funcci onaleVJ dup ASPB<!/59 http universulenergiei&europartes&e u intre ari sistemul l functionare Uregimul de funccio nareVJ dup gradul de automati#are Ti informati#are 5atura elementelor sistemului

=up natura elementelor distingem urm toarele sisteme materiale, energetice, informacionale, re, matematice, lingvistice, etc& =e remarcat c ot grupa 2n sisteme materiale (su stanciale) Ti me ideale

tipuri de financia ele se p 2n siste