Você está na página 1de 4

~

O Taj Mahalul reprezinta cel mai cunoscut monument indian. Jelind dupa so\ia sa care a murit in urma unei na~teri, ~ahulJahan a construit acest cavou din marmura alba pura, decorat cu incrusta\ii negre. Construc\ia, situata in Agra, in nordul Indiei, este inconjurata de gradini care domina fluviul Jumna.

O Detalii ale unei frize din piatra a templului din Khajuraho, in centrul Indiei. Vitalitatea senzuala a acestor sculpturi erotice este influen1ata de Kama Sutra, un manuscris hindus stravechi care descrie arta dragostei. Sculpturile reflecta atitudinea hindusa fa1a de dragoste ~i anume ca ea reprezinta o datorie sacra ~i un mod de mantuire.

Orbitoare in varietatea sa, arta Orientului lndepdrtat cuprinde o gamd largd, de la sculpturi colosale piind la miniaturi splendide ~i delicate. India, China ~iJaponia i~i au propriul stil creativ, distinct.

~tere al hinduismului, jainismului ~i budismului. Vechii indieni trniau un sentimentputernic fata de tot ceea ce 1nsernna viata ~i arta cea 1Ilairecunoscut:1 era sculptura. Sculpturileerau, de obicei, elegante, opulente, prezentand o carnatie splendi~, ce sugera o dezvoltare organica dar care lnca nu atinsesernaturitatea. Aceste caracteristici nu erau complet prezente In sculpturile indiene timpurii, realizate de catre urma~ii austerei religii budiste. La lnceput, reprezentarea lui Buddha era chiar interzisa; cand acest lucru a devenit posibil, influentele puternice grece~ti In provincia de p rima civilizatie aparuta pe Valea nord-vest, Gandhara, au creat imagini partial elenizate ale lui Buddha, lntr-un stil grecoIndusului a Inceput sa Infloreascaaproximativ din anul 2500 1. Hr. S-au creat budist, care s-a raspandit pe arii extinse. Un alt stil, relativ moderat, a continuat In citeva sculpturi remarcabile ~i planuri de dezd.HL), de~i voltare a ora~elor,Inainte de disparitia cauzata perioada clasica Gupta C320-600 probabil de invazia unor triburi arabe. in cele budismul absorbise deja multe alte elemente mitice, cum ar fi cele yakshi -femeia cu trei din urma, arienii au ajuns sa domine nordul de sculptorii budi~ti lntr-un Indiei dar nu au lasat urme ale nici unei arte spirite, reprezentat:1 mod lipsit de austeritate, ca ni~te dansatoare distincte, vreme de mai bine de o mie de ani. voluptoase, cu piept bine evidentiat. O preocupare artistica majora nu a avut loc Sensul indian de parcurgere a vie1;iia fost decit 1n secolul al treilea 1.Hr. reprezentatIn picturile murale din pe~teriledin Ajanta, unde grupuri nesfa~ite de personaje Arta indiana lntr-o evocare plina ~ inca de la Inceputurile ei, arta indiana a mani- roiesc peste tot pe pere1;i, de culoare a vie1;ii indiene. pana ~i arhitectura ~ festat putemice influente religioase, reflectand indiana poate fi descrisa ca o forma a sculp- z o conceptie care a facut din India locul de

ARTA

ORIENTALA

turii. Multe dintre cele mai celebre pagode ~i temple nu au fost pur ~i simplu cl~dite ci s~pateIn piatra ~i apoi decorate cu sculpturi. Acest stil este prezent mai ales in miile de temple cl~dite in perioada rena~terii hinduse, aproximativ intre 600-1200d.Hr. Supraetajate, cu tumuri care doreau s~ imite muntii ~i acoperite cu o multime de personaje sculptate, temple ca cele de la Mamallapuran ~i Ellura reprezint~ unele dintre cele mai extraordinare creatii ale artei indiene. Atat actabudista cat ~i cea hindus~ au avut influenta ~i dincolo de hotarele Indiei. Cel mai mare templu hindus construit In Cambodgia Intre secolele 10 ~i 12 este templul Angkor Wat. Constructie vilsta, un complex dens de "munti" sculptati In fonrul de con, cu un "varf' central,Inalt cam de 60 de metri. A fost ridicata cu intentia de a combina un templu cu palatul zeului-rege Khmer. Dintre templele budiste, probabil c~ cel mai monumental este pagoda construita In Secolul al nou~lea, ridicata in junil, deasupraunui deal din Borobudur, inJava, decoratacu basoreliefuri.~i In alte regiuni, mai ales in Tibet, China ~i Japonia, budismul a creat traditii artistice complexe ~i variate. Inf1uen~ele islamice in India, traditia artistic~ dominanta a fost modificata de prezenta unei religii impoctate -islamismul. Invadatorii arabi au introdus islamismul inc~ din secolul 8, ins~ cel mai putemic impact artistic a fost resimtit sub domnia imp~ratilor moguli, care au domnit peste cea mai mare parte a Indiei incepand din secolul al 16-lea. Moschee magnifice ~i monumente funerare impresionante au fost construite mai ales de Akbar (1556-1605)~i de succesorii lui, Jahangir ~i ~ahul Jahan. Arta miniaturilor a fost introdusa din Persia tot de c~tre moguli. "Miniaturile" nu sunt neap~rat mici: termenul descrie pur ~i simplu anumite ilustatii pictate, de orice dimensiune. Pentru crearea acestora, imp~ratul Akbar a angajatarti~ti-mare parte hindu~i -din Intreaga Indie. in ateliereleacestoraa luat na~tereun nou stil, mai viguros ~i mult mai descriptiv
decat arta decorativ~ persarul. S~ucitoare ~i pline de actiune, miniaturile au redat, ca un tablou viu, viata Indiei inainte de domnia lui Aurangzeb (1658-1707) al carui fundamentalism musulman intolerant a distrus printre multe altele ~i traditia artistic~ a miniaturilor. Arta in China Dintre toate culturile, cea chinez~ a avut cea mai indelungat~ traditie neintrerupta. Cuceritorii nu au distrus niciodat~ stilul chinezesc de via~ ~i influentele exteme au vitalizat arta chinez~, f~r:l a-i distruge tr:ls~turile esentiale. Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fi

inclinatia pentru o gami1coloristici1subtili1sau textura netedi1a jadului, sunt regi1siteinci1 in preistorie. Marea arti1chinezi1dateazi1 insi1din 1500 i.Hr., in timpul dinastiei Shang, cand se afla in circulatie o versiune timpurie a manuscriselor chineze ~i conduci1torul,i~i ca~tigase rolul si1usemi-divin, de "fiu al cerului". in perioada ce a durat cam 500 de ani, chinezii au creat vase robuste din bronz, cu un aspect aproape sinistru, concepute pentru a aduce ofrande stri1mo~ilor.Aceste vase sunt intens decorate cu simboluri care par a fi abstracte dar sunt de fapt reprezenti1rifoarte simplificate ~i stilizate ale creaturilor rnitice,

O Templul lakshmana din Khajuraho a fost construit aproximativ in secolul a! zecelea d.Hr. Turlele curbate sunt caracteristice stilului artistic Nagara, fondat in nordul Indiei.

O 0 miniatur3 din Akbar-Nama, biografia imp3ratului mogul Akbar, din secolul al 16lea, in care este reprezentat c313rind un elefant de-a lungul unui pod sus1inut de b3rci.

O Elegan1a femeilor din acest tablou din secolul al 18-lea este o trasatura principal a a picturii Pahari, ultima dintre artele hinduse infloritoare, inainte de influen1a europeana.

cum ar fi dragonii. Venerarea stramo~ilor ~i a trecutului, caracteristica~i pentru alte culturi, a ramasuna dintre marile preocupari chineze. Sensul magic, Invaluit de mistere, al artei dinastiei Shang, s-a atenuat In arta chineza tarzie, mai deta~ata~i mai contemplativa.

chiar tehnici artistice chineze~ti, din ale c~ror reali~ri trebuie amintite templele ~i sculpturi1e din Yuankang, create direct In piatrn, dup~ vechea mo~ indian~. De~i putine picturi chineze din aceast.I perioa~ au supravietuit, se ~tie c~ pictura era deja bine dezvoltat.I In perioada dinastiei Han, caracterizat.I prin trnsaturi1e fme, libere dar deBronz, jad ~i lac Traditia Shang s-a resimtit In continuare ~i 1n licate ale penelului. Pictura a devenit o arta perioada Chou ~i a statului razboinic (1027-221 practicat.Ipe scarnlarga ~i de-a lungul secolelor au aparut multi mari arti~ti, ~coli ~i curente. I.Hr). Chinezii realizau statuete din bronz reprezentand oameni ~i alte creaturi. Ei ~i-au inclinatia pentru peisaje, mai ales cele montane, a fost puternica, importanta acestei teme perfectionat ~i maiestria In prelucrarea jadului ~i lacuire. Lucrarile din aceste materiale erau In arta chine~ flind neegalat.Ide nici o alt.I cul1:nsa scumpe deoarecejadul trebuia importat ~i turn. Picturi1eilustrau adeseori poeme sau alte scrieri,a aIror caligl-afie minunat.Iera consideraera dificil de prelucrat iar lacuirea era un proces Indelungat. De obicei lacuirea se realiza t.I o arta In sine. Pictura chinezeascaa prezenprin acoperirea unui obiect din lemn cu seva tat Intotdeauna lucruri reale, cum ar fi oameni sau peisaje, Insa avea ca scop imortalizarea procesataa unui copac. Fiecarestrat de lac trebuia sa fie uscatInainte de aplicareaurmatoru- spiritului esential sau mai degraba de a translui ~i, uneori, era nevoie de multe asemenea mite o anumit.I stare, decat de a reda detaliile. straturi, chiar sute. Prin lacuire se puteau Insa Ceramica ~i por1elanul obtine efecte decorative extrem de subtile ~i in ciuda faptului ca ceramicaavea o traditie de produsul flnit avea o stralucire unica. China a fost unificata,dupa secolede dezbi- mai multe mii de ani, ea a devenit cu adevarat nare,de salbaticul1mparat Ch'in (221-209I.Hr.). o arta originala ~i vitala de-a lungul erei T'ang (618-906).Au aparut multe forme noi acoperite Reputatialui de grandoman,aproape alienat, a cu glazuri care le transformau mult Infat~area fost confirmatade descoperirilearheologicedin initiala. Printre m:lrfuri1e cele mai cautate ale 1974care au adus la lumina o mica armata cu osta$idin teracota(ceramicamata), 1n dimensi- perioadei T'ang sunt ilustratiile de cavou.care une naturala, 1ngropata alaturi de 1mparat ~i pose~ toat.I puterea ~i vigoarea marilor sculpturi. Ele reprezint.I o gama foarte variat.I de care trebuia sa-l apere In viata de apoi. Dinastia Han in timpul dinastiei Han (209-27Q d.Hr.), China era un vast imperiu, cu o societate foarte sofisticata.Confucianismul, un sistem filosofic etic care propovaduia moderatia ~i responsabilitatea fata de familie ~i stat, a influentat putemic conceptia chinezilor -In special a functionarilor 1nvatati creati de un sistem de examinare civil. Fiind, deseori, ei l~i~i pictori t ~i poeti, a~ jucat un rol important In dez- ~ voltarea traditiilor artistice chineze. Alte ele- 01! mente au fost fumizate de un cult mai intuitiv, mai magic ~i mai naturalist -taoismul, creat ~i elln decursul perioadei Han. Arta perioadei Han este cunoscutamai ales ,prin obiectele care 1:nsoteau cavourile ~i care includeau 1mbracaminte, bijuterii ~i cosmetice dar ~i personajedin bronz, basoreliefuri ~i tigle mulate pe acestea. Au aparut primele sculpturi In piatra, de dimensiuni monumentale, care 1n curand au devenit un lucru obi$nuit, o data cu ca~tigareaterenului de catre budism. Aceasta religie, originara din India, a reprezentat sursa de inspiratie pentru multe stiluri ~i curente ~i

oameni ~i animale, printre care merit:l sa:fie amintiti splendizii cai ai dinastiei T'ang. La inceputul perioadei T'ang, chinezii au descoperit metoda de producere a portelanului. Subtire, dur, neted, de un alb pur ~i translucid, el a devenit de neegalat ca eleganta:. Sub dinastia Sung (960-1260) ~i a dinastiilor unm1toaredecoratiunile aplicate i-au conferit o frumusete deosebit:l. Fairnosul portelan "alb ~i albastru" a fost muit imbuna:ta:titin tirnpul dinastiei mongole Yuan (1260-1368). in timpul dinastiei Sung, chinezii colectionau lucrnri apartinand dinastiilor anterioare ~i arti~tii apelau adeseori la stilurile unor vremuri de mult apuse. Cu toate acestea, mare parte a artei Ming (1368-1644) ~i Ch'ing timpurii (1644-1912)are O inalt:l tinut:l calitativa:, dar vitalitatea creativa:a suferit un u~or declin. Arta japoneza Dezvoltarea Japoniei a fost determinat:l de faptul ca:ea a fost izolat:l de marile civilizatii, cu exceptia Chinei. inca: din secolele cinci ~i ~ase,cand ideile despre guvemare, literaturn, diferitele ramuri ale artei ~i religia budista:au

E ~ ~ t .8 < ~ " ~ 5

O Vas din metal, emailat, pentru ars esen,e parfumate, apart,in3nd dinastiei Ming, din secolul al 1S-lea, imit3 un stil mai timpuriu. O O sculptura din lemn. din secolul al 1 3-lea. reprezentandu-1 pe Kuan- Yin. un zeu budist din China. El este in pozi,ia maharajalia. ceea ce ar insemna ..tihna regala... Pe cap poarta o podoaba care il reprezinta pe Amitabha Buddha. Se mai pot observa pe sculptura urme ale picturii ini,iale.
O O sculptura ceramica a unui jucator de polo calare. apa~inand dinastiei T.ang. Mi~carea ~i vitalitatea emanata de aceasta :?, lucrare. stralucitor ~ colorata. sunt carac:g teristice artei T.ang.

ARTA

ORIENTALA

p~truns in fo~ in Japonia, influentele chineze au devenit foarte importante. Oricum, geniul iaponez a f~cut ca toate aceste importuri s~ aib~ o anumi~ important~, dandu-le ins~ propria tras~turn national~. De exemplu, in sculptura iaponez~ portretele au devenit cucind mult mai semnificative decat erau in China. Artizanatul Pictura iaponez~ era ~i ea complet diferit~, deseori reprezentand scene de actiune violente, straine traditiilor chineze. Ascutimea simtului artistic iaponez a afectat aproape toate laturile vietii iaponeze, de la fastuosul ritual al servirii ceaiului pan~ la cel al arani~rii florilor. Gustul iaponezilor pentru artizanatul miniatural s-a f~cut simtit chiar in articolele de zi cu zi, de exemplu in splendidele "netsuke" sculptate -mici piroane cu care se prindeau diverse obiecte de cercevele.

in picturn japonezii au preferat culorile plate dar izbitoare ~i contururile fenne, pline de vitalitate. Acestea puteau fi observate pe pergamente ~i pe paravane, ni~te piese de mobilier, printre putinele obiecte admise 1:n interiorul auster al ca:minelor japoneze. impodobite cu frunze aurite, efectul era ~i mai frapant. Pentru occidentali, cele mai communedar ~i cele mai admirate exemplare ale artei japoneze sunt gravurile colorate, produse dupa: secolul al optsprezecelea. Acestea au fost create prin transferarea unei schite a artistului pe o bucata: de lemn care, dupa: ce a fost gravata: ~i 1:nscrisa:, va reproduce exact acela~i desen de mai multe ori, conferindu-i astfel potentialul de a fi vizionata: pe scar:l larga:. Reflectand valorile unei perioade de calm ~i l~te, a perioadei Tokugawa, 1:ntimpul ca:reia viata la ora~ a 1:nflorit ~i s-a creat o adeva:rata: clasa: mijlocie, gravurile reprezentau ilustratii

O Cai traversand un rau, o pictura realizata probabil de catre Chao Meng-fu ( 12541322). Romantismul pictorilor apa~inand perioadei tarzii Sung a fost aici inlocuit cu o mare aten~ie acordata detaliilor.

inspirate din viata obi~nuitj, scene teatrale, intampl~ri sentimentale sau chiar amoroase. Clasa superioan1 japoneza a dispretuit acest ~en de alt:l, considerand-o ieftin~ ~i popularn. Ins~ o datj ajunse in Occident, gravurile au avut o influenta majorn asupra directiei ulterioare de dezvoltare a picturii europene ~i arti~ti ca Hokusai, impreuru1 cu multi alti mari mae~trii gravori, sunt astjzi recunoscuti ca figuri proeminente in istoria artei.

O O viziune a unui artist japonez din secolul al 16-lea despre occidentalii cre~tini. La inceput, vizitatorii au fost primi,i cu mare bucurie de catre japonezi care au considerat cre~tinismul ca pe o secta a budismului, fiind interesa1i ~i de come~ul cu occidentul. O Ceremonia ceaiului este o tema preferata in arta tradi~ionala japoneza. Ceremonia in sine reflecta senti mente le artistice puternice ale japonezilor pentru multe din aspectele vie~ii.
8

Você também pode gostar