Acest parlament ar ocupa wall street Definitii: Wall Street este o strad din New York City, binecunoscut

pentru faptul c este cel mai important centru financiar din oras Prin ocupare ne referim la miscarea occupy wall street, prin care (descrie miscarea) Status quo: Miscarea de prostest de pe wall street a inceput pe 17 semptembrie 2011 in parcul ucotti din new york, c!iar lan"a wall street, cartierul financiar# Protestul se face impotri$a ine"alitatii sociale si economice, rata mare de soma%, coruptie, precum si influenta mare a corporatiilor, in special din sectorul financiar, asupra "u$ernului# &lo"anul, noi suntem cei ''( se refera la diferenta de bo"atie intre cei mai bo"ati 1( si restul populatiei# Protestul din NY a pornit miscari similare si in alte orase mari ale lumii# 1. Drepturile omului si principii morale Populatia i)a fost dat de inteles de mult timp faptul ca se afla in perioada de recuperare de dupa cri a, cand profitul creste rapid si productia incepe, la randul sau, sa creasca# &ectorul financiar este din nou pe picioare, City *roup, o binecunoscuta banca din america, anuntand ca profitul a crescut cu 7+( fata de anul trecut# ,in pacate insa, desi au trecut mai bine de trei ani din momentul in care a inceput cri a, termenul de refacere economica inca suna ca o "luma pentru cea mai mare parte a populatiei# -amenii care participa la miscarea wall street se simt nedreptatiti, si pe buna dreptate. problemele cau ate de sectorul financiar a dus la o incalcare fla"ranta a drepturilor omului, care sublinia a doua principii de ba a care ar trebui aplicate, in special in conditii de cri a. obli"atia de a prote%a populatia si ma/imi area utili arii resurselor# -bli"atia de a prote%a populatia le cere "u$ernelor sa pre$ina incalcarea drepturilor economice si sociale, facute de o a treia parte# *u$ernele sunt obli"ate sa foloseasca toate resursele pe care le are pentru a pastra aceste drepturi in picioare# Prin miscarie de la bursa, mai e/cat de pe wall street, oamenii au fost pri$ati, de la inceputul cri ei, de niste drepturi de ba a, printre care enumeram dreptul la o locuita stabila, la un $enit decent, la o slu%ba etc# 0n acest proces, "u$ernul a a%utat bancile, in pofida interesului populatiei# Mai pe scurt, bancile au primit bani de la stat dupa ce au dat faliment, pe care l) au in$estit la bursa, c!iar daca bancile sunt, de fapt, moti$ul pentru care cri a a aparut in primul rand#

Pe lan"a asta, aceasta deci ie a statului incalca principiile de ba a ale capitalismului, in care profitul pe care il casti"a o institutie ii ramane respecti$ei institutii pec and, daca aceasta intra in faliment, atunci statul nu are nicio obli"atie sa o a%ute# ,aca bancile a$eau in $edere interesul populatiei, atunci de ce nu s)a $a ut niciun beneficiu pentru oamenii de rand dupa ce acestea au primit bani de la stat1 2stfel, s)a incalcat al doilea principiu moral despre care $orbeam, si anume acela care spunea ca banii ar fi trebuit folositi in folosul oamenilor# 3n bun mod in care acestia ar fi putut fi utili ati ar fi fost in crearea unor noi locuri de munc, in sc!imb, cu a%utorul acestora, s)au cumparat actiuni, pentru a fi %ucate la bursa care, dupa cum am spus, a fost principalul moti$ al cri ei economice# 4anii ramasi, 1, 5 miliard de dolari, au ramas la banci ca si polita de sal$are, in ca ca actiunile brokerilor cor duce din nou la probleme economice# 2cestea fiind ise, miscarea de pe wall street este indreptatita, a$and in $edere ca, datorita incalcarii principiilor fundamentale ale drepturilor omului, brokerii, cei care prin actiunile lor au dus la de or"ani area economiei, sunt cei 1( care au bani in momentul de fata, pe cand restul populatiei, care a muncit ca de obicei si care bnu are nicio "$ina ca s)au intamplat aceste e$enimente este cea care a ramas, in continuare, saraca# 2. Argumentul mobiliz rii ,up cum am men6ionat la 7ncept e mi8carea de ocupare 9all &treet a "enerat proteste asemntoare 8i 7n alte 6ri, 8i anume 7n mai bine de :0 de state de pe 7ntre"ul "lob# 2ceast mi8care cre8te solidaritarea na6ional 8i mobili ea popula6ia# ;ste de departe de preferat, at<t pentru conducerea 6rii c<t 8i pentru ei 7n8i8i, ca oamenii s se mobili e e, s fie pre"ti6i s 78i e/prime nemul6umirile 8i dorin6ele 8i s milite e pentru acestea, dec<t s intre 7n rutina de a mer"e fr nicio tra"ere de inim la munc 8i de a se pl<n"e despre salariu 8i trai cu orice oca ie# Cu alte cu$inte este mai bine s fie persoane implicate, dornice de a protesta pentru ceea ce cred dec<t s stea 8i s $ise e la o sc!imbare necerut de nimeni# 3nele dintre cererile lor includ eliminarea drepturilor corpora6iilor, care 7n pre ent se bucur de toate drepturile pe care le au persoanele# Mai mult, nu doar c au drepturi e"ale cu noi, oamenii, dar au 8i a$anta%e clare = cum ar fi faptul c sunt 7n teorie nemuritoare 8i pot fi 7n mai multe locuri 7n acela8i timp># ?e"i ce ar fi putut 7mpiedica apari6ia cri ei au fost respinse pe ba a clau ei de protec6ie e"al din cadrul celui de al 1+)lea amendament# - alt cerere este abro"area 2ctului Patriotic al &32 care, de $oltat 7n scopul si"uran6ei publice, a a%uns 7ns s mic8ore e dramatic protec6ia 7mpotri$a ac6iunilor for6elor de ordine ce $iolea clar ce de al +)lea amendament, precum perc!e i6ionarea fr mandat, re6inerea ne%ustificat 8amd# 2lt reform ce s)ar do$edit semnificati$ pentru 7ntrea"a popula6ie este le"at de sistemul medical = acti$i8tii 78i $or dreptul la sntate#

Mi8carea este foarte bine mediati at 8i multe persoane importante sau bo"ate au afirmat 7n cadrul inter$iurilor c sus6in cererile acestei mi8cri, iar unii dintre cei 1( c!iar au $enit, pentru a 78i demonstra solidaritatea, cu slo"anul Noi suntem cei 1(@ suntem de partea celor ''(# Printre ace8tia se numr Aussell &immons, cunoscut c<tre6 !ip)!op 8i om de afaceri de succes, actorul Mark Auffalo, c<ntre6ii de folk ,a$id Crosby 8i *ra!am Nas!, Miley Cyrus 8i di$er8i candida6i la pre8edin6ie# !. Argumentul precedentului Miscarea de pe wall street se poate catalo"a cu usurinta drept o miscare de nesupunere ci$ila, in care un "rup de oameni isi manifesta nemultumirea fata de o le"e sau miscare intreprinsa de "u$ern in mod pasnic, non$iolent, asemanator unei "re$e# ;ste diferita de un protest sau o re$olutie prin faptul ca scopul sau nu este sa raneasca oameni, dar poate incalca le"ea, asa cum oamenii de pe wall street si)au facut sediul "eneral in mod ile"al intr)un parc public# 2cest timp de miscare este la limita le"alitatii si apare de obicei ca ultima incercare de a atra"e atentia# 2cest lucru demonstrea a intocmai cat de saraca si disperata este populatia, daca a recurs la astfel de metode# ,e)a lun"ul istoriei, acest tip de miscare a a$ut succes# Ca e/emple putem aminti miscarea pornita de *!andi si cea a lui Mart!in ?ut!er kin", precum si miscarea feministelor# Boate acestea au sc!imbat cursul istoriei si au dus lumea spre o $i iune mai democratica, fara de care nu ne)am putea ima"ina $iata astfel# 2$and in $edere ca aceste miscari au aparut intotdeauna cand era ne$oie disperata de o sc!imbare, nu putem decat sa deducem faptul ca, in iua de asta i, capitalismul tinde spre o e$olutie naturala spre ce$a mai bun, in care nu $a mai e/ista o diferenta atat de mare intre oameni# ,e ce ne dorim asta1 ;i bine, o astfel de diferenta intre cate"oriile sociale nu poate decat sa cree e probleme economice, care cu si"uranta nu sunt de dorit, mai ales a$and la ba a cri a cutremuratoare cu care se confrunta planeta#