Revisa lunar8 de schimb de experienq qi tndrumare metodologic3 apicol& editat5 de Asociatia Cresciitorilor de Albine din Republia Socialist5 Romanla -

A. MALAIU : Consideratii cu pnvire la de-

popularea unor familii de albine in anul

1986.
6

3 4
C
$ ,

D. PITIGOI : Ce se fntirnplil cfnd nu se respectfi prevederile ordinului privind protecfia familiilor de albine

$
f.'

V. ARSU : Importanta folosirii biostiiulat~rilor

apicoli in raport de necesitgti $i condifii locale. I.V. COZMA : Cum putem salva o familie muribundil St. POPESCU : Interventiile rationale rinw fundamental&

!
(

11

- o m-

M. IONESCU : Din nou .despre umiditatea ewcesivil din ,stupi.

1

H.B. STOICA : Stupul vertical cu 12 ram& tupul combinat

i n pavilion apiL

Remorca pentru practicarea s t ~ ~ i l r i t u - ~

20
22

1 Tr. VOLCINSCHI
3

Originea cerii.

I. CODAU : 0 fotolfrafie de acnm mai bine de cinci decenii. DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE * * : Apicultori fruntagi - In anul 1986

27

) ' t.

yb n spriji(i V. POPESCU : Actiuni $i manifestari X

nu1 dezvoltarii apiculturii.

31

DOCUMENTAR APICOL

- - -

C o p e r t a I-a : Lucrdrile erperimentale desfilwrate in laboratom1 Colectivulut de valorificare superloard; a produselor apicole pentru sdndtate apiterapie din Instltutul de cercetare $i producfb pentrtc apfculturd a1 A.C.A. s-au finalitat prin mai tnulte produse apiterapice care se bucurd .de unaniine up+cieri in tar6 $i in strdiniftate. (f o t o : Pave1 -TANJALA).

~-

GONSIDERATII CU PRlVlRE LA. DEPOPULAREA UNOR FAMlLll DE ALBIME I N AMUL 1986

\

Ing. Aurel MALAIU Director a1 Institutului d e cercetare $i productie pentru apiculturB

--

\\,\...\, \\\\\\\\.\\\. \.\\.\ \.\\\

\

Este cunoscut de majoritatea apicultorilor faptul cB in anul 1986 apicultura tarii noastre s-a confruntat cu un fenomen ined~t, rcspectiv depopularea unor familii de albine din anumite stupine, depopulare care a avut .o evolutie $i o filxilizare cu totul neprevSzut5. Sesizat inc5 de la inceputul lunii iulie, acest fenomen a inreaistrat o extindere Ib special la efectivele transporta,te pentru culesul de la floarea soarel~i. Depopularca a continuat $i a cunoscut o intensificare i n cursul lunilor august, septembrje $i octombrie, imprimindu-$i efectul destructiv asupra familiilor de albine ping la intrarea acestora in iarn5. 0 serie larga de situatii au derutat apicultorii $i chiar caqrelc de sycciali~ti, in stabilirea rapid5 $i concreta a naturii $i cauzelbr acestul fenomen. Dintre I acestea amintim urmitoarele : I
v \ \ . \ . \ \

a) t n a c e e a ~ izing urtele stupine au fpst grav afectate (in anumite cazuri s-a Inregistrat o evolutie nemaiintilnitil, ajungirl- du-se ping ka qierderea familiilor din intreaga stuping), in altele mai Outin sau deloc. De asemenea in cadrul aceleia~i stupine unele familii de albine au suierit depopulgri ping la pierderea intregii populatii, ' iar altele nu au fost afectate. b) Repartizarea teritorials a fenomenului d6 depopulare nu a fBcut posibiiil nici un fel de corerare cu diverse elemente specifice agroecosistemelor sau ale regimului meteorologic. Astfel, depopularea care s-a finalizat cu cele mai multe pierderi de familii d e albine $i cu reducerea populatiei la un important efecGv apicol s-a inregistrat in judetele Bragov, Bistrita $i Mure$. De asemenea o intensitate considerabilg a avut-o depopularea familiilbr d e albine in judetele din nord-vestul tilrii, respectiv Maramure?,, vatu Mare, Bihor. Arad, Timig, Carag Severin, Mehedinti, Pntr-o grup3 de judete din Moldova, ca : Neamt; BacHu, Vaslui, Galati gi o grupH d e jude* din centrul tgrii, respectiv Sibiu, Cluj, SHlaj $i Covasna. Foarte putin afectate au fost familiile de albine din judetele Alba, Hunedoara. Gorj. ' Vilcea, Axgey. Dolj, Olt ,TeIeorman. Constanta, precum $i familiile de albine din jtll detele Suceava, Boto~ani, I a ~ i , Harghita, Vrancea. BrHila. C ) Egalonarea h timp a inceperii depopuIHrii a fost foarte divers& regpectiv la unele lfamilii de albine din primele luni ale se-

zonului apicol, iar la altele de abia la sfir$itul acestuia. d) A fost afectat concomitent, atit puietul indiferent de virsta aestuia (larve, prepupe. Dupe) cit gi albinele eclozionate. e) ManifestHrile clinice care au illsotit fcnomenul .nu a u reprezentat simptomele specifice unei anumite boli, ci o insumare d e simptome regilsite in boli ale puietului, ale alhinelor adulte, in intoxicatiile de diverge naturi, in caren@ nutritionale (proteino-vitaminice) pi de asemenea in cazul unor dedradari genetice. f ) La unele familii de albine, odatH declan$atH. depopularea nu a putut fi stopat5 cu toate interventiile facute de apicultori : tratamente mntru combaterea varroozei ~i a celorlalte boli cunoscute, intzrirea familiilor afectate cu puiet c5pZicit sau prin unificHri, punerea familiilor d e albine in conditii d e cules natural. administrarea hrilnirilor de stirnulare, etc. Aceastil evolutie a fost cu -atit mai acut5 c p cit depopularea a irateput mai timpuriu in cursul sezonului apicol. MHsurile d e combatere au fost in numeroase cazuri ineficiente, aspect care pe lingil derutarea apicultorilor a cwdus la demobilizarea acestora. fntrucft prin cunoa~terea ahBnuntit5 a cPt mai multor aspecte din manifestarile familiei de albine ca unitate biologics, cit $i a albinelor care o compun, se pot depista insiivi cauzele care le determins, In sezonu1 apicol 1986 s-au urmarit cu deosebita atentie de c5tre colaboratori ai institutului (biolog 'Maria DrBgan $i biolog Mihaela

$erban) un Xnsernnat' 11um8r ' d e familii de albine afectate d e dkpopulai-e. Constatilrile au fost corelate cu observatiile deosebit de competente primite de la c n mare' numrir de apicultori $i: pe baza acestora s-a conturat tabloul manifestarilor clinice legate de fenomendl de depopulare, dup5,,cum urmeazh : reducerea continua a populatiei de albine din stupi i n conditiile existenlei puietului in cantitilti care in timp a r fi putut restabili echilibrul biologic. Disproportia dintre cantitatea de albine pi puiet s-a mentinut pin5 cind in familia de albine nu a mai rrimas nici o albinri ; comportament agitat; dezordonat 31 familiilor afectate, cu albina, rrispinditti in interiorul stupului, fHr3 a s6 menfine structura ~i organizarea normal5 a unit5tii biologice ; prezenla in fata stupilor, a unui numrir de albine aparent normale, care se deplasau pe sol, incercind sri zboarc dar f3r3 a putea realiza acest lucru, dup5 care mureau ; - prezenta de buiet mort in stadiu larvar (inainte de cSip5cire) cit $i in stare de prepup5 $i pupa (c'.up5 cBpricire), fBrH a prezenta caracteristici ale bolilor bacteriene (loc?) sau micotice (puiet ~Siros) ; albine in curs d e , eclozionarc, vii, dar far5 puterea de a p5rtisi cclula, dupti care mureau cu limba scoas5 afar5 ; aspect pestrit a1 fagurilor cu puict da.toritti celulelor goale din -care au fost evacuate de ctitre albine larvele moarte. Prezenta celule!or cu cHp5celele perforate ; albine eclozionate cu malformatii, mai frecvent intilnindu-se albine f5rH nripi sf albine pipernicite, nedezvoltate sau subdimensionate ; - infcstatie cu paraziti Varrooa jacobsoni, fiind parazitate a t i t . albinele adulte cit pi puietul de albin5 lucrtitoare ; - fagurii r 5 m a ~ ifHr5 albine, cu rezerve de mierc gi anumite cantittiti de puiet aveau aspect curat ; - productivitatea familiilor de albino afectate, dar care au supravietuit, a fost puternic diminuatH ; - nu s-au observat albine moarte in cantit5ti neobivnuite pe fundul stupilor. La acest manifesttiri se mai pot adtiuga : cazuri de pPr5sire a stupului de c5tre intreaaa familie d e albine, r5minind rezervele de hran5 $i puietul aspect comunicat de mai mulfi apicultori ; - aparitia de anomalii. anatomice ale acului albinelor. Tabloul manifestririlor conturatc rnai sus cuprinde acele aspecte biolngice legate de comportamentul la nivel colonia: ~i individual, modificjrile morfolofiice ale albinelor, alterarea vietii sociale a familiei de albine. etc, manifestriri ce au putut fi observate

de Apicultorul tehnolbg., Ek ,In mod cert . pot fi.c~mpletatede catre speciali~tiiin patologia apicolil. A+a dupa cum s-a arritat, manifesGrile cli-. nice constatate nu reprezintil simptomele nurnai ale unei anumite boli. Fat2 de multitudinea $i diversitatea acestor manifestari clinice, au fost incriminate drept cauze ale fenomenului de depopulare, urmiltoarele : seceta indelungata care a condus la lipsa polenului $i calamitarea culesurilor de la tei, floarea soarelui $i celelalte plante melifere ; .cgldura 'excesivg care a perturbat biologia familiei de albine, inclusiv prin deshidratarea puietului ; . contaminarea radioactivg a \mediului inconjuritor ; ' intoxicarea albinelor ,urmare aplicHrii tratamentelor cu pesticide la culturile agricole ; - infestarea familiilor de a n i n e cu acarianul Varroa jacobsoni, ca urmare a unor factori d e mediu favorizanti. Dupri urm5rirea procesului de depopulare. pin5 la sfir~itul sezonului apicol $i dup5 nilalizarea amfinuntitri a manifestririlor clinice se pot t r a i e urmfitoarele concluzii : ' SECETA, LIPSA POLENULUI $I A SECRETIEI DE NECTAR nu pot fi consiclcrate drept cauze cu efect direct singular, intrucit depopularea a apfirut $i in perioada premergjtoare .instalsrii secctei si de asemcilea procesul de depopulare a apiirut $i la falniliile de albine amplasate in zone Cu umiditate, cu resursc polenifere ~i cu cules de intretirlere $i chiar de productie pe fntreaga perioadj iulie-octombrie, in timp ce in zorlc putcrnic afectate de secet5 au fost stupine la car? nu s-a inregi'strat nici un fel de depopulare. CALDURA EXCESIVA, de asemenea nu poate fi acuzat5 ca o cauz5 cu efect direct, intrucit depopularea familiilor afectate a continuat ~i in lunile rricoroase dc toamnj. Trebuie retinut ins5 faptul dcosebit de important c5 manifestririle unor boli. virotice, ca paralizia albinelor., boala de pzdure, boala neagr5 etc (toate cu simptomatologie asem5niitoare) sint legate de unele cauze secundare favorizante printre care : lipsa proteinelor ~i a vitaminelor, lipsa apei, riclicarea temperaturii in stupi, deci aspecte care s-au fricut puternic resimtite in sezonul apicol 1986. Crildura trebuie de asemenea implicatfi ca factor fnvorizant pcntru dezvoltarea exploziv5 a parazitului Varroa, fricind ca prin inmuitirea acestuia in progrcsie geometric5 sii sc instaureze. in scurt timp o parazitare intensii a familiilor de albine. A c e ~ t iparaziti au constituit o mas5 de vectori ai per'lculoasei viroze - paralizia acut5 5 albinelor - aqa dupfi cum se va vedea S n cadrul acestui articol.

A
'

'

'

CONTAMLNAREA R ~ ~ I O A C T I V A apgru' tZi In luna mai 1986, a fost pentru multi,

la uri moment dat factbrul ~ r i ncare s-a hc&cat explicarea tuturor fenomhelor destructive Snrenistrate In stuoinele t5rii. A fost un aspect demn de luaf in considerare, dar nu poate fi considerat determinant Intrucft mutatiile constatate la albine (aripi scurte, albine subponderale) au. apilrut $1 In anii anteriori. Intr-o analiz5 logic3. trebuie admis c5 In anul trecut contaminarea radioactiv5 a cuprins htr-un anumit areal, fntreg 'mediul Incoqjur5tor - cu tot ce contine el - materie vie vegetal5 $i animals (inclusiv albinde $i resursele nectaro-polenifere) precum $i materia anorgani&. I n aceste conditii faptul c3 intr-o microkon5 cu acelavi nivel de contaminare, unele stupine au fost afectate iar altele nu, ~i rnai mult faptul c5 In cadrul aceleiavi stupine, unele familii au disp5rut In totalitaic. prin depopulare, iar altele nu at1 avut pierderi semnificative, ne face s5 excludem acest factor dintre cauzele r5spunz5toare direct de fenomenul de depopulare $i s5-1 conslder5rn tot ca .un factor favorizhnt. Aceasta, cu atit mai mult cu cit In zone cu nivei de contaminare mai ridicat s-au Inrenistrat mat ~ u t i n edevovulilri fat5 de zone cu, contaminare' radioactid rnai mic3 dar In care de~oaularea familiilor de alhine au avut un 'ciracter Ingrijorltor. POLUAREA CU PESTICIDE, una din cauzele incriminate, pare a se fi confirmat h t r d t In toate probele de faguri cu puiet, fa&i cu p5stur3 $i probele de albinh prelevate de institut In anul 1986, din diverse zone ale #5rii, au fost depistate de c3tre Laboratorul central de diagnostic sanitar-vete&iar, pesticide, In special organo-cl6rurate. Acestea a t e s a fn mod cert existenla unei s t k i de intoxicare cropic5 a' familiilor de albine, responsabilB direct5 a urm5toarelor simptome descrise In lucr5rile de patologie apicolti : stare de excitare a albinelor intoxicate, imposibilitatea acestora de a zbura, paralizie $i moarte ; diminuarea populatiei albinelor adulte ,ap5rInd o disproporfie intre acestea $i cantitatea de puiet ; activitatea familiei de albine este redus5 $i dezordona-, t5. caracterul insidios a1 intpxicatiilor cronice este determinat de depopularea continuri a-familiilor de albine ,f3r3 o cauz5 aparena, datoritil actiunii lente, dar permanente a substantelo'r toxice ;. pierderile se produc prin moartea albinelor culegatoare, care se extinde $i asupra, albinelor tinere $i a lar-. velor (care mor sau dau albine neviabile), pierderi care continu5 pEnB ce fntreaga famiiie este d&tru&.

Toate simptomele de mai sus - clasice $i specifice pentru intoxicatia cronic5, s-au regasit I n complexul . d e manifestgri clinice care au Insotit fenomenul de depopulare. Se ~ ~ a retine t e deci c5 intoxicatia cronicti a fost In anumite cazuri, direcC.responsabil5 a 'depopulkii. $i mortalitfitii familiilor de albine.' Chiar daci intoxicatia cronic5 nu a fost responsabila direct In toate cazurile de mortalitate a familiilor de albine, ea a favorizat actionarea altor boli, care survin pe, fondul familiilor sl5bite ca putere, vitalitats $i rezistentg biologic5 urrnare intoxirSrli, boli care au dessvir~it efectul destructiv a1 acesteia pPn5 la disparitia familillor de albine. INFESTAREA cu PARAZITUL VARROA JA,COBSONI a fost Pndeobvte,f5cut3 responsabil5 a depopd3rilor. Concluzia a fost determinat3 de unele aspecte concrete observate de rnajoritatea apicultorilor : familiile de albine care se depopulau continuu $i piereau, erau infestate, .cu un nurn5r relatiu mare de paraziti. Plus de aceasta, confruntfnd o parte din manifesarile observate in teren la familiile de albine alectate de. fenomenul de depopulare, s-a putut constata asem5narea lor cu simptomele descrise In lucrarile privind bolile albinelor, la capitolul varrooza : o activitate general3 slab5, puietul ImprAstiat pe faguri, clp5celele Infundate $i perforate, nirnfe moarte In celule, in interiorul celulelor femele de varroa pe nimfe, albine eclozionate neviabile, cu aripi nedezvoltate, organism diform. Pentru a trage Ins5 anumite concluzii corecte privind rolul varroozei In fenomenul ap5rut anul trecut, trebuie si+ tinem cont c5 $i In anii anteriori au existat stupine infestate ihtens cu varroa $i cu toate acestea nu s-au observat rnanifestiirile clinice a65-. rute In 1986. De. asemenea, trebuie retinut faptul c5 In cadrul simptdmelor varrozei nu se reggsesc cele cu aspect neurotrop, consecutive unor elemente care actioneaz3 pe cale nervoas3, provocfnd tulburgri de lgcomotie, paralizia $i apoi moartea albinelor. Pe de alt5 parte'trebuie sB tinem cont de precizarea cercet3torilor (S.A. Popravko, La santC de l'abeille nr. 5511980, citat de dr. I. Ogradd in Bolile $i dBun5torii albinelor) c5 "albinele nu mor, $i familiile nu se depopuleaz5 din cauza pierderii de hemolimfs, ci datorit5 intoxicatiitor $i infectinor pe care intep3turile acarienilor le ocazioneaz5. Presupunlnd & In colonie exist5 10 mii paraziti. vii, greutatea total3 a acestora este de cca _ 3 grame (0,s rng greutatea medie a unei femele), considerlnd c3 necesarul de nrang a1 unui acarian este echivalent cu dublul greutitii sale, Insemneaz5 c5 cei 10 mii acarieni consum3 cca 6 g llemolimf5, ceea ce

,-

'

.,

"

pentru o colonie de 2 kg albine Inseamn5 maximum 0,30/0 din greutatea larvelor crescute''. De asemenea trebuie sB se tin2 cont de faptul cB la familiile infestate cu acarianul Varroa jacobsoni, odat5 declan~at5depopularea, aceasta a continuat $i dupB tratarea albinelor c u Sineacar $i Varachet, pin5 la un nivel care a eliminat parazitarea. Consider util a mentiona evolutia unui Brup de 15 familii d e albine, la care P n perioada culesurilor de la salclm s-a observat la o parte din stupi, ca prim simptom, o necorelare evident% intre cantit3ile mari de puiet $i populatia redus5 de albine. Aceast5 situafie s-a mentinut pe Pntreg parcursul anului cu toate mgsurile tehnice Intyeprinse. Astfel, dupB salclmul 111, pentru a asigura culesuri cel putin de intretinere, familiile de albine ah fost transportate la oletar, teiul de\ora$, teiul de p5dure, floarea soarelui iar din august pin5 .In 10 octombrie la culesul de la flora spontan5 din Delta Dungril. La sfir$itul lunii iulie s-a aplicat un tratament cu Sineacar, apoi la Intervale de 7-9 zile Inc5 3 tqatamente cu Varachet. TncepPnd cu a doua jumBtate a l u n ~ i august, la toate familiile, infestatia cu Varroa era ca Si inexistent& Posibilitatea cle reinfestare a fost practic redus5 intruclt
% \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ ' h \ \ \ \ \ \ \ i \ \ \ \ \ \

pln5 la data de 20 octombrie s-au nlai aplicat 3 tratamente cu Varachet. Cu toate acestea fenomenul de depopulare nu a putut fi stopat, in partea a doua a lunii septembrie deja 5 familii erau compromise. Pentru a le salva acestea a u fost ajutate cu cIte 2-3 faguri cu puiet cAp%cit de la celelalte familii la care cantitatea de 1 puiet era mult mai mare decit populaoa de albine. I n final, cu 'toate m5surile luate. cele . 5 familii au disp5rut complet, iar l a restul familiilor populatia de albin% a fost considerabil redus&. P e baza urmaririi fenomenului de depopulare, precum $i a cercetzrii am5nuntite a manifestgrilor clinice s-a conturat ideea c5 pe ling5 cumulul factorilor favorizanti, a actionat $i un factor cu caracter . contagios, neobservat pin5 in anul 1986 Pn apicultura din tara noastr5. Pe baza literaturii de specialitate consultate cu deosebit5 atentie de biolog Mi'nacla $erban s-a suspicionat virusul paraliziei acute a albinelor. Din cercet5rile Statiunii experimentale de la Rothamsted-Anglia . $i de la Tierhijgienisches Institut din Freiburg, acest virus neurotrop se manifest5 cn o infectie inaparentri cu o evolufie insidioasri de la mijlocul verii (iulie) pln8 Pn toamng. Pe1trt9 clarificare redam ca atare urmgtoarele extrase :

.\\\\\\\\\\\\\n\.\\\z

$ 8
8 %
9

$ $

$ 2

BOLILE PUIETULUI ALBINELOR SI VARROA (Rothalnsted report for 1984): ,,.... se continu5 lucrgrile, in cooperare cu cdegii europeni, in sensul furnizarii unor a m 5 n u n t e . r ~privire la asocintia complex5 dintre Varroa jacobsooi $1 infcctarea albinelor cu virusul paraliziei acute (APV).. .fn Gerlnania (RF), vara trecut5, explozii de imbolngviri alc puietului a u a ~ g r u tin colonii care intretineau populalii rnnri, dc acarieni. S-au testnt probe de puiet din asepenea colonii, prin irnunodifuzie, pentru antiseiul parnliziei acute, aproape toate larvele din celulele neclpicite au dat reacfie serologic5 gozitiv5 ( d e ~ iacestea nu erau paraziti de varroa n.a.). in timp ce numai jumstate dip prepupele ,i ~ u p e l edin celulele c5p5cite infestate cu acarieni contineau suficient APV penirp a fi detectabil prin aceast8 metodg. fn timpul lucrului la Tierhygienisches Pnstitut, de la Freiburg, s-au colectat acarieni vii din celule cu puiet c5p5cit $i s-au transferat pe pqpe, s8n5toase, in cprubete, individual. P e fieeare pup5 au fost transfcrati cite unul pinG la cinri acarieni. S-au incubat timp de trei zile la 30C. Chiar din pupele izolate numai eu cite un ringur acarian, 4oa/. nu yi-au conthnuat de,voltarea ,i au reactionat pozitiv la antiserul APV. Aceasta este prima dovad5 concret5 cB acarienii sint. capabili s5 transmit8 APV. Dar (aceasta) nu, explici p-rocentul ridicnt nl infcc(ici clc APV constatat5 in larvele din celulele nec5pBcite - c5ci Varroa intri in celulele de puiet abia cu putin inaintea cgp5cirii lor. Deduce~n de aici c5 larvelc inger5 virusul, secretat E n hrana larval5 de catre albinele care le ingrijesc. Lucr5rile anterioare indic8 c8 APV se raspinde~tecu infectie neaparentg, prin secretia glandelorl.salivare. Astfel, ralbinele adulte in care APV sc multiplic5 suficient pentru a le pmvoca in final moartea, pot s8 constiutie nu numai Q surs5 de virus pe care acarienii s5 il transmit&-lapuiet, ci pqt de asemenea s H contribuie gi direct la infectarea tinerelor larve."

De$i virusul-.paraliziei acute eSte transmis de acarianul Varroa jacobsoni, albinele

odatd infectate pot , l a rfndal l o r infecta direct laryele prin hrand.

VARROA $1 INCIDENW , V I R U S U R ~ O R ALBINELOR ADULTE (ROthamsted report for 1985 : 98-110. Pierderea a multor colonii de. albine pe. (intreg) continentul european a fost atribuitl infestgrii acestora ca acarianul V a r r o a j a c o b s o n i. LucrBrile anlerioare indicB faptul cs moartea coloniilor infestate poate fi asociatg cu virusul paraliziei acute (APV) pi, posibil cu alte viroze ale albinei. S-au colectat albine moarte de sub urdinivurile a 18 colonii de albine infestate cu Varroa in zona PBdurii Negre in Germania $i din 30 colonii neinfestate, din Hertforcl'sl~~re. Testele de imunodifuzie nu au depistat niciodat5 virusul paraliziei acute (APV) in extractele de albine adulte moarte, recoltate' din coloniile din Britania. Spre deosebire dc' acestea, prpbele de provenienta germaxil dip fiecare categorie de infestare cu V a r r o a contineau sufieient APV pentru *a fi deteetat direct prin metoda nerologic5. f n grupul de infestatie sciizutl incidenfa APV a; fost sub 3Oio per total prvbe analizate. d n r in grupul cu infestatie medie B crescut ia iO"10, in
,

,,...

Pornirid de la datele furnizate de cercetstorii strsini, P n hcercarea de a elucida cauzele depopulsrii familiilor de albine, a aparitiei pentru prima data fn tara noastr& a manifestsrilor clinice mentionate anterior, I.C.P.A. a trimis'la Institutul de ccrEetilri pentru protectia plantelor care are specialivti In virusologia la insecte probe de albine $i puiet din familiile afectate Din prirnele probe trimise, s-a izolat $i fotograflat la microscopul electronic, de cltre dr. biolog P. Ploaie, un virus sfericidentic virusului paraliziei acute a albinelor. Probele ulterioare au evidentiat o concentratie fantaytics a virusului., Fat5 de informatlile prezentate, se poate formula foarte sintetic urm5toarea posibild explicatie a fenomenului de depopulare $i mortahtate a unor familii de albinr in 1986 : carente nutritionale gi intoxicarea cron i d cu pesticide a condus la debili rea organismului albinelor. la scsderea p erii gi vigorii biologice a familiilor de albine ; - curnulul unui complex de factori (lipsa polenului respectiv a proteinelor pi vitaminelor, a apei, crevterea temperaturilor

! i

in stup, scgderea rezistentei albinelor $i posibil efectul radioactivitstii) a declanvat viiulenta unor agenti pato~eni, in special a virusului paraliziei acute, aflati curent, in stare inactivs in organismul albinelor ; conditii favorabile au determinat dezvoltarea explozh8 a parazitului Varroa ja'cobsoni, care .a rbpindit agentii patogeni infectiovi in populatia de albine din stupi ; - odat5 instalate, intoxicarea cronica $i .infectia cu virllsul paraliziei acute sau asociatii+de virusuri, a determinat mortalitatea continul a albinelor, conducind la unele farnilii pins la disparitia intregii populatii, chiar dacH factorii favorizanti au Incetat la un moment dat s2 mai existe. Fat5 de importanta acestei probleme, fat5 de faptul cd rasplndirea epidemiilor virotice ar putea avea o influent& negativs considerabik asupra apiculturii din tara noastrd, dac& apicultorii nu sEnt fn Cuno~tinta" de cauzii $i nu vor lua m5suri tlrastice pentru limitarea rilspfndirii, ne propunem' ca in num5rul viitor a1 revi$tei noastre s5 re-\ venim asupra acestei probleme.

CE" SE .ORDINULUI PRlVlND PROTECTIA FAMlLllLOR DE ALBINE

Dr. Dumitru PIPGO1 Sectorul tehnic a1 A.C.A.
Ion Tutunaru $i delegatul consiliului popuSporirea continug a num5rului ~i lar, constatare la care a fost .solicitat sli productiei familiilor de albine . l a niparticipe $i reprezentantul Centrului de provelul prevederilor Prograrnului de d e ~ - , tectia plantelor Cosk$i. Din docdmentele Pncheiate cu acestprilej voltare a apiculturii im'pwe 'luarea mar mgsuri fenhe in toate sectoarele $i care au fost primite la Comitetul Executiv a1 Asociatiei Cresc5torilor d e Albine repentru mentinerea sGnGt2tii ~i poteniese c5 .Centrul de protectia plantelor Costialului productiv a1 acestora. te$i nu a trimis un delegat pentru stabilirea cauzelor $i proportia pagubelor priciCu toate misurile dispuse, se inrenuite apicultorilor $i nu a luat mgsuri pengistreazi a n de an fenomenul d e de. tru avertizarea operativ5 a consiliului popupopulare care conduce la diminuarea lar comunal Birla. asupra execuurii tratapotentialului biologic a1 familiilor de mentelor aviochimice in zona respectiv8. Consecin@, a$a cum rezult5 din informaalbine sau chiar pierderea acestora, ca rea filialei A.C.A. judet Argey, a fost comurmare a intoxicatiei lor cu substanfe promiterea polenizarii culturilor de floareachimice destinate tratamentelor fitosasoarelui $i pierderea unor cantiuti Insemnitare cu pesticide a culturilor agricole, nate de miere. Situatii de acest fel se Intilnesc hfrecvent plantatiilor pomicole ~i pidurilor. in relatarile membrilor novtri din judetul La nivel superior protectia albineA r g e ~~i se referii la faptul c5 P n general lor irnpotriva intoxicatiilor cu pesticentrele de protectia plantelor transmit cide a fost reglementati printr-o serie avertizjri ce cuprind intervale calendaristice mari care contravin prevederilor Ordinului de mgsuri obligatorii cuprinse in Ormai sus mentionat. dinul 76/1980. Cu toate acestea treAdresiim pe aceast5 cale Inspectoratului buie mentionat c5 nu'peste tot prevejadetean de protectia plantelor Arge? inviderile Ordinului sint respectate, fie tafia de a analiza situatiile ivite care condin necunoastere, fie din minimalizastituie abateri de la prevederile legale privind aplicarea tratamentelor cu substante rea gravititii sau nerespectgrii acestoxice $i a ne transmite mjsurile luate pentuia chiar din nepgsare. tru sanctionarea celor ce se fac vinovati, In sprijinul acestei afirmatii menprecurn vi' a actiunilor Pntreprinse pentru tionam c i in anul 1986 cazurile de a evitn pe viitor asemenea situatii care aduc importante prejudicii apicultorilor. intoxicatie se cifreazi, pe tars, dup5 datele furnizate de filialele A.C.A. juDin cele relatate rnai sus reiese cB detene la 13 569 faimilii de alhine disgreselile comise au constat in general truse si' 194 085 familii de albine dedin incslcarea Ordinului 7611980. populate ~i scoase din producfie. PierIn aceste conditii intrebarea care urderile cele mai mari s-au inregistrat meazg firesc ,este ce se poate face (ce in judetele : Ialomita, Teleorman, Metrebuie ficut) pentru a se cumna hedinti, municipiul Bucuresti, Dolj, aceastii situatie, pentru a asigura maArad, Dimbovita; Cilirasi, A r g e ~s.a. nipularea cx grijii, in spiritul prevedePentru edificari., vom relata un cnz clc rilor legale, a pesticidelor. intosicafic petrccut in comuna Birla judetul Se impun cu prec5dere dou5 solutii : Argev, aSa cum ne informeazZ apicultorii Ilie vi Tachc Barto~u. - factorii de rtispundere sii u r m l In ziua de 13 iunie 1986, culturilc de griu din zonS a u fost supuse unor aviotratame~tc I-easc6 indeaproape modul cum sint ulilizate pestieidele i n agriculturii si cu insecticide organo-fosforice. In urms acestor tratamente s-n pierdut albina cusii intervinti prompt ;i responsabil i n legstoare in proportie de peste G5%, esiscazul abaterilor de la norme ; tind totgdatg familii total dispjrute. Aceast5 - sii fie sanctiona$i sever cei ce se situafie rezult% chiar din procesul-verbal de constatarc Pncheiat d e medicul veterinar fac vinovati.
'

lmportanta folosirii biostimulatorilor raport necesitati si conditiile . locale

Vasile ARSU Secretarul Filialei A.C.A. Teleorman

i ,
Este un preparat din zah5r pudr5 (farin) qi ap8 in proportie de 85-87% zahar ~i 13-150/0 ap8. Se prezinta sub forma de past& concentrat5 (ca un aluat) $i se comercializeaz5, in lgdite din PFL say din carton, fn greutate de 10 kg. Se administreazg sub formg de b r t e cu grosimea de 1-1,5 cm, pentru a. p t e a fi intoduse in spatiul dintre partea s u p e r i w 5 a ramelor .$i podhor. Greutatea unei turte preg5tit5 pentru actministrme difer5 intre 0,5 ~i 1 kg, in functie de puterea familiei de albine. Pregc!irea turtelor din fondant se face astfel : dac8 fondantul este proaspgt ~i nu a pierduk din umiditate devenind dur, se taie cu un cutit t h e ascutit ip felii subtiri de 1-1-5 c m grosime, pe litirnea calupului. Aceste felii se a p z 5 pe o bucati de tifon indoitg, cu dimensiunea de 20 X 25 crn. Astfel preggtit fondantul cu tlfonul se a v z 8 pe partea superioari a . ramelor, exact 'deasupra ghemului.

Tehnologiile avansate de crestere sf Zntretinere a fainiliilor de albine, elaboratz de I;~stitutulde cercetare si productie pentru apiculturd au pus la dispozitia apicultorilor, biostimulatori specifici sezondui rece de iarnd. Acestia, folosifi rational $i tiumai ctnd situabia de fapt o cere, duc la salvarea de la pieire a roiurilor sf jamfliflor de albine pe timpul iernii,'din cauza insuficienfei de hrand @ la sttmularea pontef m6;tcilor prfmdvarq timpuriu sau chiar incepind cu luna februarie, ultima lund din iarna. In partea I-a a articolului publicat in revista ,,Apicultura in Romcinia" nr. 10/1981; pay. 3, a m descris aindnuntit folosirea apistimului i n raport de tirnlp si necksitdti. f t z aceastii a doua pcfrte voi incerca sd descriu metodele de folosire a biostinulalorilor apicoli specifici sezonului rece, pu$i la dispozifia apicultorilor dc ciitre asociaffe.

I
,

Peste fondant se aplici'o foaie de pergarnent de acelea~idimensiuni, peste care se aqaz8 podi$orul ~i apoi capacul stupului. Dac5 din neatentie felia de fondant este t5iatg mai groasg podisorul lriu se rnai a~aziibine, lkisind spatiu liber intre p l ~i corpul stupului. In aceastg situatie peste podi~drse a ~ a z 5 un ziar care dup5 punerea capacului s5 depfiseasc5 corpul stupului pe o l5time de 5-10 cm, hpiedicind . pztrunderea curentilor de aer rece in iriteriorul stupului. Pe misurg ce albinele consum5 din fondant, felia de fondant i ~ mici 5oreazZi grosima si podisorul cade treptat pe locul lui. In cazul in care fondantul s-a intarit din cauza evapor5rii apei cantitatea rimasi se frGmint5 cu apH c5ldutit6 sau cu miere fluid5 ping . cind se obtine consktenh doritg $i psta'se poate modela Sn turte cu grod simea de 1-1,5 cm, cu greutatea coresprunz5toare puterii familiei de albine. 0 dat2 cu f r h i n t 8 r e a fondantului este bine sg se adauge la fiecare kilo-

gram de past5'5-10 kgtpolen de la rezerva stupinei, pentru a-L innobila cu substante proteice ~i cite 17 ml protofil, preparat d s t i n a t stimul5rii familiilor de albine ~i prevenirii nosemozei. Mkurarea protofilului se face -or, cunoscindu-se c i volumul capacului din plastic a1 flaconului de protofil reprezinti cantitatea , p n t r u 3 kg pasti. Turtele astfel pregitite se introduc in spatiul dintre partea superioar5 a ramelor si i p d i ~ o r ,dup5 metoda descrisi mai sus. . Atit feliile de fondant, cit ~i turtele obtinute prin f r h i n t a r e a iondantului se pot introduce in pungi de plastic cu dirnensiunile de 20 X 25 cm, care se aplici ,peste rame deasupra ghemului. Pentru ca albinele s i aib5 acces la fqndant%pungase cresteaz5 cu cutitul pe partea cu care se va aseza peste rame (fig. 1). Pungile din plastic se pot curnp5ra din comert. Administrarea turtelor din fondant in pungi de plastic are avantajul c5 fondantul i ~ mentinr i in permanent5 prospetimea, iar c5Mura degajati de albine se ,menone in apropierea ghe-

mulu; qi dup3 ce albinele consum5 f ondantul.

Prepararea fondantnlui se poate face 9 P n gospodlrie, dup5,mai multe retete publicate fn literatura de specialitate sau in coloanele revistei noastre (vezi nr. 10, pag. 8 articolul ,Retete privind hrana proteici" de ing. Stefan Popescu). Prepararea E n gospodtirie a fondantului din zahiir pudr8, miere $i polen, f8r5 a apela la inlocuitori de polen, ofer8 familiilor de albine o hran8 bogat5 In proteine, asigurind o crevtere corespunziitoare de puiet fnc8 din iarnl sau prim&vara timpuriu, iar schimbul dintre albina uzat5 In timpul iernii $i generatia nou5 (ttn5rii) de albine se face In condifii aproape normale.

Fig. 1 Punga de plastic cu fondant sau miere, preg8titl pentru a fi introdus8 Pi1 stup: 1 punga ; 2 turta de fondant sau miere ; 3 - tdieturi In punga de plastic pe partea cu care se va a$eza pe rame ; 4 - cleme (capse) ; 5 - Pndoitura de la gure pungii.

Este un preparat obtinut la cald dintr-un amestec de zahir ~i miere in procent de 92-960/0 si a p i 4-8%. Se prezin~tisub form5 de plici dreptunghiulare de grosimea 1-1,5 cm, Sri greutate de 600-800 g ~i de culoare galben maroniu. Pl5cile au un aspect dur sau semidur cu masa zgrumturoas5 (fSrimicioas%),a~ezatepe o foaie pergament. Pentru a stimula preluarea lui de c5tre albine, se recornand5 ca inainte de inkoducerea pl5cilor P n stup, partea neacoperit5 cu pergament, s5 se ung5 cu o pensul5 muiati in miere sau ap5 c5lduti. $i pentru c Z i pl5cile de candi nu se mai pot friminta ca in cazul fondantului,. nu se poate ad5uga pohn in compozitia lor, dar pentru prevenirea nosemozei se recomand5 s5 se ung3 partea neacoperit5 de pergament cu $0 pensul5 muiat5 in suc de usturoi. Plasa de zah5r candi se a~azZi cu partea neacoperit5 de pergament pe rame qi deasupra ghemului. Asezati astfel, plach de candi va absorbi condensul din stup, cohsistenta ei va deveni moale si uqor accesibil5 dbinelor. fn momentul asez5rii in stup a turtelor de fondant sau a plZicilor de candi, o parte din albine va ocupa spatiul dintre rame gi podisor. Pentru a nu strivi albinele, dup5 ridicarea po-

di$orului, cu o pensuli! fin2 se vol' m5tura albinele rSimase pe podi~or deasupra ghemului iar punga .de plastic cu fondant sau .placa de candi se vor impinge pe directia 10ngitudina~l5 a ramelor, din spate in spre fata stupului sau invers, pin5 ce aceasta va veni deasupra ghemului (fig. 2).

Biostimulatorii apicoli specifici per~oadeide iarnd (fondantul $i zahSirul

candi procurati de la asociatie sau preparati in gospodtirie) se folosesc in fu-

rajarea familiilor de albine, cu scopul d e a le completa hrana, de' a economisi o parte din mierea ltisatli in stup ca hrand pentru iarnli g i d e a stirnula cye~terea puietului p-imtivara timpuriu.
Furajarea farniliilor de a,lbine pe timpul iernii cu a c e ~ t ibiostimulatori, i n mod rational $i f n periode de timp corespunz5toare, in~liturtio serie de

st5ri anormale ale familiilor de albino pe timpul iernii, jwtificind cheltuielile

qi munca depusti in . acest scop. Altfel folosi~, v m crea noi fnsine st5ri a n o d e in via@ W l i e i de,albine, s a r i pe care de cele m i multe ori n u le mai putem Pnlgtura. &adar, propunindu-ne si! folosim aceqti biostimulatori cu scopul de a asigura qi economisi hrana din- stup $i a stinfula cre~tereapuietului prim& vara timpuriu, vom incepe fumjarea cu fondant sau zahtir candi, de regul5 cel mai devreme cu data de 1 februarie. In acest caz se adminstreazg la interval! de 2-3 sSipt2mM cite o turt5 de fondant sau o placti de zahgr candi, pin5 in jmul datei de 15 martie dat5 la care se poate trece la stimultirile de' primtivar5 cu sirop din apistim administrat fn hrsnitor. Sint situatii cind timpul recc se prelungqte ~i in luna martie ~i artunci P n jurul datei de 15 martie se mai poate aplica o a treia turt5 de fondant sa,u plac5 de candi. Cfnd -ti biostimdatori sini- folositi pentru completarea rezervelor de hrani! care s-au epuizat, data la care bcepem s5-i adrninistr5m va fi prima decad5 a lunii ianuarie, fncit pin5 la
I

Fig. 2 Modul de aplicare a turtelor de n pungi de fondant sau miere cristalizatg t t8ie; plastic : 1 - pung5 de plastic ; 2 turi In - punga de plastic pe partea din spre rame; 3 - turta de fondant sau miere cristalizatg ; 4 ghemul albinelor ; 5 - directia de Pmpingere a pungii cu fondant sau miere cristalizau.

iriceperea h h i r i l o r cu sirop din apistim, o farnilie s5 primeascg 3-4 ratii de fondant sau zahgr candi. N u se recomandii ca furajarea f c ~ -

miliilor de albine cu astfel de biostimulatori sli se facG de la intrarea l o r , la iernat g i pin5 Id desprimEv5rat. 0
astfel de practicti este catastrofal5, ducind la,pieirea Pntregului efectiv inainte de desprimSivi!rmare.Afinn aceasta pe-motivul cti am cur~oscut fn timp cinci apicultori care, folosind aceast5 rnetodti, au r e q i t intr-o singurg iarn5 s5 se autodesfiinteze ca apicultori. Trebu10 65 fim convirqi c S i administrarea repetat5 ~i indelurrgati! a biostimulatorilor, va, uza de tianpuriu albina iar P n cazul in care pe perioada adm5nistrtirii lor, albinele nu beneficiazg ni&car de un z b r de curtitire, familiile se imboln5vesc de diaree, vor i q i foarte &be din iarnil ~i se vor reface foarte greu i n sezonul apicol urm5tor.

SiZnt cazuri c M contrar vointei apicultorului, fam?liile de albine intrti la iernat cu , 5-8 kg miere, cantitate insuficiena pentru traversarea iernii, - - care uneori se prelunge~te pin5 la sfirvitul lunii martie. Dac5 din lips3 .de timp a p i c u l t d nu pmte aplica hr5' liirile de completare a rezervelor de hren3 cu simp din apistim, in perioadar optimii .(eel m-ai t2rziu 15 august - 15 septembrie), i n asemenea cazuri nu se mai recurge la furajarea familiilor pe timpul iernii cu fondant sau zah5r candi. htr-o astfel de situatie recurgem la completarea rezervelor de hran& cu rame cu miere ci?pdrn'tit de la rezerva stupinei $i dlacii totuyi nu dis-' punem de aceste r m e cu miere; recurgem la furajarea familiilor de albine pe tirnpul i d i cu miere vrac, ' c5pkit5, introdmi fn pungi de plastic, procedirid ca gi i n cazul in care folosim 'fondant fn pungi de plastic, dup5 metoda descris3 rnai fnainte (fig. 2). Din literatma de specialitate, se $tie c5 o farnilie de albine in perioada noimbrie-ianuarie comtmit in medie pe lung 500-600 g miere. xncepind cu luha februarie, d n d mfibcile i$i reiau din instinct ponta $i albinele fncep s5 creascS puiet, consumul lunar creqk d e la l la 1,8 kg miere. TinPnd seam5 de aoest consum, la familiile de albine cu rezerv3 de hr-5 insuficient5 (5-8 kg miere) putem admihistra fh-5 nici un rise 1 kg miere cristalizat5 fn pung5 de plastic, inc5 a n luna decmbrie. A doua ratie de 1 kg miere se va administra in, luna ianuarie, a treia ratie tot de 1 kg in ' perioada 1--5 februarie iar o a patra ratie tot de 1 kg fntre 10-15 februarie. Aplicfnd =east5 metod5 de furajare, a s i g u r h familiile de albine cu hanil natural& net superioari fondantului si zahzrului candi. Din cauzac51durii degajat5 de ghemul albinelor, mierea cristalizat3 din pung5 devine semifluid; iar albinele consrum3 mierea prin tiiieturile fine f k u t e in pung5, exact ca $i cum a r consuma-o din ram5. f n plus, aceast5 metad5 are ivan, taj* c3 mierea fiind amplasat5 de-

asupra ghmului, etlbjnele nu-$i mai ' deplaseazi ghemul lateral, evitnd astfel amidentele frecvent intilnite dn ,timpul iernii cind-din cauza gerurilor mari, albinele nu se pot deplasa lateral si mor de foa>me~i frig, portiunile de faguri cu miere devenind inaccesibfle, intrucft ghemul este imobilimt, restrins intr-o zon5 lipsit5 de h r - 5 . Dac5 in luna martie, la un control su- . mar c [ ) & c5 a m t o t u ~ i un consum mare, de data aceasta putintemeni, furajind familiile de albine ' cu fondant sau zah5r candi sau d a d timpul ne permite, putern trece la hriniri cu sirocp dat in hranitor. Iat5, deci, c5 si in situatii critice, apioultorul p a t e interveni in via@ unei familii de albine aflat5 in suferint3. Dar aceste interventii trebuiesc fricute de q a nahr5, fncft s5 ajute Lamilia de albine qi nicidecum s5-i creeze sau s3-i acutizeze unele st5ri anormale. $i pentru 'ca orice interventie sS+i ating5 scopul, aceasta trebuie acuti plecind de la faptul c5, cu c3t ne vom indepwa mai mult de la conditide naturale, in care o familie de albine f ~ desfAqoar5 i activitatea in mod normal cu atit grgim mai mult. Aibinele, respwtiv familia de albine ca o parte organic5 a naturii este cap* bil5 s5 Snfrunte capriciile ' vrelhii si cind f$i creeaz3 sau i se creeaz5 conditii bune, traversead cu succes iarna, perioada cea mai critic3 din via@ unei familii de albine. Altfel ea refuz5 artificialul chiar , cu riscul supremului sacrificiu. Aceasta presupmc o analizd atentii gi responsabild a fiecarei situatii Citaintea inceperii lucrfirilor de furajare a familiilor de albine pe timpul iernii, incit s5 ~ t i m precis' ce avem de ficut, cind $i cu ce tip de. biostimulator s5 le f u r a j h , in conditii in care potentialvl lor biologic s5 nu sufere. Numai *a vom reuqi ca in prim;var5 s5 avem farnilii de albine puternioe, cu albinii shBtoas5 ~i viguroas5, capbil5 s5 valorifice chiar ~i cele rnai timpurii culesuri de nedar. , 4; f , .

run3a~tI '~o!~a?uluyp nTazawn eznw u ~ p'jnln~ohpod ' e a J e l J m ' J O ~ T $ ~ ? J -ed ~ J J U Oe ~ a l q e q a u 'puuxo) uyp ! ! . I & -ayaedurg esdg yS ! J !cur JV e a r n 3 ap our alauiqle Je! ' p m ~ yap alan;razaJ ap yjueqsyp el pzsaulroj as. lnurayB !S way8 ap awedap !.IO a l l n u ap auyuyn e u e q ~3 e a a x y j Je ~ m e 3 ylje 0 .alnla3 ug aqyga allriur IS a.Itr9.x ad way8 u g asurqs 'eaura~as u l ~ d ~-a1 urns eke uIuryJ a$.[nur !em a l a s -cInqs ug so[ pe3 gun a $ p eun !S way8 uyp pu~ldsapas 'plea$+oure ap aJe?s o-..qaj 3a.17 alau!qle zm qsa3e u~ .?no ~ u n d a p FS ada3ug esleur p u p '~!.ryu~a!v q.wd enop e ug ynlnway8. p z a y ug plsyxa '3, ~ E - P E ap p;resaDau a~nqe~adura) auyjuaur e ap .IoIauIqle alynyoja qeoq ns 'pmplps ap aqSaloB 15 'ml lnJo!.ral) -uy ug a p m ~ ~ p ayuaqnd d p a 8 'a~gqns yreoa 0 pughe nlyurej xoqsax Inway3 .rue~Zo[ry!nun l n ~ n [u ! nes 'ure~8qyy un qns 'auy$nd au!qle ne a n 3 !![jure~ 'aqe~s alFylyureJ purl lnuryd ul FJ . I e ~yjenqys alsaae el anp a.1~3alaznva -aq.reour aulqle ap !!l!ruej ~crrsgB gs g q n ~ y ~ d a euz r ~ d ~ n mabe s ag?pnr! TnI -0~quo3el 'ape&? oJaz ap so! !em : p w ns p n o q o ~p e p ap emqe~aduraq p u p 'yuny ap a3aJ lndury ad '!.roasapv

.ahg~npoJd 16 a s e q p q s qsoj ne 'aure~oz el pugd sun@ ne pJeapur -!~d q a m auyqp ap !!l!urej P qealw ure-~ur '$naa.q pue 'eqsa~e Inla$ UI ' g u q e ar$e~~asq qns o auyj as pqeur!ueaJ l a g m eypwed .pJeje In1 p m l e~ lndnqs a m p as 'pnop nes y z o g d n a 'lemou pour ug e$eyh n e p J !S 3salSyuyl as a l a q q p 'auyq Fzealaya -edurg as 'a~aywn3 aweJ m d as 'dnqs ug T&U!OJ uyp alauyqle Day as 'gnzpss ernle~adwa7na 'a~adp3uE pqle ur ~ey 'au!q pjpms as ?S l n d n ~ sampe as dun? a q u l -y~alnd ~qpdea yS q ~ ad e em ~ B u qas ps daw! a13 aeqeur Arsnpu! 'pjep el Fsnpeal alsa q u ~ q f e ap e g y -ej y q w ~ ' p o ap qeqpurn! o ~ d n p m 3 ~sa!poruzap as alauyqle $a3ug-qa3u1 .alauyqle asasp8 as apun Joualu! uj IS q p 'p~ejeuyp ad l g e 'yz1y3ug EA o 1-3 ej!u!o~ apupdna e a ernplF3 'quw ad ajezaSe 'aseo~8 yzyurp~pa z aqsad 'ppp3 e ~ g d o ad e$~u!o.I yode aund a s .auyq q p apy~pug as el!uyo~ aJe3 ydnp 'u!$nd yzaurn a1 e nguad '115 ~ p y -ez ap do~ysap eyed un es.Ip auyqle aqsad p z e a z p a ~ v d as ! S ap!yasap as ! 3 ! v -y.mplp q em3 u3 a3npe as ' a q q pS!y3Ul '?$$$.XO~I~ EllFUIeJ "3 E$!U!OH -K?$!U!OJ ug aqeol und as !S dnqs uyp aqmour alaulqle IS pm? -pur a s .lnwaqB aayqs as nu ps qg3u5 Taj e b u ! 'aolq q aqeod as p e p nes p ~ e E-z p a J p a1aure.I as-npurnl ' ~ z n e ? ug eglwej ea ur aund as IS p$g!o~ o a n p e a s 'ynlndnqs lnpunj ad yB !rnZej ad q!$~our? alauyqle n3 'ppeurp~8 eyl!ur -ej FaJasqo as IS ~oS!vug 'em a l p eun .~oSypod q ap alalampups p x p y ~ as 'yagyruej ea~eqaqaedsapel a a a ~ ?as 'aurqle aqlelaIa3 q 83 ~ W O U lazumz l a x apne !cur as n u p a p 'p$eya ap auuras gp !cur nu auyqpe ap eq!ruej p3 w q s u o n A!q!pne lnlo~quo3el pea i ~10iu -LOU lo1 vadu?s v1 'p$vzn vt aanpvad a1 v n ~ z u a d' a ? ~ v wadvo~dvu g o 6 a1 am3 ad autqlo ap n1!uvJ a?saDv na '?mz -m uauatuasv u ! ymapa3o.d as zun3

" ' ~ S ~ J Op J w p rwp aldul,lfu,!as nu Fs auTq alsfl

. . ratie de albine k c r e cu d t va f i rnai

I

va lncepe sezonul apicol activ

INTERVENTIILE'RATIONALE
Ing. Stefan POPESCU

o CERINTA FUNDAMENTALA

Practica apicol5 demonstreaz5 c8 prhAvara tirnpuriu, in unele stupine exist5 cu totul nejustifimt pi familii de albine slabe, care nu pot valorifica nici- culesul de la saldmul I. Obser-wile mele de pe teren, precum qi rezultatele obtinute in stapina personal5, m5 indreptiitesc s5 afirm cg o bun5 parte din aceste familii de albine se pot dezvolta rnai repede pi pot dev m i capabile s5 valorifice culesul de la salcimul I chiar pi culesul de la rapit5 &c5 la interventiile din sezonul de prim5var5 se tine seam5 de complexul de cerinte biologice ale albinelor ~i evident, dac5 matca n u este tarat5 pi se aplic5 o tehnalogie apicol5 capabilg s2 elimine toate cauzele ne4 gative.. Nu enunt o noutate. d n d afirm c5 in sezonul de iainZi, pin5 la a doua decad5 a lunii martie, farniliile qe albine P n general sl8besc atit datorit5 mortalititii nahrale a albiaelor rnai uzate cit qi faptului c5 albinele tinere eclozionate nu pot compensa num5rul de albine pierite in aceasti perioad5. In Pnclelungata mea practic5 de stupar am observat c5 primele interventii rationale constihie o cerint5 fundamental5 qi P n cazul cind acestea sint facute bine qi la timp in aceasti3 perioads, devin decisive pi ne asiguri din plin nomalizarea nivelului capacit5tii productive a farniliilor de albine, chiar pfn5 la culesul de la rapit8 ~i evident pin5 la cel de la salcimul I din sudul t5rii. Astfel, t i n h d searna de faptul c5 m5tcile selectionate depun ou5 in raport pi in f w i e de numiirul de dojci existente in familie pi c5 prima gene-

numeroas5 ~i va ecloziona rnai devreme, ou altft mai energic p i viguros va activiza viata familiilor de albine, se impune .s5 intervenim in sezonul de primivar5 tiimpuriu, chiar fn cavul farniliilor puternice, in *a fel b c i t prima generatie 'de doici s5 ecloxioneze cit rnai 'devreme pi s5 fie cit rnai numeroas5. Cum ? D q i mkurile pi puternica lor influent8 asupra dezvolt5rii rapide a familiilor de albine s h t , tn general, cunoscute totupi le reamintim -- pe scurt mai ales pentru stuparii incepstori. Ciildura. In sezonul de prim5var8 m8tcile ipi reiau activitatea de ouat la temperatura de 5,7"C a mediului ambiant. Primele ou8 in acest sezon apar cind tmperatura din cuib,ul albinelor P n miezul ghernului de iernare cste de 33-35C. Prin $trimtorarea qi impachetarea suplimentar5 a cuiburilor r e q i m s5 determin8m o uzur5 mult rnai redus8 a albinelor, s5 menticern c5ldura din'cuib, at?t de necesara in acest sezon. Efectul, dup5 cum ~ t i m , consti in impingerea zonei de aer cald din partea superioar5 a fagurilor din cuib catre partea lor inferioar5, ceea ce face ca o supra5at5 rnai mare din faguri s5 fie inc5lzit5 pi ocupate de albine, iar matca s5 depuna rnai multe ou5 fn celulele fagurilor. Dc retinut c5 singura surG de c5ldur8 din acest sezon fiind asigurat5 de cantitatea de miere existent8 in cuibul albinelor, fiecare kilogram de miere consumat5 produdnd circa 2 700 calorii este necesar ca in cuibul albinelor sZi existe cel putin 9-10 kg miere de calitate superioar8. De asemenea, protejarea fundului ~i podiporului stupului, manipularea corect8 a ambelor*urdinipe, invelira stupilor cu carton asfaltat (termoabsorbant) sint. lucr8ri pe care unii st.1- pari le efectueaz5 in xederea elirninarii pierderilor de c5ldur5, ele avind o

TABELUL

,
Modul de ' protejare a familiilor de albine

'

Cuib nestrimtorat $i neprotejat Folosind o singuril perni Je podivor Strlmtorat la 6 faguri $i perna de podivor 0 perni lateral3 ~i perna de podbor DouB perne, aplicate cite una marginal, pernil pe podivor $i fundul protejat ,
\

'

6,200 4,300 3,900 2,400 2,000

influen@ favorabils asupra dezyolt5rii rapide a familiilor de albine in acest semn. Datele (din tabelul 1 sint cit se poate de concludente *. kotodatii, i n vederea menrinerii regimului termic din lcuibul albinelor este necesar s5 l u c r h corect ~i s5 renuntkn la interventii dese $i inoportune. Piistura. Lipsa p5sturii din cuibul albinelor nu p a t e fi saplinit5 de pioviki suficiente de miere pentru ca dezVoktarea familiilor de albine sFi se fac5 normal. In lipsa p&turii suprafata cu puiet se mentine redus5. Aceasta incepe s A se extind5 o dat5 cu aparitia polenului in natur5, adica mult prea culesuiui a de , tirziu pentru ~ ~ l o r i f i c a r e la rapi@ ~i salcimul I: Polenul necesar albinelor constituie un factor tot q a de important in sezonul de prim5var5 ca ~i cddura. Prin inlocuirea polenului cu alte subscailte proteice nu se obtin rezulkate egzle cu cele obtinute in cam1 folosirii polenului. De aceea la stirnularile cu turte proteice vom folosi in n16d o6ligatoriu polen la prepararea hranel proteice. .Familiile de albine trebuic. s5 consume cit mai timpuriu calltititi sporite de brans proteic5, in 5pecial t w t e prqgmte din zah5r pudr5, polen si miere, sub forma unui amestec omogen, dur si nelipicfos. Eflrienta hranei proteice - fie turte sau sin functie atit de puterea rop - este i farniliilofi de albine cPt qi de' procentul

* Pcelarstvo, nr.

9/1985.

de proteine din turte, care se cere sB fie de minimum 15%. Pentru orientarea stuparilor inceptitori dam mai jos procentul de proteine la unele substante proteice, cu reomandarea da la pregatirea hranei proteice s5 se tin5 seama de acest procent : 100 g polen contin 25 g proteine ; 100 g lapte praf eontin 32 g proteine ; 100 g drojdie contin 44 g prot~ine. Laptele praf se va folosi mai ales primivara iar drojdia de bere inactivat5 toamna. De remarcat faptul eft albinele cloici cind sint stimulate cu, polen corlsum5 mai putine 'cantitsti din substantele ,lor de rezerv5, cresc mai mult puiet qi nu se uzeaz3 xitit cie mult in acest sezon. De retinu4 ci polenul din hrana proteics este singura surs5 de la care albinele i ~ asig~~rii i $i alte substante necesare cum silit enzimele, vitminele, substantele rninerale etc. Ventilafia stupului este un mijloc de mentinere sau de restabilire a unui echilibru optim a1 temperaturii qi umidititii relative din cuibul albinelor. Dac5 nu este asiguratti determin5 ruptura unei verigi dintr-un lant m o nios de interventii ce poate ,duce E n cele din u r n 5 la grave. tulbur2ri in = , necesar viata familiei de albine. Est, deci ca prin interventii competente s5 se asigure o ventilatie rational5 in tot cuisul anului capabil5 s5 regleze aceqti doi factori (temperatura ~i umidita~ea) wrespunz5tor cu cerinple biologice ale albinelor.
f

DIN NOU DESPRE UMlDlTATEA E X G E S I ~ DIN STUPI

,
1

Mihai IONESCU

Deteminarea cauzelor care favorizeazi aparitia tunidjtiitii excesive in stupi preocupil ou asidiibte apicultorii qi ce&tarea din toate tilrile cu perioade de c l h t friguros. Aceasti stringent2 este justificatil qi prin faptul c5 celelalk .ccxnditii de iernare obligatorii aflate rin sWm5 jnter&@en@ ( f a puternice'qi s3n5toase, hran3 abundent.5, de calitate qi accesibil5 ghemului de iernare, protectia t e d c 8 a skupilor, mplasarea vekei de iernare htr-o zon5 feriti de zgcxmolte etc.) nu sfrt in m5sur8 s3 bereasc2 familiile de albine de aparitia umidiitatii seconIdst4 de multiple consednte. . Cercekea de pretutindeni, avhd ca supolrt tot felul de mhurgtori gi ex' perk*, a pus In evident.2 de-a lungul anilor o serie de determinhi utile, - dintre care d ~ u Ad e r U d perspective promitiitow penelucidarea prob?emei in totalihtea ei. 1. h acest sans, folasinduae mijloace moderne d e . stlmdiu s-a stabilit CA atunci cind 'fn stup, doltorit5 unei aerisiri stri~nte,concentratia de bioxid de carbon atinge 9-100/0, albinelC din ghem &t for$ate vital s5 t r e a d la aerisirea antificblil prin efolrt propriu (ventilatie cu aripiuarele), elianinind a@ sub farm5 de vapori qi generind aouanularea umidittitii in spatiul sDupului. G a un corolar imediat gi ibligatoriu se h p u n e asigurarea unei aerisiri l m @ , cu urdimul deschis total la stupul ori-( mntal gi Dadant sau' cu deschiaerea a 113 din urdiniq la celeldte tipuri: Pe alte meleaguri se recomandci, gi alte p&ee de aerisire abundent5. 2.' Printre 'al+le, numeroa.de term m d r i i ~i experiente au reliefat qi uimitoarea rezisten@ a albinelor la ger. S-a demonstrat s2 albinele au iernat h stupi obi~nuiti la temperaturi ce au coborft sub rnin~w50C. De remarcat
'

c3 ace& temperaturi scgzute - &d constante - nu au prgvocat apagfia urnezklii P n stupi. Aceasti constabre confirm5 ~i dictoltul apicultprilor care prim observatii indelungate au stabut cti ,,albinele nu mor de frig, ci de umst zealti". Avind la b z 3 aceste douil determin3ri fundamentale, am experimentart '4 ani urd;ini?ul l a g deschis (20 X 2 cm) far2 perne sau a l t e materiale i h m latoare dup5 diafkgma care delimitea25 ouibul de ie~nhre. Mi-au dat l'eiultate foarte bune stupii orizonbli gi, Dadant fconfec$ionati din scindmil groias5 (30 mm), fabricati cu prec3dere in anii treouu. fn stupii comtruiti din material subtire (scinduri de 20 mm) rezultatele au fost mai s l a k qi dacil a lipsit izolarea termic5 lateral5 qi de pe podi r, umiditatea a i continuat s3 persis$d* familiile au i e m t in stupi cu urdinigul larg deschis, in limitele largi sus men$iom&. Szlrp+s de aceste rezultate negative care mi s-au, prezentat ca o adevbat5 nedurnerire - avind iin fat8 rezistenta akbinelor la frig, am continuat observatiile mai atent la cate,goria respectivg de stupi. Folosind stetoscopul a m avut surpriza s5 constat c5 la sc5derile bnqte de temperatufi, la stupji din schdur5 subtire ap8rea un zwnzet rnai accentuat specific dbinelor neliniqtite. Deci, la schimbarea brusc5 a echilibrului termic din i n t e riorul slmpului a w e o stare de stres. A ~ t constatgri e creeaz5 posibilitatea gbirii unor solutii care's5 elimine sau s5 amekreze problematica apari, tiei urniditiitii. Cercetarea ni>astrg qtiintific5, str5luciti5 I n multe sectoare de activitate a t e chemati s5 acorde o atentie mai aativ5 acestei probleme spinoase, dispunind de informatii complexe qi de mijloace de cercetare oricum superioare stetoscopului.
\

: !jaitmaa .---------.---.-----------. m !~oesapv . q 3 l e s mquad pmmaw i -nu em 163 a!$qndod o q$qo ps qnm IEZOL POD z . r v a s 'doqs $ 3aq~aPap a p ) na anlnurps j I I .JU ypnk snqnr . a s ~3Sarmng i 3 7 0 3 I d V 2I0711dV3178fld y ~ d ~ v a aj u u!~d ctroa ug ynlo8 ne p e p 'u!ze8sm ypueuroa i ug y x n nu aTaurqp ameJ 01 no . ! T O i ~ a o ~ ED d p.?a.rqpu~ ppur+ap?sum 'aqseou j i !aMepa~ ksaJp8 ad T-!$e!padxa !S osaaa i -tl.raA !!dnqs el pln3a~ap ~3 n q v w '11.xds FlFJ -or) i ad ap WuoIel 1lqa1duxo3 ure8nJ e a i i 'qjdasxa a Q a31jv~6 pj~puoau r . a ~ e d eea i .-p8alna ap TnlJgurnu 'ayq e m pu@rna i a J w IJesnI !a$sase 1nTe.q rl!qqs e q -ap ~nwue'lnsmo$01UJ q e ~ a ! p e'ml -nd t? nalUad '82U0dVf UJ D R O ~ D N e1 C861 i -nq!oJ apmBpj d g W.IVJ~U! ! S gzeauj~~ j U I 3 e m $ ~ W YIClNOWIdY ?V m3lfQnC j as ejmar>e u y d .a!$!zodqp el snld u! i sa~6uo3 val-xxx Z D ap znpa a1zJpJanl ns j aweJ z P U ~ A E 'mlnq!n3 e aJEw i p q o p ~ g u ~ oequr!I ~ u l urgqqnd p : j UIIJOP. T.ry+uaurnmp au!~dap !mu JP p u n I eaaqouap ! J JE a m J ZT n3 pIdn$s i o!bwyp uj r.ueqn[e ga es pu~uo!$ua~u~i a1 aun4 pzu~xqaqqlazax e!1mgdq '!J0J!l13 !4m.uns j '~IIIW~J/% oz ap WJ e a1.enu-e ?a?mp '.--"----------------.--.....-.---------.----------.---.-. --. ..--. ' o ~ d eIpaur aurw ZT n3 ~~ea!$~an ~!d 1 . w s BI a3 dux? ur '(!a9 B ! tuples el ap a p ) !.msatn3 pnop el ap a g y q ad aJa!w By g~ ap arpaur a!jSnpo~d o q t x q ! S a m 1 0.1 m -eaJ we gquozpo !a3 !TE3qJaA !!dnjs BT '9861 PUe Ul 'dn?~; un ja!u el uueuraueg- a!qeGi q p o l ~ ~ u r e nN .al$ae.qxa el ap ,qe~les" E-! !S a~a~ur'n 1!m8ej a u g Fno ps ,BC!JB" qnAe e eqeur ~ e p 'jlnur, ~w la3 3qloAzap e-s e!vuxej aJe3 u g 'lequozpo la3 puun el IS qeFqia!q~nm lndnjs lode q e m n v .ame.x 01 ad lrnIVaA la3 ?pap a n w pw %gg rn.1~3n3 a J a p , ap plenue afpaw afianpo~do !ue lop !a3 ug qep e arm 'u!zeBm IS aw6.x ZT na lndnqs m ynu!$ -qo ura-a1 aunq TeF ala3 alaqeqpza.tI

. a m J z 15: aur!$pl ad unu OL m ~ n d -rcjs ,,pq&lppeU ' l ~ o q adeo.xddeqs.m!pl -q lugs (ame.~OT)p a p ; ) ? ~ q T I e a ap ?-qt-tdnqsale a r ~ $ m ~ e z a aqsaav p .n!z~B -am UJ IS pno armdap eqpm aura^^ -ap ~ e u rapu!ze8eru p8nepe as p e a '~qoq F3BJ ps qnda3u; E? epureJ $ I m l -nuyz~Bmh! p p g d ~FTuaruom qy!z;ryug

. .

AVA~AJ: E
.

l;~

$,-

:I

'i

'

- posibdlitatea de a derna familia i n pat cald ,adice a roti corpul pe fund c u 90" in Jurul axului vertical, pierderile de aildur& ~i deci iernarea fiind, se pare, rnai bun@ in acest caz ; -- impachetarea interioarlt se face ?nai bine, sultelu?;ele avind loc rnai mult ;i 'ptind fi mai voluminoase ; - pentru acest stup utilize2 rame $i diafragme conform STAS 11383, deci' se .asigurd interschimbabilitetea pieselor ; - se pot ierna douii familii pe 5-6 rame, c u conditia e t a n ~ e r i ipe centrul corpului a i unei diafragme oarbe. Ele i ~ ,,imprumutii" ciildura qi ies %u pierderi m i mici din iarnh. f n acest caz, i n l o c u ~ u n u ipodisor folosesc 2 jumiitiitt sau scindurele ca la orizontal.

STUPUL COMBINAT fi\r PAVILIONUL APICOL

Vasile COSMA
1

Aq propune s5 se analizeze de factorii competenti p d u c e r e a in paralel cu tipurile actuale, a unui lot experimental de stupi verticali pe 12 rame. Nu - contest avantajele stupului multietajat, rnai ales pentru stupinele rnari, minuite ,,industrial6'. G'oncluziile mele sint valabile pentru micii apicultori care detin totuqi o pondere de 85% din nurnZirul familiilor de albine $i cu piioritate. pentru un stup5rit stationar sau cu 1-2 deplasari efectuate anual la masivele de salcim tei, floarea-soareld. Dezavantajul cu greutatea mai mare a corpdui stupului cu 12 rame cu 6-8 kg., se poate elimina prin paletizarea suportilor, ridicarea paletelor cu cricul qi cuplarea rapid$ 'pe o remorc5 de 10-15 stupi, construit5 pe o punte de Dacia 1300.

fncadrindu-se in ansamblul general de dezvoltare, crqtere $i exploatare a albinelor. stup5ritul pastoral pavilionar a cunoscut in ultima perioad5 o puternic5 ascensivne, cuprinzind de la un an la altul m numHr tot mni mare de familii de albine, a1 caror aport la realizarea fondului centralizat a1 statului cu produse apicole este substantial. Despre avantajele $i dezavantajele acestui sistem de stupfirit s-a scris mult in revista noastrg $i,lucrurile, in mare, par a fi clarificate. Din punct de vedere conrtructiv insl. in special a1 interiorului unui pavilion, exist5 o mare varietate de solutii, rnai mult sau mai putin costisitoare gi cu 'implibafii d ~ n cele rnai neprevszute in exploatare. Sigur c3, dup5 ce ne-am construit pavilionul, fiecare avem convingerea cg solutia aleas5 de noi este dintre cele rnai bune gi pavilionul nostru este cel mai reugit De~i. in ceea ce p f i privevte n u sint intrntotul st5plnit de acest gind, doresc s H redau citeva elemente constructive pe care le-am folosit. considerind c5 astfel a$ putea veni in sprijinul unor interesati.

:.
1

,;
.
.

. . . . . . . . . .j I. PRENUMELE . . . . . . . . j i Str. . . . . . . . nr. . . . i 4 i i LOCALITATEA . . . . . . . . ._ CODUL . . . . . . . . . . j \; . j JUDETUL . . . Telefon . . . !

'x.

:
:
;

i NUMELE :
,

fnaiwte de a alege solutia construetiv5 m-am docurnentat in primul rind foarte bine asupra tipului de stup pe care tl .voi folosi in pavilion. Dup5 multe -c8uthi qi prealabile consult5ri cu alti apicultori, m-am hot5rit asupra stupului combinat, format dintr-un corp de stup vertical RA 1001 cu 10 rame ~i dou5 corpuri de stup multietajat.

Criteriile care au stat la baza acestei alegeri au fost urm2itoarele : , - am folosit in continuare 5-1 exploatare rarnele de. tip orizontal 4351 300 mm pe care le aveam. toate elementele stupului - 'podiqorul qi corpurile - le-am procurat prinlllrtagazinul ,nostru apicol la un' pret convenabil 1 300 leilstup ; - stupul combinat satisface mai bine cerintele biologice ale albinelor
-\

: :

$i se poate dirija mai @or dezvoltarea familiei de albine, plus restul -avantajelor cunoscute, In special'cele privitoare la productivitatea ridicatii a muncii. Tipul de stup fiind ales, am tcecut la organizarea interiojului pavilionului : iniiltimea'acestuia de 1,90 m mi-a permis a+ezarea\stupilor pe fiecare laturii, pe douii rmduri suprapuse. Longitudinal, pentru fiecare 5 stupi am l h a t un spatiu de 2,14 m (42 cm 18timea unui stup in pat rece, plus 1 cm distant5 intre douii Ezi), dup5 care am fixat bara de sustinere a suportului de la rxndul de sm. fn dreptul fiec5rui stup am tiiiat in peretele pavilionului o deschizZtur5 de 20/10 cm pentru accesul albinelor. Fundul stupului, wind o lungime mai mare cu 6 cm decft corpul, creeaz5 un spatiu care permite introducerea miinii intre peretele pavilionului si stup, In vederea manipuliirii acestuia. Pentru ca in acest spatiu sii nu p5trund5 albinele in..pavilion am lipit pe peretele acestuia, longitudinal, o fisie de buret latii de 8 cm. Peretii laterali si plafonul sint dvbli, h t r e ei fiind introdus material tefmo-izolant in vederea evitirii variatiilor mari de temperatur5. Pentru aerisire existi un geam in f a g ~i dou5 capbce rabatabile in tavan. Accesul se realizeazii printr-o 1.175situatii in spate. h interior se mentine in permanent2 eric, iar albinele care eventual p a r d iniuntru, ies afarg pe sub perdeaua de la geam ~i de acolo, printr-o fantii de 1 cm intre partea mperioarii a stidei qi rama geamului. Prin urmare, toat5 instalatia interioarii din pavilion se rezum5 la suportul 'metalic confectionat din fier cornier pentru qezarea stupilor din rindurile superioare. In exterior, d w u p r a fieciirui rind de orificii pentru accesul a<lbinelor, este montatii, longitudinal, o strewing latijde. 12 cm, sub care, prin interiorul , unor inele, t r e e o sh-15 - suport pentru fixarea colectoarelor de polen(fig. 1 1 .

Fig. 1 Secfiune transversal8 : 1 - scindura ; 3 - sirma suport de zbor ; 2 - u r d i n i ~ colector polen ; 4 - strea~ina. de 12 cm ; 5 - jgheab de scurgere ; 6 - capac raba- , tabil ; 7 - perete interior P.F.L. ; 8 - perete exterior ; 9 - material izolant ; 10 fQie buret; 11 - cornier saport ; 1 2 - tar blB galvanizat8 ; 13 - sit8 ; 14 - mPner.
\

"%

Pentru montarea corpurilor fieciirui stup unul peste altul qi a sitei de ?entilatie, am ales W I sistem simplu si eficient prin care se inliiturii coltarii din tab15 : in soclul stupului si in par-tea superioarii a fieciirui corp, in giiurile' centrale pentru introducerea tijelor de msolidare in timpul transportului,*am fixat cite un bulon metalic, lung de 10 crn qi previizut cu 0 gauri transversali prin care se introduce un hoburub de fixarq in per& tele stupului (fig. 2). Pe timpul transportului nu este nevoie de alt sistem suplimentar de fixare. De,pupra stupilor nu am podi~orsi nici capac, decit sita de aerisire, peste care, in timpdl sezonului activ, pun un carton asfaltat tiiiat la dimensiuni. Iernurea o fac in corpul de RA 1001. La impachetaj q e z sita cu plasa de sirmii inspre rarne, peste care a$ez in prealabil 2-3 beti~oarepentru a facilita circulatia albinelor. Peste sitii q e z 2-3 ziare, o folie subtire din polieti-

F i g .2 Modul de fixare a buloanelor de ansamblare I n corpul stupulur. Sageata indic5 pozitia hol+urubului de fixare.

lens, 'hirtie gudronat5 81 un pre? din eInep5. , fi stup, cuibyl este limitat de diadragm2, in spatele cireia cu 1-2 ziare .sau hirtie gofrat2 tdiatg la dimensiuni, izolez perfect cuibul de restul stupuBui. Primele hriiniri de primclvarii le fac yprin a$ezarea, turtelor de apifort sau -wrbet.pe sitde superioare, far5 a nu produce nici un deranj albinelor, cu .care ocazie schimb intre ele straturile cbpachetajului, in sensul c5 imediat peste site ?i turte q e z folia de-polietiBen5. ' Pn momehiul trecerii la stimularea xu sirop, introduc, dupii prima ram5 d e margine, un hrgnitor-ram5 avind uluc cu capacitatea $e 500 ml, care se continua cu ram5 .cji fagure de mbtiaetajat (4351300 mm). Paralel cu dez"voltarea familiei, pin5 la compJetarea e l o r -10 rame din primul corp, mai introduc inc5 dou5 rame de multieta.-jat. , fn corpurile 2 gi 3 lucrez cu douii qeluri de rame : 3 rame normale pentru puiet ,(inclnsiv hrhitorul) ?i '0 ra-me ingro~ate la 45 m. Atunci cind familiei trebuie s5-i ata-SEX primul corp, extrag de jos cele, d o u 8 rame de multietajat impreuniltcu "hrSnitoru1, le recoltez portiunile de fa: w r i clSditi sub qipca inferioari (aces%ea indeplinesc rol de ram5 cl5ditoaTV), dyp5 care le q e z in mijlocul cor;pului de multietajat, mirginindu-le de

o parte qi de alta cu cite 3 rame ingm?ate. Pn corpul de jos stau la cladit 3 rame 'standard, ceea ce-mi permite posibilitatea inlocuirii lor o data la 3 ani. La atasarea celui de a 1 treilea corp p r d z in mod similar. Atunci ins5 cind se i m p u a mZsuri severe pentru fnliturarea frigurilor roitului, corpul a1 treilea- il introduc la mijloci P~in acest p-ocedeu de Wezare, com- . binare gi rnigcare a corpurilor gi a ramelor, rezolv m i multe problerhe : a -'asigur m5tcii in permanent5 1011 rame pentru ouat ; b evit blocarea cuibului ; c - petermin Albinele s5 ocupe imediat corpul nou a t a ~ a t ~i s5 desfasoare o activitate intens5 ; d - combat varrooza ; e - inltitur tendinta de roire ; f - sporesc produ@ia de cear5 ; g - inl5tu.r gratia despSrtitoare, deoarece in rahele ingro~ate matca n u depune ou5 iar mierea se recolteazg curati ~i integral; h - creqte productivitatea muncii ,cu 10-15/~ ; i - am redus la mihim utilajele $i accesoriile. Informatiile necesare coordongrii h n u l u i mers a1 activit5tii din stup le obtin vizual prin sita supel?ioarii$i prin ' tot m a ce se intimpla la urdini?. Din momentul in care corpul inferior este n cuib plin cu rame, nu mai L w e z O decit cu ocazia reviziilor generale sau la aparitia unor situatii deosebite. Preg5tirea pentru transport, o realizez in 20-30 de minute qi const5 in ridicarea cartoanelor de pe sitele de aerisire. Cu ajutorul acestor cartoane, P n perioadele fmrte c5lduroase reg* ?i temperatura din interiorul stupului, - . prin acpperirea part:a15 a sitelor, dirijind astfel un numilr cit mai mare de albine spre activitati productive. Toate lucrilrile pe care le reclam3 stupina, inclusiv extractia mierii, le n intervalul din mijlocul pa/efectuez f vilonului, a c5rui 15time de 1,2 m fmi ' asigur5 spatiul necesar $i conditii exceleqte de munc5.

REMORCA.
I

pentru practicarea stup&rltuluipastoral

Produc5tor I. M. DRAGAVANI

str. Bel~uguluinr. 110, cod 0900, jud.'Vilcea, telefon 10098

de un autoturism Dacia 1300 sau alt mijloc de transport.

T A R P COMPONENTE

- latime - 1,70 m - lungime - 3,20 m - ingltime - 1,35 m - Poate fi tractats

- Dimensiuni de gabarit :.

II '
I
I

- Remorca prdriu-zis3 pentru transport, montatii pe o osie.cu pneuri de c a u c i ~ ~ cu c sistem de frinare independent vi sistom de sernnalizare care se cupleazg la sistemul de ssemnalizare a1 autovehiculului, poate'transporta paleta de stupi sau I t e materiale dup3 transportarea paletei respective. - Paleta pentru stupi ,detaSabi15 de re-

Fig. 1. - Remorca Ompreunii cu paletu c m stupi este f ~ x a t 8~i pregiititii pentru trans-port.
P R W INFORMATIV

- Remorca
-.Paleta

pentru transport cu stupi 15 000 lei

- 14 000 leb

Fig. 2.

- Vedere

din fat5 a paletei cu corpurile in care se giisesc familiile de albint. Se observd remorca de transport dela~atd.
PRECIZARE

morca pentru transport poate adsposti 15 familii de albine, distribuite cite 5 farnilii Intr-un corp comun. Corpul din mijloc este \ fix pe paleta, un corp lateral gliseazA'spre stingay ,jar celalalt CorP SPre d r e a ~ t afa@ de corpul din mijloc clnd familiile sint amplasate pentru cyles. Cind familiile se preggtesc pentru transport, dupa lnc.,iderea urdiniqurilor, glisarea celor dou3 cutii se face In sens invers, corpurile fixmdu-se pe palet3 cu ajutorul unor dispozitive. .

Constructiv "Remorca pentru practicarezstu~5ritului ~astoral". brevet 99504. a fosh astfel palizat5 ca toate rnanevrele prjvh&i pregatirea pentru mar$ sau pentru cnls,atit a remorcii proprin-zise, clt ~i a pal*. pentru stupi sss fie efectuate de 0 slnmL persoanii, ,cu un efort fizic minim $iIntr-un timp relativ scurt.

/ Ing. Traian VOLCINSCHI Seful Serviciului tehnic a1 As0ciatiei Cresciitorilor de Albine

~fn antichitate se credea c5 ceara este recoltat5 de albine din florile unor plante renurnite in producerea cerii cum ar fi mirtul, trifoiul, m5slinul. Chiar A r i s t o t e 1 era de aceast5 p5rere, considerind c5 ceara provine din flori $i din lacrimile care se preling din scoarb copacilor, iar propolisul 9 1 considera o varietate de cear5 puri' ficat5. R e a u m u r sustinea c5 ceara este exeretatti de albinele lucriitoare \ prin tubul digestiv, iar-S w a m e r d a n ~i altii se pare c5 luau drept cear5 ghemotoacele de polen de pe picioarele albinelor. Mult5 vreme nu a existat un punct de vedere unitar privind originea cerii. Cunoscutul chimist francez M. M a k e r in a1 s5u Dictionar chimic scria : ,,Ceara este o substanttl. rti;inoqstl solidti, culeasti de albine d i n plante". Stupul primitiv a constituit vreme indelungata un mare obstacol in calea cunoa~terii qi cercetarii v'ietii albinelor din interiorul stupului. Abia fn anul 1609, B'U t 1e r a ar5tat c5 ceara este transportat5 de albine sub form5 de solzi~ori.In 1684, I. M a r t i n ~i mai tirziu H u n t e r sustin c5' ceara este un produs a1 activit5tii biologice a albinelor. Au fost t o t u ~ inecesari inc5 peste 100 de ani, pentru ca in anul 1814 ~ r ' a n ~ o iH s u b e r, pe .baza observatiilor $i studiilor f5cute la roi plasati s u b un clopot de sticl5, s5 fie primul care demonstreaz5 ~tiintific p'rocesul de secrebie a1 cerii de albine, ar5tind c5 aceasta este produs5 din migre !ji c5 propriet5tile solzi~orilor proaspeti de :ear5 difer5 de acelea ale fagurelui nou construit, H u b e r a observat c5 dacg se introduc fn terbenting solzi~ori de cear5, aceytia se dizolv5 rapid ~i complet, f5r8 s5 tulbure lichidul, ins5 fragmentele de m5rime similar5 dintr-un fagure nou, alb, nu era complet dizolvat, r5minind particule suspendate in - lichid. D z i e r z o n ~i D e n h o f aduc q i ei o contributie important5 la cunoavterea modului de producere a cerii ar5tind c5 ceara este secretat5 indeosebi .de albinele tinere. Mai tirkiu, R o s t h aprofundind 'aceste constatari le confirm5 ~i le completeaz5 ar5tind &-@ albinele virstnice, la nevoie, pot regenera glandele cerifere si construi faguri. ! De asemenea, Remy C h a u v i n P n tratatul s5u de biologie a albinelor mentioneaz5 c5 ceara lichid5 este eliminat5 din corpul albinei la temperatura de 33-36"C, iar in contact cu aerul aceasta se solidific5 formind solz i ~ o r d? i cear5. A c e ~ t solzi~ori i de cear5 dupi prelucrarea lor de c5tre albine cu ajutorul mandibulelor ~i prin folosirea de c5tre acestea a salivei (un lichid spumos neutru .sau uSdr alcafin fat5 de hirtia de turnesol - Lineburg, 1924) ~i a altor substante (propolis $i granule de polen) in procesul de construirea fagurilor cap5t5 un nou indice de topire aproape dublu, acesta cresclnd de la 36C la 63C temperatur5 ce reprezint5 punctul de topire a1 cerii de stupin5. \ Alimentatia albinelor influenteaz5 in mod hotgritor productia de cear5 care se sintetizeaz5 in- corpul albinelor in mod asem5n5tor cu modul de realizare a1 gr5similor de ciitre celelalte animale. Al5turi de miere ~i polenul intervine in secretia de cearg, el fiind acela care aduce azotul necesar regenergrii' te- F

'

suturilor cerifei-e gi proteina necesar5 in producerea cerii. Colomntii g i pigmentii din polen influenteaz5 culoarea cerii (Tin' mod deosebit pigmenti! carotinoizi si uleiurile colorate ce sint ugor 1 absorbite de cear5). ! De .aceea culoarea .,gi chiar calitatea est6 influentat5 de zona de cules, cerii ' , compozitia floristic5 ~i epoca acesteia.. I Aga de pild5, culoarea data cerii albe $; . de catre polenul auriu de la floareak . . soarelui este, galben-portocaliu deschis, ; la culesul- de salcim ceara r5mine alb5 : 9 iar la alte culesuri in functie dk flora t ! existent5 ceara devine rogiatic5, verzuie 'sau de. alte nuante specifice. De asemenea, ceara extras5 din -propolis ) - , are o serie de indicatori fi&co-chimici modificati fat5 .de cealja din .faguri, ce o avantajeazii in utilizarea ei in sco, p&i farmaceutice. Preluarea de la plante a ,unor coloranti gi probabil a altor substante I i insuficient studiate care se asociaz5 cu I t substankle proprii secretate de albine F confer5 cerii o dub15 origine vegetal3 1 ~i animal: care determin5 fn'ultirn5 inF r stint5 calitatea gi propriet5tile ei fizico-chimice g i terapeutite. Ceara natural5 de' albine contine. gi t un antibiotic dovedit .activ h a r e ,ceri. cet5rilor intreprinse fat5 de Salmonet. lla gallinarium, Proteus vulgaris, Ba!' I cillus subtilis gi Bacillus alvei. Cu aceast5 ocazie s-a. demonstrat cii anti. bioticu1,extras d@ ceara de albine este mai activ fat5 de 'microbii sus-mentionati, comparativ ' cu. antibioticul extras din propolis. ' Compozitia chimic5 cerii de albine este foarte complex5, ea contine circa 300 substante ,diferite din care unele ' inc5 insuficient studiite. Referitor la originea cuvfntului cear5, din punct de vedere lexical men~

'

tion5m c5 toate cuvintele . care denumesc ceara in Limbile romanice moderne, ca gi wle din lirnbile celtice provin din cuvintul latin cera. Astfel in francez5 cire (cire d'abeilles) ; in italian5 cera (cera d'api) ; in spaniols cera (cera de abejas) ; fn portughez5 cera . (cera arnarella) ; in romAn5 cearti (cear5 de albine) ; in irlandez5 ~i scotian5 d i r . Limbile germanice, slave $i baltice au la baz5 cuvintul englezesc w m care la origine inr;emn5 substant5 tesut5. Astfel, in limba german5 (Bienen) wachs; in olandezg (bijen) was; in rus5, polonez5 g i ceh5 - vosk; in danez5 qi norvegian5 (bi-) vosk; in suedez5 (bi-) b m ; in leton5 vasks. Dinkr-un studiu cmparativ efectuat de fihlogul D.E. L e S a g e a termenilor pentru cear5 gi uniere din limbile indo-europene care foxmeaz5 familia lingvistic5 cea mai ouprinz5toare din vestul globului (Europa, cele dou5 Americi ~i o parte diln Asia cenGal5 qi de vest), rezult5 c5 la oiiginea cuvintului ceara exist5 d m 5 r5dZcini indo-eurupene de baz5. Una este baza cuvintului latin cera gi cealaltg a englezescului w m . Din acestea probabil c5 numai primul a insemnat cear5 la origine. El a dat nqtere cuvintelor grece~tikerds = c a r 5 Si kerion care' este un derivat obisnuit cu sufix $i ^mseamn5 fagure cu miere. q f e r i t o r la termend fagure, in &dnul limbilor romanice, numai italiana, podugheza g i rcumina au pbtrat un cuvint ce se trage direct din latinescu favus: favo, fauo de m l si respectiv fagure. 'In spaniol5, fagurele cu miere se n u r n e ~ k .,panal care provine din latinul panis - piine - folosit in in-. telesul de amestec de diferite sub-

Din istoricul apiculturii

0, FQTOGRAilE DE ACUM c ) i \ ~ l BIME DE ClNCl -BECEMIl . Inv. CODAU

Inocentiu
.

.,

lncepind de la Ion Inocentiu M i cu-K 1 a i n dupe dereintregire a patriei din anul 1918 unul din centrele ti - P n toate domexiiile. Situatia economicB a taranului C9f. &sea un punct d e sprijin $i E n apiculturti, motiv pentru care Sn acest cadru au functionat i n dese i-Pnduri cursuri de initiere in aceasta Sndeletnvire. Prin grija apicultorului dr. Dan I 1 i e $ colaboratorul nostru, Invatiltorul Inocentiu C o d 5 u ne-a trimis o'interesant5 fotografie In care PnfBtivBrn un moment d i n desfS$urarea acestor activiati care vizau propijqirea apiculturii.

din cei care se utilizau i n acea vreme. Foc-tografia piistreazii $i autograful neobositului ,propagandist apicultor. de acum aproape -3 decenii Al. A t a n a s i u A 1 b i n ii ; cen de s doua isciiliturd este a ing. Victor 3 2 I S u, directorul de atunci a1 Camerei -Agrlcole Blaj; azi t n virstii de 79 de ani *wind altiiuri - in centrul imaginii pe sotia . + m ,tar a1 doilea din stinga ei - Atanasiu Albinz. Fotografia este din anul 1934 ; cursurile .-se lineau de ciitre 3-4 inviitdtori-practfcieni *spicoli, cum , era tnvdfiitorul $ d r 6 t e a n afcd din stfnga fmaginii tinZnd o ram& si bmtul pe capacul stupului) din comuna -'SPEtoc, care avea atunci 0 s a ~ i n ade 150 :familii de albine. Traditia apicolii i n familie :s-a continuat t n zilele noastre . printr-un -,-epot din comuna veza care practic6 apir.mLtura.

mme, prese de faguri artificiali si u n stup

Cursantti s-au fotografiat avind . in fat&

'

Scopul principal. a1 cursurilor era ca, prin diverse metode teoretice si practice, ap'tcultorii &fie convin~ide avantajele .practicdrii apiculturii, p i n utilizarea stupului sistematic cu ram6 mobilii. A$a s-a ajuns ca i n ti?np 'sit fie piirwti stupii primitivi (cosnitele, buduroaiele, ~tiubee1.e).Se popularizciu cu preciidere stupii Dadant, Gerstuiw $i sistemul trapezoidal. Desigur se urmiirea cunoa~terea vietii si comportamentului .albinelor ~i introducerea - i n practicd a altor elemente de tehnologoie apicold avansatii. , Azi, zona Blajului nu mai cunoa~testupiiritul in coSnite care au riimas o reminiscent6 istoricii. $i t n aceastii actiune de progres - Znviifdtorii animati de cele mai alese ' sentimente de adeviirati patrioti au avut - ca in multe alte activit6ti - un rol deosebit de ihportant f n progresul economic, culturpl ~isocial al tiirii, s

f..

fi f5cut5 $re sear&, clnd toate albinele sint in stupi $i cind frigul le-a domolit rcactiile. Tn cazul stupilor, multietajati, unirea se face prin , a$ezarea corpului - cu albinele orfane peste familia cu matc5, .lup5 ce intre ele a fost pus un ziar .CU prima ocazie, respectiv P n urmiitoarea' zi de zbor a ' ' albinelor, unirea va fi definitivatj prin stringerea celor dou5 cuiburi Intr-uuul singur, luind afar5 fagurii de prisos, vechl sau cu miere putin5. . . Martie, p r i k a . lung . de prim5var5. SoaTot cu ocazia acestui control se eurele prinde puteri, z5pada se topeqte, seva r 5 t 2 fundul stupilor, indep5rtind albinelc preseaz5 In scoarfa copacilor, 2iutind sB moarte $i resturile acumnlate in timpul deschidfi drum mugurilor. f n stupi, gheiernii. fn acest scop, la stupii orizontali cui- . mu1 albinelor se afineaz5, ,puietul se exbul se trage (toate sau mai multp rame tinde pe suprafata Eagurilor, iar .k!pt~ncrea dintr-odat5) spre capfitul opus, se scot afar5 , d e ou8 spore~te, Pnfiripind o noui gen6resturile cu ajutorul unui ~peraclu,se aduce ratie. Totuqi, . evolutia acestor fenomene nu cuibul inapoi $i se ~ t e r g e urnezeala. din coleste continua ci capricioas5. zilele c5ldute turile capatului neocupat.. La stupii multletaalterneazg cu altele reci, reaparifia ninsojati, operatia. de curatire se face prin hrilor nu constituie o surprizA. C ~ e a ce locuirea SocluriloI' murdare cu .nitel& curate invit5 la prudent5 este eventualitatea ino or de la rezerv5 sau prin repunerca aceloaeruri .sau a unor perioade Pndelungate de r a ~ socluri i dup5 rszuirea lor cu 1111 tpaclu frig. T n primul caz ghemul albinelor se sau cu dalta apicol5. stringe la maximum, depSirtPnduse de hran5. f n mrisura in care timpul permite si l5sind o parte din puiet descopc?rit, con(aceasta fiiod fn functie $i de numcirul do secinta fiind moartea lor prin inanitie $i n carnetul d@ stupinii vor fi fBstupi) P a fiuietului prin r5fire. fn a1 doilea c::z alcute ~ r i m e l e ndtalii privind starea fami'binele, care a m m5ninc5 din ce In ce nlai liilor de albine. Ceea ce n e intpresesz5'i.Inmult, nu pot ie$i la zbor de curstire. Eiind deosebi cste lnodul cum ac'estea au iernat, expuse la dizenterie $i nosem~z5. Prevepliterea actual& prezenta nBtcilor $i a puienirea acestor situatii nedorite se !-ealizcazB tului, suprafata ocupat5 d e puiet, rezerva prin : de hran5, cantitatea de albin5 moart8, pre@ stimularea zborului de curstire, in cazenta diareei, a $oarecilor sau a alioi' sizul in cai-e* acest t b o r nu a avut loc in tuatii anormale. Notatiile ,ne sint neces'are , luna februarie ; \ pentru remedierea (imediat5 sail 'ulterio%r5) @ stringerea cuibului, prin scoaterea fa. a deficientelor constatate, preculn vi peng h r i ~ o r cu miere putin8, neinsAminta!i gi tru organizarea activjtstii productive viapropierea de puiet a unor faguri cu miere itoare. mai niult5, buni de ins8mintat. Cuiburile prea largi. care favorizenzs exStimularea zborului de curstire va fi f5tinderea fragmentat3 a puietului pe prea cuts in prima zi c5ldut5, in care ol!~inClc multi faguri, se remediazg prin stringerea tji-au facut aparitia la urdinig. Cit priveste lor, operatiuni de: care am vorbit ma1 sus. stringerea cuibului, ea va fi cxecutatii Farniliile cu hrana putin5 v o r l'j ajuTntr-o zi in care -albinele ieS nesillte tate cu faguri cu miere lua.fi de la rezcrv5 )i in n u d r mare la zbor, operatiunca frisau de la alte familii s5ntAtosse. Ajutorul cind parte din lucr5rile pendinte de controse poate da $i prin 'a~ezarea deasupra ralo1 general de prim5var5. melor a pnor pl5ci de zahsr candi, turt? de @ I n cadrul a'cestui control se verific.2 In qerbet sau past5 .din zah5r pudr3 gi miere. prilnul rind d a c l toate familiile a u rn5tci. Este bine ca aceste preparafe s=i .fie puse 0 familie care a devenit orfan5 de c u r h d la toate familiile de albine pentru stimus e cunoapte prin aceea c5 la ridicarea podi$oI m a depunerii de puiet. Siropul este conrului olbinele freamBt5 aripile si + n i t un traindicat in aceast5 perioadg, in primul . zumzet puternic ; Ins5 mai sigur 3rin prerind pentru c5 albinele se Aeplasenza greu zenta botcilor pe faguri. Cum in aceastii ss-1 ia, iar dacii o f a c se pot Pnneca in perioad8 m5teile nu se pot imperechea, ianutpar m a r e din cauza.. temperaturii scii. milia orfan5 va fi unit5 (dup5 ruperea botzute $1 viscozitZitii lichidului. cilor) cu o familie normil5, unilormizihfn caz de diaree se va impulsion.1 zborul du-le In prealabil mirosul (cu n %eapB tB-x de curstire a1 familiilor respective >i vor ' iat5 P n dous, de exemplu), stringinc! albifi inlocuite ramele cu miere nacl8ite. Dac5 numrirul cazurilor este mare, vor Ii trimise nele familiei orfane pe ramele d'in rnijlocul cuibului (prin ridicarea ramelor rn5rgin;r~e) probe de albine de la toate familiile la laborator, pentru k a m e n u 1 nosemozei ; ufl , . , si mutind ~ a c e s tcuib dup5 diafragma famirezultat, pozitiv Eh acest sens impune npllliei cu matc5. Operatiunea se rezomand5 a carea tratamentului corespunzfttor, dezin,

tuna rnartie

'

.
a

fe&a stupilor $i echipamentuli~i infestat, restrittii privind mutarea de rame, albine sau echipament de la familiile contaminate la cele sanstoase. In ce privevte utilizarea pe plan prodhctiv a notatiilor fiicute In cadrul controiului general de primsvaril, unul din obiective este identificarea familiilor foarte bune, bune, mediocre $i slabe,. E n vederea pregiitirii .lotului de familii cu care se va participa la primul cules pPincilja1. Devi a c e a a pregatire se aplicg de regulil in luna ,aprilie (cu exceptia familiilor slabe care trebuiesc, unite Inca ' d i n martie). categsrisirea familjilor este bine sa fie facutti din timp, SntrucPt eaiyeste urmatii s i de alegerea stupilor $i amplasarea lor pe teren, operatie ce trebuie f&cut&,Pnairite ca zilele de zbor ale albinelor $2' s e bdeseascs. Ulterior, comple@te cu reeultatele primului cules principal, notatiile in cauzii, vor servi $i la alegerea celor rnai valoroase Iamilii de albine, care vor fi utilizate ca material de reproductie. 0 preocupare principal& in luna rqartie este pgstrarea cgldurii din stupi. Vom inchide fantele de ventilatie $i urdinirjurile superioare, vom cl~ituicriip5turile sau denivelsrile de la, fmbinarea corpukilor, vom Pnlocui materialele de Pmpacnetaj :are s-au umezit. S?I nu ne lasam amiigiti de cT~ldurrt. vremelnics a ~oarelui$i sit ridicsm gratiile puse Impotrita qoarecilor, ;sii liirgim urdini$ele sau s& renuntam la 'impachetaj. 0 alta lucrare care tine de luna mari ni stupink tie este instalarea a ~ ~ t o r u l u Intr-un loc adapostit de vint, $i irisorit In tot cursul zilei. Daca putem face ra apa pus8 Ia dispozitia albinelor s5 fie riildutii, masura va avea ca rezultat salvarua muln aceastti perioada se tor albine care, P Snneacii sau riimfn amortite pe adapstoc din cauza apei prea reci. Din momentul P n care zborul albinelor se intensifies, prevenirea furtl$agului tiebuie $i ea sii ne preocupe, un semnal de alarma P n acest sens-fiind preierlta nnor albine care ne Insotesc prin stupins $i cauta s A intre P n stupii pe care-i .deschidcm. Ca alte activitgti ale stuparilor P n ,l.una martie mentionsm :. adunatul propoiisillui de pe stupii de rezervs $i ramele fagurilor reformati, dezinfectatul acestor ntilajc, confectionarea $i SnsPrmarea ramelor, controlul fagurilor de rezervii si luarea de mFisuri Pmpotriva gilselnitei $i mucegaiului,- aprovizionarea cu materalele necesare (biostimulatori, faguri artificiali, sirma, cuie , etc.). solicitarea tle vetre pentru stupgrit pzstcral $i rnai Inainte de orice, fntocmirea planului de actiune pentru noul sezon. In acest plan vor figura produ'wle apicole previizute a fi realizate, deplasiirile ce vor fi efe-tuate, baza material&-necqsai-8 acestor activitiiti, balanta de venituri $i cheltuieli etc. . Dr. Ilie OGRADA
,

Prognoza meteorolo~lca pentru luna martle

La scar5 european5 sub raport baric se'aF teapta persistenta unui maxim barometric intens deasupra regiunilor estioe ale continentului cu deosebire In prizlla p a r k a , lunii. Mept consecint~ f n Moldova gl estul Munteniei luna va debuta cu dk r l coroase, astfel IncIt I n prima decadll nu sint probabile temperaturf martme a p r e piate de +lZC, necesare albinelor pentrn a-$f face zborul de curatire. Sub aspect termic regimul anticiclonic va determina n% numiir rtdtbat de nopti cu temperuturt minime negative. In regiuntle vestfce cele mai coborite minime nocturne vor situa htre -5 @' OC P n tirnp ce In 3umiWtea ~esttt9 acestea se vor stiua fn general lntre -12 $i -5OC. Din punct de vedere pluvforneMc se a$teapts un excedent dour 2n regtuntle dvestice unde cantittitile de ap8 dlzute w r /totaliza intre '50 @ 75 l l d $i sc .vor ininregistra aproximativ 10 zile cu preci&tatii. In celelalte rigiuni cantttU#ile de precipitatii $i numarul zilelor de producere ale acestora vor' fi mai reduse. Precipitatiile in luna martie vor fi mai ales sub form% de ploaie tn Banat $i Cri~ana,l n timp ce in . vestul terftoriului lapovitele $i ntnsorile voe avea o pondere destul de mare. La Inceputul, lunii vintul va rnai prezenta intensificari plnB la tare din sedmr nwd estic, cu deosibire In sudul ~ o i d o v e iDobrogea $i B515gan. Unele intensifieilrl de vint pe components sudicg w se.vor fac?e resimtite E n .regiunile estice @ vestice vor Pnsoti perioadele de fncillzire specifice Zmprimsvdril~ii.

CorneEiu POP

SLABIREA SEPTELULUI APICOL

ani, precum $i disparitia zonelor Glbatice D e mai q d t i ani apicultorii semnaleaz5 au produs o lips5 de diversificare a speanomalii f n dezvoltarea familiilor de albine, lip& de dinamism, depopul5ri $i pierderl \ ciilor florale. Speciile - cultivate acuz5 $i ele carente minerale ce pot agrava efectul d i d - , inexplicabile. Aceste constatgri, diferite nu5rii varietltilor disponibile pentru cules. unele de altele ca form5 $i cauz5, sint h Conditiile climatice au deci o actiune digeneral grupate sub expresia "probleme ale recta (colonia) $i o actiune indirect& (me.~eptelului",ele fiind considerate de foarte diul vegetal $i alimentatia). mulG lume ca rezultat a1 utiliz5rii pesticiCOMPETITIA INTRASPECIFICA. Supra- . &lor. popularea apicolj. a unor regiuni este u n Cunoavterea albinei este imperfect& Dififactor negativ suplimentar. Competitia este cultatea studiului const5 In aspectul social cu atit rnai important5 cu cit exist3 colonii dl organizgrii ei, care face din colonie (faspecializate In culesul de polen sau de necmilia de albine) un adevgrat organism cu tar. Studiile lui B a r b i e r au ar5tat cfi floao fiziologie proprie, In multe privinte alta rea solicitat5 intens r5spunde la lnceput dec9t a albinelor care I1 compun. Pe de alt5 printr-o sporire a ofertei de nectar, dar departe, cu toate ameliorsrile $i progresul apiculturii, albina va r5m?ne m e f e n depenp5vind u n Bnumit prag de cules, are loc o prsbugire $i oprire a ' secretiei.. Competitia dent5 de mediul exterior, element primorse amplifica i n ce privevte polexiul, ea fiind dial a1 dezvolgrii ei. Numerovi factori inJInenteaz5 ciclul biologic a1 coloniilor (fa- )agravat5 prin raritatea florilor cu polen In , miliilor). Unii sfnt cunoscuti, alGi sint mai anumite perioade. Apare deci un blocaj a1 pontei, o epuizare a culeg5toarelor $i o degreu de fnteles. f n plus, trebuie intotdeauna 'populare mai .mult sau rnai pufin -variabil5 $nut seami3 de leg5tura strins5 dintre aceste ca amplitudine. canze, ele putIndu-se influenta benefic $i respectiv agrava reciproc. PATOLOCIA INFECTIOASA SI 'PARACONDITIILE CLIMATICE. Frigul, ploaia ZITARA. Este evident c5 patologia explicj. prin ea fns5$i unele fenoinene anormale In' vintul au prin ele insele un efect negativ asupra coloniei, influentlnd nu numai ierregistrate la familiile de albine. Totuvi, fac- natul, ci $i ciclul de dezvoltare pe tot par- ' torii enumerati rnai jos s i n t cauze favorim u 1 anului. Ele limiteazii sau opresc comzante esentlale : plet activitatea culeggtoarelor, ceea ce se - pesticidele prin depopularea pe care-; . traduce prin : , provoacd sint surse de micoze. Prin actiunea liposolubild asupra cuticulei, ele creeazii o - oprirea intrdrilor de hrand, polen-nec- cale -de intrare suplimentard a unor viru- . tar), care determind fntreruperea pontei sau suri ; aparitia de maladii cu caracter trofic (loco - seceta antreneazlt tritarea culegiitoareezr~opeanii) ; furtipagul $i, p i n aceasta r&sp$ndirea- r&nerea albinelor t n stup $i. crearea lor, bolilor ; de condipti favorabile pentru aparifia boli- suprapopularea regiunilor faciliteazd si l o t (nosemozii, acarapiozd) ; riispfndirea maladtilor. Disem,inarea spec- cre$erea umiditlitii En perioadele ploi ea tacUloasd a acarianuluivarroa prin concen.iwse, factor favorizant pentru aparitia mitrarea stupilor la niasivele melifere este u n cozelor (puietul vdros mai ales). exemplu evident t n acest sens. Subestimarea N U T R W Calitatea $i cantitatea aportncdrcdturii de parazifi $i respectiv a petulni nutritiv sint esentiale: Toti apicultoricolului pe care aceastd i?lc&rcdturd o prerii 8u constatat cB In timpul culesului dezzintd std, de asemenea, la baza unor sucvoltarea colon?ei este bung, chiar excelent5, prize nepldcute cu caracter de masd. fn si cB nici u n fenomen anormal nu se proce prive~te bolfle virale sau, rnai bine.zis, duce. Din contr5, o perioad5 lung5 de sea . virusurilor puse i n evidentd la albinii, cet5, reducfnd plantele cu polen, v a frfna studiul' lor este 2ncd incomplet. Apicultodezvoltarea puietului, de unde o sl5bire a rii cunosc boala neagrli ~i pierderile. impor- , coloniei prin nelnlocuirea albinelor vPrsnice tante pe care ea le cauzeazii. Asocierea ei : cu. altele tinere. Pe de alt5 parke, secretiile cu factorii nutritivb. este evidentd (culesul nectarifere depind de u n echilibru judicios de mand). Din contrd muZte alte virusuri (x, ? n h pluviometrie, higrometrie, temperatur5 y, aripi ennorate) pot f i gdsite cfnd coloniile atmosfeficl nocturn5 $i diurn5. prezintd diverse a m a l i i . Ce sd mai spuEste gren s6 vorbim de nutritie far5 s5 n e m de vfrusurile introduse de Varroa di' n e referim $i la carentele alimentare. Dezrect i n hemolimfd, cale ideald pentru mauoltarea mnoculturilor din ultimii 40 de nifestarea puterii lor ;pcftogene.
'

I
. t

'x

E ~ L O A T A R E A APICOLA. u n u l din fac- , tre in iarns hu albine tinere, viguroase, iar torii ,care itlfluenteaza dezvoltarea coloniilor, pentru aceasta s3 fie dezvoltats crgterea adesea minimalizat sau voit ignorat este toamna. rolub pq care-1 are apicultorul f n ansamblul I N F L U E N T A TRATAMENTELOR FITO.cauzelor deja citade. Printre cele mai imS A N I T A R E A S U P R A COLONIILOR. . Anul portante aspecte la acest capitol este api1985 a fost marcat de : . cultura iritensivs, supraexploatare eare, ne- mortalitdli anormale de albine in cimp glijabila cPnd conditiile de cules sint'bune, si i n fata stupilor devine dSun3toare i n caz , contrar. Consecin- anomalii i n .uncle colonii tele acestui sistem apicol pot fi anulate dac5 - absenta aproape generald .a recoltei. acoon5m P n directia lur qatoarelor aspecte I La originea acestor fenomene au stat traP r o f i h i a :dezinfectia materialului apitamentele fitosanitare. , col este obligatorie pentru a limita aparitia Laboratorul a decis s5 studieze . . consemaladiilor. Este profilaxia defensivs, cel mai cinta asupra stupilor a tratamentelor fitoadesea neglijat3 de apicultori. sanitare aplicate culturii de lavanda de pe - Transhumanta (pastoralul): poate fi Platoul Valensole. Pentru aceasta, 10 studeosebit de favorabils pentru dezvoltarea pine .a clte 5 ' s t u p i au fost amplasate pe coloniilor, daca este judicios practicata. Din Platou, astfel h c i t G acopere Pntreaga re-r contr5, ea joac3 u n rol important In r3sgiune. S-au studiat diferiti pwarnqtri : pindirea bolilor, iar uneori devine u n stress - cresterea Zn gretttate ; mortolitatea -iit declanqator a1 unei patologii laterale, cu fata stupilor si i n aria de cules ;activitatea caracter insidios. culegiitoarelor.; aportul de poleiz; simpto- Stupina : aspectul ei general atit ca m e ; populatia, suprafata puietului. ansamblu (amplasa~e) t i t $i la n i v d de stup Pentru fiecare a~nplasament a u . fost In(izolare de sol, etanqeitate, orientare) con- . registrate temperatura qi higrometria. A u stituie principii simple dar neglijate. . fost recoltate periodic vegetale pentru ana- Selecpia, virsta d t c i l o r , consangvini- lize toxicologice. Paralel, stupinele veaine tatea sInt de asemenea ignorate uneori. E au fost urmsrite pentru a prinde diferenfear-p ,necesar s5 se crease3 albine pe baz3 , tele de comportament $i realizari lntre ele de Suse rezistente la boli, de productivi- ; ~i stupinele de experientg, prec.um $i eventate, s5 Se elimine nonvalorile. tualele simptome. Interpretarea definitivg a - Recolta: s& se lase coloniilor o canti- rezultatelor v a f i facut5 la terminarea anatate suficienta de miere. lizelor t o xicologice, patologice $i'. polinice. - Iernarea condifioneazii anul apicol ur(J.P. Faucon. In : L'Abeille de France, mlitw. Principiul fundamental este sii se innov, 1980,'p. 487)

..
drumdri practice ori de cite ori era solicitat. A fost u n pasionnt $i neobosit cercetztor al vietii .yi activitatii albinelor, observafiile sale comunictndu-lc tin zecile de drticole publicate pfnli t n ultimele' . lu?zi d e vzatd f n revista ,,Apiculturn in Rombnia" ~i prln nenumiiratele confcrinle rinute la diferite cercuri apicole. Pentru activitacea sn deosehitd Zn domeniul npicubturii a fost d i s t i , ~ ds . douii 01% principal a1 magazinului ,,A- de ciitre Comitetul Frccutiv picola" $i conduc6toru~ cer- al Asociatiei .Crescdtorilor rle cului de studii de pe ' f n g & Albine d i n R . S . Romdnin, c u .,comitetul cercului apical la$. (diplome ~i medalii. Fiind i n contact permaPrin disparitia lui dlaxannent cu apicultorii, a cles- d r u VARTOLOMEI apicultufiisurat o muncd susfiinut6 da ra noastrii pierde u n deosepropagare in mijlocui aces- bit stupar, o m de fnaltd corntorn a dragostei pentru api- petentd si nesfirsitd ddruire cuiturd, dfnd prelioase in- pusd f n slujba apiculturi.
'

Recent s-a stins din via@ Alexandru VARTGLOMEI, uaul dintre apicultorii frunt q i ai Filialei Asociatiei , Cresclitorilor de Albine din judetul Iasi. Niiscut la 20 ianuarie 1905, pe meleagurile moldovene, Alexandru VARTOLOMEI a fndrdgit pi. . practicat apiculturn fhcd din. tinerere, dedic h d u - ~ i intreaga sn vittfdi pro2dsirii acestela. fntre ahfi 1958-2966 a fost- secretarul filial& A.C.A. &detul Ia$i $i apoi gestionurul.

Tiparul executat la I . P. -13 Decembrie 1918" sub comanda nr.'q317