Aportul civilizaiilor antice la furirea tezaurului civilizaiei universale (n baza unei civilizaii) Civilizaiile greac i romana stau la originea

culturii europene. Setea de cunoatere i idealul de via uman n societate ale grecilor i realizrile romanilor n domeniul organizrii politice i sociale, ideea lor de progres material i cultural au dat form culturii europene aa cum este ea astzi. Influenele lor s-au fcut remarcabile ns i n alte pri ale lumii. Cultura roman pare a fi mai pragmatic dect cea greac. Contribuiile remarcabile aduse progresului intelectual i istoric in mai degrab de domeniul administrrii statale i legislaiei, prin care au influenat irevocabil cursul istoriei i nu de filosofie. Au fost redactate i inute mereu la zi culegeri de legi, ncepnd cu cele 10 porunci ale Vechiului Testament i pn la amplul Cod Iustinian. La nceput Roma a fost o mic republic liber cu un cod de legi aproape puritane. n msur ce s-a extins vertiginos au fost preferate conceptele de administrare ale altor popoare, n special cele greceti, care au fost ns adaptate la realitatea imperiului. Astfel s-a ntmplat n timpul lui Iulius Cezar. Adoptarea i asimilarea cultelor i ideilor strine a favorizat raspndirea cretinismului, o religie de origine indaic, care n cele din urm a devenit religia oficial n tot Imperiul. Roma proiecta pe ntreg teritoriul ei imaginea unei puteri administrative i militare disciplinate i invincibile. Doveyi ale forei inginereti remarcabile a Imp. Roman sunt nu numai numeroasele temple i alte construcii splendide din Roma i alte centre importante, ci i garniyoanele i aeyrile ridicate peste tot n imperiu, reeaua excelent deyvoltat de drumuri, apeductele, elegantele terme i sile, precum i sistemul ingenios de canalizare al capitalei. Civilizaia roman st dovad a interaciunii interne dintre centrul imperiului i provinciile sale. Roma i-a exportat structurile de stat i administrative, importnd produse finite, articole de lux, art, dar i idei i religii. Nenumratle victorii militari ale consulilor i mprailor erau srbtorite prin ceremonii de stat pline de fast. Motenirea roman a fost preluat nu numai de Imp. Bizantin, ci i de Carol cel Mare. Carol cel Mare a reformat administraia, justiia i armata, a combinat conceptul roman al unui mprat universal i credin cretin cu idealurile sale supranaionalei interculturale, deschiznd astfel calea primei renateri a gndirii clasice