Analiza tridimensionala a interactiunii fluid-structura in cazul aeroelasticitatii podurilor

In practica proiectarii podurilor,in special a celor de mare anvergura,incarcarea provocata de vant poate fi extrem de periculoasa.De la colapsul podului Tacoma Narrows, in 1941,problema flutter-ului a devenit foarte importanta in proiectarea podurilor.Astfel ca la inceput au fost utilizate tunele aerodinamice pentru testarea unor modele scalate ale modelului real,pentru obtinerea performantelor aerodinamice.Aceste testari sunt insa costisitoare si consumatoare de timp,astfel incat a fost necesara inlocuirea lor.In aceasta lucrarea este prezentata o noua abordare evaluarii fenomenului de flutter in cazul podurilor,bazata pe simulari numerice.

Fig1.Podul Tacoma Narrows(schita)

Descrierea problemei

Din cauza lipsei de date in literatura de specialitate pentru simulari numerice ale modelelor tridimensionale,a fost realizat un model de tunel aerodynamic,pentru a putea verifica ulterior rezultatele. Afost utilizat softul Ansys 11.0 ,CSD-Computational Solid Dynamics si CFD-Computational Fluid Dynamics.Utilizand solver-ul multi-field MFX,ambele aspecte au putut fi integrate in aceeasi simulare.A fost construit un model aeroelastic introdus in tunel aerodinamic,cu o lungime de 2m,model destul de similar cu cele utilizate pentru testari in tuneluri aerodinamice.Podul este tip suspendat.Cablurile sunt din otel si sustin grinda de aluminiu din interiorul structurii.Pe aceasta grinda,in interior,au fost fixate segmente de lemn balsa.

Fig.2 Dimensiunile sectiunii modelului construit In timpul masuratorilor.acest model va fi montat in interiorul tunelului aerodynamic.Viteza curentului de aerla intrare va fi variata intr-un anumit interval de valori.La o anumita valoare a vitezei modelul va vibra.Vor fi masurate amplitudinile vibratiilor.Viteza la care modelul incepe sa oscileze este viteza critica de flutter.Aceasta viteza este de altfel scopul final al acestui studiu.

Computational Solid Dynamics

Modelul fizic construit impreuna cu modelul construit in Ansys vor trebui sa furnizeze acelasi comportament dynamic.In timp ce modelul fizic este construit dintr-o grinda principal de aluminiu inconjurata de un material usor,min forma constructiei reale,modelul CSD este realizat utilizand elemente shell (Finite Element Method).Proprietatile de maerial si grosimea elementelor modelului CSD au fost ajustate astfel incat sa se ajunga la similaritate intre cele doua modele.In calculul intersctiei fluid structura cablurile au doar rol structural,distributia de forte pe suprafata si curgerea aerului sunt studiate doar in raport cu suprafata podului.

Fig.3 Modelul FEM