www.formaremedicala.

ro

Curs: Introducere in Astm

Lectia 2: Fiziologia aparatului respirator
Aceasta lectie se va concentra asupra functiei normale a sistemului respirator pentru a va permite ulterior sa intelegeti alterarile functionale pulmonare din astm.

Sef lucrari Dr. Dragos Bumbacea autor Dr. Daciana Toma referent

SUMAR
In aceasta lectie vom aborda urmatoarele subiecte: 1. Etapele respiratiei, cu descrierea etapei pulmonare a procesului -ventilatia pulmonara si schimbul de gaze. 2. Reglarea nervoasa a miscarilor ventilatorii si a fluxului de aer prin caile aeriene. 3. Volume si capacitati pulmonare.

Etapele respiratiei
Se descriu trei etape ale respiratiei: Etapa pulmonara sau respiratia pulmonara care cuprinde: Ventilaia pulmonara Perfuzia pulmonara si difuziunea alveolo-capilara (schimbul de gaze)

Etapa sanguina sau functia respiratorie a sangelui realizeaza transportul oxigenului spre tesuturi si al dioxidului de carbon spre plamani. Etapa tisulara sau respiratia tisulara reprezinta asigurarea unui aport continuu de oxigen pentru ca celulele sa poata realiza oxidarea substratelor necesara activitatii lor.

1
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Ventilatia pulmonara
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediul ambiant si alveolele pulmonare, antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior. Ventilatia se realizeaza prin miscarile cutiei toracice sub influenta muschilor respiratori, plamanii avand doar un rol pasiv. Variatiile ciclice ale volumului toracopulmonar induc diferente de presiune intre aerul atmosferic si cel intrapulmonar. Se produc doua miscari de sens opus: inspiratorie si expiratorie.

Inspiratia
In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice in trei dimensiuni si o crestere secundara a volumului pulmonar (expansiunea pulmonara). Expansiunea plamanilor in cursul inspiratiei determina scaderea presiunii aerului intrapulmonar, cu aparitia unui gradient de presiune (aprox 2-3 mmHg) fata de aerul atmosferic, cu patrunderea aerului in plamani.

2
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Expiratia
La sfarsitul inspirului, prin relaxarea musculaturii inspiratorii (diafragm si muschi intercostali) are loc reculul fibrelor elastice din peretii alveolari cu eliminarea aerului din plamani. Expirul de repaus reprezinta un proces pasiv.

Musculatura implicata in miscarile ventilatorii

Muschii respiratori implicati in miscarile cutiei toracice sunt: Inspiratori Diafragmul si intercostalii externi in inspiratia de repaus In efort se mai adauga scalenul, sternocleidomastoidianul, pectoralii, trapezul si dorsalii

Expiratori Expirul este un act pasiv in respiratia de repaus. Devine activ in expirul fortat proces in care contribuie muschii respiratori accesori- abdominali, intercostalii interni, patratul lombelor, tringhiularul sternului. 3
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Schimbul de gaze - hematoza pulmonara

Oxigenarea sangelui din capilarele pulmonare poarta numele de hematoza pulmonara. In repaus sangele arterial transporta sub forma de HbO2 97,5% din cantitatea totala de O2. Datorita fierului bivalent pe care il contine, hemoglobina se combina foarte rapid cu O2, fiecare din cei 4 atomi de fier ai gruparilor hem putand fixa o molecula de oxigen.

Schimbul de gaze - gradienti de concentratie

Clic pe cuvintele subliniate.

La nivel pulmonar schimburile gazelor se realizeaza prin difuziune determinata de diferente de presiune partiala ale O2 si ale CO2 intre cele doua medii separate de membrana alveolo-capilara: aerul alveolar si sangele din capilarele pulmonare. In aerul alveolar presiunea O2 este mult mai mare (100 mmHg) decat in sangele venos capilar (40 mmHg), deci O2 va trece din aerul alveolar in sange pana se echilibreaza cu O2 din aerul alveolar. CO2 va urma un drum invers, trecand din sangele venos, unde se gaseate la o presiune de 47 mmHg, in aerul alveolar, unde presiunea sa partiala este de 40 mmHg. 4
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Schimbul de gaze - factori esentiali

Click pe butonul start animatie pentru a observa cum eritrocitul elibereaza CO2 si se incarca cu oxigen.

Schimbul de gaze intre sange si aerul alveolar se realizeaza prin difuzie. O serie de factori contribuie in acest proces: a) suprafata mare de schimb. Astfel, datorita existentei alveolelor pulmonare care au forma de sac, se obtine o suprafata pulmonara de aproximativ 70-80 m2, la adult. b) cale de difuzie foarte scurta. Peretele alveolar are o grosime mica ceea ce permite trecerea rapida a gazelor dintr-o parte in alta. c) existenta gradientilor de concentratie pentru oxigen si dioxid de carbon.

In astm nu este afectat schimbul gazos prin membrana alveolo-capilara spre deosebire de BPOC unde prin distructia peretilor alveolari suprafata de schimb gazos este mult diminuata afectand schimbul de gaze.

2. Reglarea nervoasa a ventilatiei si a fluxului de aer in caile aeriene

Desi miscarile ventilatorii reprezinta un proces involuntar, automat, o serie de muschi pot fi controlati voluntar avand ca efect modificarea ritmului natural al succesiunii inspirului si expirului. Reglarea fluxului de aer in caile aeriene este un proces automat in totalitate care nu poate fi controlat voluntar fiind realizat de catre sistemul nervos vegetativ.

5
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Reglarea nervoasa a ventilatiei

Interactiunea intre controlul voluntar si involuntar al respiratiei este complexa, implicand o serie de elemente: Chemoreceptori ce sesizeaza modificari in concentratiile de O2 si CO2 din sange si le trasmit catre trunchiul cerebral. Mecanoreceptori ce monitorizeaza activitatea de la nivelul musculaturii respiratorii si cailor aeriene (receptori de intindere, iritativi). Maduva spinarii si neuronii motori care transmit impulsuri catre musculatura respiratorie. Trunchiul cerebral (bulb si punte) unde se gasesc cei doi centri respiratori - inspirator si expirator - ce realizeaza controlul automat al ventilatiei. Centri nervosi superiori la nivelul carora se realizeaza controlul voluntar al ventilatiei.

Controlul automat al ventilatiei

Centrii nervosi din trunchiul cerebral contin populatii neuronale care au rolul de a initia impulsuri nervoase care genereaza ritmul ventilator. Maduva spinarii si neuronii motori trimit impulsurile la nivelul musculaturii respiratorii care prin contractie/relaxare intervin in derularea succesiunii automate intre inspir si expir. Ritmul si amplitudinea miscarilor ventilatorii sunt reglate prin mecanism de feed-back de catre informatiile culese de receptorii aflati la nivelul diferitelor structuri (tesut nervos, vase de sange, plamani). 6
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Sistemul nervos vegetativ reprezinta parte a sistemului nervos periferic cu rol in reglarea automata, involuntara a functiei organelor interne. Cele doua componente ale sistemului nervos vegetativ (simpatic si parasimpatic) actioneaza in antagonism, sistemul nervos vegetativ simpatic controland activitatea organelor interne in conditii de stress (fuga sau lupta) in timp ce sistemul nervos parasimpatic restabileste echilibrul. La nivel pulmonar sistemul nervos autonom contribuie la reglarea bronhomotricitatii, actionand asupra musculaturii netede din peretele bronhiilor.

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Contractie/relaxarea musculaturii netede din peretii bronhilor ajusteaza fluxul aerian din caile aeriene. Reglarea bronhomotricitatii este realizata prin intermediul sistemului nervos vegetativ astfel: - Sistemul nervos vegetativ simpatic realizeaza relaxarea musculaturii netede din peretii bronhiilor - Sistemul nervos vegetativ parasimpatic realizeaza contractia musculaturii netede din peretii bronhiilor

7
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC - SNVS

Mediatorii chimici (neurotransmitatorii) prin intermediul carora actioneaza SNVS sunt: - Adrenalina - Noradrenalina Acesti neurotransmitatori actioneaza la nivelul celulei efectoare (ex: fibra musculara neteda) asupra receptorilor specifici SNVS, receptorii adrenergici. Receptorii adrenergici se impart in: Alfa beta 1, beta 2 si beta 3

La nivel pulmonar mai raspanditi sunt receptorii beta 2 adrenergici: in muschiul neted, mastocite, glandele bronsice, celulele epiteliale. (Receptorii beta 1 adrenergici sunt mai frecventi la nivelul cordului, iar beta 3 in tesutul gras). Stimularea receptorilor beta 2 prin eliberarea de adrenalina sau noradrenalina produce relaxarea fibrelor musculare netede si dilatarea cailor aeriene.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC - SNVP

Actiunea SNVP la nivel pulmonar este mediata de catre nervul vag. Mediatorul chimic al SNVP este reprezentat de acetilcolina (ACH) care actioneaza asupra receptorilor SNVP, receptorii colinergici. Receptorii colinergici la nivelul plamanului sunt muscarinici de tip: M1 situat la suprafata celulelor secretoare de mucus determina hipersecretie de mucus M2 situat presinaptic determina inhibarea eliberarii de ac etilcolina (indirect bronhodilatatie si scaderea secretiei de mucus) M3 situat la suprafata fibrlor musculare netede determina bronhoconstrictie

Receptorii muscarinici sunt mai larg raspanditi in caile aeriene mari. Stimularea receptorilor colinergici de catre acetilcolina determina contractia fibrelor musculare netede si constrictia cailor aeriene. 8
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

3. Volumele si capacitatile pulmonare

In cursul miscarilor ventilatorii, patrund si ies din plamani volume de aer a c aror marime este in functie de talia persoanei de varsta, de sex, de postura, etc. si a caror masurare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar. Evaluarea volumelor se face prin spirometrie cu ajutorul spirometrelor.

Volumele si capacitatile pulmonare

9
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Concluzii
Respiratia reprezinta un proces complex alcatuit din trei faze (pulmonara, sanguina si tisulara) Faza pulmonara este reprezentata de ventilatia pulmonara si schimbul de gaze la nivel pulmonar. Schimbul de gaze se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare ce ofera un perete extrem de subtire (difuziune rapida) si o suprafata mare de schimb prin gradient de concentratie pentru O2 si CO2 intre cele doua medii (aerul alveolar si sangele capilar). Ventilatia pulmonara este reprezentata de totalitatea miscarilor respiratorii care asigura transportul aerului in si din plamani, fiind reglata de catre centrul respirator din bulb stimulat in principal de stimulii chimici (nivelul de O2 si CO2 din sange). Bronhomotricitatea este reglata neuroumoral prin intermediul sistemului nervos vegetativ: simpatic produce relaxarea bronsica prin adrenalina actionand pe receptorii adrenergici de la nivelul fibrelor musculare netede; parasimpatic produce constrictia bronsica prin acetilcolina actionand pe receptorii colinergici muscarinici de la nivelul musculaturii netede bronsice.

Referinte
1. HARRISONs Principles and Practice of Internal Medicine, 17th Edition (2008). 2. HAULICA Fiziologia Umana, editia a II-a, Ed. Medicala, 2002. 3. Clancy J, McVicar A. The respiratory System. Physiology and anatomy: a homeostatic aproach" London, Edward Arnold. 4. Stevens A, Lowe J.- Respiratory system. Human histology, Barcelona, Mosby.

10
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor