Você está na página 1de 8

ARHITECTURA DURABIL

Student: tefan-Bogdan Rotaru Anul I ndrumtor: Prof. Nicolae Samson Facultatea de Arhitectur G. . !antacu"ino# $ni%ersitatea &ehnic Gheorghe Asachi# Ia'i

Rezumat: (ucrarea )re"int succint anali"a modului *n care locuin+a contem)oran *'i schim, *n )ermanen+ forma arhitectonic 'i func+iile- e%iden+iind fa)tul c acti%itatea uman *n ora'e a a%ut 'i are im)ortante consecin+e de mediu 'i sociale. Ast"i- acestea sunt de",tute )e largsuger.ndu-se c solu+iile ur,anistice actuale nu con%erg s)re o de"%oltare dura,il. /ste im)ortant )entru factorii de deci"ie *n de"%oltarea ur,an s recunoasc 'i s s)ri0ine caracterulformele e1istente 'i )articularit+ile locuin+ei *n conte1tul ora'ului contem)oran- )ri%indu-l nu doar ca o ,anal "on *n care trie'te o comunitate- ci ca teritoriu care )strea" do%e"i im)ortante des)re *ns'i ci%ili"a+ia uman de-a lungul istoriei. 2e aceea- cutarea noilor formule )entru o arhitectur dura,il nu tre,uie s ocoleasc ora'ul e1istent- cu acumulrile sale arhitecturale- ci s gseasc formule noi- ada)tate mediului *ncon0urtor. 1. Introducere 2e-a lungul secolelor- casele au fost )ri%ite ca un s)a+iu de locuit ce domina natura- se)arat de conce)tul de mediu *ncon0urtor. Posi,ilitatea ca locuin+ele s determine un de"echili,ru glo,al asu)ra mediului *ncon0urtor a fost anali"at )entru )rima dat *n )erioada anilor 345 ai secolului 66- fc.nd loc *n centrul )reocu)rilor termenului de dura,il#. (egtura direct dintre distrugerea )durilor 'i lemnul ca material de construc+ie folosit )rea deseori- su,+ierea stratului de o"on- au condus la ree%aluarea energiei folosite *n acti%itatea de construc+ii 789. :ra'ul 'i formele sale arhitectonice s-au schim,at )ermanent de-a lungul tim)ului. Res)onsa,ilit+ile *n gestionarea ora'elor 'i schim,rile inter%enite *n *nf+i'area lor s-au )etrecut concomitent cu modificrile func+iilor acestora. !aracterul ora'ului a fost *n )ermanent schim,are *nc de *ndat ce oamenii au *nce)ut s locuiasc acel ora'. :ra'ul a fost- de-a lungul tim)ului- locul a multor 'i %ariate acti%it+i umane. Func+iile sale au inclus *n di%erse eta)e istorice; )ia+a ca loc de adunare- teatrul ca loca' cultural- locul de e1ecu+ie- de ini+iere a re%olu+iilor- rscoalelor- *ncoronrilor- masacrelor- festi%it+ilor- forgo%ernment- de educa+iecultur 'i comer+. &re,uie a%ut *n %edere c ora'ele 'i societatea s-au de"%oltat *ntr-o sim,io" )ermanentdenumirea latin a cu%.ntului ora' fiind civitas- ce constituie rdcina ling%istic )entru civilizaie. umford <=>?5@ consider ora'ul ca cea mai a%ansat lucrare artistic a ci%ili"a+iei umane. Ins- ora'ul )oate oferi %ariate 'i ,ogate atrac+ii )entru locuitorii si doar dac schim,rile *n arhitectura sa se reali"ea" *n lumina d"%oltrii dura,ile- +in.ndu-se cont 'i relief.nd caracteristicile sale contem)orane esen+iale. Fr aceste )rece)te- societatea uman se %a mul+umi s triasc *ntr-o lume )oluat- a'a cum- din )cate- este ca"ul multor comunit+i. A'adar- ada)ta,ilitatea ora'elor este o,ligatorie 7A9. Bn ultimii ani- omenirea a e1)erimentat multe )roiecte )entru a asigura de"%oltarea dura,ila%.nd *n )rinci)al ca +int un mediu dura,il. Arhitectura este un domeniu de a%angard ce are ca sco) *nde)linirea acestor +inte. $na dintre )rinci)alele )reocu)ri ale arhitec+ilor este de"%oltarea

'i sus+inerea unor )roiecte arhitecturale care s nu intre *n conflict cu natura- ci- dim)otri%- s a0ute la )rote0area 'i )oten+area ei. Conceptu de ar!"tectur dura#" $" de ut" "zare a #"ocon%truc&"" or e%te d"n ce 'n ce ma" mu t uat 'n con%"dera&"e odat cu cre$terea co%tur" or cu ener("a $" a ce or de mentenan& a une" c d"r". !once)tul de arhitectur dura,il )resu)une utili"area unor materiale de construc+ii c.t mai naturale- sisteme de climati"are eficiente- conformarea o,iectului construit care s )ermita o ,un termoi"olare- un ,un iluminat natural 'i eliminarea )osi,ilelor surse de )oluare. Fiind un conce)t care )resu)une costuri ini+iale mai mari 'i o )erioad de )regtire mai *ndelungat- +rile care )romo%ea" cel mai mult acest curent sunt Germania- cele scandina%e- )recum 'i area Britanie. 2e'i in%esti+ia ini+ial este mai mare dec.t *n ca"ul unui )roiect o,i'nuit- costurile de *ntre+inere 'i economia de energie )ot face ca aceast in%esti+ie s fie foarte renta,il )e termen lung. Bn ca"ul unei locuin+e ,ioclimatice se )oate a0unge 'i la un consum "ero de energie )rin utili"area in extenso a )anourilor solare )entru *ncl"ire 'i a) cald 'i a )anourilor foto%oltaice )entru curent electric 7C9. ). Stud"" de caz A.=. Arhitectura dura,il *n ume 2.1.1. Fermele verticale P.n *n A5D5- )o)ula+ia lumii %a cre'te cu E miliarde de oameni- ceea ce necesit o su)limentare a terenurilor ara,ile cu un teren de mrimea Bra"iliei- )entru a )utea asigura necesarul de hran. 2e asemenea- )loile 'i inunda+iile din ce *n ce mai a,undente constituie al+i factori care dunea" recoltelor 'i ar )utea )une *n )ericol agricultura *n %iitorul a)ro)iat. Aceast )ro,lem glo,al )oate a%ea- *ns- o nou solu+ie tehnic 'i arhitectonic; ferma %ertical. Situat *n mediul ur,an- ferma %ertical )re"int multe a%anta0e- automati".nd )roduc+ia de alimente *n mod dura,il- )rin reducerea de'eurilor- )olurii 'i emisiilor de car,on. Fermele %erticale nu %or elimina agricultura tradi+ional- ci doar %or su)limenta )roduc+ia de alimente. Fermele %erticale %or folosi a) )lu%ial )entru iriga+ii- %or elimina )esticidele 'i %or *m,unt+i calitatea 'i cantitatea )roduselor )entru c %or a%ea acti%itate tot tim)ul anului. : singur astfel de grdin )oate alimenta un numr de D5 555 de oameni 7?9.

*"(ura 1. Ferma %ertical F o solu+ie dura,il

2.1.2. Complexul de locuine sociale Carver, Los Angeles Bn com)le1ul de locuin+e !ar%er din (os Angeles %or locui )ersoane fr ada)ost sau e1)ul"ate din )ro)riile a)artamente din di%erse moti%e- contruc+ia urmrind s asigure dura,ilitate social. Situl ales )entru cldire- aflat *n a)ro)ierea autostr"ii nr.=5 'i a str"ii nr.=?- se afl *nr-o "on cu "gomot asur"itor )rodus de traficul intens. Solu+ia gsit a fost reali"area unei forme circulare care s minimi"e"e transmiterea undelor sonore *n cldire. Forma circular e1terioar este fr.nt )rin inserarea unor )risme triunghiulare- asemntoare unor "im+i. Interiorul acestui cilindru este gol- )ermi+.nd reali"area unor circula+ii )e circumferin+a acestuia. 2atorit fa+adei )line 'i a golurilor ori"ontale 'i %erticale de mici dimensiuni- "gomotul 'i ga"ele de e'a)ament de la traficul intens din a)ro)iere sunt mic'orate semnificati%.

*"(ura ). !om)le1ul de locuin+e sociale !ar%er- (os Angeles

2.1.3. Renovarea grii de nord os!a"u#i din $o"io Reno%area Grii de Nord Ho%!a+u," din &oGHo- ca)itala Ia)oniei- a a%ut la ,a" caracteristicile )ietrei locale- numit :Ha- *n s)ecial )oro"itatea acesteia. Bn situa+ia reno%rii- arhitec+ii au )referat ca- dec.t s folosesc efecti% )iatra- ar )utea sa trans)una ideea de material )oros *ntr-o structur reali"at din )laca0 de lemn.

*"(ura -. Noua Gar de Nord JoshaGu0i din &oGio

Se dorea s se fac legatura *ntre )artea estic 'i cea %estic a grii- care au fost se)arate de 'inele de cale ferat- iar designul grii s fie asemeni unei )or+i- unei deschideri. Acesta tre,uia s )orneasc din a)ro)ierea cldirii %ecine. Noua structur este original- cadrul de o+el com,in.ndu-se )e diagonal cu )iatra :Ha. 2.1.%. Casa Ascuns & un exemplu de ar!itectur dura'il (ocuin+a- la care se )oate a0unge du) un drum ne)a%at de a)roa)e un Gilometru- ofer o )ri%eli'te frumoas a ora'ului (os Angeles. Arhitec+ii au )referat s men+in intact structura %echii case ce con+inea dou dormitoare- )roiect.nd o cas *n *ntregime nou *n 0urul s)a+iului original. Bn )re"ent- cele dou dormitoare originale sunt incor)orate *n interiorul casei ca li%ing 'i locul de luat masa. S-au adugat; o ,uctrie- o camer familial- un ,irou- un gara0- un dormitor mare 'i dormitorul co)iilor- du,l.nd %olumul casei. Pentru !asa Ascuns s-au folosit c.te%a materiale dura,ile- )roiectarea )ermi+.nd o foarte ,un %entila+ie 'i iluminare natural- reduc.nd necesarul de aer condi+ionat- cldur sau energie electric. (ocuin+a este i"olat cu ,um,ac 'i construit s ca)te"e energia solar.

*"(ura .. !asa Ascuns F Lo% An(e e%/ USA

A.A. n Europa Noua tendin+ *n industria construc+iilor din /uro)a %estic este )roiectarea de imo,ile modeste*n ton cu ,ugetele de cri". Arhitec+ii *n'i'i au creat unele construc+ii care au contri,uit la degradarea mediului; cldiri gigantice- aero)orturi aglomerate- drumuri congestionate. KArhitec+ii au construit cldiri fr a se ocu)a de )ro,leme cum ar fi accesi,ilitatea- renta,ilitatea socialconsumul de energie 'i renta,ilitatea *n %iitorK- )reci"ea" Bouman *n carte sa- KArhitectura ca necesitateK. Pentru a construi ra+ional- arhitec+ii au dou direc+ii de luat *n seam; s renun+e la %echiul conflict dintre curentul modernist 'i cel tradi+ional 'i s renun+e la a'a-numitele conce)te ingenioase *n fa%oarea construc+iilor de care societatea are ne%oie. 2.2.1. Cldiri ce nu eli'erez C(2 )n atmos*er sau locuine productoare de energie )n (landa $nii designerii olande"i *ncearc *ncontinuu s *m,unt+easc )roiectele de cldiri a cror folosire s nu eli,ere"e dio1id de car,on *n atmosfer sau de locuin+e )roductoare de energie. Bn

)lan sunt 'i %ilele fa,ricate din de'euri- hoteluri su,terane care s utili"e"e cldura re"idual a furnalelor )entru ,i calde *n aer li,er sau ada)tarea )oldere-lor <su)rafe+ele de )m.nt su, ni%elul mrii o,+inute )rin asanare@ )entru acti%it+i reacreati%e 'i )roduc+ie alimentar. Astfel- ur,anismul olande" %ine cu solu+ii care s antici)e"e cre'terea )o)ula+iei. Se s)une c noua arhitectur din :landa face )eriferiile unor ora'e )recum Amsterdam- Rotterdam sau $trecht s strluceac )rin imagina+ie- %italitate 'i sim+ al e1)erimii formei. /ste %or,a de micile ferme ur,ane- cldirile de locuin+e *ntre)trunse- cu diferite )lanuri- cur+i interioare sau terase )e aco)eri'. 2.2.2. Capela din +trec!t, (landa, trans*ormat )n locuin modern !a)ela catolic din $trecht- *n loc s fie demolat )entru a folosi terenul *n %ederea construirii unor noi locuin+e- a fost su)us unor lucrri ce au transformat-o *n locuin+ modern. Arhitec+ii au inter%enit foarte )u+in *n modificarea interiorului ca)elei- e1ce)+ie fc.nd "ona orgii- al crei ,alcon a fost e1tins s)re mi0locul s)a+iului. Na%a central a de%enit "ona li%ingului- com)let.nduse cu o ,uctrie 'i un loc de luat masa. !amerele mai mici au fost transformate *n dormitoare,aie 'i o camer )entru lectur 7E9.

*"(ura 0. !a)ela din $trecht transformat *n locuin+ modern

2.2.3. ,roiectul -$!ree .ua/s- din Londra, 0area 1ritanie Peste drum de &urnul (ondrei- *n )artea de nord a &amisei- se %a finali"a a)rilie A5=E o cldire de nou eta0e- cu >? de a)artamente de *nchiriat 'i 8C a)artamente )ro)rietate )ri%at. Numele de K&hree LuaHsK )ro%ine de la trei "one de de,arcare e1istente *n secolul MII; KGallerH LuaHKK!he%ter1% 2ua34 $" 4Bre5er1% 2ua34. Am)lasat *n a)ro)ierea unui sit istoric de im)ortan+ mondial- K&hree LuaHsK 6a )une *n %aloare *m)re0urimile )rin de"%oltarea fale"ei 2ugar .ua/ ca "ona de )romenad 'i )rin *m,unt+irea "onei de acces *n &urnul (ondrei. Fatada cladirii K&hree LuaHsK %a )une *n e%iden+ materialele 'i detaliile de )e )ere+ii 'i terasele &urnului. !ldirea %a fi )lacat cu calcar 'i din loc *n loc %a fi stra)uns de "one %itrate. Partea interioar %a fi aco)erit cu )anouri de "inc *n%echite 'i colorate. Arhitectura dura,il ocu) un rol im)ortant *n acest )roiect )entru c a fost reali"at +in.ndu-se cont de eficien+a energetic- consum redus 'i reciclare. 2esignul %a include %itra0e cu control solar- finisa0e )entru terase reali"ate din I)e <un )laca0 dens reali"at din surse regenera,ile@-

iluminat cu surse cu halogen a cror consum este foarte redus- )arasolare din aluminiu montate la al treilea eta0 )entru a ma1imi"a eficien+a energetic 749. A.E. n Rom7n"a Bn Rom.nia- arhitectura dura,il nu se de"%olt e1clusi% la ora'- ci cu)rinde 'i "onele rurale. 2.3.1. Cas bioclimatic n judeul Braov

*"(ura 8. Ca% #"oc "mat"c 'n ,ude&u Bra$o6 <dup Compania de Ar!itectur Ram Art Construct@

Bn 0ude+ul Bra'o% a fost construit o locuin+ ins)irat din arhitectura %ernacular ce utili"ea" ecotehnologii. Bn+ele)ciunea tradi+ional in reali"are locuin+elor *nc )oate oferi solu+ii organi"atorice- economice 'i culturale a)ro)iate de ne%oile actuale de locuire 7?9. /%it.nd alterarea ma0or a cadrului natural- locuin+a este *ncastrat *n )anta terenului- limit.nd e1tinderea e1agerat a cldirii. Printre ecotehnologiile utili"ate se numr; sistemul de *ncl"ire centrali"at 'i automati"at )e ,a" de )om)e de cldur aer-a)- ada)tate 'i )entru un climat foarte rece- a%.nd *n %edere c la munte iarna tem)eratura )oate a0unge ).n la -A5N!. Sistemul de *ncl"ire are integrat 'i un sistem de *ncl"ire *n )ardoseal- care asigur un confort termic ridicat chiar 'i *n "onele *n care )ardoseala este aco)erit cu )iatr natural- material cunoscut ca finisa0 rece. Parterul casei este semi-*ngro)at 'i asigur o termoi"ola+ie natural- )rin masa termic- ceea ce conduce la minimi"area necesarului de consum de energie at.t *n anotim)ul rece- c.t 'i *n cel cald. (ocuin+a nu are )re%"ute a)arate de aer condi+ionat- dar are o %entila+ie natural %aracom)letat de un sistem de tu,ulatur *ncastrat *n )m.nt- ce aduce a)ort de aer rece )e tim) de %ar 'i com)letea" solu+iile de climati"are. !osturile cu energia sunt de trei ori mai reduse. /ta0ul casei este reali"at din structur de lemn lamelar. A%.nd *n %edere solu+ia de arhitectur care )re%ede mari su)rafe+e )lantate )e teras- a fost necesar utili"area unui ti) de hidroi"ola+ii )rofesionale. Alimentarea cu a) este asigurat )rin ca)tarea unui i"%or- iar )entru e%acuarea a)elor u"ate este instalat un sistem de microsta+ii de e)urare ,iologice. Au fost utili"ate )laca0e din )iatr natural de 2o,rogea. 2.3.2. Rea'ilitarea unui supra*ee construite de circa 3.444 mp )n 5elta 5unrii Proiectul din 2elta 2unrii %a fi reali"at )e locul unui numr mare de cldiri a,andonate- care au ad)ostit *n )erioada comunist un lagar de de+inu+i )olitici. Proiectul )ro)une recon%ersia cldirilor- reno%area 'i refunc+ionali"area acestora- deoarece *n )re"ent orice constructie nou este

inter"is *n )erimetrul 2eltei 2unrii. Ideea se *nscrie *n )arametrii de"%oltrii dura,ile. S-au )re%a"ut s)a+ii de ca"are- s)a+ii de alimenta+ie )u,lic- s)a+ii multifunc+ionale ce )ot fi utili"ate ca s)a+ii de int.lnire 'i seminarii- toate am)lasate *ntr-o minista+iune ecoturistic. !onstruc+iile actuale sunt reali"ate din crmid- cu funda+ii 'i )lan'ee din ,eton armat- care )ermit diferite %ariante de reutili"are- )rin recom)artimentare 'i su)raeta0are utili".nd materiale locale.

*"(ura 9. Proiectul din 2elta 2unrii <dup Compania de Ar!itectur Ram Art Construct@

Bn cadrul )roiectului au fost )ro)use solu+ii ecologice )entru sistemele de *ncl"ire 'i %entila+ie)recum 'i metode de tratare a surselor de alimentare cu a) - sta+ii ,iologice de tratare 'i e)urare a a)elor mena0ere. aterialele de construc+ie )ro)use sunt selec+ionate din gama celor utili"ate *n mod tradi+ional *n arhitectura "onei- res)ecti% aco)eri'uri 'i structuri din lemn- *n%elitori de stuf sau )ardoseli de )iatr natural. 2.3.3. Case ecologice ce *olosesc energia captat de panourile solare : cas ecologic este o cas reali"at din materiale naturale- i"olat foarte ,ine. !asele ecologice sunt )re%"ute cu un sistem de *ncl"ire solar a a)ei calde <montat )e aco)eri'@ 'i cu un sistem de *ncl"ire central ,a"at )e lemne. Fa+ de o locuin+ o,i'nuit- o cas ecologic are un sistem de i"olare su)erior- datorat calit+ilor finisa0elor naturale. /ste o cas inteligent- care nu )re"int nicio )ierdere- deoarece este foarte ,ine i"olat 'i totul este recicla,il <chiar 'i a)a de la toalet )ro%ine din a)a de )loaie@. &oate materialele din care este reali"at )ot fi recicla,ile <)oate fi construit din )m.nt )resat sau )ere+i *ntregi din )aie- cu rame din lemn- i"olare cu l.n- %o)sele organice@. Aceste case au un transfer termic cu mediul *ncon0urtor e1trem de mic. Bn acest ti) de locuin+ nu este necesar aerul condi+ionat %ara- deoarece ,eneficia" de un sistem s)ecial ce nu )ermite )trunderea cldurii *n interior. &otodat- o cas ecologic se aseamn cu o cas )asi%- deoarece nu elimin no1e. No1ele sunt generate de )rocesul de *ncl"ire- acestea )olu.nd mediul *ncon0urator. : cas )asi% *'i ia energia din lumina solar. : astfel de cas a fost construit *n satul Burlu'i din 0ude+ul Arge'. Focul la 'emineu arde dou ore 'i ofer caldur )entru o s)tm.n. Instala+ia de *ncl"ire este *n )ardoseal iar geamurile au trei straturi din sticl s)ecial. :rice surs de cldur se regenerea". Sistemul de %entila+ie elimin clasica aerisire )rin geam deschis- aeririsea fc.ndu-se )rin %entila+ie automat ce func+ionea" ne*ntreru)t- asigur.nd at.t aer cald- c.t 'i aer )roas)t de afar.

*"(ura :. !asa ecologic din Burlu'i- 0ude+ul Arge'

-. Conc uz"" !onsacratelor terminologii ale arhitecturii tre,uie s le adugm un termen nou; restitu+iedesemn.nd modalitatea )rin care acti%itatea de construc+ie s)ore'te gri0a )entru mediul *ncon0urtor- restituindu-i %alorile ecologice *ntr-un mod res)onsa,il 7?9. Bibliografie =. Arch2ailH- htt);OOPPP.archdailH.com A. Giddings B.- Jo)Pood B.- ellor .- :3Brien G.- BacG to the !itH; A Route to $r,an Sustaina,ilitH- In; Future Forms and 5esign *or 2ustaina'le Cities, 2olar Cities Architectural Press- /lse%ier- :1ford- $Q- A55D- )).A4-CD. E. Inha,itat Architecture- htt);OOPPP.inha,itat.com C. IenGs- .- and 2em)seH- N.- RFuture Forms and 2esign for Sustaina,le !ities- Solar !ities#- Architectural Press- /lse%ier- :1ford- $Q- A55D- ).EDD. D. etallinou M. A.- /cological )ro)rietH and architecture- $!e 1uilt 6nvironment- Mol. 48G. Broad,ent and Bre,,ia </ds.@- $Q- A558- Pages; 4OCEA 8. &sianaGa /.- /%aluating the So)histication of Mernacular Architecture to Ad0ust to the !limate- $!e 1uilt 6nvironment- Mol. 48- G. Broad,ent and Bre,,ia </ds.@- $Q- A558Pages; >OCEA ?. Mel%et Art S StHle aga"ine- htt);OOPPP.%el%etmaga"ine.ro 4. Torld Architecture NePs- htt);OOPPP.PorldarchitecturenePs.com

Você também pode gostar