Analiza diagnostic (SWOT)

4.1 Analiza SWOT pentru componenta Valorizarea resurselor umane

Puncte tari
? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Exista un echilibru ntre numarul de femei si barbati att n zona rurala ct si n zona urbana; Populatia tnara la oras este de 3 ori mai mare dect populatia mbatrnita; O usoara crestere a populatiei n vrsta de munca att la sate ct si la orase; Rata medie a migratiei este n usoara scadere, la ora actuala fiind de 1%; Se constata o usoara crestere a numarului de angajati n microntreprinderi si ntreprinderi mijlocii; Se constata o descrestere a ponderii somerilor (populatia n vrsta de munca) cu o rata medie de 8,8%; Se constata o descrestere a numarului de someri att n rndul persoanelor cu pregatire medie ct si a celor cu pregatire superioara; Crestere, cu o rata medie de 36%, a numarului de persoane care au beneficiat de programe de combatere a somajului; Rata ridicata (82%) de persoane din totalul beneficiarilor potentiali, care au beneficiat de programe de combatere a somajului; Gradul de acoperire prin programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate este relativ bun (78% din beneficiarii potentiali); Nu exista probleme de natura etnica sau religioasa n judet; Scaderea, cu o rata medie anuala de 18%, a mortalitatii infantile la orase; Populatia ocupata este n procent de 50% femei si 50% barbati; Populatia ocupata n sectorul privat si cooperatist este de 4 ori mai mare dect n sectorul public si aproximativ de 3 ori mai mare dect n sectorul mixt; Se constata o reducere a numarului de someri care nu beneficiaza de drepturi banesti (cu aproximativ 35%); solutionare buna privind programele pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de antreprenoriat.

Puncte slabe
? ? ? ? ? ? ? ? ?

O descrestere, cu 7%, a ratei beneficiarilor potentiali de programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate; Salariul mediu net lunar este foarte scazut (2.500.000 lei); Nu se constata o crestere a populatiei active civile ocupate, ea ramnnd aproximativ constanta n ultimii ani; Numar foarte redus al populatiei ocupate n turism, cu o rata de descrestere medie anuala de 66%; Peste 50% din populatie este ocupata n agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%; Scaderea populatiei ocupate n sectoarele constructii (rata de descrestere de 11,7%), servicii (rata de descrestere de 18,7%), energetic (rata de descrestere de 16,3%); Procent scazut de salariati n industria prelucratoare (13,7%), cu o rata de descrestere medie anuala de 20%; Procent scazut de salariati n industria constructiilor de masini si echipamente (2,4%), cu o rata de descrestere medie anuala de 12,3%; Procent scazut de salariati n industria de echipamente electrice si optice (11,6%), cu o rata de descrestere medie de 11%; 4.1

Analiza diagnostic (SWOT)

? ? ? ? ? ? ? ?

Posibilitatea aparitiei dezechilibrelor datorate unor cresteri a salariilor n sectoare care nu creeaza valoare adaugata n raport cu cele care ar trebui sa creeze valoare adaugata prin inovatie tehnologica posta si telecomunicatii (crestere cu 34%), financiar-bancar (31%), transporturi (36%), energetic (54%), extractiv (61%); n celelalte sectoare cresterea salariilor nu depaseste 30%; Numar relativ ridicat de someri ce nu beneficiaza de drepturi banesti (peste 3.000 persoane, dintre care jumatate sunt femei); Numarul ridicat de persoane care au solicitat alocatie de sprijin (peste 6.000 persoane) a nregistrat o crestere continua, cu 12,4%, dintre care 2,4% sunt persoane cu studii superioare; Valorizarea insuficienta a potentialului managerial existent; Nu exista programe de sprijin pentru nfiintarea structurilor de consultanta pe directia dezvoltarii competitive a afacerii si managementului proiectelor; Foarte slaba cooperare universitate-industrie pentru cercetare-inovare; Inexistenta centrelor si retelelor de transfer tehnologic; Inexistenta structurilor si retelelor de informare si orientare profesionala; Nu exista structuri si un cadru corespunzator pentru dezvoltarea abilitatilor de cercetareinovare-proiectare (birouri de proiectare independente sau la nivel de organizatie, structuri pentru protectia si valorificarea eficient a a proprietatii industriale, etc.); Relativ slaba solutionare a infrastructurii pentru procesul educational si de formare profesionala (echipamente, spatii, tehnologia informatiei).

Oportunitati
? ? ? ? ?

O.U.G. 35/1997 privind ncadrarea absolventilor; Programe PHARE pe resurse umane; L1/1991, modificata prin HG 296/1995 privind persoanele neocupate; Programe guvernamentale de sprijin pentru ncadrarea somerilor derulate prin AJOFM; Programe guvernamentale pentru reconversie profesionala.

Constrngeri, Amenintari, Dificultati

? ? ? ? ? ? ? ? ?

? ? ?

Descresterea populatiei urbane (att barbati ct si femei); Cresterea populatiei n zona rurala (att barbati ct si femei); Populatia tnara la oras se afla ntr-o usoara scadere; Populatia n vrsta de munca reprezinta 60% din numarul total al populatiei; Se constata o scadere, cu o rata medie anuala de 24 %, a sporului natural att la orase ct si la sate; Se constata o scadere a populatiei ocupate n industrie, cu o rata medie anuala de 2,6%; Se constata o crestere a numarului de persoane din categoriile defavorizate, cu peste 30%; Cresterea, cu o rata medie anuala de 32%, a mortalitatii infantile n comune; Se constata o migratie a populatiei de la oras spre sate (soldul schimbarilor de domiciliu la orase nregistrnd o crestere n sens negativ de la 381 la 834, n timp ce soldul schimbarilor de domiciliu la sate nregistreaza o crestere n sens pozitiv de la 391 la +58); Scaderea populatiei ocupate n nvatamnt, cu o rata medie anuala de 10,6%; Cadru legislativ ineficient si insuficient pentru sprijinul dezvoltarii afacerilor la start-up; Lipsa cadrului legislativ pentru diminuarea exodului peste hotare.

4.2

Analiza diagnostic (SWOT)

Probleme prioritare pe componenta Valorizarea resurselor umane

Nr. crt.

Denumire problema
Valorificarea la potential superior a programelor PHARE etc. pe resurse umane. Necesitatea focalizarii pe dezvoltarea rurala deoarece peste 50% din populatie este ocupata n agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%. Focalizarea pe dezvoltarea rurala deoarece populatia rurala reprezinta dublul populatiei urbane (2/3 la sate si 1/3 la orase).

Impact 10 6 5 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3

Crearea si dezvoltarea de retelele de informare si orientare profesionala (n prezent n judet nu exista astfel de retele). Sustinerea populatiei tinere din mediile urbane prin valorificarea unor programe destinate acesteia (populatia tnara la oras este de 3 ori mai mare dect populatia mbatrnita). Valorificarea optima a potentialului managerial rezultat n urma desfasurarii programelor pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de antreprenoriat (aceste programe au n prezent un nivel de solutionare bun). Necesitatea reducerii ratei somajului (n prezent aceasta atinge una dintre cele mai ridicate valori ntre judetele tarii att n rndul femeilor (10,2%) ct si al barbatilor (11,1%)). Focalizarea programelor de combatere a somajului catre paturile de someri proveniti din muncitori (structura profesionala a somerilor: 84,59% sunt muncitori, 12,81% au studii medii si 2,6% au studii superioare). Crearea si dezvoltarea programelor de sprijin pentru nfiintarea structurilor de consultanta pe directia dezvoltarii competitive a afacerii si managementului proiectelor (n prezent judetul nu beneficiaza de astfel de programe). Planuri alternative care sa faca fata la tendinta de descrestere a populatiei urbane (att barbati ct si femei).

10

11

Necesitatea focalizarii pe dezvoltarea rurala deoarece se constata o crestere a populatiei n zona rurala (att barbati ct si femei).

12

Necesitatea reducerii tendintei de migratie a populatiei (rata medie a migratiei nregistreaza o usoara scadere, la ora actuala fiind de 1%). Valorificarea superioara a capitalului uman disponibil (se constata o descrestere a ponderii somerilor populatia n vrsta de munca cu o rata medie de 8,8%).

13

4.3

Analiza diagnostic (SWOT)

4.2 Analiza SWOT pentru componenta Potential economic (sisteme productive locale, industriale, tertiare)

Puncte tari
? ? ? ?

? ? ? ? ? ? ? ? ?

Costuri relativ reduse de acces la reteaua Internet; Productia de acumulatori auto (nr. 1 n Romnia ROMBAT); Productia de cabluri electrice, mase plastice (cu volum de productie n crestere); ntreprinderile cheie din judet (ROMBAT - baterii auto; RAAL - radiatoare auto; TERAPLAST tuburi PVC; IPROEB cabluri; COMELF utilaje tersiere) si mentin numarul de angajati si nu semnaleaza probleme majore; Majoritatea agentilor economici din judet sunt cu capital privat (autohton si mixt) (peste 7.500, dintre care peste 73,6% IMM-uri); Privatizarea agentilor economici finalizata n procent de 95% n judet; Rata de crestere a ntreprinderilor n faliment este negativa (-0,5%); Ponderea sectorului privat n cifra de afaceri este de 60,67%; Ponderea agriculturii n realizarea cifrei de afaceri este n crestere (cu o rata medie anuala de 14%) si din punct de vedere procentual atinge valori satisfacatoare (16,53%); Proprietatea privata n agricultura este de 96%; O productie agricola diversificata (exceptie plante textile); Serviciile bancare au un trend pozitiv (e-banking, international banking, transfer prin card); Costul terenurilor atractiv pentru investitori straini (5 EURO/m2 ).

Puncte slabe
? ? ? ? ? ? ?

? ? ? ? ? ?

Industria locala nu dezvolta produse de marca internationala; Competitivitate redusa pe piata internationala a produselor cu valoare adaugata ridicata; Capabilitatea tehnologica nu depaseste nivelul 4 (productie de baza, cu eventuale modificari minore n productie) din 7 nivele; Nu exista capacitati de productie inovativa (produse cu valoare adaugata foarte ridicata sau capacitate de reproiectare inovativa la cele mai nalte standarde internationale); Tehnologia informatiei este utilizata n productie la nivel mediu; Nu sunt adoptate programe de reinginerie competitiva a proceselor cheie si de administrare optima a resurselor prin sistemul de costuri ale non-calitatii; Numar scazut de firme n judet care au implementat ISO 9000:2000 de management al calitatii si nu exista preocupari n privinta introducerii Sistemului Excelentei n Afaceri dupa modelul EFQM, exceptie facnd SC ROMBAT SA; Infrastructura potentiala pentru a permite nfiintarea de incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice si industriale are o solutionare de nivel mediu; Densitate redusa a activitatii economice (11,9 unitati/1000 loc.) si usor fluctuanta; Cercetarea, inovarea si transferul tehnologic sunt relativ scazute raportat la necesitati si exista mecanisme foarte slabe de colaborare reala universitate-industrie pe cercetare-dezvoltare; Nu exista firme n judet care sa dezvolte software; Principalele 10 sectoare industriale nu includ domenii cu valoare adaugata ridicata (confectii, textile, alimente, ncaltaminte n sistem lohn); Rata de crestere a ntreprinderilor nou create de numai 4,6%, n scadere (de la 8,3% ntr-un singur an); 4.4

Analiza diagnostic (SWOT)

? ? ? ?

? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Un procent scazut din economia regiunii este datorat activitatilor industriale (19%), scaznd puternic n 3 ani de la 29%; Cifra de afaceri/locuitor foarte redusa 1.517 EURO/cap de locuitor (dar n usoara crestere cu 6,2% anual); Nivel redus al investitiilor (12,66% din cifra de afaceri), cu o scadere anuala de peste 34%; Nu exista productie agricola excedentara n judet (neconcordanta cu procentul de suprafata agricola disponibila), iar local se prelucreaza numai 75% din produsele agricole animale si vegetale; Indicele productiei agricole fata de anul precedent n scadere (de la 119,7% la 104,5%); Numar redus de suprafete amenajate pentru irigat (36 ha); Nu exista investitii straine n agricultura; Produsele si serviciile exportate sunt cu valoare adaugata foarte redusa (lohn textil si transport marfuri); Valoarea exporturilor anuale este foarte redusa n raport cu cifra de afaceri n judet; Numar redus de IMM-uri la 1000 locuitori (16.9%); Majoritatea IMM-urilor sunt de tip micro- ntreprindere 90.1%; 8.2% sunt ntreprinderi mici si numai 1.7% ntreprinderi mijlocii; Rata de supravietuire a IMM-urilor este de 10/1 (falimentate/nfiintate) cu schimbari dramatice n ultimii 3 ani (10/12 falimentate/nfiintate); Lipsa parcuri industriale, tehnologice si incubatoare de afaceri; Serviciile cu ponderea ce a mai ridicata sunt n lohn; Grad redus de acoperire a unitatilor turistice (45%) desi exista potential; Foarte putini turisti straini (sub 10%); 2 institute/centre de cercetare; 28 de cercetatori n judet; 0 firme cu profil cercetare&dezvoltare; Reteaua Internet slab dezvoltata (numai n municipii); Facilitatile de creditare nu sunt la nivelul UE n termeni de dobnzi favorabile pentru dezvoltarea afacerilor; Facilitatile fiscale nu sunt competitive cu cele din UE; Scaderea investitiilor straine n industria judetului (la jumatate n 3 ani); Scaderea investitiilor brute n industrie la jumatate n 3 ani; Ponderea serviciilor n judet este de numai 7% (n scadere de la 13% ntr- un singur an). Oportunitati

? ?

? ? ? ? ? ? ? ?

n agricultura, zootehnie si silvicultura exista oportunitati pentru nfiintarea de structuri de consultanta/informare, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare SAPARD; Potential pentru dezvoltarea urmatoarelor ramuri industriale: productia de fire cabluri electrice si optice (n crestere n judet, CA 30.6% n total activ. la nivel national); tratarea si acoperirea metalelor (n crestere n judet, CA 5.4% n total activ. la nivel national); masini de utilizare generala (n crestere n judet, CA 7.2% n total activ. la nivel national, rata de crestere de 900% n 3 ani de zile); Nivelul productivitatii muncii n usoara crestere (20% n ultimii 3 ani); Valoarea productiei industriale n usoara crestere (6% n EURO) dar nu atinge un nivel care sa fie satisfacator (0,281 miliarde EURO); Agentii economici distribuiti relativ proportional urban-rural (58% - 42%); Teren disponibil pentru amplasare locatii industriale (42,6ha); Suprafata agricola reprezinta 56,3% din suprafata totala a judetului, zona de relief predominanta fiind zona de deal (2/3) iar 1/3 zona montana; Program Phare, Banca Mondiala, BERD, ISPA; usoara crestere a productiei agricole pentru produse vegetale specifice zonei de deal (gru, secara, porumb, etc.); Potential turistic foarte bun, dar nevalorificat corespunzator. 4.5

Analiza diagnostic (SWOT)

Constrngeri, Amenintari, Dificultati

? ?

? ? ? ? ? ? ? ?

? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Fondurile straine pentru investitii sunt relativ reduse raportat la necesar; Scaderea volumului de productie n industria constructiilor de masini (de la 11% la 9% ntr-un an) si a sticlariei (de la 3% la 2% ntr- un an), doua dintre sectoarele productive considerate importante la nivelul judetului BN; Se constata o scadere a ntreprinderilor mari (semnificative din punct de vedere al locurilor de munca) (de la 19 la 15); Soldul balantei comertului exterior si al importurilor (desi este pozitiv) este n puternica scadere cu o rata de 246%; Sectorul primar a fost redus la 59%, existnd zone defavorizate (Rodna); Suprafata de padure n usoara scadere (exista totusi o acoperire de 30% din suprafata judetului); Existenta unor zone slab dezvoltate n judet poate conduce la accentuarea declinului economic; Lipsa unor masuri reale si concrete de retehnologizare a proceselor si accentuare a transferului de tehnologie va conduce la scaderea competitivitatii agentilor economici din sfera productiei; Rata de crestere redusa la nivelul Romniei (se impune o rata de crestere anuala de 8-10% pentru a atinge un nivel decent); Lipsa inovatiei tehnologice n toate sectoarele economice va face imposibila cresterea economica accelerata (Romnia ar avea nevoie de o rata de crestere anuala de 17% pentru a putea recupera n 20 ani decalajul n raport cu tarile dezvoltate lucru extrem de dificil (o referinta poate fi Japonia, care a cunoscut cea mai mare rata de crestere n jur de 11%); Exploatarea ilegala a padurilor; Profilul pur agricol al majoritatii satelor; Proprietarii funciari vrstnici nu se pot acomoda cu economia de piata, nu sunt calificati si nu exista un sistem de consultanta adecvata; Fermele agrozootehnice mai mari nu respecta prevederile de ocrotire a mediului, nu au instalatii adecvate; Lipsa de norme metodologice pentru dezvoltarea zonei rurale; Patrimoniul tur istic valoros n proasta\stare de conservare; Lipsa de know- how n accesarea de fonduri de dezvoltare; Lipsa pietei imobiliare rurale; Fermierii nu au bani de cofinantare pentru dezvoltarea sectorului agricol; Motivatia personalului implicat n programe de dezvoltare rurala este nesatisfacatoare.

4.6

Analiza diagnostic (SWOT)

Probleme prioritare pe componenta Potential economic (sisteme productive locale, industriale, tertiare)
Nr. crt.

Denumire problema
Necesitatea inovatiei tehnologice pentru sprijinirea cresterii economice accelerate (inovatia tehnologica are un nivel scazut de solutionare pe ansamblul judetului). Dezvoltarea competitivitatii pe piata internationala a produselor cu valoare adaugata ridicata (la momentul actual competitivitatea pe piata internationala a acestor produse este redusa). Necesitatea detinerii de know-how privind accesarea de fonduri de dezvoltare (n prezent n judet se dispune de know-how la un nivel scazut). Necesitatea ca industria locala sa dezvolte produse de marca internationala (n prezent industria bistriteana nu dezvolta astfel de produse). Necesitatea dezvoltarii capabilitatii tehnologice (capabilitatea tehnologica nu depaseste nivelul 4 din 7 nivele). Crearea si dezvoltarea de capacitati de productie inovativa (n prezent nivelul de solutionare a capacitatilor de productie inovativa este foarte redus). Crearea si dezvoltarea de produse si servicii destinate exportului care sa aiba valoare adaugata ridicata (produsele si serviciile exportate la ora actuala sunt cu valoare adaugata foarte redusa). Necesitatea dezvoltarii sectoarelor care creeaza valoare adaugata ridicata (principalele 10 sectoare industriale nu includ domenii cu valoare adaugata ridicata). Necesitatea cresterii valorii exporturilor anuale (valoarea exporturilor anuale este foarte redusa n raport cu cifra de afaceri n judet).

Impact 10 9 9 6 4 4 4 3 3 3 3 3 2 2 2

10

Necesitatea cresterii fondurilor straine pentru investitii (fondurile straine pentru investitii sunt relativ reduse raportat la necesar). Este necesara adoptarea unor masuri reale si concrete de retehnologizare a proceselor si accentuare a transferului de tehnologie astfel nct sa conduca la cresterea competitivitatii agentilor economici din sfera productiei (n prezent nu exista astfel de masuri). Necesitatea unei rate de crestere considerabil mai mare (se constata o rata de crestere redusa la nivelul Romniei, motiv pentru care se impune o rata de crestere anuala de 8-10% pentru a atinge un nivel decent). Necesitatea adoptarii de programe de reinginerie competitiva a proceselor cheie si de administrare optima a resurselor prin sistemul de costuri ale non-calitatii (la ora actuala n judet nu sunt adoptate astfel de programe). Necesitatea cresterii numarului de IMM-uri la 1000 locuitori (n prezent procentul acestora, de 16,9%, reprezinta o valoare redusa).

11

12

13

14
Este necesara alinierea la nivelul UE a facilitatilor de creditare pentru dezvoltarea afacerilor.

15

4.7

Analiza diagnostic (SWOT)

16

Facilitatile fiscale trebuie sa fie competitive cu cele din UE. Necesitatea cresterii numarului de firme din judet care au implementat ISO 9000:2000 de management al calitatii, respectiv crearea si dezvoltarea preocuparilor n privinta introducerii Sistemului Excelentei n Afaceri dupa modelul EFQM (singura preocupare n aceasta directie o manifesta SC ROMBAT SA). Dezvoltarea cercetarii, inovatiei si transferului tehnologic, respectiv a mecanismelor de colaborare reala universitate-industrie pe cercetaredezvoltare (nivelul de dezvoltare a acestora este relativ scazut raportat la necesitati). Necesitatea unei cresteri a ponderii activitatilor industriale n economia regiunii (un procent scazut din economia regiunii este datorat activitatilor industriale (19%), scaznd puternic n 3 ani de la 29%). Este necesara o crestere a cifrei de afaceri/locuitor (n prezent valoarea acesteia este foarte redusa: 1.517 EURO/cap de locuitor). Necesitatea cresterii ponderii ntreprinderilor mici si mijlocii (majoritatea IMM-urilor sunt de tip micro-ntreprindere 90,1%; 8,2% sunt ntreprinderi mici si numai 1,7% ntreprinderi mijlocii). nfiintarea si dezvoltarea de parcuri industriale, tehnologice si incubatoare de afaceri (n prezent pe teritoriul judetului nu exista astfel de structuri). Necesitatea cresterii resurselor financiare de care dispun fermierii n vederea cofinantarii pentru dezvoltarea sectorului agricol (la momentul actual nivelul resurselor financiare de care dispun fermierii pentru cofinantare este extrem de redus). Valorificarea la nivel superior a potentialului industriei producatoare de acumulatori auto (nr. 1 n Romnia ROMBAT).

17

18

19

20

21

22

23

24

25

Valorificarea optima a potentialului turistic (la momentul actual potentialul turistic al judetului nu este valorificat corespunzator). Valorificarea superioara a oportunitatilor pentru nfiintarea structurilor de consultanta/informare n domeniul agriculturii, zootehniei si silviculturii, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare SAPARD. Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe Phare, Banca Mondiala, BERD, ISPA n vederea dezvoltarii potentialului economic al judetului.

26

27

4.3 Analiza SWOT pentru componenta Calitatea vietii

Puncte tari
? ? ? ? ? ?

Educatie relativ buna a populatiei pentru sport si miscare; Mecanisme bune de analiza, decizie si monitorizare a proiectelor de investitii n amenajarea teritoriului; Numarul de posturi telefonice/cap locuitor este relativ bun (7 locuitori/post telefonic); Calitatea apei este corespunzatoare; Nu sunt probleme semnificative de poluare sonora; Solurile nu sunt ncarcate cu poluanti peste limita admisa; 4.8

Analiza diagnostic (SWOT)

? ? ? ? ? ? ?

Existenta ariilor protejate (Parcul National Muntii Rodnei); Exista 5 agenti economici care valorifica deseurile (rumegus, hrtie, textile, fier vechi, sticla); Nu sunt deseuri radioactive; 97.44% dintre gospodarii racordate la reteaua de energie electrica; Exista 12mp/locuitor suprafata locuibila (oricum, nu este uniform distribuita); Nu sunt semnalate jafuri asupra persoanelor straine; Nu sunt probleme privind accesul la sali de sport, terenuri de sport, camine culturale, etc.

Puncte slabe
? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Educatia civica si socio-morala a populatiei are o solutionare slaba- medie; Solutionare medie n ce priveste studiile de impact si de fezabilitate asupra amenajarii teritoriului; Potential slab de finantare din programele sau bugetele locale, judetene si nationale a amenajarii teritoriului; Facilitati foarte reduse de atragere a investitiilor straine n amenajarea teritoriului; Solutionare slaba n ce priveste studiile de impact, proiectele alternative si mecanismele de finantare n probleme de urbanism; Solutionare slaba- medie a studiilor de impact, de fezabilitate si a legislatiei locale privitoare la mediul nconjurator; Numar foarte redus de agenti economici avnd preocupari legate de introducerea standardului ISO 14000 n probleme de management de mediu (o exceptie o reprezinta SC ROMBAT SA); Investitii si preocupari slabe n directia productiei ecologice (utilizarea tehnologiilor curate); Densitatea medie a drumurilor este de 0,241km drum/km2 suprafata, mult sub media pe tara; Situatia mbracamintilor de drumuri judetene este mai rea dect media pe tara (la nivelul anilor 80); Solutionare slaba- medie privind facilitatile pentru agentii economici n directia protectiei mediului (n directia dezvoltarii industriale durabile); Solutionare slaba privind educatia pentru munca a populatiei; Mecanismele de monitorizare a mediului nconjurator nu depasesc un nivel mediu de solutionare; Situatia drumurilor comunale este alarmanta (21 km de drum modernizat 5 km n urma inundatiilor); 70% din reteaua de drumuri locale modernizate sunt cu durata de serviciu depasita (iar n 20 ani numarul de vehicule se va dubla); 84% din drumurile orasenesti modernizate; Numai 60% din reteaua de cai ferate este electrificata, n majoritate linii simple; 0.08 statii de cale ferata /1000 locuitori; Nu este nici un aeroport; Gradul de acoperire este de numai 80% poduri pe drumuri judetene si comunale, de numai 75% pasaje inferioare si de numai 50% pasaje superioare; Zona rurala deficitara n privinta retelei de distributie a apei potabile (136 km) si de evacuare a apei reziduale menajere (10 km); Numai 7 localitati (dintre care 4 orase) au retea de canalizare publica; Eficienta economica n filtrarea/epurarea apei potabile este de numai 75%, iar randamentul este de 70% n Bistrita si 30% n alte localitati; Lucrarile de retehnologizare relativ modeste n raport cu necesarul; Exista zone critice n zona rurala din punct de vedere al sistemelor de filtrare-epurare (investitii necesare de 2,5 miliarde), cu un impact asupra mediului de 60l/s; 4.9

Analiza diagnostic (SWOT)

? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Numai 38 de localitati n care se distribuie gaze naturale (2 orase din 4) si numai 20% din gospodarii racordate; Accesibilitate foarte redusa a mijloacelor de transport n zonele de atractie turistica rurala; Insuficiente spatii de parcare n zonele centrale ale municipiului Bistrita; Venit mediu lunar de 3.300.000 lei; Problema locuintelor (0.74 camere de locuit/locuitor); Nu exista forme eficiente de lupta mpotriva braconajului; Probleme privind curatarea malurilor rurilor de deseuri; Nu exista gropi ecologice; Rata ridicata a criminalitatii (peste 1400 de cazuri anuale), peste 3000 de infractori anual din care 50% sunt tineri; Numar redus de medici (425; 0.11/100 locuitori); Numar redus de unitati de planning familial (3) si numar ridicat de avorturi anule (peste 1800).

Oportunitati
? ? ?

Programul ISPA; Drumurile nationale n program de modernizare; Legislatia actuala impune utilizarea de panouri de protectie fonica (unde este cazul) si nu se acorda avize de mediu daca aceste conditii nu sunt ndeplinite.

Constrngeri, Amenintari, Dificultati

? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Starea podurilor necorespunzatoare (din 232 de poduri numai 101 sunt dimensionate la clasa superioara de ncarcare); Lipsa autostrazilor; 1 singur drum european; Depasiri ale indicatorilor de mediu la amoniac (NH3 ) 0,39 si la pulberi n suspensie (Bistrita) 0,1794; Efect de sera n continua evolutie nedorita, coeficientul general de poluare a factorului de mediu fiind CO2 1339 t/an; N2 O 273 t/an; Ozon 15 t/an; CH4 114 t/an. Poluarea rurilor cu rumegus si ape menajere n zona rurala; Degradarea apei pe o zona de 8 km; Peste 14.950 ha n 1999 si 1.833 ha n 2002 afectate de efectul de eroziune (din care 11.810 (1999) si 1.604 (2002) eroziuni de suprafata); Peste 3.950 ha n 1999 si 264 ha n 2002 afectate de alunecari de teren, cauza fiind defrisarile masive, lucrarile de drumuri, lipsa drenajului, dar si structura geologica a solului; Degradarea solului n zona Rodna; 43% din padurea de foioase este mbatrnita; Numar insuficient de agenti de paza si protectie (408); Cresterea numarului de internari n spitale (cu 4% anual); Cresterea numarului de decedati de TBC (rata de crestere este 86% n 2001 fata de anul 1999) si numar ridicat de decedati cardio- vasculari; Numar ridicat al divorturilor anuale (spre 500); Numai 80% din localitati au acces la transport cu autobuze si trenuri.

4.10

Analiza diagnostic (SWOT)

Probleme prioritare pe componenta Calitatea vietii

Nr. crt.

Denumire problema
Potential slab de finantare din programe sau bugete a amenajarii teritoriului [PS] Valorificarea la nivel superior a oportunitatilor create de adoptarea programelor ISPA etc. Necesitatea crearii cadrului pentru cresterea venitului mediu lunar (n prezent acesta nu depaseste 3.300.000 lei). Este necesara dezvoltarea investitiilor si preocuparilor n directia productiei ecologice (nivelul investitiilor si al preocuparilor n aceasta directie este foarte redus). Necesitatea introducerii de facilitati n directia protectiei mediului (n prezent aceasta problema are o solutionare slaba-medie). Este necesara extinderea retelei de canalizare publica (n prezent nu mai mult de 7 localitati, dintre care 4 orase, au retea de canalizare publica). Necesitatea introducerii de facilitati pentru atragerea investitiilor straine n amenajarea teritoriului (n prezent facilitatile n acest sens sunt foarte reduse). Necesitatea unei solutionari optime a studiilor de impact, de fezabilitate si a legislatiei locale privitoare la mediul nconjurator (la ora actuala nu se depaseste un nivel slabmediu de solutionare a acestei probleme). Este necesara dezvoltarea si solutionarea optima a mecanismelor de monitorizare a mediului (n prezent acestea nu depasesc un nivel mediu de solutionare). Necesitatea extinderii lucrarilor de retehnologizare (n prezent lucrarile de retehnologizare sunt relativ modeste n raport cu necesarul). Necesitatea construirii si darii n folosinta a gropilor ecologice (n prezent la nivel de judet nu exista gropi ecologice). Necesitatea reabilitarii retelei de drumuri locale modernizate (70% din drumurile locale modernizate sunt cu durata de serviciu depasita). Necesitatea unei solutionari optime n ceea ce priveste studiile de impact si de fezabilitate asupra amenajarii teritoriului (n prezent nu se depaseste un nivel mediu de solutionare a acestor studii). Necesitatea prevenirii si nlaturarii oricaror probleme privind curatarea malurilor rurilor de deseuri. Necesitatea unor lucrari de reabilitare a podurilor (starea actuala a podurilor este necorespunzatoare: din 232 de poduri numai 101 sunt dimensionate la clasa superioara de ncarcare). Sunt necesare masuri de prevenire a poluarii rurilor cu rumegus si ape menajere n zona rurala.

Impact 10 9 5 3 3 3 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1

10 11

12

13

14

15

16

4.11

Analiza diagnostic (SWOT)

4.4 Analiza SWOT pentru componenta Resurse naturale, ecologice, culturale si istorice

Puncte tari
? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Solutionare buna a valorificarii traditiilor si a patrimoniului cultural- istoric; Solutionare buna a modalitatilor de subventionare a artei si culturii locale; Solutionare buna privind studiile de impact si de fezabilitate n problema retelei hidrografice; Resursa de apa din ruri, praie si lacuri asigura acoperirea n procent de 100% a consumului de apa al populatiei judetului; Existenta a 4 lacuri cu potential piscicol ridicat (Manic, Budurleni, Brateni, Colibita); Nu exista zone sau localitati cu probleme privind accesul la apa; Existenta unui numar ridicat de izvoare de apa minerala (76 izvoare); n judet, flora si fauna prezinta o varietate ridicata; Apa din rurile de pe ntreg cuprinsul judetului este potabila n procent de 100%; Numar suficient de fntni /cap de locuitor [0.2/cap locuitor]; Exista 39 de surse de apa cu potential terapeutic.

Puncte slabe
? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Promovarea internationala a patrimoniului cultural- istoric nu atinge dect un nivel mediu; Studiile de impact privind restructurarea, valorizarea si integrarea n circuitele turistice a elementelor cultural- istorice nu depaseste un nivel mediu de solutionare; Solutionare slaba a studiilor de impact si a educatiei populatiei asupra dezvoltarii durabile; Solutionare medie privind studiile de impact asupra resurselor naturale; n judet nu exista ruri cu potential navigabil; Nu exista proiecte si studii de impact legate de exploatarea zacamintelor n ideea dezvoltarii durabile; Lipsa exploatarii izvoarelor de apa minerala pentru comercializare; La nivel de judet, nu exista cercuri si cluburi culturale; Exploatarea mult sub potential a mitului si castelului contelui Dracula si a zonei Tihuta; Nu exista mecanisme performante de valorificare comerciala a traditiilor si a patrimoniului cultural- istoric; Nu exista nici un teatru si nici o filarmonica n judet.

Oportunitati
? ? ? ? ?

Exista 3 ruri care prezinta potential piscicol ridicat (Somes, Sieu, Salauta); Existenta, n judet, a 19 puncte de atractie pentru initiere sau dezvoltare activitate turistica (a se vedea tabelele); Diversitatea reliefului poate fi valorificata att n turism ct si n agricultura si silvicultura (zona mpadurita din N-V judetului si zona de cmpie); Sngeorz- Bai se exploateaza izvoare amenajate in scop curativ necesita o dezvoltare mai accentuata; Peste 319 cladiri, biserici, catedrale si alte monumente de arhitectura din patrimoniul national. 4.12

Analiza diagnostic (SWOT)

Constrngeri, Amenintari, Dificultati

? ?

Rul Salauta, ce trece prin localitatea Cosbuc prezinta pericolul inundatiilor; Ruri cu probleme n perioada de seceta n zona localitatilor: Lechinta, Snmihaiu de Cmpie, Budesti, Micestii de Cmpie, Silivasu de Cmpie, Urmenis, Teaca potentialul scade n perioadele de seceta pna la secare, rezultnd probleme legate de consumul apei potabile; Nu se poate pune problema relansarii industriei de exploatare a zacamintelor naturale (personalul implicat n industria miniera a scazut la nivelul anului 74; doua unitati sunt deja nchise- zona defavorizata Rodna).

Probleme prioritare pe componenta Resurse naturale, ecologice, culturale si istorice

Nr. crt.

Denumire problema
Crearea unui cadru pentru dezvoltarea si solutionarea proiectelor si studiilor de impact privind exploatarea zacamintelor n ideea dezvoltarii durabile (la momentul actual nu exista proiecte si studii de impact n aceasta directie). Necesitatea unei solutionari optime a studiilor de impact asupra resurselor naturale (n prezent aceste nu au dect un nivel mediu de solutionare). Crearea si dezvoltarea de mecanisme performante de valorificare comerciala a traditiilor si a patrimoniului culturalistoric (n prezent la nivel de judet nu exista astfel de mecanisme). Valorificarea superioara a traditiilor si a patrimoniului culturalistoric (n prezent valorificarea traditiilor si a patrimoniului cultural are un nivel bun de solutionare). Crearea si dezvoltarea cadrului si a preocuparilor privind exploatarea izvoarelor de apa minerala pentru comercializare (n prezent resursa de apa minerala nu este exploatata n vederea comercializarii). Solutionarea optima a studiilor de impact privind restructurarea, valorizarea si integrarea n circuitele turistice a elementelor cultural-istorice (studiile de impact n aceasta directie nu depasesc un nivel mediu de solutionare).

Impact 10 9 9 9 7 6 6

Valorificarea la potential superior a resursei de apa minerala (n judet exista un numar de 76 izvoare).

4.13

Analiza diagnostic (SWOT)

4.5 Analiza SWOT pentru componenta Dezvoltarea rurala

Puncte tari
?

? ?

Cresterea, cu o rata medie anuala de 30%, a numarului de agenti economici n prelucrarea primara a produselor lactate si cu o rata de 9% a agentilor economici n prelucrarea finala a produselor lactate; Ponderea produselor agricole prelucrate de agentii economici din zona rurala este de 75% din total judet si a nregistrat o crestere cu o rata medie anuala de 2,75%; Ponderea produselor animaliere prelucrate de agentii economici din zona rurala are o valoare ridicata si constanta (de 85% din totalul productiei din judet).

Puncte slabe
? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

? ? ? ? ? ? ?

Slaba competitivitate n domeniul agro-turismului (pret/calitate, cai de acces, calificare); Media utilajelor agricole utilizate n fermele particulare, desi n crestere (cu o rata medie anuala de 18,2%) este nca redusa; Reducerea cu o rata medie anuala de 22,5% a numarului de agenti economici de prelucrare primara a carnurilor; n judet nu exista unitati de prelucrare industriala a pestelui (conserve, peste afumat, n saramura etc.); Numar relativ constant, dar scazut de medici si tehnicieni veterinari n judet; n judet nu exista ferme ecologice; Numar redus de case, vile, pensiuni agro-turistice raportat la potentialul judetului (39 autorizate); Cresterea numarului de localitati care nu beneficiaza de ingineri agronomi, n timp ce rata medie anuala de descrestere a numarului de ingineri agronomi din judet este de 4,3%; Numarul extrem de redus al turistilor n agro-turism (304 romni, 26 straini); Pe cuprinsul judetului nu exista unitati de prelucrare finala a sfeclei de zahar, inului, etc.; Numar insuficient de structuri de instruire-consultanta- informare pe probleme specifice dezvoltarii rurale si inexistenta punctelor de lucru permanente n teritoriu (n judet nu exista dect 2 structuri de instruire si informare a ntreprinzatorilor din zonele rurale); Numar relativ redus de parcuri de utilaje agricole si unitati mecanizate (36) ce pot presta servicii pentru producatorii agricoli; Inexistenta agentilor economici n industria produselor avicole; Necesarul de peste n judet nu este acoperit dect n procent de 20% desi ar putea exista potential mai ridicat la nivel de judet; Industria mestesugurilor slab promovata, ncurajata si valorificata; Industria de prelucrare finala a plantelor medicinale si fructelor de padure este slab dezvoltata raportat la potentialul din judet; Promovarea potentialului agro-zootehnic din judet pe plan extern (pentru a atrage investitori straini) este aproape inexistenta; Activitatile de prestari servicii n zona rurala au scazut de la un an la altul (croitorii, reparatii TV, frizerii, pantofarii, etc.), existnd n prezent un numar foarte redus de persoane implicate n astfel de activitati (sub 300 pe total judet); serie de activitati productive care s-ar putea derula n zona rurala sunt nevalorificate (prelucrare piatra, caramida, prelucrarea mobilei, semifabricatelor din lemn, obiecte de arta si artizanat, etc.); 4.14

Analiza diagnostic (SWOT)

? ? ? ?

Nu exista unitati care s-ar putea ocupa cu brichetarea deseurilor lemnoase pentru valorificare; Cresterea pestelui este cu mult sub potentialul judetului; Peste 1/3 din localitati nu beneficiaza de ingineri agronomi; Numar redus de cabinete veterinare/100 gospodarii (n medie 1 cabinet/9 localitati).

Oportunitati
? ? ? ? ? ? ? ?

n agricultura, zootehnie si silvicultura exista oportunitati pentru nfiintarea de structuri de consultanta/informare, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare; Programul SAPARD; Posibilitati de cofinantare din resurse guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale; Cresterea, cu o rata medie anuala de 36,5%, a numarului mediu de ferme particulare si asociatii agro- zootehnice pe unitate administrativ-teritoriala; Se constata aparitia de activitati productive (teracota, mase plastice, hrtie, etc.) n comunele limitrofe mun. Bistrita; Se constata o crestere a unitatilor de prelucrare a pastelor fainoase (peste 100) si produselor de panificatie (2); Se constata un interes n valorificarea produselor pomicole si viticole (1 fabrica de vinuri; 71 cazane de tuica; 10 unitati prelucrare bauturi spirtoase); Se constata o crestere a agentilor economici pentru prelucrarea finala a produselor lactate (de la 66 la 77 unitati), cu rata de crestere de 17% (nsa, nu se poate nca discuta de produse de marca); Numarul agentilor economici producatori de conserve si preparate din carne a crescut n ultimul an cu 31,5% (50 unitati).

Constrngeri, Amenintari, Dificultati

? ? ? ? ?

Resurse financiare reduse n rndul producatorilor agricoli; Calificarea insuficienta a producatorilor agricoli pentru a putea dezvolta o agricultura performanta; Se constata o scadere a numarului de agenti economici care prelucreaza produse agricole primare (ulei, gris, etc.) si de prelucrare a produselor furajere (de la 37 la 26); Se constata o scadere a numarului de agenti economici care prelucreaza lna (cu o rata medie anula de 50%); Scaderea numarului de unitati de aprovizionare cu seminte (de la 15 la 8 n 3 ani) si lipsa punctelor de aprovizionare n localitati.

4.15

Analiza diagnostic (SWOT)

Probleme prioritare pe componenta Dezvoltare rurala

Nr. crt.

Denumire problema
Necesitatea cresterii nivelului resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli (n prezent nivelul resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli este foarte redus).

Impact

SAPARD etc.

Necesitatea dezvoltarii nivelului competitivitatii n domeniul agro-turismului - pret/calitate, cai de acces, calificare (n prezent competitivitatea serviciilor si infrastructurii agro-turismului bistritean este redusa). Este necesara dezvoltarea si cresterea numarului structurilor de instruire-consultanta-informare pe probleme specifice dezvoltarii rurale, precum si nfiintarea punctelor de lucru permanente n teritoriu (n judet nu exista dect 2 structuri de instruire si informare a ntreprinzatorilor din zonele rurale). Dezvoltarea retelei de agenti economici de prelucrare primara a carnurilor (n ultimii ani s-a constatat o reducere cu o rata medie anuala de 22,5% a numarului de agenti economici de prelucrare primara a carnurilor).

Dezvoltarea agro-turismului prin sporirea numarului de case, vile si pensiuni agro-turistice (n prezent numarul acestora este foarte redus raportat la potentialul judetului doar 39 sunt autorizate).

Necesitatea valorificarii potentialului turis tic al judetului prin atragerea unui numar ridicat de turisti n agro-turism (n prezent numarul turistilor n agro-turism este foarte redus: 304 romni, 26 straini).

Este necesara o promovare agresiva a potentialului agro -zootehnic din judet pe plan extern n vederea atragerii de investitori straini (n prezent aceasta promovare este aproape inexistenta).

n agricultura, zootehnie si silvicultura exista oportunitati pentru nfiintarea de structuri de consultanta/informare, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare [OP] Valorificarea la nivel superior precum si nfiintarea de noi ferme particulare si asociatii agro -zootehnice (s-a constatat o crestere, cu o rata medie anuala de 36,5%, a numarului mediu de ferme particulare si asociatii agro -zootehnice pe unitate administrativteritoriala).

10

4.16

10

Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe

10

Analiza diagnostic (SWOT)

4.6 Analiza SWOT pentru componenta Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni

Puncte tari
? ? ? ? ? ? ? ?

Se constata o diminuare veniturilor la bugetele locale din impozite si taxe de la populatie; Cresterea cheltuielilor socio-culturale (de peste 5 ori n 3 ani); Cresterea cheltuielilor pentru nvatamnt (de peste 8 ori n ultimii 3 ani); Cresterea cheltuielilor n sanatate (de peste 2 ori n ultimii 3 ani); Cresterea cheltuielilor n sport (cu 22%); Cresterea cheltuielilor pentru pensii, asistenta sociala, ajutoare, ndemnizatii (de aproape 3 ori n ultimii 3 ani); Se constata o diminuare a veniturilor la bugetele locale din impozite si taxe de la populatie; Nu exista probleme transfrontaliere pe probleme de poluare a solului si apelor, pe probleme de depozitare si reciclare a deseurilor.

Puncte slabe
? ? ? ?

? ? ? ? ? ? ? ? ?

? ? ? ?

Reducerea cheltuielilor pentru actiuni economice (cu 44% n ultimii 3 ani); Insuficienta dezvoltare structurilor si mecanismelor administratiei publice care sa se ocupe cu dezvoltarea dinamica a judetului; Nu exista forme bine definite de raportare a problemelor de interes inter-judetean cu exceptia video-conferintelor saptamnale cu Guvernul; Structurile si mecanismele de dezvoltare proiecte inter-judetene sunt slab reprezentate si nu exista un cadru robust de abordare (fac exceptie o serie de actiuni n cadrul unor proiecte Phare dar care nu sunt nici pe departe multumitoare); n judet nu exista centre de afaceri, centre de afaceri mixte, burse de marfuri, de valori sau bursa muncii; La nivelul judetului exista doar 3 structuri care ofera consultanta privind mecanismele pentru finantarea afacerii; Existenta unei singure structuri, la nivel judetean, specializata n lobby si atragerea de investitii; Nu exista retele de cercetare inter-regionale; Judetul nu beneficiaza de promovare regionala, nationala si internationala, neexistnd agentii cu preocupari n aceasta directie; Nu este solutionata corespunzator colaborarea inter-judeteana pentru infrastructura tehnica a loc. limitrofe; Nu se organizeaza manifestari de renume international n plan stiintific si istoric; Slaba promovare pe internet a judetului si potentialului acestuia; Insuficiente facilitati fiscale pentru atragerea de investitii straine si inexistenta unui plan clar de abordare/promovare n acest sens (se actioneaza n functie de oportunitati ex. firma LEONI 50% diminuare a taxelor locale); Nu exista facilitati semnificative de infrastructura pentru atragerea de investitii; Nu se organizeaza trguri de importanta nationala sau internationala; Numarul si importanta expozitiilor organizate sunt reduse (n medie 3 expozitii/ an); Nu exista birouri neoficiale de informare pe lnga organizatiile structurilor europene; 4.17

Analiza diagnostic (SWOT)

? ? ? ? ?

Foarte putine fundatii si asociatii active n mediul social; Nu exista forme de nfratire cu localitati din alte tari pe probleme economice, iar numa rul celor existente pe probleme culturale-sociale sunt reduse; n judet nu exista reprezentante economice straine; Numar redus si slab reprezentat de asociatii profesionale judetene si inter-regionale; Nu exista retele si structuri virtuale inter-regionale n educatie si stiinta.

Oportunitati

? ?

? ? ? ?

Se dezvolta structurile de dialog social 4 structuri (Comisia de Dialog Social, Consiliul Consultativ al AFOFM, etc.); Exista, la nivel de judet, 3 structuri ale administratiei publice cu preocupari pe probleme de dezvoltare a judetului (Filiala ADRN-V, Birou Consiliului Judetean, Unitate management proiecte externe); Se organizeaza anual 2 festivaluri de importanta nationala (Nunta Zamfirei; Marul de Aur) dar sunt insuficient promovate; Exista doua asociatii patronale (UGIR 1903, CNIPMM) dar trebuie depus mai mult efort pentru dinamizarea rolului acestora n rndul agentilor economici; Dezvoltarea retelei de transport inter-judetene (DN17, 17D, 15A, DJ 171, 170); ntlniri de lucru ntre reprezentantii structurilor administratiei publice cu cele similare din alte judete, dar cu o frecventa relativ redusa (2 ori/an); nu exista nca o strategie comuna de actiune a acestor structuri si un plan operational.

Constrngeri, Amenintari, Dificultati

? ? ? ?

Se constata o reducere a veniturilor la bugetele locale din impozitul pe profit (de peste 2 ori n 3 ani); Se constata o reducere a veniturilor la bugetele locale din subventii de la stat (cu 23%); Se constata o reduce a veniturilor la bugetele locale din alte impozite directe (de peste 4 ori n 3 ani de zile); Reducerea cheltuielilor pentru servicii de dezvoltare publica si locuinte (cu 25% n ultimul an).

4.18

Analiza diagnostic (SWOT)

Probleme prioritare pe componenta Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Nr. crt.

Denumire problema
Dezvoltarea de structuri specializate n lobby si atragerea de investitii la nivel judetean (n prezent exista o singura o singura structura de acest profil). Crearea si dezvoltarea de agentii avnd ale caror obiect de activitate sa includa promovarea regionala, nationala si internationala (n judet nu exista agentii cu preocupari n aceasta directie). Necesitatea dezvoltarii structurilor si mecanismelor administratiei publice care sa se ocupe cu dezvoltarea dinamica a judetului (n prezent aceasta problema are un nivel redus de solutionare). Este necesara nfiintarea unor centre de afaceri, centre de afaceri mixte, burse de marfuri, de valori sau bursa muncii (n prezent, la nivel de judet nu exista astfel de structuri).

Impact 10 9 9 9 6 5 5 5 5 5 4 4 10

Necesitatea crearii si dezvoltarii retelelor de cercetare interregionale (la ora actuala n judet nu exista astfel de retele). Facilitati fiscale pentru atragerea de investitii straine si inexistenta unui plan clar de abordare/promovare n acest sens (se actioneaza n functie de oportunitati - ex. firma LEONI 50% diminuare a taxelor locale). Necesitatea unei mai bune reprezentari a structurilor si mecanismelor pentru dezvoltarea de proiecte inter-judetene si dezvoltarea unui cadru robust de abordare (exista o serie de actiuni n cadrul unor proiecte Phare - dar nu sunt nici pe departe multumitoare). Este necesara crearea de noi structuri precum si dezvoltarea celor existente, care ofera consultanta privind mecanismele pentru finantarea afacerii (n prezent exista un numar de 3 astfel de structuri). Crearea facilitatilor de infrastructura pentru atragerea de investitii (n prezent nu exista astfel de facilitati).

10

Necesitatea cresterii veniturilor la bugetele locale din subventii de la stat (cu 23%) (n prezent se constata o reducere a veniturilor din subventii de la stat). Valorificarea la un potential superior a structurilor administratiei publice cu preocupari pe probleme de dezvoltare a judetului (n judetul Bistrita-Nasaud exista 3 astfel de structuri, si anume: Filiala ADRN-V, Biroul Consiliului Judetean, Unitate de management proiecte externe). Cresterea nivelului cheltuielilor pentru actiuni economice (n ultimii 3 ani se constata o reducere a acestor cheltuieli cu 44%).

11

12

13

nfiintarea si dezvoltarea de birouri neoficiale de informare pe lnga organizatiile structurilor europene (la momentul actual nu exista astfel de birouri).

4.19

Analiza diagnostic (SWOT)

4.7. Comentarii asupra analizei diagnostic si concluzii finale 4.7.1.Metodologia abordata Pentru asigurarea unei analize diagnostic corecte, a fost luat n considerare impactul indicatorilor statistici si ai caracteristicilor functionale, impact determinat cu ajutorul unor programe specializate pe calculator, la care s -a adaugat analiza pe grupe de afinitati si corelatia dintre indicatori. n vederea identificarii problemelor prioritare s-a apelat la o tehnica moderna de analiza (diagrama influentelor) care permite transformarea informatiilor de natura lingvistica n marimi cu ajutorul logicii fuzzy. Toate datele din analizele SWOT au fost introduse n calculator, au fost identificate nivelurile de legatura dintre datele introduse si au fost derulate peste 1.400.000 de analize comparative pentru evaluarea impactului fiecarei probleme. Din cauza dimensiunilor foarte mari ale planselor obtinute n cadrul procesului de analiza (1 format A0/ fiecare directie tematica), acestea nu pot fi prezentate n cadrul prezentului document, dar pot fi solicitate pentru consultare la Camera de Comert, Industrie si Agricultura a judetului Bistrita-Nasaud. n urma procesului complex de analiza, au fost identificate influentele problemelor semnalate n cadrul analizelor SWOT sectoriale. S-a aplicat principiul PARETO pentru selectia setului de probleme prioritare din cadrul fiecarei directii tematice. n vederea identificarii problemelor cheie pe termen scurt, toate problemele prioritare din cadrul celor 6 directii tematice au fost analizate suplimentar n cadrul unei matrici speciale (diagrama corelatiilor), rezultnd n final un set de 35 de probleme cheie asupra carora trebuie concentrate eforturile pe termen scurt. n cele ce urmeaza se prezinta sub forma tabelara rezultatele analizelor de impact.

4.7.2. Probleme cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt a judetului

Nr. crt.

Directia tematica
Potentialul economic

Denumire problema cheie

Necesitatea formarii de know-how privind accesarea de fonduri de dezvoltare (n prezent n judet se dispune de know-how privind accesarea fondurilor de dezvoltare, la un nivel scazut).

Impact

Potentialul economic

Necesitatea inovatiei tehnologice pentru sprijinirea cresterii economice accelerate (inovatia tehnologica are un nivel scazut de solutionare pe ansamblul judetului).

17

Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni

Necesitatea dezvoltarii structurilor si mecanismelor administratiei publice care sa se ocupe cu dezvoltarea dinamica a judetului (n prezent aceast a problema are un nivel redus de solutionare). Valorificarea la potential superior a programelor PHARE etc. pe resurse umane.

16

Capitalul uman si valorizarea acestuia

15
Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe SAPARD etc.

Dezvoltarea rurala

15

4.20

20

Analiza diagnostic (SWOT)

Potentialul economic

Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe Phare, Banca Mondiala, BERD, ISPA n vederea dezvoltarii potentialului economic al judetului. Necesitatea valorificarii potentialului turistic al judetului prin atragerea unui numar ridicat de turisti n agro-turism (n prezent numarul turistilor n agro-turism este foarte redus: 304 romni, 26 straini).

12

Dezvoltarea rurala

10

Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni

Dezvoltarea de structuri specializate n lobby si atragerea de investitii la nivel judetean (n prezent exista o singura o singura structura de acest profil).

Dezvoltarea rurala

Necesitatea dezvoltarii nivelului competitivitatii n domeniul agro-turismului - pret/calitate, cai de acces, calificare (n prezent competitivitatea serviciilor si infrastructurii agro-turismului bistritean este redusa). Crearea si dezvoltarea programelor de sprijin pentru nfiintarea structurilor de consultanta pe directia dezvoltarii competitive a afacerii si managementului proiectelor (n prezent judetul nu beneficiaza de astfel de programe). Este necesara dezvoltarea si cresterea numarului structurilor de instruire-consultanta-informare pe probleme specifice dezvoltarii rurale, precum si nfiintarea punctelor de lucru permanente n teritoriu (n judet nu exista dect 2 structuri de instruire si informare a ntreprinzatorilor din zonele rurale). Necesitatea unei rate de crestere considerabil mai mare (se constata o rata de crestere redusa la nivelul Romniei, motiv pentru care se impune o rata de crestere anuala de 8-10% pentru a atinge un nivel decent). Valorificarea la un potential superior a structurilor administratiei publice cu preocupari pe probleme de dezvoltare a judetului (n judetul Bistrita-Nasaud exista 3 astfel de structuri, si anume: Filiala ADRN-V, Biroul Consiliului Judetean, Unitate de management proiecte externe). Crearea si dezvoltarea de agentii avnd ale caror obiect de activitate sa includa promovarea regionala, nationala si internationala (n judet nu exista agentii cu preocupari n aceasta directie). Necesitatea cresterii veniturilor la bugetele locale din subventii de la stat (cu 23%) (n prezent se constata o reducere a veniturilor din subventii de la stat). Dezvoltarea agro-turismului prin sporirea numarului de case, vile si pensiuni agro-turistice (n prezent numarul acestora este foarte redus raportat la potentialul judetului doar 39 sunt autorizate). Necesitatea cresterii nivelului resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli (n prezent nivelul resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli este foarte redus). Este necesara crearea de noi structuri precum si dezvoltarea celor existente, care ofera consultanta privind mecanismele pentru finantarea afacerii (n prezent exista un numar de 3 astfel de structuri).

10

Capitalul uman si valorizarea acestuia

11

Dezvoltarea rurala

12

Potentialul economic

13

Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni

14

15

16

Dezvoltarea rurala

17

Dezvoltarea rurala

18

Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni

19

Capitalul uman si valorizarea acestuia

Necesitatea focalizarii pe dezvoltarea rurala deoarece peste 50% din populatie este ocupata n agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%.

4.21

Analiza diagnostic (SWOT) Necesitatea reducerii ratei somajului (n prezent aceasta atinge una dintre cele mai ridicate valori ntre judetele tarii att n rndul femeilor (10,2%) ct si al barbatilor (11,1%)). Valorificarea optim a a potentialului managerial rezultat n urma desfasurarii programelor pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de antreprenoriat (aceste programe au n prezent un nivel de solutionare bun). Necesitatea crearii si dezvoltarii retelelor de cercetare inter-regionale (la ora actuala n judet nu exista astfel de retele). Facilitati fiscale pentru atragerea de investitii straine si inexistenta unui plan clar de abordare/promovare n acest sens (se actioneaza n functie de oportunitati - ex. firma LEONI 50% diminuare a taxelor locale). Crearea unui cadru pentru dezvoltarea si solutionarea proiectelor si studiilor de impact privind exploatarea zacamintelor n ideea dezvoltarii durabile (la momentul actual nu exista proiecte si studii de impact n aceasta directie). Este necesara o promovare agresiva a potentialului agrozootehnic din judet pe plan extern n vederea atragerii de investitori straini (n prezent aceasta promovare este aproape inexistenta). Valorificarea la nivel superior precum si nfiintarea de noi ferme particulare si asociatii agro-zootehnice (s-a constatat o crestere, cu o rata medie anuala de 36,5%, a numarului mediu de ferme particulare si asociatii agrozootehnice pe unitate administrativ-teritoriala). Cresterea nivelului cheltuielilor pentru actiuni economice (n ultimii 3 ani se constata o reducere a acestor cheltuieli cu 44%). Focalizarea pe dezvoltarea rurala deoarece populatia rurala reprezinta dublul populatiei urbane (2/3 la sate si 1/3 la orase). Focalizarea programelor de combatere a somajului catre paturile de someri proveniti din muncitori (structura profesionala a somerilor: 84,59% sunt muncitori, 12,81% au studii medii si 2,6% au studii superioare). Dezvoltarea competitivitatii pe piata internationala a produselor cu valoare adaugata ridicata (la momentul actual competitivitatea pe piata internationala a acestor produse este redusa). Este necesara o crestere a cifrei de afaceri/locuitor (n prezent valoarea acesteia este foarte redusa: 1.517 EURO/cap de locuitor). Este necesara adoptarea unor masuri reale si concrete de retehnologizare a proceselor si accentuare a transferului de tehnologie astfel nct sa conduca la cresterea competitivitatii agentilor economici din sfera productiei (n prezent nu exista astfel de masuri). Valorificarea optima a potentialului turistic (la momentul actual potentialul turistic al judetului nu este valorificat corespunzator). Este necesara dezvoltarea investitiilor si preocuparilor n directia productiei ecologice (nivelul investitiilor si al preocuparilor n aceasta directie este foarte redus). Valorificarea la nivel superior a oportunitatilor create de adoptarea programelor ISPA etc.

20

Capitalul uman si valorizarea acestuia

21

Capitalul uman si valorizarea acestuia

22

Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni Resurse naturale, ecologice, culturale si istorice

23

24

25

Dezvoltarea rurala

26

Dezvoltarea rurala

27

Administratie si legaturi fizice si nonmateriale cu alte regiuni Capitalul uman si valorizarea acestuia

28

29

Capitalul uman si valorizarea acestuia

30

Potentialul economic

31

Potentialul economic

32

Potentialul economic

33

Potentialul economic

34

Calitatea vietii

35

Calitatea vietii

4.22